CUPRINS

ARGUMENT. . . . . . . . . .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 CAPITOLUL I BASMUL 1. 2. 3. Originea basmuluid. . . . . . . 4 Definirea i caracterizarea basmului. . . . . . . . . . . . . . .4 Clasificarea basmelor. . . . . . . . . . 6 3. 2. Basmul cult, basmul popular. . . . . . . 6 4. 5. Teme i motive in basm. . . . . . 8 Timp i spaiu in basm. . 11

3. 1. Basmul fantastic, basmul animalier, basmul novelistic. . . . . . . 6

CAPITOLUL II PERSONAJELE BASMULUI 1. 2. 3. Definire-personaj literar. . . . 12 Clasificare-personaje literare. . . . . 12 Clasificare-personaje de basm. . . . . . . 14

3. 1. Senex . . . 14 3. 2. Virilis-Virilia. . . . . . . 19 3. 3. Actanti. . . . . . 27 3. 4. Opozanti. . . 43 CAPITOLUL III IMPORTANTA BASMULUI IN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV 1. Basmul in invatamantul prescolar51 2. Basmul in invatamantul primar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 CONCLUZII. . . 53 ANEXE. . . . 54

ARGUMENT

Cred ca ne amintim cu totii de varsta copilariei, cand, stand in bratele mamei sau ale bunicii, ascultam pentru intaia oara cu atata placere, curiozitate si emotie un basm. Zane, FetiFrumosi, Cenusarese, balauri, zgripturoaice, cai inaripati, printese, imparati, furnicute personificate, toate aceste personaje ne faceau sa stam nemiscati si cu sufletul la gura, asteptand sa aflam ce urmeaza sa se mai intample. Ascultam fascinati, adormeam linistiti si chiar visam personajele amuzante sau inspaimantatoare din povestea de seara. Tocmai fantasticul din basme, varietatea personajelor, dificultatile intampinate de acestea ne determinau sa asteptam cu nerabdare finalul, sa ne intrebam:Oare cum se va termina? Exista in basme inceputuri si sfarsituri, oameni, animale si obiecte care vorbesc, prieteni si dusmani, frumos si urat, bun si rau, familie, iubire, nenumarate situatii conflictuale, nenumarate ipostaze ale eroului care prin diversitatea, fantezia, dar si prin relatia cu realul determina transformarea ulterioara a copilului in om adult cu principii proprii, cu idei si opinii. Basmul introduce experiente care se pastreaza in memoria copilului, si ii ofera acestuia o reprezentare simbolica a vietii sale interioare. Prin A fost odata, copilul stie ca intra intr-o lume aparte, speciala, diferita de cea in care se afla el in prezent. Mai apoi cand intervine aspectul negativ in echilibrul povestii, copilul incepe sa constientizeze raul si pericolele ce il inconjoara in viata reala. Vazand ca binele triumfeaza, copilul realizeaza ca situatiile dificile sunt doar trecatoare, ca fiecare situatie dificila are si o rezolvare. Acesta isi dezvolta stima de sine, curajul si increderea ca poate depasi orice obstacol. Toate aceste treceri de la real la fantastic ii dau copilului senzatii noi, puternice:emotie, fericire, minunare, incantare, teama, suspans, groaza, usurare. De asemenea, prin caracterul imitativ al varstei mici, copilul se identifica cu personajele basmului si imprumuta comportamentele acestora, reproducand pana si cele mai mici gesturi. Limbajul are si el un rol important in dezvoltarea gandirii. Basmele au ramas de-a lungul veacurilor operele cele mai indragite de copii , incepand din primii ani ai copilariei si pana aproape de adolescenta. Producand o impresie puternica asupra imaginatiei si sensibilitatii copiilor , prin morala lor pozitiva si usor de receptionat , basmele au o 3

deosebita insemnatate educativa si o importanta incontestabila in viata copilului(viitor adult) pe care il ajuta sa isi invinga emotiile si temerile si il incurajeaza sa isi exploreze imaginatia, sa dea frau liber fanteziilor.

VA INVIT IN MINUNATA LUME A BASMELOR!

CAPITOLUL I BASMUL

1. ORIGINE. Despre originea basmelor au existat numeroase teorii, mai importante fiind:teoria mitologica, teoria migrationista, teoria antropologica, teoria originii totemice si teoria onirica. 1 Teoria mitologica, sustinuta de Max Muller , afirma ca basmele provin din vechile mituri indoeuropene, fiind preluate si dezvoltate de fiecare popor dupa despartirea de unitatea indoeuropeana. Teoria migrationista sau difuzionista, formulata de Th. Benfey, sustine ca basmele au ca unica sursa vechea literatura indiana creata de calugarii budisti in templele lor; ele s-au raspandit datorita migratiei popoarelor dinspre rasarit spre apus si ca urmare a contactelor culturale dintre popoare. Teoria antropologica sau poligenetica, emisa de E. B. Tylor si A. Lang, ajunge, pe baza constatarii similitudinii motivelor si tiparelor narative la popoare aflate la distante care fac improbabil contactul intre ele, la concluzia ca basmele sunt supravietuiri din substratul de credinte primitive comun speciei umane si s-au nascut independent la popoare diferite. Teoria originii totemice, apartinandu-i lui A. van Gennep, conform careia basmele ar fi rezultatul transformarii succesive a credintelor in sacralitatea unui animal protector al comunitatii, este argumentata prin rolul animalelor din basme in evolutia naratiunii. Teoria onirica, avandu-i ca autori pe F. Laistner si B. P. Hasdeu, propune o ipoteza genetica psihologica, sistematizand elementele basmului care pledeaza pentru originea acestei specii in starea de vis. Teoriile elaborate cu privire la geneza basmului reflecta in mare masura diversitatea orientarilor stiintifice aplicate unui obiect atat de complex. S-a incercat prin compararea basmelor lumii reducerea multimii tipurilor la un arhetip initial. Elementele de fond si forma comune basmelor din toate ariile geografice au facut posibila elaborarea unor cataloage tematice ale basmelor, printre care si cel mai cunoscut index de motive alcatuit de A. Aarne si completat de S.
1

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 123

Thompson. In acelasi timp, stereotipia de teme si motive a basmului a facilitat cercetarea structurala a acestei categorii, prin descompunerea basmelor in unitatile lor de continut relevante si analiza combinatiilor posibile intre aceste unitati, care duc la generarea textelor propriu-zise.

2. DEFINIRE. Definitia generala a basmului este aceea de opera epica, de origine populara in care intamplarile reale se impletesc cu cele fantastice, la care participa personaje cu puteri supranaturale, reprezentand fortele binelui si ale raului si din a caror confruntare fortele binelui ies victorioase. Dupa Calinescu insa, basmul e un gen vast, depasind cu mult romanul, fiind mitologie, epica, stiinta, observatie morala, etc. Basmul (din sl. basn: nascocire, scornire), este alaturi de povestire, snoava si legenda, una dintre cele mai vechi specii ale literaturii orale, semnalata inca din antichitate, raspandita intr-un numar enorm de variante la toate popoarele.

CARACTERIZARE. Basmul este o creatie populara in proza de mari dimensiuni in care se povestesc intamplari cu caracter fantastic la care iau parte personaje cu insusiri supranaturale reprezentand fortele binelui si ale raului; Trasatura definitorie a basmului consta in prezenta elementelor fantastice. Apar astfel intamplari fantastice, personaje fantastice, personaje umane cu insusiri supranaturale si obiecte fantastice. Actiunea complexa a basmului este structurata pe mai multe episoade si se petrece intotdeauna in doua lumi:cea real a oamenilor i cea imaginar creat de fantezia poporului. Actiunea este gradata, crescand treptat in intensitate; Timpul n care se petrec evenimentele este un timp imaginar.

Spatiul are infinite variante:la rasarit, peste munti, pe taramul celalalt,

undeva, unde se bat muntii in capete, la capatul lumii, in cer, dincolo de mari si tari, locuri cu neputinta de gasit, in padure, intr-o casa din padure, in barlogul ursului, e. t. c ; n orice basm indiferent de evenimentele prin care trec, personajele sunt pozitive i negative. Acestea fie aparin spaiului omenesc, fie aparin lumii fantastice. Personajele spaiului uman au nsuiri obinuite omului-att defecte ct i caliti (vitejie, nelepciune, modestie, credin, laitate, ipocrizie, trufie, rutate, invidie); personajele imaginare sunt nzestrate cu puteri supraomeneti care depesc forele obinuite ale oamenilor (vorbesc graiul oamenilor, au capacitatea de a se metamorfoza sau de a transforma obiectele). Personajul principal al basmului este intotdeauna un tanar cu insusiri deosebite pe care nu le dezvaluie de la inceput. El pleaca intr-o calatorie initiatica, pe parcursul careia intalneste niste obstacole pe care le depaseste rand pe rand; Fortele binelui se infrunta intotdeauna cu fortele raului, aparent mai puternice si mai numeroase, pe care le invinge, demonstrandu-se astfel increderea omului din popor in victoria binelui; Sunt prezente obiecte magice si ajutoarele voinicului(unele apartin lumii reale, altele apartin lumii fantastice); Exista probe de vitejie, inteligenta si omenie intelese ca repere ale naturii eroice a protagonistului; Basmele contin: -formule initiale prin intermediul crora se poate ptrunde din realitatea concret n lumea imaginar a basmului. :a fost odata ca niciodata ; -formule mediane care fac legtura dintre dou segmente importante ale basmului-atrag atenia asculttorului asupra faptului c protagonistul mai are de traversat obstacole i de parcurs greuti. : ca cuvantul din poveste, inainte mult mai este; -formule finale ce marcheaz sfritul evenimentelor fantastice, ieirea din lumea imaginar a basmului i ntoarcerea asculttorului n realitatea concret. : s-am incalecat pe-o sa, si v-am spus povestea asa. Stilul se caracterizeaza prin oralitate, realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si expresii populare, regionalisme, propozitii interogative si exlamative si dialoguri;

 Numerele fatidice si deznodamantul fericit(iesirea adevarului la iveala, pedepsirea vinovatilor, nunta) constituie si ele trasaturi ale aceste specii; Uneori povestitorul amintete n finalul basmului c el nsui a fost martor la evenimentele narate pentru a da asfel valoare de adevr basmului. Valoarea basmelor este estetica si morala, basmele cultivand ideea de bine si frumos;

3. CLASIFICARE. 3. 1. Dup caracteristicile personajelor, specificul i tematica aciunii, predominana elementelor miraculoase sau a aspectelor concrete de via, basmele se clasific n: -fantastice, cele mai semnificative i mai rspndite, desprinse de regul din mit, cu o pregnan a fenomenelor miraculoase; -animaliere, provenite din dezvoltarea narativ a legendelor totemice despre animale, chiar despre plante sau unele obiecte simbolice; -nuvelistice, avnd ca punct de pornire snoava, n naraiune semnalndu-se o puternic inserie a aspectelor reale, concrete de via. Basmul fantastic urmeaza acelasi model structural ca si celelalte basme, diferenta constand in faptul ca aici fantasticul predomina. Actiunea se desfasoara dinspre real spre imaginar, personajele sunt atat reale cat si imaginare si iau parte la situatii cu adanci substraturi de viata. Sugestiva este definitia data basmului de George Calinescu:oglindire a vietii in moduri fabuloase si desi firul epic pare sa se focalizeze pe evenimente, pe actiune, in substrat omul impreuna cu trairile sale se afla in prim-plan. Basmul animalier are structural forma unei fabule, personajele fiind animale cu comportamente umane, omul avand in cadrul acestui tip de basm rol secundar. Intriga basmului are la baza unul sau doua motive, iar deznodamantul integreaza sugestii etico-morale. 2 Basmul nuvelistic este o creatie relativ recenta, iar unii folcloristi(Mihai Pop, Pavel Ruxandoiu, Ovidiu Barlea) tind sa o considere chiar subspecie a basmului propriu-ziu. In cadrul acestui tip de basm fantasticul este redus substantial, personajele nu mai au trasaturi

Florica Bodistean, Literatura pentru copii si tineret dincolo de story, Cluj-Napoca, Editura Casa Cartii de Stiinta, 2007, pag. 25

supranaturale ci sunt oameni obisnuiti care trec prin situatii cat se poate de normale, problematica fiind centrata pe relatiile familiale si sociale. 3. 2. Dup autor, basmele pot fi: -populare, creaie a colectivitii anonime; -culte, creaie a unui autor cunoscut. Basmul popular, creatie a oamenilor din popor, infatiseaza aspecte ale vietii reale, dorinta omului simplu de libertate, dreptate, bine, frumos. Tema basmului popular reflecta astfel aspecte ale realitatii surprinse in mod literar. Exemple de teme:dragostea, ura, natura, destinul, e. t. c. Subordonate temei sunt motivele care se clasifica in:dinamice(schimba situatia eroului sau firul narativ) si statice(nu afecteaza firul narativ). Subiectele basmului sunt de o mare varietate si se regasesc aproximativ asemanatoare la mai multe popoare. Personajele poseda de obicei puteri supranaturale, avand in general o trasatura definitorie care este accentuate pe tot parcursul operei. Personajele se clasifica in doua grupe principale in basm:positive si negative, insa in functie de caracterul lor putem incadra personajele in patru grupe:senex, virilis-virilia, actanti si opozanti. Compozitia basmului popular este aceeasi cu a celui cult, timpul si spatial nu sunt precizate cu exactitate. Formulele introductive, mediane si finale starnesc hazul prin exprimarea specific populara si prin neverosimilitatea lor. Ca specific, intalnim in basmul popular repetitia, in sensul ca scenariul epic se repeta aproximativ identic:fiul de imparat porneste in cautarea printesei pe care o salveaza din mainile zmeului, luptand cu acesta si omorandu-l. Totul se incheie cu o nunta mare, cu o petrecere pe masura, cu o masa imbelsugata si cu veselie. Ca procedee literare, apar in basmul popular naratiunea, descrierea, , dialogul, monologul, predominanta fiind naratiunea. . Figurile de stil cele mai importante sunt antiteza si hiperbola. Creatorul anonim utilizeaza ca tehnica narativa, nararea lineara, ascendenta\descendenta, nararea in palier, in trepte si in cercuri. 3 Basmul cult isi are originea in basmul popular, insa se deosebeste de acesta prin numeroase aspecte. Spre deosebire de basmul cult, basmul popular este creatia unui singur autor cunoscut, care se implica in actiune, participa afectiv la evenimente. Actiunea este prezentata cronologic, prezentand eroul de la nastere pana la casatorie si investire ca imparat. 4Timpul si spatiul au coordonate ireale, temele si motivele sunt asemanatoare cu cele din basmul popular. P ersonajele reprezinta si aici tipologii umane, iar unele dintre ele au in basm functii foarte bine
3 4

Goia Vistian, Literatura pentru copii si tineret, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2003, pag. 110 Cojocaru Mihaela, Limba si literature romana, Bucuresti, Editura Regis, 2004, pag. 67

determinate. Compozitional, structura basmului cult este aceeasi cu cea a basmului popular, formulele initiale, mediane si finale fiind si aici prezente. In ceea ce priveste procedeele literare, naratiune se impleteste cu dialogul care are o dubla functie:aceea de a aduce actiunea in fata cititorului si de a caracteriza indirect personajele. Finalul e intotdeauna fericit, basmul terminandu-se cu infrangerea raului si cu implinirea personajelor.

4. TEME SI MOTIVE. Tema reprezintareflectarea unui aspect general al realitatii surprins artistic in opera literara. 5Desi basmele au ca personaje printi, Feti-Frumosi, zane, cai inaripati, balauri, zgripturoaice zmei, temele acestei specii literare sunt strans legate de aspecte reale ale vietii si ale societatii actuale. Intalnim in basme teme majore cum ar fi:tema dragostei, ura si perfidia, teme legendar -mitologice, teme didactico-moralizatoare si teme umoristico-absurde. 6 Tema dragostei imbraca in cadrul basmului multiple forme: dragostea fata de fiinta iubita, dragostea parintilor fata de fii , dragostea copiilor fata de parinti, dragostea dintre frati. Sentimentul erotic pare sa domine in majoritatea basmelor, eroul principal fiind in cautarea sortitei cu care sa intemeieze mai apoi o familie. Iubirea este cat se poate de reala, personajele sau ipostazele acesteia avand tenta fantastica. Astfel ca persoana iubita poate fi pana si o pasare sau un animal. Ipostaza aceasta este una veche, ea aparand mai la toate popoarele. Acest tip de dragoste esti unul straniu, dar impresionant tocmai prin nefirescul sau. Senzationalul unei astfel de relatii amoroase starneste interesul pana la limite foarte inalte. Intalnim ipostaza iubirii dintre om si broasca testoasa in Broasca testoasa cea fermecata de Petre Ispirescu: Tocmai cnd voi s se scoale i s plece spre a merge s-i ncerce i el norocul, iat c broasca mai ni o dat, iar el i arunc ochii la dnsa mai cu bgare de seam. Se uit drept n ochii broatei, i simi un nu tiu ce, colea la inimioar, pare c l sgetase ceva. ezu iari jos. Ar fi voit s plece, dar parc l pironise cineva locului. Mai voi el s fac ceva cumva, aa ca s se deprteze, dar n deert. Picioarele nu se mai micar, ca i cnd ar fi fost butucite.

5 6

Goia Vistian, Literatura pentru copii si tineret, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2003, pag. 91 Vrabie Gheorghe, Structura poetica a basmului, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1975, pag. 27

10

Se mir de ast lncezeal. i, mai aruncndu-i cuttura la broasc, vzu ochii ei, pare c strlucea de un foc ce simea c l atinge. Atunci i lu inima n dini i strig: - Asta s fie logodnica mea. - i foarte mulumesc, dragul meu iubit, i rspunse atunci broasca. Cuvntul tu a sfrmat toate farmecele ce m ineau nlnuit. Tu eti ursitul inimii mele. Pe tine te voi urma pn voi avea via n mine. 7 In alta poveste, o turturica este cea de care se indragosteste printul: ntruna din zile mergnd la vntoare, vzu o turturic, care tot srea naintea lui; lui i fu mil s o vneze; el cuta vnaturi mari, fiindc nu se temea de primejdii; era vntor meter i viteaz. n cele din urm, daca vzu i vzu c tot i srea n cale, ntinse arcul i dete cu o sgeat. El se mir prea mult cum de nu o putu omor el, care era aa de bun vntor, ci o rni puin n arip, care, aa rnit, se duse de nu o mai vzu. Cum se duse turturica, simi, nu tiu cum, nu tiu de ce, c i tcia inima. Dup ce se ntoarse acas, era tot cm gale. 8. Desigur ca si personajul masculin apare in unele basme metamorfozat. In Porcul cel fermecat, o fiica de imparat ajunge sotia unui porc fermecat: Mai trecu ce mai trecu i iat, mre, c ntr-o zi mpratul se pomenete cu un porc mare c intr n palatul lui i-i zice: - Sntate ie, mprate; s fii rumen i voios ca rsritul soarelui ntr-o zi senin! - Bine ai venit sntos, prietene. Dar ce vnt te aduce pe la noi? - Am venit n peit, rspunse porcul. Se mir mpratul cnd auzi de la porc aa vorbe frumoase i ndat i dete cu prerea c aci nu putea s fie lucru curat. Ar fi voit s-o crmeasc mpratul spre a nu-i da fata de soie; dar dup ce auzi c curtea i uliile geme de porci, care venise cu peitorul, n-avu ncotro i-i fgdui. Porcul nu se ls numai pe fgduial, ci intr n vorb i se hotr ca nunta s se fac peste o sptmn. Numai dup ce priimi cuvnt bun de la mpratul, porcul plec[] Trecu o noapte, trecur dou, trecur mai multe nopi i fata nu se putea domiri cum se face de brbatusu ziua este porc i noaptea om. Pasmite el era fermecat, vrjit s fie aa. Mai trziu ncepu a prinde dragoste de dnsul, cnd simi rodurile cstoriei. 9 O alta ipostaza a iubirii in basm este aceea a iubirii dintre doua fiinte din clase sociale diferite. In Insirte margaritari, trei taranci de la camp doresc sa se casatoreasca cu un fiu de

7 8

http://ro. wikisource. org/wiki/Broasca_estoas_cea_fermecat http://ro. wikisource. org/wiki/Zna_munilor#top 9 http://ro. wikisource. org/wiki/Porcul_cel_fermecat

11

imparat promitandu-I fiecare cate ceva: - De m-ar lua pe mine feciorul la de boier ce trece paci, eu i-a mbrca curtea cu un fus, zisese fata cea mai mare. - De m-ar lua pe mine feciorul la de boier ce trece p-aci, eu i-a stura curtea cu o pit, zisese fata cea mijlocie. - De m-ar lua pe mine feciorul la de boier ce trece p-aci, eu i-a face doi fei logofei cu totul i cu totul de aur, zisese fata cea mic. . Fiul de imparat alese insa pe fata cea mica: Dup ce i spuseser fetele ce ziseser, el sttu de se socoti gndindu-se: m, ca ce s fie asta? Apoi dup ce se mai rzgndi, zise fetei celei mici: - Fetico, mie mi plcu vorbele tale mai mult dect ale surorilor tale. Dac vrei s mergi cu mine, eu te iau de soie, numai s-i ii cuvntul. 10 . Desi fata era doar o taranca, fiul de imparat ajunge sa o iubeasca, in ciuda greutatilor ce se ivesc pe parcursul basmului. Intr-o alta poveste, Ciobanasul cel istet, un ciobanas sarac, ajunge prin istetimea sa sa se casatoreasca cu o fata de imparat: Apoi porunci s schimbe hainele ciobanului, i l lu de-l duse la biseric, unde l cunun cu fata. S lsm c veseliile inur mult vreme; dar bgnd de seam mpratul c ginere-su nu e prost, ci c din ce n ce iscusina lui se ascute, l puse s judece cteva pricini din cele mai grele. Ginerele mpratului era din firea lui om drept, blnd i cu frica lui Dumnezeu. Sfatul mpriei rmase cu gura cscat cnd auzi hotrrile cele drepte ce dase el. Atunci mpratul, mndru c i-a trimis Dumnezeu un aa ginere ager la minte, se cobor de pe scaunul mpriei, fiindc era i btrn i puse pe ginere-su mprat n locul lui, care, de va fi trind, mprtete i azi. 11. Iata ca prin inteligenta sa, prin caracterul sau, ciobanasul a facut pana si o printesa sa il iubeasca. In acest caz nu a contat conditia sociala, ci mai degraba calitatile morale si de caracter ale ciobanasului. Se mai poate vorbi in basm de ipostaza iubirii interzise, asa cum se intampla in Craiasa Zanelor. Fiii de imparat ignora interdictia tatalui de a intra in camara interzisa si gasesc acolo un tablou, care o infatiseaza pe insasi Craiasa Zanelor:un chip de muiere atat de frumoasa, cum nu mai vazura nicicand;amutira cand o vazura si nu-si mai putura ridica ochii de pe ea. Fiul cel mic al imparatului porneste in cautarea acesteia si se casatoreste in cele din urma cu ea. Mai apare in basm dragostea dintre frati sau dintre frate si sora. In primul caz unul pleaca in lume in cautarea norocului si ajunge sa fie ucis. La aflarea vestii, celalalt, prin lupte cu zmei si cu vrajitoare din care iese invingator, ii obliga pe acestia sa ii reinvie fratele. Foarte
10 11

http://ro. wikisource. org/wiki/nir-te_mrgritari http://ro. wikisource. org/wiki/Ciobnaul_cel_iste_sau_urloaiele_blendei

12

impresionanta este dragostea enorma dintre frati, fie ei omologi sau de cruce si riscurile la care se supun unul pentru celalalt. In cel de-al doilea caz, copiii de imparat, fata si baiat, sunt izgoniti de la palat de catre mama lor vitrega. Unul dintre ei fie moare, fie se transforma in animal sau pasare in urma unui incident. Dar chiar si asa dragostea frate-sora este puternica, astfel ca in cele din urma cei doi reusesc impreuna sa izbandeasca, basmul avand final fericit. O alta tema comuna basmelor este ura si perfidia dintre mama si copii sau dintre frati. In primul caz fie este vorba de ura mamei vitrege fata de copiii imparatului cu care s-a casatorit, asa cum am vazut in exemplete anterioare, fie este vorba chiar de mama naturala, care, aflandu-se in diferite situatii, doreste sa-si sacrifice propriul fiu. Un exemplu potrivit ar fi basmul Busuioc si Musuioc de Dumitra Stancescu. Aici, mama eroului elibereaza un zmeu prins de acesta si inchis intr-un butoi cu apa, iar mai apoi ca sa scape de rautatea zmeului doreste sa-si otraveasca ucida fiul. Eroul insa castiga lupta cu zmeul, il ucide, ii frige inima si ii da mamei sale cu inima fripta peste ochi zicand:Sa orbesti, muma fara de lege!Si sa nu-ti vie vederile la loc pana nu-i umplea noua butoaie de lacrimi!. In ceea ce priveste ura dintre frati, ea apare cel mai des din partea fratilor mai mari catre cel mic, care de obicei este in basme cel mai vrednic dintre toti. Astfel ca, din invidie, fratii mari doresc moartea fratelui mai mic si chiar incearca sa-l duca spre pieire. 12 O alta categorie de teme este categoria temelor legendar-mitologice. Acestea isi au sursa in vechea mitologie greco-latina care a fost preluata si intruchipata sub diferite moduri de creatorii de basme. O astfel de tema intalnim in basmul Fata din Dafin. Se face aici referire la vechea legenda despre zeita Daphne, care, urmarita de zeul indragostit, este transformata intr-un dafin. Povestitorii romani au preluat aceasta legenda si au transformat-o:un fiu de imparat mergand la vanatoare vede cum dintr-un dafin iese o frumoasa fata si apoi intra inapoi in acesta. Intamplarea se repeta, pana cand fiul de imparat sta intr-o zi la panda si cand aceasta iese din dafin, el o prinde si o saruta. Atunci dafinul ii zice: Pentru fat srutat dafinul se strnge ; Afina, Dafina, n zadar mai plnge". Finalul este comun basmului, terminandu-se cu o nunta. Pe langa legatura omului cu natura, subliniata in basmul de mai sus, o alta tema legendar-mitologica ar fi lupta dintre fiul de imparat si balaurul cu mai multe capete. In povestea
12

Vrabie Gheorghe, Structura poetica a basmului, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1975, pag. 37-38

13

Balaurul cu sapte capete eroul, indragostit de o fata de imparat, doreste sa o scape pe aceasta de moarte, intrucat ea urma sa fie inghitita de un fioros balaur cu sapte capete. Se lupta cu balaurul si reuseste sa-l invinga prin vitejia sa, salvand printesa. Basmul se incheie pozitiv, prin nunta celor doi. Exista in basmele romanilor numeroase substraturi mitologico-legendare si datorita capacitatii autorilor de a imbina aceste teme cu aspecte populare, specifice poporului roman, basmele romanesti capata un anumit farmec, o frumusete aparte. Temele didactico-moralizatoare sunt prezente in majoritatea, daca nu in toate basmele. Desi sunt mascate de fantastic, acestea sunt mereu surprinse in basm. Aspectele moralizatoare sunt evidentiate prin faptele personajelor, in urma carora se pot extrage anumite insusiri morale cum ar fi:cumintenia, bunatatea, frumusetea puse in antiteza cu rautatea, lacomia, uratenia. Un exemplu de astfel de basm este Fata mosului cea cuminte din colectia Petre Ispirescu. Aici fata mosului, o fata cuminte, frumoasa si harnica este pusa in antiteza cu fata babei care era urata si lenesa. Puse in aceleasi situatii cele doua fete se comporta diferit, una da dovada de mari calitati, pe cand cealalta numai de defecte. Tot in antiteza sunt si baba si mosneagul. In cele din urma personajele negative sunt aspru pedepsite, iar cele pozitive rasplatite pe masura faptelor lor. Basmul este plin de intelesuri morale. Temele umoristico-absurde contin subiecte referitoare la trasaturile negative si la faptele unor personaje. Aceste basme nu mai au evolutia basmelor cu zane, printese si printi, dar contin aceeasi doza de fantezie. Un exemplu potrivit este basmul ardelenesc Stan Bolovan in care tema umoristica se adreseaza saraciei:Stan Bolovan pacaleste pe insusi diavolul si il oblige sa ii aduca un sac cu bani. Tot aici se incadreaza si basmul Ciobanasul cel istet, sau Povestea oului.

5. TIMP SI SPATIU In basme, ideea de timp si spatiu este exclusa inca de la inceput. Timpul este unul fantastic, la fel cum este si subiectul basmelor si este sugerat in special de formulele initiale, mediane si finale. C oordonatelor temporale din formulele initiale au o nota de-a dreptul umoristica si ironica: -cand se potcovea purecele; 14

-cand puricii in cer zburau si pe sfinti ii chiscau; -cand mancau soarecii pe pisici; -cand gainile aveau dinti; -in vremurile de demult; -"cand o umblat Dumnazau cu Sfantu Patru pa Pamant, cand erau viteji cu uriesi"; - de cand facea plopsorul pere si rachita micsunele; -de cand se bateau ursii in coade; -de cand se luau de gat lupii cu mieii de se sarutau infratindu-se; - de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca in slava cerului de ne aducea povesti; - de cand scria musca pe parete, / Mai mincinos cine nu crede. " -cand porcii vorbeau in versuri; -cand se ducea soarecele la mata si-o gadila sub tata; -cand erau mustele cat galustele de le prindeau vanatorii cu pustile. Timpul este uneori exprimat si in cadrul formulelor mediane, cand autorul doreste sa mentina atentia cititorului. Aici se arata durata unor fapte ale eroilor, durata unor evenimente: : "Si se luptara, / Si se luptara, / Zi de vara pana seara" sau: "Zi de vara/ Pana seara, / Cale lunga, / Sa-i ajunga". In formulele finale timpul apare sub aspectul imposibilului, cand, de exemplu, autorul sustine ca si azi cei de la palat traiesc si se veselesc:i a inut veselia ani ntregi, i acum mai ine nc. Cine se duce acolo bea i mnnc. Iar pe la noi, cine are bani bea i mnnc, iar cine nu, se uit i rabd. Spatiul este in basme neveridic, sau neprecizat. El poate fi mentionat atat in formulele specifice basmului, fie pe intreg parcursul acestuia. Spatialitatea in basm este nelimitata, fabuloasa, starneste curiozitatea si imaginatia cititorului. Fie ca spatial petrecerii actiunii esteundeva, departe, la rasarit, peste munti, pe taramul celalalt, undeva, unde se bat muntii in capete, la capatul lumii, in cer, dincolo de mari si tari, locuri cu neputinta de gasit, in padure, intr-o casa din padure, in barlogul ursului, in imparatia soarecilor, a pestilor, a zanelor, in palate de aur, argint, clestar, gheata, e. t. c, el este descris intr-un mod fabulos, cu totul aparte, stimuland imaginatia si creativitatea cititorul de a-si construi in minte acest spatiu. Bineinteles ca in cadrul acestor descrieri se regasesc si elemente ale vietii reale, ale vietii de la sat. Un rol important in evocarea spatiului din basm il are descrierea. 15

CAPITOLUL II PERSONAJE

1. DEFINIRE-Personaj literar. Personajul este eroul operei literare, implicat in actiune si purtator al mesajului prin transfigurare artistica. Poate fi o persoana din realitate sau rod al fictiunii autorului. Personajul literar se defineste si printr-o multitudine de trasaturi fizice si sufletesti, puse in evidenta atat din perspectiva directa a autorului, a celorlalte personaje sau prin autocaracterizare, cat si indirect, prin faptele, gesturile, atitudinile, limbajul sau vestimentatia acestuia13.

2. CLASIFICARE-Personaje literare. Personajele pot fi clasificate astfel: dupa rolul si locul pe care il ocupa in opera literara: -principal (se afla in centrul operei literare, punand in prim plan ideile scriitorului); -secundar (nu participa la intreaga actiune); -episodic (lipsit de importanta, simplu martor, care nu intervine decat rareori in actiune si are foarte putine replici); dupa valoarea morala: -pozitiv(personaj inzestrat cu trasaturi morale pozitive, cum ar fi:onestie, harnicie, bunatate, modestie e. t. c); -negativ(personaj ce poseda trasaturi negative ca:lene, rautate, viclenie, lacomie, e. t. c); dupa perspectiva sociologica si amploarea constituirii: -individual(reprezinta un singur individ , cu trasaturi fizice si morale);
13

Mona Cotofan, Mihaela Dobos, Ghid de Teorie Literara, Iasi, Editura Portile Orientului Iasi, 2001, pag. 26

16

-colectiv(personajul ca grup uman); -complex, rotund(are capacitatea de a surprinde cititorul n mod convingtor;reaciile lui sunt imprevizibile;devine memorabil prin gesturile i reaciile sale); -unilateral, plat(este construit n jurul unei singure idei sau caliti;poate fi prezentat ntr-o singur fraz;este recunoscut uor ori de cte ori apare n text;produce propria lui atmosfer;impresioneaz dintr-odat, cu toat fora, pe cititor. ); dupa categoria estetica: -fabulos(apartine fabulosului, depaseste orice imaginatie, extraordinar); -mitic(apartine sau se refera la un mit); -fantastic(personaj ireal ale carui fapte si idei au un caracter fantezist); -legendar(personaj devenit legenda datorita faptelor sale, tine de legenda); -alegoric(personaj specific alegoriei, personaj simbolic); -real(apartine realitatii, are trasaturi reale); -istoric(apartine istoriei, privitor la istorie); -tragic(specific tragediei); -comic(personaj de comedie); -absurd; dupa curentul literar in care se inscrie: -clasic; -romantic; -realist; -expresionist; -naturalist; dupa relatia personajului cu textul si cu autorul: -personaj-narator(relateaza fapte in care este implicat ca protagonist si este necreditabil deoarece ofera o perspectiva subiectiva asupra celor relatate); -personaj-reflector(este purtatorul de cuvant al autorului, inzestrat cu o capacitate superioara de a simti si de a intelege. Faptele sunt dezvaluite prin intermediul gandurilor, trairilor si reactiilor sale. El interiorizeaza actiunea si poate ocupa o pozitie centrala sau marginala in naratiune. ); -personaj-martor; 17

-personaj-simbol; Schematic, clasificarea personajelor se poate reprezenta astfel:

3. CLASIFICARE-Personaje de basm. Ca orice alta opera literara si basmul presupune existenta unor personaje. Caci Ce este un personaj daca nu determinarea actiunii?Ce este o actiune daca nu ilustrarea personajului?Ce este un tablou sau un roman care nu este o descriere a unui caracter?14. Personajele de basm sunt
14

Apud Tzvetan Todorov, Poetique de la prose, Paris, Editions de Seuil, 1971, pag. 7-8

18

probabil cele mai fascinante personaje ale literaturii, intrucat sunt construite atat de complex, cu defecte si calitati, cu dorinte, cu aspiratii, cu puteri supranaturale, cu capacitati de metamorfoza, unele de o frumusete uimitoare, altele cu aspect de-a dreptul grotesc, cu numeroase valori morale, cu intense trairi sufletesti, cu nenumarate semnificatii. Unele isi au corespondent in realitatea contemporana, altele sunt cu totul ireale, dar uimitoare prin trasaturile fizice si morale. Nu se poate vorbi de basm, fara sa se vorbeasca de Fat-Frumos, de zane, de zmei, de balauri, de printese, de vietati cu comportament specific uman. Unele sunt coplesite de lasitate, rautate, mandrie, pe cand altele isi risca viata pentru adevar si dreptate, dand dovada pe tot parcursul basmului de bunatate, modestie, curaj, frumusete spirituala. Unele starnesc cititorului frica, groaza, repulsie, pe cand altele starnesc simpatie, dragoste. S-au facut de-a lungul timpului diverse clasificari ale personajelor de basm. Pe langa cea simplista(a personajelor pozitive si negative), o clasificare este si cea facuta de Gheorghe Vrabie in lucrarea Structura Poetica a Basmului. El clasifica personajele in patru categorii:Senex, Virilis-Virilia, Actanti si Opozanti. Intre personajele acestor grupe se stabilesc anumite relatii, actiunile unora, determinand destinul altora.

II.1.1. Senex-regula pasiva Personajele incadrate in aceasta categorie nu intreprind nimic in planul actiunii, iar atunci cand rareori participa la evenimente, ei trec in alta grupa, cea a actantilor. Chiar daca au o functie pasiva, acestea sunt la fel de importante in echilibrul basmului. Sunt inclusi in aceasta categorie:imparatul si imparateasa(cu copii sau fara), batranul singur, batrana singura, fratii mai mari, e. t. c. Cuplul fara copii constituie un aspect foarte des intalnit in basm. Cauza principala a incapacitatii de a procrea este sterilitatea. Fie ca este vorba de oameni simpli sau de un cuplu de vita imparateasca, mereu apare aceasta neputinta care preocupa cuplul dornic sa aiba un copil. Cei doi apeleaza la diverse mijloace pentru indeplinirea dorintei lor:merg la vrajitoare, se roaga lui Dumnezeu, fac intocmai ca in visele avute noaptea. Dificultatea in care se afla cei doi este ilustrata inca din primele randuri ale basmului:Era odata, cica, un mosneag si o baba. Copii nu avusese, s-asa ar fi voit sa aiba, de se dadeau in vant dupa ei. Baba, mai ales, vesnic se ruga lui 19

Dumnezeu sa se milostiveasca de ea si sa-i daruiasca un copil. (M. Lupescu, Tei leganat) 15;A fost odata ca niciodata, a fost un unchias s-o baba. Ast unchias, si a lui baba n-aveau nici un copil, s-ar fi dat, bietii oameni, bieti n-ar mai fi fost, mult cu multu, sa aiba vreun pic de prasila;dar care o fi fost sterp, mosu ori baba, nu se stie, ci se povesteste numai ca n-aveau copii, neam. (D. Stancescu, Searpele mosului). La fel este si situatia batranilor din basmui lui E. Sevastos, Parintele pentru copil se da in foc, unde Baba s-un mosneag zice ca era odata ce aveau stare mare, dar copii nici unul, caci nu se milostivise Dumnezeu si asupra lor ca sa le deie un sprijin, o mangaiere la batranete. Dar nu numai oamenii simpli intampina aceasta problema, ci si cupluri imparatesti. Un astfel de cuplu intalnim in basmul Par si Mar, unde imparatul si imparateasa, ajunsi la batranete, tanjesc dupa un copil. Cei doi plang zi si noapte din cauza ca nu au cui lasa tronul si bogatiile adunate de-a lungul vietii. In unele basme, imparatul doreste cu atata ardoare un copil, incat isi ameninta sotia punand neputinta aceasta pe seama ei:daca intr-un an de zile de aci inainte nu-i va face un copil, sa stie ca paine si sare pe un taler cu dansul nu va mai manca. (P. Ispirescu, George cel viteaz)16Cu toate acestea, atat cuplul imparatesc, cat si cel de oameni simpli si saraci, nu intreprinde nici o actiune care sa schimbe sau sa determine evolutia basmului. Imparatul, indicat de obicei prin una din cele cinci culori(alb, galben, rosu, verde, negru), se ocupa cu randuirea curtii imparatesti, cu lupte de cucerire asupra tinuturilor vecine, sta in preajma frumoasei lui imparatese cu care se sfatuieste in privinta dorintei lor de a avea copii. Imparatul Verde din Urma-galbina si Piparus Patru are o tara lunga si lata, incat ii trebuia cativa ani ca sa o poata ocoli. 17Un alt imparat mare si puternic batuse pe toti imparatii de prin prejurul lui si-i supusese, incat isi intinsese hotarele imparatiei sale pe unde a intarcat dracul copiii. 18 Cu toate acestea, rolul imparatului este doar de a deschide actiunea, fara sa faca fapte de vitejie care sa influenteze cu ceva evolutia basmului. Imparateasa sta la curte, avand grija ca toate lucrurile din palat sa fie oranduite cum trebuie, cauta fete pe care sa le ia la curte sa lucreze, se ingrijeste de bunul ei sot. Aceasta este foarte putin descrisa in basm si anume in momentele in care trece prin diverse stari sufletesti puternice, prin framantari si grija. Ca si imparatul, ea nu determina cu nimic evolutia basmului, cei doi incadrandu-se foarte bine in clasa senex.

15 16

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 144 Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 175 17 Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 173 18 Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 173

20

Daca personajele de mai sus sunt mereu preocupate sa aiba urmasi, cuplul ce are deja copii este preocupat in special de ajutarea copiilor in a se realiza pe toate planurile. Daca fiii imparatului nu isi aleg inca de la nastere destinul si viitoare sotie, imparatul ii indeamna pe acestia sa se insoare. In Zana zanelor(P. Ispirescu), imparatul tata isi ia fii si se urca cu ei intrun turn inalt, apoi ii indeamna sa traga de acolo cu arcul, iar unde le va ajunge sageata acolo sa se insoare. Cel mare nimereste in casa unui imparat vecin, mijlociul in casa unui boier bogat, iar mezinul intr-un copac dintr-o padure mare unde se afla o bufnita sub chipul careia era metamorfozata Zana zanelor. Alteori imparatul isi trimite fiii in cautarea ursitelor lor. Asa se intampla in basmul Broasca-testoasa cea fermecata(P. Ispirescu), unde imparatul trimite fiii in lume pentru a-si gasi norocul. Cei doi fii mai mari se intorc inapoi la palat cu doua fete de imparat, numai cel mic aduce o broasca testoasa, sub chipul careia se ascunde o zana. Cand imparatul si imparateasa au fete, atunci cand e vorba sa le marite, cei doi arata fie intelegere si toleranta fie dificultate, constient fiind ca cel ales ii va urma la tron. Atunci cand intentioneaza sa fie mai exigent in ceea ce-l priveste pe viitorul ginere, el inventeaza felurite probe pe care pretendentii la mana printesei sunt nevoiti sa le treaca. In basmul Petru Cenusa imparatul propune urmatoarea proba pentru pretendentii fiicei sale:. . . fata sa sada intr-un loc anumit si sa tina coroana in mana, si toti junii sa treaga in fuga calului pe langa ea si acel june care va putea cu sabia dobora coroana din mana fetei de trei ori una dupa alta, acela sa fie ginerele imparatului. 19Mai drastic se arata a fi imparatul din Fat-Frumos cu parul de aur de Petre Ispirescu, el avand trei fete de maritat. Dupa vestea data prin toate tinuturile ca imparatul isi va marita fetele, o multime de petitori au sosit la curtea imparateasca. Fetele mai mari s-au maritat cu cate un fecior de imparat, iar cea mica nici nu vroia sa auda de maritis, ea fiind indragostita de un argat de gradinar cu parul de aur. La sfatul unui boier, imparatul da ordin sa se faca un foisor cu portita, pe sub care sa treaca toti fiii de imparat si de boier, iar fata sa si-l aleaga pe care vrea ea, lovindul cu un mar de aur . Trec toti feciorii, dar fata nu loveste pe nici unul. Apoi, La sfatul unui batran intelept, imparatul permite si celor de la curte sa treaca pe sub poarta foisorului. Cand trece argatul de gradinar, fata il loveste cu marul si astfel imparatul e nevoit sa o dea pe fata sa de nevasta argatului. La o proba asemanatoare sunt supusi si feciorii din basmul Fat-Frumos cel ratacit(Petre Ispirescu), unde fata imparatului trebuie sa stea intr-un pridvor cu un mar in mana, iar pe care-l va placea dintre feciorii ce-i trec prin fata, pe acela sa-l loveasca cu marul. Alteori,
19

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 176

21

imparatul impune probe absurde pentru petitori. In Povestea lui Furga-Murga a lui G. Catana, imparatul, fiind pus in fata unui petitor sarac, ii cere acestuia sa indeplineasca dorinte imposibile. Mai intai ii cere sa faca intr-o noapte case ca ale sale, apoi sa invie o slujnica, sa faca doua poduri(de aur si de argint) care sa ajunga de la imparat pana la flacaul sarac si sa transforme in realitate un vis avut de o slujnica ce infatisa niste gradini minunate cu biserici in turnul carora se auzeau clopotei de argint la fiecare bataie a vantului. Flacaul avand o margea fermecata a indeplinit toate acestea si asa imparatul s-a vazut nevoit sa-si dea fata de sotie feciorului. Uneori insa, imparatul este nevoit sa-si dea fata spre maritis, nemaiavand sansa de a pune probe petitorilor. Un exemplu bun este basmul Porcul cel fermecat(P. Ispirescu), unde fiica de imparat este petita de un porc. Imparatul nu doreste un porc sa-i fie ginere, dar se vede obligat sa il accepte cand vede multimea de porci ce au umplut curtea si ulitele din jurul palatului. Tot legat de familia imparateasca, este important de mentionat si situatiile in care fiica imparatului ramane insarcina privind la un fecior sau in urma unui vantisor ce a adiat asupra ei. Chiar si atunci imparatul nu ia nici o decizie, ci apeleaza la sfatul imparatesc lasand soarta fiicei sale in mainile sfetnicilor:Unii ziceau ca fata sa arza de vie. Altii sa-i scoata ochii si sa se goneasca in pustietati spre a fi mancata de fiare salbatice. Altii iar ziceau sa i se lege o piatra de gat si sa se dea pe Dunare. 20Aici imparatul da dovada de cruzime si de indiferenta, neluand o decizie pentru rezolvarea problemei si preferand sa-si piarda mai degraba copilul decat sa-i fie patata onoarea. Cea care intervine, reprezentand personajul bland si iertator, este imparateasa care ii inmoaie imparatului mania:Imparateasa il lua cu binisorul si-l mai domoli olecuta.
21

In unele basme,

imparatul, trimitandu-si fiii sau fiicele sa-si caute norocul sau sa mearga in sprijinul unui imparat vecin, le iese in cale sub chipul unui lup, leu, balaur cu douasprezece capete, ori al unui zmeu ori al altor aratari fioroase, pentru a testa curajul si intelepciunea copiilor sai. Dupa acest test, imparatul fie ca ironizeaza lasitatea copilului intors inapoi acasa, fie afirma cu mandrie ca e pregatit sa plece in lume:No, draga taichii, poti merge-n lumea-ntreaga, poti umbla cat am umblat si eu si poti suferi cat am suferit, ca acum esti gata de mers 22(Din fata-fecior). Iata ca ipostazele cuplului imparatesc sunt diverse in basm, iar imparatul are nenumarate preocupari, atat legate de curtea imparateasca, cat si de copiii pe care ii are deja sau la care ravneste.

20

Vrabie Gheorghe, Structura poetica a basmului, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1975, pag. 46 21 Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 181 22 Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 174

22

Batranul singur si batrana singura, ambii fara copii apar deasemenea foarte des in basm. Cele doua personaje tanjesc la un copil care sa le aline batranetea, sa le fie alaturi pana la moarte si carora sa le lase agoniseala lor de o viata. Fie ca sunt de vita imparateasca, sau ca sunt sarmani si singuri, ei se roaga lui Dumnezeu cu ardoare sa le daruiasca un copil, iar alteori apeleaza la vraji, descantece, sau pur si simplu capata un copil in mod miraculos, pe neasteptate. Daca batrana isi doreste un copil, indiferent daca e fata sau baiat, batranul isi doreste in general un urmas de sex masculin caruia sa ii lase toata averea. Mama lui Urma-Galbina, ramasa fara copilul ei, ramane in sarcinata datorita unui simplu bob de piper. Ea matura prin casa si gasind bobul il pune pe masa. Acesta cade din nou pe jos si vazand asa, il baga in gura si il inghite(Urma-Galbina si Piparus Petru). La fel ramane insarcinata si o vaduva care si-a pierdut cei doi fii(Piparus Patru si Florea Inflorit). In basmul Spaima zmeilor(Fundescu) o imparateasa vaduva, careia un zmeu ii furase cele trei fiice, matura prin casa si gaseste un bob de piper. Aceasta il inghite si ramanand insarcinata, naste un copil cu parul de aur. Un pustnic gaseste un copil de lemn, pe care Dumnezeu si Sfantul Petru il insufletesc. (P. Ispirescu, Dunare voinicul) O batrana, dorindu-si foarte tare un copil, pune intr-un leagan o bucata de lemn de tei, pe care il infasoara in scutece si il leagana cu drag. Deodata bucata de lemn a prins viata, devenind un copil de toata frumusetea. (Tei leganat) In basme, principalele scopuri ale personajelor sunt de a fi victorioase in bataliile cu dusmanii, de a se casatori, de a avea copii si iata ca apar in basm modalitati neobisnuite de a dobandi un copil, inclusiv modalitati fantastice. Fratii mai mari, apar mai in toate basmele ca personaje invidioase, rautacioase, uneori cu intentii criminale in ceea ce-l priveste pe fratele mai mic. Daca acestia sunt mereu primii care isi ofera serviciile tatalui, sau care doresc sa plece in calatorii aventuriere, tot ei se intorc inapoi rusinati, in urma esecului de care au avut parte. In Praslea cel voinic si merele de aur cei trei fii de imparat doresc sa prinda hotul care fura merele de aur din gradina palatului. Cei doi frati mai mari, adorm inainte de a-si face aparitia hotul si astfel nu reusesc sa-l prinda. Numai fiul cel mic da dovada de ingeniozitate si prinde raufacatorul. Mai apoi, cand hotul este ranit in capcana mezinului, cei doi frati urmaresc hotul pana la prapastie, dar cand coboara in ea, trag de sfoara inainte sa ajunga la fund si dau dovada de o lasitate rusinoasa. Un alt basm care evidentiaza foarte bine trasaturile fratilor mai mari este si Pasarea maiastra scris de Petre Ispirescu. Imparatul are nevoie de pasarea maiastra pentru a salva o manastire de la surpare. Avand trei feciori, el solicita ajutorul acestora. Fiul cel mare si cel mijlociu pleaca in cautarea pasarii, dar 23

ajung sa fie impietriti de un vulpoi. Cand vine insa randul fiului mic, el da dovada de inteligenta si curaj, reuseste sa isi duca la bun sfarsit sarcina, ii salveaza si pe fratii sai si ajunge imparat. Nici cand e vorba de fete, situatia nu e diferita. Cele mari sunt lenese, invidioase si rautacioase si se afla mereu in antiteza cu sora lor mai mica, ea fiind blanda, harnica si modesta. In basmul Ileana Simziana de Petre Ispirescu, un imparat trebuie sa-si trimita un fiu altui imparat mai puternic pentru a-l sluji timp de zece ani. Neavand nici un fiu, ci numai trei fiice, imparatul le permite pana la urma acestora sa mearga ele la imparatul cel mare. Ca in mai toate basmele, imparatul doreste sa testeze vitejia si intelepciunea fiicelor sale si se preface in lup, dupa care le asteapta pe sub pod. Fata cea mare si apoi fata mijlocie se sperie ingrozitor de lupul cel fioros si se intorc rusinate acasa la tatal lor. Mezina insa nu esueaza in calatoria sa ca si surorile ei, ci face izbanzi mari. Toate personajele incadrate in categoria senex au un rol pasiv in basm, insa rolul lor nu e cu nimic mai putin important decat al celorlalte personaje, ele fiind necesare in echilibrul basmului. 23 Foarte importanti in implinirea sufleteasca a unor personaje incadrate in categoria senex, dar si in reusita eroilor din categoria ce urmeaza, categoria virilis, sunt Dumnezeu si Sfantul Petru. Aceste doua personaje nu participa propriu-zis in basm, dar apar fie ca arbitri morali, fie ca daruitori de lucruri miraculoase. 24Ei vin mereu in sprijinul celor saraci, al celor aflati in pericol, al celor buni la suflet si al celor nedreptatiti. Cand preotul nu vrea sa boteze copilul unei vaduve sarace, Dumnezeu si Sfantul Petru infaptuiesc ei botezul si daruiesc micutului o pusca ce nu trebuia niciodata incarcata. (Francu si Candrea, Agheran Viteazul) In Fiiutul oii, Dumnezeu si Sfantul Petru, venind la o stana, sunt primiti cu rautate de catre baci, dar sunt serviti cu lapte de oaie si cu carne de miel de catre baiatul care slujea la acea stana. Pentru acest gest, cei doi daruiesc baiatului oasele de la miel sa le semene, si astfel baiatul s-a ales cu o turma mult mai mare decat cea la care slujea. Deghizati in doi batrani, cele doua personaje se opresc pe vreme de furtuna la casa unor saraci. Acestia le ofera adapost si hrana desi nu-i cunosteau, iar a doua zi le da lapte proaspat. Dupa un timp familia aceea trece prin nenumarate necazuri, dar Dumnezeu le intoarce binele primit candva de la ei(Omul de omenie nu piere). Dumnezeu face bine si celor neajutorati si singuri asa cum sunt cei doi copii parasiti de tatal lor in padure la indemnul mamei
23

Vrabie Gheorghe, Structura poetica a basmului, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1975, pag. 45 24 Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 81

24

vitrege din basmul Copiii vaduvului si iepurele, vulpea, lupul si ursul(P. Ispirescu). Venind deghizat intr-un batran, Dumnezeu ii hraneste pe copilasi transformand balega in paine, apoi invata baiatul sa vaneze pentru a putea avea grija de el si de surioara lui pe viitor. Nu intotdeauna insa binele facut personajelor din basm isi capata si multumirea cuvenita. Hoinarind prin lume, Dumnezeu si Sfantul Petru intalnesc in calea lor un taietor de lemne sarac, cu sotie si cinci copii. Ei ascund o oala plina de taleri la radacina unui copac pentru a fi gasita de sarman. Dupa ce acesta a gasit averea, in loc sa o foloseasca in mod cat mai util si in loc sa fie recunoscator Domnului, el devine lenes si rautacios, imbatandu-se tot timpul. Dupa o vreme, cand cele doua personaje deghizate in sarmani poposesc la casa taietorului de lemne, sunt primiti in casa de sotia sa, dar batuti de acesta cu un lemn(Catana, Dumnezeu si Sfantul Petre). Iata ca indiferent de situatie, cele doua personaje fac minuni si rasplatesc cu generozitate pe oricine ii trateaza cu omenie. Tot cu un rol limitat in basm sunt si ursitoarele. Interventia lor se rezuma doar la misiunea de a prezice viitorul noului nascut. In basmul Aflatul, un boier gazduit de un taran a carui nevasta abia nascuse, aude cum trei ursitoare ii prezic copilului. Prima prevesteste mari nenorociri in viata copilului, a doua zice ca nou nascutul va ajunge frumos, voinic, cuminte si norocos. A treia prezice copilului ca va mosteni toata averea boierului gazduit de parintii sai. Cand aude una ca asta, boierul cumpara copilul si il paraseste intr-o scorbura. Tot de trei ursitoare este ursit si pruncul unei imparatese:Una zice:<<Pruncul aiesta s-o face om ficior zdravan ca un stiag>>. A doua:<<Cand a implini copchilu douazeci de ani, va peri lovit de trazniet>>. A treia zice asa<<Die va scapa atunci die primejdie, s-o face un imparat vestit care va aduce in lume legi cum nu mai sunt. >>25

II.1.2. Virilis-Virilia-regula activa Aceasta grupa se opune grupei Senex, deoarece personajele acestei categorii detin o doza mare de curaj, au spirit de aventura si sunt personaje eroice. Aici se inscriu eroii pozitivi, cei care

25

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 78

25

iau initiativa in basm:voinicul, care este de obicei fiul cel mic si poarta numele de Fat-Frumos, Ileana Cosanzeana(si alte eroine cu nume asemanatoare) si fratii de cruce26. Eroul. Inca de la inceput eroul se deosebeste de celelalte personaje prin nasterea in conditii ciudate, prin ritmul in care creste si invata. Modul in care el ia viata este unul cu totul si cu totul neobisnuit;de exemplu in basmul Aleodor-Imparat de Petre Ispirescu copilul apare in conditii necunoscute in viata batranului imparat: A fost odata un imparat. El ajunsese la batranete, si nu se invrednicise a avea si el macar un copil. Se topea d-a-n picioarele, bietul imparat, sa aiba si el, ca toti oamenii, macar o starpitura de fecior, dara in desert. Cand, tocmai, la vreme de batranete, iata ca se indura norocul si cu dansul si dobandi un drag de copilas, de sa-l vezi si sa nu-l mai uiti. Imparatul ii puse numele Aleodor. 27. Alteori copilul ia nastere dintr-un lemn de tei, asa cum se intampla in basmul popular Tei leganat: Erau odat, cic, un moneag i o bab. Copii nu avusese, i-aa ar fi voit s aib, de se ddeau n vnt dup ei. Baba mai ales, venic se ruga lui Dumnezeu s se milostiveasc cu ea i s-i druiasc un copil. Dumnezeu tie, ns, cnd trebuie s dea omului ce cere i cnd nu. Baba copii n-a mai fcut i de dor de a avea i ea, i fcu un leagn i n el puse, n loc de biat, un lemn de tei ce-l nfase i-l mbrobodise ca pe copii. Se vede c ajunsese baba n mintea copiilor. Legna baba n una, cnd avea vreme, albia copilului i-i cnta. De la o vreme numai ce aude plns de copil n leagn. Baba s-a speriat, dar cnd s-a uitat i a vzut n locul lemnului un biat mndru i frumos cum altul nu mai era n lun i n soare, nebuni de bucurie. 28. Intr-un alt basm, Fata de imparat si fiul vaduvei, copilul ia viata dintr-o adiere de vant: Atunci veni un vntior lin i uor, de-i resfir pletele; iar ea simi c un fior rece i se strecoar prin inim. . . [. . . ]. . . M-sa bg de seam c fie-sa era nsrcinat. n zadar se jura fata c nu tie la sufletul ei nimic cu prihan. Cine s o creaz? Burta o da de gol. Ea ns nu spunea minciuni, se pomenise i ea aa. . Alteori el apare datorita unui mar cum vedem in basmul Fat-Frumos cel ratacit de Petre Ispirescu: A fost odat o preche de oameni, muncitori, de! cum d Dumnezeu. Toat ndejdea lor era ntr-o iap cu care se hrneau. i ar fi voit i ei s aib un copila, dar fu peste poate. Cercetar n dreapta i n stnga, ca s afle niscaiva leacuri care s le desfac fcutul strpiciunei lor, dar, ai! parc ntlnea tot surzi i mui. Nimeni nu tia s-i nvee ceva. Mai umblar ei ce umblar i, la urma urmelor, aflar

26 27

Goia Vistian, Literatura pentru copii si tineret, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2003, pag. 107 http://www. sarcina-nasterea. ro/basme-si-povesti-pentru-copii/aleodor-imparat. html 28 http://www. zamolxis. ro/modules. php?name=News&file=article&sid=85

26

despre un vrjitor meter carele nchega i apele. Cretinul se duse i la dnsul, i spuse psul lui i i ceru leacuri. Vrjitorul n-atept mult rug i, dup ce se nvoir, i dete un mr. - Din acest mr, zise el, s mnnce numai soia dumitale. Dar bag de seam s napuce din el nici o fptur cu via de pe lumea asta. - Ct despre aia, n-ai grije, rspunse omul. Las pe mine; nu mi-ai dat mie n mn mrul? Acum s fii odihnit. Lund mrul, omul nu se mai gndea dar dect la bucuria ce o s sim el i nevasta cnd s-or vedea mpresurai de copii. i cu gndurile astea ajunse acas i dete mrul neveste-sei, ca s-l mnnce, fr s-i mai spuie altceva. Ea priimi mrul cu bucurie. i dup ce plec brbatul n trebile sale, se aez pe pragul uei, curi mrul i-l mnc. Iepoara ieise i ea din grajd, i veni la stpnsa, c era nvat la traista cu grune. Negsind nimic de ronit, lu i ea cojile de mr, pe care le lepdase stpn-sa i le mnc cu mult poft, ca pe nite trufandale. Nu trecu mult i att stpna, ct i iepoara se simir a fi luat n pntece. i dup nou luni femeia nscu un copila de drgule; iar iepuna un mnzule ginga. 29. Tot datorita marului ia viata eroul si in basmele:Parintele pentru copil se da in foc de E. Sevastos, Ciobanasul cei istet sau turloaiele blendei de Petre Ispirescu. O alta ipostaza este aceea a aparitiei copilului in urma rugaciunilor aprinse catre Dumnezeu. Reprezentativ este basmul Voinicul cel cu cartea in mana nascut de Petre Ispirescu: Atunci i ei se hotrr ca s nu se mai despar i s rmie s-i mnnce amarul mpreun. Nu trecu mult dup asta, i baba spuse unchiaului c se simte ngreoat. Aoleo! Unde era Dumnezeu s vaz bucuria unchiaului cnd auzi d-o asemenea veste bun!Umbla de colo pn colo de bucurie i nu mai tia pe ce s puie mna i ce s fac. i aa trecur zilele una dup alta pn la nou luni, cnd baba, cu ajutorul Maicii Domnului, nscu un dolofan de copil, de drgule, i cu o carte n mn. . Uneori bobul de piper duce la aparitia unui copil. De exemplu in basmul Piparus-Petru si Florea Inflorit femeia ramane grea prin simpla inghitire a unui bob de piper care parea ca avea viata si numai nu statea pe masa unde ea il punea. Tot datorita unui bob de piper ia nastere si Pescarus-Imparatul in basmul cu acelasi nume de C. Radulescu-Codin. Alteori, simpla plimbare printr-o gradina fermecata face o fata de imparat sa ramana grea:de cumva cel ce trecea pe langa ea era tanar, se facea batran, de era batran, se facea tanar,
29

http://ro. wikisource. org/wiki/Ft-Frumos_cel_rtcit

27

de era fata sau nevasta, devenea impovarata. Fata, lasata la palat nesupravegheata de tatal ei, imparatul, merge si se plimba prin gradina, iar dupa un timp, isi da seama ca e insarcinata si hotaraste sa plece de acasa, de frica tatalui ei. Isi isi ia de mancare, cateva haine si cativa bani, apoi merge intr-o padure, unde, la umbra unui stejar naste un copil. O ipostaza interesanta si des intalnita in basm este si aceea in care fata priveste un baiat si ramane insarcinata. De exemplu, in Busuioc si Musuioc, fata de imparat sta la fereastra si priveste un baiat care duce donitele la apa. Imediat aceasta ramane insarcinata. Imparatul ca sa scape de rusinea ce i-a fost adusa, pune un vizitiu sa duca fata in padure si s-o omoare, insa acesta neindurandu-se sa faca asa o fapta, lasa fata in viata. Aceasta naste doi copii:Busuioc si Musuioc. In Voinicul cel fara tata fata este privita de un flacau si simti un fior, apoi ca o scanteie de foc o arse la inima. Imediat ea ramase grea:Pasa-mi-te luase in pantece, fara stirea lui Dumnezeu. In basme insa, nu intotdeauna eroul ia nastere din om, ci si din animale. In Fat-Frumos, fiul iepei , o iapa fuge de la stapanul ei, ajunge intr-o padure si fata peste noapte un baiat. La fel se intampla si in Fiiutul oii, unde copilul este nascut de o oaie pe nume Ochesica. Copilul poate fi nascut si de o vaca asa cum se intampla in Fiul vacii vrajite. Uneori el se manifesta exceptional chiar inainte de nastere cand refuza sa vina pe lume sau nu se opreste din plans pana nu i se promite ceva anume. In Tinerete fara batranete si viata fara de moarte de Petre Ispirescu copilul refuza cu vehementa sa vina pe lume, in ciuda promisiunilor tatalui sau. In cele din urma tatal ii promite Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, iar copilul accepta sa se nasca: Mai-nainte de a veni ceasul naterii, copilul se puse pe un plns, de n-a putut nici un vraci s-l mpace. Atunci mpratul a nceput s-i fgduiasc toate bunurile din lume, dar nici aa n-a fost cu putin s-l fac s tac. -Taci, dragul tatei, zice mpratul, c i-oi da mpria cutare sau cutare; taci, fiule, c i-oi da soie pe cutare sau cutare fat de mprat, i alte multe d-alde astea; n sfrit, dac vzu i vzu c nu tace, i mai zise: taci, ftul meu, c i-oi da Tineree fr btrnee i via fr de moarte. Atunci, copilul tcu i se nscu; iar slujitorii deter n timpine i n surle i n toat mpria se inu veselie mare o sptmn ntreag. 30 Alteori copilul incepe sa planga in pantecele mamei sale si nu se opreste pana cand nu i se promite o viitoare sotie. In basmul Fata din dafin de I. C Fundescu copilul nenascut, plange
30

http://ro. wikisource. org/wiki/Tineree_fr_btrnee_i_via_fr_de_moarte

28

fara incetare;mama sa ii promite bani, cai inaripati, arme, chiar si pe fata imparatului vecin, dar acesta nu inceteaza. In cele din urma i se promite Sanda Lucsandra de peste noua mari si noua tari de sotie. Atunci se opreste din plans. O poveste asemanatoare exista si in Floarea si Florea de D. Stancescu unde copilul inceteaza din plans doar cand i se promite de nevasta Floarea Florilor. Acelasi scenariu epic gasim si in Rozuna, doamna florilor de G. Catana unde si acestui copil i se fagaduieste o sotie, pe Rozuna, doamna florilor. In unele basme, e nevoie pana si de vrajitoare, pentru a opri fatul din plans. Un exemplu este basmul Tuliman al lui C. RadulescuCodin. Aici o imparateasa ramane insarcinata la saizeci de ani, iar la noua luni cand trebuia ca pruncul sa se nasca, el nu o face pana ce o vrajitoare ii spune:Iesi, mama, din pantecele ma-tii, ca ti-oi da de nevasta pe Fata-nascuta-din-piatra. Iata ca in majoritatea cazurilor promisiunea vizeaza un aspect de natura matrimoniala, pruncul fiind preocupat chiar si inainte de nastere de casatorie. Sugestiv pentru caracterul exceptional al eroului este si ritmul rapid de crestere si de dezvoltare imediat dupa nastere, concomitent cu puterea extraordinara ce o manifesta. Astfel ca, pruncul crestein trei zile cat cresc alti copii in treisprezece ani si se face voinic ca brazii muntilor si ca stejarii campiilor(Spaima zmeilor de I. C. Fundescu). La fel si Fat-Frumos cel ratacit, era d-un an parca era de cinci, iara cand fu de cinci, parca era de cincisprezece. Agheran din basmul Agheran viteazul(Francu si Candrea) crestea intr-o zi ca-n doua, in doua ca-n noua, si-n noua ca-n nouazeci si noua. In Rozuna, doamna florilor , baietelul care a plans fara incetare pana i s-a promis de sotie Rozuna, crestea la fel de alert, crestea ca din apa, crestea intr-o zi ca-n noua, si-n noua ca-n nouazeci si noua. Hot-imparat la varsta de opt ani parea ca este de optsprezece, Tei Leganat crestea vazand cu ochii;cat crestea un baiat de azi intr-un an, el crestea numai intr-o zi. Concomitent cu aceasta dezvoltare fizica accelerata, toti acesti copii poseda si o capacitate intelectuala dezvoltata, dar si o putere fizica neobisnuit de mare. Piparus-viteazul, de exemplu, e asa de puternic incat ridica cu degetul mic talpa curtilor zmeiesti. In basmul Pruncul si calugarul(Francu si Candrea), copilul era atat de puternic incat smulgea lemnele din padure cu foarte mare usurinta, iar apoi cu aceleasi lemne batea si o ceata intreaga de zmei, fara sa oboseasca. George cel viteaz avea si el puteri incredibile:Barosul cel mare pe carele nici trei oameni nu-l putea ridica, el se juca cu dansul. Se observa puterile sale supraomenesti. In ceea ce priveste dezvoltarea intelectuala, intalnim in basme veritabile sugative de cunostinte. In 29

Tinerete fara batranete si viata fara de moarte de Petre Ispirescu, copilul demonstreaza o inteligenta si o capacitate de absorbtie a informatiilor greu de crezut: De ce cretea copilul, daceea se fcea mai iste i mai ndrzne. l deter pe la coli i filosofi, i toate nvturile pe care ali copii le nva ntr-un an, el le nva ntr-o lun, astfel nct mpratul murea i nvia de bucurie. Toat mpria se flea c o s aib un mprat nelept i procopsit ca Solomon mprat. . Tot asa si Hot-imparat: tat-su, mpratul, l dete la carte; dup ce nv filosofia i citirea pe stele, de la cei mai iscusii dascli, l dete la cel mai meter vraci, de nv i meteugul leacurilor. Vznd tat-su, mpratul, c fiu-su are inere de minte grozav i ia n cap uor cele ce i se arat, se umplu de mulumire sufleteasc, cci Dumnezeu i dase un copil tocmai dup gndul su. nvnd el toat cartea, mpratul a nceput a trimite pe fiu-su din cetate n cetate s nvee toate meseriile. Cum auzea c n cutare cetate este cte vrun meter mai dibaci i c acea meserie nu se afl pe la dnsul, ndat l trimitea s nvee i acea meserie. Astfel umbl fiul mpratului din ar n ar, ca i un pribeag, pn ce nv toate meseriile de pre pmnt. In basmul Zana muntilor, pruncul invata numai intr-o saptamana ceea ce alti copii invatau intr-un an:Dup ce se mri, l puse de nv carte. El era aa de silitor, nct se mirau dasclii de dnsul cum de nva aa repede. Ceea ce nva ceilali copii ntr-un an, el nva numai ntr-o sptmn. Ajunsese s nu mai aib dasclii ce s-i dea s nvee. Iar tat-su scrise carte mprteasc la nite filosofi vestii ca s vie s ispiteasc cu nvturile lor pe fiul su. Numele eroului poate sugera aspectul fizic(Fat-Frumos) sau aparenta sub care se afla:Cenusotca(sta in cenusa si se joaca cu carbuni), Cheles-Imparat(cu chelie falsa). De asemenea numele poate evidentia conditia materiala a eroului(Ion Saracu, Saracut Petru), locul pe care il detine in cadrul familiei(Suta Ion, Mia Ion), sau originea sa(Piparus Petru, Mazaran Vasilica, Tei leganat, e. t. c). In toate basmele, personajul inscris in categoria virilis-virilia pleaca de acasa la varste fragede fie in cautarea sortitei, fie in cautarea norocului, fie pentru eliberarea unei printese din captivitatea zmeilor, fie cu scopul de a prinde hotul merelor, sau pur si simplu pentru a ajuta un imparat dintr-un tinut vecin. Asadar, el este condus in drumul sau de un spirit de aventura, un caracter eroic si o dorinta de dreptate. Drumul pe care il intreprinde are ca finalitate initierea eroului, maturizarea sa. Desi nasterea si ritmul de crestere ale eroului si situatiile prin care trece au caracter fantastic, acesta nu este imaginat de autor in acelasi mod, El este construit la o scara reala, cu trasaturi umane, cu limbaj si comportament specific uman, si isi invinge adversarii fie 30

prin inteligenta, fie cu ajutorul auxiliilor. Confidentii il sfatuiesc in momentele de impas, aratandu-i drumul cel mai bun de urmat, iar adjuvantii dobanditi in drum il ajuta ca recompensa pentru faptele si generozitatea eroului fata de ele. De asemenea un rol important il au si obiectele miraculoase, numite auxilia, pe care eroul le foloseste pentru depasirea pericolelor ivite in calea sa. Un exemplu bun pentru evidentierea aspectelor enumerate mai sus, este basmul lui Mihai Eminescu, Fat-Frumos din lacrima. Eroul are ca tata un imparatintunecat si ganditor ca Miaza-noaptea, iar ca mama o imparateasa tanara si zambitoare ca miezul luminos al zilei. El ia nastere in urma rugaciunilor arzatoare ale mamei sale la icoana Maicii Domnului. Ea soarbe lacrimile ce se scurg deodata pe icoana, si dupa noua luni da nastere unui baietel frumos pe cale il numeste Fat-Frumos din lacrima. Eroul isi paraseste intr-o buna zi parintii si pleaca intr-o calatorie. Ajunge prima data la curtea imparatului vecin cu care tatal sau era in dusmanie de cincizeci de ani. Acolo se imprieteneste cu fiul imparatului, care il roaga sa il ajute la uciderea Mamei padurilor ce ii ameninta imparatia. Fat-Frumos din lacrima izbuteste sa o ucida cu ajutorul fiicei acesteia care inverseaza butiile cu apa si cu putere, iar cand eroul intra in lupta cu zgripturoaica, aceasta bea apa, iar eroul putere, si astfel scapa de ea. Ia si fata Mamei padurilor cu el si merge inapoi la imparatia noului sau prieten. Acesta i se destainuieste, spunandu-i ca e indragostit de fata Genarului, dar ca acesta o tine inchisa intr-un palat si refuza sa o marite. La auzul vorbelor acestuia, Fat-Frumos porneste iar intr-o calatorie, promitandu-i prietenului sau ca o va scapa pe fata din palat si i-o va aduce. Ajutat de calul nazdravan cu sapte inima, el reuseste sa isi indeplineasca promisiunea. Pe parcursul basmului, observam vitejia si calitatile morale ale eroului, intalnim ajutoare, intalnim opozanti, desprindem idei moralizatoare si extragem invataturi legate de prietenia adevarata. Basmul se incheie in mod fericit, cu doua nunti:fiul de imparat cu fata Genarului si FatFrumos din lacrima cu fata Mamei padurilor. Cand basmul prezinta mai multi copii, trei in mod obisnuit, fratele mai mic e intotdeauna cel mai vrednic, cei mari dorindu-i raul si moartea chiar, din invidie si rautate. Aparent, eroul pare naiv, stupid uneori, insa, ca si calul cel bubos, el ascunde adevarate valori morale, inteligenta si curaj. In basmul Petru Cenusa, fiul cel mic pe nume Petru al unui om sarac sta toata ziua si leneveste, mancand carbuni, pe cand ceilalti muncesc de cu zor, sprinteni si 31

iuti ca albinele. Cand insa niste cai ai unor zane strica trifoiul, numai cel mic reuseste sa ii prinda, in timp ce fratii mai mari adormisera in loc sa pazeasca trifoiul. In Pasarea maiastra de Petre Ispirescu un imparat cere ajutorul celor trei fii ai sai pentru salvarea manastirii sale. Pentru aceasta era nevoie de pasarea maiastra. Fratii mai mari nu izbandesc, ei fiind transformati de un vulpoi in stane de piatra. Cel mic insa reuseste, ii salveaza si pe fratii sai si devine imparat datorita vredniciei sale. In basmul Zana Zorilor de Slavici, imparatul cere fiilor sai sa ii aduca apa de la fantana Zanei Zorilor. Cei mari nu reusesc, dar fiul cel mic ia si apa din fantana si o ia si pe zana de sotie. In Craiasa zanelor, trei feciori vad icoana Craiesei zanelor si se indragostesc de aceasta. In cele din urma, ca si in celelalte basme, fiul cel mic reuseste sa o gaseasca pe craiasa. Din punct de vedere moral, eroul insumeaza trasaturi morale comune omului de rand, aspirand ca si acesta spre adevar, dreptate si implinire sentimentala. Pentru a evidentia aspectele legate de latura morala a eroului, distingem doua categorii sociale ale acestuia. In prima categorie inscriem fiii de imparat(copil unic la parinti sau fiul cel mic), iar in a doua categorie includem voinicii ce au ca parinti oameni simpli, obisnuiti. In ceea ce priveste prima grupa, fiul de imparat da dovada de curaj, cinste, dragoste de parinti, prieteni, sortita, actionand in scopuri nobile, cautand adevarul si dreptatea. In general printul merge in cautatea sortitei pe care este nevoit sa o scape din vitregia unui zmeu sau a altor personaje sau este trimis sa salveze o printesa pe care o ia in cele din urma de sorie. In aceasta situatie basmul se sfarseste cu o nunta. In basmul Fat-Frumos si Mandra-lumii de I. T. Mera feciorul cel mic al Imparatului Verde merge in cautarea Mandrei-lumii pe care o ia de nevasta. In Balaurul cu douasprezece capete un fiu de imparat scapa o fata de imparat de balaurul din put si o ia de nevasta. In basmul Spaima zmeilor de Fundescu Fat-Frumos merge in cautarea surorilor furate de zmei. El e nevoit sa faca diferite ispravi pentru Omul-de-flori, ca mai apoi sa o ia pe una din ele de nevasta. Alteori fiul de imparat e trimis de mama sau de tatal sau cu un scop, dar in calea sa el intalneste printese sau zane cu care se casatoreste. De exemplu in bamul Lupul cel nazdravan si Fat-Frumos de Petre Ispirecu, fiul de imparat merge in cautarea pasarii care fura merele de aur ale tatalui sau. Dar pasarea se afla in colivie la un alt imparat, care ii cere in schimbul pasarii pe Zana Craiasa. In cele din urma Fat-Frumos o ia de nevasta pe zana. In Pasarea maiastra de Petre Ispirescu feciorul de imparat merge pe taramul celalalt sa ii aduca tatalui sau pasarea maiastra. El gaseste la niste zmei o fata cu care se casatoreste. Important de 32

precizat e faptul ca el se lupta mereu cinstit cu personajele negative cu care are de-a face. Nu profita de slabiciunea adversarului, ci alege sa invinga prin mijloace corecte. Vorbeste politicos oriunde ar merge, demonstrand o moralitate absoluta. Deci, fie ca porneste in cautarea unei sotii, fie ca merge cu un alt scop in lume, si gaseste intamplator o fata cu care se casatoreste, fiul de imparat da dovada de curaj, cinste si curatie sufleteasca. Tocmai de aceea si iese invingator din toate ispravile;stim ca basmele se incheie cu victoria binelui in defavoarea raului. In ceea ce-l priveste pe voinicul care nu e de vita imparateasca, el nu se deosebeste prea mult de fiul de imparat. El traverseaza aceleasi etape, actioneaza asemanator in diverse situatii, demonstreaza aceleasi trasaturi fundamentale, manifesta aceleasi scopuri marete, cu deosebirea ca el nu se naste de vita imparateasca ci este nevoit sa isi castige statutul de imparat sau ginere de imparat. In basmul Balaurul cel cu sapte capete de Petre Ispirescu, eroul se casatoreste cu o fata de imparat si primeste si jumatate de imparatie dupa ce ucide un balaur mancator de oameni. In Voinicul cel cu cartea in mana, fiul unor batrani saraci devine imparat dupa ce ajunge la imparatia moarta unde doarme in aceeasi odaie cu fata blestemata. Se insoara cu ea si astfel isi scimba conditia sociala, putand astfel sa isi ajute si parintii. Greuceanu din basmul cu acelasi nume scris de Petre Ispirescu e un fecior viteaz care elibereaza soarele si luna din mainile zmeilor si se casatoreste cu fata Imparatului Rosu, primind si jumatate din imparatie. In toate basmele, fiul sarman pleaca de acasa din cauza saraciei sau a unor vitregii la care este supus si prin propriile forte, datorita bunatatii si caracterului cinstit, el reuseste sa isi schimbe conditia. Infrunta raul, nedreptatea, viclenia, dar nu isi incalca niciodata principiile, ci se comporta corect si cinstit in toate situatiile. Indiferent de conditia sociala, eroul aspira spre a-si intemeia o familie cu fata pe care o iubeste. Uneori aceasta fata este intamplator sau nu o zana. Acestea sunt fiinte frumoase, ce locuiesc in palate situate la capatul lumii, de obicei nemuritoare sau cu puteri supranaturale, dar care, daca se indragostesc de un om, isi pierd puterile si devin fete obisnuite. Uneori ele sunt metamorfozate in broaste, pasari si alte fiinte salbatice. O zana se indragosteste de un fiu de imparat si se transforma intr-o turturica pentru a zbura in preajma lui cand acesta va merge la vanatoare. Zarind-o, printul trage cu arcul in ea si o raneste. Inca din acel moment eroul simte ceva in legatura cu turturica. Dupa asta, zana vine la palat deghizata intr-o fata sarmana si intra gainareasa la palat. Se dovedeste a fi harnica si priceputa, de aceea intra la inima imparatesei. Familia imparateasca este invitata la o nunta ce avea loc intr-o imparatie vecina. Gainareasa cere 33

si ea voie sa mearga. Acolo apare ca o fata foarte frumoasa, cum nici o alta printesa nu era. Danseaza langa feciorul de imparat, dar dispare mai apoi ca o naluca. La fel se intampla si la o a doua nunta la care a mers vionicul. Vrand sa o conduca acasa pe frumoasa fata, aceasta dispare si de aceasta data. La a treia nunta, fiul de imparat, indragostit de acea fata frumoasa, si dorind numaidecat sa afle cine e, ordona supusilor sai sa aseze smoala pe drum, astfel incat, atunci cand fata va dori iar sa plece, sa ramana lipita in smoala. Cand frumoasa necunoscuta vrea sa fuga, calca pe smoala si ii ramane un condur innamolit. Feciorul de imparat e dezamagit ca nu a reusit nici de aceasta data sa afle cine e frumoasa fata si, pierzandu-si orice speranta, cade bolnav la pat. Dupa o vreme, hotarat sa mai incerce o data sa gaseasca fata, trimite slujitorii de la curte sa umble din casa in casa si cui i se va potrivi condurul aceea va fi sotia lui. Cauta ce cauta si ajung in cele din urma la gainareasa. Acesteia i se potriveste perfect condurul, iar fiul de imparat o recunoaste pe fata. Aceasta recunoaste adevarul si marturiseste eroului ca este o zana ce s-a indragostit de el, dar ca de se va casatori cu el isi va pierde toate puterile de zana. Din dragoste pentru iubitul ei, zana se casatoreste cu printul, riscand conditia sa de zana nemuritoare. (P. Ispirescu, Zana muntilor)Un tanar pescar, prinde in mreaja sa o mreana frumoasa cum nu mai vazuse. Vrand sa o ucida pentru a o gati si a o manca, mreana se zbate si scapa, apoi, transformandu-se intr-o fata nemaivazut de frumoasa, ii marturiseste tanarului ca ea este zana apelor si ca ii este sortita sa-i fie sotie. In acest basm, dupa casatoria dintre zana si fecior, aceasta nu-si pierde puterile. O alta zana, blestemata si transformata in broasca-testoasa, este nevoita sa traiasca intr-un elesteu. Un imparat isi trimite cei trei fii sa-si caute fiecare cate o nevasta. Fiii cei mari isi aduc cate o nevasta frumoasa si bogata, numai fiul cel mic se indragosteste fara sa vrea de broasca-testoasa din elesteu. Cand acesta hotaraste ca aceea va fi sotia lui, vraja se rupe, iar broasca-testoasa se transforma intr-o frumusete de fata. Aceasta povesteste fiului de imparat ce a patit si cum a ajuns asa, apoi merg la palatul imparatului unde zana starneste admiratia tuturor, si unde se infaptuieste nunta. (P. Ispirescu, Broasca-testoasa cea fermecata)Un alt fiu de imparat se casatoreste cu o zana ce era metamorfozata in bufnita. (P. Ispirescu, Zana Zanelor) Foarte important este si taramul unde traiesc zanele. Acolo a gasit si Fat-Frumos din basmul Tinerete fara batranete si viata fara de moarte de Petre Ispirescu darul fagaduit de parintii sai cand era in pantecele mamei sale. Neputand sa-i dea darul promis, cuplul imparatesc este nevoit sa il lase pe Fat-Frumos sa plece singur in cautarea acestuia. Trecand prin numeroase primejdii, voinicul ajunge la palatul a trei zane, unde, alaturi de zana cea mica, gaseste tinerete 34

fara batranete si viata fara de moarte. Pentru a beneficia de viata vesnica, eroului i s-a pus o singura interdictie:sa nu calce niciodata in Valea Plangerii. Din neatentie Fat-Frumos incalca porunca si astfel este alungat de la palatul zanelor. Ajungand la palatul parintilor sai totul se afla in ruina, iar moartea il astepta in pivnita palatului. In general zanele sunt personaje pozitive, iar daca acestea nu se indragostesc de vreun voinic, cu siguranta ajuta unul sa izbandeasca din primejdiile in care se afla. Un voinic ucide doi zmei si o aduce si pe mama sa la palatul zmeilor pentru a locui amandoi acolo, nestiind ca mai era si un al treilea zmeu ascuns in pivnita palatului. Zmeul se deghizeaza intr-un om sarman si intra in slujba celor doi, prefacandu-se interesat de bunastarea lor. Dupa o vreme in care zmeul capata increderea stapanilor, feciorul vede ca mama sa este bolnava. La indemnul zmeului, voinicul porneste in calatorii extrem de periculoase, fiind convins de slujitor ca obiectele aduse o vor insanatosi pe mama sa. Din fericire, in ajutorul vionicului vine o zana care intelege vicleniile zmeului. In cele din urma zmeul reuseste sa il ucida pe fecior, dar zana ii reda viata, o insanatoseste si pe mama sa, iar apoi vionicul ucide zmeul si se casatoreste cu zana. (P. Ispirescu, Voinicul cel fara tata)Atunci cand zana nu reprezinta o forta a binelui, ea intruchipeaza o rautate si o cruzime fara limite, asa cum se intampla in basmul Fata din dafin(N. D. Popescu) Desi personajele feminine sunt de obicei pasive, exista in basme si personaje feminine cu rol activ. Ele il inlocuiesc pe Fat-Frumos, avand in basm acelasi comportament, specific masculin, manifestand curaj si barbatie, neputandu-i-se de multe ori identifica sexul. In cele din urma ajung chiar sa fie transformate din fata in baiat. Un exemplu potrivit este basmul Ileana Simziana din colectia Petre Ispirescu. Aici, un imparat care are doar trei fete si nici un fecior, este dator imparatului celui mai mare cu un fiu sa ii slujeasca zece ani. Dar neavand baieti, el sufera si nu stie ce sa faca. Fiicele sale observand mahnirea tatalui, il intreaba ce s-a intamplat. Tatal le povesteste cu mare tristete despre ce este vorba fara a se gandi vreun moment ca se poate baza pe ele: - Ce s tii voi face, dragele mele! De cnd suntei pe lumea asta alb, voi ai mblat cu furca, cu acul, cu rzboiul: tii toarce, coase, ese. Numai un viteaz m poate mntui, care s tie s rsuceasc buzduganul, s mnuiasc sabia cu vrtute i s clreasc ca un zmeuparaleu. . Cu toate astea fiica cea mare se ofera sa plece ea la imparatul cel mai mare sa-l slujeasca timp de zece ani. Imparatul accepta in cele din urma, iar fata porneste la drum. La un pod insa, imparatul vrea sa ii testeze curajul fiicei sale si i se infatiseaza in chip de lup. Aceasta se sperie atat de tare de fiorosul lup incat se intoarce rusinata la palatul tatalui. Se incumeta si fata 35

mijlocie, insa, ca si prima nu izbuteste sa infranga lupul cel rau si se intoarce si ea acasa. Vine randul mezinei. Merge la tatal ei si ii cere voie sa plece si ea. Imparatul deznadajduit accepta dupa multe rugaminti ale fetei. Ca si Fat-Frumos, isi alege cu intelepciune un cal, care desi era cel mai rapciugos dintre toti, era si cel mai bun si intelept. Cand ajunge pe pod, ea nu mai da inapoi, ci, sfatuita de cal, lupta cu inversunare si infrunta lupul. Merge mai departe pe un pod de argint, apoi pe unul de aur si castiga si lupta cu un leu si un balaur, sub chipul carora se ascundea de asemenea tatal ei. In drum intalneste doi zmei care se aflau in lupta de ani buni si nu reuseau sa se ucida unul pe altul. Intervenind in lupta, fata ajuta pe unul din ei si dobandeste in locul calului ei, un alt cal nazdravan, pe Galben-de-soare. Ajunsa la imparatul cel mai mare, fata deghizata in baiat este trimisa de acesta in diverse misiuni din care iese victorioasa. Ea o salveaza pe Ileana Simziana din mana uni zmeu, pentru a i-o aduce marelui imparat de sotie. Mai apoi primeste de la acesta niste sarcini care sa-l ajute sa o cucereasca pe Ileana Simziana care insa nu avea ochi decat pentruFtul-Frumos care o scpase din mna zmeului. . Este trimisa sa aduca herghelia de iepe a acesteia, apoi vasul de botez aflat intr-o bisericuta de peste apa Iordanului. Fata de imparat reuseste sa ispraveasca cu bine toate acestea, in mare parte datorita sfaturilor date de calul ei credincios. Ea da dovada de vitejie si curaj, neobisnuite pentru o fata si reusind sa-si ascunda adevarata identitate. Dar in final se intampla ceva cu totul neasteptat:pustnicul, sfatuitorul calugaritelor de la bisericuta de unde fata a furat vasul de botez, o blesteama pe aceasta zicand: - Doamne, Doamne sfinte! f ca nelegiuitul care a cutezat s pun mna lui pngrit pe sfntul vas cu botez s se fac muiere, de va fi brbat; iar de va fi muiere, s se fac brbat!31. Consecinta acestui blestem a fost transformarea fetei intr-unflcu de-i era drag lumea s te uii la el. Astfel, fiica de imparat, se transforma inevitabil in ceea ce a pretins vreme buna ca este:in baiat. In acest mod, Ileana Simziana, indragostita de frumosul flacau ce a salvat-o si i-a indeplinit toate dorintele in locul imparatului celui mare, poate sa se cunune cu acesta. Finalul basmului este constituit de nunta frumosului print cu Ileana Simziana. Iata ca exista in basme si o alternativa pentru Fat-Frumos, si anume o eroina cu aceleasi capacitati si calitati. Un alt basm in care intalnim aproximativ acelasi scenariu epic este basmul Din fata-fecior. Un imparat cu trei fete, suparat ca nu are macar un baiat sa-l mosteneasca spune mahnit celor trei fiice ale sale:Atunci va fi a voastra(averea) cand veti imbia voi cat am imbiat eu si-ti pati voi cate am patit eu. Fiica cea mare doreste sa plece in lume, isi ia un cal,
31

http://ro. wikisource. org/wiki/Ileana_Simziana#top

36

niste haine, o pusca, o sabie si paraseste imparatia, fara sa spuna nimic surorilor. Tatal se transforma intr-un balaur, si o intampina pe fata sub acest chip. Ea se sperie si se intoarce acasa. Pleaca si fata mijlocie dar pateste la fel. Si aici fata cea mica, sub indrumarea unei babe de asta data, aplege cel mai bun cal, isi ia arme la ea si pleaca. O intampina si pe aceasta balaurul, dar ea nu se sperie, ci cu mult curaj, il infrange. Asemanator cu basmul anterior, basmul acesta infatiseaza aceea patanie pentru fata mica de imparat. Dumnezeu, suparat la culme ca cineva i-a furat feredeul, indrumat de Soare, care a fost si el pagubit de o stergatoare, blesteama pe vinovat zicand:de-a fi fata sa se faca fecior si de-a fi fecior fata sa se faca. Cand Dumnezeu a zis Amin, fata a si devenitun dragut de fecior de mai frumos nici ca se poate. 32 Incadrati in aceasta grupa mai sunt si fratii omologi, fie ca apar in basm ca frate-frate sau sora-frate. Cei doi nascuti in conditii mai mult sau mai putin misterioase, sunt legati inca de la nastere unul de celalalt. Astfel, in basmul ardelenesc Mar si Par, nu se putea distinge fiul de imparat(Mar) de fiul bucataresei(Par), de aceea cel de-al doilea e infierat. Cei doi pleaca in lume pentru a-si gasi norocul. Savarsind fapte eroice, fiul de imparat este ucis. Fratele pleaca in cautarea sa si primeste in drumul sau binefaceri in urma faptelor fiului de imparat, din cauza ca este confundat cu acesta. Legatura dintre cei doi este una foarte stransa, ei completandu-se reciproc. Cel de-al doilea nu mai greseste ca si fratele sau. In urma acestor fapte, este ilustrata tema basmului, si anume dragostea de frate. In Cerbul de aur, apar ca omologi o sora si un frate, care urmeaza alte reguli decat in basmul exemplificat mai sus.

3. 3 Actanti In aceasta grupa se inscriu agentii narativi, fara de care eroul nu ar reusi:obiecte miraculoase(auxilia), confidenti, adjuvanti.
32

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 191

37

Referitor la obiectele miraculoase, unele au rol decorativ, iar altele il ajuta cu adevarat pe erou in luptele purtate cu opozantii. Cand acesta nu poate iesi din impas de unul singur, recurge la aceste obiecte nazdravane. In primul rand, in categoria auxiliilor incadram armele. Fat-Frumos, cu invoirea imparatului, cauta zile intregi(de obicei trei) prin tronurile cu haine si gaseste in cele din urma pe langa hainele vechi ale imparatului, armele sale din tinerete. Din cauza ca sunt ruginite, le curata cu indemanare si cu grija pana stralucesc de curatenie. Asa se intampla in basmul Tinerete fara batranete si viata fara de moarte de Petre Ispirescu. La fel procedeaza si eroul din basmul Fata din dafin unde N. D. Popescu dezvolta:. . . unde mi se puse baiatul pe cautat, scotoci camari, dezgoli tronuri, cata prin toate dulapurile, gasi fel de fel de haine scumpe si mandru nevoie mare, dar ca sa dea de hainele de razboi cu nici un chip, caci de multa vreme nu se mai razboise imparatul nostru. Tocmai cand isi luase nadejdea si se pregatea sa se intoarca la cal spre a-i spune patania, se impiedica de un tron vechi si odogorit, aruncat dupa usa unei camari ponosite, zor sa cada, si il tranti peste cap de se facu praf si farame. Atunci se auzi un zgomot de fierarie veche si se vazu printre putregaiul de scanduri niste haine de zale ruginite si niste arme vai de lume de ponosite sa nu pui nici mana pe ele33. Le curata atat de bine de se rasfrangea cu drag soarele in luciul lor. In Povestea lui Harap-Alb a lui Ion Creanga, intalnim aceeasi dorinta a eroului(fiul mic al imparatului), de a lua pe langa hainele si calul din tinerete ale tatalui si armele acestuia cand doreste sa plece spre Imparatul-Verde, unchiul sau, spre a-i lua locul la tron:Am s pornesc i eu ntr-un noroc i cum a da Dumnezeu! Numai, te rog, d-mi calul, armele i hainele cu care ai fost d-ta mire, ca s m pot duce. Desi imparatului i se pare o idee prosteasca, in cele din urma accepta sa i le dea si Harap-Alb odat se suie n pod i coboar deacolo un cpstru, un fru, un bici i o a, toate colbite, sfarogite i vechi ca pmntul. Apoi mai scoate dintr-un gherghiriu nite straie foarte vechi, un arc, nite sgei, un palo i un buzdugan, toate pline de rugin, i se apuc de le grijete bine i le pune deoparte. Pe urm umple o tava cu jratic, se duce cu dnsa la herghelie i o pune jos ntre cai. i atunci, numai iaca ce iese din mijlocul hergheliei o rpciug de cal, grebnos, dupuros i slab, de-i numrai coastele; i venind de-a dreptul la tava, apuc o gur de jratic34. La fel se intampla si in Portocalul si balaurul de I. Marin unde un fecior care porneste in cautarea balaurului care fura portocale, cere tatalui sau sa ii dea armele de cand era acesta mire.

33 34

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 130 http://ro. wikisource. org/wiki/Povestea_lui_Harap-Alb

38

Dintre armele prezente in basme, cel mai des intalnite sunt buzduganul, palosul, sabia, sulita, arcul, pusca si bata. Uneori armele sunt facute chiar de erou. In basmul Geoge cel viteaz de Petre Ispirescu, eroul isi face singur un buzdugan si o sabie. Din nefericire aceste arme nu sunt tocmai rezistente, intrucat atunci cand George cel viteaz loveste cu sabia intr-un drug de fier, aceasta se rupe in doua. La fel se intampla si cu buzduganul, caci il arunca in inaltul cerului si acesta la caderea inapoi pe pamant se turteste. Dupa acest esec, gaseste in codrul in care crescuse, un fier infipt in pamant. Acest fier era de fapt o vana din munti. El trage de fier, il rupe si isi face din el o alta sabie si un alt buzdugan pe care le numeste Balmut ajutorul meu si Omoratorul dusmanilor mei: Tot gndindu-se, i aduse aminte a fi vzut, n codrul unde a crescut el, un fier gros nfipt n pmnt. Se duse tocmai acolo. Cnd se apuc s-l scoat, ce s vezi? fierul nu era nfipt, ci era o vn din muni. Se apuc de el, l trase, l smuci, l rsuci, pn ce, rupnd vna, o smulse i o lu la spinare ca un voinic ce era, se ntoarse la prvlie i izbuti a-i face o sabie i un buzdugan cari s-i fie tovari nedesprii. 35 Alteori, armele sunt primite in dar de catre erou de la Dumnezeu, Sfantul Petru sau de la alte personaje. In Urma-galbina si Piparus Patru eroul abia nascut de catre fiica lui avaerdeimparat primeste in dar de la Dumnezeu si Sfantul Petru un palos. Tot de la acestia(deghizati in mosnegi) primeste si Piparus viteazul un palos. Copil-sarac se roaga lui Dumnezeu si acesta ii da o sabie cu care eroul reuseste sa se apere de cei doisprezece oameni pusi de mama sa vitrega sa-l ucida. Arma primita avea puteri extraordinare, nefiresti:iesea din parete, taia in dreapta si in stanga, tot singura si apoi pierea36. Cu ea dusmanii eroului sunt ucisi. In frumosul basm al lui Petre Ispirescu, Copiii vaduvului si iepurele, vulpea, lupul si ursul doi copii, un baietel si o fetita, sunt parasiti de tatal lor in padure la indemnurile insistente ale noii sale sotii. Prima data copiii reusesc sa se intoarca acasa datorita malaiului presarat de fetita pe drum. A doua oara insa, nu mai au nici o sansa sa isi gaseasca drumul spre tatal lor. Stand in padure, singuri, speriati si infometati, copiii vad deodata un unchias care era de fapt Dumnezeu. Batranelul lu o vi de pr din capul fetei, fcu lauri i un arcule i, dndu-le biatului, le zise: - Acum avei pine. Cu astea prindei psrele ca s avei ce mnca. . In Pruncul si calugarul un calugar da unui prunc o sulita ascutita cu care acesta sa arunce in purcelul scroafei cu dinti de fier.

35 36

http://ro. wikisource. org/wiki/George_cel_viteaz Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 130

39

Nu intotdeauna insa armele isi pastreaza functia originara37. Sugestiv este basmul Balaurul cu douasprezece capete(Fundescu). Un fecior de imparat gaseste intr-o groapa un palos care are puterea de a impietri orice si pe oricine, chiar si osti intregi. O alta arma des intalnita in basm este pusca. Ea este primita adesea de la Dumnezeu si poseda puteri incredibil de mari. In basmul Agheran voinicul(Francu si Candrea) eroul primeste de la Dumnezeu si Sfantul Petru o pusca cu care ucide atatea salbaticiuni ca nici sotii lor nu reusesc sa le duca acasa:Apoi cum sa nu fi putut pusca cu o asa pusca mirurata?!Asta era mai a zmeilor cu mult decat puscile cele cu repezis si repetis cari s-ar fi aflat acuma si despre cari ne vorovise dascalul nostru mai daunazi ca poti sa omori pe om si de 30 de ori intr-o clipa, nu mai mult;nu trebuia umpluta niciodata si tot era plina totdeura 38. Si Urma-galbina primeste de la Dumnezeu si Sfantul Petru, pe langa palos, o pusca. Eroina din basmul Din fata-fecior primeste de la Imparatul Rosu pe langa lada cu un cal si o pusca ce avea de asemenea puteri exceptionale:impusca la patru mile de loc in patrat. Si calugarul din basmul intalnit mai sus daruieste pruncului o pusca cum n-o mai vazut ochi de om. Cu aceasta pruncul ucide o pasare pe care calugarul o gaseste mai apoi. In basmul Vizor, craiul serpilor, arma pe care Petru o primeste de la Vizor, o pusculita de apa, are proprietatea de a impietri. Domnul il trimite pe erou pe lumea cealalta sa ii aduca coroana cu care fusese inmormantat tatal sau, dar pune slugile sa-l bata cu nuielele. Petru stropeste slugile si domnul cu pusculita, iar acestia se prefac in stane de piatra. Cei care nu au la dispozitie alte arme, sau pentru cei care au arme dar nu stiu sa le foloseasca, arma ajutatoare este bata. In basmul Doi frati(G. Catana), un om sarac este jefuit de o birtasita, care ii ia punga fermecata. Cu ajutorul unei bote primite de la un drac, sarmanul reuseste sa-si recapete punga. Merge la birtasita, scoate bota si zice:Sari boata botoanie/Si da-i la fundoanie. Birtasita ajunge dupa asta vanata ca pruna. Tot rol de arma au si obiectele care, aruncate, se prefac in pierdici greu de trecut in calea urmaritorilor. Aceste sunt obiecte actuale in toate basmele din lume. Foarte mare importanta o au obiectele nazdravane din basmul FatFrumos cu carata de sticla de Petre Ispirescu. Eroul gaseste pe fata furata de zmeu in castelul de sticla si o salveaza de la acesta. Fug cu ajutorul calului, dar din urma se apropie foarte suparata zmeoaica. Ca sa scape de ea, acesta arunca in calea ei o perie, o basma cu chenar pe margine si o gresie luata de la fata, care se transforma intr-o padure, o apa inconjurata cu foc si un munte de piatra lustruita. In Ileana Simziana, eroina, dorind sa scape de zmeoaica ce o urmarea pe ea si
37 38

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 131 Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 131

40

pe Ileana Simziana, se foloseste de o gresie, o perie si un inel fermecat: Fata mpratului ntreb pe Galben-de-soare ce s fac, c o dogorete vpaia ce iese din gura zmeoaicei, iar Galben-desoare i rspunse: - Bag mna n urechea mea cea stng, de scoate gresia ce este acolo, i o arunc napoi. Aa fcu fata mpratului. Apoi o luar iute la picior, pe cnd n urma lor se nl deodat un munte de piatr care atingea cerul. Muma zmeului fcu ce fcu i trecu muntele, crndu-se din col n col, i, s te ii dup dnii! Vznd Ileana Simziana c iar era s-i ajung, spuse negutorului; iar acesta, dup ce se nelese cu calul, scoase din urechea lui cea dreapt o perie i o arunc napoi. ndat se fcu o pdure mare i deas, de nu putea s treac prin ea nici pui de fiar. Muma zmeului roase din copaci, se ag de ramure, sri din vrf n vrf, se strecur, i tot dup dnii, alergnd ca un vrtej! Dac vzur c i de ast dat mbl s-i ajung, fata mpratului ntreb iar pe cal ce s fac, i acesta i zise s ia inelul de logodn ce se afl n degetul Ileanei Simzianei i s-l arunce napoi. Cum arunc inelul, se fcu un zid de cremene pn la cer. Muma zmeului, daca vzu c nu se poate urca pe dnsul i s treac dincolo, nici s roaz din acest zid, nu mai putea de ciud, i cum era de ctrnit i amrt, se urc i ajunse cu gura la gaura ce lsase inelul s rmn, i sufl vpaie din gura ei cea spurcat cale de trei ceasuri ca s-i ajung i s-i prjoleasc, dar ei se aezar jos la rdcina zidului i nu le psa nimic de focul zmeoaicei. Zmeoaica sufl ce sufl i dac vzu c nu poate s-i prpdeasc, nici s pun mna pe dnii, plesni fierea ntr-nsa de necaz, czu i crp ca necuratul 39. Fat-Frumos din lacrima(Mihai Eminescu) arunca in calea babei ce-l urmarea o perie, o cutie si o naframa care devin padure, stanca si lac. Aceleasi obiecte sunt aruncate si de o fata ca sa scape de primejdie. Acestea se transforma in munte, codru si lac de lapte. (Pajura, Gr. Sima). In basmul Spaima zmeilor(Fundescu), Fat-Frumos scoate din ureche calului sau o bucata de sapun, o perie si o gresie. Scapa astfel de zmeul din urma sa, sapunul devenind loc alunecos, peria-padure deasa, iar gresia-munte mare si inalt. Fat-Frumos zalogit si fata primesc de la roaba din pivnita zmeului unde acestia erau intemnitati un pieptene, o naframa, o perie si un amnar pentru a scapa de mama zmeului. Aceste obiecte fermecate se preschimba in zid, rau, padure si munte de otel. Tot peria si naframa contribuie la salvarea unui baiat de lupul nazdravan in basmul. Scoase din urechea lui Bou-balanel si aruncate in calea lupului, se transforma intr-un baltag si o padure. (Bou-balanel, T. Pamfilie).
39

http://ro. wikisource. org/wiki/Ileana_Simziana

41

O intrebuintare importanta o au si obiectele care ajuta personajele sa devina invizibile. Fie ca este vorba de vesta dracilor din basmul Petru Cenusotca, de batista babei din basmul Tuliman, de coroana din cetatea de aer pentru care dracii se cearta in Ion Buzdugan, de clopul din Doftorul Toderas, ori de caciula de invizibilitate care starneste intriga intre niste pui de drac in Patru Pipelea, toate aceste obiecte constituie un mijloc excelent de a scapa de urmarire sau de a spiona fara a fi vazut de cineva. Foarte mult apare in basm dorinta personajelor de a fi invulnerabili la atacul cu arme. In Zana Zorilor de I. Slavici, Petre primeste de la Sfanta Joi o naframa vrajita. Aceasta apara posesorul de fulger, sulita, sabie, gloante. De mare importanta in basm este si mijlocul de deplasare, intrucat vorbim de distante nemasurabile, peste mari si tari, la capatul lumii, e. t. c. In basmul Hot-imparat de Petre Ispirescu solutia este un turn zburator construit chiar de fiul de imparat. Ajutat de o sluga credincioasa, el aduce scanduri, stinghii, drugi, otgoane, panze, construieste turnul, apoi cu niste detalii tehnice, inalta turnul in aer si uimeste pe toata lumea cu incredibila sa inventie: i sculndu-se de la mas, se duse unde se duse el, i se ntoarse numaidect, peste ateptarea tutulor, cu o slug a lui credincioas, aducnd nite scnduri, stinghii, drugi, odgoane i pnze. Cu aceste se apuc, ajutat de sluga lui, de cldi un fel de foior. Gtindu-se foiorul, se urc ntrnsul i, nvrtind nite uruburi i nite vrtejuri la nite meteuguri ce avea acest foior, ncepu a pluti n vnt i, pe cnd se tot urca, el i lu ziua bun de la toi cei de fa, cari rmseser cu gurile cscate i cu ochii bleojdii la dnsul. Mum-sa ct p-aci era s-i vie ru de inim rea; dar i inu firea. 40. In alt basm, Zana muntilor iei la scar, btu de trei ori n palme, i iat o crucioar, fr s fie tras de cai, veni; ea i lu zestrea numai de scumpeturi dintr-nsa, apoi, curgndui iroaie de lacrmi din ochi se ntoarse i zise feciorului de mprat: -Iat, pentru dragostea ta, m lepd de puterea mea cea miastr, numai i tu s m iubeti, precum te iubesc i eu. Dete drumul crucioarei i rmase lng fiul mpratului, carele n scurt timp se fcu sntos. Apoi fcu o nunt d-ale mprtetile i dup moartea tatlui su, rmaser ei n scaunul mpriei, i domnesc i astzi daca nu vor fi murit41. Lipsa unor cai care sa traga caruciorul starnesc curiozitatea in privinta propulsiei acestuia.

40 41

http://ro. wikisource. org/wiki/Hou_mprat http://ro. wikisource. org/wiki/Zna_munilor

42

Un alt mijloc interesant de deplasare ce apare in basme este si incaltamintea. In afara de rolul primar ce acestia il au, mai apar si alte utilizari. In basmul Ion Buzdugan papucii ajuta purtatorul sa treaca peste ape ca si cum ar merge pe uscat. Aceeasi intrebuintare o au si opincile din Zana Zanelor cu care se poate trece marea ca pe uscat. In Petru Cenusotca perechea de sole(opinci) poarta posesorul peste trei miluri. In afara de incaltaminte apare in basm si bijuteria magica, cea care il duce acasa intr-o clipita pe Cenusotca, la parintii sai. Basmul Patru Pipelea evidentiaza importanta unui obiect magic la plesnetul caruia soseste de indata un cal viteaz ce are viteza vantului:biciul. Batista are si ea un rol important in deplasare in cadrul basmelor. Atat de mare incat face pana si dracii sa se certe intre ei. Rolul acesteia este de a lua in zbor pe cel care si-o leaga la mana dreapta cum se intampla in Ion Buzdugan. Comunicarea vestilor in basm se realizeaza tot cu ajutorul obiectelor magice. Batista ocupa si aici un loc deosebit de important. In basmul Luceafarul de zioa si luceafarul de noapte de Petre Ispirescu Busuioc ii da lui Siminoc o batista si ii spune ca atunci cand vor aparea trei picaturi de sange pe ea e semn ca a murit. La fel se intampla si in basmul Siminog si Bisioc(Radulescu-Codin):Na, ma. . . iea naframa asta a mea si da-mi si tu p-a ta. Si tu sa stii:cand ii vedea sange pe naframa mea, atunci m-am prapadit. 42. Greuceanu si fratele sau iau fiecare cate o basma. Cand acestea vor fi rupte la mijloc, va sti fiecare ca celalalt a murit. Par ii da lui Mar o marama si ii spune ca atunci cand va vedea pe ea trei picaturi de sange inseamna ca s-a prapadit. In Zana Zorilor, eroul pe nume Petru primeste de la Sfanta Miercuri o cutie vrajita, cu ajutorul careia afla vesti despre tatal sau si despre Zana Zorilor. Hrana este un alt apect important din basm, mai ales in ceea ce-i priveste pe eroii saraci. In foarte multe basme, hrana apare din senin, fara ca personajele sa depuna vreun efort in procurarea ei. Un exemplu de astfel de situatie il intalnim in basmul Cele douasprezece fete de imparat al lui Petre Ispirescu. Aici masa apare ca din pamant in urma dansului celor douasprezece fete de imparat, pe ea aflandu-se si ce este pe lume si ce nu este. Un alt basm reprezentativ, este Trifon habaucul. Eroul primeste de la imparatul serpilor o margica fermecata care indeplinea orice dorinta. Cand lui Trifon i se face foame, el cere de la margica de mancare si deodata in fata lui apare o masa cu fel de fel de mancari si bauturi, cu muzicanti si cu veselie de tot sa traiesti. O situatie interesanta intalnim si in basmul Fata popii a cu stem(D. Stancescu). Fata de popa se trezeste intr-o casa in care masa si tacamurile se aseza singure,
42

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 135

43

acestea avand capacitatea de a vorbi intre ele. Acelasi lucru se intampla si in Fata imparatului si fiul vaduvei. Cele doua personaje nimeresc la o casa unde masa, talerele si celelalte tacamuri vin singure la porunca stapanului. Unele personaje reusesc sa scape de saracie agonisind sau cu ajutorul unor obiecte miraculoase de cele mai multe ori. Toderas detine o punga in care banii nu se termina niciodata(Doftorul Toderas), alt om primeste de la Scaraotchi o punga fermecata care varsa bani de aur si de argint(G. Catana, Doi frati), un copil capata margica de dupa maseaua imparatului serpilor si isi indeplineste toate dorintele materiale cu ajutorul ei(G. Catana, Povestea lui Furga-Murga). Tot intr-un basm al lui G. Catana, Povestea lui Pantilie, eroul salveaza un vultur cu o aripa impuscata si primeste ca rasplata de la acesta o pana. Cu aceasta Pantilie obtine un car cu boi, doua vaci cu doi vitei dupa ele, o punga mare plina cu galbeni, si o casa cu doua randuri ca la spaii, cu gradina mare, cu grajduri pentru vite, cu cai si cu caruta, cu slugi si slujnice, ca spaia din satul lor.
43

In Voinicul cel cu cartea in mana nascut, eroul

primeste de la imparateasa un inel care, fiind scos de pe deget, indeplineste orice dorinta. Basmul Bou-balanel(T. Pamfile) are ca obiect fermecat un corn, in care daca privesti, ies din el tot felul de bogatii. De multe ori vrajmasii recurg la diverse metode pentru a fura aceste obiecte magice de la eroi, acestia din urma putand fi chiar ucisi. Aici intervine un alt element important in evolutia intregului basm folosit uneori impreuna cu un altul, si anume:apa vie si apa moarta. Apa vie are in cadrul basmului proprietatea de a readuce organismul uman la viata si este, dupa cum afirma Al. Andrei in lucrarea Valori etice in basmul fantastic romanesc, o forma de reactie a omului din popor, care nu poate accepta pieirea celui drept si bun, in confruntarea cu fortele ostile ale raului. 44 Se gaseste, in consecinta, o solutie pentru salvarea eroului din fata mortii:Sa-mi cauti doua ciuturele-raspunse vulturul-sa mi le legi de picioare, si ma voi duce ca gandul sa aduc leacuri pentru Tugulea de la apa Iordanului, unde sint doua fantani cu apa vie si apa moarta, caci si el ne-au facut atata bine. [. . . ]Cum veni vulturul, turna ursul apa moarta peste toate ranele si se inchega carnea, turna apoi de doua, trei ori, apa vie si se vindeca Tugulea de toate metehnele, ramanand cum l-a facut ma-sa, sanatos si intreg. 45Apa vie si apa moarta sunt foarte greu de
43 44

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 137 Andrei Al. , Valori etice in basmul fantastic romanesc, Bucuresti, Editura Societatea literara Relief romanesc, 1979, pag. 183 45 Andrei Al. , Valori etice in basmul fantastic romanesc, Bucuresti, Editura Societatea literara Relief romanesc, 1979, pag. 183

44

gasit, de aceea eroul este trimis de cele mai multe ori in cautarea lor pentru asi gasi pieirea. In basmul Pruncul si calugarul o mama cere copilului sau de sapte ani sa-i aduca apa vie si apa moarta, de unde se bat munti-n capete, aceasta prefacandu-se moarta. Desi intentiile mamei sale erau rele, copilul reuseste cu ajutorul altor personaje sa duca la bun sfarsit sarcina data de mama. Petru Cenusotca este readus la viata tot cu apa vie, desi fusese facut de trei ori bucatele de catre draci. Voinicul cel fara tata din basmul cu acelasi nume scris de Petre Ispirescu este taiat in bucati de catre un zmeu, pus intr-o desaga pe un cal si scos afara pe poarta. Calul merge la stapana sa, o zana, si aceasta toarna peste el apa moarta, iar apoi apa vie, readucandu-l pe erou la viata. In Pescarul-imparatul eroul e facutharcea parcea, mii de farame de catre doisprezece zmei. Acestia insa aveau la ei un vas cu apa vie si in lupta cu Pescarus sare din greseala un strop din sangele acestuia in apa vie. Flacaul a rasarit mai voinic decat era inainte. Dar nu doar eroii sunt readusi la viata in basme, ci si personajele negative. De exemplu in basmul Fat-Frumos, apa vie ajuta la invierea a trei zmei ucisi de erou. Cea care realizeaza aceasta readucere la viata este mama zmeilor. Apa ajuta alteori la cresterea dimensiunii unor personaje cum se intampla in basmul Pitica. Personajul pe nume Pitica ajunge langa un munte si vazand o piatra spune:Iesi apa din piatra saca/Si vin la noi de ne adapa. Dupa ce din piatra a rasarit apa, acesta bau cu lacomie din ea si incepu sa creasca incredibil de tare. Nu doar apa are capacitatea de a readuce la viata, ci si sangele. In foarte multe basme este necesara ungerea cu sange a celui mort pentru a invia. Un exemplu ce poate fi dat este basmul Dafin-imparat de Fundescu. La fel se intampla si in Pasarea maiastra scrisa de Petre Ispirescu. Pe langa aceste modalitati, mai exista una:punerea unui suflet celui mort. In Urma-galbina si Piparus Petru , Piparus primeste de la Dumnezeu si Sfantul Petru o traista cu trei suflete. Cu doua dintre ele il invie pe fratele sau, iar cu unul pe sotia acestuia. Desi majoritatea obiectelor magice au rol pozitiv si ajuta, sau chiar redau viata personajelor, exista si obiecte malefice. Unul dintre ele este palaria cu rolul de a impietri pe cel care o pune in cap, asa cum se intampla in basmul Trifon habaucul. In Florita din codru(Slavici), fata unei crasmarite, fiind mai frumoasa decat mama ei, starneste invidia si ura acesteia. Asa ca mama neagra de manie o supune pe Florita la munca grea si la multe alte chinuri, iar in cele din urma pune o baba sa o ucida. Obiectele cu care este ucisa sunt un inel, o rochie si firul mortii din par, care au insa efect doar cat se afla in posesia frumoasei fete. Dupa ce i se scoate inelul de pe deget, dupa ce este dezbracata de rochie, si dupa ce ii este scos din par firul 45

mortii, ea invie din nou. La fel se intampla si in Zana Stelina unde o zana, geloasa pe fiica ei, o ucide bagandu-i o undrea in tampla, apoi, prefacuta in baba, ii da o camasa cu acelasi scop. Insa, ca si in basmul anterior, odata inlaturate, cele doua obiecte isi pierd efectul. Foarte des intalnite in basm sunt si instrumentele muzicale cu efecte de somnifer sau de manipulare. Foarte des in basme apare fluierul. In Zana Zorilor(Slavici), Petru primeste de la Sfanta Vineri un fluier cu care adoarme jivinele ce o pazesc pe Zana Zorilor. Tot cu un fluier, voinicul din Pruncul si calugarul, face sa joace pe mama sa si pe balaurul cu care se tinea, in timp ce recapata inima ascunsa de mama dintr-o ladita. Fluierul este instrumentul cu care si Bobica din basmul cu acelasi nume al lui T. Pamfilie il face pe popa sa ii dea fata de nevasta. Petrea prostul ia si el de nevasta o fata de popa ca in basmul de mai sus, doar ca de data asta, cimpoiul este obiectul magic folosit. Pe langa acestea, amintim si cornul, ceasul care canta, tilinca si trisca(variante de fluier), cerbul de aur care canta, chiar si orchestra fermecata. Toate acestea au efecte miraculoase asupra ascultatorilor, posesorii putand astfel sa-si indeplineasca scopurile. De o utilitate majora sunt obiectele prin care eroul transporta intr-un volum foarte mic obiecte foarte mari. Aici putem mentiona marul sub forma caruia este adus palatul unor zmei prin plesnirea unui bici de trei ori(Ispirescu, Pasarea maiastra), sau in care un zmeu isi transforma toate cuprinsurile prin aceeasi plesnire de bici(P. Ispirescu, Poveste taraneasca). Tot aici amintim si nuca, foarte des utilizata in transportarea obiectelor foarte mari sau pentru depozitarea acestora. In basmul lui Fundescu, Spaima zmeilor, eroul transporta cele trei palate ale zmeilor in trei nuci. Ajungand acasa cu ele, plesneste de trei ori din bici si din nuci ies palatele in care se afla surorile sale rapite de zmei. Iata ca un rol deosebit il are si biciul in aceste basme. Mai intalnim in acest context si portocala, un exemplu bun fiind basmul Zana de pe taramul florilor(Al. Antemireanu). Aici, o zana dorind sa fuga cu un voinic, isi vara palatele intr-o portocala. Tot aici se incadreaza si obiectele, plantele si animalele care vorbesc. Toate acestea apar in basmul lui Ion Creanga Fata babei si fata mosneagului si au rolul de a scoate in evidenta caracterul personajelor si ii pot fi utile omului doar daca sunt ingrijite. Astfel ca cele doua fete intalnesc in calea lor o catelusa bolnava, un par, o fantana, un cuptor, si numai fata mosului da dovada de harnicie si bunatate, fiind astfel rasplatita cu apa, placinte, pere si cu o salba de galbeni. Asemanator se intampla si in basmul lui Fundescu Santa Vineri. 46

Asadar apar in basm tot felul de obiecte fermecate care actioneaza la porunca omului, contribuind la reusita eroului:furca sau vartelnita care lucreaza singure, caciula care-l face nevazut pe cel ce o poarta, covorul sau cizmele cu care se zboara prin vazduh s. a. Trasatura lor caracteristica consta in faptul ca ele nu aduc foloase daca au cazut in mainile unui personaj nepriceput, lenes, lacom sau necistit. Ele slujesc unui om drept, harnic si cinstit. Cu ajutorul lor, eroul basmului invinge piedicile puse inaintea sa si savarseste <<minuni>>. 46 Confidentii. Desi confidentii au un rol minor in basm, aceste personaje au o impoartanta deosebita, deoarece ei dau sfaturi eroului, aratandu-i calea cea mai buna de urmat. Uneori confidentii au rol de ajutoare, alteori intra in clasa eroilor. Din categoria confidentilor, cel mai apropiat sfetnic al lui Fat-Frumos este calul nazdravan. Acesta trece de multe ori si in categoria adjuvantilor. In mai toate basmele, calul este aparent batran, slab si bubos, dar in urma indeplinirii de catre erou a catorva conditii puse de el, se transforma intr-un cal tanar, puternic, cu aripi, ce poate zbura pana la inaltimi foarte mari, ajutandu-l astfel pe erou sa scape de primejdii si sa parcurga intr-un timp foarte scurt distante foarte mari. Dorind sa gaseasca armasarul tatalui sau, eroul basmului "Spaima zmeilor"(Fundescu), invatat de un vrajitor, ia fraul calului si suna din el. Deodata apare in fata sa "o martoaga de cal chior, olog si plin de bube"47. Fat-Frumos nu accepta sa creada ca acela este armasarul cautat si il alunga. Suna fraul si a doua oara si a treia oara, dar vine acelasi cal. Voinicul vrea atunci sa il ucida cu un palos, dar la rugamintea martoagei, ii cruta viata. Apar conditiile calului, in urma caruia acesta sa se transforme intr-un puternic armasar. Mai intai ii cere voinicului sa taie trei sute de vitei de la trei sute de vaci, iar laptele vacilor sa i-l dea lui. Peste trei zile, cand voinicul a sunat din frau, si-a facut aparitia un armasar tanar si frumos. In Tinerete fara batranete de Petre Ispirescu, voinicul care doreste sa plece in cautarea darului promis de parintii sai la nastere, merge in grajd sa ia cel mai frumos cal din imparatie. El supune toti caii la o proba, si anume:ia fiecare cal de coada si il tranteste de pamant. Toti caii au cazut, numai o martoaga de cal a ramas in picioare. Calul il sfatuieste ca, pentru calatoria ce va urma, sa ia hainele si armele tatalui din tinerete, si ii cere ca timp de sase saptamani s ail hraneasca cu orz fiert in lapte. Dupa cele sase saptamani, cand armele au fost curatate, calulse scutura si el, si toate bubele si rapciuga cazura de pe dansul si intocmai cum il fatase ma-sa, un cal gras, trupes si cu patru aripi. 48Sfatuit de un vaj, Piparus, din basmul cu
46 47

Goia Vistian, Literatura pentru copii si tineret, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2003, pag. 104 Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 84 48 Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 85

47

acelasi nume, merge la curtea unui zmeu pe care l-a ucis pentru a cauta un cal batran si slab care nu mai mancase de la moartea zmeului. Il dezleaga si il lasa putin sa pasca, dupa care, batranul cal intreaba daca sa-l duca pe flacau ca vantul ori ca gandul?49. La fel merge si calul din basmul Tudorel(T. Pamfilie), dupa ce este eliberat dintr-un grajd parasit si primeste de la Tudorel niste jaratic pentru a se mai intari. Tot cu jaratic isi hraneste si Petru cei patru cai ai sai, dupa ce doarme in podul casei Sfintei Vineri. (I. Slavici, Zana zorilor). Un alt cal, gasit de Fat-Frumos intr-un grajd, doreste sa fie hranit cu orz pisat si sa fie pieptanat timp de trei zile de cate trei ori pe zi. Dupa aceste trei zile batranul cal se transforma intr-o frumusete de armasar negru si puternic. (N. D. Popescu, Fata din dafin). Foarte importanta este legatura dintre cal si frau. Eroii care primesc in dar un frau, primesc implicit si un cal cu puteri supranaturale. Petru-ParFrumos primeste trei fraie:unul de arama de la Sfanta Miercuri, unul de argint de la Sfanta Vineri si unul de aur de la Sfanta Duminica. La scuturarea unuia dintre cele trei fraie, vine in sprijinul eroului un cal de arama, de argint sau de aur. (Francu si Candrea, Ileana Constanteana)Voinicul din basmul Fat-Frumos cu carata de aur gaseste in podul sihastrului, care l-a crescut si apoi a murit, un frau. Cand il scutura, vine un cal cu sase aripi pentru a-l sluji. Petru, eroul basmului Zana Zorilor(Slavici), gaseste in podul casei o multime de fraie si curele. El le alege pe cele mai vechi si mai roase, apoi tranteste fraul de pragul casei si isi face aparitia un cal de cat care lumea n-a vazut mai frumos, cu o sa plina de aur si pietre scumpe, cu niste frane la care sa nu privesti ca-ti piere lumina ochilor. 50 Pe tot parcursul basmului, calul este indispensabil eroului(eroinei), care actioneaza doar dupa ce se sfatuieste cu acesta. Mereu calul isi calauzeste stapanul pe calea cea mai buna. In basmul Din fata-fecior, fata-voinic necesita mereu indrumarea lui Dalbul d-ochilor, calul sau credincios. Gasind in padure o pana de rata, fata intreaba calul daca sa o ia sau nu, iar calul ii raspunde:De cumva o vei lua, de mare nacaz ne-ar fi, insa de nu o vei lua, vei banui dupa ea. Diferit de alte basme, aici fata are pe post de confidenti nu doar un cal, ci doi, cel de-al doilea numindu-se Galben-de-sub-soare. Astfel ca fata trece peste toate obstacolele cu ajutorul celor doi cai isteti, gasind in ei confidenti de incredere. Si basmul Fat-Frumos cel cu carata de sticla(Ispirescu) infatiseaza relatia stransa dintre om si calul sa credincios. Indemnat de calul nazdravan, eroul merge la oras, insotit de acesta. Ajungand pe un damb, e este nevoit sa caute si sa bage in san tot ce gaseste pe jos, fiind legat la ochi. Cand se dezleaga la ochi vede numai pietre
49 50

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 85 Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 87

48

nestemate. Intervine aici din nou calul, care il sfatuieste pe erou sa schimbe cateva pietre la negutatori, cu cateva sa faca unele plati, iar cateva sa le duca imparatului, pentru a fi primit de acesta la curte si pentru a intra in anturajul celor mai instariti fii de boieri si domni. Feciorul doreste apoi sa incerce sa o salveze pe fata imparatului ce se afla in captivitatea mamei zmeului. Desi alti viteji nu au reusit sa o salveze, eroul basmului, la indemnul calului sau, merge curajos la palatul zmeoaicei si o ucide atat pe aceasta cat si pe fiul ei. In afara de rolul de confident, calul nazdravan intra uneori si in rolul de ajutor, caci tine foarte mult la siguranta stapanului si este in stare sa-si sacrifice pana si viata pentru stapan. In Spaima zmeilor(Fundescu), calul nazdravan isi ajuta stapanul cum poate si luand exemplu de la acesta care ucide un zmeu, el ucide calul zmeului. Uneori calul si voinicul devin frati prin modul de aparitie pe lume. In basmul FatFrumos cel ratacit(P. Ispirescu), cele doua personaje se nasc dintr-un mar, stabilindu-se astfel o legatura importanta intre ele. Eroul se afla mereu in fata unor dificultati, in fata carora poate reactiona doar dupa ce se sfatuieste cu armasarul sau intelept. Basmele romanesti reflecta deosebita importanta a calului, confident si adjuvant, prieten intim al eroului, dar si nenumaratele capacitati ale acestuia:zboara, se metamorfozeaza, scoate din urechi diferite obiecte magice, scoate flacari si gheata pe nari, vorbeste si da cel mai bun sfat eroului aflat in impas. Cand calul devine batran si neputincios, el recomanda stapanului un frate de-al sau, lasandu-l astfel pe erou in grija unui alt prieten de incredere. Foarte utila pentru erou este si capacitatea calului de a se metamorfoza. Acesta se preface in cioara, miel, ghem(<<Crancu, vanatorul codrilor>>), pasare, iepure, stejar batran(Francu si Candrea, <<Ileana Cosanzeana>>), corb, mreana, lupoaica, closca cu pui(Al. Vasiliu, <<Carpan Mare>>), mioara, stanca(Al antemireanu, <<Campan verde si frumos>>), negustor si pravalie(<<Din fata-fecior>>), capatana, (Pitis, <<Un ochi plange, altul rade>>), [. . . ], pasarica ce aduce lui Fat-Frumos o picatura de apa in cioc ca sa poata birui(N. D. Popescu, <<Fata din dafin>>). 51 Uneori calul nazdravan este inlocuit de boul nazdravan sau de o vaca ce poseda puteri supranaturale. Aceste personaje oscileaza intre categoria confidentilor si cea a adjuvantilor. In sfera confidentilor se pot incadra si elementele fabuloase din mitologia evului mediu:Sfanta Luni, Sfanta Miercuri, Sfanta Joi, Sfanta Vineri, Sfanta Duminica. Aceste personaje apar foarte des in calea eroului, il indruma, ii dau sfaturi utile pentru a reusi sa invinga fortele
51

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 93-94

49

negative din basm. In basmul Ileana Constanteana(Francu si Candrea) apar trei dintre aceste personaje in sprijinul eroului care a pornit intr-o calatorie pentru a o gasi pe Ileana Cosanzeana. Prima care il ajuta pe voinicul Petru, eroul basmului, este Sfanta Miercuri. Aceasta ii da un frau de arama la scuturarea caruia vine un cal de arama, apoi il trimite la Sfanta Vineri. Primeste si de la aceasta un frau de argint, cu aceeasi proprietate ca si fraul de arama, apoi este trimis catre Sfanta Duminica. Aceasta il ajuta pe erou dandu-i informatiile aflate de aceasta de la fiul ei, Soarele, apoi ii daruieste si un frau de aur la scuturarea caruia soseste un cal de aur. Tot trei Sfinte apar si in basmul Zana zorilor de I. Slavici, unde eroul basmului pe nume Petru merge in cautarea Zanei zorilor. El ajunge in imparatia Sfintei Miercuri, unde era atat de frig incat ingheta pana si vitelul din pantecul vacii. Rezista ademenirilor unor oameni care stau la focuri si intrand in coliba Sfintei Miercuri capata o cutiuta pe care daca o va deschide va afla vesti de unde vrea el. Merge apoi in imparatia Sfintei Joi unde era foarte cald. Este din nou ademenit de niste fete frumoase care stau in apa, dar el rezista. Sfanta Joi ii fagaduieste la intoarcere ceva benefic pentru el si il roaga sa ii transmita Sfintei Vineri urari de sanatate si de voie buna. Aceasta il primeste cu greu la ea, doar dupa ce eroul ii arata o coronita de aur. Afland ca merge in cautarea Zanei Zorilor, ii spune acestuia sa ii aduca la intoarcere un urcior cu apa tineretii de la zana, reusind astfel sa scape de deochiul lumii ce ii aducea la fiecare suta de ani cate un cret pe fata. In drumul sau ii apar in cale fratii sai care il arunca intr-o fantana si il ucid. Dar cele trei Sfinte isi unesc puterile si il readuc la viata. Exista basme in care apare numai Sfanta Vineri. Unul dintre aceste basme este Fata mosului de Petre Ispirescu. Ea are o catelusa cu dintii de fier si cu maselele de otel ce face farame orice om rau indrazneste a calca pamantul acesteia. Fata mosului, gonita de mama vitrega, merge in lume si intra slujnica la Sfanta Vineri. Dupa ce face toate treburile asa cum trebuie, si dupa ce ingrijeste cu bunatate toate jivinele 50

capata o cutie plina de margaritare si pietre nestemate. Cand vine si fata babei, ea da dovada de lene si rautate si primeste, spre deosebire de fata mosului, o lada plina de lighioane care o mananca atat pe ea cat si pe mama ei. In basmul Sfanta Vineri de Fundescu, aceasta procedeaza asemanator ca si in basmul anterior si are si aici catelusa si jivinele. O fata harnica ce a slujit-o cateva luni, primeste de la aceasta o ladita cu nenumarate bogatii, iar fata babei, care i-a oparit animalele a primit o lada mare din care au iesit toate lighioanele fripte si au mancat-o. In basmul Pipelcuta(N. D. Popescu), fata intra slujitoare la Sfanta Luni. E trimisa de la aceasta la Sfanta Marti, apoi la Sfanta Miercuri, de la aceasta la Sfanta Joi, apoi la Sfanta Vineri de la care primeste dupa un an drept rasplata un tron. Iata ca personajele din aceasta categorie apar fie separat, fie impreuna, dar mereu acestea sfatuiesc si indruma personajele pozitive aflate in dificultate si pedepsesc pe cele negative. In aceeasi grupa de personaje intra si simbolurile meteorologice si cronologice. Si acestea pot intra uneori in grupa ajutoarelor, avand pe langa rolul de confidenti si rol de adjuvanti. Apar foarte des in basm, pe langa personajele cu numele ca si zilele saptamanii, si personificari ale vanturilor. Intalnim astfel personaje ca:Mama crivatului, Mama vantului turbat, Mama vantului de primavara, Crivatul, Vantul turbat, Vantul de primavara, Vantoasele. Dafin si Afin din basmul Zorila Mireanu(Stancescu) merg in cautarea Chiralinei si apeleaza mai intai la ajutorul mamei crivatului. De frica a ceea ce le-ar putea face fiul ei celor doi, ii trimite la sora sa mai mica, mama vantului turbat. Sunt ascunsi, pentru ca nu cumva fiul ei sa-i omoare. In Omul de piatra de N. Filimon personajele, care sunt aceleasi ca si in basmul anterior, apeleaza la mama vantului de primavara. Aceasta ii ascunde pe cei doi sub aripa unei pasari de aur si il intreaba pe fiul ei cum ar putea cineva sa o gaseasca cineva pe Chiralina. El povesteste mamei sale cum ar putea fi gasita intr-o clipita, desi se afla la distanta de zece ani de ei, dar ca daca ar auzi cineva ce spune el in clipa aceea, ar deveni de piatra. Dafin a adormit, de aceea numai Afin aude vorbele. Exista numeroase variante ale acestui basm, diferentele fiind la nivel de detaliu. In basmul Zana Zorilor(Slavici), apar si vantoasele. Intrat in tara Sfintei Vineri, Petru vede o multime de naluci ce se goneau pe din dreapta, din stanga, pe dinaintea si pe dindosul lui 52. Acestea erau fiicele vantoaselor. In ceea ce priveste simbolurile cronologice, mentionam aici pe Serila, Mezila si Zorila. Aceste personaje sunt personificarile momentelor zilei, respectiv ale serii, miezului de noapte si zorilor. Balaurul cel cu sapte capete de Petre Ispirescu infatiseaza
52

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 59

51

un viteaz care dupa ce omoara un balaur, doreste sa incetineasca trecerea timpului, de aceea, atunci cand il intalneste pe Murgila, il opreste si il tine de vorba ca sa il intarzie. Pacaleste apoi pe Miazanoapte(care e femeie), si o leaga de un copac, iar cu Mezila procedeaza asemanator. Dupa ce isi indeplineste scopul, elibereaza cele trei personaje. In Zorila Mireanu(Stancescu), o vaduva naste trei baieti pe care ii numeste in functie de momentul nasterii fiecaruia. Cei trei baieti plecau la vanatoare si se intorceau acasa, fiecare dupa cum ii era numele:Decuseara venea in momentul inserarii, Miez-de-noapte la miezul noptii, iar Zorila la rasaritul soarelui. Din aceasta cauza cei trei nu se intalneau niciodata. Un imparat ce avea trei fiice, ramas fara ele deoarece i-au fost rapite de niste zmei, apeleaza la mama celor trei pentru a-i aduce fiicele inapoi. Mama baietilor insa nu stia cum sa ii aduca pe toti trei deodata acasa, pentru a se intalni si a pleca impreuna in ajutorul imparatului. Apeland la un siretlic, vaduva ii adoarme pe cei trei si astfel, cand se trezesc reusesc sa se cunoasca. Pornesc toti trei la drum si inceraca pe rand sa salveze fetele imparatului. Decuseara si Miez-de-noapte nu reusesc, de aceea incearca Zorila. Din invidie, cei doi ii intind o capcana lui Zorila, dar acesta scapa cu bine si salveaza si fetele. Singura pedeapsa a celor doi frati invidiosi a fost izgonirea de acasa. Asemanator este basmul Serila, Mezila si Zorila(Catana), unde un alt imparat ramane fara cele trei fiice ale sale, care sunt rapite de niste zmei. Acesta afla de o baba care are trei fii ce l-ar putea ajuta. La rugamintea imparatului, baba ii adoarme pe baietii sai, pe nume Serila, Mezila si Zorila, si cand se trezesc afla unul de celalalt. In acest basm cei trei frati se sustin unul pe altul si reusesc impreuna sa salveze fetele imparatului. Basmul se incheie cu o tripla nunta, a celor trei baieti cu fetele imparatului, iar Zorila, ajuns imparat in locul imparatului cu cele trei fete, ii ia si pe fratii sai la curte pe langa el. Uneori devin confidenti ai eroului chiar Gheonoaia, Muma Zmeului ori alte monstruozitati, altminteri din sfera opozantilor. 53 Adjuvantii au si ei un rol deosebit in basm. Eroul, prin natura sa generoasa si blanda, face fapte bune pentru oricine are nevoie, capatand astfel ajutoare de nadejde necesare in calatoriile pe care le intreprinde. In urma faptelor sale, el este rasplatit cu diverse daruri, fara de care eroul nu ar reusi sa treaca peste toate obstacolele intampinate. In aceasta categorie se incadreaza diverse pasari si animale, fiinte ciudate, abstractii cosmice insufletite, obiecte si lucruri.
53

54

Dupa cum s-a observat, unele personaje trec din sfera confidentilor in cea a

Vrabie Gheorghe, Structura poetica a basmului, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1975, pag. 54 54 Vrabie Gheorghe, Structura poetica a basmului, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1975, pag. 57

52

adjuvantilor. Unul dintre aceste personaje este calul nazdravan. Pe langa sfaturile mereu utile pe care le da eroului, el ajuta in mod practic eroul sa treaca peste toate greutatile, sa depaseasca toate probele de curaj la care este supus. Acesta isi risca pana si viata pentru stapanul sau, dorind sa il protejese pe acesta cu orice pret. In schimbul bunatatii aratate de erou sau eroina fata de calul plin de bube si flamand, acesta se pune in slujba stapanului, daruindu-i de multe ori obiecte miraculoase care sa il scape de primejdii. In basmul Ileana Simziana(P. Ispirescu), fata-voinic primeste de la calul sau o gresie si o piatra ce se transforma intr-un munte de piatra. Ea scapa astfel de urmaritorul cu ganduri negre. Tot datorita calului scapa si Fat-Frumos din basmul Spaima Zmeilor(Fundescu) de zmeul suparat. El scoate din urechea armasarului o bucata de sapun, o perie si o gresie. In basme, obiectele primite de erou de la calul nazdravan sunt nenumarate. Calul il ajuta pe voinic si atunci cand e vorba ca acesta sa se deplaseze intr-un timp foarte scurt pe o distanta foarte mare. Problema deplasarii vertiginoase se rezolva fara nici o problema tot cu ajutorul calului credincios. Intrucat el e inaripat, si are si puteri supranaturale in acest sens, deplasarea se produce exact cum doreste eroul. Uneori vitejia calului da impresia de substituire a eroului cu acesta, el neputand face nimic fara ajutorul armasarului. Cand eroul e in pericol, el vine imediat in ajutorul stapanului. Fie ca il ajuta prin sfaturi, ori il ajuta la doborarea adversarului, rolul sau este clar necesar. Alte animale cu rol de adjuvant sunt boul nazdravan, bivolul nazdravan sau vaca ce poseda puteri supranaturale. Un baietel care invata sa traga cu arcul, nu observa unde a cazut sageata si de aceea, impreuna cu unul din cei mai buni cai, merge in cautarea acesteia. Gasind-o infipta in pamant, incearca sa o smulga, dar face o gaura in pamant. Acolo se afla un bou pe spatele caruia era un bilet ce zicea ca cel ce va lua boul, va fi rasplatit prin redarea vietii de catre acesta ori de cate ori era nevoie. Baiatul ia boul si merge cu el la oras. Acolo este ucis de un tigan, si este aruncat de acesta intr-o fantana. Boul merge la fantana, gaseste baiatul taiat bucatele si il invie asa cum a fagaduit si il transforma intr-un frumos cal cu stema in frunte. (Fundescu, Balaurul cu douasprezece capete) Dan, casatorit cu o fata de imparat este ucis de ibovnicul acesteia. Tatal baiatului trimite doi bivoli albi in cautarea lui, iar acestia, gasindu-l, il dezgroapa si il invie. Dupa aceea bivolii se prefac in doi batrani si il transforma pe Dan intr-un armasar. Merg cei trei la o petrecere organizata in palatul socrului lui Dan si acolo ibovnicul, vazand asa un armasar de frumos, il cumpara. Astfel Dan se razbuna pe ibovnic pentru fapta ce a facut. (D. Stancescu, Dan si bivolii ai albi) Alteori boul nazdravan este inlocuit de o vaca ce poseda 53

puteri supranaturale. Un exemplu este basmul Vaca neagra(Catana). La o sezatoare niste fete trebuie sa istoriseasca fiecare cate ceva. Cea care nu va povesti nimic va arunca asupra propriei mame un blestem ca aceasta sa se transforme intr-o vaca neagra. Una din fete nu povesteste nimic si astfel, mama ei devine o vaca neagra. Tatal ei, nestiind nimic, se recasatoreste cu o femeie rea ce avea si trei fete. Aceasta tinea la fetele ei ca la ochii din cap, numai pe fata barbatului ei o ocara mereu si o punea mereu la treburi aproape imposibil de realizat. Trimisa cu vaca la pascut, ea are ca sarcina sa toarca patru caiere de lana. Vaca, vazand asa rautate, ii spune fetei sa stea linistita si toarce ea in locul fetei lana. In zilele urmatoare fata primeste de la mama vitrega tot mai multe caiere de tors, dar observand ca ceva nu e in regula, femeia trimite pe rand cele trei fete ale sale sa afle ce se intampla. Numai cea mica a dezlegat misterul, iar mama vitrega l-a pus pe tatal fetei sa taie vaca. Intre timp vaca i-a spus fetei sa pastreze cornul drept, ca o va salva din toate greutatile. Asa a si facut, si de atunci inainte la orice sarcina grea primea de la mama vitrega, fata gasea rezolvarea in cornul vacii. Tot datorita cornului, fata a facut rost de niste haine frumoase si astfel a cucerit un fiu de imparat. Personajul oropsit de mastera poate fi si un baiat, asa cum se intampla in basmul Bou-balanel(T. Pamfilie). Acesta este ajutat de vitelul primit de la nasul sau, care se dovedetse a fi mai tarziu un bou fermecat. Tot un bou se sacrifica, exact ca si calul nazdravan, pentru Piparus din basmul Piparus Patru si Florea Inflorit. Fiind urmarit de niste lupi rai, baiatul arunca un pieptene inaintea lor, care se transforma intr-un bou. Astfel animalele sar asupra boului si Piparus scapa in viata. Tot in categoria adjuvantilor intra si monstruozitatile gasite intamplator de erou. Rugandu-se de el sa le permita sa-i fie tovarasi, acestia ajung sa fie de nedespartit. Fara ei, voinicul nu ar putea sa treaca peste obstacolele ivite in cale. Unul dintre aceste personaje este Stramba-Lemne, un urias cu puteri supranaturale, ce apare frecvent in basmele romanesti. In basmul Cei trei frati de cruce(Fundescu), Stramba-Lemne ii cauzeaza nemultumire lui Visin, eroul basmului, iar cand este aproape ucis de acesta cere mila si se prinde a-i fi frate de cruce voinicului. Tot in acest basm mai apare un urias, Farama-Piatra, care pus in aceeasi situatie, cere si el crutare si se infrateste cu cei doi. Astfel ca eroul, gasind trei zane, le da pe doua dintre ele de sotie celor doi uriasi. Insa, spre deosebire de alte basme unde uriasii sunt de mare ajutor eroului, aici cei doi uriasi nu fac mai nimic in favoarea voinicului, ba chiar sunt in stare sa il ucida. Un scenariu asemanator intalnim si in basmul Agheran Viteazul(Francu si Candrea), numai ca aici sunt trei uriasi care se prind frati de cruce cu Agheran, iar cand voinicul gaseste patru zane si da 54

trei dintre ele celor trei uriasi, acestia de invidie ca cea mai frumoasa zana e a lui Agheran vor deasemenea sa il omoare. In final insa, Carna-Lemne, Sfarma-Petri si Bate-munti-n-capete isi primesc pedeapsa de la Agheran, care ii ucide pentru tradarea lor. Aceeasi rasplata pentru crutarea vietii, o primeste si Fiul oii din basmul cu acesi nume. El intalneste mai intai un urias atat de puternic incat Fagii si brazii cei mai obli si mai grosi ii stramba de-i facea ganji55. Luptandu-se cu acesta, castiga si ii cruta viata in urma rugamintii uriasului. Cei doi devin frati de cruce. Pornind impreuna la drum il intalnesc pe Sfarma-P56iatra, urmand lupta dintre voinic si acesta. Castiga din nou Fiul oii si se leaga frate si cu acesta. Aflandu-se pe un munte, cei trei nu se pot tine pe picioare intrucat muntele se clatina sub ei. Afla ca de fapt un urias pe nume Scutura-munti provoca asta. Se lupta si cu el si castigand batalia, il face frate de cruce, urmand al insoti pe erou peste tot unde va merge. Si aici uriasii il tradeaza pe voinic, cand trag sforile si il lasa pe taramul celalalt. De aceasta data insa consecintele pentru uriasii tradatori nu sunt atat de grave ca si in celelelte basme mentionate anterior. Intr-un alt basm un baiat orfan, cautand un lemn cu care sa se apere, constata ca toate erau strambe. Mirandu-se de asa ceva, da de un om urat si pocit pe nume Stramba-Lemne. Fara a se lupta de aceasta data, cei doi se fac frati de cruce. In ziua urmatoare eroul da peste un om galbinicios, cu parul roscat si cu barba ascutita, iesind din izvor. Se face frate de curce si cu acesta. Urmeaza apoi o namila de om care sfarama toate pietrele ce le gasea in cale. Se prinde in fratie si acesta cu eroul si pornesc toti patru la drum. Dorind sa salveze o fata din captivitatea unui zmeu, eroul da dovada de vitejie cand coboara pe taramul celalalt, in timp ce insotitorii sai se prefac a se inabusi pentru a-si ascunde lasitatea. Dupa ce fata a fost salvata, le revine uriasilor sarcina de a o trage in sus de pe celalalt taram. Cand vine insa randul baiatului sa fie tras in sus, el pune un pietroi in locul sau pentru a testa sinceritatea si bunele intentii ale uriasilor. Acestia dau drumul bolovanului si pornesc mandri spre palatul fetei pretinzand ca ei au fost curajosii salvatori. In cele din urma imparatul afla adevarul si ii pedepseste pe uriasii mincinosi taindu-le capetele(N. D. Popescu, Omul de pe taramul celalalt). Diferiti de acesti uriasi care se prind frati de cruce cu eroul numai pentru a le fi crutata viata, tradandu-l cu prima ocazie, sunt uriasii leaga fratie cu eroul, ramanandu-i credinciosi in orice situatie. Nu isi tradeaza prietenul, la greu ii raman aproape si il ajuta sa iasa din toate greutatile. Inclusi in aceasta categorie sunt:Setila, Flamanzila, Gerila, Ochila, Pasari-Lati55

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 44 Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 44

56

55

Lungila, e. t. c. Prezenti in basmul Harap-Alb al lui Ion Creanga, acesti uriasi reprezinta intruchiparea unor fenomene meteorologice, nevoi umane, s. a. in personaje de basm. Astfel ca Setila intruchipeaza setea, Flamanzila intruchipeaza foamea, Gerila-gerul, Ochila-vazul, iar Pasari-Lati-Lungila-distanta. Uriasii sunt prezentati in basm ca niste humulesteni, cu limbaj specific. Gerila apare ca o dihanie de om, Flamanzila ca o namila de om, Setila e prapadenia apelor, Ochila o schimonositura de om, frate cu Orbila, var primare cu Chiorila, nepot de sora lui Pandila, iar Pasari-Lati-Lungila e alta bazdaganie si mai si, fiul sagetatorului si nepotul arcasului, braul pamantului si scara ceriului. 57Ajuns fara voie sluga Spanului cel rau, Harap-Alb e trimis de acesta la Imparatul Ros pentru a-i aduce fata de sotie. In plus ii este furata identitatea, el fiind prezentat Imparatului Verde ca sluga, iar Spanul prezentandu-se drept nepotul Imparatului Verde. In drumul spre curtea Imparatului Ros, Harap-Alb isi face numerosi prieteni printre care si cei cinci uriasi. Acestia il ajuta pe Harap-Alb sa depaseasca toate probele impuse de imparat, probe ce nu puteau fi trecute sub nici o forma de un om obisnuit. Gerila il scapa pe Harap-Alb si pe ceilalti patru uriasi de la pierzare cand raceste camera incinsa, pregatita special de imparat pentru a-i ucide pe toti si pentru a nu mai fi nevoit sa-si dea fata pe mana lor:Atunci credinciosul mpratului se duce repede i d foc casei celei de aram pe dedesubt, cu 24 de stnjeni de lemne, de se face casa roie cum e jraticul. Apoi, cum nsereaz, vine i poftete pe oaspei la culcare. Atunci credinciosul mpratului se duce repede i d foc casei celei de aram pe dedesubt, cu 24 de stnjeni de lemne, de se face casa roie cum e jraticul. Apoi, cum nsereaz, vine i poftete pe oaspei la culcare. [] i odat pornesc ei, teleap, teleap, teleap! i, cum ajung n dreptul uii, se opresc puin. Atunci Geril sufl de trei ori cu buzioarele sale cele iscusite i casa rmne nici fierbinte, nici rece, cum e mai bine de dormit ntr-nsa. 58Mai apoi, pus in fata altei probe, Harap-Alb e ajutat de Flamanzila si Setila: n sfrit, nu trece mult la mijloc, i numai iaca li se aduc 12 harabale cu pine, 12 ialovie fripte i 12 bui pline cu vin de cel hrnit, de care, cum bei cte oleac, pe loc i se taie picioarele, i sclipesc ochii n cap, i se ncleie limba n gur i ncepi a bolborosi turcete, fr s tii bechiu mcar. [] Atunci HarapAlb, Geril, Ochil i Psri-Li-Lungil se pun ei de ospteaz i beau ct le trebuie. Dar ce are a face? parc nici nu se cunotea de unde au mncat i au but; c doar mncare i butur era acolo, nu ag; d, ca la o mprie. [] i atunci unde nu ncepe Flmnzil a crbni deodat
57

Apetrei Dorina, Stoleriu Eugenia, Algoritmul lecturii unui text(literar si nonliterar), Iasi, Editura Petrodava, 2005, p. 151 58 http://ro. wikisource. org/wiki/Povestea_lui_Harap-Alb

56

n gur cte o haraba de pine i cte o ialovi ntreag, i repede mi i le-a nfulecat i le-a forfecat, de parc n-au mai fost. Iar Setil, dnd fundurile afar la cte o bute, horp! i-o sugea dintr-o singur sorbitur; i, repede-repede, mi i le-a supt pe toate de-a rndul, de n-a mai rmas nici mcar pictur de vin pe doage. Vine si randul lui Ochila si al lui Pasari-Lati-Lungila. Acestia il ajuta pe erou in ultima sa proba, aceea de a pazi fata de imparat o noapte. Aceasta, prefacuta in pasarica, isi ia zborul, dar cei doi uriasi ii vin de hac: i, cnd pe aproape de miezul nopii, fata mpratului se preface ntr-o psric i zboar nevzut printre cinci strji. Dar cnd ajunge pe la strjerul Ochil, el, sireicanul, mi i-o vede i d de tire lui Psril[]i odat mi i-o nfac ei, unul de-o mn i altul de cealalt i hai! hai, hai! n zori de ziu ajung la palat i, trecnd cu dnsa printre strji, o silesc s intre n odaia ei, tot cum a ieit. Astfel, eroul reuseste sa capete fata de la Imparatul Ros, si sa se intoarca la Span cu sarcina indeplinita. Pe tot parcursul basmului, uriasii folosesc un limbaj specific taranesc humulestean, plin de umor si ironie, ei dand dovada de multa istetime si disimulare: Nu tim ce fel de mprat e acesta, de ne las fr scnteie de foc n vatr, s degerm aicea. . . Aa srcie de lemne nu s-a vzut nici la bordeiul cel mai srccios. Vai de noi i de noi, c ne-a ngheat limba n gur i mduva n ciolane de frig!. Acesti vrednici si credinciosi uriasi apar si in alte basme, fiind de mare ajutor eroului. Unul din aceste basme este si Tugulea de Petre Ispirescu. Eroul, trimis de imparat sa aduca pe fata Stririlor, intalneste in drumul sau pe Flamanzila, Gerila si apoi pe Ochila. Se infrateste cu ei, si reuseste sa faca munci grele cu ajutorul lor. Un alt basm in care apar astfel de personaje este basmul Imparatul Rosu si Imparatul Verde(G. Catana). Aici Petru, eroul basmului, se face frate de cruce cu Flamanzila, Sacila, Fugila si Pocnila. Cei trei il ajuta pe Erou sa treaca toate probele grele la care este supus de catre Imparatul Rosu:sa manance mult, sa bea mult, Sa aduca apa vie si apa moarta, sa doarma intr-o casa inrosita.
59

Iata ca toti acesti uriasi sunt gasiti ca din

intamplare. Rugandu-se sa-i ia de tovarasi, ei devin la un moment dat motivul central al subiectului. Fara ei, cel supus la incercari n-ar putea face nimic. 60 Pe langa aceste personaje, mai exista si altele care ii sunt de ajutor eroului, unele din interes, altele din recunostinta. Acestea fac parte de asta data din lumea animalelor, insa poseda puteri supranaturale si au capacitatea de a vorbi, fiindu-i utile eroului in momentele de maxima
59 60

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 46 Vrabie Gheorghe, Structura poetica a basmului, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1975, pag. 59

57

primejdie a sa. O prima categorie a necuvantatoarelor adjuvante ar fi cea a pasarilor. Fie ca este vorba de pasari ca vulturul sau corbul, ori de un cocos, eroul poate avea mereu nadejdea ca va izbuti in momentele dificile. In basmul Tugulea, fiul unchiasului si al matusei de Petre Ispirescu, eroul cruta viata unui vultur, care ii fagaduieste:mult bine ti-oi prinde cand vei fi in nevoie si te vei gandi la mine. 61Astfel ca atunci cand Tugulea e ucis de fratii sai, ramandu-i un strop de viata, se gandeste la vulturul crutat, si la un urs pe care l-a lasat in viata, iar acestia vin imediat in ajutorul lui, redandu-i viata. Tot vulturul ii este de mare ajutor eroului din Povestea lui Pantilie(Catana), in urma gestului lui Pantilie de a lega cu o carpa piciorul vulturului impuscat. Cu ajutorul acelei pene, eroul capata o caruta cu boi, doua vaci, casa, slugi si multe altele. O alta pasare din grupa adjuvantilor este corbul. Fiind cautator de starvuri, da in basmul Praslea cel vionic si merele de aur(P. Ispirescu) peste voinic si un zmeu care se lupta fiind coplesiti de oboseala. Zmeul promite trupul lui Praslea daca il va ajuta pe el, iar Praslea promite trei starvuri, nu unul. Auzind acestea, corbul ajuta pe Praslea sa ucida zmeul. Iata ca aici corbul a ajutat eroul din interes si nu din recunostinta. La fel se intampla si in basmul Greuceanu(P. Ispirescu). Vazand lupta dintre zmeu si erou, un corb incepe sa dea tarcoale in speranta unei mese. Zmeul cere corbului sa-I aduca niste apa in cioc in schimbul trupurilor eroului si al calului sau. Greuceanu promite insa trei starvuri de zmeu si trei de cal, atragand corbul care bineinteles ca il ajuta pe erou. Un alt corb, cere indurare lui Aleodor-Imparat din basmul cu acelasi nume al lui P. Ispirescu, avand aripa rupta. Eroul il cruta si este transformat de pasare in pui de corb, apoi este luat intr-un stol care se urca pana la vantul turbat. Scapa astfel de fata lui Verdes-Imparat. In unele basme eroul este ajutat chiar de imparateasa pasarilor, in urma unui act de binefacere pentru una din pasarile imparatiei. Asa se intampla in basmul Ion Buzdugan(Fundescu), unde eroul salveaza unul din puii imparatesei pasarilor din calea zmeului cu douazeci si patru de aripi. Drept rasplata, eroului i se ofera orice bogatie doreste. El insa se multumeste cu simpla rasplata de la imparateaza pasarilor de a afla unde se afla Cetatea de aer, loc in care a fugit zana cu care sa cununat. O alta pasare, de aceasta data una de curte, este cocosul. El are rolul de a demasca raufacatorii sau de a aduce numeroase bogatii stapanilor. In Vaca neagra(Catana), cocosul ajuta un fecior de imparat sa-si gaseasca sortita ascunsa cu rautate de mastera in podul casei, dupa cos:-Fartate imparate, fata mosului e in pod dupa obod, t-o spune un cocos ca e dupa cos! 62Intr61 62

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 104 Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 121

58

un alt basm, cocosul, gonit de mosneag din cauza babei, face ispravi incredibil de mari. El canta cucurigu la geamul imparatului spunandu-i sa-i dea ceva sa duca mosneagului ca de nu va fi batut. Imparatul, satul de cantatul cocosului, pune un slujitor sa-l arunce in lac. Cocosul insa inghite toata apa, apoi cand merge din nou la imparat este aruncat intr-un cuptor inrosit. Varsa apa din lac, stinge focul din cuptor, apoi merge in gainarie unde inghite toate pasarile. Este din nou prins si aruncat in pivnita cu bani. El inghite toti galbenii si pleaca mandru spre mosneag. Ajuns in curte, varsa toate bogatiile si il face pe mosneag bogat. (Stancescu, Cocosul mosului) La fel se intampla si in varianta lui Ion Creanga, Punguta cu doi bani. Pe langa imparatia pasarilor, mai apar in basm imparatiile vietuitoarelor de apa:imparatia pestilor, a broastelor, a racilor. Un fiu de pescar elibereaza din navod pe imparatul pestilor, care ii promite ca ii va face mult bine in schimbul libertatii sale. Feciorul elibereaza pestele, insa este batut de tatal sau si hotaraste sa plece in lume. Trece prin numeroase primejdii, insa e ajutat de imparatul pestilor care isi respecta promisiunea. (Stancescu, Imparatul pestilor)Aceeasi promisiune o primeste si Ionica Fat-Frumos de la pestele gasit pe tarmul marii. In schimbul vietii, imparatul pestilor ii spune:Voinice, voinice, opreste-te sin u da!Ci mai bine du-te si taie cu palosul o prajina din copacul acela si ma rostogoleste cu ea in valurile marii, ca tioi prinde si eu bine cand va fi mai rau de tine. (Miron Pompiliu, Ileana Cosanzeana)Mai rar intalnita este tara broastelor. Prin ea trec feciorul Imparatului Rosu si fata-fecior. (Din fatafecior) Fat-Frumos din lacrima, din basmul cu acelasi nume scris de Mihai Eminescu, da peste imparatul racilor care zace ars de soare. Il arunca in apa si in schimbul bunatatii lui primeste ajutor in cautarea celor sapte iepe ale babei. Urmeaza imparatia soarecilor, a sobolilor, a ramelor, imparatia furnicilor. Un soricel scapat din mana unor copii, o ajuta pe Furga-Murga sa recapete margeaua fermecata. (G. Catana, Povestea lui Furga-Murga)Piparus Patru si Florea Inflorit sunt avertizati de un soricel sa plece din casa Mamei-Padurii, caci aceasta s-a urcat in pod nu ca sa le aduca slanina, ci sa-si ascuta dintii sa-i manance. (Piparus Patru si Florea Inflorit)Eroul din Povestea lui Pahon trece prin tara sobolilor. Lia din povestea Limir-imparat(Slavici) ajuta o cartita orbita de lumina soarelui sa-si gaseasca puii, iar pe o rama o salveaza din arsita soarelui acoperind-o cu pamant. In schimbul bunatatii ei, cartitele si ramele o ajuta pe Lia la nevoie. Fiarele padurii sunt si ele la fel de folositoare eroului. Ursul, lupul, vulpea, leul, cerbul si multe alte animale vin cu recunostinta in ajutorul celui care le face bine. Eroul din Tugulea, fiul 59

unchiasului si al matusei(P. Ispirescu) cruta viata unui urs ranit, ba chiar ii panseaza laba si acesta se prinde frate de cruce cu flacaul. Astfel ca atunci cand Tugulea e ucis si facut bucati de fratii sai, ursul impreuna cu un vultul ii redau viata. Intr-un alt basm ursul ajutat de un baiat, ii daruieste drept recompense acestuia un pui de-al sau. Puiul ursului, impreuna cu alti pui il scapa de la moarte pe baiat, el fiind in pericolul de a fi mancat de un zmeu. (Fundescu, N-aude, Navede)Foarte frecvent in basm apare lupul ca adjuvant al eroului. De exemplu in basmul Campan verde si frumos de Al. Antemireanu, eroul cruta viata unui lup ce avea piciorul rupt. In schimb lupul il ajuta pe Campan sa prinda iapa babei prefacuta in mioara. Intr-un alt basm, lupul, ajutat cu hrana de un flacau, il rasplateste pe acesta ajutandu-l sa gaseasca hotul merelor si redandu-i mai apoi viata. (Saineanu, op. cit. , p. 433-434)Vulpea apare in basm in general metamorfozat. De exemplu in basmul Pasarea maiastra de Petre Ispirescu un vulpoi intalneste intr-un codru pe rand trei feciori. Rugandu-I sa lege ogarul sis a ii dea putina hrana, primii doi nu vor sa faca ce au fost rugati si din cauza asta sunt impietriti de vulpoi impreuna cu ogarii si caii lor. Feciorul cel mic insa, da dovada de milostenie si leaga ogarul, dandu-i sa manance si sa bea. Atunci vulpoiul se si preface intr-un fecior si povesteste cum a fost blestemat sa fie vulpoi pana i se va face cuiva mila de el. Un leu daruieste voinicului dintr-un alt basm un frau fermecat, cu ajutorul caruia poate capata tot ce-si doreste. (Saineanu, op. cit. , pag. 664)In basmul Tudorel al lui T. Pamfilie, un fecior orbit de propriul lui tata e aruncat intr-o groapa cu doi lei. Acestia nu ii fac nimic orbului, ba dimpotriva, unul ii daruieste viata si celalalt graiul pasarilor. Este dus apoi de o pasarica la o apa reusind sa-si recapete vederea. Pe langa animalele salbatice, mai exista si animale domestice care desi nu traiesc in imparatii proprii au puteri miraculoase. Includem aici cainele si motanul. Pahon scapa un caine din mainile unor copii si il creste. Apoi, cand acesta are nevoie de ajutor, cainele il ajuta sa treaca de tara serpilor, a sobolilor, iar mai apoi il trece marea inot in cautarea nevestei fugite cu un arap. (Povestea lui Pahon)O fata are si ea o catelusa nazdravana de la care afla tot ce pune la cale tatal ei. (Saineanu, op. cit. , p. 535)In basmul Lupul cu cap de fier, voinicul capata trei caini mari albi:Vede-bine de la Sfanta Miercuri, Aude-bine de la Sfanta Vineri si Usor-ca vantul greu ca pamantul de la Sfanta Duminica. Acestia il ajuta pe erou sa scape de lupul cu cap de fier. (Lupul cu cap de fier)Motanul are rol de adjuvant alaturi de caine in basmul Povestea lui Pahon. Si acesta a fost scapat din mainile copiilor de catre erou, iar ca rasplata il scapa de primejdie in tara soarecilor. Mai apoi, alaturi de caine, recupereaza margica fermecata din 60

mainile arapului. In basmul Cotosman nazdravan(Petre Ispirescu) inspirat dupa Le chat botte(Motanul incaltat) doi oameni infiaza un motan. Dupa ce li se naste un copil, motanul devine prietenul cel mai bun al sau. La moartea parintilor, baiatului ii ramane motanul care, avand capacitatea de a vorbi, il imbarbateaza tot timpul in momentele dificile. Apoi, venind vremea ca flacaul sa se insoare, este sfatuit de motan sa isi schimbe numele in Matahuz-imparat. Datorita istetimii motanului, flacaul invinge niste zmei, apoi pretinde ca este imparat si ca palatal zmeilor este de fapt palatal lui. Toate acestea pentru a capata de sotie pe fata unui boier, ceea ce si reuseste. Pe langa toate aceste vietuitoare, mai exista inca multe altele carora eroul le face un bine si primeste in schimb de la ele fie suport moral, fie obiecte miraculoase, fie sacrificii supreme. Toate acestea sar in ajutorul celui care are de trecut o grea incercare, lui neramanandu-i sa faca altceva decat sa se supuna lor. 63

3. 4 Opozanti Aceasta grupa cuprinde toata gama de personaje ce se ridica impotriva eroilor si actantilor:Zmeii, balaurii, fratii perfizi(daca vor sa-l concureze pe erou), falsii eroi in general, mamele viclene. Gratie prezentei extrem de active a opozantilor, basmul poate fi definit ca o naratiune prin excelenta conflictuala;dar nu numai vigoarea opozantilor impresioneaza aici, ci si permanenta lor substituire, caci regula basmului pretinde ca, indata ce eroul a depasit un obstacol, un altul sa se arate la orizont. 64Cu cat eroii sunt mai puternici, cu atat opozantii devin mai ingeniosi, vicleni si perfizi in lupta cu acestia. Fiecare are modalitatile sale de lupta, are armele sale. Zmeii se deosebesc de oameni printr-o infatisare ingrozitoare si prin gigantism.

63

Vrabie Gheorghe, Structura poetica a basmului, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1975, pag. 57 64 Florica Bodistean, Literatura pentru copii si tineret dincolo de story, Cluj-Napoca, Editura Casa Cartii de Stiinta, 2007, pag. 28

61

Traiesc organizati in familie, ca si oamenii, dar familia lor este supusa unei ierarhii:zmeii mai tineri au mai putina putere in cadrul familiei decat zmeii maturi. Aproape intotdeauna mama zmeilor ii are in subordine atat pe ei cat si pe zmeoaicele cele tinere. Intotdeauna isi anunta sosirea acasa cu un buzdugan sau bici iar mijlocul prin care se apara sau prin care ataca este in general metamorfoza. Desi au o forta fizica supraomeneasca, cand se afla in pericolul de a fi infranti de erou, dau dovada de o lasitate iesita din comun. In ciuda comportamentului tiranic de care dau dovada, zmeii aspira la imperecherea cu o fata de om, purtandu-se cu aceasta galant si grijuliu. Foarte des in basm zmeul practica hotia. Un astfel de exemplu avem in basmul Praslea cel voinic si merele de aurde Petre Ispirescu. Aici zmeul fura merele de aur din gradina imparatului, mere foarte ravnite. Din cauza ca paznicii nu reuseau sa depisteze hotul imparatul isi pune pe rand cei trei fii ai sai de paza. Fiul cel mare si cel mijlociu adorm imediat dupa miezul noptii nereusind sa indeplineasca dorinta tatalui. Fiul cel mic insa biruie somnolenta si tragand trei sageti nimereste zmeul. Il urmareste apoi pe taramul celalalt unde ajunge la un palat din arama. Aici intalneste o fata care ii explica lui Praslea ca se afla pe taramul a trei zmei si ca motivul pentru care unul dintre acestia fura merele de aur este acela ca doreste sa indeplineasca dorinta uneia dintre fetele rapite de ei. Se observa si in acest basm grija deosebita a zmeilor fata de fetele pe care doresc sa le ia de sotie. Tot un zmeu fura si pe fata imparatului din basmul FatFrumos cu carata de sticla de Petre Ispirescu. Fiind intrebat de Fat-Frumos din ce cauza e trist, imparatul ii spune ca un spurcat de zmeu mi-a furat fata si nu pot d ace mana de urma ei, deloc, deloc. 65Povesteste vionicului cum i-au murit fiii plecati in cautarea fetei, cum sotia lui s-a prapadit de dorul ei si cum si el nu mai poate de dorul fetei. Auzind toate acestea, Fat-Frumos
65

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 10

62

porneste in cautarea fetei de imparat pe care o si gaseste inchisa in palatal de sticla al unui zmeu. Sta acolo la panda timp de trei zile si afland ca zmeul si mama lui, face tot posibilul si elibereaza in cele din urma fata. Un alt zmeu fura in fiecare seara cate trei oi de la stana, iar mama lui il asteapta cu cate trei galeti de apa clocotita sa le opareasca. (Stan Bolovan)In basmul Mar si Par un zmeu bea toata apa pacurarilor si le mananca si oile. Pe langa furtul de fete si de bunuri materiale, cel mai grav furt infaptuit de zmei este furtul soarelui si al lunii de pe cer. Asa se intampla in Greuceanu(P. Ispirescu), unde Imparatul-Rosu efoarte mahnit ca in zilele lui niste zmei furasera soarele si luna de pre cer. 66Cand zmeii nu fura singuri pun pe altii sa faca treaba in locul lor. In Poveste taraneasca de Petre Ispirescu sapte zmei pun pe un voinic sa fure fata unui imparat care sta descuiata numai o zi din an, si atunci pazita de un cocos la o usa si de un clopotel la alta. Voinicul reuseste sa ucida sase din zmei, iar al saptelea ii fura mireaza si se inalta cu ea la cer facandu-se nevazut. Portretul fizic al zmeului este foarte vag descris in bame, autorul neinsistand asupra infatisarii sale. Se stie despre el doar ca e un urias cu putere fizica foarte mare. El reuseste de cele mai multe ori sa treaca peste obstacolele puse in calea sa de erou. Uneori el prezinta mai multe capete, de obicei trei, care contin parca fiecare cate o cantitate de viata in ele. Astfel ca abia atunci cand eroul taie si cel de-al treilea cap, zmeul moare. In unele basme zmeul e prezentat ca avand infatisare, anatomie si chiar obiceiuri si indeletniciri specific umane. Un astfel de zmeu intalnim in basmul Cei trei frati si zmeul de N. D. Popescu. Basmul infatiseaza un zmeu mosier, posesor de campuri cu orz. Trei frati ii cosesc orzul verde, fara invioala zmeului. Deodata se porneste o furtuna ingrozitoare, iar cei trei sunt nevoiti sa se adaposteasca. Vine si zmeul, dar nu isi manifesta furia ci ii pofteste pe cei trei in casa lui spre a manca si bea. Ei faceau pasi ca oamenii, iar zmeul saitoc, saitoc, cu cracanele lui cat doi si trei pasi omenesti, astfel ca dupa cateva sarituri, abia se mai vedea inaintea lor, desi ei iuteau pasii. 67Masa pregatita insa pentru feciori era o capcana, caci urmau a fi adormiti cu bucate vrajite si mancati. Zmeul are un miros foarte dezvoltat cu care detecteaza imediat orice urma de om, fiinta foarte urata de el. In basmul Piparus Patru si Florea Inflorit, un zmeu fura o fata, iar cand fratele ei vine dupa ea, fata il ascunde. Zmeului ii miroase insa imediat a om si scotandu-l din ascunzatoare il pofteste la masa, dupa care se lupta. Cu toata ura aceasta pentru oameni insa, zmeul lupta de cele mai multe ori cinstit si pare a avea sentimente ca si oamenii. In basmul Tudorel(T. Pamfilie), eroul adoarme
66 67

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 12 Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 20

63

pe iarba langa o fantana, intr-o ograda, iar niste zmei vazandu-l se gandeau cum sa-l omoare. Insa mai-marele lor zice ca numai voinicia e semnul dreptatii si voia cea sfanta, si ca ar fi rusine pentru ei sa umble cu lucruri necinstite. 68Zmeul isi anunta sosirea acasa cu ajutorul unui buzdugan nazdravan care aruncat de departe se loveste de mai multe obiecte dupa care se aseaza singur in cui:Se aude o duduitura puternica ce face sa se cutremure casa din temelie. Poarta se da de perete, usa se deschide cu zgomot si buzduganul zmeului sare pe masa si de pe masa se asaza in cui. 69(N. D. Popescu, Vasilica Viteazul)Buzduganul are diferite dimensiuni, este facut din diferite materiale si poate parcurge distante diferite. Astfel ca un zmeu are buzduganul de fier, pe care il arunca drum de doua ceasuri(Piparus Patru si Florea Inflorit), altul il poate arunca peste noua mari si noua tari(Fundescu, Cei trei frati de cruce), altul il arunca de la trei mile, acesta bate de trei ori in poarta, intra in casa, se invarte de trei ori, apoi se pune in cui(G. Catana, Serila, Mezila si Zorila). Pe langa buzdugan, zmeii mai poseda pe post de arme sabii, palose. Un alt obiect miraculos aflat in posesia zmeilor este biciul. Cu acesta zmeii pot reduce locuinta lor la dimensiuni foarte mici sau pot preface dusmanii in stane de piatra. In Fat-Frumos cu carata de sticla(P. Ispirescu), zmeul are un mar cu care isi preface palatul intr-un mar. Tot in unul din basmele lui Petre Ispirescu, si anume in Poveste taraneasca, zmeul poseda un bici cu care poate impietri pe oricine si apoi plesnind din nou din el il poate readuce la viata. Multifunctional este biciul zmeului mosier mentionat ceva mai inainte. Cu acesta zmeul desface raul de foc in doua, deschide orice usa, se preface in orice lighioana sau preface orice casa intr-un mar de aur. Pe langa bici, zmeii mai poseda si alte obiecte nazdravane:un covor ce transporta orice fel de greutate, caciula ce face purtatorul invizibil, papucii cu care trec marea fara sa se ude, e. t. c. In ciuda insa a tuturor mijloacelor si a fortei de care dispun zmeii, acestia devin de-a dreptul fricosi si lipsiti de rationament cand se afla in pericol. In basmul Fat-Frumos cu carata de sticla(P. Ispirescu) zmeul se comporta ca un copilas mic atunci cand ramane fara mama sa, care e ucisa de erou. I se taie mainile si picioarele de frica, de aceea ii spune voinicului tot ce vrea sa stie legat de fratii fetei si de osti. In basmul Tudorel(T. Pamfilie), zmeul ramanand cu numai un cap din douasprezece, de frica si nauceala, isi zdrobeste singur si ultimul cap de o stana de piatra, iar trupul ii crapa, Tudorel reusind sa o recupereze pe Ileana Cosanzeana. Zmeul are ca si omul o mama, surori, fete cu care sta intr-o gospodarie bine intretinuta si organizata. Zmeoaicele, in general mamele de zmei, au in general un caracter mai aspru decat fiii
68 69

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 25 Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 22

64

lor. Daca le este furat un bunsau le este pus in pericol unul din copii, acestea devin agresive peste poate. In basmul Ileana Simziana(Petre Ispirescu) zmeoaica urmareste fata-voinic ca o leoaica, cu o falca in cer si una in pamant, si aruncand vapaie din gura ei ca dintr-un cuptor.
70

Trece de toate obstacolele, iar cand esueaza in prinderea celor doua crapa de ciuda ca necuratul

si ii plesneste fierea. De multe ori ea doreste sa-si razbune fiul/fiii si atunci devine si mai inversunata. Cand un imparat omoara fiul cel mic al zmeoaicei aceasta, folosindu-se de vraji, blesteama pe feciorul imparatului si il transforma in porc. (P. Ispirescu, Porcul cel fermecat)In alte basme, zmeoaica isi ia drept ajutoare si pe fiicele sale care avand puterea de a se metamorfoza, doresc sa ucida cu miselie pe erou. In Spaima Zmeilor(Fundescu), sora cea mare a zmeului dorind sa se razbune pe Fat-Frumos se preface intr-o gradina. Feciorul vrea sa manance o para, dar calul il impiedica sfatuindu-l sa taie de trei ori copacul. Acesta asculta de cal si deodata din copac curge sange. Abia dupa asta eroul mananca pere. La fel procedeaza si cand sora mijlocie se transforma in fantana, iar sora mica se preface in vie de struguri dulci. Apoi mama zmeilor, ramanand si fara fiicele ei si fara fiii ei, se preface intr-o facara cat o gamalie de ac, dar vrand sa il insele pe Fat-Frumos si sa il omoare, este ucisa si ea de flacau. Aceeasi soarta o au si fetele zmeoaicei din basmul lui Petre Ispirescu, Tugulea. Ele se transforma pe rand in struguri de padure, livada cu prune si fantana. In concluzie, zmeoaica batrana e o mama care-si iubeste cu ardenta copiii, indeosebi feciorii, ii insoara si-i razbuna cand sunt omorati. Ea are puteri uriase, zboara prin aer prefacuta intr-un fenomen natural, se catara pe munti, soarbe pe vrajmasi, ii impietreste, si mai ales e o mare rozatoare, avand colti cu care gaureste piatra si mananca pomii. E apriga si de un temperament incoercibil si la suparare plesneste la sensul propriu al cuvantului. 71 Locuinta zmeilor este foarte asemanatoare cu cea a oamenilor, avand insa dimensiuni considerabil mai mari. Ei locuiesc in palate de sticla, arama, argint sau de aur, de dimensiuni foarte mari, cu gradini foarte frumoase, grajduri, slujitori si incaperi bine amenajate. In unul din basme, eroul, patrunzand in palatul unui zmeu era sa-si iasa din minti, de atatea lucruri. (P. Ispirescu, Voinicul cel fara de tata)Pana si tacamurile sunt din aur si argint, iar masa este bogata si variata. Si Cotosman are ocazia sa paseasca intr-un astfel de palat:Cand intrara in

70 71

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 12 Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 18

65

palat, ce sa vezi dumneata?Bogatia de pe lume era acolo. Paretii numai in aur poleiti. Pardoseala era de clestar, iara invalitoarea era de acioaie si de plumb. 72 Tot din categoria opozantilor fac parte si serpii. Desi uneori sunt confundati cu zmeii sau chiar cu balaurii, serpii au trasaturi morale specifice. In basmul Vizor, craiul serpilor, un pacurar gaseste un sarpe care avea un cerb in gura, dar nu putea sa il inghita din cauza coarnelor. Si sarpele, si cerbul ii promit baiatului cate ceva in schimbul ajutorului sau. Acesta alege sa ajute sarpele, rupand coarnele cerbului si obtine de la acesta promisiunea ca ii va darui orice doreste el. Sfatuit de un porcar, pacurarul cere sarpelui, care era Vizor craiul tuturor serpilor, sa ii dea puiul de sarpe din ladita de dupa usa. Acesta era de fapt o frumoasa fata. Desi la inceput Vizor se opune, in cele din urma da pacurarul ce vrea. Merge baiatul acasa cu ladita si avand grija de puiul de sarpe, acesta se transforma intr-o frumoasa fata pentru un timp, iar apoi se schimba inapoi in sarpe. Dupa o saptamana, mama pacurarului arunca pielea de sarpe pe foc si fata ramane pe veci om, fara puteri supranaturale. Fata se mahneste si merge la tatal sau care o consoleaza. Mai apoi pacurarul, ajuns in slujba unui om bogat, este supus unor munci foarte grele, iar fata cere tatalui sa il ajute pe sotul ei. Acesta cheama toti zmeii si le ordona sa faca muncile in locul baiatului. Aici iata ca zmeii apar ca inferiori sarpelui si asculta cu frica de ordinele acestuia. Se poate observa o oarecare asemanare intre sarpele-tata si imparat, si intre fata-sarpe si fiica de imparat intre care exista o relatie afectiva stransa. Si in basmul Spaima zmeilor(Fundescu) o ceata de serpi il intampina pe Fat-Frumos, scotand flacari pe gura. Eroul insa ii biruie, reusind sa ii supuna cu ajutorul arcului. Intr-un alt basm un copil creste un pui de sarpe si dupa un timp porneste intro calatorie cu acesta spre imparatia serpilor pentru a-l duce familiei sale. Imparatul si imparateasa serpilor se bucura nespus de regasirea fiului lor si spun copilului ca ii ofera tot ce isi doreste el in schimbul faptei sale. Copilul refuza orice fel de bogatii si cere margeaua de dupa masea. Imparatul, auzind asa ceva, inghite baiatul de furie, dar il elibereaza la insistentele fiului sau. (G. Catana, Povestea lui Furga-Murga)Iata ca si aici dragostea de copii primeaza asupra instinctului. La fel se intampla si in Povestea lui Pahon. In concluzie, serpii reprezinta personaje ce intervin in calea eroului, in opozitie cu valorile morale ale acestuia, insa cedeaza cand este pus in situatia de a indeplini dorinta copiilor. Confundati adesea cu zmeii sau cu serpii, balaurii se incadreaza si ei in randul opozantilor. Acestia sunt reptile uriase cu mai multe capete, dar cu toate acestea sunt ca si zmeii
72

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 21

66

organizati in familii, ocupa sate, si comunica folosind limbajul oamenilor. Fac numai fapte rele, se hranesc cu carne de om si cer in schimbul unor bunuri materiale sacrificarea de fete tinere. In Balaurul cu douasprezece capete(Fundescu) un balaur sta ascuns intr-un put si cere tuturor celor care vin sa ia apa care o fata drept plata pentru fiecare galeata de apa scoasa. Se fac multe sacrificii, pana cand vine randul fetei de imparat sa fie oferita drept plata balaurului. Imparatul da de veste ca va da nenumarate bogatii si fata de sotie celui care o va scapa din primejdia in care se afla. Un voinic, reuseste cu foarte mare greutate sa reteze cele douasprezece capete ale balaurului, acesta posedand puteri aparent inepuizabile. Cand ii este retezat primul cap, balaurul varsa pe gura otrava. Aceeasi soarta o are si un balaur care avea sapte capete, traia intr-o groapa si se hranea numai cu oameni. Cand iesea el la mancare, toata lumea fugea, se inchidea in case si sta ascunsa pana ce-si potolea foamea cu vreun drumet pe care-l tragea ata la moarte. 73Un voinic ii reteaza pe rand sase capete si cand il taie si pe al saptelea, curge din acesta numai sange negru. (P. Ispirescu, Balaurul cel cu sapte capete)Cu toate ca balaurii sunt, ca si zmeii si alte personaje negative, infrante de erou, ei sunt foarte des pusi in basm sa pazeasca un taram sau un palat. In Pruncul si calugarul(Francu si Candrea), un balaur este paznicul unei gradini foarte frumoase in care cresc mere cu totul si cu totul de aur. Un altul vegheaza la portile unui palat imprejmuit de un sant foarte adanc, peste care se afla un singur pod. Si aici balaurul este ucis de fiul cel mic al unui imparat, dupa ce fratii sai mai mari esueaza. (I. Slavici, Zana Zorilor)In Fata din dafin, trei balauri isi gasesc moartea in mainile lui Fat-Frumos. Primul este cat butia de gros si are un cap purtat in aer de doua aripi, iar coada ii atarna pe pamant. Eroul i-l reteaza , iar balaurul varsa peste tot un sange otravit. Al doilea balaur are trei capete, fiecare cu functia sa, pe care FatFrumos i le taie, iar al treilea are sapte capete. Pe cel din urma balaur voinicul il biruie cu greu, dupa ce il baga in pamant pana la gat. Se pot intalni in basmele romanesti mai multe tipuri de balauri:unii zboara, altii traiesc in mediul acvatic sau terestru, unii au un singur cap, altii pana la douasprezece capete din care scuipa foc sau smoala.

73

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 36

67

Se poate afirma in concluzie ca balaurul este prin definitie distrugator si rau si, spre deosebire de zmeu si de sarpe, eroului, totdeauna piedica in ostil omului. sau, Caracterologic el reprezinta vrajmasul drumul oprelistea la punte, spaima ce te face sa eziti si sa te intorci din drum. 74 Similari cu zmeii si balaurii sunt si dracii. Acestia intruchipeaza foarte multa viclenie si lacomie, scopul lor principal fiind acela de a aduce cat mai multe suflete in iad. Uneori acestia dau dovada de prostie si chiar de umor. Sunt si ei organizati in familii si au, ca si celelalte personaje mentionate pana acum in grupa opozantilor, o mama. In basmul Lupul cu capul de fier, mama dracilor este descrisa ca o baba urata cu neste dinti ca hecela si cu unghii ca secerile. 75In slujba acestei babe intra un copil orfan pentru a fi pastor la caprele ei. Mama dracilor, fiind extrem de rea, pune un lup sa sfasie baiatul, insa, ajunge sa fie chiar ea ucisa de cainii baiatului. Pe langa mama, dracii au uneori fete concepute cu pamantence. Asa se intampla in SurVultur(Stancescu), unde un drac are o fata, pe care i-o fura un pamantean si o scoate din iad. In ciuda rautatii absolute de care dau dovada dracii, acestia sunt uneori apparent generosi, dar numai cand prin generozitatea lor pot aduce cat mai multe suflete in iad. In basmul Doi frati(G. Catana) un om merge in imparatia dracilor si cere o punga fermecata. Primeste ce a cerut, insa in schimbul unei intelegeri:omul sa il ajute pe drac sa castige tot mai multe suflete pentru imparatia sa. In alt basm un drac rasplateste omul care a facut o femeie rea sa se arunce intr-o fantana. Acesta iese din fata unui imparat, pretinzand ca baiatul a facut aceasta isprava. Drept recompensa, baiatul primeste fata de nevasta si jumatate de imparatie. (G. Catana, Neagra de la
74 75

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 39 Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 55

68

fantana)Insa, cu toate acestea, dracii dau uneori dovada de prostie, fiind dusi de nas de catre un om istet, ca si in cartile cu Pacala. Unul din oamenii care le-a venit de hac dracilor este si Petru Cenusotca din basmul cu acelasi nume(Francu si Candrea). Gasind trei draci care se certau nestiind sa imparta o vesta, o punga si o pereche de opinci. Petru, cu mare capacitate de disimulare, ii pacaleste intr-un mod inteligent pe cei trei, luandu-le si obiectele miraculoase. Si eroul din basmul Zana Zorilor da peste trei draci care se cearta pentru niste obiecte fantastice lasate mostenire de catre tatal lor:o pereche de opinci, o caciula si un bici. Pacalindu-i foarte usor, eroul nimiceste dracii chiar cu ajutorul biciului fermecat. Se poate observa complexitatea acestor personaje in basmele romanesti:unii intruchipeaza dusmanul suprem al omului, altii poseda doze mari de prostie, cedand cu usurinta unor trucuri ieftine. Pe langa zmeu si balaur, Gheonoaia este o alta faptura teratologica(cu malformatii, monstruozitati), cu apucaturi malefice. Face parte din specia ciocanitoarei. Ea personifica pe femeia uracioasa, cicalitoare. Infatisarea ei este fioroasa, ca dimensiune este uriasa iar ca mod de manifestare este apriga la manie. 76Aflam din basmul Tinerete fara batranete si viata fara de moarte(P. Ispirescu) Gheonoaia este descrisa ca o fiinta hidoasa, ce dobora toti copacii in calea sa si provoca o ciocanitura groaznica. Se lupta cu Fat-Frumos, iar acesta ii ia un picior cu sageata. Cand sa i-l reteze si pe al doilea, uriasa se roaga de voinic sa o crute si il ospateaza timp de trei zile dorind sa ii dea si una din frumoasele sale fete de nevasta. Voinicul refuza si afla ca Gheonoaia a fost de fapt femeie, dar a fost blestemata de parinti sa se prefaca in pasare, deoarece nu le-a dat ascultare. Sora Gheonoaiei, Scorpia, este si ea o creatura hidoasa si haina. Apare in basm ca un personaj cu mai multe capete din a caror gura scoate flacari sau smoala, arzand tot in calea ei. Este mult mai rea decat Gheonoaia si ucide pe oricine ii calca pamanturile. Apare si ea in basmul mai sus mentionat, dar este si aceasta invinsa in lupta de catre Fat-Frumos care ii taie unul din cele trei capete ale sale. Rugandu-se de vionic sa o lase in viata aceasta il ospateaza si ea. Tot Scorpia este cea care isi face un iaz din capete de oameni. Un voinic o rapune si invie mortii. Are si aceasta uneori un frate cu care comite fapte rele. Fioroasa este si Muma-Padurii care foloseste focul drept mijloc de a atrage voinicii pentru a-i manca. Doi dintre voinicii atrasi cu viclenie de aceasta sunt Piparus Patru si Florea Inflorit. Acestia gasesc o casa intr-o padure in care nu a mai calcat picior de om. Aici gasesc o baba ce se incalzea la focul din soba, invitandu-i si pe ei sa se incalzeasca in timp ce ea urca in pod sa le aduca niste slanina de mancare. Dar un
76

Goia Vistian, Literatura pentru copii si tineret, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2003, pag. 103

69

soricel, ii avertizeaza pe cei doi sa plece repede, ca baba nu a urcat dupa slanina in pod ci a urcat sa-si ascuta dintii ca sa-i manance. Coborand din pod si negasind flacaii, baba cearta soricelul si o ia pe urmele celor doi. Se intalneste in drum cu Martolea si se lupta ca doua zmeoaice. In tot acest timp, voinicii au fugit la mama lui Piparus. (Piparus Patru si Florea Inflorit)Aleodorimparat intalneste si el o pocitanie de om si anume pe Jumatate-de-om calare pe jumatate-deiepure schiop. Aleodor, mergand la vanatoare, paseste din greseala pe taramul pocitaniei si se si trezeste cu acesta in fata. Ca sa nu fie ucis, Aleodor este nevoit sa plece in cautarea fetei lui Verdes-imparat pentru a o aduce acestuia. Voinicul ii aduce fata, insa aceasta, vazand asa uratanie de om, nici nu vrea sa stie de el. De suparare, Jumatate-de-om calare pe jumatate-deiepure schiop crapa gandindu-se cum de sa fie el ocarat atat de mult de o cutra de muiere. 77 Tot personaje raufacatoare sunt si ielele si strigoii. Ielele apar in basm ca niste fete frumoase ce atrag flacaii cu frumusetea lor intr-o hora mistuitoare. Ele iau intr-un basm ochii unui mos mancau. Visin merge in munte, unde locuiesc ele, le canta cu un fluier fermecat, ele incep sa joace, si acesta ia ochii mosului si i-i duce inapoi. (Fundescu, Cei trei frati de cruce)In alt basm ielele iau inima unui voinic doar pentru ca a indraznit sa treaca peste meleagurile lor. Ielele au si ele mama si chiar bunica, personaje la fel de raufacatoare ce prefac fetele si feciorii in oi si caini. (I. Slavici, Limir-imparat) Strigoii apar in basm ca niste personaje ce aduc vesti rele sau care ucid pe oricine ii resping. In Povestea lui Toader flamandul(Francu si Candrea), un sarac pe nume Toader, scotandu-si ochii ca sa capete mancare, nimereste pe taramul a trei strigoi. Acestia dau pe rand cate o veste:cel mic spune ca oamenii nu mai au apa, cel mijlociu ca imparatul e bolnav, iar cel mare povesteste patania lui Toader, spunand si leacul ce l-ar putea vindeca. La fel si primii doi spun solutiile la problema satenilor si a imparatului. In povestea Strigoiul(Catana), un strigoi reactioneaza extrem de tiranic atunci cand fata de imparat la care a venit sa devina ibovnic a incercat sa descopere de unde a venit un voinic asa de chipes. Afland ca vine dintr-un mormant, fata s-a speriat, iar strigoiul a aflat fapta fetei. Intreband cine a fost pe acolo fata nu a raspuns si astfel strigoiul i-a ucis parintii si apoi pe ea. Peste ceva timp un print a reinviat fata culegand o floare de pe mormantul ei si mergand la palat cu ea, afla ce s-a intamplat cu ea si cu strigoiul. Seara, strigoiul vine din nou la palat sa puna aceeasi intrebare, insa fata de imparat era deja inchisa cu printul intr-o camera de fier fara nici o usa. De ciuda ca nu a putut intra, strigoiul a
77

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 51

70

plesnit. Strigoii exprima oroarea mortii si n-au semnificatie caracterologica intrucat ei sunt oameni cu firea modificata stereotip in rau, de vreme ce toti obsedeaza pe cei vii. 78 Alte personaje care mai apar in basmele romanesti si indeplinesc functie de opozanti sunt:zgripturoaica, pajura, vulturoaica, Mosul-orb, Ciuta-nevazuta, Batranul-din-mare, e. t. c.

CAPITOLUL III IMPORTANTA BASMULUI IN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV

Basmele, prin varietatea de personaje pe care o contin, prin mirificul peisajelor descrise, prin diversele situatii in care sunt pusi protagonistii, prin obiectele miraculoase, teleporteaza copilul intr-o lume plina de culoare, de fantezie, de visare. Aici el poate distruge portile rigide ale realitatii si poate patrunde intr-o lume ideala, nemarginita, in care totul este posibil. Fie ca ii
78

Clinescu George, Estetica basmului, Bistrita, Editura Pergamon, 2006, p. 81-82

71

citesc parintii un basm, fie ca il citeste singur, emotiile traite de copil sunt speciale. El se simte protagonist al basmului, traieste emotiile personajelor, rade sau plange alaturi de acestea. Si fara sa isi dea seama, fiecare copil este un Fat-Frumos sau o Ileana Cosanzeana in devenire, caci fiecare parcurge etape de initiere, lupta cu zmei, traverseaza realitatea in scopul trecerii de la imaturitate si naivitate, la statutul de adult responsabil, rational.

1. Basmul in invatamantul prescolar In gradinita, basmele au un rol foarte important. Copilul, prin inocenta sa se implica total in actiunea basmului, se dezvolta afectiv, creste alaturi de eroi. Face eforturi in a cauta si a gasi o solutie de rezolvare a conflictelor prin care trec personajele, asociaza fapte cu idei, asociaza personajelor calitatea de prieten sau dusman. Mereu cauta raspunsuri, mereu este preocupat de soarta eroului, mereu simte nevoia sa intervina, sa-l ajute pe Fat-Frumos. Pe langa partea aceasta, afectiva, basmele aduc un foarte mare aport tuturor proceselor psihice(gandirea, memoria, imaginati si atentia), a limbajului sub toate aspectele sale, la educatia morala si estetica a copiilor. Ascultand basmele citite de educatoare sau de parinti, copiii fac anumite asocieri, comparatii, deosebiri, si isi fac aparitia mai apoi judecatile personale asupra faptelor(sunt de acord sau dezaproba atitudinea personajelor). Daca la inceput copilul manifesta curiozitate fata de ce va urma, pe parcurs, in urma participarii fictive a copilului la desfasurarea basmului, el trece la o faza de meditatie in care analizeaza situatiile si in cele din urma ia atitudine, judeca personajele dupa faptele lor si isi manifesta acordul sau dezacordul fata de aceste aspecte. Datorita stereotipiei basmelor, copilul intalneste personaje si situatii asemanatoare si astfel isi formeaza idei etice generale, care devin cu timpul principii personale respectate cu strictete in viata de viitor adult. De aici reiese importanta formativa a basmelor in viata prescolarului. In cadrul activitatilor de la gradinita, basmul poate fi abordat in cadrul tuturor ariilor curriculare. Indiferent de activitate, copiii sunt profund impresionati si stimulati atunci cand au drept vizitator in sala de grupa un personaj de basm, sau cand primesc o scrisoare de la FatFrumos. Educatoarea are sarcina de a-i introduce pe copii intr-o stare emotionala potrivita si de ai atrage in activitatile propuse. Basmul, desi prezinta personaje fantastice cu puteri supranaturale, este strans legat de realitate cu toate aspectele ei:copiii sunt pusi in fata unor aspecte legate de 72

natura, de familie, descopera sensul unor atitudini, extrag informatii noi pe care le folosesc mai tarziu in alte contexte. Este vizata intreaga lor personalitate, procesele psihice sunt antrenate in diverse activitati. Copilul compara, stabileste relatii, isi imbogateste vocabularul prin insusirea unor cuvinte noi;prelucreaza informatii si face distinctie intre bine si rau, intre adevar si minciuna, intre frumos si urat. Prin povestirea basmelor de catre copil, acesta isi infrumuseteaza limbajul prin folosirea de epitete si alte expresii frumoase si face apel la memorie prin redarea detaliilor intr-o forma cat mai fidela. Pe langa toare acestea copilul se afla intr-o continua formare morala, intrucat ajunge sa distinga binele de rau, sa dispretuiasca trasaturi de caracter ca lacomia, ura, zgarcenia, lasitatea si sa admire trasaturi ca bunatatea, modestia, harnicia, dragostea, curajul. El observa si imita, varsta aceasta a prescolaritatii, bazandu-se pe o profunda activitate imitative din partea copilului. Valoarea instructiv-educativ a basmului const, aadar, n calitatea de a stimula i dezvolta personalitatea copilului n mod complex: n plan intelectual, n plan afectiv, n plan moral i comportamental. Cateva exemple de activitati realizate la gradinita legate de basme si de aspectele lor sunt: Educarea limbajului:Sarea in bucate de Petre Ispirescu -povestirea educatoarei(ANEXA 1); -lectura dupa imagini; -jocuri didactice; Activitati matematice: -jocuri didactice:Sa numaram printesele;Sa-l ajutam pe Fat-Frumos sa invinga zmeul!; -activitati asistate de un personaj de basm; Cunoasterea mediului: -jocuri didactice:Floricele pentru Zana Primavara, Merele de aur ale lui Praslea; -activitate asistata de un personaj de basm; -activitate pe grupe:grupa printeselor, grupa zanelor, grupa imparatilor; Activitati artistico-plastice: -pictura:Scene de poveste; -dactilopictura:Buline pe rochita printesei; Activitate practica: -lipire:Aripioare pentru zana; 73

-decupare si lipire:Bagheta fermecata a zanei; Se poate de asemenea intocmi un proiect tematic in care sa se realizeze activitati legate de basm. De exemplu, un proiect tematic desfasurat pe o perioada de o saptamana cu titlul Lumea basmelor sau In lumea lui Fat-Frumos. Dupa cum se observa, pot fi realizate activitati in cadrul oricare arii curriculare, activitati ce vizeaza basmul cu toate aspectele sale.

2. Basmul in invatamantul primar In clasele I-IV, necesitatea studierii basmului, in cadrul lecturilor suplimentare selective, se impune in scopul formarii deprinderilor de exprimare corecta, de citire cursive, logica, coerenta si nuantata. La nivelul acestor clase , se urmareste dezvoltarea capacitatilor mentale ale elevilor in perspective asimilarii faptelor artistice ca elemente de viata transfigurata. 79 Si in mediul primar basmul ajuta la formarea unor idei etice si a profilului moral al elevilor. Faptul ca la acest nivel de invatamant copiii poseda capacitatea de citire a textelor literare, le cultiva gustul si pasiunea pentru lectura, iar mai apoi povestirea basmelor ajuta la exersarea exprimarii libere, corecte din punct de vedere gramatical, fluente. Copiii isi imbogatesc vocabularul prin retinerea voluntara sau involuntara a unor regionalisme, arhaisme, a unor proverbe si zicatori, a formulelor specifice basmelor. Foarte importanta in aceasta perioada este analiza textelor literare, a semnificatiilor cuprinse in text. Asadar este absolut necesara sprijinirea copiilor in procesul de investigatie literara, de descoperire a modelelor umane, de finisare a personalitatii viitorului adult. Dupa descifrarea tainelor basmului, invatatorul poate lansa o serie de intrebari in vederea stabilirii gradului de intelegere a textului literar, se pot propune o serie de compuneri cu inceput dat sau libere, compuneri pe baza de imagini, se pot rezolva exercitii legate de semnatica, morfologia si sintaxa. (ANEXA 2) Se poate aborda basmul si in cadrul unui optional desfasurat pe parcursul unui semestru sau chiar al unui an scolar. (Anexa 3)Orice copil va fi capabil sa creeze propriul basm in urma parcurgerii la clasa a mai multor basme, intrucat se va observa o

79

Andrei Al, Valori etice in basmul fantastic romanesc, Bucuresti, Editura Societatea literaraRelief Romanesc, 1979, p. 195

74

anumita stereotipie, ceea ce ii va ajuta foarte mult sa construiasca si ei un basm intr-un mod cat mai fidel acestei specii literare a genului epic. (ANEXA 4). Cu timpul insa, spre sfarsitul copilariei, ei isi dau seama ca nu exista nici balauri, nici zmei ori vrajitoare si, de aceea, accepta situatiile din basm ca pe o <<conventie>> ce se stabileste intre spectatorii din sala si actorii de pe scena. Naivitatea unor solutii, usurinta cu care se iese dintr-o situatie ii poate chiar amuza, dandu-si seama de precaritatea unor scene, de fortarea unor conflicte. In acest stadiu se declanseaza in mintea lor o situatie antinomica intre rationamentul logic, care se infiripa, si <<vraja>> basmului de care nu s-au despartit. Cu alte cuvinte, se produce in perceptia lor un proces de <<demitizare>> a lumii incorporate in basme, pe care le parasesc pentru alte lecture. 80 Cu toate acestea, basmul ramane o lectura placuta si accesibila pentru toate varstele, iar prin studierea lui si prin valorificarea continutului sau, se asigura fara indoiala cele doua aspecte ale procesului de invatamant:instruirea si educarea elevilor si formarea lor pentru munca si viata.

CONCLUZII Basmul este cea mai buna modalitate de evadare din realitate intr-o lume plina de fantezie si miraculos; Basmele contin aspecte importante legate de familie, societate, natura, moralitate, prezentate intr-o forma accesibila si destul de usor de interpretat; Prin citirea si ascultarea basmelor, copiii isi formeaza reprezentari si notiuni despre dreptate, curaj, harnicie, bunatate, sau, din contra, despre rautate, lacomie, lene, e. t. c. Basmul contribuie la dezvoltarea creativitatii, a gustului artistic, a placerii de a citi, la formarea si intarirea unor calitati morale, la cultivarea dragostei fata de folclor si fata de creatiile inaintasilor; Basmul contribuie la largirea orizontului copiilor, la dezvoltarea tuturor proceselor psihice(gandirea, memoria, imaginati si atentia), a limbajului sub toate aspectele sale, la educatia morala si estetica a copiilor;

80

Goia Vistian, Literatura pentru copii si tineret, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2003, pag. 115

75

 Valoarea instructiv-educativ a basmului const n calitatea de a stimula i dezvolta personalitatea copilului n mod complex: n plan intelectual, n plan afectiv, n plan moral i comportamental; Basmele au ramas de-a lungul veacurilor operele cele mai indragite de copii , incepand din primii ani ai copilariei si pana aproape de adolescenta. Producand o impresie puternica asupra imaginatiei si sensibilitatii copiilor , prin morala lor pozitiva si usor de receptionat , basmele au o deosebita insemnatate educativa.

ANEXE
76

ANEXA 1

PROIECT DE ACTIVITATE
77

DATA :15 mai 2009

GRADINITA: Grdinia cu Program Prelungit nr. 9Prichindelul , Suceava

GRUPA: mare PROPUNTOR :Curic Anca CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educarea limbajului TEMA: , , Sarea n bucate de Petre Ispirescu FORMA DE REALIZARE: Povestirea educatoarei TIPUL ACTIVITII: Predare de cunotiine SCOPUL ACTIVITATII: Formarea deprinderii de intelegere i interpretare a
basmului.

OBIECTIVE OPERAIONALE:
O1-S asculte constient continutul basmului; O2- S numeasc personajele principale ale basmului; O3-S identifice trsturi morale ale personajelor; O4- S redea coninutul textului apelnd la diverse tehnici de comunicare; O5-S alctuiasc propoziii utiliznd cuvintele noi din text

METODE I PROCEDEE: Povestirea , conversaia, jocul de rol, problematizarea,

observatia, exercitiul;

MIJLOACE DIDACTICE: Aparat de proiecie , diafilm. DURAT: 30 minute

78

BIBLIOGRAFIE:
M. Ed. C Programa activitilor instructiv educative din grdinia de copii , Editura V& Integral , Bucureti 2005; Ispirescu , Petre - , , Legende sau basmele romnilor , Editura Litera Internaional Bucureti 2004; Miron , Boca , Elena ; Chichian , Elvira Ghidul metodologic i aplicativ al educatoarei , Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca 2006 .

N r. C rt

Etapele activitatii

Continut stiintific e

Strategii didactice Metod M si aterial didactic me procedee

Evaluare For de organizare Observare

1. Momentul organizatoric

se se

aeaz pregtete rsatia a de Conve tal Fron a comportamentul ui copiilor

scunelele n semicerc; materialul didactic; - introducerea n mod copiilor grup. organizat n sala

2. Verificarea cunotinelor anterioare discuie

Se va purta o cu copii Conve Explic atia , , -Ce poveti i basme cunoatei? , , -Care v-au plcut mai mult? 79 tal; Indi vidual Fron orale Aprecieri referitoare la basmele i rsatia; povetile cunoscute de ei:

3. Captarea ateniei tema

, , -De ce? Se va anuna activitii i rsatia Conve tal Fron Observare a comportamentului copiilor obiectivele propuse: , , -Copii , piticul Aipil mi-a spus o poveste pe care am s v-o spun i vou. Ea se numete , , Sarea n bucate i este scris de Petre Ispirescu. V rog s fii ateni la ceea ce ne prezint povestea pentru a ti s o spunei i voi acas.

4. Dirijarea activitii de

Se va povesti pe baza urmtorului plan idei , a folosindu-se adecvat exprima Personaj Conflict duce la Povest Fron tal Apreciere intonaia , mimica , irea gestica pentru 1. 2. ul care 3. fetei alungate; 4. a cu Cstori feciorul 80

mesajul textului. ele i viaa de la palat;

alungarea fetei; Destinul

mpratului; 5. 6. mntul povetii. 5. Obtinerea performantei Se va proiecta diafilmul , , Sarea n bucate cernd copiilor vatia, s poveste dialoguri personaje. Ex: , , -De ce s-a suprat mpratul? , , -Cnd se convinge mpratul de dragostea fetei ? 6. ncheierea activitii n care Se vor face aprecieri asupra felului rsatia copiii n s-au timpul comportat activitii. Conve tal Fron individual Aprecieri i generale , identifice s redea dintre rol proble mati-zarea personajele , scene din iul, joc de Obser arat Ap tal, de Indi vidual pe grupe si orale Aprecieri Fron Tatl i Deznod fericit al recunoate greeala;

exercit proiectie

si individuale

81

ANEXA 2

PROIECT DIDACTIC

DATA: 23 mai 2009 SCOALA: c. cu cls. I-VIII, nr. 1, Bosanci CLASA: a IV-a B, PROPUNTOR: nv. Curic Anca ARIA CURRICULARA:Limba si comunicare DISCIPLINA: Limba i literatura romn TEMA LECTIEI: Sarea n bucate de Petre Ispirescu Pronumele (exerciii recapitulative) TIPUL LECIEI: consolidare SCOPUL LECTIEI:Consolidarea capacitatii de intelegere si interpretare a unui text literar;imbogatirea cunostintelor legate de pronume. OBIECTIVE OPERATIONALE: O1 - s citeasc contient, corect, cursiv, expresiv i n ritm propriu textul; O2- s caracterizeze personajele basmului folosind metoda diamantului ; O3 - s stabileasc personajele pozitive i negative; O4- s corecteze greelile strecurate intenionat n analiz; O5 - s alctuiasc propoziii pentru a ilustra funciile sintactice de subiect, atribut i complement ale pronumelui. O6 - s nlocuiasc substantivele cu pronumele solicitate; O7 - s analizeze morfologic i sintactic pronumele cerute; O8 - s se identifice cu un personaj (feminin sau masculin), argumentand alegerea; O9 - s corecteze textul dat, eliminnd repetiiile suprtoare;

82

STRATEGII DIDACTICE: metode i procedee:explicaia, exerciiul, problematizarea, munca independent, conversaia; materiale didactice:calculator, fise colorate cu , , diamantul, caiete, manuale, instrumente de scris; forme de organizare: frontal, individual, pe grupe; BIBLIOGRAFIE: erdean, Ioan Metodica predrii limbii romne la clasele I-IV, E. D. P. , Bucureti, 1988, p. 78-89; Temple, Charles Un cadru pentru dezvoltarea gndirii critice la diversele materii de studiu, manual de metode pregtit pentru Programul Reading for Understanding, Romnia, 1996.

N r. C rt

Etapele activitatii

Continut stiintific ode

Strategii didactice Met Mat si erial didactic me procedee

Evaluar For de organizare ___ e

Se solicita elevilor 1 . Momentul sa-si organizatoric materialele pregateasca necesare Con Foi colorate tal Fron

orei;elevii din marginea versa-tia randului sunt rugati sa imparta colegilor foi colorate pe care mai apoi vor realiza, , diamantul Se cere elevilor sa 2 Verificare deschida caietele, apoi 83 Exer

Caie

Fron

Corectit

a temei

cativa

elevi

citesc citiul alcatuite

tul

tal/ Indi vidual

udinea gradul dezvoltare propozitiilor

si de a

propozitiile

acasa, cu niste cuvinte explicate la lectia trecuta. (verificarea propozitiilor selectiv);-se corectarea cazul. daca se face face este

3 .

Captarea ateniei

-Se face printr-o conversatie. Se pun urmatoarele intrebari: -Ce ati primit ca recompensa la sfarsitul lema-

Con versa-tia Comple xitatea Prob tal ___ Brai Fron raspunsurilor

orei de matematica?(ne- tizarea ati citit o poveste) -De ce credeti voi ca sunt importante ca ne ming povestile in viata unui nstorcopil?(pentru bucura povestile si ne ajuta sa fim mai buni si sa citim invatam despre zane din si Con Expl 84 ___ intamplarile altora. Pt. ca _ zmei, imparati, printese. ) -Cum credeti voi ca povesti? ar fi viata voastra fara versa-tia

-Am fi suparati, nu icatia am mai putea sa ne imaginam ca suntem si noi printi si zane. -Dar textul lui Petre Ispirescu este o poveste? De ce?(pentru ca e un text in care personajele imaginare si in lupta cu personajele negative inving. Copiii sunt anuntati 4 . temei Anuntarea ca in cadrul lectiei de azi si a vor caracteriza personaje si cateva exercitii de gramatica pronume. pentru Se a a aprofunda notiunea de , , noteaza titlul pe tabla si in caiete, impreuna cu data: 30. 05. 2008 1. , , Sarea in bucate Ispirescu 2. Pronumele de Petre Con a/ Cret tal Tabl Fron ____ obiectivelor din poveste si vor rezolva versa-tia

85

Se 5 . Desfasura rea lectiei

organizeaza Exer tul Stilo ul grupe Pe a Calitate formularii argumentelor Caie

elevii pe grupe si li se cere sa raspunda pro si citiul contra in legatura cu decizia imparatului de a o goni pe fata cea mica. Elevii discuta in grup, noteaza pe caiete cele doua argumente (profata apoi icatia are

Expl

prezinta clasei: ocazia sa-si gaseasca un sot pe placul ei, datorita deciziei tatalui; contras-a lasat amagit de celelalte doua fici lingusitoare si nu a apreciat sinceritatea. Se trece apoi la caracterizarea personajelor. grupa sa-l va

Prob Fiecare lemaprimi un tizarea cu Complet area diamantului Fisa Dia mantul 86 colorata Calitate a prezentarii

personaj pe care va trebui caracterizeze ajutorul, , diamantului. Diamantul de pe plansa va fi mai apoi lipit pe caiet si prezentat clasei.

-Se 6 . Obtinerea performantei elevilor propozitii:

dicteaza

urmatoarele

, , A fost odata un imparat. Imparatul avea trei fete. Fetele au fost intrebate cat de mult isi citiul iubesc trebuie textul tatal. sa pentru -copiii corecteze a evita u Exer t/ Stilo Caie Indi vidual

repetitiile. Se inlocuiesc substantivele cu pronume personale politete: Imparatuldumnealui- Maria Sa Feteledumnealor Se cere elevilor sa analizeze subliniate Tu adevarul. spui pronumele din mereu Analiza 87 ele elsi apoi de

urmatoarele propozitii: (pronume

personal, persoana a II-a, nr. sg. , gen feminin, subiect); Nu iti dau radiera tie. (pronume personal, persoana a II-a, nr. sg. , gen complement); El vorbeste despre floarea ta. (pronume personal, gen feminin, nr. sg. , atribut) Se fac 7 . lectiei aprecieri Con ___ tal Fron feminin,

corecta cuvintelor subliniate

Incheierea generale si individuale. Se fac observatii in care s-a desfasurat lectia -Se anunta si se explica 7) tema (din manual, pagina 50:ex. 6, ____ ceea ce priveste modul in versa-tia

88

ANEXA 3

Lecturile copilariei

-optional-LITERATURA PENTRU COPII

89

Invatatoare: Scoala cu clasele I-VIII, Clasa: a IV-a A Durata: un an scolar

ARGUMENT

Motivez alegerea literaturii pentru copii ca o disciplina optionala atat pe baza experientei didactice la clasa a IV-a dar si pe baza cunoasterii realitatii in care traim, unde lipsa posibilitatilor de selectie permite mijloacelor massmedia sa perverteasca atat constiinta cat si conduita copiilor. De aceea consider absolut necesara atragerea copiilor catre un alt univers, mai placut mai atractiv, mai relaxant-universul literaturii pentru copii. Acest univers trebuie redescoperit de elevi, prin initierea si parcurgerea unor teme interesante, bogate in continut informational, cu valente formative, care sa-i readuca pe elevi si mai ales pe copii in universul cel mai potrivit varstei lor. 90

De aceea, consider ca literatura pentru copii raspunde cerintelor si nevoilor copiilor si asigura pe viitor o societate in care moralitatea sa fie o prioritate.

OBIECTIVE CADRU I. Dezvoltarea capacitatii de investigare a textului literar II. Dezvoltarea capacitatii de utilizare a limbii literare in comunicarea scrisa si orala. III . Formarea capacitatii de a interpreta mesajul lecturilor literare in corelatie cu experienta proprie. IV. Formarea atitudinilor pozitive fata de valorile conservate in lecturile literare accesibile varstei.

OBIECTIVE DE REFERINTA SI SUGESTII DE ACTIVITATI DE INVATARE

O b. Cadru

Obiective de referinta

Sugestii de activitati de invatare

-Citirea integrala, pe fragmente, selectiva a unei lecturi; I . 1. Sa citeasca constient, coerent, expresiv un text literar -Pronuntarea unor cuvinte si expresii noi; -Indentificarea sensului unor cuvinte si expresiilor necunoscute; -Integrarea cuvintelor si a expresiilor noi in enunturi simple si dezvoltate; -Identificarea pe text a unor propozitii in functie de anumite criterii; 91

-Separarea unor cuvinte si expresii din propozitie; -Determinarea rolului unor cuvinte in propozitie; -Reconstituirea unor propozitii in functie de anumite cerinte. -Reformularea schimbarea 2. Sa aplice cunostintele cuvinte; despre limba in contexte noi -Identificarea semnelor de punctuatie intr-un text dat, explicandu-le; -Identificarea propozitiilor enuntiative, exclamative, interogative intr-un text; -Transformarea anumite cerinte; -Identificarea partilor de vorbire dintrun text studiat; -Determinarea rolului partilor de vorbire selectate din text. -Reproducerea fluenta si pe scurt a continutului unei lecturi. -Relatarea detaliata 3. analiza literare textelor Sa`valorifice text citit; -Povestirea textului pe baza de lecturilor intrebari; -Selectarea din textul citat a unor cuvinte si expresii care evidentiaza particularitatile unor parti de propozitie; -Modificarea continutului textului sau a 92 a unor fapte, propozitiilor enuntiative, exclamative si interogative dupa valorii unor enunturi a prin unor

gramaticale

intamplari, evenimente descoperite intr-un cunostintele despre limba in

unor fragmente din text dupa anumite cerinte. -Identificarea unor erori de exprimare existente in unele enunturi+corectare; -Constituirea unor fise care sa reliefeze titlil, autorul (date despre autor), tema operei; -Clasificarea criterii stabilite; -Utilizarea unor cuvinte si expresii din text in contexte noi. -Argumentarea utilizarii cratimei in scrierea unor cuvinte selectate din text; 4. constructia enunturi/expuneri. Sa utilizeze -Sesizarea rolului unor cuvinte in cunostintele despre limba in evidentierea semnificatiei unor idei si expresii unor artistice; -Ilustrarea ideilor proprii in enunturi scurte sau dezvoltate; -Construirea unor enunturi pe baza de cuvinte extrase dintr-un text prin schimbarea valorii gramaticale a acestora. -Povestirea fluenta si concisa a unor evenimente descoperite intr-un text literar; II. 1. Sa aplice cunostintele despre limba in comunicare - Povestirea fluenta si concisa a unor evenimente observate sau traite; -Corelarea continutului unui enunt sau text la tema propusa; -Explicarea unui citat dintr-o lectura studiata; -Elaborarea unui enunt/text pe baza unui set de imagini; -Comentarea atitudinii unor personaje cunoscute in textele literare; 93 lecturilor citite dupa

-Discutarea atitudinilor unor persoane cunoscute; -Asocierea atitudinilor/comportamentelor unor personaje descoperite in textele literare cu cele ale unor persoane cunoscute; -Selectarea unor expresii literare sugerand imagini auditive si vizuale; -Utilizarea in exprimarea proprie a unor expresii literare receptate din textele citite; -Descrierea unui peisaj dintr-o pictura , fotografie sau a unui peisaj dintr-o pictura, fotografie sau a unui peisaj din natura; -Caracterizarea unor personaje. -Citirea unor lecturi/texte recomandate sau la libera alegere; 2. informatiile texte/lecturi Sa ordoneze intalnite literare dupa -Citirea selectiva a unor fragmente din -Identificarea lecturilor/textelor; -Clasificarea mesajelor dupa criterii stabilite; -Diferentierea faptelor reale de cele imaginare; -Aplicarea unor cunostinte despre limba/lexic, punctuatie, parti de vorbire si de propozitie, in exercitii variate; -Selectarea unor cuvinte/expresii dupa sensul lor; -Interpretarea unor secvente din text/lecturi dupa semnificatia lor; 94 mesajelor in texte/lecturi;

criterii prestabilite

-Utilizarea unor parti de vorbire/de 3. Sa evidentieze rolul propozitie in creearea unor imagini artistice; partilor comunicare de vorbire in -Identificarea pe text a unor cerinte si expresii care evidentiaza elementul fantastic. -Identificarea mesajului dintr-o lectura literara; III. 1. Sa identifice in lecturile literare evenimente, comportamente. -Clasificarea lecturilor literare dupa -Realizarea unor compuneri pornind de la un mesaj dat; -Asocierea mesajului unei lecturi cu unul sau mai multe proverbe si zicatori; -Asocierea unor, fapte, comportamente, evenimente observate in realitate cu mesaje descoperite in operele literare citite; -Identificarea in operele literare a unor personaje cu rol important in evidentierea mesajului; -Argumentarea mesajului unui text in corelatie cu ceea ce evidentiaza contextul; 2. Sa argumenteze -Argumentarea mesajului unei semnificatia mesajului desprins lecturi/text prin asociere cu experienta proprie dintr-o lectura/text. si cea a personajelor cunoscute; -Intocmirea unor fise de lucru in care sa se consemneze opiniile proprii si ale altor persoane cu privire la mesajul unor opere studiate; -Exprimarea in limbaj plastic a mesajului desprins dintr-un text/lectura; -Dramatizari, jocuri de rol, studiu de caz; 95 fapte, valoarea mesajului transmis;

-Comentarea cauzelor si a urmarilor unui eveniment indentificat in texte/lecturi; -Transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta si invers; -Dezvoltarea unor enunturi simple; -Realizarea unor portofolii tematice, valorificand mesajele lecturilor literare; -Intocmirea unor fise de lucru in care sa se consemneze cuvinte, expresii, enunturi cu rol important in evidentierea mesajului textelor/lecturilor; -Determinarea valorii gramaticale a unor cuvinte continute de fragmente care sintetizeaza mesajul in text. -Exprimarea opiniilor proprii in legatura cu binele si raul sesizat in operele literare IV. 1. Sa formuleze judecati studiate; simple cu si privire la -Identificarea personajelor cheie si a semnificative unor judecati in simple evenimentele citite. personajele evenimentelor -Elaborarea

descoperite in textele/lecturile textele/lecturile studiate; individual si in grup, despre evenimente, fapte, comportamente, personaje; -Caracterizarea personajelor; -Compararea evenimentelor si a personajelor din textele citite cu evenimente si persoane din realitatea cunoscuta de copil; -Descrierea/analiza unor intamplari din viata proprie; -Inregistrarea in fisa de lucru a unor citate din texte care evidentiaza atitudini pozitive/negative ale personajelor; 96

-Identificarea unor cuvinte, expresii semnificative in motivarea unor atitudini comportamente ale personajelor; -Exprimarea impresiilor declansate de citirea unor lecturi/texte utilizand limbajul literar sau cel plastic. -Intocmirea unor 2. lucrari exemple studiate. Sa scheme care sa

evidentieze prezentarea sistematica a partilor sistematizeze de vorbire, a partilor de propozitie, si a unor utilizan -Evidentierea rolului ortografiei si al -Elaborarea gramaticale; -Elaborarea schemelor unor propozitii; -Elaborarea unor compuneri; -Autoevaluarea lecturi; -Expuneri si prezentare de carte; -Cunoasterea unor scriitori, a unor personaje implicate in elaborarea unor lucrari literare si in derularea unor evenimente culturale; -Vizite la case memoriale, biblioteci, librarii; 3. Sa organizeze activitati literare si a cunostintelor despre limba. -Vizionari de filme documentare si -Audierea unor inregistrari cu mesaje ale scriitorilor, cu basme, povesti etc. ; -Participari la manifestari culturale; -Initierea unor reviste scolare pe teme 97 utile in aprofundarea lecturilor diapozitive; si evaluarea unor compozitii plastice reliefand continutul unei unor compuneri cunostiintele despre limba in aspecte legate de ortografie si punctuatie; sintetice, din textele/lecturile punctuatiei in comunicarea scrisa si orala;

literare; -Reconditionare de carte; -Realizarea unor fise bibliografice; Valorificarea continutului lecturilor literare in cadrul unor sezatori literare, cercuri scolare, serbari scolare; -Selectionarea unor obiecte, marturii orale, documente care evidentiaza aspecte legate de traditiile romanilor.

CONTINUTURILE INVATARII

I. BASMUL: , , Harap alb de Ion Creanga II. POVESTI. POVESTIRI , , Floarea curcubeului de Valentin Kataev , , Lingusela si minciuna de George Cosbuc , , O lectie de limba romaneasca-poveste populara , , Negutatorul de bucate nerodul de Dometiu Dogariu 98

, , Boierul si pacala-poveste populara , , Poveste de Ion Creanga , , Sarea in bucate de Petre Ispirescu III. POVESTIRI ISTORICE: , , Mihai Voda castiga victoria de la Calugareni si numele de viteaz , , Stefan cel Mare, biruitor in lupta de la Vaslui de Dumitru Almas , , Mos Ioan Roata si Unirea de Ion Creanga , , Mos Ion Roata si steagul romanesc de Petru Demetru Popesc IV. POEZIA: , , Fagaduinta scolarului silitorde V. Bumbac , , Sfaturi pentru scolari de S. Mihnea , , Cuvantul bun al mamei de Traian Dorz , , Adevarul de Traian Dorz , , Miezul iernei de Vasile Alecsandri , , Secerisul de Vasile Alecsandri , , Somnoroase pasarele de Mihai Eminescu , , Revedere de Mihai Eminescu V. LEGENDA , , Legenda ghiocelului de Eugen Jianu , , Legenda cucului de Simion Floarea Marian , , Legenda vulturului de Simion Floarea Marian , , Mircea cel Mare si solii de Dimitrie Bolintineanu VI. FABULE , , Cainele si Catelul de Grigore Alexandrescu , , Boul si Vitelul de Grigore Alexandrescu , , Musca la arat de Alexandru Donici , , Cocostarcul si vulpea de Alexandru Donici 99

, , Stigletul si ciocarlanul de Alexandru Donici

VII. GHICITORI. PROVERBE. ZICATORI -diferite ghicitori, proverbe si zicatori VIII. TRADITII LA ROMANI , , Calendarul scolarului de George Cosbuc , , Mos Craciun de Elena Farago , , Pomul Craciunului de George Casian , , Noapte de Craciun de George Casian , , Colindatorii de George Casian , , La Pasti de George Casian , , Martie de Nina Casian

100

PLANIFICARE CALENDARISTICA ANUALA

Uni invatare I. Basmul

Obi referinta 1. 1;1. 2;1. 3 1. 4. 2. 1;2. 2;3. 2

Continuturi . 1. Real si imaginar in basm. Lexicul 2. Binele si raul in basm. Propozitia 3. Personaje pozitive/negative in basm. Dialogul 101

Nr ore apt alocate

S bs

tatea de ective de

4. 1;4. 3 1. II. Povesti Povestiri 2. 1;2. 2;2. 3 3. 1;3. 2 4. 1;4. 2;4. 3 1;1. 2;1. 3 1. 4

4. Natura in basm. Redactarea unei compuneri 1. Cartea izvor de intelepciune. Verbul. definire) 2. Cartea instrument de lucru. Verbul (categoriile gramaticale ale verbului). Predicatul (aplicatii) 3. bucuriile (aplicatii). Copilaria ei. cu jocurile si Verbul. Predicatul Predicatul (identificare,

1. Figuri de voievozi si domni in III. Pov estiri istorice 2. 1;2. 2;2. 3 3. 1; 4. 1;4. 2;4. 3 1. IV. Poezia 1;1. 2;1. 3 1. 4 2. 1;2. 2 1. 1;1. 2;1. 3 1. 4 istoria oamenilor. Substantivul (identificare, definire, clasificare). Subiectul (identificare, definire) 2. Lupta pentru dreptate si libertate (categorii (aplicatii). 3. Dragostea de patrie. Substantivul. Subiectul (aplicatii) 1. Fapte bune. Adjectivul. Parti secundare de propozitie atributul, complementul (identificare, definire) 2. Poezia naturii:anotimpurile vazute de poeti. Adjectivul (categorii gramaticale). 102 nationala. gramaticale). Substantivul Subiectul

2. 3;3. 1;3. 2

Parti secundare de propozitieatribut, complement (aplicatii). 3. Dragostea si respectul fata de familie. Adjectivul. Parti secundare de

4. 1;4. 2

propozitie (aplicatii)

atribut,

complement

4. , , O lume frumoasacompunere pe baza de cuvinte/expresii selectate din poeziiile studiate. Adjectivul-rolul sau in comunicare. Parti secundare de propozitie-atribut, complement (apliatii) 1. 1;1. 2;1. 3 V. Legende 2. 1;2. 2;2. 3 3. 1;3. 2 4. 1;4. 2;4. 3 1. 4; 1. Ce este legenda?Pronumele (identificare, definire) Parti secundare de propozitieatribut, complement (aplicatii). 2. Adevar si legenda. Pronumele personal (categorii gramaticale), parti secundare de propozitie (atribut, complement) 3. Legende istorice. Numeralul (identificare, de 1. 1;1. 2;1. 3 VI. Fabule 2. 1;2. 2;2. 3 1. 4 definire, felurile complement numeralului, aplicatii). Parti secundare propozitie-atribut, (aplicatii). 1. Ce este fabula? Sinonime, omonime, antonime (aplicatii) 2. Analogia dintre viata si sensul alegoriei in fabula. Grupurile de litere (aplicatii). 103

3. 1;3. 2 4. 1;4. 2;4. 3 1. 1;1. 2;1. 3 VII. Ghicitori Pro verbe Zic atori VII I. Tra ditii romani 4. 1;4. 2 la 3. 1 1;2. 2 3. 2 4. 1;4. 2;4. 3 1. 1;2. 2 2.

3. Morala fabulei. Redactarea unei compuneri.

1.

Sa

dezlegam

ghicitori.

Redactarea unei compuneri. 2. Iscusinta mintii romanilor oglindita in proverbe si zicatori. Cuvinte de legatura.

Sarbatorile citirea explicatii ortografica, prealabile,

traditionale. dictarea dictarea cu de

Organizarea textului scris (copierea,

control, dictarea selectiva, dictarea creatoare sau libera, autodictarea, redactarea unui text, raspuns la intrebari, plan de idei, rezumat). 2. Datini si obiceiuri. Ortografia si punctuatia.

MODALITATI DE EVALUARE

104

Probe orale Probe practice Autoevaluarea Concursuri Evaluarea facuta de colegi Album Probe scrise Portofoliu

105

106

107

ANEXA 4
Zana Cerului

A fost odata ca niciodata, peste mari si tari, acolo unde nu calca picior de om prea des, a fost odata un imparat vrednic, curajos, bland si cinstit. El traia cu imparateasa lui intr-un palat de toata frumusetea si ducea o viata linistita, asa ca orice imparat iubit de supusi si indragit de-a lui sotie, pe cale sa-i daruiasca un copil. Intr-una din zile imparatul acesta fu nevoit sa plece in ajutorul fratelui sau care era atacat si a lasat astfel toata imparatia, plecand cu incredere si bucurie si cu gandul ca se va intoarce degraba invingator sa-si bucure supusii si nevasta. Trecura zilele trecura noptile iar imparatul s-a intors invingator la palatul sau si toata imparatia i-a iesit in cale sa-l intampine, mai putin imparateasa. Intreband ce s-a intamplat, afla ca iubita lui sotie a murit, lasand in urma un minunat baitel, asa de frumos ca la soare te puteai uita, dar la el ba. A stat in doliu imparatul cativa ani, fara sa mai iasa din palat iar supusii lui abia l-au mai vazut la ochi. Baitelul crestea si se facea din ce in ce mai frumos si mai cuminte, iar imparatul se gandea din ce in ce mai des ca imbatraneste si nu are si el langa dansul o sotie care sa-i fie alaturi la batranete. Hotara deci si se casatori cu o imparateasa frumoasa la chip fara pereche, dar haina la suflet. Inca de la inceput femeia vazand copilul, a pus la cale un plan prin care sa scape de el. Astfel ca, intr-una din zilele in care imparatul era dus cu treburi, imparateasa lua baitelul si il dadu slujnicei sale sa-l duca departe de palat si sa-l omoare. Aceasta lua copilul si merse cale lunga, pana ajunse la o casa parasita din padure. Fiindu-i mila sa ucida asa un copil de frumos slujnica il lasa acolo, spunand imparatesei ca a omorat copilul si ca la ingropat intr-o padure adanca, unde nimeni nu va mai da de el. O alta suferinta avu imparatul la aflarea vestii ca acum a ramas si fara fiul lui ce-i era mai drag ca ochii din cap. Intre timp, copilul crescu si deveini un flacau inalt si frumos, de nu stiai de-i om sau naluca. Intr-una din zile flacaul porni la vanatoare si vazu pe creanga unui copac o porumbita 108

alba. La inceput vru sa o vaneze cu arcul, dar simti un nustiu ce, iar inima incepu sa-i bata asa de tare mai-mai sa-i sara din piept. Porumbita, vazand asa, zbura de pe ramura si se aseza pe umarul voinicului soptindu-i: -Eu sunt Zana Cerului. De ma vei lua de nevasta eu iti voi darui doi copilasi cu totul si cu totul de aur si rau n-are sa-ti para de mine. Feciorul sovai la inceput nevenindu-i sa creada ochilor ce vede, dar in cele din urma ii spune: -De imi vei face asa o bucurie , te iau cu draga inima de nevasta preafrumoasa zana. La auzul vorbelor voinicului porumbita se dete de trei ori peste cap si se prefacu intr-o minunata fata cu parul negru ca abanosul, cu ochii ca albastrul cerului si cu pielea alba ca spuma laptelui. Il lua pe voinic de mana si intr-o clipa se trezira intr-un palat cu totul si cu totul de aur, unde alai imparatesc in frunte cu parintii zanei ii asteptau pe cei doi. Facura o nunta cu totul si cu totul ca-n povesti si tinu nunta asta trei zile si trei nopti de se veselira cu totii si mancara si baura fara oprire. Ii facu zana voinicului doi copii cu totul de aur cum a promis si toate erau cum nu se poate mai bine, insa avea feciorul o singura mahnire:aceea ca in timpul zilei zana se preschimba din nou in porumbita si numai noaptea, dandu-si penele jos, ia chip de femeie. Intr-o seara, cand zana dormea, ce-i veni in cap voinicului?Lua penele si le dadu pe foc. Dimineata, cand vru zana sa se imbrace in pene si sa se prefaca din nou in porumbita nu-i veni ochilor sa creada cand nu mai gasi nici urma de pene in incapere. Dandu-si seama ce s-a intamplat zana spune voinicului: -De ce ai facut asa prostie?Pentru fapta ta te trimit inapoi printre muritori si vei uita de mine si de copilasii nostrii pe veci. Trimis inapoi la casa din padure, voinicul se trezeste ca dintr-un vis si porneste la vanatoare. Merge el ce merge dar nici o vietate nu-i iesi in cale. In cele din urma ajunge la portile unui castel vechi, acoperit de fel de fel de ierburi. Intra voinicul pe poarta palatului, apoi intra in palat, dar nici urma de om pe acolo. Cauta prin toate incaperile si deodata zareste un batran uscat la fata si la trup, cu ochii pe jumatate inchisi ce statea in scaunul imparatesc. Feciorul da cuviincios Buna Ziua!, iar vocea sa facu pe batranul acela sa lacrimeze si sa spuna: -Feciorul meu drag!De cand te astept!Sa ma ierti de fapta ce am facut!

109

Voinicul atunci, isi aminti pe loc de mama sa, de tatal sau, de ziua in care la dus slujnica mamei vitrege in padure. Toate ii trecu prin fata ochilor si incepu a plange cu foc, amintindu-si si de Zana Cerului si de cei doi copilasi ai sai. Isi cuprinse tatal in brate si ii povesti tot ce s-a intamplat de cand a fost lasat la casa parasita din padure. Cu ochii in lacrimi vroia acum voinicul sa dea timpul inapoi, sa aiba din nou pe Zana Cerului si pe cei doi copilasi langa el. Nu se mai oprea din plans cand isi amintea de fapta ce a facut si de cum a pierdut el intr-o clipa pe iubita lui nevasta si pe copilasii sai dragi. Deodata, se face o lumina puternica in fata celor doi si apare Zana cu cei doi copilasi de mana. Fiul de imparat ii cuprinde pe copii si ii cere iertare Zanei Cerului pentru fapta sa. Zana il iarta si, batand din trei ori din palme, ia cu dansa pe soul ei si pe tatal sau si ajung cu toti la palatul Zanei. Au trecut ani intregi de atunci, dar am auzit ca mai petrec si in ziua de azi cu totii. Iara eu incalecai pe-o sa Si va spusei povestea-asa.

110