Carbunele este o roca foarte neobisnuita,din doua motive.

In primul rnd ,este formata din materii organice tesuturi odinioara vii, si in al doilea rnd spre deosebire de alte roci, arde si degaja caldura. Carbunele a reprezentat primul combustibil utilizat in timpul revolutiei industriale si a jucat un rol foarte nsemnat in dezvoltarea marilor tari industrializate.Carbunele contine carbon, care-i si confera acea culoare neagra,caracteristica,si gaze inflamabile cum ar fi hidrogen, azot si oxigen.

format prin (carbonizare) mbogirea n carbon (n condiiile lipsei oxigenului) a resturilor unor plante din epocile geologice. Procesul de incarbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de ani n urm, prin dou procese mai importante: 1. faza biochimic produs de bacterii i ciuperci care transform celuloza i lignina din plante; 2. faza geochimic, faza propriu zis de incarbonizare, care se produce la temperaturi i presiuni ridicate formndu-se ntr-un timp ndelungat huila i antracitul. Acest proces are ca rezultat o mbogire de peste 50 % din volum n carbon. Datorit energiei termice ridicate degajate prin ardere huila mai poart numele de aurul negru.

In regiunile carbonifere exista un numar de zacaminte situate unul deasupra celuilalt, cuprinsa intre straturi de roca sedimentara. Unele straturi de carbune au o grosime de doar cativa milimetri, altele au grosimi de cativa metri. Exista trei categorii de carbune .Tipurile acestora depind de gradul in care carbunele s-a modificat in timp. Lignitul numit si carbune brun dupa culoarea lui, este cel mai putin modificat si are cel mai mic continut de carbon de aproximativ 30%. In timpul arderii acesta degaja mult fum si relativ putina caldura. Huila este cea mai raspndita si degaja cea mai multa caldura.Acest carbune are de obicei straturi alternante ntunecoase si lucioase. Benzile lucioase erau la baza material lemnos, iar straturile ntunecoase s-au format din ramasitele plantelor mai mici. Huila contine si un alt compus, mai putin dur, asemanator cu mangalul :acesta face carbunele sa murdareasca in timpul manipularii. Carbunele superior este antracitul. Se compune din 98% carbon si este foarte greu de extras , dar este curat la manipulare. Arde cu o flacara foarte mare si fierbinte, degaja putin fum, insa este foarte greu de aprins. Carbunele este utilizat cel mai des ca si combustibil. Pana nu de mult, o cantitate mare de carbune era arsa pentru ncalzirea locuintelor. In zilele noastre este ars pentru a genera electricitate sau in procese industriale. nainte de exploatarea pe scara larga a gazelor naturale, unele tari isi produceau ntreaga cantitate de gaze din carbune.

Compoziie
n tehnic, compoziia crbunilor se exprim parial n elemente chimice, carbon (C), hidrogen (H), azot (N), oxigen (O) i sulf (S), parial n substane ca masa mineral (A - de:Asche, en:ash) i umiditatea (W - de:Wasser, en:water). Compoziia se poate exprima ca: mas organic, care conine C, H, N, O i S din combinaiile organice; mas combustibil (en:DAF - dry, ash free), care conine i S din combinaiile minerale (pirite), care arde i el, adic tot ce arde - ceea ce nu arde (masa mineral plus umiditatea) este balastul; mas anhidr, care conine i masa mineral, adic tot, mai puin apa;

masa uscat la aer (masa pentru analiz), care conine i umiditatea de constituie i cea higroscopic, compoziie folosit n determinrile de laborator, fiind stabil; masa iniial (en:raw), care conine i umiditatea de mbibaie, adic compoziia crbunelui introdus n focare.

n timpul nclzirii, din crbune se degaj gaze combustibile, numite materii volatile. Cu ct se degaj mai multe materii volatile, cu att crbunele se aprinde mai uor. Prin aprindere i ardere crbunele degaj cldur.

Alaturi de petrol, gaze naturale, asfalt, ozocherita si sisturi bituminoase, carbunii de pamant fac parte din categoria rocilor caustobiolitice, de natura organica. Desi in China carbunii au fost cunoscuti inca din antichitate, in Europa au fost utilizati drept combustibil abia in secolele XI-XII (Anglia). Electricitatea se obtine cel mai usor prin arderea carbunilor. Din nefericire,
aceasta metoda este foarte daunatoare mediului pentru ca elibereaza cantitati mari de dioxid de carbon, un gaz responsabil direct pentru efectul de sera, deci pentru incalzirea treptata a Pamantului.