You are on page 1of 3

- PAGINA DE TITLU

A. TITLUL DEPOZITIEI: TRANSPARENTA MAXIMA POSIBILA SI SECRETIZAREA CONTROLATA CERINTE ALE SECURITATII NATIONALE B. MARTURIE DEPUSA DE: deputat Gabriel OPREA Membru al Comisiei Comune Permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitatea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii C. Data depuneii : 26.06.2006 D. Semnatura :

E. Sumar: Problemele securitatii nationale sunt de apanajul factorului politic. De aceea realizarea securitatii nationale presupune o strategie coerenta, conectata la mediul international de securitate si perfectibila continuu. Asa se face ca este nevoie de o reforma in sectorul de securitate bazata pe transformare. Printre obiectivele de realizat vor fi incluse si transparenta maxima posibila, imbinata cu o secretizare controlata, ceea ce trebuie sa recunoastem este mai mult decat ni se ofera acum prin strategia de securitate nationala. Cerintele de transparenta si secretizare au propriile ratiuni si, ca atare, nu este suficient numai un echilibru intre ele. Astfel sporeste increderea beneficiarului de securitate in politica statului.

DEPOZITIE Tema pusa in discutie are suficienta relevanta pentru aprecierea continutului strategiei de securitate nationala in mediul intern. Transparenta maxima posibila permite, pe de o parte un control riguros al secretizarii, iar pe de alta parte, intr-o viziune democratica, asigura cetateanului informarea completa pentru a putea sa isi formeze o parere clara cu privire la problematica securitatii.

Prin transparenta, cetateanul constientizeaza dimensiunile proceselor si cunoaste mult mai bine sarcinile si obligatiile ce evidentiaza aportul individual si colectiv pentru definirea, consacrarea si apararea intereselor nationale. Iata de ce consider ca transparenta trebuie sa fie maxima. Secretizarea vizeaza in fapt protectia informatiilor pentru securitatea nationala, ceea ce nu inseamna secretomanie, ci masuri si actiuni intreprinse conform actelor normative interne si externe in materie, in scopul respectarii regulilor de lucru si acces la datele si informatiile clasificate, la decizia de utilizare a acestora. Deci, nu este vorba despre o ascundere de informatii, ci de un control al modului de lucru cu acestea si de utilizare a lor. Un alt aspect important privind transparenta maxima posibila in domeniul securitatii rezulta din caracterul deschis si public al dezbaterilor pe aceasta tema, ceea ce intareste si mai mult rolul benefic al acestor audieri publice. Conditia de maximizare posibila este rezultatul faptului ca in anumite circumstante si din ratiuni politice ori de stat (superioare) interne ori ca urmare a unor determinari externe, o transparenta totala nu poate fi posibila. Atunci, apare nevoia secretizarii controlate, in sensul accesului limitat la informatiile de securitate clasificate. In orice situatie rationala, desigur in spiritul legii, se poate produce si desecretizarea, insa, fara a se aduce atingere intereselor nationale. Aceasta depozitie are impact asupra modalitatii legale de elaborare si implementare a strategiei de securitate nationala, adica ar fi fost si obligatoriu si necesar sa fie dezbatuta in cadrul Parlamentului Romaniei. Imediat ce a fost pusa la dispozitia publica, prin continutul ei prea transant, si s-a constituit in prilej de reflectie si a ridicat semne de intrebare in legatura cu dimensiunile securitatii nationale in context regional, zonal, european si euro-atlantic. Proceduri de acest fel conduc cetatenii la idei preconcepute cum ar fi rolul decisiv/autoritar al institutiei prezidentiale in decizia cu privire la problemele fundamentale ale Romaniei. Este indiscutabil faptul ca beneficiarii transparentei maxime posibila in problemele de securitate nationala se identifica in sistemul politic, in executiv si in alte institutii cu responsabilitati ori abilitati in domeniu. Dar poate cel mai mult vor beneficia membrii Parlamentului Romaniei, care cu siguranta au multe de spus in domeniu. Desigur, in acest caz,

autorii strategiei de securitate nationala vor fi cei mai inversunati oponenti ai acestui punct de vedere.

Cu acest prilej se atrage atentia unor institutii si cu privire la necesitatea caracterului tot mai deschis si public al unor emanatii/elaborari cu caracter national. Cred ca in acest sens trebuie revazute si unele aspecte legislative, indeosebi legate de responsabilitatile in domeniile securitatii si apararii nationale. Consider ca acest punct de vedere va fi imbratisat de multe persoane fizice si juridice care participa la aceasta audiere publica, deoarece este realist si contribuie la perfectionarea managementului in domeniul securitatii nationale.

You might also like