Creșterea Bisericii

Secțiunea 1

CREȘTEREA BISERICII ȘI DORINȚA ÎNFOCATĂ

Capitolul 1 

Creșterea bisericii și dorința înfocată

Când nu este nicio descoperire dumnezeiască…

Proverbe 29: 18 

Duce oare descoperirea cu adevărat la creșterea bisericii? 

Cu mulți ani în urmă, am citit în revista publicată de David Yonggi Cho despre cât de important e să avem o viziune și un vis legate de creșterea bisericii. Nu am înțeles atunci de ce era necesară o asemenea viziune pentru creșterea bisericii.

Dr. David Yongi Cho, păstorul celei mai mari biserici din lume și propagatorul ideii de creștere a bisericii, a mai spus ceva ce nu am înțeles. El a zis: „Viziunea ta te face pe tine. Nu tu îți faci viziunea." Eu nu am înțeles nici această afirmație.

Ca să fiu onest, eu am presupus că subiectul „posedării unei viziuni" e menționat întotdeauna ca un punct de pornire standard pentru orice fel de învățătură referitoare la conducerea bisericii.

Pe măsură ce ascultam învățături despre importanța posedării unei viziuni, a notării unor țeluri etc., eu tot nu înțelegeam ce legătură au aceste lucruri cu creșterea bisericii. Fiecare păstor care venea la conferițe pe tema creșterii bisericii părea plin de viziuni și dorințe legate de creșterea bisericii.

Eu îmi spuneam în sinea mea: „Toți păstorii își doresc să le crească biserica, însă ea tot nu crește. Dacă dorințele și viziunile ar fi cele care duc la creșterea bisericii, atunci fiecare biserică ar fi o biserică mare!" 

Viziunea ta trebuie să fie una arzătoare

Odată cu trecerea anilor, mi-am dat seama că viziunea pe care o avem trebuie să fie una arzătoare. Nu poți avea o viziune superficială pentru a avea o biserică mare. O viziune superficială nu va face ca biserica ta să crească. Viziunea ta trebuie să te consume și să ardă în sufletul tău. Atunci, toate lucrurile despre care a vorbit Dr. Cho vor avea loc. Acea viziune înfocată va face din tine, efectiv, un păstor cu o biserică mare.

De fapt, fără viziunea înfocată a unei biserici mari, tu nu vei avea parte niciodată de o creștere reală a bisericii tale.

O viziune înfocată duce la creșterea bisericii tale prin a te inspira și călăuzi cum nimeni nu o poate face pe drumul dificil al unei creșteri reale. 

O viziune înfocată devine motorul invizibil al creșterii bisericii 

Transformarea unui păstor obișnuit în păstor al unei biserici mari e o călătorie lungă și chinuitoare.

O viziune și un vis arzător constituie motorul invizibil care îl propulsează înainte pe un lucrător pe drumul transformării dintr-un păstor al unei biserici mici într-unul care păstorește o mega biserică.

Unii păstori nu au acel motor interior de care au nevoie ca să poată face numeroasele lucruri grele și dificile pe care le implică creșterea bisericii.

Influențele din exterior nu pot face din tine un păstor de mega biserică

Nu există vreo contribuție externă sau vreun sfat din exterior care să poată motiva vreun individ să apuce pe calea dificilă spre a deveni un păstor al unei mega biserici. Toate influențele din exterior vor păli cu mult timp înainte ca tu să devii un păstor al unei mega biserici. Sfaturile din exterior, încurajările și consilierea au efecte mult prea slabe ca să-l poată face pe un slujitor al Evangheliei să supraviețuiască pe drumul care duce spre creșterea bisericii.

Efectele pe care le poate avea o viziune

O viziune lăuntrică înfocată face pentru tine ceea ce niciun om nu poate să facă.

Viziunea internă arzătoare și visul te transformă într-o persoană suficient de umilă încât să facă tot ceea ce trebuie pentru creșterea bisericii.

O asemenea viziune și un asemenea vis cu o biserică mare te fac să te rogi pentru creșterea bisericii. Fără o viziune înfocată și un vis tu nu te vei ruga suficient de înflăcărat pentru a atrage atenția lui Dumnezeu.

O viziune arzătoare și visul înfocat al unei biserici mari te vor face să cauți înțelepciunea și stategiile necesare în vederea creșterii bisericii tale. Fără o viziune azătoare și un vis înfocat tu nu vei aloca timpul necesar căutării înțelepciunii care facilitează creșterea bisericii tale. Vei ajunge iritat în scurt timp de strategiile propuse de păstorii care învață despre creșterea bisericii. Fără o viziune arzătoare, tu vei pretinde că aceste învățături nu funcționează.

Viziunea înfocată și visul arzător te vor face să citești și să tot recitești aceleași lucruri până când vei putea constata că încep să dea rezultate.

Fără o viziune înfocată și un vis arzător referitor la o biserică mare, tu nu vei găsi timp suficient ca să citești acele cărți care duc la creșterea bisericii tale.

O viziune înfocată și un vis arzător referitor la o biserică mare te vor face să încerci să cunoști oameni care să ajute la creșterea bisericii tale. Ele te vor face suficient de umil încât să legi relații și să ai părtășie cu oamenii potriviți, până când influența și ungerea lor se vor lipi de tine.

Fără o viziune înfocată și un vis arzător referitor la o biserică mare, tu nu vei asculta mesajele care duc la creșterea bisericii tale. Tu vei critica tocmai lucrurile de care ai mai mare nevoie și le vei ridiculiza chiar.

O viziune înfocată și un vis arzător constituie singura sursă adevărată a puterii care dăinuie, a tăriei de caracter și a perseverenței de care e nevoie în călătoria lungă spre creșterea bisericii tale.

Secțiunea 2

CREȘTEREA BISERICII ȘI LAICII

Capitolul 2

În ce fel poți realiza lucruri mari cu ajutorul laicilor

Laikos – Laicul

Istoria ne învață că oamenii „fără pregătire" pot realiza lucruri mari. O scurtă trecere în revistă a realizărilor laicilor sau oamenilor obișnuiți te va inspira să-i folosești în vederea creșterii bisericii tale.

Cuvântul „laic vine din grecescul „laikos, care înseamnă „fără pregătire. Iată câteva definiții ale termenului „laic:

1. Un laic este o persoană obișnuită.  

2. Un laic este o persoană normală. 

3. Un laic este o persoană comună. 

4. Un laic este o persoană oarecare. 

5. Un laic este o persoană ca oricare alta. 

6. Un laic este o persoană care nu se remarcă prin nimic. 

7. Un laic este o persoană banală. 

8. Un laic este un om de rând.

9. Un laic este cineva care nu e un profesionist. 

10. Un laic este cineva care nu e expert. 

11. Un laic este o persoană care nu e specializată. 

12. Un laic e cineva care nu are pregătire. 

13. Un laic e cineva care nu e echipat. 

14. Un laic e cineva care nu are un atestat. 

15. Un laic e cineva care nu are o diplomă.

Mari realizări în lumea bisericească

1. Laicii erau pilonii marii reforme din biserică 

Traducerea Bibliei în limbaj popular de către Martin Luther a schimbat lumea. În loc să fie tipărită în latină, Biblia a devenit mai accesibilă pentru oamenii de rând.

Din clipa în care oamenii de rând/laicii au avut parte de cunoaștere și revelație, ei au schimbat lumea. Realizând că mântuirea era la îndemâna tuturor prin harul lui Dumnezeu, ei s-au ridicat și au promovat ceea ce noi cunoaștem azi sub numele de Reformă.

2. Laicii sunt pilonii marii Biserici Metodiste

Pe la mijlocul secolului XX, Mișcarea Metodistă constituia cea mai mare denominație protestantă din Statele Unite. Marea Biserică Metodistă a fost construită în întregime pe munca laicilor.

O tradiție apărută de foarte timpuriu în bisericile metodiste era ca un predicator laic să fie ales să conducă servicii religioase și de închinare și să predice în cadrul unui grup de biserici care formau un „circuit".

Acesta străbătea distanțele pe jos sau călare în circuitul respective, în conformitate cu un tipar și un program prestabilit.

După ce în biserici au fost ordinați slujitori ai Evangheliei și păstori, această tradiție a predicării laice a continuat cu niște „predicatori metodiști din partea locului", care erau numiți de biserici individuale și care erau aprobați și invitați și de bisericile din apropiere ca să slujească în calitate de păstori asistenți sau să-l suplinească pe păstorul principal când acesta era plecat în vreo călătorie.

3. Laicii au fost și pilonii celei mai mari biserici din lume 

Unul dintre principiile care stau la baza Bisericii Yoido Full Gospel este cel al folosirii laicilor în lucrare.

Biserica Yoido Full Gospel, fondată de David Yonggi Cho și soacra sa, Choi Ja-shil, ambii fiind pe atunci păstori din mișcarea Assemblies of God, și-a ținut primul serviciu de închinare în 15 mai, 1958, în prezența a patru femei, în casa lui Choi Ja-shil.

Numărul membrilor bisericii a ajuns la 50000 în 1977, o cifră care s-a dublat în doar doi ani. În 30 noiembrie, 1981, numărul membrilor era mai mare de 200000. În acel moment, biserica a fost cea mai mare congregație nedivizată din lume și a fost recunoscută ca atare de ziarul Los Angeles Times. 

În 2007, ea avea 830000 de membri, cu șapte servicii religioase în fiecare duminică, traduse în 16 limbi.

4. Laicii sunt pilonii marilor rețele de biserici din Nigeria și Ghana

Atât Biserica Creștină Răscumpărată din Nigeria, cât și Biserica Cincizecimii, cu sediul în Ghana, sunt cunoscute ca fiind organizații care folosesc din plin lucrarea laicilor. Ambele biserici dispun de o rețea întinsă de adunări și folosesc regulat serviciile laicilor în domeniul predicării și păstoririi.

Biserica Cincizecimii a fost fondată de către un misionar irlandez trimis pe Coasta de Aur de Biserica Apostolică din Bradford, Marea Britanie.

Ea a ajuns să aibă peste 1,7 milioane de membri și peste 13000 de congregații în 70 de țări de pe toate continentele lumii.

În 1952, a fost fondată Biserica Răscumpărată a lui Dumnezeu în Nigeria, de către Pa Josiah Akindayomi.

Sub conducerea supraveghetorului ei general, reverendul E. A. Adeboye, ea a ajuns să aibă congregații în peste 140 de țări, cu milioane de membri.

Cu adevărat, acestea sunt realizări importante și ele au fost făcute cu ajutorul laicilor.

Mari realizări din lumea seculară

1. Mărețul sistem de guvernare democratică a fost generat de laici

Democrația le dă ocazia oamenilor de rând să numească și să schimbe guvernul dacă doresc. Democrația oglindește capacitatea omului obișnuit de a refuza să trăiască în condiții inacceptabile. 

Democrația reprezintă importanța și influența omului de rând într-o țară. 

Democrația este construită pe principiul oportunităților egale date tuturor oamenilor de rând. 

2. O mare putere mondială s-a născut prin contribuția laicilor

Revoluția Americană este un exemplu clasic de schimbare a istoriei de către laici.

Oamenii obișnuiți au dat naștere unei superputeri. La sfârșit de secol, Revoluția Americană a fost un experiment reușit care a marcat tranziția de la o lume controlată de câțiva la una condusă de mulți.

Revoluția a fost influențată într-o măsură decisivă de mici organizații revoluționare ca Fiii Libertății. Ele nu erau controlate de propietarii de pământuri bogați și influenți ai vremii, ci de către oameni obișnuiți, de rând, care s-au unit ca să semene semințele Revoluției. 

3. O mare victorie în alegeri a venit prin laici 

În mai 2008, Barack Obama, primul președinte de culoare al Statelor Unite ale Americii, a devenit candidatul democrat la președinția S.U.A. Chiar dacă democrații bogați și influenți care donau milioane de dolari erau susținătorii lui Clinton, Obama a adunat mai multe fonduri decât orice alt candidat la președinție cu ajutorul oamenilor de rând.

El a adunat peste optzeci de milioane de dolari pentru campania sa, cea mai mare parte a acestei sume provenind de la oameni obișnuiți care au contribuit cu sume mici.

Capitolul 3

În ce fel au ajutat laicii bisericile să crească

Eu am cunoscut două lumi diferite în cadrul lucrării − lucrarea celor ordinați și lucrarea laicilor. Cei mai mulți păstori sunt conștienți doar de existența lucrării celor angajați cu normă întreagă de către biserică. Intenția mea este să te ajut să descoperi în ce fel pot ajuta laicii biserica să crească.

Un laic este o persoană care își păstrează slujba seculară, dar, cu toate acestea, se implică în mod activ în lucrarea Domnului Isus. Un lucrător angajat este cineva care a renunțat la slujba sa seculară pentru a se concentra pe deplin asupra lucrării.

Mulți lucrători cu normă întreagă nu se împacă cu ideea ca laicii să participe la lucrare. Aceasta pentru că vor ca lucrarea să rămâna apanajul exclusiv al celor câțiva oameni „chemați" de Dumnezeu.

Unii lucrători ordinați nu vor să accepte realitatea că laicii sunt capabili să contribuie în mod substanțial la lucrare (nu doar cu bani). Mulți dintre ei se mulțumesc cu a-i păstra pe laici doar în postura de sponsori. 

Păstorii își doresc să se poată considera persoane speciale care își îndeplinesc îndatoririle specifice lor. „De ce să facă un laic ce fac eu?" întreabă ei. Ei își zic: „În fond, dacă oricine poate face treaba pe care o fac eu, ce mă face special? Ce mă face pe mine (păstorul) diferit dacă laicii pot face lucrurile pe care le fac eu?

Mulți lucrători nu sunt convinși de faptul că laicii pot sluji în lucrare. Unii păstori m-au întrebat: „Vor avea ei timp să se ocupe de nevoile turmei? și „Se pot descurca ei oare  în situații critice? „Pot ei oare să predice cu putere, așa cum facem noi?"

Răspunsul la aceste întrebări este foarte simplu – un DA răsunător! Am fost în lucrarea laică timp de mulți ani și am constatat că e posibil.

Eu scriu această carte ca să vă prezint o alternativă la conceptul tradițional al lucrării cu normă întreagă a unor preoți care nu fac altceva decât să-L slujească pe Dumnezeu în Templu. Lucrarea laică este cheia creșterii bisericii. Acele biserici care au avut parte de o creștere fenomenală s-au bazat pe principiul folosirii laicilor în lucrarea de slujire. Eu cred că doar așa se poate împlini Marea Trimitere. Nu e posibil să câștigăm lumea pentru Cristos doar cu câțiva preoți și păstori. Toată lumea trebuie să fie implicată. Mulți oameni trebuie să se implice la un nivel mai înalt al lucrării. Trebuie să existe o redescoperire a lucrării laice în biserică.

Există și păstori laici, adică păstori care au o slujbă obișnuită și fac și lucrarea lui Dumnezeu. Nouăzeci la sută dintre păstorii din biserica mea sunt păstori laici.

Păstorii cu normă întreagă trebuie să fie siguri de poziția lor pentru a-i încuraja pe laici să se implice. Nu e nimic mistic în lucrare! Există păstori care vor ca ea să fie învăluită în mister, astfel încât membrii simpli să se simtă dependenți de ei.

E momentul să se demistifice arta păstoririi oamenilor. E ceva în ce se pot implica foarte mulți. Ce binecuvântare este pentru laici să descopere că pot fi de folos în lucrare! Ce binecuvântare este pentru un păstor să descopere că laicii pot contribui la creșterea bisericii sale.

Eu nu spun că nu e nevoie de lucrători angajați cu normă întreagă. Și eu sunt unul dintre ei. E imperios necesar să existe lucrători cu normă întreagă care se implică sută la sută în lucrarea de slujire. Există lucruri pe care numai aceștia le pot face.

Eu am fost un păstor laic

L-am întâlnit pe Domnul pe la cincisprezece ani, pe când eram la liceu. Din ziua în care mi-am dăruit viața lui Cristos, eu am devenit foarte activ în lucrare. M-am implicat în câștigarea sufletelor și în monitorizarea celor proaspăt convertiți. De asemenea, obișnuiam să cânt cu vocea și la diferite instrumente spre slava lui Dumnezeu.

În prima etapă a vieții mele creștine, eu nu aveam o frecvență regulată. De fapt, nu mă prea duceam la biserică duminicile. Viața mea creștină era atât de activă de luni până sâmbătă încât am ajuns să mă odihnesc duminica! În zilele de luni și miercuri participam la întâlniri de rugăciune și studii biblice. Marțea și joia mergeam la repetiții. Vinerea posteam și aveam întâlniri de rugăciune. Apoi, în fiecare sâmbătă, noi obișnuiam să ne retragem pentru rugăciune de la zece dimineața până după-amiaza la șase.

Eu nu am renunțat nici la școală în timp ce făceam toate astea. Mi-am terminat liceul cu cele mai bune rezultate. Aceasta era o realizare mare pentru oricine. Am fost cel mai bun din clasă la bacalaureat și singurul admis la medicină din toată școala. În această perioadă, eram și pe deplin implicat în lucrare. Predicam! Câștigam suflete! Îi vizitam pe oameni acasă! Consiliam multe persoane! Posteam și mă rugam! La un moment dat, am postit atât de mult încât eram slab ca un băț. Cineva m-a întrebat chiar: „Crezi că vei ajunge mai repede în Cer dacă devii ca un schelet?"

Nu mi-a trecut prin cap niciodată că ar trebui să fiu plătit pentru slujirea mea. La vârsta de nouăsprezece ani, m-am implicat deja complet în lucrare. Aveam multe oi care se așteptau la călăuzire și rugăciune din partea mea. În 1980, eram deja un predicator puternic și conducătorul grupului Scripture Union. Ideea pe care vreau să o transmit este că e posibil să faci lucrarea și să faci și altceva.

Am intrat la medicină în octombrie 1982. Eram privilegiat să pot studia medicina, care are cele mai grele și solicitante cursuri. În timp ce eram la facultate, am fondat o organizație care există și astăzi.

În cel de-al patrulea an de studiu, am început să așez temeliile unei biserici. Apoi am devenit păstor și am fost recunoscut ca atare deși eram încă student la medicină.

În toată această perioadă, nu am fost plătit de nimeni ca să fac lucrarea Domnului. Nici nu am fost împiedicat de nimic ca să-mi continui studiile. Din contră, m-am descurcat foarte bine și am obținut și premii la facultate. Am făcut uz de înțelepciune și am renunțat la timpul meu liber pentru a mă putea implica în lucrare.

Sacrificiu și înțelepciune

Acestea sunt cele două chei ale implicării în lucrarea laică – sacrificiul și înțelepciunea.

Care este principala sarcină a unui păstor? Să oficieze înmormântări și nunți? Cu siguranță că nu! Ele fac parte din îndatoririle unui păstor, însă nu constituie principala lui sarcină. Dacă lucrarea ta s-a deteriorat atât de mult încât principala ta sarcină este să oficiezi cununii și să îngropi oameni, atunci trebuie să-ți recitești Biblia! Principala îndatorire a unui păstor este să împlinească Marea Trimitere.

Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin. 

Matei 28: 19, 20

Motivul pentru care i se spune Marea Trimitere e pentru că este cea mai mare