Mitul Zburatorului

Mitul zburatorului - Iubirea este cea mai veche tem literar, tratat sub forme arhaice i arhetipale n toate mitologiile i religiile lumii. Mentalitatea arhaic resimte iubirea ca o for att de puternic, nct primul impact al sentimentelor i este atribuit unei fiine supranaturale i presupune un proces de iniiere configurat ntr-un mit erotic. Printre cei care s-au ocupat cu studierea acestui mit se numara: Dimitrie Cantemir, George Calinescu, Simion Florea Marian, Tudor Pamfile. Cat despre prelucrarea mitului in literatura, Calinescu afirma: "Poezia romana, prin Eminescu indeosebi, a aratat inclinari de a socoti iubirea ca o forta implacabila, fara vreo participare a constiintei." Ca marturie sta poemul Calin(file din poveste), inspirat din basmul popular Calin Nabunul. Dar M. Eminescu nu a fost singurul care a preluat mitul zburatorului. Printre cei inspirati de acest mit fundamental al poporului se numara si I.H. Radulescu, cu poezia Zburatoru, considerata cea mai izbutita creatie poetica a acestuia. Iubirea ca pasiune este una din cele mai impozante ipostaze ale iubirii in literatura. Ea se caracterizeaza prin atractie reciproca puternica, existenta unor obstacole in intalnirea sentimentului de iubire, prin incalcarea unor reguli ale comunitatii in care traiesc cei doi. In cazul ei indragostitii traiesc o stare de exaltare permanenta, care duce la un dezechilibru sufletesc. Deseori ei sunt despartiti de imprejurari si aceasta departare se impune pentru a verifica sentimentele si in acelas timp pentru a-I pastra intensitatea. Iubirea-pasiune este insotita intotdeauna de suferinta, de o anume doz de nebunie si de o tentatie a mortii. n 1844 Ion Heliade Rdulescu public poemul Zburtorul, care are ca punct de plecare mitul Zburtorului consemnat, iniial, n Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie Cantemir: este o nluc, un om tnr, frumos, care vine noaptea la fete mari, mai ales la femeile de curnd mritate i toat noaptea svrete cu dnsele lucruri necuviincioase, cu toate c nu poate fi vzut de ceilali oameni, nici chiar de cei care l pndesc. Mitul zburatorului - n poemul ,, Clin file din poveste iubirea este reprezentat ca o mbinare a contrariilor: uranic i teluric. Fata de mprat este simbolul frumuseii superlative, portretul ei fizic relevnd sacralitatea acesteia. Conform tradiiilor populare, pentru a fi ferit de primul impuls erotic, aceasta este nchis ntr-un castel izolat ,, Pe deasupra de prpstii sunt zidiri de cetuie Cadrul natural este descris ntr-o atmosfer nocturn. n acest cadru se ivete zburtorul iar motivul nopii intermediaz ntlnirea celor doi. Fata de mprat i Clin nu se pot ntlni dect n somn, cei doi fcnd parte din lumi diferite, motivul somnului devenind astfel punctul de legtur ntre teluric i uranic. Portretul zburtorului este romantic i sugereaz inadaptarea i imposi-bilitatea reconcilierii celor dou lumi, nct se face apartenena la natura demonic. Ca i n ,,Luceafrul omul de geniu nu se poate cobor la nivelul mediu, cum nici omul simplu nu poate ajunge la un nivel superior. Aici ntlnirea se face noaptea, prin intermediul oglinzii, simbol al cunoaterii, ns nu

cunoatere direct ci una reflectat. Oglinda este un ochi strin n care cutm adevrul. Imposibilitatea contopirii celor dou lumi face ca ordinul naturii, firesc s se schimbe, ntreg universul participnd la ncercarea lui de a-i fi aproape: ,, Iar ceru-ncepe a roti Dac la prima vizit fcut fetei el apare ca ,, Un tnr voievod reprezentnd frumuseea perfect, avnd chip angelic, a doua oar este o for malefic: ,, Ochii mari i minunai / Lucesc adnc himeric Durerea ei, provocat de aceast distan este mare, mplinirea iubirii rmnnd ceva ce nu-i st nici lui n putere, el care este ,,Luceafrul simbolul superioritii i al unicitii. Dorina acestuia este un lucru imposibil, el vrnd s o fac i pe ea asemenea lui, de a ridica omul simplu n slvi pe care acesta nu le poate atinge niciodat. ,, Dar pe calea ce-ai deschis / N-oi merge niciodat Hyperion, din imensa lui dragoste pentru Ctlina, dorete s renune la toate puterile lui, la nimbul nemuririi, pentru o or de iubire, cu toate ca sacrificiul lui valoreaz mai mult dect toate idealurile lumii. Semnele fetelor vizitate noaptea de zburtor nu pot trece neobservate, metamorfoza ei fiind una evident: ,, i-n oglind a ei buze vede vinete i supte . Oglinda este un loc al transfigurrii fizice care creeaz o imagine virtual a frumuseii fetei capabil s-i reveleze ntreaga fiin. Suferina fetei provocat de dorul lui ia proporii cosmice, sufletul ei este asemnat cerului: n momentul n care se scurg multe lacrimi, acesta rmne pustiu, ca un cer fr stele, cci fiecare lacrim este ca o stea care se desprinde de pe bolt. Fericirea i frumuseea ei sunt asemenea unui ,, Smarald rar simbol al unicitii, al frumuseii interioare, care se consum se pierde nbuit de suferin precum arde nestemata n crbuni. Aici iubirea apare ca un ir de ncercri la care este supus, ntr-un final izolndu-se ntr-o colib, spaiu diferit de cel anterior. Srcia i modestia sunt sugerate prin litota ,, arde o candel ct un smbure de mac. apte sunt anii n care ea nfrunt singur greutile i i crete copilul fr nici un sprijin. Aceast cifr reprezint perioada cea mai important din viaa unui om dar mai reprezint i ceva magic, ncheierea unui ciclu astfel nct n acest timp Zburtorul a renunat la superioritatea i unicitatea lui pentru a fi alturi de fat de mprat.