LA TIGANCI COMENTARIU LITERAR

Opera La tiganci este scrisa la Paris in anul 1959, ea aparand la noi in tara pentru prima oara in anul 1967 in revista Secolul XX fiind apoi inclusa in volumul La tiganci si alte povestiri. Nuvela apartine creatiei literare scrisa dupa cel de-al doilea razboi mondial, perioada I care bariera dintre real si ireal, dintre sacru si profan este aproape inexistenta. Spatial in care se desfasoara actiunea este Bucurestiul de altadata, locul in care M. Eliade si-a petrecut copilaria si adolescent, astfel Bucurestiul devine un oras mitic pentru opera sa. Nuvela este structurata in 8 secvente in care realul si irealul sunt intalnite in proportii egale. Secventa I este predominant reala, actiunea desfasurandu-se in tramvai. Este prezentat Gavrilescu, un profesor de pian care ar fi trebuit sa ajunga artist, dar viata nu i-a permis acest lucru. Din vorba in vorba el isi adduce aminte ca a uitat servieta cu partituri acasa la eleva sa Otilia, nepoata doamnei Voitinovici. El coboara din tramvai cu intentia de a-l lua in sens opus pentru a ajunge acasa la Otilia. Usor usor Gavrilescu este atras de umbra si racoarea din gradina tigancilor. Secventele II,III si IV se desfasoara in locul numit La tigaanci si sunt dominate de planul ireal. Aceste secvente reprezinta o pregatire initiatica pentru Gavrilescu pe care el trebuie sa o parcurga dinspre viata spre moarte. Itrand in gradina tigancilor Gavrilescu este luat de o tigacusa si dus la baba. Aici el afla ca pentru a intra trebuie sa si aleaga o fata pentru care trebuie sa plateasca 100 de lei, dar in schimb el isi allege 3. Astfel el este dus la bordei unde cele 3 fete il asteapta. Ajuns acolo el este supus unui joc in care trebuie sa afli care dintre fete este tiganca. Brusc lui I se face extreme de sete si nu gaseste nimic de baut decat cafea, in cele din urma isi potoleste setea. El nu este in stare sa ghiceasca tiganca si astfel se trezeste intr-o alta lume complet diferita de cea cara o cunostea el pana atunci.Gavrilescu se simte sufocat de camera in care se afla si se simte neajutorat.

Secventele V ,VI si VII sunt dominate de planul real in care revin obiceiurile si gesturile sale obisnuite. Intrand in lumea reala el aude un uruit metallic al tramvaiului. Se urca in tramvai unde constata ca pretul unei calatorii sa dublat iar bacnitele sale s-au devalorizat. Ajuns la caminul doamnei Voitinovici el constata ca aceasta nu mai locuia acolo, iar nepoata sa s-a casatorit de mult timp. El este total confuz cerceteaza fiecare aspect de mai multe ori, dar toate rezultatele arata ca el parca nu mai apartinea de aceasta lume. Dezamagit el se intoarce acasa unde constata ca de fapt el nu mai locuia acolo, sotia sa se mutase in Germania si vanduse tot ce avea impreuna cu sotul ei. El cere explicatii vecinilor care ii spun ca Gavrilescu a fost dat disparut de mult timp, din aceasta cauza sotia sa s-a mutat. Socat de tot ceea ce a intalnit pana acum el este hotarat sa afle dinste raspunsuri. Se duce la un birjar care il plimba prin oras pana cand ajung la casa tigancilor. El intra in casa si o gaseste pe baba, aceasta dormea. O trezeste, aceasta il recunoaste si ii spune ca nu a mai ramas nici o fata in afara de nemtoaica. Acesta ii da 100 de lei babei si intra, dar pe drum el uita la ce camera trebuia sa intre. Astfel intra intr-o camera aleasa la intamplare si o gaseste pe iubita sa din tinerete Hildegard. Spre uimirea sa fata vine la el il ia de mana si sil conduce spre birjar. Amandoi urca in trasura destiunatia lor fiind padurea. Acest lucru simbolizeaza sfarsitul vietii sale. Personajul principal al acestei opera este Gavrilescu, un om in floarea varstei la 49 de ani, profesor de pian care si-a ratat sansa de a devein artist. De asemenea el si-a ratat si dragistea adevarata ceea ce a dus la o viata monotona. In opera nu se gasesc informatii despre aspectul sau fizic doar despre comportamentul sau. In opera gasim si alte personaje secundare car pot simboliza realul sau fantastica: baba, cele trei fete, birjarrul, taxatorul, nemtoaica, nevasta sa ,oamenii din tramvai. Putem observa in opera elemente reale: tramvaiul, calatorii, natura,taxatorul si caldura, oar elementele fantastice: domeniul tigancilor, prezenta labirintului, cifra 3,draperia, prezenta lui Hildegard la fel de tanara, finalul neobisnuit(drumul spre moarte).

Taxatortul si baba sunt reprezentatnii realului si fantasticului. Baba este o femeie care se ocupa de bordeiul tigancilor, ea incasnd banii si dand indicatii fetelor. Taxatorul este personajul care il trezeste pe gavrilescu la realitate acesta spunandu-I ca pretul unei calatorii s-a dublat, iar banii s-au devalorizat. in conceptia scriitorului tipul profane in care omul se zbate prizonier , incercand mereu sa-si sparga catusele pentru a se integra timpului sacru evadand din conditia umana , este timpul memoriei si al cotidianului prosaic(S. Alexandrescu).