A Dictionary of English and Romance Languages Equivalent Proverbs

Introduction

From time immemorial proverbs have fascinated people of all ages and from all walks of life. As it happened throughout centuries, common people today still avail themselves of the proverb’s rich oral tradition to convey their culture and values, while scholars collect and study them from a wide range of angles: linguistic, social, psychological, political... Although the problem of proverb definition is still open, it is broadly accepted that proverbs were born from experience and that they generally express, in a very succinct way, common-sense truths, give sound advice and reflect the human condition. But, as we know and as this dictionary proves, human nature is both good and bad and the latter is often mirrored by discriminatory proverbs, be they against women, different nationalities or particular social groups. For a thorough discussion of proverb definition, see Popular Views of the Proverb (www.deproverbio.com) by Prof. Wolfgang Mieder.

As to the origin of proverbs we tend to assume that they were born in times when human society began to self-impose rules and embrace principles necessary for communal living. Research can trace them back only to the time when language was recorded by means of some type of writing. The Sumerian civilisation of more than five thousand years ago is the oldest known civilisation to have made use of proverbs, some of which have been passed on through its cuneiform inscriptions. One such proverb, in its Latin version, is Canis festinans caecos parit catulos which spread to other languages such as English, in the form The hasty bitch brings forth blind whelps, French, La chienne dans sa hâte a mis bas des chiots aveugles, Italian, La gatta frettolosa fece i gattini ciechi (here the ‘bitch’ has been replaced by ‘cat’), Portuguese, Cadelas apressadas parem cães tortos, and Romanian, Căţeaua de pripă îşi naşte căţeii fără ochi.

Given their widespread use over the millennia, it is no wonder that scholars of the past started assembling proverbs in collections. Aristotle is believed to be among the first paremiographers (collectors of proverbs), but, unfortunately, his collection was lost. In more recent times a great impetus to the collection of proverbs was given by Erasmus, whose fame spread from Venice throughout Europe after the publication in 1508 of his Adagiorum Chiliades which contained 3,260 proverbs drawn from classical authors. The success of the book led to several augmented editions culminating with that of 1536, revised by Erasmus himself, which contains 4,151 proverbs. Erasmus’ work was translated into several European languages and became the model for future proverb collections in those languages. The latter were, in turn, widely copied and translated. One good example of such a practice is the 1591 Italian collection Giardino di Ricreatione, nel quale crescono fronde, fiori e frutti, vaghe, leggiadri e soavi, sotto nome di sei miglia proverbii, e piacevoli riboboli Italiani, colti e scelti da Giovanni Florio, which appeared in French two decades later as Le Jardin de Récréation, au quel croissent rameaux, fleurs et fruits très-beaux, gentils et souefs, soubz le nom de Six mille proverbes et plaisantes rencontres françoises, recueillis et triéez par GOMÈS DE TRIER, non seulement utiles mais délectables pour tous espritz désireux de la très-noble et copieuse langue françoise, nouvellement mis en lumière, à Amsterdam, par PAUL DE RAVESTEYN.

Apart from use on a wide scale in day-to-day speech, there is ample evidence that proverbs were essential tools in teaching and learning. The pedagogical use of proverbs was encountered first in Sumerian society and subsequently this use became widespread throughout Medieval Europe. In the preface to the first edition of the Oxford Dictionary of English Proverbs, J. Heseltine states that proverbs and proverbial expressions are found in religious manuscripts of the first half of the eighth century. The aim of introducing proverbs into religious texts was to help novices to learn Latin, and this practice became widespread by the tenth century. The use of proverbs in teaching and learning was not circumscribed to England. Relatively new research attests to the use of proverbs in teaching in the eleventh century in Liège, France. In Italy the famous medical School of Salerno of the eleventh century formulated medical precepts which later became proverbs adopted by different cultures, such as Post prandium stabis, post coenam ambulabis translated After dinner sit awhile, after supper walk a mile in English, Après dîner repose un peu, après souper promène une mille in French, Dopo pranzo riposar un poco, dopo cena passeggiar un miglio in Italian, Después de yantar reposad un poco, después de cenar pasead una milla in Spanish and Depois de jantar, dormir; depois de cear, passos mil in Portuguese.

Joanna Wilson, in her Introduction to the third edition of The Oxford Dictionary of English Proverbs, said, regarding the foreign proverbs’ contribution to the English proverbial stock, that these enriched our language, for many proverbs of foreign origin were quickly absorbed into English life and these have a rightful place in an English dictionary. And, indeed, a close scrutiny of that dictionary reveals that more than two hundred and fifty proverbs are listed as first existing in Italian. This is also true for other modern languages, particularly French and Spanish. The translation is not always literal; at times it is adapted to the new language and the resulting proverb is often enriched in its expression, for instance the Latin Homo sine pecunia est imago mortis (A man without money is the image of death) is rather closely translated in Italian as Uomo senza quattrini è un morto che cammina (A man without money is a dead man walking), but in English the metaphor changes and the proverb becomes A man without money is a bow without an arrow, in French Un homme sans argent / Est un loup sans dents (A man without money is a wolf without teeth) where an element of rhyme is introduced, while the Rumanian adaptation is a real poetic gem Omul fără bani e ca pasărea fără aripi; Când dă să zboare / Cade jos şi moare (A man without money is like a bird without wings; When he tries to fly / He falls down and dies). The concept is essentially the same: the man without money lacks something important...

But from use comes abuse, as a Spanish proverb says, and there is no doubt that the capacity of the proverb to convey universal truths concisely led to their abuse and manipulation. Hitler and his Nazi regime employed proverbs as emotional slogans for propaganda purposes and encouraged the publication of anti-semitic collections of proverbs. For a thorough analysis of this phenomenon, please read the fascinating article  ... as if I were the master of situation. Proverbial Manipulation in Adolf Hitler (www.deproverbio.com) by Prof. Wolfgang Mieder. At the opposite end of the political spectrum, communist regimes of the past have not only manipulated proverbs, but also ‘purged’ popular collections of features which did not reflect their political ends. The former Soviet regime is at the forefront of such actions. One type of manipulation described by Jean Breuillard in Proverbes et pouvoir politique: Le cas de l’U.R.S.S. (published in Richesse du proverbe, Eds. François Suard and Claude Buridant. Lille: Université de Lille, 1984. II, 155-166) consisted in modifying ancient proverbs like La vérité parcourt le monde (Truth spreads all over the world) into La vérité de Lénine parcourt le monde (Lenin’s truth spreads all over the world) where the new ‘creation’ is unequivocably charged with a specific ideological message. Manipulation did not stop at individual proverbs, it extended to entire collections. The first Soviet edition (1957) of Vladimir Dal’s mid-nineteen century collection of Russian proverbs reduces the proverbs containing the word God from 283 to 7 only, while proverbs which express compassion for human weaknesses, such as alcoholism, disappear altogether. In more recent years, in Ceauşescu's Romania, the 1985 edition of Proverbele românilor (published in 1877 by I. C. Hinţescu) suffered the same treatment: more than 150 proverbs were eliminated or changed in order to respond rigidly to the communist ideology.

In spite of their ups and downs, proverbs and their study are alive and well today as illustrated by the hundreds of studies and collections published every year all over the world. For a bibliography of the most recent publications see the invaluableinternational bibliographies (www.deproverbio.com) published each year by Prof. Wolfgang Mieder.

While proverbs are still used today in a traditional way, that is in speech, literature and teaching, they have found a new ever expanding use in the advertising industry and in the mass media. Proverbs like Here today, gone tomorrow become Hair today, gone tomorrow in the hair-removal industry, while the mass media has a variety of paraphrases such as Hear today, gone tomorrow, Heir today, gone tomorrow. Before the Barcelona Olympic Games the old proverb All roads lead to Rome became All roads lead to... Barcelona in many English language newspapers and magazines. This is a phenomenon encountered in many languages nowadays and is undoubtedly a sign of the proverb’s resilience and vitality.

* * *

This dictionary assembles 3,246 English proverbs and thousands of equivalents in five national Romance languages: French, Italian, Spanish, Portuguese and Romanian. The Dictionary is a very useful reference tool for scholars of these languages, for researchers working in various associated fields such as linguistics, literature, folklore, anthropology, psychology, sociology, history, and for workers in newer areas such as advertising and contemporary media. The Dictionary is also of interest to diplomats and politicians who try to improve their communication by sharing ideas formulated in some common meaningful expressions; it will assist interpreters and translators, and teachers and students for whom it is important to understand not only what the target culture expresses in the same way as their own, but also what is formulated in a different way. TheDictionary is also of benefit to non-professionals who, for the sheer enjoyment of it, wish to savour the wisdom, wit, poetry and the colourful language of proverbs.

DICTIONARY

A

1 E. ABSENCE makes the heart grow fonder.

F. Loin des yeux, près du coeur.

    Un peu d'absence fait grand bien.

    Absence d'une heure et d'un jour compte pour dix ans en amour.

I. Se vuoi che ti ami, fa che ti brami.

S. Desde que no la veo, me muero de deseo.

    El enamorado vive siempre penando en la ausencia.

P. Quando mais apartado, mais desejado.

R. Ochii care se văd rar se iubesc.

    Mai răruţ, mai drăguţ.

Sim. Absence sharpens love, presence strengthens it.

2 E. He is neither ABSENT without fault, nor present without excuse. 

F. Absent n'est point sans coulpe, ni présent sans excuse.

S. Ni ausente sin culpa, ni presente sin disculpa. 

P. Não há ausentes sem culpas nem presentes sem desculpas.

Cf. The ABSENT are always in the wrong.

3 E. The ABSENT are always in the wrong.

F. Les absents ont toujours tort. 

I. Chi è assente ha sempre torto. 

    Gli assenti hanno sempre torto. 

S. No hay ausente justo.

    Nunca los ausentes se hallaron justos.

    Quien es ausente, todos los males tiene. 

P. Quem está ausente não há mal que não tenha e que não tema. 

R. Cei ce lipsesc nu capătă dreptate.

Cf. He is neither ABSENT without fault, nor present without excuse.

4 E. ABUNDANCE, like want, ruins many.

R. Bogăţia strică pe om.

5 E. ABUNDANCE of things engenders disdainfulness.

F. Abondance engendre fâcherie.

    L'abondance engendre nausée. 

I. L'abbondanza genera fastidio. 

S. La abundancia engendra el fastidio.

    La abundancia trae el fastidio. 

P. Da abundância vem o tédio.

    O que é de mais é molestia.

    O que é de mais aborrece.

Cf. TOO MUCH breaks the bag / You can have TOO MUCH of a good thing.

6 E. Out of the ABUNDANCE of the heart the mouth speaketh.

F. De l'abondance du coeur la bouche parle. 

I. Per l'abbondanza del cuor la bocca parla. 

S. De la abundancia del corazón habla la boca.

    De la abundancia del corazón habla la lengua. 

P. Da abundância do coração fala a boca. 

R. Din prisosul inimii grăieşte gura.

Var. Out of the fullness of the heart the mouth speaks. 

Cf. What the HEART thinks, the tongue speaks.

o Matthew 12, 34; Luke 6, 45

7 E. ACCIDENTS will happen in the best regulated families.

P. Coisas piores acontecem nas melhores famílias.

8 E. There is no good ACCORD where every man would be a lord.

R. Vai de casa cu mulţi stăpâni.

Cf. Where every man is MASTER the world goes to wreck.

9 E. There is no ACCOUNTING for tastes.

F. Il ne faut pas disputer des goûts.

    Des goûts et des couleurs, on ne discute pas. 

I. Dei gusti non se ne disputa. 

S. Sobre gustos no hay disputa.

    Sobre gustos no hay nada escrito.

    Sobre gustos y colores no hay disputas. 

P. Sobre gostos não há disputas.

    Gostos não se discutem. 

R. Gustul dispută n-are.

Sim. Everyone as they like best. 

Cf. Every man to his TASTE / TASTES differ.

10 E. ACORNS were good till bread was found.

R. Bună şi mămăliga, când ne lipseşte pâinea.

    Bună-i plăcinta, dar dacă nu-i, e bună şi pita.

    Dacă nu e colac e bună şi pâinea.

Sim. Better a mouse (louse) in the pot than no flesh at all. 

Cf. If you have not a CAPON, feed on onion / They that have no other MEAT, bread and butter are glad to eat.

11 E. ACQUAINTANCE of the great will I naught, for first or last, dear it will be bought. 

F. Amour de grands, ombre de buisson qui passe bientôt.

I. Amor di signore e vin di fiasco, se la mattina è buono, la sera è guasto. 

S. Amor de señor, amor de hurón.

P. Amor de amos e água em cesto, entra tarde e sai presto.

Sim. Great men's favours are uncertain. 

Cf. A king's FAVOUR is no inheritance.

12 E. Old ACQUAINTANCE will soon be remembered.

F. Vieux amis et vieux écus sont les meilleurs. 

S. Es mal consejo por el amigo nuevo olvidar el viejo.

    Dejar el amigo viejo por el nuevo no lo apruebo.

    No trueques amigo viejo por amigo nuevo.

Cf. Make new FRIENDS but keep the old.

13 E. ACTIONS speak louder than words.

F. Ce ne sont pas les mots qui comptent mais les actions.

    Bien dire fait rire, bien faire fait taire. 

I. I fatti contano più delle parole.

    Contano più i fatti che le parole.

    Val più un fatto che cento parole.

S. Más enseñan buenas acciones que buenos sermones.

    Buenas acciones valen más que buenas razones.

    Más vale un hecho que cien palabras.

    Obras son amores, que no buenas razones. 

P. Actos falam mais do que palavras.

    Vale mais a boa acção que a oração.

R. Faptele grăiesc mai apăsat decât vorbele.

Cf. DEEDS, not words.

14 E. When ADAM delved and Eve span, who was then the gentleman? 

F. Lorsque Adam maniait le hoyau, et Eve le fuseau, où étaient les hobereaux? 

I. Quando Adamo zappava ed Eva filava, dov'era il primo nobile? 

S. Cuando Adán cavaba y Eva hilaba, la hidalguía, ¿dónde estaba? 

P. Quando Adão cavava e Eva fiava, a fidalguia onde estava? 

R. Dacă ar fi fost toţi bogaţi, cine ar fi săpat ogoarele?

15 E. We are all ADAM's children.

F. Nous sommes tous d'Eve et d'Adam.

    Nous sommes tous parents en Adam.

    Tous furent d'Eve et d'Adam. 

I. Tutti siamo figli di Adamo ed Eva.

    Veniamo tutti da Adamo ed Eva. 

S. Todos somos hijos de Adán y Eva. 

P. Todos somos filhos de Adão e Eva.

    Todos nós somos filhos de Deus.

Cf . We are all Adam's children but silk makes the difference.

16 E. We are all ADAM's children but silk makes the difference.

S. Todos somos hijos de Adán y Eva, mas diferéncianos la seda. 

P. Todos somos filhos de Adão e Eva, só a vida nos diferença.

    Todos somos filhos de Adão e Eva, só a vida nos diferencia.

Cf. We are all ADAM's children.

17 E. If the ADDER could hear, and the blindworm could see, neither man nor beast would ever go free. 

R. Să te ferească Dumnezeu când o face râma ochi, că-i mai rea decât şarpele.

    Când ar fi după corbi, toţi caii ar fi morţi.

18 E. Much ADO about nothing.

F. Beaucoup de bruit pour rien. 

I. Molto rumore per nulla. 

S. Mucho ruido para nada. 

P. Muito barulho para nada. 

R. Mult zgomot pentru nimic.

Cf. Much CRY and little wool.

19 E. ADVERSITY is the touchstone of friendship.

F. Adversité est la pierre de touche de l'amitié. 

S. La adversidad es la piedra de toque de la amistad.

20 E. ADVERSITY makes a man wise, not rich.

F. Dommage rend sage.

    L'adversité rend sage. 

I. Danno fa far senno. 

S. Dolorosa experiencia es la mejor ciencia.

    El peligro y la adversidad son la mejor universidad.

    Potros cayendo y mozos perdiendo van asesando. 

P. Experiência que não dói, pouco ou nada aproveita. 

R. Cine păgubeşte se înţelepţeşte.

Cf. EXPERIENCE is the mother of knowledge.

21 E. ADVICE when most needed is least heeded.

P. Se conselho fosse bom ninguém dava, vendia.

22 E. A woman's ADVICE is no great thing, but he who won't take it is a fool. 

R. Bine este să asculţi şi sfatul unei neveste.

23 E. Good ADVICE is beyond all price.

F. Un bon avis vaut un oeil dans la main. 

I. A buon consiglio non si trova prezzo.

    Dono di consiglio più vale che d'oro.

S. Al buen consejo no se halla precio.

Sim. Good counsel has no price.

24 E. If you wish good ADVICE, consult an old man.

F. En conseil écoute le vieil.

    En conseil écoute l'homme âgé. 

I. Chiedi consiglio a chi è vecchio.

    Consiglio di vecchio non rompe mai la testa. 

    Fatti di giovani e consigli di vecchi.

S. Del viejo, el consejo.

    Consejo, tómalo del hombre viejo.

    Donde hay hombre viejo no faltará buen consejo. 

P. Se queres bom conselho, pede-o ao velho. 

R. Cine are bătrân să-l vândă şi cine n-are să-l cumpere.

Cf. If the old DOG barks, he gives counsel.

25 E. Nothing is given so freely as ADVICE. 

F. On ne donne rien si libéralement que des conseils.

26 E. Take the first ADVICE of a woman and not the second.

F. Prends le premier conseil d'une femme et non le second.

I. Il primo consiglio della donna prendi.

    La donna decide all'improvviso, e l'uomo a caso pensato. 

S. De la mujer, el primer consejo; el segundo no lo quiero.

    De la mujer, el consejo primero; del hombre, el postrero.

    De la mujer, el consejo repentino; del hombre, el meditado y detenido.

    En repentino menester, el consejo de la mujer.

27 E. When a thing is done, ADVICE comes too late.

F. À chose faite, conseil pris. 

I. Dopo il fatto il consiglio non vale. 

S. Ya acaecido el hecho, tarde llega el consejo.

    Después de lo hecho, todos dan consejo.

    Hecho el hecho, huelga el consejo.

    El conejo ido, el consejo venido. 

R. Sfatul după faptă e manta după ploaie.

Cf. When the HOUSE is burned down, you bring water / It is too late to shut the STABLE-DOOR after the horse has bolted / It is easy to be WISE after the event.

28 E. Write down the ADVICE of him who loves you, though you like it not at present. 

I. Consiglio di chi ti vuol bene, scrivilo ancor che ti paia male. 

S. Consejo de quien bien te quiere, aunque te parezca mal, escríbele.

    Consejo de quien bien te quiere, escríbelo aunque no lo apruebes. 

P. Conselho de quem bem te quer, ainda que te pareça mal, escreve-o.

29 E. AFFECTION blinds reason.

F. L'affection aveugle la raison. 

I. Affezione accieca ragione. 

S. Afición ciega razón.

    La afición tapa los ojos a la razón. 

P. A afeição cega a razão.

Cf. LOVE is blind.

30 E. He that is AFRAID of wounds must not come nigh a battle.

F. Il ne faut pas aller à la guerre, qui craint les horions. 

I. Chi ha paura, non vada alla guerra. 

S. Quien miedo tenga, no vaya a la guerra.

    Quien no quiere ver lástimas, no vaya a la guerra.

Sim. He that is afraid of the wagging of feathers must keep from among wild fowl. 

Cf. He that fears every GRASS must not walk in a meadow / He that fears LEAVES, let him not go into the wood / He that forecasts all PERILS will never sail the sea.

31 E. AGE is a heavy burden.

F. La vieillesse est un pesant fardeau. 

I. La vecchiaia è una grave soma. 

S. La vejez es un pesado fardo.

    La vida pasada hace la vejez pesada.

32 E. For AGE and want save while you may: no morning sun lasts a wholeday. 

F. Il faut travailler en jeunesse pour reposer en vieillesse. 

I. Chi fatica in gioventù gode in vecchiaia.

    È gran saviezza di risparmiar per la vecchiezza. 

S. A mocedad sin vicio y de buena pasada, larga vejez y descansada. 

R. Cine adună la tinereţe are la bătrâneţe.

Sim. Keep something for him that rides on the white horse / Spare when you're young and spend when you're old. 

Cf. Make ample PROVISION for old age / Keep SOMETHING for a rainy day.

33 E. Old AGE is sickness of itself.

F. La vieillesse est elle-même une maladie.

    Vieillesse, maladie de nature. 

    À la vieillesse, point de remède.

I. La vecchiaia è in se stessa una infermità. 

    La vecchiaia è una malattia che non si guarisce.

    Chi ha degli anni, ha dei malanni. 

S. La vejez, grave enfermedad es.

    La vejez es un saco de enfermedades.

    La vejez es un hospital donde caben todas las enfermedades.

    Hombre viejo, cada día un mal nuevo.

    Hombre viejo, retablo de duelos. 

    Para enfermedad de años, no hay medicina. 

P. Teme a velhice, porque nunca vem só.

    A saúde nos velhos é muito remendada. 

R. Nici o boală nu-i mai grea ca boala bătrâneţelor.

    Bătrâneţele nu vin singure, ci cu multe nevoi.

Cf. An OLD man is a bed full of bones.

34 E. A lean AGREEMENT is better than a fat judgement.

F. Un mauvais accommodement vaut mieux qu'un bon procès.

    Un maigre accord est préférable à un gros procès.

    Gagne assez qui sort de procès. 

I. Meglio un magro accordo che una grassa sentenza. 

S. Más vale mala avenencia que buena sentencia.

    Más vale mal ajuste que buen pleito. 

P. Mais vale má avença que boa sentença. 

R. Mai bine o pace strâmbă decât o judecată dreaptă. 

    Mai bine o învoială strâmbă decât o judecată dreaptă.

Var. A bad peace is better than a good quarrel / A lean compromise is better than a fat lawsuit.

35 E. Autumnal AGUES are long or mortal.

F. Les fièvres de l'automne sont longues ou mortelles. 

I. Febbre autunnale, o è lunga o è mortale. 

S. Males otoñales, o largos o mortales.

    Calenturas otoñales, o muy luengas o mortales.

    Fiebre otoñal, o larga o mortal. 

P. Febre outonal, ou longa ou mortal.

36 E. Quartan AGUES kill old men, and cure young.

I. Febbre quartana, il vecchio uccide e il giovane risana. 

S. Cuartana, a los viejos mata y a los mozos sana.

37 E. A man cannot live by AIR.

F. L'on ne vit pas de vent. 

I. Non si campa d'aria. 

S. De puro aire no se mantiene nadie.

    No se puede vivir de viento.

38 E. Ill AIR slays sooner than the sword.

R. Aerul spurcat viaţa ţi-o moleşeşte; departe de el.

39 E. The AIR of a window is as the stroke of a cross-bow.

F. Air de fenêtre, coup d'arbalète. 

I. Aria di finestra, colpo di balestra. 

S. Aire de fenestra, tiro de ballesta.

40 E. Adam's ALE is the best brew.

P. Água é a melhor bebida.

41 E. ALMS never make poor.

F. L'aumône n'appauvrit pas.

    La charité n'a jamais appauvri.

    Donner l'aumône n'appauvrit personne. 

I. L'elemosina non fa impoverire. 

S. La limosna no empobrece y para el cielo enriquece.

    El dar limosna nunca mengua la bolsa. 

P. Dar esmola não empobrece.

    Por dar uma esmola não míngua a bolsa. 

R. Cel ce dă de milă nu sărăceşte.

Var. No one becomes poor through giving alms / You shall not lose by giving alms.

o Proverbs 28, 28

42 E. When thou doest ALMS, let not thy left hand know what thy right hand doeth. 

F. Il ne faut pas que la main gauche sache ce que fait la main droite.

    La main gauche doit ignorer ce que donne la main droite.

    Que ta main gauche ne sache pas ce que fait ta droite. 

I. Quando fai elemosina, non sappia la tua mano sinistra quello che fa la destra. 

S. Cuando hicieres limosna, si lo sabe esta mano, no lo sepa la otra.

    No sepa tu mano izquierda lo que hace la derecha.

    Que tu mano izquierda no sepa lo que hace tu mano derecha. 

P. Não saiba a tua mão esquerda o que faz a direita. 

R. Să nu ştie mâna stângă ce face dreapta. 

    Să nu ştie mâna stângă ce dă dreapta.

o Matthew 6, 3

43 E. It is not good that the man should be ALONE.

F. Il n'est pas bon que l'homme soit seul. 

I. Non è bene che l'uomo sia solo. 

S. No es bueno que el hombre esté solo. 

P. Não é bom que o homem esteja só. 

R. Nu este bine să fie omul singur.

Cf. A MAN without a wife is but half a man.

o Genesis 2, 18

44 E. Woe to him that is ALONE.

R. Vai de cel ce merge singur! că, când va aluneca, n-are cine-l ridica.

45 E. He that serves at the ALTAR ought to live by the altar.

F. Qui sert à l'autel doit vivre de l'autel.

    Le prêtre doit vivre de l'autel. 

I. Chi serve all'altare vive d'altare.

    Il prete dove canta vi mangia. 

S. El abad, de lo que canta, yanta. 

P. Quem serve o altar dele há-de viver.

    O abade donde canta, daí janta. 

R. Cine slujeşte altarului din altar mănâncă.

    Lucrătorul mănâncă de unde lucrează.

46 E. He that doth AMISS may do well.

F. Qui fait le péché, attend la pénitence. 

I. Chi ha fatto il male faccia la penitenza.

47 E. Like the ANCHOR of a ship that is always at sea and never learns to swim. 

I. È come l'ancora, che sta sempre nel mare e non impara mai a nuotare.

    L'ancora sta sempre nell'acqua, pur non nuota mai. 

S. La condición del áncora: no sabe nadar y siempre anda en el agua.

    No nada, y en el río anda.

48 E. Good riding at two ANCHORS, men have told, for if one break the other may hold. 

F. Deux ancres font bon navire. 

I. La nave è più sicura con due ancore che con una sola. 

S. La nave está más segura con dos anclas que no con una.

49 E. Men are not ANGELS.

R. Om sfânt nu se poate.

    Nu-i nime sfânt pe pământ.

    Nimeni nu e uşă de biserică.

Cf. Every MAN has his faults.

50 E. ANGER and haste hinder good counsel.

F. Colère n'a conseil.

    La colère est mauvaise conseillère. 

I. L'ira è cattiva consigliera.

    A sangue caldo, nessun giudizio è saldo.

    Chi s'adira non è consigliato. 

S. Hombre apasionado no quiere ser consolado ni aconsejado.

    A hombre apasionado, los consejos son en vano. 

P. Homem apaixonado não admite conselho.

51 E. ANGER cannot stand without a strong hand.

F. Courroux est vain sans forte main. 

I. Corruccio è vano senza forte mano.

    L'ira senza forza non vale una scorza.

    Ira senza forza nulla vale. 

S. La ira es en vano sin una fuerte mano.

    Enojo sin poder es flojo. 

R. Dacă n-ai putere, nu întărâta gâlceava.

    Dacă nu ai putere, ce mai aţâţi sfada?

Cf. If you cannot bite, never show your TEETH.

52 E. ANGER is a short madness.

F. La colère est une courte folie. 

I. L'ira accieca la ragione. 

    L'ira turba la mente ed accieca la ragione. 

S. La ira es una locura corta.

    La ira es locura el tiempo que dura. 

P. A ira é uma loucura passageira. 

R. Omul la mânie cade-n nebunie.

53 E. He that is ANGRY is seldom at ease.

R. Nemulţumitul trăieşte nefericit.

54 E. He that is ANGRY without a cause shall be pleased without amends. 

F. Qui n'est pas content aura deux peines: celle de se fâcher et celle de se défâcher. 

S. Quien se enoja dos trabajos toma: uno cuando se enoja y otro cuando perdona. 

    Tendrá dos males: uno en enojarse y otro en desenojarse. 

R. În care cămaşă s-a mâniat într-aceea s-a desmânia.

55 E. A soft ANSWER turneth away wrath.

F. Plus fait douceur que violence.

    Beau parler apaise grande ire.

    Douce parole rompt grand'ire. 

I. Una risposta gentile calma la collera. 

S. La respuesta mansa ablanda la ira.

    La respuesta mansa, la ira quebranta. 

P. Uma resposta suave abranda a ira.

    Resposta branda, ira quebranta.

    Palavra mansa, ira abranda e a brava a alvoraça.

R. Răspunsul blând înlătură mânia.

    Un răspuns blând domoleşte mânia.

Cf. Good WORDS cool more than cold water.

o Proverbs 15, 1

56 E. The ANT had wings to her hurt.

F. Quand les ailes poussent à la fourmi, c'est pour sa perte. 

I. Quando la formica vuol morire, mette le ali. 

S. Da Dios alas a la hormiga para que se pierda más aína.

    Por su mal y su ruina nacen alas a la hormiga.

    Al pajarillo que se ha de perder, alillas le han de nacer. 

P. Dá Deus asas à formiga para se perder mais azinha.

    Por seu mal nasceram asas à formiga.

    Formiga, quando quer se perder, cria asas.

57 E. An iron ANVIL should have a hammer of feathers.

F. À dure enclume, marteau de plume. 

I. A dura incudine, martello di piuma.

58 E. The ANVIL fears no blows.

F. Bonne enclume ne craint pas le marteau. 

I. Buona incudine non teme martello.

    Dura più l'incudine che il martello. 

R. Nicovanul frică n-are de ciocan.

59 E. When you are an ANVIL, hold you still; when you are a hammer, strike your fill. 

F. Souffre quand tu seras enclumeau et frappe quand tu seras marteau.

    Souffre quand tu seras enclume et frappe quand tu seras marteau.

    Il faut être enclume ou marteau. 

I. Quando s'è incudine convien soffrire; quando s'è martello convien percuotere. 

    A questo mondo bisogna essere incudine o martello. 

S. Cuando fueres yunque, sufre como yunque; cuando fueres martillo, hiere como martillo. 

    Cuando fueres yunque, sufre como yunque; cuando fueres mazo, hiere como mazo. 

    Cuando fueres yunque, sufre; cuando mazo, hiere.

    Si eres yunque, aguanta; si eres mazo, aplasta. 

P. Quando fores bigorna, sofre e quando fores malho, malha.

    Quando malho, malha, quando cunha, sofre. 

R. Nicovanul mult rabdă până este nicovan; după ce ajunge ciocan bate fără milă. 

    Până când eşti nicovală rabdă loviturile, iar când eşti ciocan loveşte cât poţi. 

    Cât eşti nicovală suferă, cât eşti ciocan loveşte.

60 E. The higher the APE goes, the more he shows his tail.

F. Plus le singe s'élève, plus il montre son cul pelé.

    Plus haut monte le singe, plus il montre son cul. 

I. Quanto più la scimmia va in alto, più mostra il deretano.

    Come la scimmia, chi più va in alto, più mostra il culo. 

S. Hasta que la mona se sube a lo alto del palo, no se le ve lo pelado del rabo.

    No se le ve a la mona lo pelado, hasta que se sube al tejado. 

P. Macaco que sobe muito, mostra o rabo.

Var. The higher the monkey climbs, the more he shows his tail.

61 E. An APE's an ape, a varlet's a varlet, though they be clad in silk or scarlet. 

F. Le singe, fût-il vêtu de pourpre, est toujours singe.

    Le singe est toujours singe, et fût-il deguisé en prince. 

I. La scimmia è sempre scimmia, anche vestita di seta. 

S. Aunque la mona se vista de seda, mona se queda. 

P. Ainda que vistas a mona de seda, mona se queda. 

R. Maimuţa în aur şi purpură tot maimuţă rămâne.

Sim An ape is never so like an ape as when he wears a doctor's cape. 

Cf. An ASS is but an ass, though laden with gold.

62 E. APPEARANCES are deceptive.

F. Les apparences sont trompeuses. 

I. L'apparenza inganna. 

S. Las apariencias engañan. 

P. As aparências iludem. 

R. Aparenţele înşală.

Var. Appearances are deceiving. 

Sim. Things are not always what they seem.

63 E. Never judge from APPEARANCES.

F. Il ne faut pas se fier aux apparences.

    Garde-toi tant que tu vivras de juger des gens sur la mine.

    Il ne faut pas juger les gens sur la mine.

    Il ne faut pas juger de l'arbre par l'écorce. 

I. Non bisogna fidarsi delle apparenze.

    L'uomo si giudica male alla cera.

    Non giudicate secondo le apparenze. 

S. No hay que fiarse de las apariencias.

    No hay que fiar en las fisonomías; las apariencias engañan.

    Debajo del sayal hay mal. 

P. Não julgue pelas aparências.

    Não vos fieis nas aparências.

    Debaixo de bom saio está o homem mau.

    Debaixo do saial há al. 

R. Adeseori te înşeli dacă te iei după coaja copacului. 

    Nu judecaţi după înfăţişare.

Cf. Under a ragged COAT lies wisdom.

o John 7, 24

64 E. APPETITE comes with eating.

F. L'appétit vient en mangeant. 

I. L'appetito vien mangiando.

    Mangiando viene l'appetito. 

S. Comiendo viene el apetito.

    Comiendo entra la gana.

    Al apetito, comiendo se le llama. 

R. Pofta vine mâncând.

Cf. EATING and scratching wants but a beginning.

65 E. For a good APPETITE there is no hard bread.

F. À la faim, il n'y a mauvais pain.

    À bon goût et faim n'y a mauvais pain. 

I. A chi ha fame è buono ogni pane.

    Quando si ha fame, il pane sa di carne. 

S. A buen hambre no hay pan duro.

    A pan de quince días, hambre de tres semanas. 

P. Para a fome, não há pão duro.

    Para boa fome não há mau pão.

    Para quem tem fome, não há pão ruim.

66 E. An APPLE a day keeps the doctor away.

I. Una mela al giorno toglie il medico di torno.

S. Una manzana cada día de médico te ahorraría.

    Una manzana diaria aleja al médico de casa.

    No hay cosa más sana que comer en ayunas una manzana.

67 E. An APPLE never falls far from the tree.

F. La pomme ne tombe jamais loin de l'arbre. 

I. La mela non cade lontano dall'albero. 

R. Mărul nu cade departe de pom.

Cf. A CHIP off the old block / Like FATHER, like son / Like MOTHER, like daughter.

68 E. Better an APPLE given than eaten.

F. Mieux vaut pomme donnée que mangée.

69 E. The rotten APPLE injures its neighbours.

F. Une pomme gâtée en gâte cent.

    Il suffit d'une pomme pourrie pour gâter le tas. 

I. Una mela marcia ne guasta cento.

    Una pera fradicia ne guasta un monte.

    Una pera fradicia ne infradicia cento. 

S. La manzana podrida pudre a su vecina. 

    La manzana podrida pudre a su compañía.

    La manzana podrida pierde a su compañía. 

P. Uma maçã podre apodrece um cento. 

R. Mărul putred strică şi pe cele bune.

Var. It takes only one bad apple to spoil the lot / One bad apple spoils the lot / One rotten apple can spoil the whole bunch / One rotten apple destroys the barrel / One rotten apple will spoil a bushel / The rotten apple injures its companion.

70 E. Sodom APPLES outwardly fair, ashes at the core.

S. Como la manzana, de dentro podrida, de fuera sana. 

R. Merele frumoase pot fi şi viermănoase.

71 E. A cold APRIL the barn will fill.

F. La pluie d'avril remplit les greniers.

    Avril froid pain et vin donne.

    Quand avril est froid et pluvieux, les moissons n'en vont que mieux. 

I. Aprile freddo, molto pane e poco vino. 

S. Abril frío y mojado hinche el granero y harta el ganado.

    Abril frío hinche el silo, y mojado, silo y campo.

    Abril frío, pan y vino. 

P. Abril frio e molhado enche o celeiro e farta o gado.

    Abril, cheio o covil.

    Abril frio, pão e vinho.

72 E. APRIL and May are the keys of the year.

F. Avril et mai sont la clé de l'année.

    Avril et mai, de l'année font tous seuls la destinée. 

I. Aprile e maggio son la chiave di tutto l'anno. 

S. Abril y mayo, la llave para todo el año.

    Abril y Mayo, llaves de todo el año. 

P. Abril e maio, chaves do ano.

Cf. A dry MARCH, wet April and cool May, fill barn and cellar and bring much hay.

73 E. APRIL rains for men; May, for beasts.

F. Avril pleut aux hommes, mai pleut aux bêtes.

I. D'aprile piove per gli uomini e di maggio per le bestie. 

P. Abril chove para os homens e mais para as bestas. 

R. Ploaia din mai face mălai.

    Dacă nu plouă în mai, nu se mănâncă mălai.

Var. April rains for corn; May, for grass. 

Cf. A dry MARCH, wet April and cool May, fill barn and cellar and bring much hay.

74 E. APRIL showers bring forth May flowers.

F. D'avril, les ondées, font les fleurs de mai.

    Avril fait la fleur, mai en a l'honneur. 

I. Aprile fa il fiore, e maggio ne ha l'onore.

    Aprile fa il fiore e maggio si ha il colore. 

S. Abril, que sale lloviendo, a Mayo llama riendo.

    Marzo ventoso y abril lluvioso traen a mayo florido y hermoso.

Var. March winds and April showers always bring May flowers.

75 E. APRIL weather, rain and shower both together.

I. Aprile, ogni goccia un barile. 

    La pioggia d'aprile dura quaranta giorni. 

S. Abril, aguas mil. 

    Abril, aguas mil, cernidas por un candil. 

    Abril, aguas mil, si no al principio, al medio o al fin.

P. É próprio do mês d'abril as águas serem às mil.

    Abril, águas mil.

76 E. Till APRIL's dead, change not a thread.

F. En avril ne te découvre pas d'un fil; en mai, fais ce qu'il te plaît.

    Au mois d'avril ne quitte pas un fil; au mois de mai va comme il te plaît. 

I. Per tutto aprile, non ti scoprire.

    D'April non ti scoprire.

    April, Aprilone, non mi farai metter giù il pelliccione.

S. En abril no quites un fil.

    Por todo abril no te descubrir. 

P. Por todo o abril, mau é descobrir.

Cf. Cast ne'er a clout till MAY be out.

77 E. Every man is the ARCHITECT of his own fortune.

F. Chacun est artisan de sa fortune. 

I. Ciascuno è fabbro della sua fortuna.

    Ognuno è artefice del proprio destino.

S. Cada uno es artífice de su fortuna.

    Cada uno es artífice de su ventura.

    Cada uno es forjador de su fortuna. 

    Viene la ventura a quien se la procura. 

P. Cada um é responsável por seu destino.

    Cada um traça o seu destino.

    O homem faz-se por si. 

    Vem a ventura a quem a procura. 

R. Norocu-i după cum şi-l face omul.

78 E. An ARMY marches on its stomach.

F. C'est la soupe qui fait le soldat.

79 E. An ARMY of stags led by a lion would be more formidable than one of lions led by a stag. 

F. Plus terrible est la compagnie des cerfs desquels le lion est chef, que des lions desquels le cerf est chef. 

I. È meglio un esercito di cervi sotto il comando di un leone, che un esercito di leoni sotto il comando di un cervo. 

S. El capitán león y los soldados ciervos.

    El capitán galgo y los soldados liebres. 

R. Mai bine oaste de cerbi şi comandirul lor un leu, decât oaste de lei şi comandirul lor un cerb.

80 E. An ARROW shot upright falls on the shooter's head.

I. La saetta gira, gira, torna addosso a chi la tira. 

S. Quien al cielo tira flechas, cáenle en la cabeza.

    Quien al cielo tira flechas, vuélvensele a la cabeza.

    Quien al cielo el dardo tira, vuélvesele encima.

    Quien piedra arriba echa, cáele en la cabeza. 

P. Quem pedra para cima deita, cai-lhe na cabeça. 

R. Cel care aruncă piatra în sus, peste capul său o aruncă.

Cf. EVIL that comes out of thy mouth flieth into thy bosom / Who SPITS against the wind, it falls in his face / Piss not against the WIND.

o Ecclesiasticus 27, 25

81 E. ART consists in concealing art.

F. L'art est de cacher l'art. 

I. L'arte che tutto fa, nulla si scopre. 

S. No hay tal arte como el que oculta el arte.

Var. The best art conceals art.

82 E. ART has no enemy but ignorance.

I. L'arte non ha maggior nemico dell'ignorante. 

S. La enemiga del arte es la ignorancia. 

P. A ignorância é má conselheira. 

R. Învăţătura dată rău se sparge în capul tău.

Cf. SCIENCE has no enemy but the ignorant.

83 E. ART improves nature.

I. Dove manca natura, arte procura. 

S. Donde faltó natura, allí va la mujer con su pintura. 

R. De multe ori ce este scăzut în fire, meşteşugul cum se cade plineşte.

Cf. NATURE passes art / NURTURE passes nature.

84 E. ART is long and life is short.

F. L'art est long, la vie est courte.

    La vie est courte, l'art est long. 

I. La vita è breve e l'arte è lunga.

    Arte lunga, vita breve. 

S. El arte es largo y la vida breve.

    El arte es eterno, la vida breve. 

P. A arte é longa e a vida breve. 

R. Omul moare de bătrân şi tot nu le învaţă pe toate.

85 E. He who has an ART has everywhere a part.

F. Qui art a, partout part a. 

I. Chi ha arte, ha parte. 

S. Quien tiene arte, tiene parte.

    Quien tiene arte va por toda parte. 

P. Aprende por arte e irás por diante. 

R. Ai carte, ai parte.

    Ai carte, ai parte; n-ai carte, n-ai parte.

    Cine are carte are şi parte.

Cf. Who has a TRADE, has a share everywhere.

86 E. In every ART it is good to have a master.

I. In ogni arte convien aver maestro. 

S. Bien aprende quien buen maestro tiene.

87 E. Divine ASHES are better than earthly meal.

F. Mieux vaut la cendre divine que du monde la farine. 

I. Più val la cenere divina che la mondana farina.

88 E. ASK, and it shall be given you.

F. Demandez et l'on vous donnera.

    Demandez et vous recevrez. 

I. Chiedete e vi sarà dato. 

S. Pedid y se os dará. 

P. Pedi, e dar-se-vos-á. 

R. Cereţi şi vi se va da.

o Matthew 7, 7

89 E. Nothing is lost for ASKING.

S. Por preguntar, nada se pierde.

    Quien pregunta no yerra. 

P. Ninguém perde nada por perguntar.

    Perguntar não ofende. 

R. Întrebarea moarte n-are.

    Cine întreabă de două ori nu greşeşte niciodată.

90 E. An ASS endures his burden, but not more than his burden.

F. La surcharge abat l'âne. 

    La susomme abat l'âne.

I. L'ultima paglia annienta un asino. 

    L'asino, per tristo che sia, se tu lo batti più del dovere tira calci. 

S. El asno sufre la carga, mas no la sobrecarga.

    No mata al asno la carga, sino la sobrecarga.

    A la bestia cargada, el sobornal la mata. 

P. O asno aguenta a carga mas não a sobrecarga. 

R. Pe măgar să-l încarci după a lui putere, dacă nu vrei să te încarci tu în locul lui. 

    Încarcă-ţi dobitocul până unde e sorocul.

Sim. It is not the burden, but the overburden that kills the beast.

91 E. An ASS in a lion's skin.

F. C'est l'âne couvert de la peau du lion. 

I. Al ragliar si vedrà che non è leone. 

R. Ca măgarul îmbrăcat în piele de leu.

92 E. An ASS is but an ass, though laden with gold. 

R. Cât de mult să împodobeşti cu aur şi cu argint pe cel mai frumos măgar, tot măgar se socoteşte.

Cf. An APE's an ape, a varlet's a varlet, though they be clad in silk or scarlet.

93 E. An ASS is known by his ears.

I. L'asino si conosce all'orecchie.

94 E. An ASS must be tied where the master will have him.

F. Il faut attacher l'âne comme le veut son maître. 

I. Lega l'asino dove vuole il padrone. 

S. Ata el asno do quiere su amo; si se encabestrare, su daño.

    Ata la burra donde el amo manda, aunque se ahorque. 

P. Ata o burro onde te manda o dono.

    Amarre o burro como o dono quer. 

R. Leagă calul unde zice stăpânul, măcar lupul să-l mănânce.

95 E. An ASS pricked must needs trot.

F. Âne piqué convient qu'il trotte.

    Âne piqué à trotter est incité. 

I. Asino punto convien che trotti.

96 E. Better ride on an ASS that carries me than a horse that throws me.

I. Piuttosto un asino che porti che un cavallo che butti a terra. 

S. Más vale un asno que me lleva que un caballo que me echa.

    Más quiero asno que me lleve que caballo que me derrueque. 

P. Antes asno que me carregue que cavalo que me derrube.

    Antes quero asno que me leve que cavalo que me derrube. 

R. Mai bine un măgar care te poartă decât un cal care te trânteşte.

97 E. Did you ever hear an ASS play on a harp?

F. Qu'a de commun l'âne avec la lyre?

    Un âne n'entend rien en musique. 

I. Essere come l'asino al suono della lira. 

S. Un asno no entiende de música.

    Meter a músico a un jumento es falta de discernimiento. 

R. Ce ştie măgarul ce e cântarea privighetoarei.

    Ce are de a face scripca si cu iepurele.

Sim. A sow to a fiddle.

98 E. Every ASS likes to hear himself bray.

P. Todo asno gosta de ouvir seu próprio zurro.

99 E. He that cannot beat the ASS, beats the saddle.

F. Qui ne peut frapper l'âne, frappe le bât.

    On frappe le sac pour que l'âne le sente. 

I. Chi non può dare all'asino, dà al basto. 

S. Quien no puede dar en el asno, da en la albarda. 

P. Quem não pode dar no asno dá na albarda. 

R. Bate samarul să priceapă măgarul.

Cf. He that cannot beat the HORSE, beats the saddle.

100 E. If an ASS goes a-travelling, he'll not come home a horse.

F. Qui bête va à Rome, tel en retourne.

    Menez un âne a Mecque, vous n'en ramenerez jamais qu'un âne.

    Jamais cheval ni méchant homme n'amenda pour aller à Rome. 

I. Chi bestia va a Roma, bestia ritorna.

    Molti vanno a studio vitelli e tornano a casa buoi. 

S. Quien bestia va a Roma, bestia retorna.

    Fuime a palacio: fui bestia y vine asno. 

P. Asno que a Roma vá, asno vem de lá.

    Quem burro vai a Santarém, burro vai, burro de lá vem. 

R. Măgar s-a dus, măgar s-a întors.

    S-a dus bou şi s-a întors vacă.

Var. Never went out ass and came home horse. 

Sim. Send a fool to the market (far, to France) and a fool he will return again / How much the fool who goes to Rome excels the fool who stays at home. 

Cf. He that sends a FOOL expects one.

101 E. Jest with an ASS, and he will slap you in the face with his tail.

F. Chantez à l'âne, il vous fera des pets. 

I. Chi fa del bene agli asini, riceve le pedate.

    Chi accarezza la mula, buscherà dei calci. 

S. Si cantas al asno, te responderá a coces.

P. Se cantas a burro, responde-te a coices.

102 E. One ASS scrubs another.

F. Un âne gratte l'autre.

    L'âne frotte l'âne. 

I. Un asino gratta l'altro. 

S. Un asno rasca a otro.

    Un asno limpia a otro.

    Los asnos se rascan uno a otro. 

P. O burro coça o burro . 

R. Măgar pe măgar se scarpină.

    Vacă pe vacă se linge şi porc pe porc se scarpină.

103 E. The ASS loaded with gold still eats thistles.

F. Âne d'Arcadie, chargé d'or, mange chardons et ortie.

    L'âne de la montagne porte le vin et boit de l'eau.

    L'âne qui porte le blé et la farine ne mange que des orties. 

I. Asino carico d'oro mangia cardoni e ortiche.

    Fare come l'asino, che porta il vino e beve l'acqua.

S. El asno de Arcadia, lleno de oro y come paja. 

P. Asno de Arcádia, cheio de oiro e come palha. 

R. La fân mai mult decât la aur pofteşte măgarul.

    Măgarul duce vinul şi bea apă.

104 E. The ASS that brays most eats least.

F. L'âne qui brait le plus est celui qui mange le moins. 

I. Asino che raglia mangia poco fieno.

Cf. A bleating SHEEP loses her bit.

105 E. 'Tis a sorry ASS that will not bear his own burden. 

R. Oaia care nu poate să-şi ţie lâna trebuie tăiată.

106 E. When all men say you are an ASS, it is time to bray.

F. Si tous disent que tu es un âne: brais! 

I. Quando tutti ti diranno che sei asino, e tu raglia.

    Quando tutti ti dicono ubriaco, va a dormire. 

S. Cuando todos dicen que eres asno, rebuzna. 

P. Se bêbado te vires sentir foge à companhia e vai dormir. 

R. Dacă toată lumea zice că eşti beat, culcă-te.

    Când trei spun că eşti beat, du-te de te culcă.

Sim. If one, or three tell you, you are an ass, put on a bridle (tail).

Cf. What everybody says must be TRUE.

107 E. Wherever an ASS falls, there will he never fall again.

F. Un âne ne trébuche pas deux fois contre la même pierre. 

I. L'asino, dove è cascato una volta, non ci casca più. 

S. Burro que tropieza dos veces en un mismo canto, es burro doblado.

    Jumento declarado, quien tropieza dos veces en un mismo canto.

    Tropezar en la piedra por segunda vez, más que descuido es sandez.

    Más es que asno el que se mete dos veces en el mal paso. 

P. Só o tolo cai duas vezes no mesmo buraco.

Var. Even an ass will not fall twice in the same quicksand.

108 E. When an ASS kicks you, never tell it.

R. Măgarul când te loveşte să fugi şi să-i mulţumeşti, că mai câştigat eşti.

109 E. Who drives an ASS and leads a whore, has toil and sorrow evermore.

F. Qui âne touche et femme mène, Dieu ne l'a pas gardé de peine.

    Qui femme croit et âne mène, son corps ne sera jamais sans peine. 

    Qui folle femme croit, ânes et oisons mène, ne peut être sans fatigue et peine. 

I. Chi asino caccia e puttana mena, non esce mai di pena.

110 E. You go to an ASS for wool.

F. Demander de la laine à un âne. 

I. Dall'asino non cercar lana. 

S. Al asno no pidas lana.

    No buscar lana de un asno. 

R. A cere lână de la broască.

Sim. Look not for musk in a dog's kennel.

111 E. He that washes an ASS's head loses both his lye and his labour.

F. À laver la tête d'un âne, on perd son savon.

    À laver la tête d'un âne, on ne perd que le temps et la lessive. 

I. Chi lava la testa all'asino perde il ranno e il sapone.

    Chi lava la testa all'asino perde la spugna e il sapone.

    A lavar la testa all'asino si perde il ranno e il sapone. 

S. Es lavar la cabeza del asno, perder la lejía y el trabajo.

    Lavar la cabeza del asno, perdimiento de jabón.

    El que lava de un asno la testa, pierde el jabón y la apuesta. 

P. Ensaboar cabeça de asno é perder sabão.

    Quem lava a cabeça a moiro perde tempo e sabão.

    Quem lava focinho a burro preto perde sabão e tempo. 

R. Cine spală capul măgarului în zadar pierde osteneala şi săpunul.

Var. He that washes an ass's head loses both his soap and his labour.

112 E. ATTACK is the best form of defence.

I. La miglior difesa è l'attacco.

113 E. If my AUNT had been a man, she'd have been my uncle. 

R. De-ar avea şi baba ca oamenii barbă, atunci i-ar zice ce mai moş de treabă.

114 E. Like AUTHOR, like book.

F. Tel auteur, tel oeuvre. 

I. Tal autor, tal opera. 

S. Cual el autor, tal la obra.

115 E. The AVARICIOUS man is always in want.

F. L'avarice est comme le feu, plus on y met du bois, plus il brûle.

    L'avare crierait famine sur un tas de blé.

    L'homme avare n'est jamais riche. 

I. L'uomo avaro e l'occhio sono insaziabili. 

S. Al avaro siempre le falta.

    El avariento siempre está sediento.

    El avariento, ni pobre ni rico está contento. 

P. Ao avarento tanto lhe falta o que tem como o que não tem. 

R. Zgârcitul e totdeauna sărac.

Var. The miser is always in want.

Sim. Avarice is never satisfied.

B

116 E. Don't throw the BABY out with the bathwater. 

F. Il ne faut pas jeter le bébé avec l'eau du bain.

    Celui-là est fou qui jette le manche après la cognée.

    Jeter le manche après la cognée.

I. Gettare il manico dietro la scure.

    Gettare la fune dietro la secchia. 

S. Echar la soga tras el caldero.

    Echar el mango tras el destral. 

P. Não deites fora o bebê junto com a água do banho.

    Não jogue fora o bebê junto com a água do banho. (bras.)

Sim. To throw the helve after the hatchet.

117 E. BACCHUS hath drowned more men than Neptune.

F. Eau-de-vie, eau de mort.

S. Baco, a muchos ha matado; Neptuno, a ninguno. 

P. Mais homens se afogam no copo do que no mar.

    Afoga-se mais gente em vinho do que em água.

    Por um que morre de sede morrem cem mil de beber. 

R. Mai mulţi se îneacă în băutură decât în apă.

118 E. He would fall on his BACK and break his nose.

F. Il tombe sur le dos et se casse le nez.

I. Chi nasce sfortunato, s'ei va indietro a cader si rompe il naso. 

P. Quando se está infeliz, se cai de costas e se quebra o nariz. 

R. Cade pe spate şi-şi frânge nasul.

Sim. An unfortunate man would be drowned in a tea-cup.

119 E. Scratch my BACK and I'll scratch yours.

F. Gratte-moi l'épaule et je t'en ferai autant.

I. Grattami e ti gratterò.

Var. Scratch me and I'll scratch you.

Sim. Claw me, and I'll claw thee.

Cf. Roll my LOG, and I'll roll yours.

120 E. Nothing so BAD but it might have been worse.

S. No hay mal que no tenga peor.

    No hay mal que no tenga peor, ni bien que no tenga mejor. 

P. Não há bom que não possa ser melhor, nem mau que não possa piorar. 

R. Rău cu rău, dar mai rău fără rău.

121 E. Nothing so BAD in which there is not something of good.

F. Il n'est pas mal dont bien ne vienne.

I. Non c'è cosa così cattiva, che non sia buona a qualche cosa. 

S. No hay cosa tan mala que para algo no sea buena.

    No hay mal sin bien, cata para quien. 

P. Não há mal sem bem, cata para quem. 

R. La tot răul este şi un bine.

Var. Nothing but is good for something.

Sim. No great loss but some small profit .

Cf. ILL LUCK is good for something.

122 E. The BAIT hides the hook. 

P. A isca esconde o anzol.

123 E. As you BAKE, so shall you eat.

R. Cum îţi vei găti, aşa vei prânzi.

Var. As they brew, so let them bake. 

Cf. As you make your BED, so you must lie on it / As they BREW, so let them drink.

124 E. Be not a BAKER, if your head be of butter.

F. Si tu as la tête de beurre, ne te fais pas boulanger.

S. No seais hornera si teneis la cabeza de manteca. 

P. Não sejas forneira, se tens cabeça de manteiga.

Cf. He that has a HEAD of wax must not walk in the sun / Who has skirts of STRAW needs fear the fire.

125 E. Make not a BALK of good ground.

R. Nu da binelui cu piciorul, că pe urmă o să-i duci dorul.

126 E. If the BALL does not stick to the wall, it will at least leave a mark.

S. Si esta pella a la pared no pega, a