Contabilitatea importului de mrfuri pe cont propriu pe credit comercial

CUPRINS

I. Aspecte generale II. Delimitari si structuri privind creditele aferente importului de marfuri III. Contabilitatea importului de mrfuri pe cont propriu pe credit comercial pe termen scurt - Studiu de caz! IV.Contabilitatea importului de mrfuri pe cont propriu pe credit comercial pe termen mediu i lung - Studiu de caz!

Contabilitatea importului de marfuri

I. Aspecte generale
Importul de marfuri pe cont propriu reprezinta o modalitate indirecta de realizare a importului si se caracterizeaza prin faptul ca societatile de comert exterior (SCE) cumpara marfuri din strainatate pe care le vand pe piata interna in nume propriu si totodata pe contul si pe riscul lor. Ca o consecinta, rezultatele activitatii de import sunt reflecatate in gestiunea societatilor de comert exterior. Aceasta modalitate de import presupune o serie de implicatii de ordin juridic, financiar si contabil. 1.Din punct de vedere juridic,importul de marfuri pe cont propriu are la baza contracte ferme incheiate de catre SCE atat cu furnizorii externi, cat si cu unitatile prestatoare de servicii si cu clientii interni. Ca si in cazul exportului, pretul reprezinta obiectul principal al negocierilor in vederea contractarii.In importul de marfuri sunt folosite 2 categorii de preturi, si anume: Preturile externe de import sunt preturile negociate cu partenerii externi, respectiv si cu furnizorii externi si cu unitatile prestatoare de servicii (transport pe parcurs extern, asigurare pe parcurs extern), si difera in functie de conditia de livrare si de modalitatea de decontare a importului, resprectiv cu plata la vedere sau pe credit comercial, pe termen scurt si pe termen lung. Cele mai utlizate preturi externe in importul de marfuri sunt: Pretul extern FOB, specific conditiei de livrare FOB portul strain de incarcare format numai din pretul marfii; Pretul extern CFR (CAF), specific conditiei de livrare CFR (CAF) portul romanesc de descarcare format din pretul marfii si transportul pe parcurs extern; Pretul extern CIF, specific conditiei de livrare CIF portul romanesc de descarcare, format din pretul marfii, transportul extern si asigurarea pe parcurs extern. Observatii! -

Atat in conditia CFR (CAF) cat sin conditia CIF organizarea expedierii marfurilor in tara revine furnizorilor externi; Desigur, la pretul extern se mai pot adauga si eventualele comisioane, cheltuieli conexe transportului marfurilor importate;

Preturile interne de importcuantifica cheltuielile efectuate cu importul de marfuri si sunt cuprinse in valoarea in vama a marfurilor importate. La negocierea pretului de vanzare la intern, societatile de comert exterior au in vedere urmatoarele elemente:
3

Valoarea in vama in valuata sau costul de achizitie in valuta tranformate in lei la cursul din data negocierii cu clientii interni sau la data vanzarii la intern. Marja importatorului.

Valoarea in vama(valoarea CIF portul romanesc de descarcare sau franco-frontiera romana), reprezinta acea valoare care constituie baza de calcul al taxelor vamale prevazute in tariful vamal de import al Romaniei si cuprinde urmatoarele: - Pretul net al marfurilor (pretul extern in conditia de livrare FOB); - Cheltuielile de transport al marfurilor importate pana la frontiera romana; - Cheltuielile de incarcare, de descarcare si de manipulare, conexe transportului, ale marfurilor din import aferente parcursului extern; - Costul asigurarii pe parcurs extern. Valoare in vama se deternima si se declara de catre importator, care este obligat sa depuna la biroul vamal o declarativa pentru valoarea in vama (DVI) Costul de achizitieal marfurilor este format din valoarea in vama la care se adauga si taxele nerecuperabile platite in vama: taxa vamala, comisionul vamal si accizele. Taxa vamala reprezinta un impozit perceput de catre stat in momentul trecerii marfurilor peste granitele vamale ale tarii respective si se calculeaza pentru toate marfurile prevazute in tariful vamal de import provenite din tarile cu care se practica acest regim de impozitare. Taxa vamala este exprimata in procente si se aplica la valoarea in vama transformata in lei la cursul din declaratia vamala de import. Comisionul vamal constituie un venit al Directiei Generale a Vamilor in scopul dezvoltarii punctelor de control pentru trecerea frontierei precum si a celorlalte unitati vamale si se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale, de regula 0,5 % la valoarea in vama a marfurilor importate vamuite. Accizele reprezinta un impozit indirect sunt forma unei taxe speciale de consumatie incluse in anumite marfuri produse in tara sau provenite din import apreciate ca nefiind de stricta necesitate in consumul populatiei. Accizele se calculeaza pe baza de cote procentuale aplicate asupra unei baze de calcul formate din: valoare in vama in lei+taxe vamale+comisionul vamal Marja importatorului are ca scop atat acoperirea cheltuielilor interne ale societatilor de comert exterior, cum sunt taxele nerecuperabile platite in vama, cheluielile generale sau cheltuieile interne de circulatie, cat si asigurarea profitului acestuia. 2. Din punct de vedere financiar, decontarea marfurilor care fac obiectul importului pe cont propriu se face in ordinea fluxului circulatiei marfurilor si anume: - SCE achita furnizorii externi; - apoi (sau concomitent) SCE achita frunizorii prestatori de servicii pe parcurs extern (transport, asigurare), taxele datorate in vama si furnizorii prestatori de servicii pe parcurs intern (transport-manipulare);
4

- SCE isi recupreaza sumele cheltuite si isi realizeaza profitul scontat prin incasarea de la clientii interni a marfurilor din import livrate acestora. Plata furnizorilor externi de marfuri si de servicii externe prestate se face in valuta prin incasso-documentar, prin acrditiv documentar sau prin efecte de comert acceptate, care se transforma in lei la cursul de schimb al zilei, calculandu-se astfel diferente de curs valutar dupa relatia: D.c.v.=VP (CP-CF) In care: VP= valuta platita CP= cursul de schimb la data platii la extern CF= cursul de schimb la data primirii facturii externe 3. Din punct de vedere contabil, societatile de comert exterior reflecta in contabilitatea lor atat cheltuielile si veniturile din comercializarea marfurilor pe cont propriu cat si celelalte cheltuieli si venituri generate de derularea importului inclusive cheltuielie de exploatare de natura cheltuielilor de administrare si conducere. Pornind de la clasificare importului dupa criteriul termenului de decontare a marfurilor importate, in import cu plata la vedere si import pe credit comercial, contabilitatea importului de marfuri pe cont propriu poate fi abordata din urmatoarea perspective: - Contabilitatea importului de marfuri pe cont propriu cu plata la vedere; - Contabilitatea importului de marfuri pe cont propriu pe credit comercial. Din punct de vedere al perioadei de creditare, importul de mrfuri pe cont propriu pe credit comercial se structureaz astfel: import de mrfuri pe cont propriu pe credit comercial pe termen scurt (perioada de creditare pn la un an); import de mrfuri pe cont propriu pe credit comercial pe termen mediu (perioada de creditare de la 1 la 5 ani) i import de mrfuri pe cont propriu pe credit comercial pe termen lung (perioada de creditare mai mare de 5 ani).

II. Delimitari si structuri privind creditele aferente importului de marfuri

Importul de marfuri pe credit, adica cel pentru care plata marfurilor se face la termen, este determinat de insuficienta fondurilor fmanciare ale importatorului. El se practica atat pentru marfuri generale, cat si pentru marfuri complexe, insa, ca regula, obiectul importului pe credit il constituie marfurile complexe. Facilitand atragerea de resurse straine in circuitul economic al importatorului, exportatorul percepe pentru marfurile exportate dobanda pe perioada de imobilizare afondurilor sale. La randul sau, importatorul apeleaza la diferite solutii pentru procurarea fondurilor necesare platii dobanzii externe. Normal ca diferenta dintre dobanda externa platita si dobanda interna incasata sau veniturile suplimentare rezultate. din alte operatiuni cu fondurile provenite din incasarea de la intern a marfurilor importate se reflecta in rezultatele fmanciare ale SCE importatoare. Pornind de la elementele de mai sus si luand in considerare o serie de probleme de ordin comercial si financiar, in teoria si practica economica creditele privind importul sunt structurate dupa diferite criterii. Astfel, daca se are in vedere pozitia SCE importatoare in cadrul relatiilor de creditare, se disting: credite primite si credite acordate de SCE importatoare. Daca se are in vedere perioada de creditare, creditele se impart in: credite pe termen scurt (pana la un an), credite pe termen medili (de la 1 an la 5 ani) si credite pe termen lung (peste 5 ani). Fiecare dintre creditele mentionate mai sus se poate grupa mai departe dupa natura sa. Din acest punct de vedere distingem: a) in cadrul creditelor primite: credite comerciale. Ele reprezinta echivalentul valoric al marfurilor importate platibile la termen; credite bancare si datorii asimilate. Acestea exprima sume obtinute cu imprumut de la band sau alte societati comerciale cu scopul de a plati marfurile importate, atunci cand fumizorii externi nu accepta vanzarea marfiirilor pe credit; b)in cadrul creditelor acordate: credite comerciale. Ele reprezinta echivalentul marfurilor importate vandute clientilor interni cu plata la termen, daca o astfel de vanzare avantajeaza reciproc cele doua plati; credite fmanciare, adica sume acordate cu imprumut altor intreprinderi provenite din incasarea de la intern a marfurilor importate, a caror dobanda este utilizata pentrucompensarea cheltuielilor cu dobanda platita la termen. Privite in plan contabil, tipurile de credite privind importul diferentiaza metodologiile contabile corespunzatoare naturii lor. Dintre acestea, prezentam in continuare, in principal, creditele comerciale privind importul de marfuri si in auxiliar celelalte credite.

III. Contabilitatea importului de mrfuri pe cont propriu pe credit comercial pe termen scurt
Fa de importul de mrfuri pe cont propriu cu plata la vedere, importul de mrfuri pe cont propriu pe credit comercial pe termen scurt prezint urmtoarele particulariti: a) Pentru creditul comercial primit, societile de comer exterior importatoare datoreaz furnizorului extern o dobnd. Dobnda respectiv se constituie ca un element distinct al datoriei externe, mai precis ca o cheltuial financiar. n consecin, ea nu se ia n calculul costului de achiziie al mrfurilor importate i deci nu se factureaz clienilor interni. Motivul principal l constituie faptul c societatea de comer exterior importatoare vinde, de regul, imediat mrfurile pe piaa intern i, cel puin teoretic, disponibilul ncasat este aductor de venituri financiare pe perioada de la ncasarea mrfurilor de la intern pn la plata lor la extern. Diferena ntre dobnda ncasat de la intern i dobnda pltit la extern se reflect n gestiunea societii de comer exterior importatoare. Reflectarea n contabilitate a dobnzii externe se face n mod difereniat, n funcie de faptul dac dobnda extern s-a inclus sau nu n preul extern. Aceast metodologie contabil este aplicabil i importului de mrfuri pe cont propriu pe credit comercial pe termen mediu i lung; b) Dac la scaden societatea de comer exterior importatoare nu dispune de valuta necesar, ea poate proceda la schimb valutar, situaie n care suport cheltuielile cu comisionul de schimb valutar; c) n situaia n care plata mrfurilor importate pe cont propriu pe credit comercial se face nainte de scaden, societatea de comer exteriorimportatoare beneficiaz de o reducere de pre (deci de un discount) care se constituie pentru ea ca venit financiar; d) Decontarea importului de mrfuri pe cont propriu pe credit comercial pe termen scurt, ca de altfel a oricrei forme de import, se poate face i prin efecte de comer. Diferenele de curs valutar rezultate ntre cursul de schimb valutar de la data plii i cursul de schimb valutar de la data primirii mrfurilor (deci a constituirii angajamentului extern) se reflect, dup caz, ca cheltuieli financiare sau ca venituri financiare, dup caz. e) In plan contabil, reflectarea operatiilor importului pe credit comercial pe termen scurt impune, fata de importul pe cont propriu cu plata la vedere, utilizarea in plus a urmatoarelor conturi specifice: 666 ,,Cheltuieli privind dobanzile. Este destinat pentru inregistrarea cheltuielilor cu dobanzile datorate la extern. Metodologia de inregistrare a cheltuielilor cu dobanzile in acest cont difera in functie de faptul daca acestea sunt facturate separat de marfa sau sunt incluse in pretul extern. Daca dobanda externa este facturata separat de marfa, de regula ea nu se inregistreaza in contabilitate la primirea marfurilor, ci doar in evidenta operativa a serviciului comercial care
7

deruleaza importul (scadentar), urmand ca o data cu plata marfurilor la termen sa se achite si dobanda (666 = 5124). Daca dobanda externa este inclusa in pret, atunci la inregistrarea facturii externe ea se deduce din pretul extern si se inregistreaza ca cheltuiala financiara si ca obligatie de plata (666 = 401) Atunci cand perioada de creditare se intinde pe doua exercitii financiare, la primirea facturii externe ea se inregistreaza ca cheltuiala in avans (471 = 401) urmand ca, la sfarsitul fiecarui exercitiu, suma aferenta exercitiului in cauza sa se evidentieze in cheltuielile curente (666 = 471). 766 ,,Venituri din dobanzi. Este utilizat pentru evidenta veniturilor din dobanzile cuvenite SCE pentru disponibilitatile banesti provenite din vanzarea marfurilor din import, pastrate la banci in conturi curente sau acordate cu imprumut altor intreprinderi. inregistrarea veniturilor din dobanzi se face in momentul incasarii acestora (5121 = 766); 767 ,,Venituri din sconturi obtinute. Contul inregistreaza in creditul sau veniturile fmanciare din reducerea pretului extern ca urmare a platii datoriilor in avans fata de termenul de plata. Se intelege ca se are in vedere situatia in care dobanda este inclusa in pretul extern (401 = 767). Daca dobanda este facturata separat, atunci, la scadenta, se inregistreaza direct plata cu suma neta a dobanzii (dobanda totala calculata minus discountul obtinut). Studiu de caz! Exemplu privind importul de mrfuri pe cont propriu pe credit comercial pe termen scurt Societatea de comer exterior importatoare achiziioneaz mrfuri de la furnizorul extern n condiia de livrare CIF (FFR) la preul extern de 9.000 . Termenul de plat este peste 8 luni, iar dobnda este inclus n preul extern i se calculeaz dup formula dobnzii simple; procentul dobnzii este de 5%; Cursul valutar n momentul achiziionrii mrfurilor este de 4,2800 lei /. Taxele legale percepute n vam sunt: - taxa vamal 10%, - comision vamal 0,5% , - TVA 24%. Pentru ndeplinirea formalitilor vamale, firma importatoare apeleaz la un comisionar vamal; acesta factureaz firmei importatoare serviciul de vmuire, contra sumei de 200 lei, TVA 24 %. La 28.01.2011 vinde mrfurile clienilor interni la un pre negociat de 60.000 lei, TVA 24%; n aceeai zi se ncaseaz clientul intern;

La 1.09.2011 achit furnizorului extern,att contravaloarea mrfurilor achiziionate ct i dobnda extern; La 01.01.2011 1 = 4,2800lei La 01.09.2011 1 = 4,2246lei 1. nregistrarea mrfurilor importate conform facturii externe, declaraiei vamale de import i a fiei de calcul al importului. 1. Calculul dobnzii externe Dobnda extern (D) se calculeaz pe baza valorii externe CIF i a procentului recalculat de dobnd dup formula sutei mrite: VE (inclusiv dobnda) x K r x t D = 100 x T VE valoarea extern K r procentul recalculat al dobnzii dup formula sutei mrite t timpul (perioada de creditare), exprimat n numr de luni sau de zile T durata unui an (12 luni sau 365 de zile, dup cum t este exprimat n luni sau zile) K procentul dobnzii 100 x K Kr = 100 + K = 100 + 5 = 286 (rotunjit) 100 x 5 = 4,76 (rotunjit)

9.000 x 4,76 x 8 luni D = 100 x 12 luni

2. Calculul valorii externe CIF (exclusiv dobnda) a) Valoarea extern CIF: b) Dobnda externe: 286 Valoarea extern CIF (exclusiv dobnda) (a b): 9.000 8.714

Fia de calcul al importului Nr. crt. Elemente de calcul 1. Valoarea extern CIF (inclusiv dobnda) 2. 3. 4. 5. 6. Valoarea extern CIF (exclusiv dobnda) Taxa vamal (2 x 10%) Comisionul vamal (2 x 0,5%) Cost de achiziie n vam ( 2 + 3 + 4) TVA deductibil (5 x 24%) Valoarea n Valoarea n lei valut () (1 = 4,2800) 9.000 38.520 8.714 9.629 37.296 3.729,6 186,4 41.212 9.890,8

371 Mrfuri

= % 41.212 401 Furnizori 37.296 446 Alte impozite, taxe 3.729,6 i vrsminte asimilate 447 Fonduri speciale taxe 186,4 i vrsmint asimilate

2. Concomitent se nregistreaz dobnda extern facturat de furnizorul extern (dobnda extern este inclus n preul extern) Valoarea n Valoarea n lei valut () (1 = 4,2800 lei) 286 1.224

Elemente de calcul Dobnda extern

666 Cheltuieli privind dobnzile

401 Furnizori 1.224

10

3. Plile fcute n vam cu ordine de plat emise % = 5121 Conturi la bnci n lei 446 Alte impozite, taxe i vrsminte asimilate 447 Fonduri speciale taxe i vrsminte asimilate 4426 TVAd 9.890.8 13.806,8 3.729,6 186,4

4. nregistrarea i plata datoriei fa de comisionarul vamal % = 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de teri 4426 TVAd 401 Furnizori (comisionar vamal) 248 200 48 = 5121 Conturi la bnci n lei 248

401 Furnizori (comisionar vamal) 5. Vnzarea la intern a mrfurilor importate 411 Clieni

% 74.400 707 Venituri din vnzarea mrfurilor 4427 TVAc 14.400

60.000

6. Concomitent are loc scoaterea din gestiune a mrfurilor vndute

607 Cheltuieli privind mrfurile

371 Mrfuri

41.212

11

7. ncasarea contravalorii mrfurilor vndute de la clienii interni

5121 Conturi la bnci n lei

411 Clieni

74.400

8. Plata furnizorului extern a) Valoarea n lei la plat: b) Valoarea n lei la cursul din DVI: Diferen de curs valutar favorabil (b a): 401 Furnizori = 9.000 x 4,2246 lei = 38.021,4 lei 9.000 x 4,2800 lei = 38.520 lei 498,6 lei 38.520 38.021,4 498,6

% 5124 Conturi la bnci n valut 765 Venituri din diferene de curs valutar

12

IV.Contabilitatea importului de mrfuri pe cont propriu pe credit comercial pe termen mediu i lung
Particularitile de ordin financiar contabil specifice importului de mrfuri pe cont propriu pe credit comercial pe termen mediu i lung sunt: a) Dobnda facturat de furnizorii externi se calculeaz dup formula dobnzii compuse. Fiind vorba de creditare pe o perioad ce se ntinde pe mai multe exerciii financiare, dobnda extern se reflect iniial ca o cheltuial n avans (dac este inclus n pre), iar apoi, la sfritul fiecrui exerciiu financiar, cota parte se nregistreaz ca cheltuieli ale exerciiului n cauz; b) n cazul anumitor importuri complexe, de regul, se achit anticipat nceperii fabricrii produselor un avans care se reine la primirea mrfurilor din valoarea facturat; c) Pe baza prevederilor contractuale, societatea de comer exterior importatoare reine i cota de garanie de bun execuie care se restituie la expirarea perioadei de garanie dac derularea contractului a avut loc n conformitate cu prevederile acestuia. Clienii interni rein, la rndul lor, cota de garanie din valoarea facturat de societatea de comer exterior importatoare, aceasta fiind restituit n condiiile artate, la expirarea perioadei de garanie. d) Plata mrfurilor se face n rate egale la intervalele convenite prin contractul extern; e) La importurile de mrfuri pe cont propriu pe credit comercial pe termen mediu i lung, potrivit prevederilor din Regulamentul de aplicare a Legii contabilitii, pot fi constituite provizioane pentru pierderi latente.

Studiu de caz! Exemplu de importuri de mrfuri pe cont propriu pe credit comercial pe termen mediu i lung Pentru punerea in evidenta a operatiunilor si calculelor specifice, consideram ca SCERomchim deruleaza un import de instalatii pe cont propriu pe termen mediu in urmatoarele conditii: la 1.03.N SCE achita furnizorului extern un avans de 4.000 (10% din valoarea externa FOB a marfurilor contractate) la 20.06.N la livrarea marfurilor, SCE mai achita furnizorului extern: 6.000 reprezentand 15% din valoarea FOB si 2.000 cheltuieli externe de transport (importul fiind facut in conditia CIF portul romanesc de descarcare). Plata se face dintr-un acreditiv documentar deschis la banca furnizorului la data de 15.06.N;
13

la 30.06.N se primesc marfurile in vama de unde sunt apoi dirijate direct unitatii

beneficiare. Valoarea externa CIF a marfurilor importate este de 42.000 , exclusiv dobanda care s-a facturat separat pentru suma de 2.448 (4% pe an din valoarea creditului comercial acordat, calculata dupa formula dobanzii compuse). Taxele legale platite in vama: taxa vamala 10%, comisionul vamal 0,5%, TVA 24%; din valoarea facturata SCE retine la primirea marfurilor din import avansul platit si cota de garantie de 5% din valoarea externa FOB, adica 2.000 ; plata marfurilor importate si dobanzii aferente se efectueaza in doua rate anuale egale 30.06.N+1 si 30.06.N+2; la 2.07.N SCE factureaza marfurile unui client intern la pretul negociat de 75.000 leiplus TVA 24%. Incasarea se face pe 9.07.N pentru valoarea facturata, mai putin cota de garantie retinuta de clientul intern (contravaloarea in lei a 2.000 la cursul la care a si facturat marfurile); dobanda interna incasata de SCE importatoare de la banca comerciala pentru disponibili pastrat in contul curent (provenit din vanzarea la intern a marfurilor importate) este de 4.800 lei din care: in exercitiul N: 1.800 lei, in exercitiul N +1: 1.800 lei , in exercitiul N+2: 1.200 lei; la 30.06.N+2 se incaseaza cota de garantie de la clientul intern si, concomitent, aceasta serestituie furnizorului extern; evolutia cursului : 1.03.N = 4,2909 lei, 15.06.N = 4,2916 lei, 20.06.N = 4,2920 lei, 30.06.N = 4,2940 lei, 2.07.N = 4,2960 lei, 31.12.N = 4,2982 lei, 30.06.N +1 si N+2 = 4,3688 lei. Pe baza datelor de mai sus, SCE Romchim efectueaza urmatoarele operatiuni specificeimportului de credit comercial pe termen mediu: a) Operatiunile in cursul exercitiului N 1. Plata avansului de 4.000 furnizorului extern (4.000 x 4,2909 lei = 17.163,6 lei) : 1.03.N 409 ,,Furnizori debitori = 5124 ,,Conturi la banci in devize 17.163,6 lei

2. Deschiderea acreditivului in favoarea furnizorului extern pentru efectuarea platilor la livrarea marfurilor: 6.000 + 2.000 = 8.000 x 4,2916 lei = 34.332,8 lei.
14

15.03.N Suma retrasa din contul 5124: 581 ,,Viramente interne Suma incasata in contul 5412: 5412 ,,Acreditive in devize = 581 ,,Viramente interne 34.332,8 = 5124 ,,Conturi la banci in devize 34.332,8

3. Plata catre furnizorul extern din contul de acreditive a sumelor convenite la livrare marfurilor: 8.000 x 4,2920 lei = 34.336 lei 20.06.N 409 ,,Fumizori debitori = 5412 ,,Acreditive din devize 34.336

4. Inregistrarea marfurilor primite in vama, dirijate direct unitatii producatoare: Fisa de calcul al importului Nr. crt. 1 2 3 4 5 Elernenle de deeontare Valoarea externa CIF Taxa vamala (1 x 10%) Comision vamal (1 x 0,5%) Cost de achizitie in vama (1+2+ 3) TVA (4x24%) Valoarea in devize () 42.000 30.06.N+1 357,,Marfuri in custodie sau consignafie la terfi = % 199.284,5 401 Furnizori 180.348 446 Alte impozite, taxe 18.034,8 i vrsminte asimilate 447 Fonduri speciale taxe 901,7 i vrsmint asimilate Valoarea in lei (4,2940 l e i / ) 180.348 18.034,8 901,7 199.284,5 47.828,2

15

5. Platile facute in vama: taxa vamala, comisionul vamal si TVA: 30.06.N+1 % = 5121 Conturi la bnci n lei 66.764,7 446 Alte impozite, taxe 18.034,8 i vrsminte asimilate 447 Fonduri speciale taxe i vrsminte asimilate 4426 TVAd 47.828,2

901,7

6. Retinerile facute de SCE din valoarea facturata de furnizorul extern: Avansuri: 4.000 + 8.000 = 12.000 x 4,2940 lei = 51.528 lei Cota de garantie: 2.000 x 4,2940 lei = 8.588 lei TOTAL 14..000 x 4,2940 lei = 60.116lei 30.06.N 401 Furnizori = % 60.116 409 Furnizori debitori 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate 8.588 51.528

7. Concomitent se calculeaza diferenta de curs aferenta avansurilor decontate: Val. in lei avans platita34.336 lei Val. in lei avansretinuta Dcv (+) 17.192 lei 30.06.N 409 ,,Furnizori debitori de curs valutar = 765 ,,Venituri din diferente 17.192 51.528 lei

16

8. Facturarea marfurilor clientului intern: Pret de livrare 75.000 lei

TVA 24% la pret de livrare 18.000 lei Total 93.000 lei 2.07.N 411,,Clienti = % 93.000 75.000 18.000

707 ,,Venituri din vanzarea marfurilor 4427 ,,TVA colectata 9. Concomitent se scad din activ marfurile la costul de achizitie: 607,,Cheltuieli privind marfurile consignatie la terti = 357 ,,Marfuri in custodie

199.284,5

10. Incasarea marfurilor de la clientul intern, cunoscand ca acesta a retinut cotade garantie calculata in lei la cursul de la data facturarii: a) Valoarea facturata 93.000 lei 8.592 lei 84.408 lei 9.07.N % = 411,,Clienti'93.000 . 8.592

b) Cota de garantie retinuta (2000 x 4,2960 lei) c) Suma neta incasata (a-b)

5121,,Conturi la banci in lei84.408 267 ,,Creante imobilizate (2000 )

11. Concomitent, pentru cota de garantie retinuta de clientii interni se inregistreaza diminuarea TVA colectata: (8.592 lei x 24% = 2.062 lei) 4427 ,,TVA colectata = 4428 ,,TVA neexigibila2.062

b)Operatiunile la sfarsitul exercitiului N

17

12. Incasarea dobanzii de la banca comerciala pentru disponibilul din cont (in realitate dobanda se incaseaza lunar) pentru exercitiul N: 31.12.N 5121,,Conturi la banci in lei = 766 ,,Venituridin dobanzi1.800

13. Calculul cheltuielilor cu dobanzile externe aferente exercitiului N: 2.448 : 24 luni= 102 /luna x 6 luni = 612 612 x 4,2982lei = 2.630,4 lei 31.12.N 666 ,,Cheltuieli privind dobanzile = 401 ,,Furnizori (dob.) 2.630,4

14. Diferenta de curs aferenta acreditivului in devize consumat: Val. in lei a acreditiv. deschis (op.2) Val. in leia acreditiv. consum (op.3) Dcv(+) 3,21ei 31.12.N 5412 ,,Acreditive in devize de curs valutar = 765 ,,Venituri din diferente 3,2 34.332,8 lei 34.336lei

15. Diferentele de curs valutar aferente angajamentelor in valuta din operatiuni comerciale: Sold in valuta ct. 401 la cursul dela 31.12.N: 28.000 x 4,2982lei = 120.349,6 lei Sold in valuta ct. 401 la cursul de la facturare: 28.000 x 4,2940lei = 120.232 lei Dcv (-) 117,6 lei

31.12.N
18

665,,Cheltuieli cu diferente de curs valutar =

401 ,,Furnizori

117,6

16. Diferentele de curs valutar aferente angajamentelor in valuta din alte operatiuni (cota de garantie): Sold in valuta ct. 167 la cursul de la 31.12.N: 2.000 x 4,2982lei = 8.596,4 lei Sold in valuta ct. 167 la cursul de la constiture: 2.000 x 4,2940lei = 8.588 lei Dcv (-) 8,4 lei 31.12.N 665 ,,Cheltuieli cu diferente de curs valutar = 167 ,,Alte imprumuturi si datorii asimilate 8,4

c)Operatiunile in exercitiile N +1 si N + 2 (cumulat) 17. Anularea cheltuielilor cu dobanzile externe calculate pentru exercitiul N: 1.01.N+1 401 ,,Furnizori (dob.) = 666 ,,Cheltuieli privind dobanzile 2.630,4

18. Plata ratelor si dobanzilor la scadenta: 30.06 N +1 si 30.06.N + 2 Ratele pentru marfuri - cota de garantie: Val. in lei la plata: 28.000 x 4,3688 lei = 122.326,4 lei Val. in lei la fact: 28.000 x 4,2940 lei =120.232 lei Dcv (-) 2.094,4 lei Suma in lei aferenta dobanzii externe

19

2.448 x 4,3688 lei = 10.694,8 lei 30.06.N+1 si N+2 % 401 ,,Furnizori = 5124,,Conturi la banci in valuta 133.021,2 120.232 2.094,4 10.694,8

665 ,,Cheltuieli din diferente de curs valutar 666 ,,Cheltuieli privind dobanzile

19. Incasarea dobanzii de la banca comerciala pentru disponibilul existent in cont in exercitiile N + 1 de 1.800 lei si N + 2 de 1.200 lei: N+1,N+2 5121 ,,Conturi la banci in lei = 766 Venituri din dobanzi 3.000

20. Incasarea cotei de garantie de la clientul intern la expirarea perioadei de garantie(cota de garantie se incaseaza la echivalentul in lei la cursul zilei al valutei de 2.000 ): Val. in lei la cursul zilei: 2.000 x 4,3688 lei =8.737,6 lei Val. in lei la cursul ret.: 2.000 x 4,2960 lei = 8.592lei Dcv(+) = 145 lei

5121 ,,Conturi la banci in lei

30.06.N+2 % 8.737,6 267 ,,Creante imobilizate 8.592 765 ,,Venituri din diferente 145

de curs valutar 21. Concomitent se evidentiaza si exigibilitatea TVA pentru suma de 2.062lei (vezi operatiunea 11 din ex. N): 4428 ,,TVA neexigibila= 4427 ,,TVA exigibila 2.062

22. Restituirea cotei de garantie furnizorului extern la expirarea perioadei de garantie:

20

Val. in lei laplata: 2.000 x 4,3688 lei

= 8.737,6 lei

Val. in lei la retinere: 2.000 x 4,2940 lei = 8.588 lei Dcv (-) = 149,6 lei 30.06.N+1 si N+2 % 167,,Alte imprumuturi si datorii asimilate 665 ,,Cheltuieli din diferente de curs valutar 23. Regularizarea provizionului pentru pierderile din diferentele de curs valutar aferentedatoriilor pe termen lung in devize Provizion necesar 0 Provizion existent (c. 1514). 1.800lei Anularea provizionului 1.800 lei 31.12.N+2 1514 ,,Provizioane pentru pierderi din schimb valutar cheltuieli' = 7862 ,,Venituri din provizioane 1.800 pentru riscuri si 149,6 = 5124 ,,Conturi la banci in devize 8.737,6 8.588

21