Praful, de Mirea Mdlina

Am ie it s caut o gur de pace, dar sngele macilor a npdit crrile i m-a orbit.

Mi-am ndreptat atunci chipul spre albastru.

Raze mi-au zgriat ochii i mi-au srutat obrajii.

Praful m neca, psrile m batjocoreau, norii refuzau s mi arate contururi vesele i peste tot era un gol de cuvinte.

Dup metri, kilometri, pai, trunchiurile au devenit cenuii, psrile au fost acoperite, dar praful a rmas.

nghi im acelai praf i parc nu ne mai necm att de des...