Motivatia initiatorilor

"Romania este o tara favorizata, plina de energie si emotivitate. Aici se intampla intotdeauna cate ceva. Foarte putine sunt tarile care mai au asemenea caracteristici. " - fragment din mesajul lansat de cunoscutul disident rus Vladimir Bukovski, prezent la Intrunirea Rezistentei Anticomuniste - Brasov 12 mai 2006. Este lustratia necesara romanilor? Prezenta fostilor activisti, a fostilor ofiteri de Securitate si a colaboratorilor acestora mai impiedica progresul Romaniei? Sunt un pericol real pentru democratia din Romania? Cui sa aplicam o eventuala lege a lustratiei? Pentru ce perioada? In ce mod? Acestea sunt intrebari care inca ne mai framanta pe noi romanii. Vrem o purificare, vrem ca cei care au avut un rol in distrugerea societattii romanesti inainte de 1989 sa stea o vreme de-o parte de parghiile puterii, dar nu avem incredere ca vom reusi cu adevarat si/sau nu stim cat de coerent este demersul nostru. Ce spun europenii? Si ei si-ar dori un efect al lustratiei in tarile ex-comuniste. Dar nu cu orice pret, nu sub forma de razbunare sau revansa. Pozitia Consiliului Europei este in acord cu existenta unei reglementarari a lustratiei in conditiile in care efectul acesteia trebuie sa se produca catre acele persoane care sunt un pericol real asupra democratiei. Si nu pentru multa vreme, o perioada de 5 ani este suficienta pentru anihilarea fortelor distructive, inca in viata. "Va solicitam in mod ferm sa condamnati regimul comunist din Romania ca nelegitim si criminal". Astfel incepe Apelul adresat presedintelui Traian Basescu, la 16 ani de la Proclamatia de la Timisoara, de peste 30 de organizatii neguvernamentale de prestigiu. Documentul este semnat de peste 300 de personalitati al caror crez este ca adevarata reforma morala a Romaniei nu poate incepe fara asumarea si infierarea ororilor trecutului. Apelul pentru condamnarea crimelor comunismului a fost citit, ieri, la Grupul pentru Dialog Social (GDS), in prezenta mai multor militanti anti-comunism, de maestrul Victor Rebengiuc. Semnatarii sustin ca o condamnare oficiala a crimelor comunismului "trebuie facuta cat mai curand posibil", ei sugerandu-i presedintelui Basescu ca declaratia publica ar trebui facuta la data de 22 aprilie, cand "aniversam inceputul manifestatiei anticomuniste din Piata Universitatii, cel mai lung miting anticomunist din istorie (52 de zile si de nopti fara intrerupere)". Initiatorul Apelului este Sorin Iliesiu, vicepresedintele Aliantei Civice, membru al Societatii Timisoara. Printre organizatiile semnatare se numara GDS, Asociatia Pro Democratia, APADOR-CH, Liga pentru Apararea Drepturilor

Omului, Societatea Academica din Romania, Fundatia pentru o Societate Deschisa, Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania, Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, Alianta Civica, Blocul National al Revolutionarilor, Fundatia Academia Civica, Fundatia "Timisoara '89". In cadrul listei de peste 300 de semnaturi in nume personal se regasesc nume sonore: Constantin Ticu Dumirescu, Stelian Tanase, Vladimir Tismaneanu, Andrei Plesu, Horia-Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu; Stejarel Olaru, Vitalie Ciobanu, Adrian Cioroianu; Mircea Cartarescu, Mircea Diaconu, Ioan Grosan, Radu F. Alexandru, Ion Caramitru, Stefana Bianu, Ana Blandiana, Maria Bratianu, Doina Cornea, Nicolae Corneanu - mitropolitul Banatului, Sorin Dumitrescu, Dinu Zamfirescu, Serban Radulescu Zoner, Marius Oprea, Ion Mihai Pacepa. Lista semnaturilor apare la adresa http://gds.ong.ro/apel.doc si va fi reactualizata in functie de evolutia adeziunilor. In Apel se subliniaza ca solicitarea condamnarii comunismului a fost exprimata de societatea civila inca din 1990 si este in consens cu Rezolutia 1481 adoptata la data de 25 ianuarie 2006 de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei privind necesitatea condamnarii crimelor comise de regimurile comuniste totalitare. "Aceste crime trebuie condamnate nu doar pentru a raspunde unei recomandari a Consiliului Europei, ci pentru a raspunde vointei poporului roman, manifestata inca din primele ore ale revolutiei anticomuniste", se precizeaza in textul documentului. In sprijinul solicitarii lor, semnatarii - reprezentanti ai ONG-urilor sau, in nume propriu, majoritatea figurilor marcante ale intelectualitatii romanesti - arata ca, incepand din 1990, condamnarea comunismului de catre societatea civila s-a concretizat intr-un volum urias de marturii si documente. In opinia presedintelui AFDPR, Constantin Ticu Dumitrescu, apelul trebuie sa se refere in mod explicit la "recunoasterea, asumarea si condamnarea genocidului comunist". Iar un astfel de mesaj sa fie prezentat de seful statului in fata Parlamentului, urmand ca alesii sa se exprime, nominal, pro sau contra. "Sa vedem cine se impotriveste", a adaugat liderul AFDPR. Fostul sef al statului, Emil Constantinescu, a apreciaza ca "Romania are nevoie de repere morale ca de aer", aratand ca si alte tari cu trecut comunist, precum Slovacia si Polonia, continua sa promoveze masuri specifice lustratiei .- articol Ovidiu Banches - Ziua - sambata 11 martie 2006

Toate incercarile de a reglementa lustratia ne-au evidentiat tehnicalitati, metode, abordari care nu reusesc insa sa ne convinga de viabilitatea aplicarii, de increderea ca am solutionat si incheiat aceasta problema. Disputele, controversele si dialogul pe marginea acestui subiect sunt inca prezente pentru ca nu suntem clarificati, intr-o pozitie generalizata, cu diferitele aspecte pe care le provoaca si anume: a) cum definim, ce inseamna "morala publica"?

b) ce este lustratia? Cum este ea perceputa? E un principiu sau un instrument? c) ce criterii putem defini si putem sa le aplicam pentru a demonstra ca o persoana este un pericol real pentru democratie? d) Care ar fi cadrul de aplicare al legii lustratiei ? De la ce nivel de varsta este necesar sa isi produca efectul o posibila lege a lustratiei? Pana la ce nivel administrativ ar trebui sa isi produca efectul? Pana la comuna? Pana la o comunitate de 200 de case? e) Apararea democratiei in Romania, printr-o lege a lustratiei, este un motiv suficient pentru a ingradi dreptul de a alege? Dar dreptul de a-si exprima opinia? f) Pot actualele institutii din Romania sa aplice aceasta lege? Sunt ele pregatite? Care dintre institutiile prezente este cea mai in masura sa puna in practica legea lustratiei? CNSAS? Autoritatea electorala permanenta? Institutia Prefecturii (ca reprezentant al Guvernului in teritoriu)? Ministerul Justitiei? Alte institutii? Este necesara crearea unei institutii coordonatoare? La aceste intrebari va invitam sa va aduceti contributii clarificatoare cu increderea ca vor sprijini in masura substantiala decizia politica in scopul unei reglementari care sa ne atinga asteptarile. Adaugam proiectul de lege al lustratiei care a parcurs traseul decizional al Senatului, bibliografia pe care am reusit sa o inventariem si care este disponibila la www.audieripublice.ro, alaturi de instructiuni de participare la eveniment. Cu increderea in democratie participativa, Va asteptam opinia, Intitiatorii: Societatea Timisoara Asociatia ProDemocratia Societatea Jurnalistilor Profesionisti Academia de Advocacy Cu sprijinul nemijlocit al Camerei Deputatilor din Parlamentul Romaniei - Dl Bogdan Olteanu - presedinte, D-na Mona Musca - deputat, Dl Viorel Oancea deputat, Dl - Eugen Nicolaescu - deputat, Adrian Cioroianu - senator Timisoara la 15 mai 2006