You are on page 1of 247

IOSEFINA MOROŞAN

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ
PROBLEME REZOLVATE

Universitatea Spiru Haret


Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
MOROŞAN, IOSEFINA
Analiza economico-financiară. Probleme rezolvate
/ Iosefina Moroşan – Bucureşti,
Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006.
204p.; 20,5 cm.

ISBN: (10) 973-725-580-1


ISBN: (13) 978-973-725-580-8

658.1(075.8)(076)(079.1)

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006

Universitatea Spiru Haret


UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Prof. univ. dr. IOSEFINA MOROŞAN

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ
PROBLEME REZOLVATE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE


Bucureşti, 2006

Universitatea Spiru Haret


Universitatea Spiru Haret
CUPRINS

1. ANALIZA REZULTATELOR ACTIVITĂŢII


DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE
1.1. Analiza cifrei de afaceri 9
………………………………...
1.1.1. Analiza nivelului cifrei de afaceri 9
…………………….
1.1.2. Analiza dinamicii cifrei de afaceri ………………… 11
1.1.3. Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri 13
..
1.1.4. Analiza factorială a cifrei de afaceri 13
………………….
1.2. Analiza valorii adăugate 32
…………………………………….
1.2.1. Analiza nivelului valorii adăugate 32
……………………
1.2.2. Analiza dinamicii valorii adăugate …………………... 36
1.2.3. Analiza structurii valorii adăugate 36
……………………
1.2.4. Analiza factorială a valorii adăugate 38
………………….
1.3. Analiza producţiei fizice ………………………………….. 50
1.4. Analiza calităţii produselor 59
………………………………….
Probleme rezolvate 65
………………………………………….

2. ANALIZA CHELTUIELILOR FIRMEI


2.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale firmei 70
….
5

Universitatea Spiru Haret


2.2. Analiza cheltuielilor de exploatare 74
…………………………
2.3. Analiza cheltuielilor variabile şi fixe 78
……………………….
2.3.1. Analiza cheltuielilor variabile 78
………………………...
2.3.2. Analiza cheltuielilor fixe 81
……………………………...
2.3.2.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe .. 82
2.3.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei
venituri din exploatare sau cifră de afaceri 83
……..
2.3.2.3. Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe 85
..
2.4. Analiza cheltuielilor materiale şi salariale …………………. 85
2.4.1. Analiza cheltuielilor materiale 85
………………………..
2.4.2. Analiza cheltuielilor cu salariile 92
………………………
2.5. Analiza cheltuielilor cu dobânzile …………………………... 98
Probleme rezolvate 102
………………………………………….

3. ANALIZA PERFORMANŢELOR FIRMEI


PE BAZA RENTABILITĂŢII
3.1. Analiza indicatorilor parţiali ai rentabilităţii 121
………………..
3.2. Analiza rentabilităţii firmei 128
………………………………..
3.2.1. Analiza factorială a profitului la nivel de firmă 131
………
3.2.1.1. Analiza factorială a rezultatului brut al exerciţiului 131
3.2.1.2. Analiza factorială a rezultatului exploatării 132
……
3.2.1.3. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri 137
……..
3.2.2. Analiza ratelor de rentabilitate 142
………………………..
3.2.2.1. Analiza ratei rentabilităţii economice 142

Universitatea Spiru Haret


………….
3.2.2.2. Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate 146
..
3.2.2.3. Analiza rentabilităţii comerciale 147
………………
3.2.2.4. Analiza rentabilităţii financiare ……………… 149
3.2.3. Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic
(pragul rentabilităţii) ………………………………. 151
Probleme rezolvate ……………………………………….. 155

4. ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A FIRMEI


4.1. Analiza structurii patrimoniale a firmei 171
…………………..
4.2. Analiza echilibrului financiar 172
………………………………
4.2.1. Analiza fondului de rulment net ……………………... 173
4.2.2. Analiza necesarului de fond de rulment 176
………………
4.2.3. Analiza trezoreriei nete ……………………………. 178
4.3. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante 180
…………
4.4. Analiza bonităţii financiare a firmei …………………….. 182
Probleme rezolvate 185
………………………………………….

5. ANALIZA RISCULUI
5.1. Analiza riscului de exploatare (economic) 192
…………………
5.2. Analiza riscului financiar 194
…………………………………..
5.3. Analiza riscului de faliment ……………………………….. 195
Probleme rezolvate 196
………………………………………….

Universitatea Spiru Haret


Introducere

Prezenta carte a fost gândită şi redactată ca un material


complementar cărţii de Analiză economico-financiară, urmând atingerea a
două obiective:
În primul rând, punerea la dispoziţia studenţilor şi a oricăror altor
persoane care iniţiază studii în analiza economico-financiară a unor
probleme şi exerciţii utile pentru fixarea conceptelor şi consolidarea
cunoştinţelor dobândite la orele de curs sau prin studierea cărţii de
Analiză economico-financiară.
În al doilea rând, încercarea de a prezenta o viziune complementară
a conceptelor cuprinse în textul cărţii de analiză economico-financiară,
printr-o abordare numerică şi mai analitică decât cea întâlnită în cursurile
publicate până în prezent.
Pe lângă faptul că este facilitată munca studentului, sperăm ca
această lucrare să fie utilă totodată şi pentru profesori, în desfăşurarea
orelor de seminarii sau lucrări practice.
Conţinutul acestei cărţi de lucrări practice este structurat pe capitole
care corespund structurii cărţii de Analiză economico-financiară. Fiecare
din acestea cuprinde: tratarea pe scurt a aspectelor teoretice şi
prezentarea de probleme rezolvate, utile în evaluarea personală a
studentului, cu privire la temeinica însuşire a cunoştinţelor parcurse.
Prin inserarea în carte a problemelor rezolvate, la fiecare capitol,
Analiza economico-financiară. Probleme rezolvate este utilă evaluării
studenţilor economişti la examenele de licenţă.
Comentariile constructive şi sugestiile privind conţinutul şi structura
cărţii din partea cititorilor avizaţi sunt binevenite şi vor fi luate în
considerare cu ocazia reeditării acesteia.
Autoarea

Universitatea Spiru Haret


9

Universitatea Spiru Haret


1. ANALIZA REZULTATELOR ACTIVITĂŢII DE
PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE

1.1. Analiza cifrei de afaceri


Cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor rezultate din livrările de
bunuri, executarea de lucrări şi prestări de servicii şi alte venituri din
exploatare, mai puţin rebuturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.
În industrie, cifra de afaceri este formată din veniturile realizate prin
vânzarea producţiei, la care se pot adăuga veniturile din vânzări de
mărfuri şi veniturile din prestări servicii, în cazul în care firma desfăşoară
şi o activitate de comerţ şi prestări servicii.
Cifra de Venituri din vânzarea Producţia
= +
afaceri mărfurilor vândută
În analiza cifrei de afaceri se au în vedere următoarele probleme:
¾ Analiza nivelului cifrei de afaceri.
¾ Analiza dinamicii cifrei de afaceri.
¾ Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri.
¾ Analiza factorială a cifrei de afaceri.

1.1.1. Analiza nivelului cifrei de afaceri


Cifra de afaceri trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
• nivelul său să acopere cheltuielile de exploatare şi să permită
realizarea de profit;
• să deţină o pondere de minimum 85% din veniturile de exploatare,
respectiv de cel puţin 75% din veniturile totale ale firmei pentru ca să
reflecte o situaţie normală de realizare a activităţii economice;
• în dinamică să prezinte o tendinţă de creştere reală, pentru a
asigura creşterea reală a volumului de afaceri al firmei;
• să fie realizată corespunzător cu specificul activităţii pe elemen-
tele sale componente de venituri pentru a corespunde obiectului principal
de activitate al firmei.
9

Universitatea Spiru Haret


Vvm

10

Universitatea Spiru Haret


Ponderea cifrei de afaceri în veniturile totale confirmă o
realizare normală a obiectului de activitate. De asemenea, şi ponderea
indicatorului în totalul venituri din exploatare înregistrează valori
bune şi prezintă o tendinţă de creştere, ceea ce înseamnă o realizare
normală a obiectului de activitate (tabelul nr. 1). Nivelul cifrei de
afaceri permite acoperirea cheltuielilor de exploatare şi obţinerea de
profit, ceea ce reflectă validarea de către piaţă a activităţii.
Tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri se înregistrează în
următoarele condiţii:
– creşterea producţiei vândute, ceea ce confirmă viabilitatea
activităţii de bază pe piaţă;
– reducerea veniturilor din vânzarea mărfurilor, ceea ce
înseamnă restrângerea activităţii cu caracter strict comercial.

1.1.2. Analiza dinamicii cifrei de afaceri


Dinamica cifrei de afaceri trebuie să prezinte o tendinţă de
creştere în preţuri comparabile de la o perioadă la alta, pentru a
asigura creşterea reală (ţinând cont de efectul inflaţionist) a afacerilor
firmei.
Cifra de afaceri în preţuri comparabile se determină astfel:
– la nivel de produs (qv1 p0);
⎛ qv p ⎞
⎜ ∑ qv i1 p i 0 sau ∑ i 1 i 1 ⎟
⎜ Ip ⎟
– la nivel de firmă ⎝ ⎠
în care Ip reprezintă indicele preţurilor de vânzare la nivel de firmă.
Dinamica cifrei de afaceri trebuie să prezinte o tendinţă de
creştere în preţuri comparabile de la o perioadă la alta, pentru a
asigura creşterea reală a afacerilor firmei.
În anul „t” cifra de afaceri exprimată în preţuri reale reprezintă o
tendinţă de revenire faţă de anul precedent, sporind cu 26% şi
confirmând astfel relansarea reală a firmei pe piaţă, după doi ani
consecutivi de restrângere.

11

Universitatea Spiru Haret


12

Universitatea Spiru Haret


1.1.3. Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri
Structura cifrei de afaceri pe elemente componente oferă informaţii
despre modul de realizare a afacerilor pe tipuri de venituri, adică din
vânzarea producţiei şi din comercializarea mărfurilor. Analiza structurii
cifrei de afaceri se face în funcţie de specificul activităţii, iar interpretarea
rezultatelor analizei este următoarea: pentru o firmă industrială ponderea
majoritară (adică de minimum 85% din cifra de afaceri) ar trebui să o
deţină producţia vândută.
Ponderea în realizarea cifrei de afaceri în ultimul an de analiză
(anul „t”) o au veniturile din producţia vândută (aproximativ 99%), care
prezintă o tendinţă de creştere pe întreaga perioadă. Acest fapt marchează
o situaţie pozitivă şi exprimă importanţa activităţii productive a firmei
faţă de activitatea comercială.

1.1.4. Analiza factorială a cifrei de afaceri


Analiza factorială a cifrei de afaceri are scopul de a identifica
factorii care influenţează evoluţia acesteia, mărimea şi sensul acesteia,
informaţii necesare atât pentru aprecierea situaţiei existente, cât şi pentru
adoptarea deciziilor în perioada viitoare. Pot fi utilizate următoarele
modele de analiză:
n
a ) CA = ∑ qvi ⋅ pi
i =1
Qf CA
b) CA = Ns ⋅ ⋅
Ns Qf
Mf Mf ′ Qf CA
c) CA = Ns ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
Ns Mf Mf ′ Qf
d ) CA = T ⋅ cah
CA
e) CA = Ae ⋅
Ae
Ac Mf Mf ′ CA
f ) CA = Ae ⋅ ⋅ ⋅
Ae Ac Mf Mf ′
unde: CA – cifra de afaceri;
qvi – volumul fizic al producţiei vândute pe produse;
13

Universitatea Spiru Haret


pi – preţurile medii de vânzare unitare, exclusiv TVA;
Ns – numărul mediu de personal;
Qf – producţia marfă fabricată (producţia exerciţiului);
Mf – valoarea medie a mijloacelor fixe;
Mf ′ – valoarea medie a mijloacelor fixe productive;
T – fondul total de timp (ore-om);
Ae – valoarea medie a activelor de exploatare;
Ac – valoarea medie a activelor corporale.
Exemplificarea metodologiei de analiză implică următoarele date (tabelul nr. 4):
Tabelul nr. 4
Factori de influenţă ai cifrei de afaceri (lei )
Nr. Perioada de analiză
Indicatori Simbol
crt. t-1 t
1. Cifra de afaceri ∑qvipi 116.331 180.772
2. Volumul fizic efectiv al
producţiei vândute evaluat în ∑qvi1pi0 - 170.500
preţurile perioadei de bază
3. Numărul mediu de salariaţi Ns 675 650
4. Producţia exerciţiului Qe 120.222 179.881
5. Valoarea medie anuală a Mf
9.860 21.009
mijloacelor fixe
6. Valoarea medie anuală a Mf ′
3.510 14.505
mijloacelor fixe direct productive
7. Timpul total de muncă (ore) T 1.220.000 1.200.000
8. Productivitatea medie anuală a Qe
muncii calculată pe baza Ns 178,107 276,740
producţiei exerciţiului (lei)
9. Productivitatea medie anuală a mun- Wa 172,342 262,308
cii calculată pe baza CA (lei)
10. Timpul de muncă mediu pe
t 1.807 1.846
salariat (ore)
11. Productivitatea medie orară a mun- Wh 0,09535 0,14208
cii determinată pe baza CA (lei)
12. Gradul de înzestrare tehnică a Mf
muncii 14,61 32,32
Ns

14

Universitatea Spiru Haret


Nr. Perioada de analiză
Indicatori Simbol
crt. t-1 t
13. Compoziţia tehnologică a Mf ′
mijloacelor fixe (%) 35,6 69,04
Mf
14. Randamentul mijloacelor fixe Qe
34,25 12,40
direct productive (lei) Mf ′
15. Cifra de afaceri medie la 1 leu CA
mijloace fixe direct productive (lei) 33,14 12,46
Mf ′
16. Gradul de valorificare a produc- CA
ţiei obţinute destinată livrării 0,97 1,00
Qe

Sistemul factorial, potrivit primului model de analiză, se prezintă


astfel:

∆ Ns
∆qvi ∆t
∆CA ∆ Wa
∆pi ∆ Wh
în care:
Wa –productivitatea medie anuală calculată pe baza cifrei de afaceri;
Wh – productivitatea medie orară, determinată pe baza cifrei de
afaceri.
Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenţei
factorilor, pe baza primului model, se prezintă astfel:
∆CA = 180.772 – 116.331 = + 64.441 lei din care, datorită:
1) influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute pe
produse:
∆qvi = ∑qvi1 pi0 - ∑qvi0 pi0 = 170.500 – 116.331 = + 54.169 lei
din care, datorită:
1.1) influenţei modificării numărului mediu de personal:
( )
Δ Ns = Ns1 − Ns 0 ⋅ Wa 0 = (650 − 675)172,342 = −4309 lei

15

Universitatea Spiru Haret


1.2) influenţei modificării productivităţii medii anuale a muncii:
( )
Δ Wa = Ns1 Wa 1 − Wa 0 = 650 (262,308 - 172,342) = +58.478 lei
din care, datorită:
1.2.1) influenţei modificării timpului de muncă pe salariat:
( )
Δ t = Ns1 t 1 − t 0 ⋅ Wh 0 = 650(1846 − 1807) ⋅ 0,09535 = +2417 lei
1.2.2) influenţei modificării productivităţii medii orare a muncii.
(
Δ Wh = Ns1 ⋅ t 1 Wh1 − Wh 0 = )
= 650 ⋅ 1846 (0,14208 − 0,09535) = +56.061 lei
2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare.
∆pi = ∑ qv i p i − ∑ qv i p i = 180.772 – 170.500 = + 10.272 lei
1 1 1 0

Din analiza datelor prezentate rezultă o creştere a cifrei de afaceri faţă


de anul precedent cu 64.441 lei, respectiv cu 55%. Creşterea reală a cifrei
de afaceri, ţinând cont de indicele de creştere a preţurilor (tabelul nr. 2), este
de 26% faţă de perioada precedentă. Această situaţie se reflectă pozitiv
asupra profitului aferent cifrei de afaceri, rezultatului exploatării,
rezultatului curent, rezultatului brut, rezultatului net al exerciţiului şi
destinaţiilor acestuia, vitezei de rotaţie a activelor circulante etc.
Din studiul influenţelor factorilor direcţi se constată că din
modificarea totală a cifrei de afaceri 84% s-a datorat creşterii volumului
fizic al vânzărilor şi 16% măririi preţurilor de vânzare.
Creşterea volumului fizic al vânzărilor a determinat depăşirea cifrei
de afaceri cu 54.169 lei, în exclusivitate pe baza utilizării intensive a
factorului uman. Sporirea productivităţii muncii anuale cu 89,966 lei a
avut ca efect creşterea cifrei de afaceri cu 58.478 lei. Această situaţie s-a
datorat sporirii productivităţii medii orare cu 0,04673 lei, ceea ce a avut
ca efect creşterea cifrei de afaceri cu 56.061 lei.
Referitor la utilizarea extensivă a forţei de muncă se constată două
aspecte:
– reducerea numărului mediu de salariaţi se apreciază ca fiind
justificată din punct de vedere economic, deoarece este efectul sporirii
productivităţii muncii;
– înregistrarea unui timp efectiv lucrat mai mare decât cel din perioada
anterioară cu 39 ore a avut ca efect creşterea vânzărilor cu 2417 lei.
16

Universitatea Spiru Haret


Preţurile medii de vânzare unitare au crescut faţă de perioada de
comparaţie, influenţând pozitiv asupra cifrei de afaceri în sensul creşterii
acesteia cu 10.272 lei. Această situaţie este efectul atât al îmbunătăţirii
calităţii produselor vândute, cât şi al inflaţiei înregistrate la nivelul
economiei naţionale.
Utilizând al doilea model de analiză factorială a cifrei de afaceri,
sistemul de factori ce influenţează asupra cifrei de afaceri este prezentat
astfel:
Δ Ns Mf
Δ
Ns
∆CA Qe Mf ′ ′
Δ Δ , iar Qe Mf M f Qe
Ns = ⋅ ⋅
Mf Ns Ns Mf Mf ′
CA Qe
Δ Δ
Qe Mf ′

Metodologia de analiză factorială se prezintă în felul următor:


∆CA = + 64.441 lei
din care, datorită:
(
1) Δ Ns = Ns1 − Ns 0 )
Qe 0 CA 0

Ns 0 Qe 0
=

= (650 − 675)178,107 ⋅ 0,97 = −4319 lei


Qe ⎛ Qe Qe ⎞ CA 0
2) Δ = Ns1 ⎜⎜ 1 − 0 ⎟⎟ ⋅ =
Ns ⎝ Ns1 Ns 0 ⎠ Qe 0
= 650(276,74 − 178,107 ) ⋅ 0,97 = +62.188 lei
din care, datorită:

Mf ⎡⎛ Mf Mf ⎞ Mf ′ Qe ⎤ CA 0
2.1) Δ = Ns1 ⎢⎜⎜ 1 − 0 ⎟⎟ ⋅ 0 ⋅ 0 ⎥ =
Ns ⎣⎢⎝ Ns1 Ns 0 ⎠ Mf 0 Mf 0′ ⎦⎥ Qe 0
= 650 [(32,32 - 14,61) ⋅ 35,6% ⋅ 34,25] ⋅ 0,97 = +136.144 lei

17

Universitatea Spiru Haret


Mf ′ ⎡ Mf ⎛ Mf ′ Mf 0′ ⎞ Qe 0 ⎤ CA 0
2.2) Δ = Ns1 ⎢ 1 ⎜⎜ 1 − ⎟
⎟ ⎥⋅ =
Mf Ns M
⎣⎢ 1 ⎝ 1f Mf ′ ⎥ Qe 0
0 ⎠ Mf 0 ⎦

= 650 [32,32 (69,04% - 35,6% ) 34,25] 0,97 = + 233.390 lei


Qe ⎡ Mf Mf ′ ⎛ Qe Qe ⎞⎤ CA 0
2.3) Δ = Ns1 ⎢ 1 ⋅ 1 ⎜⎜ 1 − 0 ⎟⎟⎥ =
.
Mf ′ ⎣⎢ Ns1 Mf1 ⎝ Mf1′ Mf 0′ ⎠⎦⎥ Qe 0
= 650 [32,32 ⋅ 69,04%(12,4 - 34,25 )] 0,97 = -307.346 lei

CA Qe ⎛ CA1 CA 0 ⎞
3) Δ = Ns1 ⋅ 1 ⎜⎜ − ⎟=
Qe Ns1 ⎝ Qe1 Qe 0 ⎟⎠
= 650 ⋅ 276,74 (1 - 0,97 ) = + 6572 lei
Analiza cifrei de afaceri pe baza modelului mai sus prezentat pune
în evidenţă acţiunea unor factori precum: gradul de înzestrare a forţei de
muncă, compoziţia tehnologică a mijloacelor fixe, randamentul
mijloacelor fixe direct productive şi gradul de valorificare a producţiei
obţinute şi destinate livrării.
Din cazul analizat rezultă următoarele aspecte:
• Sporirea gradului de înzestrare a forţei de muncă cu 120%,
respectiv cu 17,71 lei persoană, a avut ca efect creşterea producţiei obţinute
şi mărirea vânzărilor cu 136.144 lei. Această situaţie a fost generată de
investiţiile în mijloace fixe de 11.149 lei şi de reorganizarea activităţii.
• Ponderea mijloacelor fixe productive a crescut cu 93,9% şi a
reprezentat o premisă pentru creşterea producţiei şi o sporire a
vânzărilor cu 233.390 lei. Această situaţie reflectă faptul că investiţiile
au fost direcţionate către mijloacele fixe productive (maşini, utilaje,
instalaţii de lucru etc.).
• Randamentul valoric al mijloacelor fixe direct productive a scăzut
cu 63,7% şi a avut ca efect scăderea vânzărilor cu 307.346 lei. Acest
rezultat este efectul neatingerii parametrilor proiectaţi de noile capacităţi
de producţie puse în funcţiune.
• Gradul de valorificare a producţiei obţinute s-a mărit şi a
determinat creşterea vânzărilor cu 6.572 lei. Situaţia este determinată de
creşterea stocului de produse finite la finele perioadei, faţă de începutul
perioadei şi faţă de perioada de comparaţie (anul precedent).
18

Universitatea Spiru Haret


PROBLEME REZOLVATE
1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr. R (%)
Indicatori t–2 t–1 t
crt
1. Cifra de afaceri curentă 615 975 1.430 +52,48
2. Indicele preţurilor (%) – 164 169 –
3. Cifra de afaceri corectată 615 594,5 515,94 –8,4
prin deflatare
4. Cifra de afaceri corectată 1.704,5 1.599 1.430 –8,4
prin inflatare
Se cere să se analizeze dinamica cifrei de afaceri prin deflatare şi
inflatare.

Rezolvare
Din datele prezentate în tabelul precedent se constată că, în valori
curente, cifra de afaceri a înregistrat sporuri anuale semnificative şi un ritm
mediu anual de creştere de 52,48% calculat astfel:
⎛ CA n ⎞ ⎛ 1.430 ⎞
R = ⎜⎜ n −1 − 1⎟⎟ ⋅100 = ⎜⎜ 2 − 1⎟⎟ ⋅100 =
⎝ CA 0 ⎠ ⎝ 615 ⎠
= (1,5248 − 1) ⋅100 = 152,48 − 100 = +52,48%

Creşterea preţurilor datorată inflaţiei a fost foarte importantă în cei


trei ani de analiză. Corectarea cifrei de afaceri cu scopul de a elimina
efectul inflaţiei se realizează prin deflatare sau inflatare.
În cazul deflatării, corecţia se va efectua pe baza relaţiei:
CA CRTn − m
CA R n − m =
I pn −m / 0
unde: CAR este cifra de afaceri reală sau comparabilă;
CACRT este cifra de afaceri curentă;
I p n − m / 0 reprezintă indicele preţurilor, raportat la primul an al analizei.

19

Universitatea Spiru Haret


CA CRTt−1 975
CA R t−1 = = = 594,5
I p t−1 / 0 164%
CA CRTt 1.430
CA R t = = = 515,94
Ipt / 0 164% ⋅169%
⎛ CA n ⎞ ⎛ 515,94 ⎞
R = ⎜⎜ n −1 − 1⎟⎟ ⋅100 = ⎜⎜ 2 − 1⎟⎟ ⋅100 =
⎝ CA 0 ⎠ ⎝ 615 ⎠
= (0,9159 − 1) ⋅100 = 91,59 − 100 = −8,4
Inflatarea se va efectua, conform relaţiei:
CA R n − m = CA CRTn − m × I p n / n − m
unde: I p n / n − m reprezintă indicele preţurilor, raportat la ultimul an al analizei.
CA R t−1 = CA CRTt−1 ⋅ I p t / t−1 = 975 ⋅164% = 1.599
CA R t−2 = CA CRTt−2 ⋅ I p t / t−1 ⋅ I p t−1 / t−2 = 615 ⋅164% ⋅169% = 1.704,5
⎛ CA n ⎞ ⎛ 1.430 ⎞
R = ⎜⎜ n −1 − 1⎟⎟ ⋅100 = ⎜⎜ 2 − 1⎟⎟ ×100 =
⎝ CA 0 ⎠ ⎝ 1.704,5 ⎠
= (0,9159 − 1) ⋅100 = 91,59 − 100 = −8,4

Se observă că ritmul real de creştere a cifrei de afaceri a fost negativ


(–8,4%), fapt ce a afectat toţi indicatorii economico-financiari ai firmei.

2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


Produse
A B C D E
Ani
gi 0,85 0,07 0,05 0,03 –
t–1
g i2 0,7225 0,0049 0,0025 0,0009 –
gi 0,34 0,26 0,20 0,11 0,09
t
g i2 0,1156 0,0676 0,04 0,0121 0,0081

Se cere să se analizeze structura cifrei de afaceri pe tipuri de produse.

20

Universitatea Spiru Haret


Rezolvare
Pentru efectuarea de comparaţii ale structurii activităţii economice
aferente mai multor exerciţii financiare se utilizează coeficientul de
concentrare Gini-Struck:
n ∑ g i2 − 1
G=
n −1
în care: n reprezintă numărul de termeni ai seriei;
gi reprezintă structura vânzărilor pe categorii de activităţi, grupe de
produse, unităţi operative etc.
Conform datelor din tabelul de mai sus, coeficientul de concentrare
Gini-Struck se calculează astfel:
4(0,7225 + 0,049 + 0,0025 + 0,0009) − 1
G t −1 = =
4 −1
3,0996 − 1
= = 0,836
3
5(0,1156 + 0,0676 + 0,04 + 0,0121 + 0,0081) − 1
Gt = =
5 −1
1,2170 − 1
= = 0,232
4

În scopul adâncirii analizei se utilizează şi indicele de concentrare


Herfindhal:
H = ∑ g i2
Din datele prezentate în tabelul anterior rezultă următoarele valori
pentru coeficientul Herfindhal:
H t −1 = ∑ g i2 = 0,7225 + 0,049 + 0,0025 + 0,0009 = 0,7749
H t = ∑ g i2 = 0,1156 + 0,0676 + 0,04 + 0,0121 + 0,0081 = 0,2434

Rezultă că firma analizată şi-a modificat structura de la cea de tip


concentrat la repartiţia egalitară.

21

Universitatea Spiru Haret


3. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- mii lei -
CA
Produse CA0 CA1 Iqv Ip
recalculată
A 140 180 1,2 168 1,0714
B 260 320 1,05 273 1,172
C 220 240 1,01 222 1,0801
D 100 80 0,5 50 1,6
E 20 10 0,8 16 0,625
TOTAL 740 830 0,985 729 1,138
Se cere să se realizeze analiza de tip factorial a cifrei de afaceri, în
funcţie de volumul fizic al vânzărilor.
Rezolvare
Modelul de analiză a cifrei de afaceri este:
CA = ∑ qv i ⋅ p i
Deoarece între factorii de influenţă este relaţia de produs, pentru
analiza factorială se va utiliza metoda iterării (a substituţiilor în lanţ).
ΔCA = CA1 – CA0 =
∑ ∑
= qv i1 ⋅ p i1 − qv i 0 ⋅ p i 0 = 830 − 740 = +90 mii lei
din care, datorită:
1) influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute
asupra cifrei de afaceri:
Δqv i = ∑ qv i1 ⋅ p i 0 − ∑ qv i 0 ⋅ p i 0 =
= CA rec − CA 0 = 729 − 740 = −11 mii lei

Se ştie că I qv =
∑ qv i1 ⋅ p0
⇒ ∑ qv i1 ⋅ p 0 = I qv ⋅ ∑ qv i 0 ⋅ p 0
∑ qv i0 ⋅ p0
CA rec = ∑ qv i1 ⋅ p i 0 = 729

2) influenţei modificării preţului de vânzare asupra cifrei de afaceri:


Δp i = ∑ qv i1 ⋅ p i1 − ∑ qv i1 ⋅ p i 0 = CA1 − CA rec =
=830 – 729 = +101 mii lei

22

Universitatea Spiru Haret


Cifra de afaceri a crescut cu 90 mii lei comparativ cu baza de
raportare, respectiv cu 12,16%. La acest rezultat au contribuit ambii
factori de influenţă: volumul fizic al producţiei vândute şi preţul de
vânzare.
Din calculele efectuate se constată că cifra de afaceri a crescut
exclusiv datorită influenţei preţurilor de vânzare.
Volumul fizic al producţiei vândute s-a redus la nivelul firmei cu
1,5%, iar în condiţiile menţinerii constante a preţurilor de vânzare, a
determinat în mod justificat o diminuare a cifrei de afaceri cu 11 mii
lei. Analizând evoluţia vânzărilor pe grupe de produse, se constată că
la grupele D şi E volumul fizic al vânzărilor s-a diminuat semnificativ
(cu 50%, respectiv cu 20%), anulând efectul favorabil generat de
celelalte trei grupe de produse la care volumul fizic al vânzărilor a
crescut comparativ cu perioada de bază. Printre cauze pot fi
menţionate: reducerea cererii pentru anumite categorii de produse,
apariţia unor produse de substituţie, intensificarea concurenţei,
creşterea preţurilor de vânzare peste nivelul valorilor medii ale
sectorului de activitate etc.
Cel de-al doilea factor cu influenţă directă a fost preţul de
vânzare unitar. Se observă că influenţa asupra cifrei de afaceri a fost
de +101 mii lei. Preţul de vânzare a crescut în medie cu 13,8%:

Iq =
∑ qv i1 ⋅ p i1
⋅ 100 =
830
⋅ 100 = 113,8%
∑ qvi1 ⋅ pi 0 729

La produsul D este posibil ca majorarea preţurilor cu 60% să fi


generat diminuarea volumului vânzărilor şi, implicit, a cifrei de
afaceri, ca urmare a reducerii cererii. La produsul E se observă că, deşi
preţurile de vânzare au scăzut cu 37,5%, volumul fizic al vânzărilor
s-a redus. Rezultă că pentru această categorie cererea s-a diminuat,
probabil produsul se află într-o fază de maturitate spre declin. La
celelalte trei grupe de produse nu se impune o analiză de detaliu
deoarece evoluţia preţurilor nu a afectat volumul fizic al vânzărilor.
Creşterea preţurilor este justificată atunci când este determinată
de o îmbunătăţire a calităţii ofertei sau de deţinerea unei poziţii
privilegiate pe piaţă.

23

Universitatea Spiru Haret


4. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- mii lei -
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1. Vânzări totale 30.000 40.000
2. Vânzări proprii 15.000 20.000
3. Cota proprie de piaţă recalculată x 47,5%
Se cere să se calculeze influenţa structurii vânzărilor pe piaţă
asupra cifrei de afaceri.

Rezolvare
Indicatorul utilizat pentru analiza solicitată mai sus este cota
globală de piaţă (Cp), care se determină ca raport între vânzările
proprii (Vp) şi vânzările totale (V):
Vp
Cp =
V
Vânzările proprii (Vp) pot fi exprimate prin relaţia:

Vp = V • Cp, iar Cp =
∑ g ⋅ C′
i p

100
în care: gi reprezintă structura vânzărilor totale pe piaţă.
Pe baza datelor din tabelul de mai sus şi aplicând, ca metodă de
analiză, substituţiile în lanţ, se calculează influenţa structurii
vânzărilor pe piaţă asupra cifrei de afaceri (vânzările proprii) astfel:
⎛ ∑ g i1 ⋅ C′p0 ∑ g i 0 ⋅ C′p 0 ⎞
Δg i(ΔVp ) = V1 ⎜ − ⎟=
⎜ 100 100 ⎟
⎝ ⎠
⎛ 15.000 ⎞
= 40.000⎜ 47,5 − ⋅100 ⎟ = 40.000(47,5 − 50 ) = −1.000 mii lei
⎝ 30.000 ⎠

Rezultă că modificarea structurii vânzărilor pe piaţă a generat o


scădere a cotei globale de piaţă a firmei analizate, de la 50% la 47,5%
şi implicit o scădere a vânzărilor proprii (cifrei de afaceri) cu
1.000 mii lei.

24

Universitatea Spiru Haret


5. Pe baza indicatorilor:
mii lei
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Numărul mediu de salariaţi 920 800
2. Numărul mediu de ore lucrate 2.000 2.100
3. Cifra de afaceri medie orară în lei 0,5 0,8
să se determine influenţa fondului de timp asupra cifrei de afaceri.
Rezolvare
Modelul utilizat pentru analiza factorială a cifrei de afaceri, pe
baza datelor din tabelul de mai sus este următorul:
CA = N s ⋅ N z ⋅ N h ⋅ W h
în care:
N z – numărul mediu de zile lucrate de un angajat în perioada
analizată;
N h – numărul mediu de ore lucrate de un angajat într-o zi;
W h – productivitatea medie orară a unui salariat;

Sistemul factorial de analiză se prezintă astfel:

Δ Ns
ΔT ΔNz
ΔCA Δt
ΔNh

( )
Δ W h cah

Influenţa fondului de timp asupra cifrei de afaceri se determină,


respectând principiile metodei substituţiilor în lanţ, prin următoarea
relaţie:
ΔT (ΔCA ) = (T1 − T0 )cah = (800 ⋅ 2.100 − 920 ⋅ 2.000 ) ⋅ 0,5 =
= (− 160.000 ) ⋅ 0,5 = −80 mii lei

25

Universitatea Spiru Haret


6. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:

Nr.
Indicatori UM P0 P1
crt.
1. Cifra de afaceri mii lei 75 90
2. Producţia marfă fabricată mii lei 65 95
3. Valoarea medie a activelor fixe mii lei 40 41
4. Valoarea medie a activelor fixe mii lei 30 35
productive
5. Numărul mediu de salariaţi pers. 500 550

Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra modificării


cifrei de afaceri a firmei.

Rezolvare
Analiza factorială a cifrei de afaceri se poate realiza cu ajutorul
modelului multiplicativ următor (în mărimi absolute):
Mf Mf ′ Qf CA
CA = Ns ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
Ns Mf Mf ′ Qf
unde:
Mf – valoarea medie a mijloacelor fixe;
Mf ′ – valoarea medie anuală a mijloacelor fixe direct productive;
Mf
– gradul de înzestrare tehnică a muncii;
Ns
Mf ′
– ponderea mijloacelor fixe direct productive în totul
Mf
mijloacelor fixe (compoziţia tehnologică a mijloacelor fixe);
Qf
– randamentul mijloacelor fixe direct productive (producţia
Mf ′
obţinută destinată livrării la un leu mijloace fixe).
Deoarece între factorii de influenţă este operaţia matematică de
produs pentru analiza factorială se va utiliza metoda iterării (a substi-
tuţiilor în lanţ):
Δ CA = CA1 – CA0 = 90 – 75 = +15 mii lei

26

Universitatea Spiru Haret


din care:
1) influenţa modificării numărului de salariaţi asupra cifrei de
afaceri:

Δ Ns
( ΔCA )
(
= N s1 − N s 0 ) MNsf 0

Mf 0′ Qf 0 CA 0
⋅ ⋅
Mf 0 Mf 0′ Qf 0
=
0

40 30 65 75
= (550 − 500 ) ⋅ ⋅ ⋅ = +7,5 mii lei
500 40 30 65
2) influenţa modificării gradului de înzestrare tehnică asupra cifrei
de afaceri:
Mf s(ΔCA ) ⎛ Mf Mf 0 ⎞ Mf 0′ Qf 0 CA 0
Δ = N s1 ⎜⎜ 1 − ⎟⎟ ⋅ ⋅ ⋅ =
Ns N
⎝ 1s Ns 0 ⎠ Mf 0 Mf ′
0 Qf 0

⎛ 41 40 ⎞ 30 65 75
= 550⎜ − ⎟ ⋅ ⋅ = −5,63 mii lei
⎝ 550 500 ⎠ 40 30 65
3) influenţa modificării structurii mijloacelor fixe (ponderii
mijloacelor fixe direct productive în totalul mijloacelor fixe) asupra cifrei
de afaceri:
Mf ′(ΔCA ) Mf1 ⎛ Mf1′ Mf 0′ ⎞ Qf 0 CA 0
Δ = Ns ⋅ ⎜ − ⎟⋅ ⋅ =
Mf Ns1 ⎜⎝ Mf1 Mf 0 ⎟⎠ Mf 0′ Qf 0
41 ⎛ 35 30 ⎞ 65 75
= 550 ⋅ ⎜ − ⎟⋅ ⋅ = +10,63 mii lei
550 ⎝ 41 40 ⎠ 30 65
4) influenţa modificării randamentului mijloacelor fixe asupra cifrei
de afaceri:
Qf (ΔCA ) Mf Mf ′ ⎛ Qf1 Qf 0 ⎞ CA 0
Δ = N s1 ⋅ 1 ⋅ ⎜ − ⎟⋅ =
Mf ′ Ns1 Mf1 ⎜⎝ Mf1′ Mf 0′ ⎟⎠ Qf 0
41 35 ⎛ 95 65 ⎞ 75
= 550 ⋅ ⋅ ⎜ − ⎟⋅ = +22,12 mii lei
550 41 ⎝ 35 30 ⎠ 65

27

Universitatea Spiru Haret


5) influenţa modificării gradului de valorificare a producţiei
fabricate asupra cifrei de afaceri:
CA Mf Mf ′ Qf ⎛ CA1 CA 0 ⎞
Δ = N s1 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 1 ⎜⎜ − ⎟⋅ =
Qf Ns1 Mf1 Mf1′ ⎝ Qf1 Qf 0 ⎟⎠
41 35 95 ⎛ 90 75 ⎞
= 550 ⋅ ⋅ ⋅ ⎜ − ⎟ = −19,62 mii lei
550 41 35 ⎝ 95 65 ⎠

Se constată o creştere a cifrei de afaceri comparativ cu baza de


raportare cu 15 mii lei (+20%).
Creşterea numărului mediu de salariaţi cu cincizeci de persoane, în
condiţiile menţinerii constante a celorlalţi factori de influenţă, a
determinat în mod justificat şi o creştere a cifrei de afaceri cu 7,5 mii lei.
Comparativ cu perioada de bază, gradul de înzestrare tehnică a
scăzut şi s-a reflectat nefavorabil asupra cifrei de afaceri, în sensul
scăderii acesteia cu 5,63 mii lei. Din datele disponibile se observă că
înzestrarea tehnică a scăzut, pe de o parte, datorită efectuării unor
investiţii reduse (valoarea mijloacelor fixe creşte doar cu o mie de lei),
iar pe de altă parte, ca efect al creşterii numărului de salariaţi.
Structura mijloacelor fixe s-a modificat în favoarea celor direct
productive (+16%). Dacă se consideră că celelalte condiţii din
procesul productiv s-au menţinut constante, atunci influenţa structurii
mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri a fost de +10,63 mii lei.
Randamentul mijloacelor fixe a crescut cu 25,27% în P1 comparativ
cu P0 şi influenţa asupra cifrei de afaceri a fost de +22,12 mii lei. Situaţia
se apreciază favorabil deoarece eficienţa utilizării mijloacelor fixe a
crescut.
Gradul de valorificare a producţiei destinate vânzării a scăzut cu
17,9%, deoarece, în perioada P0, firma a vândut produse şi din
stocurile perioadelor precedente. Valoarea supraunitară a indicatorului
în perioada P0 (1,15) faţă de perioada P1 (0,94), tocmai acest fapt îl
evidenţiază. Din analiza dinamicii indicatorilor, se observă că ritmul
de creştere a cifrei de afaceri a fost devansat de ritmul de creştere a
producţiei fabricate.

28

Universitatea Spiru Haret


7. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr.
Indicatori UM P0 P1
crt.
1. Numărul mediu de salariaţi pers. 400 350
2. Producţia exerciţiului mii lei 2.290 2.240
3. Cifra de afaceri mii lei 2.107 2.128
Se cere să se analizeze influenţa gradului de valorificare a
producţiei exerciţiului asupra cifrei de afaceri.
Rezolvare
Modelul utilizat pentru analiza factorială a cifrei de afaceri, pe
baza datelor din tabelul anterior este:
Qe CA
CA = NS ⋅ ⋅
NS Qe
Influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciţiului asupra
cifrei de afaceri se calculează astfel:
CA (ΔCA ) Qe ⎛ CA1 CA 0 ⎞
Δ = N s1 ⋅ 1 ⎜⎜ − ⎟⋅ =
Qe N s1 ⎝ Qe1 Qe0 ⎟⎠
2.240 ⎛ 2.128 2.107 ⎞
= 350 ⋅ ⎜ − ⎟ = +67,2 mii lei
350 ⎝ 2.240 2.290 ⎠

8. Pe baza indicatorilor:
Nr.
Indicatori UM P0 P1
crt.
1. Numărul mediu de salariaţi pers. 250 225
2. Producţia exerciţiului mii lei 4.000 4.500
3. Cifra de afaceri mii lei 3.720 4.320
să se determine influenţa numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri.
Rezolvare
Modelul de analiză care poate fi utilizat este următorul:
Qe CA
CA = NS ⋅ ⋅
NS Qe

29

Universitatea Spiru Haret


Influenţa numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri, calculată
pe baza datelor din tabelul de mai sus este de –372 mii lei.
Δ Ns
( ΔCA )
( ) Qe
= N s1 − N s 0 ⋅
N
0

CA 0
Qe0
=
s0

4.000 3.720
= (225 − 250) ⋅ = −372 mii lei
250 4.000
Reducerea numărului mediu de salariaţi cu 25 de persoane în con-
diţiile menţinerii constante a celorlalţi factori de influenţă, a determinat în
mod justificat şi o diminuare a cifrei de afaceri cu 372 mii lei. Scăderea
numărului de salariaţi poate avea cauze diverse: restructurarea activităţii,
creşterea gradului de înzestrare tehnică, pensionări, transferuri, restrângerea
activităţii etc.
9. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr.
crt. Indicatori UM P0 P1
1. Numărul mediu de salariaţi pers. 800 700
2. Producţia exerciţiului mii lei 4.580 4.480
3. Cifra de afaceri mii lei 4.214 4.256
Se cere să se analizeze influenţa productivităţii muncii asupra
cifrei de afaceri.
Rezolvare
Pentru analiza factorială a cifrei de afaceri se utilizează următorul model:
Qe CA
CA = NS ⋅ ⋅
NS Qe
Qe
în care: – productivitatea medie anuală a muncii;
NS
CA
– gradul de valorificare a producţiei destinate livrării.
Qe
Măsurarea influenţei productivităţii muncii se poate reda astfel:
Q(ΔCA ) ⎛ Qe Qe ⎞ CA 0 ⎛ 4.480 4.580 ⎞ 4.214
Δ e = N s1 ⎜⎜ 1 − 0 ⎟⎟ ⋅ = 700⎜ − ⎟⋅
Ns ⎝ N s1 N s0 ⎠ Qe0 ⎝ 700 800 ⎠ 4.580
= 700(6,4 − 5,725)0,92 = +434,7 mii lei
30

Universitatea Spiru Haret


Creşterea productivităţii medii anuale, de la 5,725 mii lei în
perioada P0 la 6,4 mii lei în perioada P1, a generat o creştere a cifrei de
afaceri cu 434,7 mii lei.

10. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


Nr.
Indicatori UM P0 P1
crt.
1. Numărul mediu de salariaţi pers. 350 320
2. Numărul mediu de ore lucrate/salariat ore 2.100 1.980
3. Cifra de afaceri medie orară mii lei 80 85
Se cere să se analizeze influenţa numărului mediu de ore lucrate
de un salariat asupra cifrei de afaceri.

Rezolvare
Modelul utilizat pentru analiza influenţei numărului de ore
lucrate de un salariat asupra cifrei de afaceri este următorul::
CA = N s ⋅ N z ⋅ N h ⋅ W h
în care: N z – numărul mediu de zile lucrate de un angajat în perioada
analizată;
N h – numărul mediu de ore lucrate de un angajat într-o zi;
W h – productivitatea medie orară a unui salariat
(cifra de afaceri medie orară);
t – numărul mediu de ore lucrate de un salariat ( t = N z ⋅ N h ).

Cuantificarea influenţei numărului de ore lucrate de un salariat, pe


baza datelor din tabelul anterior, se prezintă astfel:
Δt
( ΔCA )
( )
= N s1 N z1 ⋅ N h1 − N z0 N h 0 ⋅ W h 0 =
= 320(1.980 − 2.100)80 = −3.072 mii lei

Scăderea numărului mediu de ore lucrate de un salariat de la


2.100 ore în P0 la 1.980 în P1 a generat o reducere a cifrei de afaceri cu
3.072 mii lei.

31

Universitatea Spiru Haret


1.2. Analiza valorii adăugate
Valoarea adăugată (VA) exprimă creşterea de valoare rezultată din
utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi a factorilor muncă şi capital,
peste valoarea materiilor prime, materialelor şi serviciilor cumpărate de
firmă de la terţi. Valoarea adăugată reprezintă bogăţia creată prin
valorificarea resurselor tehnice, umane şi financiare ale firmei peste
valoarea consumurilor intermediare provenite de la terţi. Valoarea
adăugată netă reprezintă valoarea nou creată fără să se ţină cont de
amortizare, adică de remunerarea imobilizărilor.

1.2.1. Analiza nivelului valorii adăugate


Valoarea adăugată se poate obţine prin:
– metoda sintetică, conform căreia din volumul total de activitate
de producţie şi comercială se scad consumurile intermediare de la terţi:
VA = Qe – M
în care M reprezintă consumurile intermediare de la terţi aferente activi-
tăţii de producţie.
În condiţiile în care firma desfăşoară şi activitate de comerţ, valoa-
rea adăugată globală se determină ţinând cont şi de marja comercială
(Mc), ca expresie a rentabilităţii absolute generate de această activitate.
VA = (Qe + Mc) - M′
în care: Mc – marja comercială;
M′ – consumurile intermediare de la terţi (pentru firmele cu
activitate de producţie şi comercializare).
Marja comercială se determină ca diferenţă între valoarea mărfu-
rilor vândute şi costul lor.
– metoda aditivă, conform căreia valoarea adăugată este rezultatul
însumării următoarelor elemente:
VA = Cheltuieli cu personalul + Impozite şi taxe + Dobânzi +
+ Dividende + Amortizare + Profit reinvestit
Valoarea adăugată asigură remunerarea participanţilor direcţi şi
indirecţi la activitatea economică a firmei:
– personalul (prin salarii, participări la rezultate; indemnizaţii şi alte
cheltuieli);
– statul (prin impozite, taxe şi vărsăminte asimilate);
32

Universitatea Spiru Haret


– creditorii (prin dobânzi şi comisioane plătite);
– acţionarii (prin dividende nete încasate);
– firma (prin autofinanţarea netă reală).
Evoluţia valorii adăugate (metoda sintetică) este prezentată în
tabelul nr. 5.
Tabelul nr. 5
Evoluţia valorii adăugate (metoda sintetică)
Nr. Perioada de analiză
Indicatori U/M Simbol
crt t-4 t-3 t-2 t-1 t
lei
1. Marja 405 407 559 409 418 Mc
comercială
2. Producţia lei
exerciţiului 26.472 45.648 66.250 120.222 179.881 Qe
3. Cheltuieli lei
materiale totale 15.135 24.884 38.037 74.170 96.133 Chm
4. Cheltuieli cu
lucrările şi lei 778 1.382 1.402 1.792 9.930 Clset
serviciile
executate de
terţi
5. Consumuri lei Csi = chm+
intermediare 15.913 26.266 39.433 75.962 106.063 Clset
6. Valoarea lei VA =
adăugată 10.964 19.789 27.376 44.669 74.236 = Mc +
+ Qe - Csi
7. Amortizare lei 176 140 684 831 1.476 Am
8. Valoare lei VAN =
adăugată netă 10.788 19.649 26.692 43.838 72.760 =VA - Am
9. Indicele de
creştere a % 100% 172% 145% 181% 150% IQe =
producţiei =Qe1/Qe0
exerciţiului
10. Indicele de
creştere a % 100% 165% 150% 193% 140% Icsi =
consumurilor Csi1/Csi0
intermediare
11. Indicele de IVA =
creştere a % 100% 180% 138% 163% 166% =VA1/VA0
valorii adăugate
12. Rata valorii RVA =
adăugate % 42% 45% 44% 38% 41% =VA/CA
13. Rata netă a RNVA =
valorii adăugate % 98% 99% 98% 98% 98% =VAN/VA

33

Universitatea Spiru Haret


Valoarea adăugată înregistrează o tendinţă de creştere pe
întreaga perioadă analizată. În ultimul an, ea sporeşte cu 66% faţă de
anul precedent, reflectând o creştere a bogăţiei create ca urmare a
utilizării resurselor umane şi tehnice ale firmei. Această situaţie se
datorează:
• ritmului de creştere superior al elementelor de natura
veniturilor faţă de cele de natura cheltuielilor:
– sporirii cu 50% a producţiei exerciţiului, cu efect pozitiv
asupra VA;
– sporirii cu 40% a consumurilor intermediare, cu efect negativ
asupra VA;
– sporirii cu 2% a marjei comerciale, cu efect pozitiv asupra
VA;
– creşterii cu 3% a ratei valorii adăugate, cu efect pozitiv asupra
VA;

• creşterii eficienţei activităţii:


– sporirii cu 3% a ratei valorii adăugate, ceea ce înseamnă o
îmbunătăţire a creării valorii adăugate în raport cu cifra de afaceri, cu
efect pozitiv asupra indicatorului analizat;
– sporirii cu 55% a cifrei de afaceri, cu efect pozitiv asupra
evoluţiei VA.
Evoluţia valorii adăugate, calculată prin metoda aditivă, este
prezentată în tabelul nr. 6.
Pe întreaga perioadă de analiză, aşa după cum rezultă din datele
prezentate în tabelul nr. 6, valoarea adăugată este utilizată pentru
remunerarea principalilor participanţi la desfăşurarea activităţii firmei.

34

Universitatea Spiru Haret


Tabelul nr. 6
Evoluţia valorii adăugate
(Metoda aditivă)
Nr. Perioada analizată
crt. Indicatori U/M t –3 t –2 t –1 t Simbol
1. REMUNERAREA lei
PERSONALULUI 4.193 5.844 7.938 13.955 RMPRS
1a – cheltuieli cu remuneraţiile lei
personalului 3.976 5.449 7.246 13.298 Chp
1b – participarea salariaţilor la lei
profit 217 395 692 657 Psp
2. IMPOZITE PENTRU STAT lei
11.627 17.404 29.902 45.229 IMPT
2a – asigurări şi protecţie socială lei
1.210 1.787 2.388 4.737 Aps
2b – impozite, taxe şi vărsăminte lei
asimilate 9.171 13.350 23.197 28.845 Itva
2c – impozitul pe profit lei
1.008 2.183 4.244 11.446 Imp
2d – impozitul pe dividende lei
238 84 73 201 Ipd
3. CREDITORI lei
88 247 1.093 2.082 CDT
3a – cheltuieli financiare privind lei
dobânzile 88 247 1.093 2.082 Chfd
4. ACŢIONARI lei
2.133 752 656 1.809 ACT
4a – dividende nete lei
2.133 752 656 1.809 Divn
5. AUTOFINANŢAREA lei
PENTRU FIRMĂ 1.748 3.123 5.080 11.160 AFN
5a – cheltuieli cu amortizarea lei
140 684 831 1.476 Cam
5b – profitul net reinvestit lei
1.850 2.716 5.494 11.811 Prinv
5c – alte elemente de lei
autofinanţare -242 -277 -1.245 -2.129 Aeaf
6. VALOAREA ADĂUGATĂ lei VA =
19.789 27.370 44.669 74.235 1+2+
+3+4+5

35

Universitatea Spiru Haret


1.2.2. Analiza dinamicii valorii adăugate
Dinamica valorii adăugate trebuie să prezinte o tendinţă de creştere
în preţuri comparabile de la o perioadă la alta, pentru a asigura creşterea
reală a bogăţiei create de firmă. Evoluţia valorii adăugate în preţuri
comparabile este prezentată în tabelul nr. 7.
Tabelul nr. 7
Dinamica valorii adăugate
Nr. Perioada de analiză
crt. Indicatori U/M Simbol
t –4 t –3 t –2 t –1 t
1. VALOAREA lei
ADĂUGATĂ 10.964 19.789 27.370 44.669 74.235 VA
2. Indicele de
creştere a - 1,00 1,23 1,88 4,36 5,37 Ip
preţurilor
3. VA în preţuri lei
comparabile 10.964 16.089 14.559 10.245 13.824 VApc
4. Indicele de % IVA=
creştere a VA 100% 146% 91% 70% 135% =VA1/VA
0
5. Variaţia VA % ∆VA=
- 46% -9% -30% 35% =IVA-100
6. Ritmul mediu %
de creştere a VA - - - - 5,98 RVA

Valoarea adăugată în preţuri comparabile a înregistrat în ultimul an


o evoluţie ascendentă, sporind cu 5% faţă de anul precedent, ceea ce
înseamnă o creştere a bogăţiei reale realizate de firmă, printr-o bună
valorificare a resurselor sale.

1.2.3. Analiza structurii valorii adăugate


Din punct de vedere structural, valoarea adăugată trebuie analizată
sub forma în care asigură remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la
activitatea economică a firmei.
În literatura de specialitate se consideră că ritmul de creştere a
elementelor valorii adăugate trebuie să respecte o succesiune bine
determinată, şi anume:

36

Universitatea Spiru Haret


• dividendele să crească aproximativ în acelaşi ritm cu auto-
finanţarea;
• profitul net să crească mai repede decât toate celelalte elemente;
• remunerarea statului să se reducă în ce priveşte ponderea sa,
reflectând o reducere a presiunii fiscale;
• ponderea ridicată a dobânzilor ar însemna o gestiune financiară
deficitară;
• creşterea în structură a cheltuielilor cu personalul ar reprezenta o
creştere a consumului de muncă echivalat valoric.
Evoluţia structurii valorii adăugate este prezentată în tabelul nr. 8.

Tabelul nr.8
Evoluţia structurii valorii adăugate
Nr. Perioada de analiză
Indicatori U/M Simbol
crt. t –3 t –2 t –1 t
1. Remunerarea
personalului % 21,2% 21,4% 17,8% 18,8% Rp/VA
2. Remunerarea
statului % 58,8% 63,6% 66,9% 60,9% Imp/VA
3. Remunerarea
creditorilor % 0,4% 0,9% 2,4% 2,8% Dob/VA
4. Remunerarea
investitorilor % 10,8% 2,7% 1,5% 2,4% Div/VA
5. Remunerarea
firmei % 8,8% 11,4% 11,4% 15,0% Afn/VA
6. VALOAREA
ADĂUGATĂ % 100% 100% 100% 100% 6=1+2+3+4+5

Ponderea principală în valoarea adăugată din punctul de vedere al


remunerării o deţine statul, ceea ce înseamnă o situaţie negativă pentru
firmă, deoarece reflectă gradul ridicat de presiune fiscală, având ca efect
stoparea dezvoltării firmei.
Pe locul doi ca pondere se situează remunerarea personalului, care
prezintă o tendinţă de reducere în perioada analizată.
Remunerarea firmei prin autofinanţare deţine o pondere redusă, în
schimb înregistrează o tendinţă generală de creştere, ceea ce semnifică
sporirea capacităţii firmei de a-şi autofinanţa dezvoltarea.
Remunerarea acţionarilor prin dividende prezintă o pondere
nesemnificativă în valoarea adăugată. Remunerarea creditorilor prezintă o
37

Universitatea Spiru Haret


tendinţă de creştere, ceea ce, asociat cu reducerea autofinanţării, indică
unele semnale negative în gestiunea resurselor financiare.

1.2.4. Analiza factorială a valorii adăugate


Punerea în evidenţă a factorilor care au generat modificarea valorii
adăugate şi identificarea măsurilor ce trebuie adoptate impun apelarea la
analiza de tip factorial, pe baza următorului model de analiză:
⎛ M⎞
VA = Qe⎜1 - ⎟ = Qe ⋅ va
⎝ Qe ⎠
Sistemul factorial se prezintă astfel:
ΔNs
ΔT
ΔQe Δt
Δwh
ΔVA
Δgi
Δ va
Δvai
în care: Qe - producţia exerciţiului (Qe = T ⋅ wh ) ;
(
T - timpul total de muncă T = Ns ⋅ t ; )
wa - productivitatea medie anuală calculată pe baza Qe
⎛ Qe ⎞ ;
⎜ Wa = ⎟
⎝ Ns ⎠
wh - productivitatea medie orară determinată pe baza producţiei
exerciţiului;
Ns - numărul mediu de personal;
t - timpul de muncă mediu pe salariat;
gi - structura producţiei exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi;
va - valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului:
n
∑ g i ⋅ va i
va = i =1 ;
100

38

Universitatea Spiru Haret


vai - valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului pe produse
sau tipuri de activităţi.
Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. 9.

Tabelul nr. 9
Factori de influenţă ai valorii adăugate
- mil. lei -
Nr. Perioada de analiză Indice
crt. Indicatori (%)
t-1 t
1. Producţia exerciţiului şi marja
120.631 180.299 149,4
comercială (Qe+Mc)
2. Consumurile provenite de la terţi (M) 75.962 106.063 139,6
3. Valoarea adăugată (VA) 44.669 74.236 166,2
4. Timpul total de muncă (T); ore 1.220.000 1.200.000 98,4
5. Numărul mediu de personal Ns ( ) 675 650 96,3
6. Timpul de muncă mediu pe salariat
(t ) ore 1.807 1.846 102,2

7. Productivitatea medie orară (wh ) 0,0989 0,1502 151,9


8. Valoarea adăugată medie la 1 leu
( )
producţie a exerciţiului va ; lei
0,3703 0,4117 111,2

9. Valoarea adăugată medie recalculată


la 1 leu producţie a exerciţiului – 0,395 –
(va ′); lei
Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenţelor facto-
rilor (semnificaţia acestora este prezentată în tabelul nr. 9.) presupun:
ΔVA = VA1 – VA0 = 74.236 – 44.669 = +29.567 lei
din care:
1) ΔQe = (Qe1 − Qe 0 ) ⋅ va 0 =
= (180299 − 120631) ⋅ 0,3703 = +22095 lei
din care, datorită:
1.1) ΔT = (T1 − T0 ) ⋅ wh 0 ⋅ va 0 = (1200000 − 1220000) ×
× 0,0989 × 0,3703 = −732lei

39

Universitatea Spiru Haret


din care:
1.1.1) Δ Ns = ( Ns1 − Ns 0 ) t 0 ⋅ wh 0 ⋅ va 0 =
= (650 − 675)1807 ⋅ 0,0989 ⋅ 0,3703 = −1654 lei
1.1.2) Δ t = Ns1 ( t1 − t 0 ) ⋅ wh 0 ⋅ va 0 =
= 650(1846 − 1807)0,0989 ⋅ 0,3703 = +922 lei
1.2. Δ wh = T1 ( wh1 − wh 0 ) va 0 =
= 1.200.000(0,1502 − 0,0989)0,3703 = +22.827 lei
2) Δ va 0 = Qe1 ( va1 − va 0 ) =
= 180.299(0,4117 − 0,3703) = +7472 lei
din care, datorită:
1
2.1) Δgi = Qe1 ( va − va 0 ) = 180.299(0,395 − 0,3703) = + 4453 lei.
1
2.2) Δva i = Qe1 ( va 1 − va ) = 180.299(0,4117 − 0,395) = +3019 lei.
Analiza factorială relevă că majorarea valorii adăugate s-a datorat
ambilor factori direcţi: producţia exerciţiului şi valoarea adăugată medie la
1 leu producţie a exerciţiului. Creşterea producţiei exerciţiului s-a datorat
majorării productivităţii muncii, care a contracarat influenţa nefavorabilă a
factorului extensiv, fondul total de timp de muncă, contribuind cu 75% la
creşterea valorii adăugate. Reducerea numărului de salariaţi constituie
cauza principală a nefolosirii integrale a fondului total de timp.
Sporirea valorii medii adăugate la 1 leu producţia exerciţiului ca
urmare a reducerii nivelului cheltuielilor cu materialele la 1 leu producţie
a generat mărimea valorii adăugate cu 7472 lei. Factorial, această situaţie
s-a datorat adaptării structurii producţiei la cerinţele cererii, în condiţiile
unei gestiuni eficiente, concretizată în creşterea ponderii produselor ce
necesită o cheltuială cu materialele la 1 leu producţie mai mică decât cea
realizată în anul anterior.
Majorarea valorii adăugate, ca măsură de sporire a eficienţei
combinării factorilor de producţie, se poate asigura prin:
− îmbunătăţirea utilizării timpului de muncă;
− creşterea productivităţii muncii;
− scăderea cheltuielilor cu materialele la 1 leu producţie;
− îmbunătăţirea calităţii produselor;
− creşterea gradului de înzestrare tehnică;
− creşterea gradului de folosire a capacităţii de producţie.
40

Universitatea Spiru Haret


PROBLEME REZOLVATE

1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:

Nr. UM
Indice
Indicatori P0 P1
crt. (%)
1 Producţia exerciţiului (Qe) lei 13.104 13.800 105,34
2 Consumurile provenind de lei 4.586 4.692 102,4
la terţi (M)
3 Valoarea adăugată (VA) lei 8.518 9.108 106,92
4 Timpul total de muncă (T) ore 65.520 61.133 93,61
5 Numărul mediu de salariaţi pers 35 33 95,23
( Ns )
6 Numărul mediu de ore pe ore 1.872 1.859 98,3
salariat ( t )
7 Productivitatea medie orară lei 0,200 0,225 112,5
( wh )
8 Valoarea adăugată medie la lei 0,65 0,66 101,53
1 leu producţie a exerci-
ţiului ( va )
9 Valoarea adăugată medie lei x 0,645 x
r
recalculată ( va )

Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra modificării


valorii adăugate a firmei.

Rezolvare
Din punct de vedere factorial, valoarea adăugată se poate analiza
pe baza următorului model:

⎛ M⎞
VA = Qe⎜1 - ⎟ = Qe ⋅ va
⎝ Qe ⎠

41

Universitatea Spiru Haret


Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit
modelului de mai sus se prezintă astfel:
ΔNs
ΔT
ΔQe Δt
Δwh
ΔVA
Δgi
Δ va
Δvai
în care:
Qe – producţia exerciţiului (Qe = T ⋅ wh ) ;
(
T- timpul total de muncă T = Ns ⋅ t ; )
wa – productivitatea medie anuală, determinată pe baza producţiei
exerciţiului ⎛⎜ Wa = Qe ⎞⎟ ;
⎝ Ns ⎠
wh – productivitatea medie orară determinată pe baza producţiei
exerciţiului;
Ns – numărul mediu de salariaţi;
t – timpul mediu de ore pe salariat;
gi – structura producţiei exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi;
⎛ n
⎜ ∑ g i ⋅ va i ⎞⎟
va – valoarea adăugată medie la 1 leu producţie ⎜ va = i=1 ⎟;
⎜ 100 ⎟
⎝ ⎠
vai – valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului pe produse
sau tipuri de activităţi.
Analiza factorială şi cuantificarea influenţelor factorilor (pe baza
datelor din tabelul de mai sus) se realizează astfel:
ΔVA = VA1 – VA0 = 9.108 – 8.518 = +590 lei
din care:
1. influenţa producţiei exerciţiului:
ΔQ (eΔVA ) = (Qe1 − Qe 0 ) ⋅ va 0 = (13.800 − 13.104 ) ⋅ 0,65 = +452 lei

42

Universitatea Spiru Haret


din care:
1.1. influenţa timpului total de muncă:
ΔT ( ΔVA )
= (T1 − T0 ) ⋅ wh 0 ⋅ va 0 = (61.333 − 65.520) ⋅ 0,2 ⋅ 0,65 = −544 lei
din care:
1.1.1. influenţa numărului mediu de personal:
Δ Ns
(ΔVA ) = ( Ns − Ns ) t ⋅ wh ⋅ va =
1 0 0 0 0

= (33 − 35)1.872 ⋅ 0,200 ⋅ 0,65 = −487 lei

1.1.2. influenţa numărului mediu de ore lucrate de un salariat:


( ΔVA )
Δt = Ns1 ( t1 − t 0 ) ⋅ wh 0 ⋅ va 0 =
= 33(1.859 − 1.872)0,200 ⋅ 0,65 = −57 lei

1.2. influenţa productivităţii medii orare:


Δ wh (ΔVA ) = T1 ( wh1 − wh 0 ) va 0 =
= 61.333(0,225 − 0,200)0,65 = +996 lei

2. influenţa valorii adăugate medie la 1 leu producţie a exerciţiului:


( ΔVA )
Δ va 0 = Qe1 ( va1 − va 0 ) = 13.800(0,66 − 0,65) = +138 lei
din care:
2.1. influenţa structurii producţiei exerciţiului:
Δg i(ΔVA ) = Qe1 ( va − va 0 ) = 13.800(0,645 − 0,65) = −69 lei.
r

2.2. influenţa valorii adăugate medie la 1 leu producţie a


exerciţiului pe produse:
Δva i(ΔVA ) = Qe1 ( va1 − va) = 13.8009(0,66 − 0,645) = +207 lei.
r

r
în care: va =
∑g i1 ⋅ va i 0
100

43

Universitatea Spiru Haret


Din analiza efectuată se constată o creştere a valorii adăugate cu
590 lei, respectiv cu 6,92% faţă de perioada anterioară. Situaţia se
apreciază ca pozitivă, ca efect al creşterii mai rapide a valorii adăugate
faţă de sporirea producţiei exerciţiului (106,92 > 105,34), ceea ce
înseamnă o sporire a gradului de valorificare a resurselor materiale
procurate de la terţi.
Analizând contribuţia factorilor direcţi la obţinerea sporului absolut,
rezultă că 76,6% din modificarea totală s-a datorat creşterii producţiei
exerciţiului, iar 23,4% sporirii valorii medii adăugate la 1 leu producţie.
Producţia exerciţiului a crescut cu 696 lei, determinând sporirea
valorii adăugate cu 452 lei. Producţia exerciţiului şi, implicit valoarea
adăugată prin intermediul acesteia au fost influenţate de modul de
utilizare (extensiv şi intensiv) a potenţialului uman.
Din punct de vedere extensiv, utilizarea incompletă a timpului de
muncă, ca efect al nerealizării numărului mediu de salariaţi şi a timpului
de muncă pe salariat, a avut ca efect scăderea valorii adăugate cu 544 lei.
Scăderea numărului de salariaţi, este o situaţie justificată şi se datorează
creşterii productivităţii muncii. Din punct de vedere intensiv, se constată
o creştere a productivităţii medii orare cu 0,025 lei, care se reflectă în
sporirea valorii adăugate cu 996 lei.
Valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului a crescut
cu 0,01 lei şi a determinat sporirea cu 138 lei a valorii adăugate totale.
Această influenţă denotă reducerea cu 1% a ponderii consumurilor de la
terţi în volumul total de activitate.
Aprofundând această influenţă, se constată că:
• structura producţiei s-a modificat în sensul creşterii ponderii
acelor produse a căror valoare adăugată la 1 leu producţie pe produse era
inferioară valorii adăugate medii la 1 leu producţie din perioada P0;
• valoare adăugată la 1 leu producţie pe produse a exercitat o
influenţă favorabilă, ca urmare a îmbunătăţirii calităţii produselor,
materializată în creşterea preţurilor de vânzare, reducerii consumurilor
specifice de resurse materiale etc.

44

Universitatea Spiru Haret


2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr. UM
Indicatori P0 P1
crt.
1 Total cheltuieli cu personalul mii lei 80 85
2 Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele mii lei 100 80
3 Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte mii lei 51 55
asimilate
4 Cheltuieli privind dobânzile mii lei 25 40
5 Rezultatul exploatării recalculat (exclusiv mii lei 10 15
cheltuielile financiare cu dobânzile)
6 Producţia exerciţiului mii lei 500 530
7 Numărul mediu de salariaţi pers. 1.000 1.050
8 Numărul mediu de ore pe salariat ore 1.875 1.870
Se cere:
1) Să se determine valoarea adăugată, rata valorii adăugate, rata
variaţiei valorii adăugate, productivitatea medie orară a muncii;
2) Să se analizeze influenţa factorilor asupra valorii adăugate.
Rezolvare
1) Metoda aditivă de calcul a valorii adăugate vizează însumarea
următoarelor componente: cheltuieli cu personalul, cheltuielile cu
amortizările şi provizioanele, cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate, cheltuieli privind dobânzile, rezultatul exploatării recalculat.
Pe baza datelor din tabelul de mai sus, valoarea adăugată în
perioada de bază (VA0) şi valoarea adăugată în perioada curentă (VA1)
se determină astfel:
VA0 = 80 + 100 + 51 + 25 + 10 = 266
VA1 = 85 + 80 + 55 + 40 + 15 = 275

( )
Rata medie a valorii adăugate R VA se determină cu relaţia:
VA VA 0 266
R VA = ⋅ 100 ; R VA0 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 53,20%
Qe Qe 0 500
VA1 275
R VA1 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 51,89%
Qe1 530

45

Universitatea Spiru Haret


Rata variaţiei valorii adăugate (R ΔVA ) denumită şi „rata de
creştere a firmei” se calculează cu relaţia:
VA1 − VA 0 275 - 266
R ΔVA = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 3,38%
VA 0 266
Productivitatea medie orară se determină astfel:
Qe Qe Qe1 530
Wh = = ; Wh 1 = = = 0,2699
T Ns ⋅ t N s 1 ⋅ t 1 1.050 ⋅ 1.870
Qe 0 500
Wh 0 = = = 0,2666
N s 0 ⋅ t 0 1.000 ⋅ 1.875
2) Modelul factorial de analiză a valorii adăugate pentru
aplicaţia dată este următorul:
VA = N s ⋅ t ⋅ Wh ⋅ va (cu notaţiile deja cunoscute).
Influenţa factorilor se realizează, după cum urmează:
ΔVA = N s1 ⋅ t 1 ⋅ Wh 1 ⋅ va 1 − N s 0 ⋅ t 0 ⋅ Wh 0 ⋅ va 0 =
= 275 − 266 = +9 mii lei
din care:
– influenţa modificării numărului mediu de salariaţi:
( )
ΔN s(ΔCA ) = N s1 − N s0 ⋅ t 0 ⋅ Wh 0 ⋅ va 0 =
266
= (1.050 − 1.000)1.875 ⋅ 0,2666 ⋅ = +13,30 mii lei
500
– influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate pe salariat:
Δt
( ΔCA )
( )
= N s1 t1 − t 0 ⋅ Wh 0 ⋅ va 0 =
= 1.050(1.870 − 1.875)0,2666 ⋅ 0,532 = −0,74mii lei
– influenţa modificării productivităţii medii orare:
ΔWh
( ΔCA )
( )
= N s1 ⋅ t1 W h1 − W h 0 ⋅ va 0 =
= 1.050 ⋅1.870(0,2699 − 0,2666 ) ⋅ 0,532 = +3,40 mii lei

46

Universitatea Spiru Haret


– influenţa modificării valorii adăugate la un leu producţie a
exerciţiului:
(
Δ va = N s1 ⋅ t1 ⋅ Wh1 va1 − va 0 = )
= 1.050 ⋅1.870 ⋅ 0,2699(0,5188 − 0,532 ) = −6,96
De la o perioadă la alta, se constată creşterea valorii adăugate cu
9 mii lei. Creşterea valorii adăugate se datorează influenţei pozitive a
numărului mediu de salariaţi cu 13,3 mii lei, a productivităţii medii
orare cu 3,4 mii lei şi este influenţată negativ cu 0,74 mii lei, de
scăderea numărului mediu de ore lucrate pe salariat.
3. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr. crt. Indicatori UM P0 P1
1 Producţia exerciţiului mii lei 2.100 2.231
2 Consumuri intermediare mii lei 1.680 1.719
Se cere să se analizeze influenţa cheltuielilor cu materialele
(consum intermediar) la 1 leu producţie a exerciţiului, asupra sumei
valorii adăugate.
Rezolvare
Modelul utilizat pentru cuantificarea influenţei cheltuielilor cu
materiale asupra sumei valorii adăugate este următorul:
⎛ M⎞
VA = Qe⎜⎜1 - ⎟⎟
⎝ Qe ⎠
în care: M reprezintă consumurile intermediare de la terţi aferente activi-
tăţii de producţie.
Influenţa cheltuielilor cu materialele (consumul intermediar) se
calculează astfel:
( ΔCA )
⎛ M⎞ ⎡⎛ M ⎞ ⎛ M ⎞⎤
Δ⎜⎜1 - ⎟⎟ = Qe1 ⎢⎜⎜1 - 1 ⎟⎟ − ⎜⎜1 - 0 ⎟⎟⎥ =
⎝ Qe ⎠ ⎢⎣⎝ Qe1 ⎠ ⎝ Qe0 ⎠⎥⎦
⎡⎛ 1.719 ⎞ ⎛ 1.680 ⎞⎤
= 2.231⎢⎜1 - ⎟ − ⎜1 - ⎟⎥ = +65,59 mii lei
⎣⎝ 2.231 ⎠ ⎝ 2.100 ⎠⎦
Sporirea consumurilor intermediare cu 39 mii lei, a determinat, în
condiţiile date, reducerea valorii adăugate cu 65,59 mii lei.
47

Universitatea Spiru Haret


4. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:

Nr. UM
Indicatori P0 P1
crt.
1 Producţia exerciţiului mii lei 1.100 1.260
2 Fondul total de timp de muncă ore 440.000 420.000
3 Valoarea medie adăugată la 1 leu producţie lei 0,50 0,52

Se cere să se analizeze influenţa productivităţii medii orare


asupra valorii adăugate.

Rezolvare
Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit
datelor din tabelul de mai sus, se prezintă astfel:

T
Qe
wh
VA

va

Influenţa productivităţii medii orare asupra valorii adăugate se


determină astfel:
Δ wh (ΔCA ) = T1 ( wh1 − wh 0 ) va 0 =
⎛ 1.260 1.100 ⎞
= 420.000 ⋅ ⎜ − ⎟ ⋅ 0,50 = +105mii lei
⎝ 420.000 440.000 ⎠

Ca urmare a analizei efectuate, se constată o creştere a


productivităţii medii orare de la 2,5 lei în perioada P0 la 3 lei în perioada
P1. Situaţia se apreciază ca pozitivă, în condiţiile în care ceilalţi factori
rămân neschimbaţi, creşterea productivităţii medii orare determinând o
creştere a valorii adăugate cu 105 mii lei.

48

Universitatea Spiru Haret


5. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr. UM
Indicatori P0 P1
crt.
1 Producţia exerciţiului mii lei 2.080 2.200
2 Fondul total de timp de muncă ore 520.000 500.000
3 Valoarea medie adăugată la 1 leu producţie lei 0,45 0,50
a exerciţiului
Se cere să se determine influenţa fondului de timp asupra valorii
adăugate.
Rezolvare
Modelul utilizat pentru analiza factorială a valorii adăugate este
următorul:
VA = Qe ⋅ va = T ⋅ Wh ⋅ va
Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit
modelului de mai sus, se prezintă astfel:
T
Qe
wh
VA

va
Cuantificarea influenţei fondului de timp asupra valorii adăugate se
realizează după cum urmează:

ΔT (ΔVA ) = (T1 − T0 ) ⋅ Wh 0 ⋅ va 0 =
2.080
= (500.000 − 52.000) ⋅ 0,45 = −36mii lei
520.000

Reducerea timpului de muncă cu 20.000 ore în perioada P1,


comparativ cu perioada P0, în condiţiile în care ceilalţi factori de influenţă
rămân neschimbaţi, a determinat o scădere a valorii adăugate cu
36 mii lei.

49

Universitatea Spiru Haret


1.3. Analiza producţiei fizice
Producţia fizică reprezintă totalitatea valorilor de întrebuinţare rezultate
din activitatea productivă a firmei, care pot fi puse în circuitul economic.
Analiza producţiei fizice pe total şi pe sortimente este necesară,
deoarece, în relaţiile lor cu piaţa, firmele se regăsesc în dublă ipostază de
consumatori şi beneficiari.
Firmele, în urma studierii segmentului de piaţă pe care evoluează ca
beneficiare, îşi stabilesc programul de fabricaţie, solicitând furnizorilor
resursele de care au nevoie.
Pentru analiza programului de fabricaţie se utilizează următoarele
procedee:
• indici individuali de îndeplinire a programului de producţie, pe
sortimente şi pe total.
La nivelul fiecărui sortiment, indicele volumului fizic al producţiei
se calculează pe baza următoarei relaţii:
q1
iq = ⋅ 100
q0

în care: q reprezintă volumul fizic al producţiei obţinute.


( )
• coeficientul mediu de sortiment Ks şi coeficientul de
nomenclatură (Kn).
În interpretarea rezultatelor obţinute se are în vedere principiul de
bază conform căruia nu se acceptă compensarea nerealizărilor înregistrate
la anumite sortimente cu depăşirile de la alte sortimente.
Coeficientul mediu de sortiment se poate determina astfel:
a) Ks = ∑ min 0
q p
∑ q0p0
în care: ∑ q min p 0 reprezintă valoarea recalculată a producţiei
fabricate în limitele programate.
Valoarea recalculată a producţiei fabricate în limitele programate se
stabileşte comparând valoarea efectivă cu valoarea programată a
producţiei pe fiecare sortiment, luându-se în calcul valoarea minimă
rezultată în urma comparaţiei.

50

Universitatea Spiru Haret


b) Ks = 1 − ∑ Δqp
∑ q0p0
în care: Δ q p reprezintă abaterile negative (nerealizările faţă de
programul de fabricaţie) pe sortimente.

c) Ks = ∑ i 02 qi + ∑ i 0
q′ i q′′
100 100
în care: q'i0 – ponderile valorice ale produselor la care nu s-a realizat
programul de fabricaţie;
q"i0 – ponderile valorice ale produselor la care programul de
fabricaţie a fost integral realizat sau depăşit;
iqi – indicele de realizare a programului de fabricaţie pe sortimente.
În urma calculului coeficientului mediu de sortiment, există
următoarele situaţii:

1) Ks = 1 – programul de fabricaţie a fost realizat la toate


sortimentele în proporţie de 100%
sau:
– programul de fabricaţie a fost realizat şi depăşit la
toate sortimentele, indiferent de proporţia de realizare.

2) Ks 〈 1 – programul de fabricaţie nu a fost realizat atât pe total,


cât şi pe sortimente, indiferent de proporţia de
nerealizare
sau:
– programul de fabricaţie a fost realizat şi depăşit pe
total; dar la cel puţin un sortiment nu s-a realizat
nivelul prevăzut (ca urmare a respectării principiului
necompensării)

Deoarece în practică există situaţii, cum ar fi: neîndeplinirea pro-


gramului la un singur sortiment, dar într-o proporţie foarte mare;
neîndeplinirea programului la mai multe sortimente, însă în proporţii mai
mici, este necesar să completăm analiza cu calculul coeficientului de
nomenclatură (Kn):

51

Universitatea Spiru Haret


n
Kn = 1−
N
în care:
n – numărul de poziţii din nomenclatorul de produse la care nu s-au
respectat prevederile;
N – numărul total de poziţii din nomenclatorul de produse.
Obiectivele analizei programului de fabricaţie pe total şi pe
sortimente sunt:
– evidenţierea gradului de realizare a programului producţiei fizice
pe sortimente şi pe total;
– localizarea cauzelor ce au generat disfuncţionalităţi, pe sectoare
de activitate;
– formularea de măsuri pentru realizarea programului producţiei fizice.
Pentru exemplificarea metodologiei de analiză a realizării
programului de fabricaţie pe total şi pe sortimente vom prezenta situaţia
privitoare la planul de producţie, precum şi realizarea acestuia la
societatea comercială „X” (tabelul nr. 10).

Tabelul nr. 10
Programul de fabricaţie şi gradul de realizare a acestuia la S.C. „X”
Denu- Cantitatea (buc.) Preţ Valoarea producţiei
Nr. mire contractat (mii lei)
crt. sorti- Progra- Reali- (lei/buc.) programată realizată
ment mată zată
1 P1 32.250 35.625 30,0 967,500 1.068,75
2 P2 32.250 33.000 28,5 919,125 940,5
3 P3 32.250 28.500 28,5 919,125 812,25
4 P4 32.250 32.625 30,0 967,500 978,75
5 P5 22.500 22.950 575,0 12.937,500 1.3196,25
6 TOTAL x x x 16.710,75 16.996,5

52

Universitatea Spiru Haret


Nr. Denu- Indicele de Abateri Valoarea Structura
crt.
mire realizare a negative producţiei producţiei
sorti- progra- (∆qp) recalculată (%)
ment mului de în limitele Progra- Reali-
producţie progr. mată zată
(Iq (%))
1 P1 110,46 - 967,5 5,79 6,29
2 P2 102,33 - 919,125 5,5 5,53
3 P3 88,37 -106,875 812,25 5,5 4,78
4 P4 101,16 - 967,5 5,79 5,76
5 P5 102 - 12.937,5 77,42 77,64
6 TOTAL 101,71 -106,875 16.603,8.75 100 100

16.603,875
a) Ks = = 0,9936
16.710,75
5,5 × 88,37 5,79 + 5,5 + 5,79 + 77,42
b) Ks = + = 0,9936
100 2 100
106,875
c) Ks = 1 − = 0,9936
16.710,75
1
Kn = 1 − = 0,8 (80%)
5
La firma analizată (tabelul nr. 10) se constată o depăşire a
volumului valoric al producţiei cu 1,71% (Iq = 101,71%), situaţie aparent
favorabilă. Din analiza efectuată constatăm o nerealizare de 106,875 mii
lei la sortimentul P3, în timp ce la celelalte patru sortimente realizările au
depăşit prevederile.
Calculând coeficientul mediu de sortiment, observăm că s-au
( )
respectat prevederile în proporţie de 99,36% Ks . Această situaţie se va
reflecta nefavorabil asupra rezultatelor firmei, deoarece, neadmiţându-se
principiul compensărilor între depăşirile de la anumite sortimente şi
nerealizările de la alte sortimente, beneficiarul acestor produse nu va
accepta depăşirile la cele 4 sortimente. Acest lucru se va reflecta pentru
firma analizată într-o producţie nevândută în valoare de 106,875 mii lei
(16.603,875 mii lei – 16.710,75 mii lei).
53

Universitatea Spiru Haret


Mai mult decât atât, în cazul în care în contract a fost
prevăzut, beneficiarul produselor va accepta la toate produsele o
cantitate de produse reprezentând 88,37% din volumul contractat, adică
88,37% × 16.710,75 = 14.767,2897 mii lei.
În aceste condiţii, nerealizările efective ale firmei „×” vor fi:
14.767,2897 mii lei – 16.996,28 mii lei = - 2.228,0603 mii lei.
În concluzie, deşi producţia a fost realizată, piaţa nu va recunoaşte
decât 14.767,2897 mii lei, situaţie ce va genera o sporire a stocurilor de
produse finite la producător în valoare de 2.228,9603 mii lei. Aspectul
favorabil al depăşirii programului de fabricaţie la producţia contractată
este aparent, întrucât nerealizarea înregistrată la un sortiment atrage efecte
negative asupra valorificării celorlalte sortimente.
Pierderea firmei „×” poate fi şi mai mare dacă în contract sunt
prevăzute despăgubiri şi penalităţi pentru produsele nelivrate.
Pentru caracterizarea structurii producţiei, se folosesc ponderile (la
nivelul fiecărui tip de produs) şi coeficientul mediu de structură sau de
asortiment (la nivel de firmă). Ca şi în cazul precedent (coeficientul
mediu de sortiment), nivelul maxim al coeficientului mediu de structură
este 1.
Coeficientul mediu de structură (asortiment) se stabileşte pe baza
următoarelor relaţii:
a) Ka = 100 − ∑ Δg

(
∑ q min p 0

)
b) Ka =
(
∑ g1p 0

)
în care:
∑ Δg – suma modificării ponderilor pe fiecare sortiment,
indiferent de semnul matematic;
( )′
∑ q1p 0 – valoarea efectivă a producţiei recalculată în funcţie de
structura programată pe sortimente. Se determină astfel:
• înmulţind valoarea efectivă totală a producţiei cu structura
programată a acesteia pe fiecare sortiment în parte;
• sau înmulţind indicele mediu de îndeplinire a programului de fa-
bricaţie cu valoarea programată a producţiei pe fiecare sortiment în parte.
54

Universitatea Spiru Haret



∑ (q min p 0 ) – valoarea producţiei executată în contul structurii
programate (se determină, prin compararea la nivelul fiecărui sortiment
în parte a valorii efective a producţiei cu valoarea efectivă a acesteia
recalculată în funcţie de structura programată, luând în calcul valoarea
minimă realizată în urma comparaţiei).
În cazul firmei „×”, coeficientul mediu de structură se stabileşte
astfel:
Ka =
= 100− ∑ (6,29 − 5,79) + (5,53 − 5,5) + (4,78 − 5,5) + (5,76 − 5,79) + (77,64 − 77,42) =
= 100− ∑(0,5 + 0,03 + 0,72 + 0,03+ 0,22) =
= 100−1,51= 98,49% sau 0,9849

PROBLEME REZOLVATE
1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:

UM
Valoarea producţiei
Nr. Denumirea
P0 P1
crt. produsului
(prevăzut) (realizat)
1 P1 mii lei 3.400 3.700
2 P2 mii lei 560 650
3 P3 mii lei 1.200 1.050
4 P4 mii lei 6.000 5.800
5 P5 mii lei 390 400
6 TOTAL mii lei 11.550 11.600
Se cere să se analizeze realizarea programului de fabricaţie pe
total şi pe sortimente.
Rezolvare
• Se utilizează coeficientul mediu de sortiment Ks . ( )
Determinarea coeficientului mediu de sortiment se bazează pe
principiul necompensării unor realizări la unele sortimente, cu depăşirile
înregistrate la alte sortimente:
Ks =
∑ q min p 0
∑ q 0p0
55

Universitatea Spiru Haret


în care: ∑q min p0 reprezintă valoarea recalculată a producţiei
fabricate în limitele prevăzute, care se stabileşte comparând valoarea
efectivă cu valoarea prevăzută a producţiei pe fiecare sortiment,
luându-se în calcul valoarea minimă;
∑ q 0 p 0 - valoarea prevăzută a producţiei fabricate.
Se obţine:
Denumirea
UM qmin
produsului
P1 mii lei 3.400
P2 mii lei 560
P3 mii lei 1.050
P4 mii lei 5.800
P5 mii lei 390
TOTAL mii lei 11.200
11.200
Ks = ⋅ 100 = 96,97%
11.550
Evoluţia coeficientului mediu pe sortiment pune în evidenţă
proporţia de realizare a programului pe sortimente, precum şi numărul
acestora. Se constată că, deşi programul de producţie a fost depăşit
(realizările fiind de 11.600 mii lei faţă de 11.550 mii lei prevăzuţi), pe
sortimente realizarea a fost de 96,97%. Rezultă că, dacă nu există
suficiente stocuri la sortimentele nerealizate fizic, firma nu îşi va
onora obligaţiile contractuale faţă de beneficiari.
• Analiza producţiei fizice pe baza coeficientului mediu pe
sortiment trebuie completată cu coeficientul de nomenclatură (Kn):
n
Kn = 1 −
N

unde: n = numărul de poziţii la care s-a realizat programul;


N = numărul total de poziţii din program.
3
Pentru firma analizată, se obţine: K n = 1 − = 0,40
5
Coeficientul de nomenclatură arată că producţia nu a fost
realizată la 60% din produsele analizate. Se impune identificarea
cauzelor pe produse, care au condus la această situaţie.
56

Universitatea Spiru Haret


2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Sortimente Indici de realizare a programului de fabricaţie (%)
V1 V2 V3 V4 V5 V6
A 120,0 96,0 100 99 100,5 93,2
B 100,2 136,0 100 99 100,5 54,5
C 243,5 242,5 100 99 100,5 99,9
TOTAL 118,5 129,5 100 99 100,5 83,4
Pe baza datelor de mai sus menţionate, analizaţi în care din
următoarele variante coeficientul mediu de sortiment este mai mic
decât 1 sau 100.
Rezolvare
( )
Între coeficientul mediu pe sortiment K s şi de structură K a ( )
şi nivelul indicelui de realizare a programului de fabricaţie (Iq) pot
exista următoarele corelaţii:
⎧K s < 1(100)

a) ⎨K a < 1(100 )
⎪I > (100)
⎩q
Această corelaţie reflectă faptul că la nivel de firmă depăşirea
realizată este efectul compensării nerealizărilor înregistrate la unele
sortimente, cu depăşirile de la alte sortimente. Conform datelor din
tabelul de mai sus, această corelaţie poate fi aplicată variantei a doua
a programului de fabricaţie.
⎧K s < 1(100)

b) ⎨K a = 1(100 )
⎪I < (100)
⎩q

Situaţia prezentată reflectă faptul că programul de producţie nu a


fost îndeplinit la nici un sortiment şi, în consecinţă, nici la nivel de
firmă, în aceeaşi proporţie, ceea ce reprezintă un aspect negativ al
activităţii desfăşurate de firmă. Varianta a patra a programului de
producţie se încadrează în cerinţele aplicaţiei descrise anterior.
57

Universitatea Spiru Haret


⎧K s < 1(100)

c) ⎨K a < 1(100 )
⎪I < (100)
⎩q
Corelaţia de mai sus reflectă faptul că programul de producţie nu
a fost îndeplinit la nivel de firmă, datorită nerealizărilor înregistrate la
anumite sortimente care pot fi mai mari decât depăşirile aferente altor
sortimente. La aceeaşi situaţie (Iq < 100%) se poate ajunge şi atunci
când programul de producţie nu s-a realizat la nici un sortiment, dar în
proporţii diferite.
În aplicaţia prezentă, se constată că varianta a şasea de fabricaţie
se încadrează în cerinţele corelaţiei, mai sus descrisă.
În concluzie, în variantele: V2, V4 şi V6 coeficientul mediu de
sortiment este mai mic decât 1 sau 100.

3. În care din următoarele variante K s = 1(100), iar K a < 1(100 ) :


Sortimente Indici de realizare a programului de fabricaţie (%)
V1 V2 V3 V4 V5 V6
A 120,0 96,0 100 99 100,5 93,2
B 100,2 136,0 100 99 100,5 54,5
C 243,5 242,5 100 99 100,5 99,9
TOTAL 118,5 129,5 100 99 100,5 83,4

Rezolvare
Structura producţiei reprezintă ponderea pe care o deţine fiecare
sortiment în totalul producţiei. Pentru caracterizarea modului de
realizare a programului de producţie din punctul de vedere al
structurii, în procesul de analiză se utilizează coeficientul mediu de
structură sau asortiment ( K a ):
K a = 100 − ∑ Δg
în care: ∑ Δg = suma abaterilor negative ale ponderilor pe sortimente;
Pentru a rezolva cerinţele aplicaţiei de mai sus, în condiţiile în
care dispunem doar de indicii de realizare a programului de fabricaţie,
vom utiliza următoarea corelaţie:
58

Universitatea Spiru Haret


⎧K s = 1(100)

⎨K a < 1(100)
⎪I > (100)
⎩q
Corelaţia prezentată poate fi întâlnită atunci când a avut loc o
depăşire a programului de producţie pe fiecare sortiment şi în medie la
nivel de firmă, însă în proporţii diferite. Varianta unu (V1) din programul
de fabricaţie întruneşte condiţiile cerute în aplicaţia de mai sus. Această
situaţie se apreciază în mod favorabil, dacă ritmurile de depăşire a
programului de fabricaţie pe sortimente au fost determinate de solicitările
clienţilor, iar sporul de producţie a avut desfacerea asigurată.

1.4. Analiza calităţii produselor


Calitatea poate fi definită ca măsura, gradul în care un produs sau
un serviciu, prin totalitatea caracteristicilor sale tehnice, economice,
sociale şi de exploatare, satisface nevoia pentru care a fost creat.
Analiza calităţii produselor diferenţiate pe clase de calitate se
poate realiza cu ajutorul următoarelor procedee:
A) La nivel de produs:
( )
1) coeficientul mediu de calitate pe produs K i determinat pe baza
indicilor claselor de calitate:
∑ qi Ki ∑ giKi
Ki = sau K i =
∑ qi 100
în care: qi – cantitatea fabricată din clasa de calitate „i”;
Ki – coeficientul clasei de calitate „i”;
gi – structura producţiei fabricate pe clase de calitate.
( )
2) coeficientul mediu de calitate Kei , determinat pe baza
coeficienţilor de echivalenţă:
∑ q i ⋅ Kei ∑ g i ⋅ Kei
Kei = sau
∑ qi 100
în care:
Kei = coeficientul de echivalenţă al clasei de calitate „i”.

59

Universitatea Spiru Haret


3) preţul mediu de vânzare p i : ( )
∑ qi pi ∑ gi pi
pi = sau
∑ qi 100
în care: pi reprezintă preţul unitar al produselor din clasa de calitate „i”.

B) La nivel de firmă:
1) coeficientul mediu generalizat al calităţii:

Kg =
∑ gi Ki
100
în care: gi – structura producţiei fabricate pe produse;
K i – coeficientul mediu de calitate pe produs.

2) ponderea produselor de calitate superioară în valoarea totală a


producţiei diferenţiate pe clase de calitate (gs):

Valoarea produselor de calitate superioară


gs = ×100
Valoarea totală a produselor diferenţiate pe clase de calitate

Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. 11.


( )
Coeficientul mediu de calitate K i determinat pe baza indicilor
claselor de calitate, conform datelor din tabelul nr. 11, are următoarele
valori, în perioada prevăzută (0) şi în perioada realizată (1):

K i0 =
∑ q i0 ⋅ K i
=
(9000 × 1) + (10.500 × 2) + (10.500 × 3) =
∑ q i0 30.000
61.500
= = 2,05
30.000

60

Universitatea Spiru Haret


61

Universitatea Spiru Haret


K i1 =
∑ qi1 ⋅ Ki
=
(10.560 × 1) + (9240 × 2) + (13.200 × 3) =
∑ qi1 33.000
68.640
= = 2,08
33.000
K i0 2,05
I = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 98,56%
K 2,08
i K i1

Deci, K i1 〉 K i0 – situaţia se apreciază ca fiind nefavorabilă.


În varianta aplicării formulei:
∑ gi ⋅ Ki
Ki =
100
∑ g i0 ⋅ K i (30 × 1) + (35 × 2 ) + (35 × 3) 205
K i0 = = = = 2,05
100 100 100
∑ g i1 ⋅ K i (32 × 1) + (28 × 2 ) + (40 × 3) 208
K i1 = = = = 2,08
100 100 100

Coeficientul mediu de calitate determinat pe baza coeficienţilor de


( )
echivalenţă Kei , aşa cum rezultă din tabelul nr. 11, are următoarele
valori:
∑ q i ⋅ Kei (9.000 × 1) + (10.500 × 0,8) + (10.500 × 0,6 )
Ke i = 0 = =
0 ∑ qi 30.000
0
23.700
= = 0,790
30.000
∑ q i ⋅ Kei (10.560 × 1) + (9240 × 0,8) + (13.200 × 0,6 )
Kei = 1 = =
1 ∑ qi 33.000
1
25.872
= = 0,784
33.000

62

Universitatea Spiru Haret


Kei
I = 1 × 100 = 0,784 × 100 = 99,24%
Ke Kei 0,790
i 0
Deci, Kei1 < Kei0 – situaţia este nefavorabilă.
În varianta aplicării formulei:
∑ g i ⋅ Kei
Kei =
100
rezultatele analizei sunt următoarele:
Kei =
(30 × 1) + (35 × 0,8) + (35 × 0,6) = 79 = 0,790
0 100 100
Kei =
(32 × 1) + (28 × 0,8) + (40 × 0,6) = 78,4 = 0,784
1 100 100
Preţul mediu de vânzare, calculat pe baza datelor din tabelul nr. 11,
reprezintă un alt procedeu de apreciere a calităţii produselor în perioada
analizată, comparativ cu situaţia prevăzută.
∑ q i ⋅ p i (9000 × 0,5) + (10.500 × 0,4 ) + (10.500 × 0,3)
pi 0 = 0 = =
∑ qi 30.000
0
11.850
= = 0,3950 lei / buc.
30.000
sau:

pi 0 =
∑ g i 0 pi
=
(30 × 0,5) + (35 × 0,4) + (35 × 0,3) = 0,3950 lei/buc
100 100

pi1 =
∑ qi1 ⋅ pi
=
(10.560 × 0,5) + (9240 × 0,4) + (13.200 × 0,3) = 0,392 lei/buc.
∑ qi1 33.000
sau:

p i1 =
∑ g i1p i
=
(32 × 0,5) + (28 × 0,4) + (40 × 0,3) = 0,392 lei/buc.
100 100
Deci, pi1〈 pi 0 , ceea ce înseamnă o înrăutăţire a calităţii producţiei,
situaţie ce se va reflecta în reducerea rezultatelor firmei.
Pentru a caracteriza calitatea producţiei la nivel de firmă,
metodologia de analiză se prezintă astfel (tabelul nr. 12).

63

Universitatea Spiru Haret


Tabelul nr. 12
Calculul coeficientului generalizat de calitate
Nr. Denu- Structura Coeficientul de Determinarea
crt. mirea producţiei calitate pe coeficientului generalizat
produ- produs de calitate
selor Pre- Reali- Pre- Reali- Pre- Rea- Recal-
văzut zat văzut zat văzut lizat culat
1 P1 40 35 1,6 1,4 0,640 0,490 0,560
2 P2 35 32 1,8 2,0 0,630 0,640 0,576
3 P3 25 33 2,2 1,9 0,550 0,627 0,726
TOTAL 100 100 x x 1,820 1,757 1,862

În baza datelor din tabelul nr. 12, analiza calităţii producţiei la nivel
de firmă, cu ajutorul coeficientului mediu generalizat al calităţii, se
desfăşoară astfel:
Δ Kg = Kg 1 − Kg 0 = 1,757 − 1,820 = − 0,063
Situaţia este favorabilă întrucât valoarea coeficientului de calitate
efectiv se apropie de 1 (calitatea I).
Modificarea coeficientului mediu generalizat al calităţii se explică
prin influenţa structurii producţiei (gi) şi a coeficientului mediu de calitate
( )
pe produs K i . Influenţele se stabilesc astfel:

1) Δg i = ∑ g i1 K i 0 − ∑ g i 0 K i 0 = Kg ′ − Kg 0 = 1,862 − 1,820 = + 0,042


100 100
Situaţia se explică prin faptul că a crescut ponderea acelui produs
care avea o calitate inferioară calităţii medii pe firmă (în cazul de faţă a
crescut ponderea produsului C, de la 25% la 33%; acest produs are o
calitate inferioară celei medii 1,82).

2) Δ K i = ∑ g i1 ⋅ K i1 − ∑ g i1 ⋅ K i 0 = Kg 1 − Kg ′ = 1,757 − 1,862 = − 0,105


100 100
Influenţa coeficientului de calitate pe produs asupra calităţii
producţiei la nivel de firmă este pozitivă, în sensul că s-a depus un efort
din partea firmei pe linia aprovizionării cu materii prime de calitate
superioară, folosirii unei forţe de muncă având o calificare ridicată şi
utilizarea unor mijloace fixe cu randament superior.
64

Universitatea Spiru Haret


PROBLEME REZOLVATE
1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Clasa Cantitatea (buc) Preţ unitar (lei/buc)
de calitate P0 P1 P0 P1
Calitatea I 5.000 5.050 25.000 25.500
Calitatea a II-a 7.000 6.900 10.500 10.800
Calitatea a III-a 4.500 4.800 50.000 48.000
Calitatea a IV-a 1.300 1.350 100.000 95.000
TOTAL 17.800 18.100 – –
Se cere să se analizeze calitatea produselor utilizând indicatorii
de calitate cunoscuţi.
Rezolvare
Analiza calităţii produsului sau a serviciului se poate realiza cu
ajutorul indicatorilor:
• coeficientul mediu de calitate pe produs K i ( ) calculat cu
relaţia:

Ki = ∑q Ki i
sau K i =
∑g K
i i

∑q i 100
în care:
qi – volumul producţiei pe fiecare sortiment;
gi – ponderea fiecărui sortiment în totalul producţiei;
K i reprezintă coeficientul clasei de calitate.
Situaţia este favorabilă pentru firmă când coeficientul mediu de
calitate pe produs tinde către 1 ( K i → 1 , simbol al calităţii
(
superioare), prin descreştere K i1 < K i 0 . )
• preţul mediu de vânzare pi : ( )
p= ∑q p
i i
sau p =
∑g p
i i

∑q i 100
în care:
pi reprezintă preţul unitar al produselor din clasa de calitate „i”.

65

Universitatea Spiru Haret


Nivelul calităţii pe baza preţului mediu de vânzare (Kp) poate fi
relevat prin raportul dintre preţul mediu de vânzare p1 şi cel aferent ( )
bazei de comparaţie p 0 : ( )
p1
Kp =
p0
Când Kp > 1, aceasta reflectă o îmbunătăţire a calităţii producţiei
pe produs ( p1 > p 0 ), ca efect al creşterii ponderii producţiei de calitate
superioară în totalul producţiei aferente produsului analizat.

Ki0 =
∑g K i0 i0
=
5.000 ⋅ 1 + 7.000 ⋅ 2 + 4.500 ⋅ 3 + 1.300 ⋅ 4
=
∑q i0 17.800
37.700
= = 2,12
17.800

K i1 =
∑ gi1 K i1 = 5.050 ⋅ 1 + 6.900 ⋅ 2 + 4.800 ⋅ 3 + 1.350 ⋅ 4 =
∑ q i1 18.100
38.650
= = 2,14
18.100
Ki 2,12
IK i = 0 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 99,0654
K i1 2,14
Gradul de îmbunătăţire a calităţii producţiei ΔI K i ( ) se determină
astfel:
ΔI K i = 100 − ΔI K i = 100 – 99,0654 = 0,93 ≈ 1%

p0 = ∑q pi i
=
∑q i

5.000 ⋅ 25.000 + 7.000 ⋅ 10.500 + 4.500 ⋅ 50.000 + 1.300 ⋅ 100.000


= =
17.800
= 31.096

66

Universitatea Spiru Haret


p1 =
∑q pi i
=
∑q i

5.050 ⋅ 25.500 + 6.900 ⋅10.800 + 4.800 ⋅ 48.000 + 1.350 ⋅ 95.000


= =
18.100
= 31.047
p1 31.047
Kp = = = 0,9984 (99,84%)
p0 31.096
Ponderea produselor de calitate superioară (calitatea I) în
valoarea totală a produselor diferenţiate pe clase de calitate (gs):
5.000
gs 0 = ⋅ 100 = 28,09%
17.800
5.050
g s1 = ⋅ 100 = 27,90% .
18.100
În condiţiile în care K i1 > K i 0 situaţia este nefavorabilă, indicele
coeficientului mediu de calitate pe produs fiind egal cu 99,0654, ceea
ce înseamnă o înrăutăţire a calităţii producţiei în proporţie de
aproximativ 1%. În mod identic, înrăutăţirea calităţii a condus la
scăderea preţului unitar actualizat a produselor în proporţie de 0,16%.
Ponderea produselor de calitate superioară (calitatea I) a scăzut de la o
perioadă la alta de la 28,09% la 27,9%, ceea ce se reflectă în scăderea
preţului mediu şi a coeficientului mediu de calitate.

2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


Denumirea Cantitatea Coeficientul de
produsului (buc) calitate pe produs
P0 P1 P0 P1
P1 5.000 5.050 1,9 2,2
P2 7.000 6.900 1,3 1,5
P3 4.500 4.800 2,3 1,8
P4 1.300 1.350 2,4 2,1
TOTAL 17.800 18.100 – –
Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra variaţiei
calităţii produselor.
67

Universitatea Spiru Haret


Rezolvare
La nivel de firmă, analiza calităţii se poate realiza cu ajutorul
coeficientului mediu generalizat al calităţii:

KG = ∑g K i i

100
în care: gi – structura producţiei fabricate pe produse;
K i – coeficientul mediu de calitate pe produs.
Structura producţiei, determinată pe baza datelor din tabelul
anterior este redată în continuare, astfel:

Structura producţiei
Denumirea
UM (gi)
produselor
P0 P1
P1 % 28,09% 27,90%
P2 % 39,33% 38,12%
P3 % 25,28% 26,52%
P4 % 7,30% 7,46%
TOTAL % 100% 100%

Analiza influenţei factorilor asupra coeficientului mediu de


calitate este următoarea:
Δ KG = KG1 − KG 0 = 1,8196 − 1,8017 = 0,0179
27,9 ⋅ 2,2 + 38,12 ⋅ 1,5 + 26,52 ⋅ 1,8 + 7,46 ⋅ 2,1
KG1 = = 1,8196
100
28,09 ⋅ 1,9 + 39,33 ⋅ 1,3 + 25,28 ⋅ 2,3 + 7,30 ⋅ 2,4
KG 0 = = 1,8017
100
din care:
1. influenţa structurii producţiei:

Δg i(Δ KG ) =
∑g i1 Ki0

∑g i0 Ki0 r
= KG − KG 0 =
100 100
= 1,8146 − 1,8017 = +0,0129
r 27,90 ⋅ 1,9 + 38,12 ⋅ 1,3 + 26,52 ⋅ 2,3 + 7,46 ⋅ 2,4
KG = = 1,8146
100
68

Universitatea Spiru Haret


2. influenţa coeficientului mediu de calitate:

ΔKi =
∑g i1 K i1

∑g i1 Ki0 r
= KG1 − KG =
100 100
= 1,8196 − 1,8146 = +0,0050

Coeficientul mediu de calitate se înrăutăţeşte de la o perioadă la


alta datorită alterării calităţii produselor, variaţia globală în mărimi
absolute a acestuia, datorat tuturor factorilor de influenţă este de
0,0179. Calitatea este influenţată atât de structura producţiei, cât şi de
coeficientul mediu de calitate pe produs.

69

Universitatea Spiru Haret


2. ANALIZA CHELTUIELILOR FIRMEI

Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru


consumurile, lucrările executate şi serviciile prestate de terţi, remunerarea
personalului, executarea unor obligaţii legale sau contractuale, constituirea
amortizărilor şi provizioanelor, consumuri excepţionale.
Costurile reprezintă totalitatea consumurilor exprimate în formă
bănească pe care le efectuează firma în vederea realizării unei anumite
producţii sau a unui singur produs.

2.1. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor


totale ale firmei
Rolul analizei cheltuielilor aferente veniturilor totale ale firmei este
de a evidenţia evoluţia acestora în dinamică şi pe structură, precum şi
factorii care influenţează asupra nivelului lor, în scopul identificării
rezervelor de reducere a acestora.
Orice analiză a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activităţi, se
face în strânsă corelare cu categoriile de venituri la a căror realizare
concură (tabelul nr. 1).
Se constată că, la nivel de firmă, creşterea în sumă absolută a
cheltuielilor este devansată de creşterea veniturilor. O situaţie asemă-
nătoare se înregistrează la nivelul activităţii de exploatare, în timp ce la
celelalte activităţi situaţia este diferită de la o perioadă la alta datorită
naturii acestor activităţi dependente de condiţiile concrete din economie
(apelarea la credite bancare ca efect al blocajului financiar; deprecierea
monedei naţionale în raport cu celelalte valute etc.).

70

Universitatea Spiru Haret


Tabelul nr. 1
Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale
Venituri Ponderea veniturilor în total (%)
Nr. An bază An curent An bază An curent
crt. Activităţi Programat Realizat Pro- Realizat
gramat
0 1 2 3 4 5 6 7
1. Exploatare 122.875 165.600 182.045 97,7 92,0 92,98
2. Financiară 2.708 14.400 13.853 2,1 8,0 7,0
3. Extraordinară 134 - 39 0,2 - 0,02
TOTAL 125.717 180.000 195.937 100,0 100,0 100,0
MODIFICAREA VENITURILOR
Nr. Activităţi în mărimi absolute (lei) în mărimi relative (%)
crt. 3-2 4-2 4-3 (3/2)100 (4/2)100 (4/3)100
8 9 10 11 12 13 14 15
1. Exploatare +42.725 +59.170 +16.445 134,8 148,1 109,9
2. Financiară +11.692 +11.145 -547 531,7 511,5 96,2
3. Extraordinară -134 -95 +39 - - -
TOTAL +54.283 +70.220 +15.937 143,2 155,9 108,9
Ponderea cheltuielilor
Cheltuieli În total (%)
Nr. Activităţi An bază An curent An An curent
crt. Progra- Realizat bază Pro- Reali-
mat gramat zat
0 1 2 3 4 5 6 7
1. Exploatare 111.869 137.448 156.165 97,6 92,0 91,89
2. Financiară 2.593 11.952 13.820 2,2 8,0 8,1
3. Extraordinară 97 - 25 0,2 - 0,01
TOTAL 114.559 149.400 170.010 100 100 100
Rata
Nr. MODIFICAREA CHELTUIELILOR De eficienţă
crt. Activi- A cheltuielilor
tăţi lei % An An curent
ba-

3-2 4-2 4-3 (3/2)x (4/2)x (4/3)x Pro- Reali-
x100 x100 x100 gra- zat
mat
8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
1. Exploa- +25.579 +44.296 +18.717 122,8 139,6 113,6 910,4 830,0 857,8
tare
2 Finan- +9.359 +11.227 +1.868 460,9 532,9 115,6 957,5 830,0 997,6
ciară
3. Extraor- -97 -72 +25 - 25,7 - 723,9 - 641,0
dinară
Total +34.841 +55.451 +20.610 130,4 148,4 113,8 911,2 830,0 867,7

71

Universitatea Spiru Haret


Din punct de vedere al evoluţiei ratei medii de eficienţă a
cheltuielilor totale, rata de eficienţă a cheltuielilor programată este
superioară celei din perioada de bază, în timp ce rata de eficienţă a
cheltuielilor totale realizată este inferioară celei programate, în special
datorită creşterii cheltuielilor financiare la 1000 lei venituri financiare.
Pentru evidenţierea factorilor care influenţează rata medie de
eficienţă a cheltuielilor totale, se impune efectuarea analizei de tip
factorial, utilizând datele din tabelul nr. 1.
Analiza în dinamică a modificării ratei medii de eficienţă a
cheltuielilor totale (sau „cheltuieli la 1000 lei venituri totale”) se poate
realiza atât prin compararea nivelului programat din anul curent (pr) cu
nivelul realizat în perioada de bază (simbolizat cu „0”), cât şi prin
compararea nivelului realizat din anul curent (simbolizat cu „1”) cu
nivelul programat (pr), astfel:
∑ gi pr ⋅ rci pr ∑ gi 0 ⋅ rci 0
ΔRc = Rc pr − Rc 0 = − =
100 100
= 830,0 − 911,2 = −81,2 lei
şi
∑ gi1 ⋅ rci1 ∑ gi pr ⋅ rci pr
ΔRc = Rc1 − Rc pr = − =
100 100
= 867,7 − 830 = +37,7 lei

din care, datorită:


1) influenţei modificării structurii veniturilor pe categorii de
activităţi:
∑ gi pr ⋅ rci 0
Δgi = − Rc 0
100
0,92 × 910,4 = 837,568
0,08 × 957,5 = 76,6
0 × 723,9 = 0
914,168

Δgi = 914,168 – 911,2 = 2,968 lei


şi

72

Universitatea Spiru Haret


∑ gi1 ⋅ rci pr
Δgi = − Rc pr
100
0,9298 × 830 = 771,734
0,07 × 830 = 58,1
0,0002 × 0 = 0
829,834

Δgi = 829,834 – 830,0 = - 0,166 lei

2) influenţei modificării ratei de eficienţă a cheltuielilor pe


categorii de venituri:
∑ gi pr ⋅ rci 0
Δrci = Rc pr − = 830 − 914,168 = −84,168 lei
100
şi
∑ gi1 ⋅ rci pr
Δrci = Rc1 − = 867,7 − 829,834 = +37,866 lei
100

În urma analizei efectuate se constată că, deşi a fost programată o


îmbunătăţire a eficienţei cheltuielilor pe total activitate, bazată pe
reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, la finele perioadei
analizate se înregistrează o situaţie inversă, deoarece indicele cheltuielilor
totale (Ict) devansează indicele veniturilor totale (Iv), respectiv Ict > Iv
(113,8% > 108,9%).
Structura veniturilor, ca factor de influenţă, reflectă dinamica
veniturilor pe categorii de activităţi, cu precădere creşterea ponderii
veniturilor din activitatea de exploatare, ceea ce constituie un aspect
pozitiv datorită cererii în exces la anumite produse.
Influenţa modificării structurii poate fi considerată ca favorabilă
doar în a doua situaţie (când s-a comparat nivelul realizat al ratei de
eficienţă din perioada curentă cu nivelul programat). Aceasta s-a datorat
faptului că structura veniturilor s-a modificat în sensul creşterii ponderii
activităţii de exploatare, a cărei rată de eficienţă era superioară ratei medii
programate la nivel de firmă.

73

Universitatea Spiru Haret


Rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de venituri influenţează
în mod favorabil, în prima situaţie, ceea ce a condus la creşterea ratei
medii de eficienţă în perioada programată faţă de perioada de bază cu
84,168 lei. Situaţia de fapt, respectiv analiza nivelului programat
comparativ cu cel realizat în anul de bază, denotă o creştere a ratelor de
eficienţă la nivelul activităţii de exploatare şi financiare.
Însă, în cel de-al doilea caz, influenţa acestui factor este
nefavorabilă, respectiv a condus la scăderea ratei medii de eficienţă cu
37,866 lei; situaţia se datorează scăderii ratelor de eficienţă la nivelul
activităţii de exploatare şi financiare, în perioada analizată, faţă de nivelul
realizat în perioada de bază.
În ceea ce priveşte rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de
venituri, semnalăm înregistrarea unei situaţii nefavorabile la nivelul
activităţii de exploatare şi financiare constând în scăderea acesteia cu
27,8 lei şi, respectiv, 167,6 lei (Icex > Ivex şi Icf > Ivf).
Trebuie să avem în vedere că, în cursul perioadei analizate, inflaţia
influenţează atât nivelul veniturilor, cât şi nivelul cheltuielilor care stau la
baza determinării ratei medii de eficienţă.
Modificarea nivelului ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale
se reflectă în mărimea rezultatului exerciţiului înaintea impozitării, astfel:

(
− Rc1 − Rc pr ) ∑ vi1
1.000
= (867,7 − 830)
195.937
1.000
= −7.386,8 lei

Se evidenţiază în felul acesta influenţa nefavorabilă pe care o


exercită scăderea ratei medii de eficienţă a cheltuielilor totale asupra
rezultatului exerciţiului, în sensul diminuării acestuia cu 7.386,8 lei.

2.2. Analiza cheltuielilor de exploatare


Cheltuielile de exploatare deţin ponderea în totalul cheltuielilor, suma
lor fiind în strânsă dependenţă cu realizarea obiectului de activitate al firmei.
Analiza cheltuielilor aferente activităţii de exploatare se realizează
cu ajutorul indicatorilor:
1. Cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare, pe categorii de
cheltuieli:
ce
Ce1000
i = i ⋅ 1000
Ve
74

Universitatea Spiru Haret


2. Rata medie de eficienţă a cheltuielilor de exploatare:
n n
∑ ce j ∑ g jrce j
i =1 i =1
Rce = n
⋅ 1000 sau Rce =
∑ ve j 100
i =1
ve j ce j
gj = ⋅ 100 şi rce j = ⋅ 1000
Ve ve j
în care:
Rce – rata medie de eficienţă a cheltuielilor de exploatare;
n
∑ ve j – suma veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi;
i =1
n
∑ ce j – suma cheltuielilor de exploatare pe tipuri de activităţi;
i =1
gj – structura veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi;
rcej – rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei
venituri pe tipuri de activităţi.
Metodologia de analiză a influenţei factorilor este similară celei
prezentată la pct. 2.1.
Principala componentă a cheltuielilor la 1000 lei venituri din
exploatare o reprezintă cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri.
Modelele de analiză utilizate în acest caz sunt:
∑ qv ⋅ c
1. C1000 = ⋅ 1000
∑ qv ⋅ p
∑ g i ci
2. C1000 =
100
în care:
qv –volumul fizic al producţiei vândute pe produse;
gi – structura producţiei vândute pe produse;
p – preţurile medii de vânzare unitare (exclusiv TVA);
c – costurile complete unitare;
c1000
i – cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri pe produse.

75

Universitatea Spiru Haret


Pentru analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se vor utiliza
datele din tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2
Factori de influenţă ai cheltuielilor totale
la 1 000 lei cifră de afaceri
- lei –
Realizat
Nr. Indicatori Simbol
an de anul
crt.
bază curent
1. Volumul fizic al producţiei
vândute exprimat în:
– preţuri medii de vânzare unitare Σqvp 113.678 180.772
– costuri complete unitare Σqvc 111.869 156.165
2. Volumul fizic efectiv al
producţiei vândute exprimat în:
– preţuri medii de vânzare unitare Σqv1p0 - 178.500
din anul de bază
– costuri complete unitare din nul Σqv1c0 - 155.500
de bază
3. Cheltuieli la 1000 lei CA (lei) C1000 984,1 863,9

Potrivit primului model, analiza factorială şi cuantificarea influenţei


factorilor se prezintă astfel:
ΔC1000 = C10001 − C1000
0 = 863,9 − 984,1 = −120,2 lei
Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 120,2 lei este
apreciată ca favorabilă având în vedere principalul efect pe care îl
generează, respectiv creşterea sumei profitului cu 21.728 lei.
Modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se
explică prin:
1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute pe produse:
∑ qv1c 0 ∑ qv 0 c 0 155.500
Δgi = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = ⋅ 1000 − 984,1 =
∑ qv1p 0 ∑ qv 0 p 0 178.500
= 871,1485 − 984,1 = −112,9515 lei

76

Universitatea Spiru Haret


Structura producţiei vândute a avut o influenţă favorabilă, deoarece
modificarea sa a determinat scăderea cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri cu 112,9515 lei. Situaţia se datorează creşterii ponderii produselor
al căror nivel al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri pe produs era
inferior nivelului mediu realizat în anul de bază.
2. Influenţa modificării preţurilor medii de vânzare unitare:
∑ qv1c 0 ∑ qv1c 0
Δp = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 =
∑ qv1p1 ∑ qv1p 0
155.500 155.500
= ⋅ 1000 − ⋅ 1000 =
180.772 178.500
= 860,1996 − 871,1485 = −10,9489 lei
Modificarea preţurilor medii de vânzare unitare a exercitat o
influenţă favorabilă asupra nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri, determinând diminuarea acestuia cu 10,9489 lei. Această situaţie
este rezultatul creşterii preţurilor de vânzare comparativ cu cele realizate
în anul de bază la categoria de produse care deţin o pondere însemnată în
totalul vânzărilor. Cauzele modificării preţurilor de vânzare sunt diverse:
schimbarea raportului dintre cerere şi ofertă, îmbunătăţirea calităţii
produselor, schimbarea destinaţiei produsului, acordarea de bonificaţii,
marca de fabrică, intervenţia statului, evoluţia cursului de schimb etc.
3. Influenţa modificării costurilor unitare:
∑ qv1c1 ∑ qv1c 0
Δc = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 =
∑ qv1p1 ∑ qv1p1
155.500
= 863,9 − ⋅ 1000 =
180.772
= 863,9 − 860,1996 = +3,7 lei
Costurile complete unitare au contribuit la depăşirea cu 3,7 lei a
nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, conducând la scăderea
profitului aferent cifrei de afaceri. Situaţia de fapt se datorează depăşirii
costurilor realizate în perioada curentă faţă de cele realizate în perioada
anterioară, la produsele care deţin ponderea majoritară în totalul vânzărilor.
Influenţa cu semnul „+” a costurilor o considerăm nefavorabilă în
cazul depăşirii consumurilor specifice normate, scăderii productivităţii
muncii, diminuării gradului de utilizare a capacităţii de producţie şi altor
77

Universitatea Spiru Haret


cauze care exprimă disfuncţionalităţi în activitatea firmei. Influenţa în
cauză poate fi apreciată ca favorabilă (justificată) atunci când folosirea
unor materii prime de calitate superioară celor din perioada anterioară se
reflectă în îmbunătăţirea calităţii produselor şi creşterea preţurilor de
vânzare ale acestora.
În concluzie, pentru a depista cauzele care au determinat modifica-
rea costurilor unitare este importantă aprofundarea analizei influenţei
costurilor unitare, în funcţie de factorii specifici ai firmei analizate.

2.3. Analiza cheltuielilor variabile şi fixe


Cheltuielile reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru: consu-
murile, lucrările executate şi serviciile prestate de terţi; remunerarea
personalului; executarea unor obligaţii legale sau contractuale; constitui-
rea amortizărilor şi provizioanelor; consumurile excepţionale.
După comportamentul lor în raport cu volumul de activitate,
cheltuielile se împart în: variabile şi fixe. Pe termen lung există tendinţa
de variabilitate a tuturor cheltuielilor. Privite însă pe termen scurt, în
condiţii economice relativ stabile, cheltuielile pot fi variabile şi fixe în
funcţie de modul de participare a acestora la realizarea activităţii.

2.3.1. Analiza cheltuielilor variabile


Cheltuielile variabile sunt cheltuieli aferente activităţii de exploatare,
modificându-se proporţional sau neproporţional cu volumul de activitate.
Scopul analizei cheltuielilor variabile îl reprezintă elaborarea unor
politici de producţie şi vânzare optime, realizarea de previziuni şi bugete ale
costurilor în condiţii de eficienţă, furnizarea de informaţii pentru funda-
mentarea deciziilor de preţ şi optimizarea diferitelor strategii ale firmei etc.
Analiza cheltuielilor variabile poate avea în vedere următoarele
probleme:
A. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile (la 1000 lei
venituri şi ca sumă totală).
B. Analiza factorială a cheltuielilor variabile.
C. Estimarea evoluţiei probabile a cheltuielilor variabile.
A. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile se
realizează pe baza datelor din tabelul nr. 3.

78

Universitatea Spiru Haret


Tabelul nr. 3
Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor variabile
- lei –
Perioa- Perioada curentă %
Nr.
crt.
da pre- Pre- Reali- ⎛ P1 ⎞
Indicatori cedentă văzut zat ⎜⎜ ⎟⎟
Pn-1 P0 P1 ⎝ P0 ⎠
1. Cheltuieli de exploatare
95.088 125.100 132.741 106,11
variabile
2. Cheltuieli variabile aferente
90.350 121.350 130.086 107,20
cifrei de afaceri
3. Cheltuieli variabile aferente
91.284 x 130.150 x
cifrei de afaceri recalculate
4. Venituri din exploatare 122.875 165.600 182.045 109,93
5. Cifra de afaceri 116.331 164.500 180.772 109,89
6. Cifra de afaceri recalculată 112.841 x 184.387 x
7. Cheltuieli variabile la 1000
773,85 755,43 729,16 96,52
venituri din exploatare (lei)
8. Cheltuieli variabile la 1000
776,66 737,69 719,61 97,55
lei cifră de afaceri

Urmărind evoluţia cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din


exploatare şi, respectiv, cifra de afaceri, faţă de realizările anului
precedent şi prevederi, rezultă o scădere a nivelului acestora. Într-un
asemenea caz, în activitatea practică de analiză trebuie să se motiveze
factorii care au generat această situaţie, pentru a dimensiona, în
perioadele viitoare, măsurile de reducere a costurilor.
B. Analiza factorială a cheltuielilor variabile poate avea ca obiect
nivelul cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din exploatare, nivelul
cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri, precum şi suma absolută
a cheltuielilor variabile aferente producţiei fabricate.
În cazul utilizării indicatorului cheltuieli variabile la 1000 lei cifră
de afaceri, modelul de analiză este următorul:
∑ qv ⋅ cv
C1000
v = ⋅ 1000
∑ qv ⋅ p
în care: cv – costurile variabile unitare.

79

Universitatea Spiru Haret


Metodologia de stabilire a influenţelor factorilor, pe baza datelor
din tabelul nr. 3 este următoarea:
ΔC1000
v = C1000 1000
v1 − C v 0 = 719,61 − 737,69 = −18,08 lei
din care, datorită:

1. Influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:


∑ qv1c 0 ∑ qv 0cv 0
Δgi = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 =
∑ qv1p 0 ∑ qv 0 p 0
130.150
= ⋅ 1000 − 737,69 =
184.387
= 705,85 − 737,69 = −31,84

2. Influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare:


∑ qv1c 0 ∑ qv1cv 0
Δp = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 =
∑ qv1p1 ∑ qv1p 0
130.150 130.150
= ⋅ 1000 − ⋅ 1000 =
180.772 184.387
= 719,97 − 705,85 = +14,12

3. Influenţei modificării costurilor variabile unitare:


∑ qv1cv1 ∑ qv1cv 0
Δc = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 =
∑ qv1p1 ∑ qv1p1
130.150
= 719,61 − ⋅ 1000 = 719,61 − 719,97 = −0,36 lei
180.772

Se constată că la finele perioadei analizate s-a înregistrat, comparativ cu


nivelul prevăzut, o scădere cu 18,08 lei a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră
de afaceri, ceea ce înseamnă o economisire a resurselor firmei.
Economia înregistrată ca urmare a scăderii cheltuielilor variabile la
1000 lei cifră de afaceri s-a datorat, pe de o parte, influenţei favorabile a
structurii producţiei vândute pe produse (ca urmare a creşterii ponderii
acelor produse care au o cheltuială variabilă la 1000 lei cifră de afaceri pe
produs inferioară mediei prevăzute la nivel de firmă), iar pe de altă parte,
scăderii costurilor variabile unitare.
80

Universitatea Spiru Haret


C. Estimarea evoluţiei probabile a cheltuielilor variabile
Estimarea evoluţiei cheltuielilor variabile totale şi a nivelului
acestora la 1000 lei cifră de afaceri este necesară în:
• elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli;
• elaborarea studiilor de fezabilitate;
• evaluarea economică a firmei.
Ca modalităţi practice de soluţionare pot fi avute în vedere două
variante:
1) fără a considera că inflaţia afectează rentabilitatea firmei:
Cvp =
1
1000
( CAp ⋅ Cv1000
1 )
în care:
CAp – cifra de afaceri previzionată;
Cv 1000
1 – nivelul realizat al cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.
CAp = CA1 · ICA
De exemplu: CAp = 180.772 · 110% = 198.849 lei
1
Cvp = (198.849 ⋅ 719,61) = 143.094 lei
1000
2) considerând că inflaţia afectează rentabilitatea firmei:
Ştiind că inflaţia afectează în egală măsură suma veniturilor, precum şi
cea a cheltuielilor, iar raportul dintre indicele mediu al preţurilor de
cumpărare şi, respectiv, indicele mediu al preţurilor de vânzare este de 1,095
se corectează suma cheltuielilor variabile estimate cu acest raport:
[
Cvp = CAp ⋅ Cv1000
1 ] IpIv = 143.094 ⋅1,095 = 156.687 lei.
2.3.2. Analiza cheltuielilor fixe
Cheltuielile fixe propriu-zise sunt cele a căror mărime rămâne
relativ constantă indiferent dacă, în cadrul unei capacităţi de producţie
date, volumul producţiei creşte sau scade.
Cheltuielile relativ fixe sunt formate din acele cheltuieli de
producţie care manifestă o mai mare sensibilitate faţă de modificarea
volumului fizic al producţiei, respectiv în raport cu măsura în care este
utilizată capacitatea de producţie a firmei.
81

Universitatea Spiru Haret


În ansamblu, cota cheltuielilor fixe ce revine pe unitatea de produs,
depinde de suma lor totală şi de volumul fizic al producţiei sau vânzărilor
firmei.
Analiza cheltuielilor fixe vizează următoarele aspecte:
2.3.2.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe.
2.3.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din
exploatare sau cifră de afaceri.
2.3.2.3. Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe.

2.3.2.1. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe


Studierea dinamicii cheltuielilor fixe este necesară pentru a
cunoaşte evoluţia în raport cu cifra de afaceri sau cu producţia fabricată.
Pentru o firmă s-au extras următoarele date (tabelul nr. 4.):

Tabelul nr. 4
Nivelul cheltuielilor fixe şi corelaţia acestora cu cifra de afaceri
Ponderea cheltuielilor
Anii Cheltuielile Cifra de afaceri fixe în totalul cheltuielilor
lei % lei % %
t-4 4.062 100 26.041 100 15
t-3 6.301 155 43.663 168 15
t-2 9.626 237 62.859 241 15
t-1 16.780 413 116.331 447 15
t 23.425 577 180.772 694 15

Din analiza datelor rezultă comportamentul caracteristic al


cheltuielilor fixe în raport cu cifra de afaceri, respectiv caracterul lor
constant, indiferent de volumul producţiei fabricate, şi, implicit, al cifrei
de afaceri realizate.
Etapa următoare în analiza cheltuielilor fixe o constituie analiza
structurii acestora, pe categorii de cheltuieli (natura lor), respectiv
amortizări, salarii, materiale etc.

82

Universitatea Spiru Haret


2.3.2.2. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri
din exploatare sau cifră de afaceri
Eficienţa cheltuielilor fixe poate fi caracterizată şi analizată prin
nivelul lor la 1000 lei cifră de afaceri, folosind modelul următor:
Cf Cf
C1000
f = ⋅ 1000 sau ⋅ 1000
CA ∑ qv ⋅ p
în care:
Cf – suma cheltuielilor fixe;
CA – cifra de afaceri.
Analiza factorială a nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de
afaceri se realizează pe baza datelor din tabelul nr. 5, potrivit metodo-
logiei prezentate în continuare.
Tabelul nr. 5
Factori de influenţă ai cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri
(lei)
Nr. Progra- Realizat
crt. Indicatori mat P1 %
P0
1. Volumul fizic al producţiei 142.340 180.772 127
vândute exprimat în preţ
mediu de vânzare unitar
2. Suma cheltuielilor fixe 20.468 23.425 114
3. Volumul fizic efectiv al pro- - 175.500 -
ducţiei vândute exprimat în preţ
mediu de vânzare programat
4. Cheltuieli fixe la 1000 lei cifră 143,8 129,58 90
de afaceri

ΔC1000
f = Cf11000 − Cf 01000 = 129,58 − 143,8 = −14,22 lei
din care, datorită:
1. Influenţei modificării cifrei de afaceri:
Cf 0 Cf 0
ΔCA = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 sau
CA1 CA 0

ΔCA =
Cf 01000
− Cf 01000 I CA =
∑ qv1p1 ⋅ 100
I CA ∑ qv 0 p 0
83

Universitatea Spiru Haret


20.468
ΔCA = ⋅ 1000 − 143,8 = 113,22 − 143,8 = −30,58 lei
180.772
din care, datorită:
1.1. Influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute:
Cf 0 Cf 0
Δqv = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 sau
∑ qv 1p 0 ∑ qv 0 p 0
Δqv =
Cf 01000
− Cf 01000 I qv =
∑ qv 1p 0 ⋅ 100
I qv ∑ qv 0 p 0
20.468
Δqv = ⋅ 1000 − 143,8 = 116,63 − 143,8 = −27,17 lei
175.500
1.2. Influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare
(exclusiv TVA)
Cf 0 Cf 0
Δp = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 sau
∑ qv 1p1 ∑ qv 1p 0
Cf 01000 Cf 01000
Δp = −
I CA I qv
Δp = 113,22 – 116,63 = -3,41 lei
2. Influenţei modificării sumei cheltuielilor fixe:
Cf1 Cf
Δcf = ⋅ 1000 − 0 ⋅ 1000 sau
CA1 CA1
Cf 01000
Cf11000 −
I CA
ΔCf = 129,58 – 113,22 = +16,36 lei
Corelaţia de bază care permite aprecierea eficienţei cheltuielilor
fixe presupune creşterea mai rapidă a cifrei de afaceri faţă de creşterea
cheltuielilor fixe (ICA > Icf).
În cazul firmei analizate se constată o reducere a nivelului realizat
al cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri, comparativ cu nivelul
programat, cu 14,22 lei. Această situaţie confirmă respectarea corelaţiei
de bază dintre indicele cifrei de afaceri şi indicele cheltuielilor fixe
(ICA > Icf, respectiv 127% > 114%).
84

Universitatea Spiru Haret


Efectul favorabil al creşterii cifrei de afaceri prin cele două
componente ale sale (volumul fizic al producţiei vândute şi preţul mediu
unitar), ca factori care influenţează invers proporţional asupra fenomenului
analizat, constă în scăderea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.
Suma cheltuielilor fixe, ca factor care influenţează direct propor-
ţional asupra indicatorului analizat, a crescut, conducând implicit la creş-
terea acestuia. Trebuie continuată analiza în scopul identificării cauzelor
care au determinat creşterea cheltuielilor fixe, în vederea luării măsurilor
vizând intrarea în normalitate (ICA > Icf).
2.3.2.3. Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe
Cunoscând realizările perioadei analizate, precum şi faptul că în
perioada următoare se prognozează, de exemplu, o creştere a cifrei de
afaceri cu 15%, pe baza datelor din tabelul nr. 6., se poate estima nivelul
probabil al cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.
Tabelul nr. 6
Estimarea cheltuielilor fixe
–lei –
Nr. Realizări
crt. Indicatori (perioada analizată)
1. Cifra de afaceri 180.772
2. Suma cheltuielilor fixe 23.425
3. Cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de 129,58
afaceri (lei)
1
C1000
f = 129,58 ⋅ = 112,68 lei
1,15

2.4. Analiza cheltuielilor materiale şi salariale


Cheltuielile de producţie au un caracter complex, îmbrăcând forme
diverse în funcţie de criteriile ce se au în vedere la clasificarea acestora.
Astfel, structurând cheltuielile de producţie după natura lor, distingem
cheltuieli materiale, cheltuieli salariale şi cheltuieli financiare.
2.4.1. Analiza cheltuielilor materiale
Cheltuielile materiale pot fi analizate pe elemente componente,
respectiv cheltuieli cu materialele şi cheltuieli cu amortizarea.

85

Universitatea Spiru Haret


A. Analiza cheltuielilor cu materialele
Cheltuielile cu materialele pot fi calculate prin scăderea cheltuie-
lilor cu amortizarea din totalul cheltuielilor materiale.
Analiza cheltuielilor cu materialele se efectuează cu ajutorul indicato-
rului: cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri sau venituri din
exploatare.
Modelul de analiză a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de
afaceri este următorul:
∑ qv ⋅ cm ⋅ 1000 cm = csj ⋅ pj
C1000 = ∑
∑ qv ⋅ p
m

în care: cm – costurile cu materialele pe unitate de produs;


csj – consumul specific din resursa materială j;
pj – preţul de aprovizionare al resursei materiale j.
Sistemul de factori care influenţează asupra nivelului cheltuielilor
cu materialele este următorul:
Δg
ΔC 1000 Δp Δcsj
m
Δcm
Δpj
Pentru exemplificare, se folosesc datele din tabelul nr. 7.
Tabelul nr. 7
Analiza cheltuielilor materiale la 1 000 lei cifră de afaceri
–lei –
Nr. Programat Realizat
crt. Indicatori (P0) (P1)
1. Volumul fizic al producţiei vândute,
exprimat în:
- preţuri medii de vânzare unitare; 142.340 180.772
- costurile cu materialele pe unitatea de 76.150 96.134
produs
2. Volumul fizic efectiv al producţiei vândute,
exprimat în:
- preţuri medii de vânzare unitare programate - 175.150
- costurile cu materialele unitare - 95.170
programate
3. Suma cheltuielilor cu materialele recal- - 94.500
culate în funcţie de volumul efectiv al pro-
ducţiei vândute, consumurile specifice efec-
tive şi preţurile de aprovizionare programate
4. Cheltuielile cu materialele la 1000 lei cifră 534,986 531,797
de afaceri
86

Universitatea Spiru Haret


Utilizând datele din tabelul nr. 7 prezentăm în continuare
metodologia de analiză factorială a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei
cifră de afaceri:
ΔC1000
m = C1000
m1 = 531,797 − 534,986 = −3,189 lei

din care, datorită:


1) influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:
Δg =
∑ qv1cm 0 ⋅ 1000 − ∑ qv 0 cm 0 ⋅ 1000 =
∑ qv1 p 0 ∑ qv 0 p 0
95.170
= ⋅ 1000 − 534,986 =
175.150
= 543,363 − 534,986 = +8,377 lei
2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare:
Δp =
∑ qv1cm 0 ⋅ 1000 = ∑ qv1cm 0 ⋅ 1000 =
∑ qv1p1 ∑ qv1p 0
95.170
= ⋅ 1000 − 543,363 =
180.772
= 526,464 − 543,363 = −16,899 lei
3) influenţei modificării costurilor cu materialele pe produse:
Δcm =
∑ qv1cm1 ⋅ 1000 = ∑ qv1cm 0 ⋅ 1000 =
∑ qv1p1 ∑ qv1 p1
= 531,797 − 526,464 = +5,333 lei
din care, datorită:

3.1) influenţei modificării consumurilor specifice:


∑ qv1 ∑ cs j1 ⋅ p j0 ∑ qv1 ∑ cs j0 ⋅ p j0
Δcs j = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 =
∑ qv1 p1 ∑ qv1 p1
94.500 95.170
= ⋅ 1000 − ⋅ 100 =
180.772 180.772
= 522,757 − 526,464 = −3,707 lei

87

Universitatea Spiru Haret


3.2) influenţei modificării preţurilor de aprovizionare:

Δp j =
∑ qv 1 ∑ cs j1 ⋅ p j1 ⋅ 1000 − ∑ qv 1 ∑ cs j1 ⋅ p j0 ⋅ 1000 =
∑ qv 1p1 ∑ qv 1p1
= C1000
m1 - 522,757 = 531,797 - 522,757 = +9,040 lei

În urma analizei efectuate, se constată că la nivel de firmă s-a


înregistrat o reducere cu 3,189 lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei
cifră de afaceri. Situaţia rezultată se apreciază ca fiind pozitivă, deoarece
contribuie, pe de o parte, la creşterea ratei medii de eficienţă a
cheltuielilor totale, iar pe de altă parte, creează premisele îmbunătăţirii
rezultatului brut al exploatării.
În ceea ce priveşte influenţa factorilor care acţionează asupra
nivelului cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri, se
constată următoarele:
– modificarea structurii producţiei vândute pe produse a influenţat
nefavorabil, deoarece a determinat depăşirea cu 8,377 lei a cheltuielilor
cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri, ca urmare a creşterii ponderii
acelor produse care au cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri
pe produs mai mari decât media programată la nivel de firmă;
– preţurile de vânzare (exclusiv TVA) au fost mai mari decât cele
prevăzute pe principalele categorii de produse, ceea ce a contribuit la
reducerea cu 16,899 lei a nivelului cheltuielilor cu materialele la 1000 lei
cifră de afaceri pe total firmă;
– costurile cu materialele pe produse au influenţat în sensul creşterii
cu 5,333 lei a nivelului cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de
afaceri, ca urmare a depăşirilor constatate la sortimentele care deţin
ponderea cea mai mare în totalul vânzărilor. Aprofundând analiza
influenţei acestui factor, constatăm că depăşirea înregistrată s-a datorat în
exclusivitate modificării preţurilor de aprovizionare.
Consumurile specifice s-au redus pe principalele sortimente şi au
contribuit la reducerea cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de
afaceri cu 3,707 lei. Această situaţie poate fi interpretată ca fiind pozitivă
numai în condiţiile în care nu a fost afectată calitatea produselor.
Reducerea consumurilor specifice se poate obţine, în cea mai mare parte,
în faza de proiectare a produselor, şi nu în faza de execuţie a acestora.
88

Universitatea Spiru Haret


Preţurile de aprovizionare pe categorii de materii prime şi materiale
sunt influenţate de:
• preţul de facturare;
• cheltuielile de transport, aprovizionare şi stocare.
Preţurile de facturare, la rândul lor, sunt rezultatul negocierilor
dintre firmă şi furnizorii de materii prime şi materiale, în funcţie de
calitatea acestora, iar cheltuielile de transport-aprovizionare depind de
mijloacele de transport folosite, de gradul de încărcare a mijloacelor de
transport şi de distanţele faţă de furnizori:
B. Analiza cheltuielilor cu amortizarea
Amortizarea este expresia valorică a uzurii fizice a mijloacelor fixe
inclusă în costul produselor. Amortizarea este un element al cheltuielilor
materiale.
Cheltuielile cu amortizarea fac parte din categoria cheltuielilor fixe,
au un caracter convenţional constant, iar analiza acestora se justifică a fi
efectuată ca nivel la 1000 lei venituri din exploatare, producţie a
exerciţiului sau cifră de afaceri.
Schema de analiză a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei venituri
din exploatare sau cifră de afaceri este următoarea:
T
Ve(CA)
wh
Am
C1000
a = ⋅ 1000
Ve(CA)
VI
Vma Vmi
Vme
Am
gi
c
ci

Pentru exemplificarea modului de analiză a cheltuielilor cu amorti-


zarea la 1000 lei cifră de afaceri, vom utiliza datele din tabelul nr. 8.

89

Universitatea Spiru Haret


Tabelul nr. 8
Calculul cheltuielilor cu amortizarea la 1 000 lei cifră de afaceri
–lei –
Valoare indicatori
Nr. Indicatori Programat Realizat
crt.
(P0) (P1)
1. Valoarea iniţială a mijloacelor fixe 17.429 10.947
2. Valoarea medie a intrărilor de mijloace fixe 712 2.029
în cursul anului
3. Valoarea medie a ieşirilor de mijloace fixe 356 676
în cursul anului
4. Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe 17.785 12.300
5. Cota medie de amortizare 14% 12%
6. Suma cheltuielilor cu amortizarea 2.490 1.476
7. Valoarea cifrei de afaceri 142.340 180.772
8. Cheltuieli cu amortizarea la 1000 cifră de 17,493 8,165
afaceri (lei)
Utilizând datele din tabelul nr. 8. prezentăm în cele ce urmează meto-
dologia de analiză a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri.
ΔC1000
a = C1000
a1 − C1000
a0 = 8,165 − 17,493 = −9,328 lei
din care, datorită:
1) influenţei modificării cifrei de afaceri:
Am 0 Am 0 2.490
ΔCA = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = ⋅ 1000 − 17,493 =
CA 1 CA 0 180.772
= 13,774 − 17,493 = −3,719 lei
2) influenţei modificării sumei amortizării:
Am1 Am 0
ΔAm = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = 8,165 − 13,774 = −5,609 lei
CA1 CA1
din care, datorită:
2.1) influenţei modificării valorii medii anuale a mijloacelor fixe:
(Vma 1 − Vm 0 ) ⋅ c 0
ΔVma = ⋅ 1000 =
CA 1

=
(12.300 − 17.785)0,14 ⋅ 1000 = −4,2479
180.772

90

Universitatea Spiru Haret


din care, datorită:
2.1.1) influenţei modificării valorii iniţiale a mijloacelor fixe:
(VI1 − VI 0 ) ⋅ c0
ΔVI = ⋅ 1000 =
CA 1

=
(10.947 − 17.429)0,14 ⋅ 1000 = −5,02 lei
180.772
2.1.2) influenţei modificării valorii medii a intrărilor de mijloace
fixe:
(Vmi1 − Vmi 0 ) ⋅ c 0
ΔVmi = ⋅ 1000 =
CA 1

=
(2.029 − 712) ⋅ 0,14 ⋅ 1000 = 1,02 lei
180.772
2.1.3) influenţei modificării valorii medii a ieşirilor de mijloace
fixe:
(Vme1 − Vme 0 ) ⋅ c0
ΔVme = − ⋅ 1000 =
CA 1

=
(676 − 356) ⋅ 0,14 ⋅ 1000 = −0,2479
180.772
2.2) influenţei modificării cotei medii de amortizare:
Vma 1 (c1 − c 0 )
Δc = ⋅ 1000 =
CA 1
12.300(0,12 − 0,14)
= ⋅ 1000 = −1,3611 lei
180.772
Cheltuielile cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri s-au
modificat în sens favorabil din punct de vedere economic, respectiv au
scăzut cu 9,328 lei. La această evoluţie au contribuit toţi factorii de
influenţă în sensuri şi cu intensităţi diferite.
Astfel, creşterea cifrei de afaceri de la 142.340 lei programate la
180.772 lei realizate în anul curent a determinat o reducere a cheltuielilor
cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri cu 3,719 lei.

91

Universitatea Spiru Haret


De asemenea, totalul cheltuielilor cu amortizarea, diminuându-se de
la 2.490 lei programate la 1.476 lei realizate în anul curent, a determinat
reducerea indicatorului analizat cu 5,609 lei.
Reducerea cheltuielilor cu amortizarea s-a datorat atât scăderii
valorii medii anuale a mijloacelor fixe, cât şi scăderii cotei de amortizare.
Scăderea sumei cheltuielilor cu amortizarea demonstrează o reducere a
gradului de înzestrare tehnică, ceea ce influenţează negativ produc-
tivitatea muncii sau este posibil ca utilajele să nu fi fost folosite intensiv şi
să nu fi fost recuperate ca valoare la termenul prevăzut.
2.4.2. Analiza cheltuielilor cu salariile
Cheltuielile cu personalul la nivelul unei firme cuprind:
• cheltuielile cu salariile;
• cheltuielile privind asigurările şi protecţia socială.
Din punct de vedere factorial, cheltuielile cu salariile (Cs) pot fi
analizate pe baza următoarelor modele:
Ns
t
Ve
Ns
Ve Cs wh
Cs = Ns ⋅
Ns Ve

gi
Cs
Ve
csj
în care:
Ve
– productivitatea medie anuală (w a ) calculată pe baza
Ns
veniturilor din exploatare;
Cs
Ve
( )
– cheltuielile medii cu salariile la 1 leu venituri din exploatare cs :

92

Universitatea Spiru Haret


cs =
∑ gi ⋅ cs i
100
gi – structura veniturilor din exploatare pe produse, lucrări, servicii etc.;
csi – cheltuieli cu salariile la 1 leu producţie pe produse, lucrări,
servicii etc.

Ns

T Cs T
2) Cs = Ns ⋅ ⋅
Ns T Ns

Cs
T
în care:
T
– numărul mediu de ore lucrate de un salariat într-un an (t ) ;
Ns
Cs
T
– salariul mediu orar csh ( )
wa
Cs Ns csa
3) C1000
s = ⋅ 1000 = ⋅ ⋅ 1000
Ve Ns wa
csa

în care: csa reprezintă salariul mediu anual.

Utilizând primul model de analiză şi datele din tabelul nr. 9,


procedăm în continuare la analiza factorială a cheltuielilor cu salariile.

93

Universitatea Spiru Haret


Tabelul nr. 9
Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile
– lei –
Sim- Progra-
Nr. Indicatori Realizat %
bol mat
crt.
(P0) (P1)
1. Cheltuieli cu salariile Cs 13.037 13.298 102
2. Venituri din exploatare Ve 173.376 182.045 105
3. Număr mediu de salariaţi Ns 675 650 96
4. Fondul total de timp de T 1.242.000 1.199.900 97
muncă
5. Numărul mediu de ore t 1.840 1.846 100,3
lucrate de un salariat într-un
an (ore)
6. Salariul mediu anual (lei) csa 19,314 20,458 105,9
7. Productivitatea medie wa 257 280 108,9
anuală
8. Salariul mediu orar (lei) csh 0,0104 0,0110 106
9. Productivitatea medie orară wh 0,1395 0,1517 109
(lei)
10. Cheltuieli medii cu salariile cs 0,075 0,073 97
la 1 leu venituri din
exploatare (lei)
11. Cheltuieli medii cu salariile cs ′ - 0,071 -
recalculate la 1 leu
producţie (lei)
Modificarea absolută a cheltuielilor cu salariile*:
ΔCs = Cs1 − Cs 0 = 13.298 − 13.037 = +261 lei
din care, datorită:
1) influenţei modificării numărului mediu de salariaţi:
ΔNs = (Ns1 − Ns 0 )⋅ wa 0 ⋅ cs 0 =
= (650 − 675)257 ⋅ 0,075 = −481,875 lei

*
Diferenţa rezultată prin însumarea influenţelor factorilor se datorează
aproximării cheltuielilor medii cu salariile la 1 leu venituri din exploatare.
94

Universitatea Spiru Haret


2) influenţei modificării productivităţii medii anuale:
(
Δ Wa = Ns1 Wa 1 − Wa 0 ⋅ cs 0 =)
= 650(280 − 257 ) ⋅ 0,075 = +1.121,25 lei
din care, datorită:
2.1) influenţei modificării numărului mediu de ore lucrate de un
salariat într-un an:
( )
Δ t = Ns1 t1 − t 0 ⋅ wh 0 ⋅ cs 0 =
= 650(1846 − 1840) ⋅ 0,1395 ⋅ 0,075 = +40,862 lei;
2.2) influenţei modificării productivităţii medii orare:
(
Δ wh = Ns1 ⋅ t1 wh1 − wh 0 ⋅ cs0 = )
= 650 ⋅1846(0,1517 − 0,1395) ⋅ 0,075 = +1080,39 lei;
3) influenţei modificării cheltuielilor medii cu salariile la 1 leu
venituri din exploatare:
(
Δcs = Ns1 ⋅ wa1 cs1 − cs 0 = )
= 650 ⋅ 280(0,073 − 0,075) ≈ −378,375 lei;
din care, datorită:
3.1) influenţei modificării structurii veniturilor din exploatare pe
produse:
(
Δgi = Ns1 ⋅ wa 1 cs′ − cs 0 = )
= 650.280(0,071 − 0,075) = −728 lei;
3.2) influenţei modificării cheltuielilor cu salariile la 1 leu
producţie pe produse:
(
Δcs i = Ns1 ⋅ wa 1 cs1 − cs′ = )
= 650 ⋅ 280(0,073 − 0,071) ≈ +349,625 lei.

Se constată, pe baza analizei efectuate, o depăşire a cheltuielilor cu


salariile cu 261 lei, respectiv cu 2%, situaţie justificată în totalitate de
sporirea volumului de activitate (Ics < Ive).

95

Universitatea Spiru Haret


Analiza influenţelor factorilor conduce la următoarele rezultate:
– reducerea numărului de personal cu 25 de salariaţi are ca efect, în
cazul de faţă, scăderea cheltuielilor cu salariile cu 481,875 lei, situaţie care
poate fi apreciată ca justificată prin faptul că atât productivitatea medie
anuală, cât şi veniturile din exploatare au crescut faţă de nivelul programat;
– creşterea productivităţii medii anuale cu 23 lei/salariat, ceea ce
justifică sporirea cheltuielilor cu salariile cu 1.121,25 lei. Analizând
influenţa productivităţii medii anuale prin prisma celor doi factori, care,
prin intermediul acesteia contribuie la modificarea cheltuielilor cu
salariile, constatăm că situaţia înregistrată s-a datorat atât sporirii
productivităţii medii orare, cât şi utilizării complete a numărului mediu de
ore lucrate de un salariat, chiar depăşirii acestuia;
– sporirea eficienţei cheltuielilor cu salariile la nivel de firmă,
datorată scăderii cheltuielilor medii cu salariile la un leu venituri din
exploatare. Aceasta se datorează în exclusivitate modificării structurii
veniturilor din exploatare pe produse, în sensul creşterii ponderilor acelor
produse care au cheltuieli cu salariile la 1 leu producţie pe produs mai
mici decât cele medii programate la nivel de firmă.
Din politica salarială a firmei fac parte integrantă analiza corelaţiei
dintre creşterea productivităţii muncii şi cea a salariului mediu.
În cazul de faţă, indicele corelaţie se determină astfel:
Icsa 105,9
Ic1 = = = 0,9725 în care:
I wa 108,9
Icsa - indicele salariului mediu anual;
I wa - indicele productivităţii medii anuale.
Corelaţia este respectată dacă Ic < 1.
În cazul de faţă, corelaţia este respectată, ceea ce înseamnă că la
creşterea productivităţii muncii concură şi ceilalţi factori ai producţiei.
Corelaţia dintre dinamica productivităţii muncii şi dinamica
salariului mediu poate fi analizată şi cu ajutorul celui de-al treilea model,
utilizând datele din tabelul nr. 9.
Metodologia de analiză a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei
venituri din exploatare constă în:
ΔC1000
s = C1000
s1 − C1000
s0 = 73 − 75 = −2 lei

96

Universitatea Spiru Haret


din care, datorită:
1) influenţei modificării productivităţii medii anuale:
csa 0 csa 0
Δ wa = ⋅ 1000 = ⋅ 1000 =
wa 1 wa 0
19,314 19,314
= ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = 68,97 − 75,15 = −6,18 lei
280 257
sau:
C1000
s 75
Δ wa = 0 − C1000 s0 = − 75 = −6,18 lei
I wa 108,9%
2) influenţei modificării salariului mediu anual:
csa1 csa 0
Δcsa = ⋅1000 − ⋅1000 =
wa1 wa1
20,458 19,314
⋅1000 − ⋅1000 = 73,0643 − 68,978 ≈ +4,18 lei
280 280
sau:
C1000
s0 75
Δ csa = C 1000
s1 − = 73 − ≈ +4,18 lei
I wa 108,9%
Ca urmare a faptului că salariul mediu anual a crescut mai puţin decât
productivitatea medie anuală (I csa 〈 I wa , respectiv 105,9% 〈 108,9% ) , s-a
înregistrat o reducere cu 2 lei a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei
venituri din exploatare. Situaţia se apreciază drept favorabilă, deoarece
implicaţiile ei constau în creşterea profitului firmei.
Cei doi factori au influenţat indicatorul analizat astfel:
– creşterea productivităţii muncii cu 8,9% faţă de nivelul
programat, în condiţiile sporirii salariului mediu anual cu mai puţin
(5,9%), a condus la scăderea nivelului cheltuielilor cu salariile la 1000 lei
venituri din exploatare cu 6,18 lei, ceea ce se apreciază în mod pozitiv;
– salariul mediu anual a crescut cu 5,9% şi a determinat depăşirea
cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare cu 4,18 lei.
Influenţa acestui factor a anulat, parţial, efectul pozitiv al creşterii
productivităţii medii anuale.

97

Universitatea Spiru Haret


2.5. Analiza cheltuielilor cu dobânzile
Dobânzile intră în categoria cheltuielilor financiare şi, de regulă, nu
se includ în costul producţiei. Indiferent dacă acestea se includ sau nu în
costuri, ele afectează profitul net al firmei. Dobânzile reprezintă costuri
ale capitalului împrumutat şi eficienţa lor prezintă importanţă în analiza
economică.
Pentru analiza sumei cheltuielilor cu dobânzile se folosesc
modelele:
AC ⋅ K ⋅ Pd
Sd 100 2
1) C1000
d = ⋅ 1000 = ⋅ 1000
CA CA
⎛ C r Sd ⎞
2) C1000
d = ⎜⎜ ⋅ ⎟⎟ ⋅ 1000
⎝ CA C r ⎠
⎛ AC Cr Sd ⎞
3) C1000
d = ⎜⎜ ⋅ ⋅ ⎟⎟ ⋅ 1000
⎝ CA AC Cr ⎠
în care:
C1000
d – cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri;
Sd – suma cheltuielilor cu dobânzile;
AC – soldul mediu al activelor circulante;
K – cota de participare a creditului la acoperirea activelor circu-
lante:
Cr
K= ⋅ 100
AC
Cr – soldul mediu al creditelor pe termen scurt;
Pd – procentul mediu de dobândă:
Pd =
Sd
⋅ 100 sau Pd =
∑ g ki ⋅ p di
Cr 100
gki – structura creditelor pe categorii;
pdi – rata dobânzii pe categorii de credite.

98

Universitatea Spiru Haret


Condiţia de eficienţă care conduce la diminuarea cheltuielilor cu
dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri este:
ICA > ISd
unde:
ICA – indicele cifrei de afaceri;
ISd – indicele sumei cheltuielilor cu dobânzile.
Pentru exemplificare, folosim modelul 1 de analiză a cheltuielilor
cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri prezentat în tabelul nr. 10.
Tabelul nr. 10
Analiza cheltuielilor cu dobânzile la 1 000 lei cifră de afaceri

Nr.
crt. Indicatori t–2 t–1 t t – 1/ t – 2 t/ t – 1
1. Cifra de afaceri 62.859 116.331 180.772 185,07 155,4
2. Cheltuieli cu
dobânzile 247 1.093 2.082 442,5 190,5
3. Soldul mediu al
activelor circulante 15.235 17.396 32.402 114,2 186,3
4. Volumul creditelor
contractate 651 1.917 4.627 294,5 241,4
5. Rata medie a
dobânzii (%) 38 57 45 150,0 78,9
6. Cheltuieli cu
dobânzile la 1000 lei 3,93 9,4 11,52 239,2 122,6
cifră de afaceri

Cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri au crescut cu


5,47 lei la 1000 lei în t – 1 faţă de t – 2, respectiv cu 2,12 lei la 1000 lei în
t faţă de t – 1, efect firesc al unui indice al cheltuielilor cu dobânzile
superior celui înregistrat de cifra de afaceri:
Potrivit primului model de analiză, sistemul de factori este
următorul:
ΔCA
ΔC 1000
d Δ AC
ΔSd ΔK
Δ Pd

99

Universitatea Spiru Haret


Metodologia de analiză a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei,
utilizând datele din tabelul nr. 10., presupune:
ΔC1000
d = C1000
d1 − C1000
d0 = 9,4 − 3,93 = +5,47 lei
din care, datorită:
1) influenţei modificării cifrei de afaceri:
Sd 0 Sd 0
ΔCA = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 =
CA 1 CA 0
247 247
= ⋅ 1000 − ⋅ 1000 =
116.331 62.859
= 2,1233 − 3,9394 = −1,8161 lei

2) influenţei modificării sumei dobânzii plătite:


Sd 1 Sd 0 1.093
ΔSd = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = ⋅ 1000 −
CA 1 CA1 116.331
247
− ⋅ 1000 = 9,4 − 2,1233 = +7,2767
116.331

din care, datorită:


2.1) influenţei modificării soldului mediu al activelor circulante:
( )
AC1 − AC 0 ⋅ K 0 ⋅ Pd 0
Δ AC = 100 2 ⋅ 1000 =
CA1
(17.396 − 15.235) ⋅ 4,2731 ⋅ 38
= 100 2 ⋅ 1000 = +0,3016 lei
116.331
Cr0 651
K0 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 4,2731
AC 0 15.235

100

Universitatea Spiru Haret


2.2) influenţei modificării cotei de participare a creditului la
acoperirea activelor circulante:
AC1 (K 1 − K 0 ) ⋅ Pd 0
ΔK = 100 2 ⋅ 1000 =
CA 1
17.396(11,0198 − 4,2731) ⋅ 38
100 2 445.989,3
⋅ 1000 = = +3,8338 lei
116.331 116.331
Cr 1.917
K 1 = 1 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 11,0198
AC1 17.396

2.3) influenţei modificării procentului mediu al dobânzii:


(
AC1 ⋅ K 1 Pd 1 − Pd 0)
Δ Pd = 100 2 ⋅ 1000 =
CA 1
17.396 ⋅ 11,0198(57 − 38)
= 100 2 ⋅ 1000 =
116.331
364.230,8
= = +3,1413 lei
116.331

Analiza cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri în


perioada t/ t – 1 este similară cu metodologia aplicată la analiza perioadei
(t – 1 / t – 2).
Semnificaţia economică a influenţelor factorilor care au apărut în
modelul analizat şi prezentat mai sus este următoarea:
– influenţa soldului mediu al activelor circulante este pozitivă
(+0,3016 lei) şi se apreciază ca fiind justificată din punct de vedere
economic, deoarece s-a respectat corelaţia:
100 < IAC < ICA
respectiv, în cazul analizat:
100 < 114,7 < 185,07

101

Universitatea Spiru Haret


În situaţia în care indicele activelor circulante ar devansa indicele
cifrei de afaceri:
IAC >ICA
situaţia s-ar aprecia ca fiind nefavorabilă, deoarece ar însemna o creştere
a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri, determinată de
încetinirea vitezei de rotaţie a activelor circulante;
– influenţa cotei de participare a creditului la acoperirea activelor
circulante cu semnul „+” (+3,8338 lei) reflectă o situaţie nefavorabilă,
adică o scădere a surselor proprii, cu consecinţe negative asupra
rezultatelor economico-financiare ale firmei;
– influenţa ratei dobânzii cu semnul „+” (+3,1413 lei) înseamnă
creşterea ratei dobânzii în perioada analizată comparativ cu perioada de
bază (în cazul de faţă, creşterea dobânzii în anul „t – 1” comparativ cu
dobânda din „t – 2”).

PROBLEME REZOLVATE
1. Pentru o firmă se cunosc următorii indicatori extraşi din contul
de profit şi pierdere:
lei
Nr.
Indicatori P0 P1 %
crt.
1 Cheltuieli de exploatare 8.900 9.100 102,25
2 Cheltuieli financiare 1.200 1.100 91,67
3 Cheltuieli extraordinare 580 750 129,31
4 TOTAL CHELTUIELI 10.680 10.950 102,53
5 Venituri din exploatare 11.500 12.200 106,09
6 Venituri financiare 650 500 76,92
7 Venituri extraordinare 600 550 91,67
8 TOTAL VENITURI 12.750 13.250 103,92

Se cere:
a) Să se determine cheltuielile la 1.000 lei venituri, pe categorii de
cheltuieli;
b) Să se analizeze influenţa factorilor asupra cheltuielilor la
1.000 lei venituri.

102

Universitatea Spiru Haret


Rezolvare
a) Cheltuielile la 1.000 lei venituri, pe categorii de cheltuieli:
n

∑ Ch i
R ct = i =1
n
× 1.000
∑V
i =1
i

unde: Chi = cheltuielile pe structură (exploatare, financiare, extraordinare);


Vi = venituri pe structură (exploatare, financiare, extraordinare);
Nr.
Indicatori P0 P1 %
crt.
1 Cheltuieli la 1.000 lei
venituri, din care: 837,65 826,42 98,66
1.1. Cheltuieli de exploatare 773,91 745,90 96,38
1.2. Cheltuieli financiare 1.846,15 2.200,00 119,17
1.3. Cheltuieli extraordinare 966,67 1.363,64 141,07
b) Analiza cheltuielilor aferente veniturilor se realizează
utilizând indicatorul „cheltuieli la 1.000 lei venituri” (rata de eficienţă
a cheltuielilor totale) calculat astfel:

=∑
1.000
gc Ch i
R ct i i
→ c1i.000 = × 1.000
100 Vi
unde: c1i.000 = rata de eficienţă a cheltuielilor pe structură;
Chi = cheltuielile pe structură;
Vi = venituri pe structură;
gi = structura veniturilor.
Cheltuielile la 1.000 lei venituri pe categorii de venituri sunt
calculate la punctul a.
Structura veniturilor, calculată pe baza datelor de la punctul a,
este redată în tabelul următor, astfel:
Nr. Structura veniturilor
Indicatori
crt. P0 (%) P1 (%)
1 Venituri din exploatare 90,20 92,08
2 Venituri financiare 5,10 3,77
3 Venituri extraordinare 4,71 4,15
TOTAL 100 100
103

Universitatea Spiru Haret


Modelul factorial de analiză este următorul:
Δgi
ΔRct
Δci

Modificarea cheltuielilor la 1.000 lei venituri se determină cu


relaţia:
ΔR ct =R ct1 − R ct 0 = 826,40 – 837,65 = –11,23
din care:
1) Influenţa modificării structurii veniturilor:
n n

( Δg i )
∑g 1.000
i1 ci 0 ∑g c1.000
i0 i0
ΔR ct = i =1
− i =1
= R ctr − R ct 0 =
100 100
= 822,33 − 837,65 = −15,32
n

∑g 1.000
i1 i 0 c
R =r
ct
i =1
=
100
92,08 ⋅ 773,91 + 3,77 ⋅ 1.846,15 + 4,15 ⋅ 966,67
= = 822,33
100
2) Influenţa modificării cheltuielilor la 1.000 lei, pe categorii:
n n

∑ gi1 c1i1.000 ∑g c 1.000


i1 i 0
Δc 1.000
i = i =1
− = R ct1 − R ctr =
i =1
100 100
= 826,42 − 822,33 = +4,09

De la o perioadă la alta indicatorul cheltuieli la 1.000 lei venituri se


modifică în sens pozitiv, cheltuielile la 1.000 lei scăzând cu 11,23 lei.
Influenţează pozitiv structura veniturilor cu –15,32 lei/1.000 lei, datorită
veniturilor din exploatare ce deţin ponderea cea mai mare în cadrul
veniturilor şi care cresc cu 6,09% de la o perioadă la alta. Indicatorul
cheltuieli la 1.000 lei venituri pe categorii de cheltuieli are o influenţă
negativă, conducând la creşterea cheltuielilor cu 4,09 lei/1.000 lei venituri.

104

Universitatea Spiru Haret


2. Pentru o firmă se cunosc următorii indicatori extraşi din contul
de profit şi pierdere:
lei
Nr.
Indicatori P0 P1 %
crt.
1. Venituri din exploatare 11.500 12.200 106,09
din care aferente:
– producţiei vândute 10.800 11.600 107,41
– producţiei stocate 600 400 66,67
– producţiei imobilizate 100 200 200
2. Cheltuieli de exploatare 8.900 9.100 102,25
din care aferente:
– producţiei vândute 8.200 8.500 103,66
– producţiei stocate 400 350 87,50
– producţiei imobilizate 300 250 83,33
Se cere:
a) Să se determine cheltuielile de exploatare la 1.000 lei venituri din
exploatare, pe categorii de cheltuieli;
b) Să se analizeze influenţa factorilor asupra cheltuielilor de
exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare.
Rezolvare
a) Calculul cheltuielilor de exploatare la 1.000 lei venituri din
exploatare, pe categorii de cheltuieli de exploatare se realizează cu relaţia:
Ch e
R ce = ⋅ 1.000
Ve
în care: Che = cheltuieli de exploatare;
Ve = venituri din exploatare.

Nr.
Indicatori P0 P1 %
crt.
1 Cheltuieli de exploatare
la 1.000 lei venituri din 773,91 745,90 96,38
exploatare, aferente:
1.1. – producţiei vândute 759,26 732,76 96,51
1.2. – producţiei stocate 666,67 875,00 131,25
1.3. – producţiei imobilizate 3.000 1.250 41,67
105

Universitatea Spiru Haret


b) Analiza cheltuielilor de exploatare aferente veniturilor din
exploatare se realizează se utilizează cu ajutorul următorului model:
n

∑g r
j =1
1.000
j ce j
Ch j
R ce = =
⋅ 1.000
unde rce1.000
100 Vj j

în care: gj = structura veniturilor din exploatare;


rce1.000
j
= rata de eficienţă a cheltuielilor pe tipuri de venituri din
exploatare;
Chj = cheltuieli aferente activităţilor componente ale ciclului de
exploatare;
Vj = venituri pe tipuri de activităţi ale ciclului de exploatare.
Ratele de eficienţă a cheltuielilor pe tipuri de venituri din
exploatare au fost determinate la punctul a. Structura veniturilor din
exploatare este următoarea:
Nr. Structura veniturilor din
Indicatori
crt. exploatare (gj)
P0 (%) P1 (%)
1 Venituri din exploatare 93,91 95,08
aferente producţiei vândute
2 Venituri din exploatare 5,22 3,28
aferente producţiei stocate
3 Venituri din exploatare 0,87 1,64
aferente producţiei imobilizate
TOTAL 100 100
Analiza se efectuează pe baza relaţiilor:
Δ R ce = R ce1 − R ce 0 = 745,90 − 773,91 = −28,01
din care:
1) Influenţa modificării structurii veniturilor din exploatare:
n n

∑g
j =1
r 1.000
j1 ce j
0
∑g
j =1
r 1.000
j 0 ce j
0

Δg j = − = 792,97 − 773,91 = +19,06


100 100
106

Universitatea Spiru Haret


n

∑g
j =1
r1.000
j1 ce j
0
95,08 ⋅ 759,26 + 3,28 ⋅ 666,67 + 1,64 ⋅ 3.000
= = 792,97
100 100
2) Influenţa modificării ratei de influenţă a cheltuielilor de
exploatare pe tipuri de venituri:
n n

∑g
j =1
r1.000
j1 ce j
1
∑g
j =1
r 1.000
j1 ce j
0

Δr 1.000
ce j = − = 745,90 − 792,97 = −47,07
100 100
Δg j + Δrce1.000
j
= +19,06 − 47,07 = −28,01

Indicatorul cheltuieli de exploatare la 1.000 lei venituri din


exploatare se modifică în sens pozitiv, cheltuielile la 1.000 lei scăzând
cu 28,01 lei. Influenţează în sens negativ structura veniturilor cu 19,06
lei/1.000 lei. Indicatorul cheltuieli la 1.000 lei venituri din exploatare
are o influenţă pozitivă, conducând la scăderea cheltuielilor de
exploatare cu 47,07 lei/1.000 lei venituri din exploatare.

3. Pentru o firmă se cunosc următorii indicatori, pentru două perioade:

Nr.
Indicatori P0 P1 %
crt.
1 QA (buc) 10.000 11.000 110
2 QB (buc) 15.000 14.000 93,33
3 QC (buc) 20.000 21.000 105
4 Preţ A (lei/buc) 100 105 105
5 Preţ B (lei/buc) 200 210 105
6 Preţ C (lei/buc) 500 490 98
7 Cost A (lei/buc) 95 100 105,26
8 Cost B (lei/buc) 450 440 97,78
9. Cost C (lei/buc) 170 185 108,82

Se cere să se analizeze cheltuielile la 1.000 lei cifră de afaceri.

107

Universitatea Spiru Haret


Rezolvare
Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri se
face cu ajutorul următorului model de analiză:

C1.000 =
∑q vi ci
⋅ 1.000
∑q vi pi
în care: q v i = volumul fizic al producţiei vândute pe produse;
pi = preţul unitar al produsului „i”;
ci = costul unitar al produsului „i”.
Modificarea nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri
este influenţată de următorii factori:

ΔC1.000 = C11.000 − C10.000 =


∑q v i1 c i1
⋅ 1.000 −
∑q v i0 ci 0
⋅ 1.000 =
∑q v i1 p i1 ∑q v i0 pi 0
11.000 ⋅ 100 + 14.000 ⋅ 440 + 21.000 ⋅ 185
= ⋅ 1.000 −
11.000 ⋅ 105 + 14.000 ⋅ 210 + 21.000 ⋅ 490
10.000 ⋅ 95 + 15.000 ⋅ 450 + 20.000 ⋅ 170
− ⋅ 1.000 =
10.000 ⋅ 100 + 15.000 ⋅ 200 + 20.000 ⋅ 500
11.145.000 11.100.000
= ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 774,7 − 792,8 = −18,10
14.385.000 14.000.000

Influenţa factorilor asupra modificării nivelului cheltuielilor la


1.000 lei cifră de afaceri se calculează astfel:

1) Influenţa structurii cifrei de afaceri:

Δg i =
∑q c
v i1 i 0
⋅ 1.000 −
∑q v i0 ci 0
⋅ 1.000 =
∑q v i1 pi 0 ∑q v i0 pi 0
11.000 ⋅ 95 + 14.000 ⋅ 450 + 21.000 ⋅ 170
= ⋅ 1.000 − 792,8 =
11.000 ⋅ 100 + 14.000 ⋅ 200 + 21.000 ⋅ 500
= 757,9 − 792,8 = −34,9 lei

108

Universitatea Spiru Haret


2) Influenţa modificării preţului de vânzare:

Δp =
∑q c
v i1 i 0
⋅ 1.000 −
∑q v i1 ci 0
⋅ 1.000 =
∑q v i1 p i1 ∑q v i1 pi 0
11.000 ⋅ 95 + 14.000 ⋅ 450 + 21.000 ⋅ 170
= ⋅ 1.000 − 757,9 =
11.000 ⋅ 105 + 14.000 ⋅ 210 + 21.000 ⋅ 490
= 758,7 − 757,9 = +0,80 lei
3) Influenţa modificării costului pe produs:

Δc =
∑q v i1 i1c
⋅ 1.000 −
∑q v i1 ci 0
⋅ 1.000 = 774,7 − 758,7 = +16
∑q v i1 p i1 ∑q v i1 p i1
Δg i + Δpi + Δci = −34,9 + 0,8 + 16 = −18,10 lei
Indicatorul cheltuieli la 1.000 lei cifră de afaceri a evoluat în sens
pozitiv în perioada curentă faţă de cea precedentă (în sensul scăderii
cheltuielilor cu –18,10 lei la 1.000 lei cifră de afaceri). Influenţa
favorabilă s-a datorat variaţiei structurii producţiei (cu –34,87 lei/1.000
cifră de afaceri). Asupra indicatorului analizat a avut o influenţă negativă
variaţia preţului unitar pe produs precum şi costul unitar care au condus la
creşterea cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 0,8 şi respectiv 16 lei.

4. Pentru o firmă se cunosc următoarele date: lei

Nr. crt. Indicatori P0 P1 %


1 Cifra de afaceri 1.500 1.400 93,33%
2 Cheltuieli aferente cifrei 1.080 980 90,74%
de afaceri, din care:
− Cheltuieli variabile 660 630 95,45%
− Cheltuieli fixe 420 350 83,33%
3 Volumul efectiv al cifrei de − 1.420 −
afaceri la preţul de vânzare
din perioada de referinţă P0
4 Volumul efectiv al cifrei de − 1.001,1 −
afaceri la costul perioadei
de referinţă P0
5 Cheltuieli variabile − 634,74 −
recalculate
109

Universitatea Spiru Haret


Se cere să se analizeze cheltuielile la 1.000 lei cifră de afaceri pe total şi
pe structură (variabile şi fixe) şi să se interpreteze rezultatele obţinute.
Rezolvare
A. Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri
Analiza factorială a cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri se face
prin utilizarea următorului model de analiză:
g

C1.000 = ∑q c
vi i
⋅ 1.000 p
∑q v i pi
c
980 1.080
ΔC1.000 = C11.000 − C10.000 = ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 =
1.400 1.500
= 700 − 720 = −20 lei
din care:
1) Influenţa structurii cifrei de afaceri:

Δg i =
∑q v i1 ci 0
⋅ 1.000 −
∑q v i0 ci 0
⋅ 1.000 =
∑q v i1 pi 0 ∑q v i0 pi 0
1.001,1 1.080
= ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 705 − 720 = −15 lei
1.420 1.500
2) Influenţa modificării preţului de vânzare:

Δpi =
∑q v i1 ci 0
⋅ 1.000 −
∑q v i1 ci 0
⋅ 1.000 =
∑q v i1 p i1 ∑q v i1 pi 0
1.001,1 1.001,1
= ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 715 − 705 = +10 lei
1.400 1.420
3) Influenţa modificării costului pe produs:

Δci =
∑q v i1 ci1
⋅ 1.000 −
∑q v i1 ci 0
⋅ 1.000 = 700 − 715 = −15 lei
∑q v i1 p i1 ∑q v i1 p i1
Δg i + Δpi + Δci = −15 + 10 − 15 = −20 lei

110

Universitatea Spiru Haret


În exemplul dat, cheltuielile la 1.000 lei cifră de afaceri s-au redus
cu 20 lei, ceea ce reflectă o situaţie favorabilă, deoarece creşte profitul
aferent cifrei de afaceri şi alţi indicatori de eficienţă determinaţi pe baza
acestuia. Se remarcă faptul că cei trei factori direcţi au avut influenţe
diferite ca sens şi mărime.
Structura cifrei de afaceri a determinat scăderea nivelului
cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 15 lei, ca urmare a creşterii
ponderii produselor cu o cheltuială la 1.000 lei mai mică decât cheltuiala
medie din perioada P0.
Preţurile de vânzare au influenţat nefavorabil, contribuind la
depăşirea nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 10 lei, ca
urmare a reducerii lor faţă de P0.
Costul unitar a influenţat favorabil, determinând reducerea
cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 15 lei.
B. Analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri
Cheltuielile variabile la 1 000 lei cifră de afaceri se determină după
următoarea relaţie:
∆g

C1000 = ∑ q c ⋅ 1000
v v
∆p
∑q p
v
v
∆c
Analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri
(folosind datele din tabelul prezentat în enunţul problemei 4), se prezintă
astfel:
630 660
ΔC1v.000 = C1v.1000 − C1v.0000 =⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 =
1.400 1.500
= 450 − 440 = +10 lei
1) Influenţa modificării structurii producţiei:

Δg =
∑q v1 ⋅ cv0
⋅ 1.000 −
∑q v0 ⋅ cv0
⋅ 1.000 =
∑q v1 ⋅ p0 ∑q v0 ⋅ p0
634,74 660
= ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 447 − 440 = +7 lei
1.420 1.500
111

Universitatea Spiru Haret


2) Influenţa modificării preţului de vânzare:

Δp =
∑q v1 ⋅ cv0
⋅ 1000 −
∑q v1 ⋅ cv0
⋅ 1000 =
∑q v1 ⋅ p1 ∑q v1 ⋅ p0
634,74 634,74
= ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = 453,39 − 447 = +6,39 lei
1.400 1.420
3) influenţei modificării cheltuielilor variabile pe unitatea de produs:

Δc v =
∑q v1 ⋅ c v1
⋅1000 −
∑q v1 ⋅ c v0
⋅1000 =
∑q v1 ⋅ p1 ∑q v1 ⋅ p1
630 634,74
= ⋅1000 − ⋅1000 = 450 − 453,39 = −3,39 lei
1.400 1.400
Δg + Δp + Δc v = 7 + 6,39 − 3,39 = +10 lei

În cazul analizat s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor variabile la


1.000 lei cifră de afaceri cu 10 lei. Cei trei factori direcţi au influenţat diferit
creşterea cheltuielilor variabile. Structura producţiei vândute a influenţat
nefavorabil, contribuind la creşterea cheltuielilor variabile la 1.000 lei cu
7 lei şi demonstrează că a crescut ponderea acelor produse cu cheltuieli la
1.000 lei mai mari decât media realizată în perioada P0. Dacă schimbările
de structură sunt rezultatul cererii agenţilor economici, se apreciază în mod
favorabil, întrucât acestea se vor reflecta în indicatorii performanţei
economico-financiare.
Preţul de vânzare, de asemenea, a influenţat nefavorabil cu 6,39 lei,
ceea ce reflectă rezervele existente la nivelul firmei în ceea ce priveşte
îmbunătăţirea calităţii producţiei şi implicit, creşterea preţurilor.
Cheltuielile variabile pe produs au influenţat pozitiv, determinând o
reducere a cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri cu 3,39 lei.
Analiza acestei situaţii impune descoperirea cauzei care a generat acest
fenomen prin cunoaşterea influenţei factorilor de gradul 2, respectiv
consumurilor specifice şi preţul de cumpărare al materialelor, precum şi
aspectele legate de asigurarea şi folosirea eficientă a forţei de muncă.

112

Universitatea Spiru Haret


C. Analiza cheltuielilor fixe la 1 000 lei cifră de afaceri
Cheltuielile fixe la 1 000 lei cifră de afaceri se determină după
următorul model:
qv
Cf
Cf 1000 = ⋅ 1000 p
∑ qv ⋅ p
Chf
Pe baza datelor din tabelul prezentat mai sus, folosind metoda
substituţiilor în lanţ, se determină influenţa factorilor direcţi asupra
cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri astfel:
350 420
ΔCf 1.000 = Cf11.000 − Cf 01.000 = ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 =
1.400 1.500
= 250 − 280 = −30 lei
1) Influenţa modificării volumului fizic al producţiei vândute:
Chf 0 Chf 0
Δqv = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 =
∑ qv1p0 ∑ qv0p0
420 420
= ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = 295,77 − 280 = +15,77 lei
1.420 1.500
2) Influenţa modificării preţului de vânzare:
Chf 0 Chf 0
Δp = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 =
∑ qv1p1 ∑ qv1p0
420 420
= ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = 300 − 295,77 = +4,23 lei
1.400 1.420
3) Influenţa modificării sumei cheltuielilor fixe:
Chf1 Chf 0
ΔChf = ⋅ 1000 − ⋅ 1000 =
∑ qv1p1 ∑ qv1p1
350 420
= ⋅ 1000 − ⋅ 1000 = 250 − 300 = −50 lei
1.400 1.400
Δgv + Δp + ΔChf = 15,77 + 4,23 − 50 = −30 lei
113

Universitatea Spiru Haret


Aprecierea eficienţei cheltuielilor fixe se realizează prin determinarea
indicilor de creştere a celor doi indicatori. Astfel, creşterea mai rapidă a
cifrei de afaceri faţă de cheltuielile fixe (ICA > IChf) conduce la micşorarea
cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri faţă de nivelul de referinţă (P0).
În cazul analizei cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri, pe baza
datelor prezentate, cheltuielilor fixe scad într-un ritm mai rapid (83,33%)
decât cifra de afaceri (93,33%), ceea ce a condus la reducerea cheltuielilor
fixe cu 30 lei.
Scăderea volumului fizic al producţiei vândute cu 5,34% a determinat
creşterea cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri cu 15,77 lei. De
asemenea, preţul de vânzare a influenţat nefavorabil cu 4,23 lei. În schimb,
scăderea sumei cheltuielilor fixe cu 16,67% a contribuit la reducerea
cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri cu 50 lei.
Pentru a asigura în continuare o reducere a cheltuielilor fixe la
1.000 lei cifră de afaceri, managerii firmei trebuie să adopte măsuri de
creştere a gradului de utilizare a capacităţilor de producţie, concomitent cu
găsirea de noi posibilităţi de reducere a sumei cheltuielilor fixe.

5. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


lei
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1 Cifra de afaceri 80.000 75.000
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 64.000 60.750
3 Indicele preţurilor de vânzare – 106%
4 Indicele costurilor – 107%
Se cere să se determine influenţa preţurilor de vânzare asupra
cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri.
Rezolvare
Modelul de analiză utilizat este următorul:

qvi

C1000 = ∑ qv c i i
⋅ 1.000 pi
∑ qv p i i
ci

114

Universitatea Spiru Haret


Δp i =
∑q c
v i1 i 0
⋅ 1.000 −
∑q v i1 ci 0
⋅ 1.000 =
∑q v i1 pi1 ∑q v i1 pi 0
ci1 ⋅ 100 ci1 ⋅ 100
∑q v i1
107
∑q v i1
107 ⋅ 1.000 =
= ⋅ 1.000 −
∑q v i pi1
1
∑q v i1
pi1 ⋅ 100
106
60.750 ⋅ 100 60.750 ⋅ 100
= 107 ⋅ 1.000 − 107 ⋅ 1.000 =
75.000 75.000 ⋅ 100
106
56.775,7 56.775,7
= ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 757 − 802,43 = −45,43 lei
75.000 70.754,7

6. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


lei
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1 Cifra de afaceri 55.000 58.000
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 50.500 52.240
3 Indicele preţurilor – 110%
4 Indicele costurilor – 112%

Se cere să se determine influenţa structurii asupra cheltuielilor la


1.000 lei cifră de afaceri.

Rezolvare
Modelul de analiză utilizat este următorul:

qvi

C1000 = ∑ qv c i i
⋅ 1.000 pi
∑ qv p i i
ci

115

Universitatea Spiru Haret


Δqvi =
∑q c
v i1 i 0
⋅ 1.000 −
∑q c
v i1 0 i 0
⋅ 1.000 =
∑q v i1 pi 0 ∑q v i0 pi 0
ci1 ⋅ 100
∑q v i1
112 ⋅ 1.000 − ∑ q v i 0 ci 0 ⋅ 1.000 =
=
∑q v i1
pi1 ⋅ 100 ∑ q v pi i0 0

110
52.240 ⋅ 100
112 50.500
= ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 =
58.000 ⋅ 100 55.000
110
46.642,8 50.500
= ⋅ 1.000 − ⋅ 1.000 = 884,6 − 918,2 = −33,6 lei
52.727 55.000

7. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


lei
Nr. crt. Indicatori –
1 Cifra de afaceri din perioada curentă 60.000
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 52.000
3 din care: variabile 35.800
4 Cifra de afaceri propusă pentru perioada următoare 63.000
Se cere să se determine nivelul probabil al cheltuielilor la 1.000 lei
cifră de afaceri.
Rezolvare
Pornind de la comportamentul cheltuielilor variabile care, la nivelul
firmei, se modifică ca sumă absolută în funcţie de evoluţia volumului cifrei
de afaceri, iar la 1.000 lei sau pe produs rămân neschimbate, se poate
determina suma cheltuielilor variabile totale pe baza următoarei relaţii:
Cvp =
1
1.000
(
CAp ⋅ Cv1000
1 )
în care:
Cvp – suma cheltuielilor variabile previzionate;
CAp – cifra de afaceri previzionată;
116

Universitatea Spiru Haret


Cv 1000
1 – nivelul realizat al cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră
de afaceri.
Conform datelor din tabel, nivelul probabil al cheltuielilor la
1.000 lei cifră de afaceri se determină după cum urmează:
1 ⎛ 35.800 ⎞
Cvp = ⎜ 63.000 ⋅ ⋅ 1.000 ⎟ =
1.000 ⎝ 60.000 ⎠
1
= (63.000 ⋅ 596,66) = 37.589,58 lei
1.000
CA1 = Cv1 + Cf1 + Profit1
60.000 = 35.800 + 16.200 + 8.000
Având în vedere că suma cheltuielilor fixe rămâne aceeaşi,
indiferent de volumul fizic al producţiei, nivelul probabil al
cheltuielilor aferente cifrei de afaceri se determină astfel:
Chp = Cvp + Cfp = 37.589,58 + 16.200 = 53.789,58
53.789,58
ΔC1p.000 = ⋅ 1.000 = 853,81 lei
63.000

8. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


lei
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1 Suma cheltuielilor fixe 4.800 4.725
2 Cifra de afaceri 20.000 21.000
3 Volumul efectiv al cifrei de afaceri la – 20.425,5
preţul perioadei P0
Se cere să se determine influenţa cheltuielilor fixe asupra cheltuielilor
fixe la 1.000 lei cifră de afaceri.
Rezolvare
Modelul de analiză utilizat este următorul:

qv
Chf
Cf 1.000 = ⋅ 1.000 p
∑ qvp
Chf
117

Universitatea Spiru Haret


Cf1 Cf 0
ΔChf = ⋅1000 − ⋅1000 =
∑ qv1p1 ∑ qv1p1
4.725 4.800
= ⋅1.000 − ⋅1.000 = 225 − 228,57 = −3,57 lei
21.000 21.000
9. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
lei
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1 Cheltuieli variabile 432 442
2 Cifra de afaceri 800 850
3 Indicele preţurilor de vânzare – 105%
4 Indicele costurilor – 109%
Se cere să se determine influenţa preţului asupra cheltuielilor
variabile la 1.000 lei cifră de afaceri.
Rezolvare
Modelul de analiză utilizat este următorul:
Δg

C1000 = ∑ q c ⋅ 1.000
v v
Δp
∑q p
v
v
Δcv

Δp =
∑q c v1 v0
⋅ 1.000 −
∑q c
v1 v0
⋅ 1.000 =
∑q p v1 1 ∑q v1 p0
c v1 ⋅ 100 c v1 ⋅ 100
∑q v1
109
∑q
109 ⋅1.000 =
v1
= ⋅ 1.000 −
∑q v1 ⋅ p1
p1 ⋅ 100
∑ q v1 ⋅ 105
442 ⋅100 442 ⋅100
= 109 ⋅1.000 − 109 ⋅1.000 =
850 850 ⋅100
105
405,5 405,5
= ⋅1.000 − ⋅ 1.000 = 477,06 − 500,9 = −23,84 lei
850 809,5
118

Universitatea Spiru Haret


10. Indicele productivităţii muncii (realizat faţă de perioada
curentă) = 108,5%.
⎛ Ics ⎞
Coeficientul de corelaţie prevăzut ⎜⎜ ⎟⎟ = 0,9821 .
⎝ I wa ⎠
Pentru a se menţine nivelul prezent al cheltuielilor cu personalul
la 1.000 lei venituri din exploatare, salariile şi elementele aferente se
modifică faţă de perioada de referinţă P0.
Se cere să se determine, în mărimi relative (%), cu cât se
modifică salariile şi elementele aferente acestora.
Rezolvare
Respectarea corelaţiei dintre dinamica productivităţii muncii şi
dinamica salariului mediu poate fi evidenţiată în cazul indicatorului
cheltuieli la 1.000 lei cifră de afaceri (venituri din exploatare).
Modelul de analiză este următorul:
Cs Ns ⋅ Cs Cs
C1000
s = ⋅ 1.000 = ⋅ 1.000 = ⋅ 1.000
CA Ns ⋅ Wa Wa
ICs
= 0,9821 ⇒ ICs = I Wa ⋅ 0,9821 = 108,5 ⋅ 0,9821 = 106,56%
I Wa

Rezultă că se înregistrează o creştere a salariilor cu 6,56%,


comparativ cu creşterea productivităţii medii anuale a muncii de 8,5%;
corelaţia dintre cei doi indicatori se apreciază favorabil.

11. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


lei
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1 Cheltuieli materiale 40.000 46.000
2 Cifra de afaceri 80.000 94.600
3 Indicele preţurilor de vânzare – 110%
4 Indicele costurilor (materiale) – 115%

Se cere să se determine influenţa preţului de vânzare asupra


cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifră de afaceri.

119

Universitatea Spiru Haret


Rezolvare
Modelul de analiză al cheltuielilor cu materiale este următorul:
g

C1m.000 p
cs
cm
p′

Δp =
∑ q cmv1 0
⋅ 1.000 −
∑ q cm
v1 0
⋅ 1.000 =
∑q p v1 1 ∑q p v1 0

cm1 ⋅ 100 cm1 ⋅ 100


∑q v1
115 ⋅ 1.000 −
∑ q v1
115 ⋅ 1.000 =
=
94.600 p ⋅ 100
∑ q v1 ⋅ 1110
46.000 ⋅ 100 46.000 ⋅ 100
= 115 ⋅ 1.000 − 115 ⋅ 1.000 = 422,86 − 465,1 = −43,3 lei
94.600 94 .600 ⋅ 100
110

120

Universitatea Spiru Haret


3. ANALIZA PERFORMANŢELOR FIRMEI
PE BAZA RENTABILITĂŢII

3.1. Analiza indicatorilor parţiali ai rentabilităţii


Soldurile intermediere de gestiune sunt indicatori parţiali de renta-
bilitate sub formă de solduri ce pun în evidenţă etapele formării rezultatului
exerciţiului, adică prezintă contul de profit şi pierderi într-o altă formă, mai
aproape de cerinţele şi obiectivele analizei financiare.
Construcţia tabloului soldurilor intermediare de gestiune porneşte
de la indicatorul de rezultate cel mai cuprinzător (producţia exerciţiului +
marja comercială) şi se încheie cu indicatorul cel mai sintetic (profitul net
al exerciţiului).
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune este redat în tabelul nr. 1.
Analiza soldurilor intermediare de gestiune se poate realiza pe baza:
− modificărilor absolute;
− indicatorilor cu bază fixă, în lanţ şi medii;
− ritmurilor cu bază fixă, în lanţ şi medii;
− metodei ratelor;
− metodei substituirilor în lanţ.
1. Marja comercială (Mc) este un indicator utilizat de firmele care
vând mărfurile în starea în care au fost cumpărate. Modelul utilizat pentru
analiza factorială a marjei comerciale este următorul:
D⋅C ∑ gi ⋅ ci
Mc = C=
100 100
în care: D – cifra de afaceri din vânzări de mărfuri sau valoarea desfacerilor de
mărfuri;
C – rata medie a marjei comerciale sau cota medie de adaos comercial;
g – structura vânzărilor pe grupe de mărfuri sau sectoare de activitate;
ci – cota de adaos comercial pe grupe de mărfuri sau sectoare de
activitate.
121

Universitatea Spiru Haret


Tabelul nr. 1
Soldurile intermediare de gestiune
- lei –
Nr. Exerciţiul financiar
Crt. Indicatori
Precedent Curent
1. Vânzări de mărfuri 2.652 2.163
2. Costul mărfurilor vândute 2.243 1.745
3. MARJA COMERCIALĂ (1-2) 409 418
4. Producţia vândută 113.678 178.608
5. Variaţia producţiei stocate 6.543 1.272
6. Venituri din producţia de imobilizări - -
7. PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI (4+5+6) 120.221 179.880
8. Consumurile exerciţiului provenind de la 75.962 106.064
terţi
9. VALOAREA ADĂUGATĂ (3+7-8) 44.668 74.234
10. Subvenţii de exploatare - -
11. Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte 23.197 28.845
asimilate
12. Cheltuieli cu personalul 9.635 18.035
13. EXCEDENTUL (DEFICITUL) BRUT 11.836 27.354
AL EXPLOATĂRII (9+10-11-12)
14. Alte venituri din exploatare inclusiv cele - -
din provizioane
15. Alte cheltuieli de exploatare - -
16. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea 831 1.476
şi provizioanele
17. REZULTATUL EXPLOATĂRII (13+14- 11.005 25.878
15-16)
18. Venituri financiare 2.707 13.853
19. Cheltuieli financiare 2.593 13.820
20. REZULTATUL CURENT AL 11.119 25.911
EXERCIŢIULUI (17+18-19)
21. Venituri extraordinare 134 39
22. Cheltuieli extraordinare 97 25
23. REZULTATUL EXTRAORDINAR AL 37 14
EXERCIŢIULUI (21-22)
24. Rezultatul brut al exerciţiului (20+23) 11.156 25.925
25. Impozit pe profit 4.244 11.446
26. REZULTATUL EXERCIŢIULUI 6.912 14.479
(PROFIT NET SAU PIERDERE) (24-25)

122

Universitatea Spiru Haret


Pe baza datelor prezentate în tabelul nr. 1. s-au stabilit următoarele
valori ale cotelor medii de adaos comercial:
Mc1 ⋅ 100 418.100
C1 = = = 19,32%
D1 2.163
Mc 0 ⋅ 100 409.100
C0 = = = 15,42%
D0 2.652
Modificarea marjei comerciale se explică factorial astfel:
ΔMc = Mc1- Mc0 = 418 – 409 = + 9 lei
din care, datorită:
1) influenţei modificării sumei veniturilor din vânzarea măsurilor:
D ⋅ C 0 D 0 ⋅ C 0 2.163 ⋅ 15,42 2.652 ⋅ 15,42
ΔD = 1 − = − =
100 100 100 100
= 333,53 − 409 = −75,47 lei;

2) influenţei modificării ratei medii a marjei comerciale (cotei


medii de adaos comercial):
D ⋅ C1 D 1 ⋅ C 0
ΔC = 1 − = 418 − 333,53 = +84,47 lei.
100 100

Analizând influenţele factorilor direcţi, se remarcă următoarele:


− scăderea vânzărilor de mărfuri cu 489 lei a determinat, în
condiţiile date, scăderea marjei comerciale cu 75,47 lei;
− creşterea cotei medii de adaos comercial cu 3,9% se reflectă în
creşterea marjei comerciale cu 84,47 lei.
Aprofundând analiza influenţei cotei medii de adaos comercial, se
poate determina influenţa modificării structurii vânzărilor pe grupe de
mărfuri şi a cotelor de adaos comercial pe grupe de mărfuri asupra
modificării marjei comerciale.

2) Producţia exerciţiului (Qe) reflectă volumul total de activitate al


unei perioade.
În cazul firmei analizate se constată o creştere cu 59.659 lei,
respectiv cu 49,6%. Această situaţie s-a datorat în cea mai mare parte
producţiei vândute, creşterea înregistrată fiind de 64.930 lei, respectiv de
123

Universitatea Spiru Haret


57,12%, iar diferenţa negativă fiind reprezentată de producţia stocată,
scăderea acesteia fiind de 5.271 lei, respectiv de 80,5%.

3) Valoarea adăugată (VA) reprezintă plusul de valoare rezultat


din activitatea de producţie şi de comercializare a firmei.
La firma analizată, valoarea adăugată a crescut cu 29.566 lei,
respectiv cu 66,2%. Corelând creşterea valorii adăugate cu evoluţia
producţiei şi a marjei comerciale se constată mărirea gradului de
prelucrare a resurselor consumate procurate de la terţi:
IVA >I(Qe+Mc)
1,66 >1,49
74.234 179.880 + 418
I va = = 1,66 ; I (Qe + Mc ) = = 1,49
44.668 120.221 + 409

Pentru o caracterizare mai exactă a valorii adăugate realizate de


către firmă se recomandă calculul gradului de integrare pe verticală a
activităţii firmei pe baza relaţiei:
Valoarea adăugată (VA)
Cifra de afaceri (CA) × 100

În cazul firmei analizate, gradul de integrare pe verticală a fost de


38,4% în anul precedent şi 41,06% în anul curent. Creşterea gradului de
integrare pe verticală s-a înregistrat ca urmare a realizării cu forţe proprii
a unor activităţi complementare.
Majorarea gradului de integrare pe verticală poate să aibă o
influenţă importantă asupra rentabilităţii pe termen scurt, dar poate mări
riscul din exploatare pe termen lung, prin faptul că generează o creştere a
cheltuielilor fixe ale firmei (ca urmare a investiţiilor necesare pentru
realizarea activităţilor complementare).

4) Excedentul (deficitul) brut al exploatării (EBE) semnifică fluxul


potenţial de disponibilităţi degajat de ciclul de exploatare al firmei.
EBE se poate determina pe baza relaţiei:
EBE = Venituri monetare din exploatare – Cheltuieli monetare din
exploatare

124

Universitatea Spiru Haret


Veniturile monetare din exploatare sunt formate din venituri din
vânzări şi subvenţiile de exploatare.
Cheltuielile monetare din exploatare sunt formate din categoriile de
cheltuieli care presupun plăţi imediate sau la termen (consumurile
provenind de la terţi, cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
şi cheltuieli cu personalul). Nu se includ în cheltuielile monetare din
exploatare cheltuielile cu amortizarea şi provizioanele.
Excedentul brut al exploatării nu este influenţat de: sistemul de
amortizare, politica de constituire a provizioanelor, structura capitalurilor
folosite, modul de impozitare a profitului. De aceea, EBE poate fi folosit
pentru comparaţii în dinamică şi sectoriale.
În cazul firmei analizate, EBE a înregistrat o creştere cu 15.518 lei,
respectiv cu 131,11%. Această situaţie s-a datorat faptului că valoarea
adăugată a crescut într-un ritm mai rapid decât cheltuielile cu personalul
şi cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.
Creşterea EBE este o condiţie importantă pentru mărirea
capacităţii de autofinanţare a firmei, deoarece trebuie să asigure:
• remunerarea capitalurilor investite (de bănci şi acţionari);
• rambursarea împrumuturilor pe termen mediu şi lung;
• înlocuirea activelor fixe;
• plata impozitului pe profit.

Analiza EBE se poate aprofunda cu ajutorul următoarelor rate de


structură (repartiţie):
a) ponderea amortizării = cheltuieli cu amortizarea × 100
EBE
– ponderea amortizării în anul precedent = 831
⋅ 100 = 7,02%
11.836
1.476
– ponderea amortizării în anul curent = ⋅ 100 = 5,4%
27.354

b) ponderea cheltuielilor financiare cu dobânzile =


cheltuieli cu dobânzile
= × 100
EBE

125

Universitatea Spiru Haret


– ponderea cheltuielilor financiare cu dobânzile în anul precedent =
1.043
= ⋅ 100 = 9,23%
11.836
– ponderea cheltuielilor financiare cu dobânzile în anul curent =
2.082
= ⋅ 100 = 7,6%
27.354
c) ponderea impozitului pe profit = impozitul pe profit × 100
EBE
– ponderea impozitului pe profit în anul precedent =
4.244
= ⋅ 100 = 35,86%
11.836
– ponderea impozitului pe profit în anul curent =
11.446
= ⋅ 100 = 41,84%
27.354
d) ponderea dividendelor = dividende × 100
EBE
– ponderea dividendelor în anul precedent = 729 ⋅ 100 = 6,16%
11.836
– ponderea dividendelor în anul curent = 2. 010
⋅ 100 = 7,35%
27.354

În exemplul analizat, ponderea amortizării în EBE a fost de 7,02%


în anul precedent şi de 5,4% în anul curent. Această evoluţie s-a
înregistrat ca urmare a creşterii ponderii rezultatului exploatării în EBE,
situaţie care arată că fluxul potenţial de lichidităţi din exploatare s-a
format în cea mai mare parte pe seama profitului din exploatare.
Ponderea cheltuielilor financiare cu dobânzile în EBE a scăzut în
anul curent cu aproximativ 2%, ceea ce înseamnă o scădere a finanţării pe
seama creditelor bancare.
O pondere însemnată în EBE o deţine impozitul pe profit, care a
înregistrat o creştere de la 35,86% în anul precedent la 41,84% în anul
curent, semnificând o creştere a fiscalităţii în perioada analizată.

126

Universitatea Spiru Haret


5. Analiza corelaţiei dintre indicatorii de rezultate
Corelaţiile dintre indicatorii de rezultate pot fi analizate cu ajutorul
următoarelor rapoarte:
a) Rezultatul exploatarii (RE)
EBE
– în anul precedent: RE 0 = 11.005 = 0,9298
EBE 0 11.836
– în anul curent: RE1 = 25.878 = 0,9460
EBE1 27.354
Creşterea ponderii rezultatului exploatării în EBE s-a datorat
creşterii valorii adăugate într-o proporţie mai mare decât creşterea
cheltuielilor cu personalul şi a cheltuielilor cu impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate.
Rezultatul exploatării (RE) >
b) 1
Rezultatul curent (RCR) <
În cazul analizat:
RE 0 11.005 RE 1 25.878
= = 0,9897 ; = = 0,9987
RCR 0 11.119 RCR 1 25.911

Rezultă că, în perioada analizată, rezultatul financiar a fost pozitiv,


iar ritmul de creştere al profitului din exploatare a devansat pe cel al
rezultatului financiar.
Re zultatul curent (RCR) >
c) 1
Rezultatul brut (RBE) <
În situaţia analizată:
RCR 0 11.119 RCR 1 25.911
= = 0,9967 ; = = 0,9995
RBE 0 11.156 RBE1 25.925

Această situaţie este determinată de înregistrarea unui profit şi din


operaţiunile extraordinare.
d) Rezultatul net al exerciţiului
Rezultatul brut

127

Universitatea Spiru Haret


Acest raport reflectă ponderea profitului net (sau al pierderii) în
rezultatul brut al exerciţiului. Evoluţia acestui raport depinde de dinamica
rezultatului brut a elementelor nedeductibile fiscal şi a deducerilor fiscale.
În cazul analizat s-au înregistrat valorile:
RNE
• 0 = 6.912 = 0,6196
RBE 0 11.156
RNE1 14.479
• = = 0,5585
RBE1 25.925

Rezultă creşterea mai rapidă a elementelor nedeductibile fiscal faţă


de cele deductibile din punct de vedere fiscal.

3.2. Analiza rentabilităţii firmei


Rentabilitatea, ca formă sintetică de exprimare a eficienţei
economice, reprezintă capacitatea firmei de a obţine profit, în scopul
remunerării capitalurilor şi al extinderii activităţii acesteia.
Rentabilitatea poate fi exprimată cu ajutorul a doi indicatori:
profitul (ca indicator de volum) şi rata rentabilităţii (indicator al mărimii
relative a rentabilităţii), care exprimă gradul în care capitalul sau folosirea
resurselor firmei aduce profit.
Principalele probleme ale analizei rentabilităţii firmei sunt:
3.2.1. Analiza factorială a profitului la nivel de firmă.
3.2.2. Analiza ratelor de rentabilitate.
3.2.3. Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic (pragul rentabi-
lităţii).

Sursele informaţionale utilizate în analiza rentabilităţii firmei sunt:


Situaţia patrimoniului pe baza bilanţului (tabelul nr. 2) şi Contul de profit
şi pierdere (tabelul nr. 3).
Comparaţiile se vor realiza între perioada curentă şi perioada
precedentă, iar metoda de analiză folosită este metoda substituirilor în
lanţ.

128

Universitatea Spiru Haret


Tabelul nr. 2
SITUAŢIA PATRIMONIULUI PE BAZA BILANŢULUI CONTABIL
– lei –
Perioada Perioada
Indicatori precedentă curentă
A Active imobilizate
I Imobilizări necorporale 909 1.555
II Imobilizări corporale 18.357 22.583
III Imobilizări financiare 389 316
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 19.655 24.454
B Active circulante
I Stocuri 10.926 21.159
II Creanţe 5.865 10.642
III Investiţii pe termen scurt − −
IV Casa şi conturi la bănci 605 601
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 17.396 32.402
C Cheltuieli în avans − −
D Datorii: sumele care trebuie plătite
într-o perioadă de până la 1 an
Datorii comerciale - furnizori 1.949 5.064
Sume datorate investiţiilor de credit 6.996 9.422
Avansuri încasate − −
Alte datorii − −
TOTAL 8.945 14.486
E ACTIVE CIRCULANTE NETE 8.451 17.916
(DATORII CURENTE NETE)
F TOTAL ACTIVE MINUS 28.106 42.370
DATORII CURENTE
G Datorii: sumele care trebuie plătite 3.679 6.311
într-o perioadă mai mare de 1 an
Sume datorate investiţiilor de credit 3.679 6.311
H Provizioane − −
I Venituri în avans − −
J Capital şi rezerve
I Capital 10.264 10.264
II Prime de capital 10.000 −
III Rezerve de reevaluare 848 2.046
IV Profitul sau pierderea raportată 6.665 9.269
V Profitul sau pierderea exerciţiului financiar 6.913 14.480
CAPITALURI PROPRII - TOTAL 24.426 36.059

129

Universitatea Spiru Haret


Tabelul nr. 3
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
– lei –
Perioada Perioada
Indicatori
precedentă curentă
1. Cifra de afaceri 116.331 180.772
− Producţia vândută 113.678 178.608
− Venituri din vânzarea mărfurilor 2.653 2.164
2. Variaţia stocurilor de produse finite şi a 6.543 1.272
producţiei în curs de execuţie
3. Producţia realizată de entitate pentru − −
scopuri proprii şi capitalizată
4. Alte venituri din exploatare − −
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 122.874 182.044
5. Cheltuieli materiale 79.037 109.285
6. Cheltuieli cu personalul 9.635 18.035
7. Ajustări de valoare privind imobilizările − −
corporale şi necorporale
8. Alte cheltuieli de exploatare 23.197 28.845
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 111.869 156.165
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN 11.005 25.879
EXPLOATARE
VENITURI FINANCIARE - TOTAL 2.707 13.853
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 2.593 13.820
PROFITUL SAU PIERDEREA 114 33
FINANCIARĂ
PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă) 11.119 25.912
VENITURI EXTRAORDINARE 135 39
CHELTUIELI EXTRAORDINARE 97 26
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN 38 13
ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ
VENITURI TOTALE 125.716 195.936
CHELTUIELI TOTALE 114.559 170.011
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă) 11.157 25.925
IMPOZITUL PE PROFIT 4.244 11.446
PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A 6.913 14.480
EXERCIŢIULUI FINANCIAR

130

Universitatea Spiru Haret


3.2.1. Analiza factorială a profitului la nivel de firmă
Diversitatea de forme sub care se prezintă profitul la nivel de firmă
impune realizarea analizei factoriale a acestuia având în vedere
următoarele categorii de rezultate: rezultatul brut al exerciţiului, rezultatul
exploatării şi rezultatul aferent cifrei de afaceri.

3.2.1.1. Analiza factorială a rezultatului brut al exerciţiului


Modelul de analiză a rezultatului brut al exerciţiului este următorul:
⎛ Ct ⎞
Rb = Vt ⎜1 − ⎟ = Vt ⋅ prb , unde: prb =
∑ g i ⋅ prb i
⎝ Vt ⎠ 100
în care:
prb – rezultatul (profitul) mediu brut la 1 leu venituri totale;
gi – structura veniturilor totale pe categorii de activităţi;
prbi – profitul brut la 1 leu venituri pe categorii de activităţi.

Sistemul factorial care stă la baza analizei profitului brut se prezintă


astfel:

ΔVt
ΔPrb Δgi
Δ prb
Δprbi

Măsurarea influenţelor factorilor se realizează cu ajutorul metodei


substituirilor în lanţ, pe baza datelor din tabelul nr. 3:

⎛ Ct ⎞ ⎛ Ct ⎞ ⎛ 170.011 ⎞
ΔRb = Vt1 ⎜⎜1 − 1 ⎟⎟ − Vt 0 ⎜⎜1 − 0 ⎟⎟ = 195.936⎜1 − ⎟−
⎝ Vt1 ⎠ ⎝ Vt 0 ⎠ ⎝ 195.936 ⎠
⎛ 114.559 ⎞
− 125.716⎜1 − ⎟ = 195.936 ⋅ 0,1323 − 125.716 ⋅ 0,0887 =
⎝ 125.716 ⎠
= 25.922 − 11.151 = +14.771 lei

131

Universitatea Spiru Haret


din care, datorită:
1) influenţei modificării veniturilor totale:
⎛ Ct ⎞ ⎛ Ct ⎞ ⎛ 114.559 ⎞
ΔVt = Vt1 ⎜⎜1 − 0 ⎟⎟ − Vt 0 ⎜⎜1 − 0 ⎟⎟ = 195.936⎜1 − ⎟−
⎝ Vt 0 ⎠ ⎝ Vt 0 ⎠ ⎝ 125.716 ⎠
⎛ 114.559 ⎞
− 125.716⎜1 − ⎟ = 195.936 ⋅ 0,0887 − 125.716 ⋅ 0,0887 =
⎝ 125.716 ⎠
= 17.380 − 11.151 = +6.229 lei;
2) influenţei modificării profitului mediu brut la 1 leu venituri totale:
( )
Δprb = Vt1 prb1 − prb0 = 195.936(0,1323 − 0,0887) = +8.542 lei.

3.2.1.2. Analiza factorială a rezultatului exploatării


Analiza factorială a rezultatului exploatării se poate efectua pe baza
următoarelor modele:
⎛ Ce ⎞
a ) Re = Ve ⎜1 − ⎟ = Ve pre, unde : pre =
∑ giprei , iar pre = 1 − cei
i
⎝ Ve ⎠ 100 vei
Mf Mf ' Qe Ve Re
b) Re = Ns ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
Ns Mf Mf ' Qe Ve
Ve Re
c) Re = Ae ⋅
Ae Ve
Determinarea modificării profitului din exploatare, descompunerea
acestei variaţii pe factori de influenţă corespunzător modelelor prezentate
mai sus şi calcularea influenţelor factorilor se realizează cu ajutorul
datelor din tabelul nr. 4.
Sistemul de factori corespunzător primului model de analiză se
prezintă astfel:
Δ Ns
ΔT
ΔVe Δt
ΔRe Δ wh
Δgi
Δ pre
Δprei

132

Universitatea Spiru Haret


Tabelul nr. 4

Factori de influenţă ai profitului din exploatare


– lei –
Nr. Perioada Perioada
Indicatori Simbol
crt precedentă curentă
1. Venituri din exploatare Ve 122.874 182.044
2. Cheltuieli din exploatare Che 111.869 156.165
3. Numărul mediu de salariaţi 675 650
(persoane)
Ns
4. Rezultatul exploatării (1-2) Re 11.005 25.879
5. Fondul total de timp de muncă (ore) T 1.220.000 1.200.000
6. Timpul mediu pe un salariat (ore) 1.807 1.846
t
7. Productivitatea medie orară 0,1007 0,1517
wh
stabilită pe baza veniturilor din
exploatare
8. Profitul mediu la 1 leu venituri 0,0896. 0,1422
pre
din exploatare (lei)
9. Profitul mediu recalculat la 1 leu - 0,1337
pre'
venituri din exploatare (lei)
10. Valoarea medie anuală a 9.860 21.009
Mf
mijloacelor fixe, din care:
- mijloace fixe directe productive 3.510 14.505
Mf '
11. Producţia exerciţiului Qe 120.222 179.881
12. Gradul de înzestrare tehnică a Mf 14,61 32,32
muncii (mil lei /salariat)
Ns
13. Ponderea mijloacelor fixe direct Mf ' 35,6 69,04
productive (%)
Mf
14. Producţia exerciţiului la 1 leu Qe 34,25 12,40
mijloace fixe direct productive
Mf '
15. Gradul de valorificare a Ve 1,0221 1,0120
producţiei exerciţiului
Qe

133

Universitatea Spiru Haret


Modificarea profitului din exploatare se determină, după cum urmează:
Δ Re = Re1 – Re0 = 25.879 – 11.005 = + 14.874 lei
din care, datorită:
1) influenţei modificării veniturilor din exploatare:
ΔVe = (Ve1 – Ve0) pre 0 = (182.044 – 122.874)0,0896 = +5.302 lei
din care, datorită:
1.1) influenţei modificării fondului total de timp de muncă:
ΔT = (T1 – T0) wh 0 ⋅ pre 0 =
= (1.200.000 – 1.220.000)0,1007⋅ 0,0896 = – 180 lei.
din care, datorită:
1.1.1) influenţei modificării numărului mediu de salariaţi:
( )
Δ Ns = Ns1 − Ns 0 t 0 ⋅ wh 0 ⋅ pre 0 =
= (650 − 675)1807 ⋅ 0,1007 ⋅ 0,0896 = − 408 lei;
1.1.2) influenţei modificării timpului mediu pe un salariat:
( )
Δ t = Ns1 t 1 − t 0 wh 0 ⋅ pre 0 =
= 650(1846 − 1807)0,1007 ⋅ 0,0896 = +228 lei;
1.2) influenţei productivităţii medii orare:
(
Δ wh = T1 wh1 − wh 0 pre 0 = )
= 1.200.000(0,1517 − 0,1007)0,0896 = +5482 lei;
2) influenţei modificării profitului mediu la 1 leu venituri din exploa-
tare:
( )
Δ pre = Ve1 pre1 − pre 0 = 182.044(0,1422 − 0,0896) = +9575 lei
din care, datorită:
2.1) influenţei structurii veniturilor din exploatare pe tipuri de activităţi:
(
Δg i = Ve1 pre' − pre 0 = )
= 182.044(0,1337 − 0,0896 ) = +8.028 lei
2.2) influenţei profitului la 1 leu venituri din exploatare pe tipuri de activităţi:
( )
Δpre i = Ve1 pre1 − pre' = 182.044(0,1422 − 0,1337 ) = +1547 lei.

134

Universitatea Spiru Haret


Se constată o depăşire a profitului din exploatare cu 14.874 lei,
respectiv cu 48,1%, datorată atât creşterii veniturilor din exploatare, cât şi
creşterii profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare.
Analizând influenţele factorilor care au generat modificarea
rezultatului exploatării, constatăm următoarele:
• creşterea veniturilor din exploatare şi a profitului din exploatare a
fost determinată în exclusivitate de utilizarea intensivă a forţei de muncă,
respectiv de sporirea productivităţii medii orare. Creşterea productivităţii
medii orare a generat sporirea veniturilor din exploatare cu 5.482 lei şi a
profitului din exploatare cu 5.482 lei;
• ca efect al utilizării incomplete a timpului de muncă, profitul din
exploatare a scăzut cu 180 lei. Această situaţie s-a datorat reducerii
numărului de personal cu 25 de salariaţi, concomitent cu depăşirea
timpului mediu pe salariat cu 39 ore /salariat, ceea ce a avut ca efect
creşterea profitului din exploatare cu 228 lei;
• profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare a crescut cu 0,0526 lei,
ceea ce a condus la creşterea profitului din exploatare cu 9.575 lei.
Aprofundând analiza profitului mediu la 1 leu venituri din exploatare prin
intermediul factorilor indirecţi, rezultă următoarele:
– modificarea structurii veniturilor din exploatare a avut loc în
favoarea tipurilor de activităţi la care s-a prevăzut un profit la 1 leu
venituri din exploatare mai mare decât cel din perioada precedentă, ceea
ce a generat creşterea profitului din exploatare cu 8.028 lei;
– profitul la 1 leu venituri din exploatare pe tipuri de activităţi a
influenţat rezultatul exploatării în sensul creşterii acestuia cu 1.547 lei,
ceea ce înseamnă că tipurile de activităţi care deţin o pondere hotărâtoare
în veniturile din exploatare au înregistrat o evoluţie pozitivă (Ivei > Icei).
Această situaţie este determinată de producţia vândută, iar la nivelul
acesteia, de reducerea costurilor unitare şi /sau de creşterea preţurilor
medii de vânzare unitare.

135

Universitatea Spiru Haret


Conform modelului de analiză „b”, sistemul de factori este următorul:

Δ Ns
Mf
Δ
Ns
Mf '
Δ
Mf
ΔRe Qe
Δ
Mf '
Ve
Δ
Qe
Δ gi
Re
Δ
Ve
Δ prei

Pe baza datelor din tabelul nr. 4. au fost calculate următoarele


influenţe ale factorilor:

Δ Ns (-408 lei)
Mf (+12.854 lei)
Δ
Ns
Mf ' (+ 22.035 lei)
Δ
Mf
ΔRe (+14.874 lei) Qe
Δ ( - 29.013 lei)
Mf '
Ve (- 162 lei)
Δ
Qe
Δ gi (+ 8028 lei)
Re (+ 9568 lei)
Δ
Ve
Δ prei (+ 1540 lei)

136

Universitatea Spiru Haret


Analizând influenţa factorilor, constatăm următoarele:
• scăderea numărului de personal cu 25, are ca efect scăderea
profitului din exploatare cu 408 lei;
• sporirea gradului de înzestrare a muncii cu 17,71 lei /persoană a
avut ca efect sporirea profitului din exploatare cu 12.854 lei;
• creşterea ponderii mijloacelor fixe direct productive cu 33,4% faţă
de anul precedent se regăseşte în sporirea profitului din exploatare cu
22.035 lei;
• scăderea randamentului mijloacelor fixe productive cu 21, 85 lei a
avut ca efect scăderea rezultatului exploatării cu 29.013 lei, deci
I Qe < I Mf 1 . Această situaţie poate fi determinată de scăderea gradului de
folosire a capacităţii de producţie, de scăderea calităţii produselor etc.;
• gradul de valorificare a producţiei exerciţiului s-a redus, ceea ce a
condus la diminuarea profitului din exploatare cu 162 lei;
• profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare a crescut cu 0,0526 lei,
determinând creşterea profitului din exploatare cu 9568 lei. Interpretarea
acţiunii factorilor indirecţi care acţionează prin profitul mediu la 1 leu
venituri din exploatare se face în acelaşi mod ca în cazul primului model.

3.2.1.3. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri


Modelele recomandate în analiza factorială a profitului aferent
cifrei de afaceri sunt următoarele:
a ) P = ∑ qv ⋅ p − ∑ qv ⋅ c
⎛ ∑ qv ⋅ c ⎞
b) P = ∑ qv ⋅ p ⎜⎜1 − ⎟⎟ = CA ⋅ pr
⎝ ∑ qv ⋅ p ⎠
Mf CA P
c) P = T ⋅ ⋅ ⋅
T Mf CA

Se utilizează datele din tabelul nr. 5. pentru a calcula influenţele


factorilor în totalul modificării profitului aferent cifrei de afaceri.

137

Universitatea Spiru Haret


Tabelul nr. 5
Factori de influenţă ai profitului aferent cifrei de afaceri
– lei –
Nr. Realizat
Indicatori Simbol
crt. (P0) (P1)
1. Cifra de afaceri evaluată în ∑ qv ⋅ p 113.678 180.772
preţuri de vânzare (exclusiv
TVA)
2. Cheltuieli toate aferente cifrei ∑ qv ⋅ c 111.869 156.165
de afaceri
3. Volumul efectiv al producţiei ∑ qv ⋅ p - 178500
1 0
vândute evaluate în preţurile
perioadei de bază
4. Volumul efectiv al producţiei ∑ qv ⋅ c - 155.500
1 0
vândute evaluate pe bază de
costuri din perioada de bază
5. Suma profitului aferent cifrei de P 1.809 24.607
afaceri
6. Profitul mediu la 1 leu cifră de pr 0,0159 0,1361
afaceri ((lei)

Conform modelului de analiză „a”, sistemul de factori care


acţionează asupra profitului este următorul:
Δqv
ΔP Δg
Δc
Δp
în care:
qv – volumul fizic al producţiei vândute;
g – structura producţiei vândute pe produse;
c – costuri complete unitare;
p – preţurile medii de vânzare unitare, exclusiv TVA.
Analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri presupune:
ΔP = P1 – P0 = 24.667 – 1809 = + 22.798 lei
din care, datorită:
1) influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute:
Δqv = P0 · Iqv – P0 = 1809 · 157,02% - 1809 = +1031 lei

138

Universitatea Spiru Haret


Iqv =
∑ qv1 ⋅ p 0 ⋅ 100 = 178.500 ⋅ 100 = 157,02%
∑ qv 0 ⋅ p 0 113.678
2) influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:
Δg = (∑ qv1 ⋅ p 0 − ∑ qv1 ⋅ c 0 ) − P0 ⋅ Iqv =
= (178.500 − 155.500 ) − 1809 ⋅157,02% = +20.160 lei
3) influenţei costurilor complete unitare:
Δc = (∑ qv1p1 − ∑ qv1c1 ) − (∑ qv1 ⋅ p 0 − ∑ qv1 ⋅ c 0 ) =
= −(∑ qv1c1 − ∑ qv1c 0 ) = −(156.165 − 155.500) = −665 lei
4) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare,
exclusiv TVA:
Δp = (∑ qv1p1 − ∑ qv1c1 ) − (∑ qv1 ⋅ p 0 − ∑ qv1 ⋅ c1 ) =
= (∑ qv1p1 − ∑ qv1p 0 ) = 180.772 − 178.500 = +2272 lei
La sfârşitul perioadei analizate, comparativ cu nivelul realizat în
perioada precedentă s-a înregistrat o creştere a profitului aferent cifrei de
afaceri cu 22.798 lei. Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri
influenţează pozitiv rezultatul exploatării, rezultatul curent, rezultatul brut
şi net al exerciţiului.
Constatăm următoarea structură a influenţelor factorilor:
• depăşirea volumului fizic al producţiei vândute cu 57,02% are ca
rezultat sporirea profitului cu 1031 lei. Influenţa volumului producţiei
vândute semnifică faptul că pentru producţia firmei există cerere;
• structura cifrei de afaceri a influenţat pozitiv profitul în sensul
creşterii cu 20160 lei, situaţie ce poate fi explicată prin creşterea ponderii
produselor vândute la care s-au realizat rate ale rentabilităţii mai mari
decât rata medie realizată în perioada precedentă şi diminuarea ponderii
produselor cu rate de rentabilitate mai mici decât media realizată în anul
precedent;
• costurile complete unitare au exercitat o influenţă negativă asupra
profitului, determinând reducerea acestuia cu 665 lei, situaţie generată de
creşterea costurilor produselor ce deţin ponderea principală în totalul
vânzărilor;

139

Universitatea Spiru Haret


• preţurile de vânzare au crescut faţă de nivelul realizat în perioada
precedentă la sortimentele care deţin ponderea în cifra de afaceri şi au
determinat creşterea masei profitului cu 2272 lei. Această situaţie poate fi
explicată prin creşterea calităţii produselor sau acţiunii factorilor
conjuncturali (oferta mai mică decât cererea, creşterea puterii de
cumpărare a clienţilor etc.).
Sistemul de factori care influenţează masa profitului potrivit
modelului „b” este următorul:
Δqv
ΔCA
Δp
ΔP

Δg
Δ pr Δp
Δc

Modificarea profitului aferent cifrei de afaceri este determinată


după cum urmează:
ΔP = P1 – P0 = 24.607 – 1809 = +22. 798 lei
din care, datorită:
1) influenţei modificării cifrei de afaceri:
ΔCA = (CA1 − CA 0 )pr 0 = (180.772 − 113.678)0,0159 =
= +1067 lei
din care, datorită:
1.1) influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute:
Δqv = (∑ qv1p 0 − ∑ qv 0 p 0 )pr 0 =
= (178.500 − 113.678) ⋅ 0,0159 = +1031 lei;
1.2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare:
Δp = (∑ qv1p1 − ∑ qv1p 0 )pr 0 =
= (180.772 − 178.500)0,0159 = +36 lei;
2) influenţei modificării profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri:
( )
Δ pr = CA1 pr1 − pr 0 = 180.772(0,1361 − 0,0159) =
= +21731 lei
140

Universitatea Spiru Haret


din care, datorită:
2.1) influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:
⎡⎛ ∑ qv1c 0 ⎞ ⎛ ∑ qv 0 c 0 ⎞⎤
Δg = CA1 ⎢⎜1 − ⎟ − ⎜1 − ⎟⎥ =
⎢⎣⎜⎝ ∑ qv1p 0 ⎟⎠ ⎜⎝ ∑ qv 0 p 0 ⎟⎠⎥⎦

( ) ⎡⎛ 155.500 ⎞ ⎛ 111.869 ⎞⎤
= CA1 pr '−pr 0 = 180.772 ⎢⎜1 − ⎟ − ⎜1 − ⎟⎥ =
⎣⎝ 178.500 ⎠ ⎝ 113.678 ⎠⎦
= (180.772(0,1289 − 0,0159) = +20.427 lei;

2.2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare:


⎡⎛ ∑ qv1 ⋅ c 0 ⎞ ⎛ ∑ qv1 ⋅ c 0 ⎞⎤
Δp = CA1 ⎢⎜1 − ⎟ − ⎜1 − ⎟⎥ =
⎣⎢⎝ ∑ 1 1 ⎠ ⎝ ∑ 1 0 ⎠⎦⎥
⎜ qv ⋅ p ⎟ ⎜ qv ⋅ p ⎟

( )
= CA1 pr ' '−pr ' = 180.772(0,1398 − 0,1289) = +1.970 lei;
2.3) influenţei modificării costurilor unitare:
⎡⎛ ∑ qv1 ⋅ c1 ⎞ ⎛ ∑ qv1 ⋅ c 0 ⎞⎤
Δc = CA1 ⎢⎜1 − ⎟ − ⎜1 − ⎟⎥ =
⎣⎢⎝ ∑ 1 1 ⎠ ⎝ ∑ 1 1 ⎠⎦⎥
⎜ qv ⋅ p ⎟ ⎜ qv ⋅ p ⎟

( )
= CA1 pr1 − pr ' ' = 180.772(0,1361 − 0,1398) = −666 lei

Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri s-a obţinut în proporţie


de 4,68% pe seama sporirii cifrei de afaceri, iar în proporţie de 95,32% pe
seama creşterii profitului mediu la 1 leu vânzări.
Cifra de afaceri a crescut faţă de perioada precedentă cu 67.094 lei,
contribuind la sporirea profitului cu 1068 lei. Aprofundând influenţa
cifrei de afaceri prin intermediul celor doi factori de gradul II, se constată
că volumul fizic al producţiei vândute a influenţat pozitiv, în sensul
creşterii profitului cu 1031 lei, iar creşterea preţurilor medii de vânzare
unitare a avut ca efect creşterea profitului cu 36 lei.
Creşterea profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri cu 0,1202 lei a avut
ca rezultat creşterea profitului aferent cifrei de afaceri cu 21.731 lei.

141

Universitatea Spiru Haret


3.2.2. Analiza ratelor de rentabilitate
Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de
eficienţă de tipul efect / efort.
Formele diferite de exprimare ale ratelor de rentabilitate au o
valoare informaţională variată şi reflectă multiplele laturi ale activităţii
economico-financiare a firmei.

3.2.2.1. Analiza ratei rentabilităţii economice


Rentabilitatea economică exprimă corelaţia dintre un rezultat
economic şi mijloacele economice (capitalul) angajate pentru obţinerea
acestuia.
Modelele de analiză a ratei rentabilităţii economice sunt:

CA RE CA EBE
a ) Re = ⋅ ⋅ 100 sau Re = ⋅ ⋅ 100
At CA At CA
Re
b) Re = ; At = Ai + Ac
1 1
+
CA CA
Ai Ac

în care: RE – rezultatul exploatării;


Rc – rata rentabilităţii comerciale ⎛⎜ Rc = RE ⋅ 100 ⎞⎟;
⎝ CA ⎠
EBE
– marja brută din exploatare la 1 leu cifră de afaceri;
CA
Ai – active imobilizate;
Ac – active circulante;
CA
– viteza de rotaţie a activului total.
At

Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. 6.

142

Universitatea Spiru Haret


Potrivit primului model de analiză, sistemul de factori care
influenţează asupra ratei rentabilităţii comerciale este următorul:
CA CA
Δ Δ
At At

ΔRe sau ΔRe


Δg
ΔRc Δp EBE
Δ
Δc CA

Tabelul nr. 6
Factori de influenţă ai rentabilităţii economice
– lei –
Perioada Perioada
Nr. Indicatori Simbol precedentă curentă
crt. (P0) (P1)
1. Active imobilizate Ai 19.655 24.454
2. Active circulante Ac 17.186 31.958
Total active At 37.051 56.856
3. Excedentul brut al exploatării EBE 11.836 27.354
4. Cifra de afaceri CA 116.331 180.772
5. Viteza de rotaţie a activului total CA/At 3,1398 3,1795
6. Marja brută din exploatare la EBE/CA 0,1017 0,1513
1 leu cifră de afaceri
7. Rezultatul exploatării RE 11.005 25.878
8. Rata rentabilităţii comerciale RE/CA 9,46% 14.3153
9. Rata rentabilităţii economice RE/At 29,7023% 45,515%
Metodologia de analiză factorială, potrivit primului model, este următoarea:
ΔRe = Re1 – Re0 = 45,51 – 29,7 = + 15,81%.
din care, datorită :
1) influenţei modificării vitezei de rotaţie a activului total:
CA ⎛ CA 1 CA 0 ⎞ RE 0
Δ =⎜ − ⎟⋅ ⋅ 100 =
At ⎜⎝ At 1 At 0 ⎟⎠ CA 0
⎛ 180.772 116.331 ⎞ 11.005
=⎜ − ⎟ ⋅ 100 =
⎝ 56.856 37.051 ⎠ 116.331
= (3,1795 − 3,1398) ⋅ 0,0946 ⋅ 100 = +0,38%

143

Universitatea Spiru Haret


2) influenţei modificării ratei rentabilităţii comerciale :
RE CA 1 ⎛ RE 1 RE 0 ⎞
Δ = ⎜ − ⎟ ⋅ 100 =
CA At 1 ⎜⎝ CA 1 CA 0 ⎟⎠
= 3,1795(0,1432 − 0,0946) ⋅ 100 = +15,43%.
Faţă de anul anterior, valoarea ratei rentabilităţii economice a sporit
cu 15,81%, ceea ce corespunde unei creşteri relative de 53%. Această
modificare se datorează, în principal:
- sporirii vitezei de rotaţie a activului total cu 0,0397 rotaţii, care a
avut efect pozitiv asupra indicatorului în sensul sporirii acesteia cu 0,38%;
- sporirii rentabilităţii comerciale cu 4,85, care a avut efect pozitiv
asupra indicatorului analizat, în sensul sporirii acesteia cu 15,43%.
Contribuţia fiecărui factor la sporirea rentabilităţii economice:
- sporirea vitezei de rotaţie a activului total a contribuit într-o
proporţie de 2,4%;
- sporirea rentabilităţii comerciale a contribuit într-o proporţie de
97,6%.
Nivelul ratei rentabilităţii economice din ultimul an de analiză arată
că la 100 lei active totale au revenit 45,5 lei rezultat din exploatare (profit
din exploatare), nivel ce asigură renumerarea capitalului investit (nivelul
minim de referinţă este de 25%) şi care depăşeşte cu 0,515% rata medie a
dobânzii. Rata rentabilităţii economice în perioada curentă este mai mare
decât rata inflaţiei (35%), ceea ce înseamnă că asigură menţinerea
substanţei economice a firmei, respectiv păstrarea valorii sale.
Utilizând cel de-al doilea model de analiză, sistemul de factori este
următorul:

CA
Δ
Ai

ΔRe CA
Δ
Ac
Δg
Δ Re Δp
Δc

144

Universitatea Spiru Haret


în care:
CA
– randamentul activelor imobilizate (R);
Ai
CA – viteza de rotaţie a activului circulante, exprimată prin număr
Ac
de rotaţii (n).
Metodologia de analiză factorială, aplicată celui de-al doilea model,
se prezintă astfel:
ΔRe = Re1 – Re0 = 45,51 – 29,7 = +15,81%
din care, datorită:

1) influenţei modificării randamentului activelor imobilizate:


Rc 0 Rc 0 0,0946 0,0946
ΔR = − = − =
1 1 1 1 1 1 1 1
+ + + +
R1 n 0 R 0 n 0 7,39 6,77 5,92 6,77
0,0946 0,0946 0,0946 0,0946
= − = − =
0,1353 + 0,1477 0,1689 + 0,1477 0,2830 0,3166
= 0,3343 − 0,2988 = +0,0355 (sau 3,55%);

2) influenţei modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante:


Rc 0 Rc 0,0946 0,0946
Δn = − = − =
1 1 1 1 1 1 1 1
+ + + +
R 1 n1 R 1 n 0 7,39 5,66 7,39 6,77
0,0946 0,0946 0,0946 0,0946
= − = − =
0,1353 + 0,1767 0,1353 + 0,1477 0,3120 0,2830
= 0,3032 − 0,3343 = −0,0311 (sau − 3,11%);
3) influenţei modificării ratei rentabilităţii comerciale:
Rc − Rc 0 0,1432 − 0,096 0,0472
ΔRc = 1 = = =
1 1 1 1 0,1353 + 0,1767
+ +
R 1 n1 7,39 5,66
0,0472
= = 0,1537 (sau 15,37%).
0,312
145

Universitatea Spiru Haret


Acest model de analiză reflectă, în plus faţă de primul, eficienţa
utilizării activelor imobilizate şi a activelor circulante.
3.2.2.2. Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate
Rata rentabilităţii resurselor consumate exprimă corelaţia dintre
rezultatul aferent cifrei de afaceri şi costurile totale aferente vânzărilor.
Modelul de analiză este următorul:
Rrc =
Pr
⋅ 100 =
∑ qv ⋅ p − ∑ qv ⋅ c ⋅ 100
∑ qv ⋅ c ∑ qv ⋅ c
Sistemul factorial aplicat la datele din tabelul nr. 6. este următorul:
Δg
ΔRrc Δc
Δp
Metodologia de analiză şi cuantificarea influenţelor factorilor se
prezintă astfel:
Pr1 Pr0
ΔRrc = Rrc1 − Rrc 0 = ⋅ 100 − ⋅ 100 =
∑ qv ⋅ c 1 ∑ 0 ⋅ c0
qv
24.607 1809
= ⋅ 100 − ⋅ 100 = 15,75% − 1,62 = +14,13%
156.165 111.869
din care, datorită:
1) influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:
Δg =
∑ qv1 ⋅ p 0 − ∑ qv1 ⋅ c 0 ⋅ 100 − Rrc =
∑ qv1 ⋅ c 0
0

178.500 − 155,500
= ⋅ 100 − 1,62 = 14,79 − 1,62 = +13,17;
155.500
2) influenţei modificării costurilor unitare:

Δc =
∑ qv1 ⋅ p 0 − ∑ qv1 ⋅ c1 ⋅ 100 − ∑ qv1 ⋅ p 0 − ∑ qv1 ⋅ c 0 ⋅ 100 =
∑ qv1 ⋅ c1 ∑ qv1 ⋅ c 0
178.500 − 156.165
= ⋅ 100 − 14,79 = 14,3 − 14,79 = −0,49%
156.165

146

Universitatea Spiru Haret


3) influenţa modificării preţurilor medii de vânzare unitare pe
produse:
Δp =
∑ qv1 ⋅ p1 − ∑ qv1 ⋅ c1 ⋅ 100 − ∑ qv1 ⋅ p 0 − ∑ qv1 ⋅ c1 ⋅ 100 =
∑ qv1 ⋅ c1 ∑ qv1 ⋅ c1
24.607
= ⋅ 100 − 14,3% = 15,76 − 14,3 = 1,45%.
156.165

Analiza rentabilităţii resurselor consumate (a costurilor) reflectă


modul în care firma a gestionat resursele care au intrat în costuri.
La finele perioadei analizate se constată o creştere a ratei
rentabilităţii resurselor consumate, ca urmare a sporirii ratei de eficienţă a
costurilor totale aferente cifrei de afaceri (indicele profitului a fost mai
mare decât indicele cheltuielilor totale aferente cifrei de afaceri, respectiv
13,60 faţă de 1,396).
Sporirea ratei rentabilităţii resurselor consumate s-a obţinut ca efect
al modificării structurii vânzărilor şi al creşterii preţurilor medii de
vânzare unitare, în timp ce creşterea costurilor pe produse a influenţat în
sensul reducerii ratei rentabilităţii.

3.2.2.3. Analiza rentabilităţii comerciale


Rentabilitatea comercială măsoară eficienţa activităţii desfăşurate
de firmă pe perioada unui exerciţiu financiar prin prisma valorificării
activităţii de bază. Practic, arată raportul dintre două efecte.
Rata rentabilităţii comerciale exprimă corelaţia dintre profitul total
aferent vânzărilor şi cifra de afaceri şi caracterizează eficienţa politicii
comerciale şi a politicii de preţuri a firmei.
Modelele de analiză utilizate sunt următoarele:
a ) Rc =
Pr
⋅ 100 =
∑ qv ⋅ p − ∑ qv ⋅ c ⋅ p
∑ qv ⋅ p ∑ qv ⋅ p
⎛ ∑ qv ⋅ c ⎞
sau Rc = ⎜⎜1 − ⎟⎟ ⋅ 100
⎝ ∑ qv ⋅ p ⎠

b) Rc =
∑ g i ⋅ rc i , ⎛ c
rc i = ⎜⎜1 − i

⎟⎟ ⋅ 100
100 ⎝ pi ⎠

147

Universitatea Spiru Haret


în care:
gi – structura producţiei vândute pe produse;
rci – rata rentabilităţii comerciale pe produse.
Sistemul factorial care stă la baza analizei rentabilităţii comerciale
este următorul:
Δg
ΔRc Δp
Δc

Metodologia de cuantificare a influenţelor factorilor se prezintă astfel:


Pr1 Pr0
ΔRc = Rc1 − Rc 0 = ⋅ 100 − ⋅ 100 =
∑ qv ⋅ p 1 ∑ 0 ⋅ p0
qv
24.607 1809
= ⋅ 100 − ⋅ 100 = 13,61% − 1,59% = +12,02%
180.772 113.678
din care, datorită:
1) influenţei modificării structurii producţiei vândute:
⎛ ∑ qv1 ⋅ c o ⎞
⎟⎟ ⋅ 100 − ⎜⎜1 − ∑ 0 0 ⎟⎟ ⋅ 100 =
⎛ qv ⋅ c ⎞
Δqv = ⎜⎜1 −
⎝ ∑ qv1 ⋅ p 0 ⎠ ⎝ ∑ qv 0 ⋅ p 0 ⎠
= 12,89% − 1,59% = +11,3%
2) influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare:
⎛ ∑ qv1 ⋅ c o ⎞
⎟⎟ ⋅ 100 − ⎜⎜1 − ∑ 1 0 ⎟⎟ ⋅ 100 =
⎛ qv ⋅ c ⎞
Δp = ⎜⎜1 −
⎝ ∑ qv1 ⋅ p1 ⎠ ⎝ ∑ qv1 ⋅ p 0 ⎠
= 13,98% − 12,89% = +1,09%
3) influenţei modificării costurilor unitare:
⎛ ∑ qv1 ⋅ c1 ⎞
⎟⎟ ⋅ 100 − ⎜⎜1 − ∑ 1 0 ⎟⎟ ⋅ 100 =
⎛ qv ⋅ c ⎞
Δc = ⎜⎜1 −
⎝ ∑ qv1 ⋅ p1 ⎠ ⎝ ∑ qv1 ⋅ p1 ⎠
= 13,6% − 13,98% = −0,37%
În perioada curentă analizată, se constată o creştere a ratei renta-
bilităţii comerciale cu 12,02%, determinată în cea mai mare parte (94%)
de modificarea structurii producţiei în sensul creşterii ponderii produselor
cu o rată a rentabilităţii mai mare decât media pe firmă.
148

Universitatea Spiru Haret


3.2.2.4. Analiza rentabilităţii financiare
Rentabilitatea financiară exprimă corelaţia dintre profit şi capitalu-
rile proprii în calitatea lor de surse de finanţare a activităţii firmei.
Modelele de analiză utilizate în analiza ratei rentabilităţii financiare
a capitalurilor proprii (Rf) sunt următoarele:
Vt At Pn
a ) Rf = ⋅ ⋅ ⋅ 100
At Kp Vt
Vt Pb Pn
b) Rf = ⋅ ⋅ ⋅ 100
Kp Vt Pb
în care:
Vt
– viteza de rotaţie a activului total, exprimată prin număr de rotaţii;
At
At – factorul de multiplicare a capitalului propriu;
Kp
Pn – rentabilitatea netă a veniturilor totale.
Vt
⎡ D ⎤⎛ C ⎞
c) Rf = ⎢Re+ (Re − Rd ) ⋅ ⎥ ⎜1 − i ⎟
⎣ Kp ⎦⎝ 100 ⎠
în care :
Re – rata rentabilităţii economice;
Rd – rata dobânzii;
D – datorii financiare;
Ci – cota de impozitare a profitului.

Pentru determinarea variaţiei ratei rentabilităţii financiare şi a


influenţelor factoriale se utilizează tabelul nr. 7.

149

Universitatea Spiru Haret


Tabelul nr. 7
Factori de influenţă ai rentabilităţii financiare
– lei –
Perioada Perioada
Nr.
Indicatori Simbol preceden- curentă
crt.
tă (P0) (P1)
1. Venitul total Vt 125.716 195.936
2. Activul total At 37.051 56.857
3. Capitalul propriu Kp 24.426 36.059
4. Profitul net Pn 6.914 14.478
5. Viteza de rotaţie a activului total Vt/At 3,3931 3,4461
6. Factorul de multiplicare a At/Kp 1,1569 1,5768
capitalului propriu
7. Rentabilitatea netă a veniturilor Pn/Vt 0,0550 0,0740
totale
8. Rentabilitatea financiară (%) Rf 28,31 40,2

În cazul primului model de analiză, sistemul de factori se prezintă


astfel:

Vt
Δ
At
At
Δ
ΔRf Kp
Pn
Δ
Vt

Metodologia de analiză conform primului model este următoarea:


ΔRf = Rf1 – Rf0 = 40,2% - 28,31% = 11,89%
din care, datorită:
1) influenţei vitezei de rotaţii a activului total:
Vt ⎛ Vt 1 Vt 0 ⎞ At 0 Pn 0
Δ =⎜ − ⎟⋅ ⋅ ⋅ 100 =
At ⎜⎝ At 1 At 0 ⎟⎠ Kp 0 Vt 0
= (3,4461 − 3,3931)1,5169 ⋅ 0,055 ⋅ 100 = + 0,44%;

150

Universitatea Spiru Haret


2) influenţei factorului de multiplicare a capitalului propriu:
At Vt 1 ⎛ At 1 At 0 ⎞ Pn 0
Δ = ⎜ − ⎟⋅ ⋅ 100 =
Kp At 1 ⎜⎝ Kp1 Kp 0 ⎟⎠ Vt 0
= 3,4461 (1,5169 − 1,5169) ⋅ 0,055 ⋅ 100 = +1,14%;

3) influenţei rentabilităţii nete a veniturilor totale:


Pn Vt 1 At 1 ⎛ Pn 1 Pn 0 ⎞
Δ = ⋅ ⎜ − ⎟ ⋅ 100 =
Vt At 1 Kp1 ⎜⎝ Vt 1 Vt 0 ⎟⎠
= 3,4461 ⋅ 1,5169(0,074 − 0,055) ⋅ 100 = +10,31%.

În perioada analizată (P1) se constată o creştere a rentabilităţii


financiare cu 11,89% comparativ cu perioada precedentă (P0), deci o
creştere a eficienţei capitalului propriu cu 42%. Această evoluţie favo-
rabilă s-a datorat în special creşterii rentabilităţii nete a veniturilor totale,
care, prin sporirea cu 1,9% în perioada analizată faţă de baza de compa-
raţie, a generat o creştere a eficienţei capitalului propriu cu 10,31%.
În cazul analizei impactului îndatorării asupra rentabilităţii
financiare se utilizează al treilea model.

3.2.3. Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic


(pragul rentabilităţii)
Pragul de rentabilitate, în cazul realizării unui singur produs, poate
fi măsurat cu următorii indicatori:
a) Volumul fizic critic al producţiei (qcr):
cf cf
qcr = =
p − cv mbv
b) Cifra de afaceri critică (CAcr):
Cacr = qcr · p
c) Gradul critic de utilizare a capacităţii de producţie(Gcr):
qcr
Gcr = ⋅ 100
q max

151

Universitatea Spiru Haret


d) Perioada critică:
CAcr
pcr =
CA / T
în care: cf – suma cheltuielilor fixe pe produs;
p – preţ de vânzare unitar;
cv – cheltuieli variabile pe unitate de produs;
mbv – marja brută faţă de cheltuielile variabile pe unitatea de
produs;
qmax – capacitatea maximă de producţie în expresie fizică;
CA/T – vânzările medii, pe unitatea de timp (zi, lună, an).
Pentru firmele care produc o gamă diversă de produse, pragul de
rentabilitate se măsoară cu indicatorii:
a) Cifra de afaceri critică (CAcr):
Cf
CAcr =
1 − cv
cheltuieli variabile aferente cifrei de afaceri
cv =
cifra de afaceri
b) Gradul critic de utilizare a capacităţii de producţie:
Cf CAcr
Gcr = ⋅ 100 = ⋅ 100
Q max (1 − cv) Q max
c) P max = Q max (1 − cv) − Cf
în care:
Cf – suma cheltuielilor fixe la nivel de firmă;
cv – cheltuieli variabile medii la 1 leu cifră de afaceri;
Qmax – capacitatea maximă de producţie în expresie valorică;
Pmax – profitul maxim.

Pentru calculul pragului de rentabilitate se utilizează datele din


tabelul nr. 8.

152

Universitatea Spiru Haret


Tabelul nr. 8
Calculul pragului de rentabilitate
– lei –
Nr. Produsele
Indicatori Total
crt. A B C D
1. Cantitatea vândută 20.000 10.000 40.000 30.000 -
(buc)
2. Preţ de vânzare 1,3557 3,6154 1,5817 1,8077 -
exclusiv T.V.A.
(lei/buc)
3. Cifra de afaceri 27.115 36.154 63.270 54.233 180.772
(1 x 2)
4. Cheltuieli variabile 0,8134 2,64 1,1625 1,4524 -
pe unitate de
produs (lei/buc)
5. Suma cheltuielilor 16.269 26.400 46.500 43.572 132.741
variabile (1 x 4)
6. Suma cheltuielilor - - - - 23.425
fixe
7. Cheltuieli variabile 0,60 0,73 0,73 0,80 0,7343
la 1 leu CA(5/3)
8. Structura cifrei de 15 20 35 30 100
afaceri (%)
9. Capacitatea de 80.000 20.000 60.000 50.000 -
producţie în
expresie fizică
(buc)
10. Capacitatea de 108.460 72.308 94.905 90.388 366.061
producţie în
expresie valorică
(9 x 2)
23.425
a) CAcr = = 88.163 lei
1 − 0,7343
b) Gcr = 88.163 ⋅ 100 = 24,08%
366.061
c) Pmax = 366.061 (1 – 0,7343) – 23.425 = + 73.837 lei

153

Universitatea Spiru Haret


Reprezentarea grafică a pragului de rentabilitate pe total firmă este
prezentată în fig.1.

CA
y
C
Ct (156.166 lei)

D
B Cv (132.741 lei)
CAcr (88.163 lei)

A Cf (23.425 lei)

0 Qcr Qmax (366.061 lei) x

Fig. 1. Pragul de rentabilitate pe total firmă


în care:
Ox – volumul fizic al producţiei;
Qy – indicatori valorici (cifră de afaceri, cheltuieli etc.);
Ct – cheltuieli totale;
Cv – cheltuieli variabile;
Δ OAB – zona pierderilor;
Δ BCD – zona profitului.

În concluzie, firma analizată devine profitabilă în condiţiile


depăşirii cifrei de afaceri critice de 88.163 lei şi a gradului de utilizare a
capacităţii de producţie de 24%. Profitul maxim de 73.837 lei corespunde
unei producţii maxime de 366.061 lei, ceea ce ar însemna o rată a
rentabilităţii comerciale de 20,2%.

154

Universitatea Spiru Haret


PROBLEME REZOLVATE
1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- lei-
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1 Cifra de afaceri netă 91.107 108.236
2 Costul bunurilor vândute şi al 66.281 73.578
serviciilor prestate
3 Marja brută aferentă CA 24.826 34.658
4 Rata marjei brute din vânzări 27,25% 32,02%
(rata rentabilităţii comerciale)
5 Indicele preţurilor de vânzare – 121%
6 Indicele costurilor – 118%
Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra marjei brute aferente
cifrei de afaceri şi să se interpreteze rezultatele.
Rezolvare
Analiza factorială a marjei comerciale se poate realiza cu ajutorul
următorului model:

= CA ⋅ m b = (∑ q v p ) ⋅ ⎜1 − ∑ v p ⎟
Mb ⎛ qc ⎞
Mb = CA ⋅
CA ⎜
⎝ ∑ q v p ⎟⎠
Astfel, modelului de mai sus, marja aferentă cifrei de afaceri este
influenţată de un sistem de factori direcţi, conform schemei următoare:
qv
CA
p

Mb g

mb p

c
ΔMb = Mb1 – Mb0 = 34.658 – 24.826 = +9.832 lei
1) influenţa modificării cifrei de afaceri nete:
ΔCA = (CA1 − CA 0 ) ⋅ m b 0 = (108.236 − 91.107 ) ⋅ 0,2725 = +4.668 lei
155

Universitatea Spiru Haret


din care:
1.1. Influenţa modificării volumului producţiei vândute:
Δqv = (∑ qv1 ⋅ p 0 − ∑ qv 0 ⋅ p0 ) ⋅ m b 0 =

= ⎜ ∑ 1 1 − ∑ qv 0 ⋅ p 0 ⎟ ⋅ m b 0 = ⎜
⎛ qv ⋅ p ⎞ ⎛ 108.236 ⎞
− 91.107 ⎟0,2725 =
⎜ Ip ⎟ ⎝ 1,21 ⎠
⎝ ⎠
= (89.451 − 91.107 )0,2725 = −451 lei
1.2. Influenţa modificării preţului de vânzare:
Δp = (∑ qv1 ⋅ p1 − ∑ qv1 ⋅ p 0 ) ⋅ m b 0 =
= (108.236 − 89.451) ⋅ 0,2725 = +5.119 lei
2. Influenţa modificării ratei marjei brute:
( )
Δm b = CA1 mb1 − mb 0 = 108.236(0,3202 − 0,2725) = +5.164 lei
din care:
2.1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute:

Δg = CA1 ⎢⎜1 − ∑ 1 0 ⎟ − ⎜1 − ∑ 0 0 ⎟⎥ =
⎡⎛ qv ⋅ c ⎞ ⎛ qv ⋅ c ⎞⎤
⎣⎢⎝ ∑ qv1 ⋅ p 0 ⎠ ⎝ ∑ qv 0 ⋅ p 0 ⎠⎦⎥
⎜ ⎟ ⎜ ⎟

⎡⎛ 62.354 ⎞ ⎛ 66.281 ⎞⎤
= 108.236⎢⎜1 − ⎟ − ⎜1 − ⎟⎥ = +3.290 lei
⎣⎝ 89.451 ⎠ ⎝ 91.107 ⎠⎦

∑ qv1 ⋅ c0 = ∑ I 1 1 = 1,18 = 62.354 lei


qv ⋅ c 73.378
c

2.2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:

Δp = CA1 ⎢⎜1 − ∑ 1 0 ⎟ − ⎜1 − ∑ 1 0 ⎟⎥ =
⎡⎛ qv ⋅ c ⎞ ⎛ qv ⋅ c ⎞⎤
⎢⎣⎝ ∑ qv1 ⋅ p1 ⎠ ⎝ ∑ qv1 ⋅ p0 ⎠⎥⎦
⎜ ⎟ ⎜ ⎟

⎡⎛ 62.354 ⎞ ⎛ 62.354 ⎞⎤
= 108.236 ⎢⎜1 − ⎟ − ⎜1 − ⎟⎥ = +13.096 lei
⎣⎝ 108.236 ⎠ ⎝ 89.451 ⎠⎦

156

Universitatea Spiru Haret


2.3. Influenţa modificării costurilor unitare:

Δc = CA1 ⎢⎜1 − ∑ 1 1 ⎟ − ⎜1 − ∑ 1 0 ⎟⎥ =
⎡⎛ qv ⋅ c ⎞ ⎛ qv ⋅ c ⎞⎤
⎢⎣⎝ ∑ qv1 ⋅ p1 ⎠ ⎝ ∑ qv1 ⋅ p1 ⎠⎥⎦
⎜ ⎟ ⎜ ⎟

⎡⎛ 73.578 ⎞ ⎛ 63.254 ⎞⎤
= 108.236⎢⎜1 − ⎟ − ⎜1 − ⎟⎥ = −11.222 lei
⎣⎝ 108.236 ⎠ ⎝ 108.236 ⎠⎦

Din analiza efectuată rezultă o creştere a ratei marjei brute


aferente cifrei de afaceri cu 9.832 lei; respectiv cu 40%, în perioada
P1, comparativ cu perioada de referinţă (P0).
Majorarea vânzărilor a avut o influenţă favorabilă asupra marjei
brute în sensul obţinerii unui profit suplimentar de 4.668 lei. De
asemenea, creşterea marjei brute de la 27,25% la 32,02% a determinat
sporirea profitului firmei cu 5.164 lei. Influenţa favorabilă semnificativă a
cifrei de afaceri a fost generată de creşterea preţurilor de vânzare cu 21%.
Analiza detaliată a influenţei majorării preţurilor pe cauze distincte este
necesară în condiţiile unui impact dublu al acestui factor asupra marjei
brute, atât prin intermediul cifrei de afaceri nete (în valoare de 5.119 lei),
cât şi prin intermediul marjei brute (în valoare de 13.096 lei).
Modificarea structurii cifrei de afaceri în favoarea acelor produse cu
marja brută la 1 leu CA mai ridicată decât media la nivelul firmei, în
perioada de bază (27,25%) este justificată, doar dacă modificarea
structurii producţiei vândute a fost efectul modificării cererii şi ofertei pe
piaţă.
Majorarea costurilor de producţie a condus la scăderea marjei brute
cu 11.222 lei.

2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


- lei -
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1 Cifra de afaceri netă 91.107 108.236
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 79.649 86.224
3 Indicele preţurilor de vânzare – 121%
4 Indicele costurilor – 118%

157

Universitatea Spiru Haret


Se cere să se analizeze influenţa factorilor direcţi asupra profitului
aferent cifrei de afaceri.
Rezolvare
Pentru analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri se pot
utiliza următoarele modele:

A. Pr = ∑ qv i ⋅ p i − ∑ qv i ⋅ c i
Potrivit modelului de mai sus, sistemul de factori se prezintă astfel:
qv

g
Pr
c

p
ΔPr = Pr1 − Pr0 = (∑ qv i1 p i1 − ∑ qv i1 c i1 − ) (∑ qv i0 )
p i 0 − ∑ qv i 0 c i 0 =
= (108.236 − 86.224) − (91.107 − 79.649 ) =
= 22.012 − 11.458 = +10.554 lei

1) Influenţa modificării volumului producţiei vândute:


ΔPr(Δqv ) = Pr0 ⋅ I qv − Pr0 = 11.458 ⋅ 98,18% − 11.458 = −209 lei

unde: I qv =
∑ qv p ⋅100 = 89.451 ⋅100 = 98,18%
i1 i0

∑ qv p
i0 i0 91.107
∑ qv p = 108.236 = 89.451
∑ qv
i1 i1
i1 pi0 =
Ip 1,21
2) influenţa modificării structurii producţiei vândute:
Δg i = (∑ qv i1 )
p i 0 − ∑ qv i1 ci 0 − Pr0 ⋅ I qv =
= (89.451 − 73.071) − 11.458 ⋅ 98,18% = +513 lei
∑ qv c 86.224
∑ qvi1 ci0 = I i1 i1 = 1,18 = 73.071
c

158

Universitatea Spiru Haret


3) Influenţa modificării costurilor complete pe produse:
Δc i = (∑ qv p − ∑ qv c )− (∑ qv p − ∑ qv c ) =
i1 i0 i1 i1 i1 i0 i1 i 0

= −(∑ qv c − ∑ qv c ) = −(86.224 − 73.071) = −13.153 lei


i1 i1 i1 i 0

4) Influenţa modificării preţurilor de vânzare:


Δp i = (∑ qv i1 ) (∑ qv
p i1 − ∑ qv i1 ci1 − i1 )
p i 0 − ∑ qv i1 c i1 =
= ∑ qv i1 p i1 − ∑ qv i1 p i 0 = 108.236 − 89.451 = +18.785 lei
ΔPr = Δqv + Δg + Δc + Δp =
= −209 + 5.131 − 13.153 + 18.785 = +10.554 lei

În perioada analizată s-a înregistrat o creştere cu 10.554 lei a


profitului aferent cifrei de afaceri faţă de anul precedent. Această
situaţie se explică prin influenţele factorilor, astfel:
• scăderea volumului producţiei cu 1,82% a avut ca efect
diminuarea profitului cu 209 lei;
• modificarea structurii cifrei de afaceri a condus la creşterea
profitului aferent vânzărilor cu 5.131 lei, situaţie care se explică prin
creşterea ponderii produselor cu rate ale rentabilităţii comerciale mai
mari decât rata medie a rentabilităţii comerciale pe total firmă în
perioada de comparaţie (P0);
• costurile complete au exercitat o influenţă negativă asupra
profitului, determinând scăderea acestuia cu 13.153 lei, situaţie
determinată de depăşirea costurilor la produsele care deţin ponderea
majoritară în totalul vânzărilor;
• preţurile majorate au influenţat pozitiv, efectul fiind creşterea
profitului cu 18.785 lei. Această situaţie ar putea fi determinată atât de
îmbunătăţirea calităţii produselor, cât şi de raportul cerere-ofertă,
evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale, inflaţie etc.

⎛ ∑ qv i ⋅ c i ⎞
B. Pr = ∑ qv i ⋅ p i ⎜1 −
⎜ ∑ qv ⋅ p ⎟
⎟ = CA ⋅ pr
⎝ i i ⎠

159

Universitatea Spiru Haret


În cazul folosirii modelului „B”, sistemul de factori este următorul:
qv
CA
p

Pr g

pr p

ΔPr = +10.554 lei


1. Influenţa modificării cifrei de afaceri:
ΔCA = (CA1 − CA 0 ) ⋅ pr 0 =
11.458
= (108.236 − 91.107 ) ⋅ = +2.155 lei
91.107
din care:
1.1. Influenţa modificării volumului producţiei vândute:
Δqv = (∑ qv i1 )
p i 0 − ∑ qv i 0 p i 0 ⋅ pr 0 =
= (89.451 − 91.107 ) ⋅ 0,1258 = −208 lei
1.2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:
Δp = (∑ qv i1 )
p i1 − ∑ qv i1 p i 0 ⋅ pr 0 =
= (108.236 − 89.451) ⋅ 0,1258 = +2.363 lei
2. Influenţa modificării profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri:

( )⎛ 22.012 11.458 ⎞
Δ pr = CA1 pr1 − pr0 = 108.236⎜ − ⎟=
⎝ 108.236 91.107 ⎠
= 108.236(0,2034 − 0,1258) = +8.399 lei
din care:
2.1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute:
⎛ ′ ⎞
Δg = CA1 ⎜ pr − pr0 ⎟ = 108.236(0,1831 − 0,1258) = +6.202 lei
⎝ ⎠
160

Universitatea Spiru Haret



unde: pr = 1 −
∑ qv c i1 i 0
= 1−
73.071
= 0,1831
∑ qv p i1 i0 89.451

2.2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:


⎛ ″ ′⎞
Δp = CA1 ⎜ pr − pr ⎟ = 108.236(0,3249 − 0,1831) = +15.347 lei
⎝ ⎠

unde: pr = 1 −
∑ qvi1 ci0 = 1 − 73.071 = 0,3249
∑ qvi1 pi1 108.236

2.3. Influenţa modificării costurilor complete pe produse:


⎛ ″⎞
Δc = CA1 ⎜ pr1 − pr ⎟ = 108.236(0,2034 − 0,3249 ) = −13.150
⎝ ⎠

În urma aplicării modelului „B”, concluziile sunt:


• din modificarea totală a profitului, 20,5% s-a datorat variaţiei cifrei
de afaceri şi 79,5% modificării marjei medii de profit la 1 leu vânzări;
• cifra de afaceri a crescut cu 17.129 lei şi a condus la mărirea
preţului cu 2.155 lei. Aprofundând influenţa cifrei de afaceri, constatăm că
volumul vânzărilor a scăzut şi a determinat reducerea cifrei de afaceri cu
1.656 lei şi a profitului cu 208 lei, iar preţurile de vânzare au crescut,
contribuind la creşterea cifrei de afaceri cu 18.785 lei şi a profitului cu
2.363 lei;
• marja medie de profit la 1 leu vânzări a crescut cu 0,0776 lei (rata
rentabilităţii comerciale pe total firmă a crescut cu 7,76%) şi a condus la
majorarea profitului cu 8.399 lei. Influenţele factorilor indirecţi care
acţionează prin intermediul profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri, şi
anume: structura vânzărilor, preţurile de vânzare şi costurile complete se
interpretează în acelaşi mod ca în cazul modelului A.

161

Universitatea Spiru Haret


3. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- lei -
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1 Cifra de afaceri netă 300 330,72
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 270 288
3 Indicele preţurilor de vânzare – 104%
4 Indicele costurilor – 103%

Se cere să se determine influenţa preţului de vânzare asupra profitului.

Rezolvare
Modelul de analiză utilizat este următorul:

Pr = ∑ qv i ⋅ p i − ∑ qv i ⋅ c i

Sistemul de factori se prezintă astfel:

qv

g
Pr
c

Δp i = (∑ qv i1 ) (∑ qv
p i1 − ∑ qv i1 c i1 − i1 )
p i 0 − ∑ qv i1 c i1 =
330,72
= ∑ qv i1 p i1 − ∑ qv i1 p i 0 = 330,72 − = +12,72 lei
1,04

162

Universitatea Spiru Haret


4. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- lei -
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1 Cifra de afaceri netă 420 430,8
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 366 371,64
3 Indicele preţurilor de vânzare – 105%
4 Indicele costurilor – 95%
Se cere să se determine influenţa costului unitar asupra profitului.
Rezolvare
Analiza influenţei costului asupra profitului se realizează cu
ajutorul modelului următor:
Pr = ∑ qv i ⋅ p i − ∑ qv i ⋅ c i
Sistemul de factori este următorul:
qv

g
Pr
c

p
Δc i = (∑ qv i1 ) (∑ qv
p i 0 − ∑ qv i1 c i1 − i1 )
p i 0 − ∑ qv i1 c i 0 =

( ⎛
)
= − ∑ qv i1 c i1 − ∑ qv i1 c i 0 = −⎜ 371,64 −
371,64 ⎞
0,95 ⎠
⎟=

= −(371,64 − 391,2 ) = +19,56 lei

5. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


- lei -
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1 Cifra de afaceri netă 300 330,72
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 270 288
3 Indicele preţurilor de vânzare – 104%
4 Indicele costurilor – 103%
163

Universitatea Spiru Haret


Se cere să se calculeze influenţa structurii cifrei de afaceri asupra
profitului.
Rezolvare
Pr = ∑ qv i ⋅ p i − ∑ qv i ⋅ c i
Sistemul de factori este următorul:
qv

g
Pr
c

p
Δg i = (∑ qv p − ∑ qv c ) − Pr ⋅ I
i1 i0 i1 i0 0 qv =
⎛ 330,72 288 ⎞
= −⎜ − ⎟ − (330 − 270 ) ⋅1,06 =
⎝ 1,04 1,03 ⎠
= (318 − 279,61) − 31,8 = +6,59 lei
330,72
unde: Iqv =
∑ i1 i 0 ⋅100 = 1,04 = 318 = 1,06
qv p
∑ qvi 0 pi 0 300 300

6. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


- lei -
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1 Cifra de afaceri netă 5.500 5.800
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 4.000 4.164
3 Indicele preţurilor de vânzare – 108%
4 Indicele costurilor – 104%
Se cere să se determine influenţa preţurilor de vânzare asupra ratei
rentabilităţii resurselor consumate.

164

Universitatea Spiru Haret


Rezolvare
Modelul de analiză factorială a ratei rentabilităţii resurselor
consumate va fi:

R rc = ⎜ ∑ i i − 1⎟ ⋅ 100
⎛ qv ⋅ p ⎞
⎜ ∑ qv ⋅ c ⎟
⎝ i i ⎠
Sistemul de factori direcţi:
qv

Rrc c

⎛ ∑ qvi1 ⋅ pi1 ⎞ ⎛ ∑ qvi1 ⋅ pi 0 ⎞


Δpi = ⎜ − 1⎟ ⋅ 100 − ⎜ − 1⎟ ⋅ 100 =
⎜ ∑ qvi ⋅ ci ⎟ ⎜ ∑ qv i ⋅ ci ⎟
⎝ 1 1 ⎠ ⎝ 1 1 ⎠
⎛ 5.800 ⎞
⎜ ⎟
⎛ 5.800 ⎞ ⎜ 1,08
=⎜ − 1⎟ ⋅ 100 − − 1⎟ ⋅ 100 =
⎝ 4 . 164 ⎠ ⎜ 4 . 164 ⎟
⎜ ⎟
⎝ ⎠
= 39,28% − 28,97% = +10,31%

7. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


- lei -
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1 Cifra de afaceri netă 1.200 1.240
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 1.020 1.040
3 Indicele preţurilor de vânzare – 105%
4 Indicele costurilor – 102%
Se cere să se determine influenţa structurii producţiei vândute asupra
ratei rentabilităţii resurselor consumate.
165

Universitatea Spiru Haret


Rezolvare
⎛ ∑ qv i1 ⋅ p i0 ⎞ ⎛ ∑ qv i0 ⋅ p i0 ⎞
Δqv = ⎜ − 1⎟ ⋅ 100 − ⎜ − 1⎟ ⋅ 100 =
⎜ ∑ qv i ⋅ c i ⎟ ⎜ ∑ qv i ⋅ c i ⎟
⎝ 1 0 ⎠ ⎝ 0 0 ⎠
⎛ 1.240 ⎞
⎜ ⎟
⎜ 1,05 ⎛ 1.200 ⎞
= − 1⎟ ⋅ 100 − ⎜ − 1⎟ ⋅ 100 =
⎜ 1.040 ⎟ ⎝ 1.020 ⎠
⎜ 1,02 ⎟
⎝ ⎠
⎛ 1.180,95 ⎞ ⎛ 1.200 ⎞
=⎜ − 1⎟ ⋅ 100 − ⎜ − 1⎟ ⋅ 100 =
⎝ 1.019,61 ⎠ ⎝ 1.020 ⎠
= 15,82% − 17,64% = −1,82%

8. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


- lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1 Cifra de afaceri netă 1.600 1.750
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 1.405 1.552
3 Indicele preţurilor de vânzare – 102%
4 Indicele costurilor – 98%
Se cere să se analizeze influenţa costului asupra ratei rentabilităţii
consumate.
Rezolvare
⎛ ∑ qvi1 ⋅ pi 0 ⎞ ⎛ ∑ qvi1 ⋅ pi 0 ⎞
Δc = ⎜ − 1⎟ ⋅ 100 − ⎜ − 1⎟ ⋅ 100 =
⎜ ∑ qvi ⋅ ci ⎟ ⎜ ∑ qvi ⋅ ci ⎟
⎝ 1 1 ⎠ ⎝ 1 0 ⎠
⎛ 1.750 ⎞ ⎛ 1.750 ⎞
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
1,02 1,02
=⎜ − 1⎟ ⋅ 100 − ⎜ − 1⎟ ⋅ 100 =
⎜ 1.552 ⎟ ⎜ 1.552 ⎟
⎜ ⎟ ⎜ 0,98 ⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
⎛ 1.715,68 ⎞ ⎛ 1.715,68 ⎞
=⎜ − 1⎟ ⋅ 100 − ⎜ − 1⎟ ⋅ 100 =
⎝ 1.552 ⎠ ⎝ 1.583,67 ⎠
= 10,54% − 8,33% = +2,21%
166

Universitatea Spiru Haret


9. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1 Capital propriu 10.000 12.000
2 Datorii pe termen mediu 1.600 3.600
3 Profit net 1.350 1.944
Se cere să se determine modificarea ratei rentabilităţii financiare.
Rezolvare
Pr ofit net
Rf = ⋅ 100
Capital propriu
1.944 1.350
ΔRf = Rf1 – Rf0 = ⋅ 100 − ⋅ 100 =
12.000 10.000
= 16,2% - 13,5% = +2,7%

10. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1 Capital propriu 4.500 5.000
2 Datorii pe termen mediu şi lung 600 400
3 Profit net 1.620 2.430
4 Cifra de afaceri 10.800 13.500
Se cere să se determine influenţa profitului la 1 leu cifră de afaceri
asupra ratei rentabilităţii financiare.
Rezolvare
Modelul de analiză a ratei rentabilităţii financiare ce poate fi utilizat
este următorul:
Pr ofit net Activ total Pr ofit net
Rf = ⋅100 = ⋅ ⋅100
Capital propriu Capital propriu Activ total
unde: Pr ofit net ⋅100 = Cifra de afaceri ⋅ Pr ofit net ⋅100 ,
Activ total Activ total Cifra de afaceri
reprezentând o formă a ratei rentabilităţii economice.
Activ total – pârghia financiară
Capital propriu

167

Universitatea Spiru Haret


Sistemul factorial de analiză se prezintă astfel:

At
Kp
AC
Pn At
Kp
Pn
At
Pn
CA

Pn A CA1 ⎛ Pn 1 Pn ⎞
Δ = t1 ⋅ ⋅ ⎜⎜ − 0 ⎟⎟ ⋅ 100 =
CA K p1 A t 1 ⎝ CA1 CA 0 ⎠

=
(5.000 + 400) ⋅ 13.500 ⋅ ⎛ 2.430 − 1.620 ⎞ ⋅ 100 =
⎜ ⎟
5.000 (5.000 + 400) ⎝ 13.500 10.800 ⎠
= 2,7(0,18 − 0,15) ⋅ 100 = +8,1%

11. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc;
CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei.
Se cere să se efectueze analiza cost-volum-profit.

Rezolvare
Indicatorii cu ajutorul cărora se analizează corelaţia cost-volum-
profit la nivel de produs sunt:
a) Volumul fizic critic al producţiei (qCR):
Chf 1.600 1.600
q = = = = 800bc
CR p − cv 0,5 − 0,3 0,2
b) Cifra de afaceri critică:
CACR = qCR · p = 8.000 • 0,5 = 4. 000 lei

168

Universitatea Spiru Haret


c) Gradul critic de utilizare a capacităţii de producţie (gCR):
q
g CR = CR ⋅ 100 = 8.000 ⋅ 100 = 20%
q max 40.000

d) Perioada critică (TCR):


CA
T = CR = 4.000 = 4.000 = 228 zile
CR CA / T 6.300 17,5
360
e) Volumul producţiei vândute pentru obţinerea unui profit estimat
ca sumă globală:
Chf + p 1.600 + 2.500
qp = = = 20.500 buc
p − cv 0,5 − 0,3
f) Volumul producţiei vândute pentru obţinerea unui profit estimat
pe unitatea de produs (pru′):
Chf
q′ =
p − cv − pru′

g) Profitul maxim (Pmax)


Pmax = qmax (p – cv) – CF = 40.000(0,5 – 0,3) – 1.600 =
= 8.000 – 1.600 = 6.400 lei.

Din analiza efectuată rezultă: profitul este nul la un volum al


producţiei de 8.000 bucăţi, respectiv la o cifră de afaceri de 4.000 lei,
gradul de utilizare a capacităţii de producţie fiind de 20%. Firma atinge
pragul de rentabilitate în a 228-a zi de activitate din an. Pentru a obţine un
profit de 2.500 lei trebuie să producă 12.500 bucăţi peste volumul critic al
producţiei, iar profitul maxim este de 6.400 lei.

12. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


– capacitatea maximă de producţie = 100.000 lei
– cheltuieli fixe = 20.000 lei
– cheltuieli variabile la 1 leu cifră de afaceri = 0,50
– gradul efectiv de folosire a capacităţii de producţie = 75%

169

Universitatea Spiru Haret


Se cere:
a) care este pragul rentabilităţii?
b) care este rezultatul exploatării în condiţiile gradului efectiv de
folosire a capacităţii de producţie?

Rezolvare
a) Cifra de afaceri critică (CAcr):
Chf 20.000
CA cr = = = 40.000 lei
1 − cv 1 − 0,5
b) Cifra de afaceri realizată în condiţiile folosirii capacităţii de
producţie în proporţie de 75%:
• CA = Qmax • 75% = 100.000 • 75% = 75.000 lei
• Rezultatul exploatării = CA – Chf – cv =
= 75.000 – 20.000 – (0,5 • 75.000) =
= 75.000 – 20.000 – 37.500 = 17.500 lei

170

Universitatea Spiru Haret


4. ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE
A FIRMEI

4.1. Analiza structurii patrimoniale a firmei


Analiza structurii patrimoniale are ca scop stabilirea şi urmărirea
evoluţiei ponderii diferitelor elemente patrimoniale (de activ şi de pasiv).
Metoda de analiză recomandată este metoda ratelor.
Analiza se realizează pe baza datelor din bilanţul patrimonial
(tabelul nr. 2 din cap. 3)
Sinteza principalelor rate de caracterizare a structurii activului şi
pasivului este prezentată în tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1
Analiza structurii patrimoniale a firmei
– lei –
Nr. Perioada de analiză
crt. Indicatori P0 P1 Simbol

I. STRUCTURA ACTIVULUI
1. Rata activelor imobilizate 53% 43% Rai = Ai/At
2. Rata imobilizărilor necorporale 5% 6% Rin = Inc/Ai
3. Rata imobilizărilor corporale 93% 92% Ric = Ic/Ai
4. Rata imobilizărilor financiare 2% 1% Rif = If/Ai
5. Rata stocurilor 63% 65% Rs = St/Ac
6. Rata creanţelor 34% 33% Rcr = Cr/Ac
7. Rata disponibilităţilor 3% 2% Rdb =Dbp/Ac
II. STRUCTURA PASIVULUI
8. Rata stabilităţii financiare 75% 72% Rsf = Cp/Pt
9. Rata autonomiei globale 66% 63% Rag = Cpr/Pt
10. Rata datoriilor pe termen scurt 5% 8% Rdts = Dts/Pt
11. Rata datoriilor totale 34% 37% Rdt = Dt/Pt

171

Universitatea Spiru Haret


Din punctul de vedere al ratelor de structură ale activului, care re-
flectă utilizarea, termenele şi gradul de lichiditate al elementelor patrimo-
niale concrete, putem sublinia că firma se află într-o situaţie mediocră,
caracterizată printr-un grad relativ redus de lichiditate şi un nivel relativ
normal de alocare pe termene a resurselor financiare.
Din punctul de vedere al ratelor de structură ale pasivului, care reflec-
tă formarea, sursele şi termenele de exigibilitate ale resurselor financiare,
firma se află într-o situaţie favorabilă, caracterizată printr-un grad ridicat de
autonomie financiară, grad redus de îndatorare şi o siguranţă ridicată.
4.2. Analiza echilibrului financiar
Analiza echilibrului financiar al firmei urmăreşte reflectarea rapor-
turilor de egalitate dintre sursele de finanţare şi utilizările resurselor finan-
ciare, dintre veniturile şi cheltuielile aferente desfăşurării activităţii firmei
pe termen lung.
Echilibrul financiar se analizează pe termene, adică pe termen
mediu şi lung, prin compararea capitalurilor permanente cu activele
imobilizate, pe termen scurt, prin compararea resurselor curente cu
activele circulante şi echilibrul global, prin compararea fondului de
rulment cu necesarul de fond de rulment.
Echilibrul financiar se poate analiza şi funcţional, adică aferent ciclului
de investiţii, de exploatare, din afara exploatării şi, de asemenea, global.
Informaţiile pentru analiza echilibrului financiar sunt preluate din
bilanţul financiar şi funcţional, prezentate în tabelele nr. 2. şi nr. 3.
Tabelul nr. 2
Bilanţul financiar (simplificat) al S.C. „X”
– lei –
Activ Perioada analizată
P0 P1
Imobilizări necorporale 909 1555
Imobilizări corporale 18.357 22.583
Imobilizări financiare 389 316
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 19.655 24.454
Stocuri 10.926 21.159
Creanţe 5.866 10.672
Disponibilităţi 604 571
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 17.396 32.402
TOTAL ACTIV 37.051 56.856
Capitaluri proprii 24.426 36.059
Datorii pe termen mediu şi lung 3.180 5.120
Datorii pe termen scurt 9.445 15.677
TOTAL PASIV 37.051 56.856

172

Universitatea Spiru Haret


Tabelul nr.3
Bilanţul funcţional (simplificat) al S.C. „X”
– lei –
Activ Perioada analizată
P0 P1
I. Activul aciclic (ciclul de investiţii) 24.307 30.967
Imobilizări necorporale (valoare brută) 975 1.886
Imobilizări corporale (valoare brută) 20.843 26.265
Imobilizări financiare (valoare brută) 389 316
Imobilizări în leasing (valoare de cumpărare) 2.100 2.500
II. Activul ciclic 17.396 32.402
Active aferente ciclului de exploatare 14.335 30.384
- stocuri 10.926 21.159
- creanţe privind exploatarea 3.409 9.225
Active în afara exploatării 2.457 1.447
- creanţe în afara exploatării 2.457 1.447
Trezoreria de activ 604 571
TOTAL ACTIV 41.703 63.369
PASIV Perioada analizată
2000 2001
I. Pasivul aciclic (ciclul de finanţare) 32.258 47.691
Surse proprii
Surse externe (datorii stabile) 5.070 7.370
II. Pasivul ciclic (ciclul de finanţare) 8.946 14.485
Pasive aferente ciclului de exploatare 6.370 11.373
Pasive în afara exploatării 2.576 3.112
III. Trezoreria de pasiv 499 1.193
TOTAL PASIV 41.703 63.369

4.2.1. Analiza fondului de rulment net


Fondul de rulment net reprezintă excedentul de resurse financiare
care se degajă în urma acoperirii activelor permanente din resursele per-
manente şi care poate fi folosit pentru finanţarea activelor curente. Practic,
fondul de rulment net este partea din capitalul permanent care depăşeşte
valoarea imobilizărilor nete şi este destinată finanţării activelor circulante.
Reprezintă marja de securitate în privinţa finanţării activelor circulante.
Frn = Capital permanent – Active imobilizate nete

173

Universitatea Spiru Haret


Fondul de rulment net (Frn) este compus din:
- fondul de rulment propriu (Frp), care reprezintă partea din
capitalurile proprii care depăşeşte valoarea imobilizărilor nete şi care este
destinată finanţării activelor circulante:
Frp = Capital propriu – Active imobilizate nete
- fondul de rulment străin (Frs), care reprezintă partea din datoriile
pe termen mediu şi lung ce depăşeşte valoarea imobilizărilor nete şi este
destinată finanţării activelor circulante:
Frs = Fondul de rulment – Fondul de rulment propriu

Indicatorii care se pot calcula în vederea analizei fondului de


rulment sunt:
a) Ponderea fondului de rulment în capitalul permanent (PFrn),
care reprezintă resursele permanente alocate pentru finanţarea activelor
curente:
Fondul de rulment net
PFrn =
Capital permanent

b) Raportul de finanţare a activelor circulante din fondul de


rulment net (Rfac), ce arată proporţia în care resursele permanente alocate
finanţării activelor curente le acoperă în mod efectiv:

Fondul de rulment net


Pfac =
Active circulante
c) Viteza de rotaţie a fondului de rulment net prin cifra de afaceri,
ce reprezintă marja de securitate şi exprimă numărul mediu de zile în care
fondul de rulment net se reconstituie prin cifra de afaceri:

Fondul de rulment net


Dz rot = xT
Cifra de afaceri

Pe baza datelor din bilanţul financiar (tabelul nr. 2), rezultatele


calculelor privind fondul de rulment net şi indicatorii de analiză ai
fondului de rulment sunt redate în tabelul nr. 4.

174

Universitatea Spiru Haret


Tabelul nr. 4
Indicatori de analiză ai fondului de rulment
– lei –
Nr. Perioada de analiză
crt. Indicatori Simbol
P0 P1
1. Capital permanent (capital 27.606 41.179 Cpm
propriu + datorii pe termen
mediu şi lung)
2. Active imobilizate nete 19.655 24.454 Ain
3. Fond de rulment net 7.951 16.725 Frn = Cpm – Ain
4. Ponderea Frn în Cpm 29% 41% PFrm
5. Finanţarea Ac din Frm 46% 52% Rfac
6. Capital propriu 24.426 36.059 Cp
7. Fond de rulment propriu 4.771 11.605 Frp
8. Ponderea Frp în capitalul 37% 20% Pfr
propriu
9. Fond de rulment străin 3180 5120 Frs
10. Cifra de afaceri 116.181 180.772 CA
11. Numărul de rotaţii 14,6 10,8 nrot = CA/Frn
12. Durata în zile a unei rotaţii 25 34 Dz =365(Frn/Ca)
În perioada analizată se înregistrează valori pozitive ale fondului de
rulment net, ceea ce înseamnă că sursele permanente reuşesc să finanţeze
integral alocările permanente, rămânând şi un surplus pentru finanţarea
nevoilor ciclice.
Fondul de rulment net a finanţat 52% din activele circulante, cu 6%
mai mult faţă de anul anterior. În concluzie, firma a reuşit să-şi acopere
nevoile permanente pe seama surselor permanente.
În ultimul an, 69% din fondul de rulment net s-a constituit pe seama
resurselor proprii, iar ponderea fondului de rulment străin s-a redus la
31%, situaţie pe care o apreciem ca pozitivă.
Marja de securitate trebuie să se situeze între 30 şi 90 de zile, sub
această viteză reprezentând „topirea” resurselor permanente în sensul
scăderii importanţei surselor permanente în finanţarea activităţii, iar peste,
„îngheţarea” fondurilor permanente în sensul supradimensionării lor în
raport cu nevoile de finanţare.
În ultimul an, nivelul indicatorului este bun, marja de securitate
încadrându-se în limitele normale. Fondul de rulment net se reconstituie
175

Universitatea Spiru Haret


pe seama cifrei de afaceri în 34 de zile. Sporirea duratei în zile a rotaţiei
semnifică sporirea importanţei finanţării stabile asupra activităţii, adică
cifra de afaceri se realizează cu un fond de rulment mai mare faţă de
perioada anterioară, situaţie pe care o considerăm ca nefavorabilă.
Pe baza bilanţului funcţional (tabelul nr. 3.) se determină indica-
torul fond de rulment net global (Frng), astfel:
Frng = Surse aciclice – Active aciclice
Frng2000 = 32.258 – 24.307 = 7951 lei
Frng2001 = 47.691 – 30.967 = 16.724 lei

4.2.2. Analiza necesarului de fond de rulment


Necesarul de fond de rulment (Nfr) reprezintă excedentul de nevoi
ciclice de finanţare rămase după acoperirea activelor curente pe seama
resurselor curente şi care vor trebui să fie acoperite din resurse permanente.
Practic, reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finanţate din
resurse stabile.
Nfr = Active circulante (nonfinanciare) – Datorii pe termen scurt (nonfinanciare)
sau
Nfr = Resurse curente (nonfinanciare) – Utilizări curente (nonfinanciare)
Pentru desfăşurarea fiecărui ciclu curent al activităţii firmei sunt
necesare surse financiare ce trebuie asigurate de firmă. Nevoile temporare
(concretizate în reînnoirea stocurilor şi creanţelor), în principiu, trebuie
acoperite din surse temporare (furnizori, creditori). Între fluxurile de plăţi
şi încasări există însă un decalaj temporal.
Dacă necesarul de fond de rulment este pozitiv, aceasta semnifică
faptul că există un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele
temporare.
Dacă necesarul de fond de rulment este negativ, aceasta marchează
un surplus de surse temporare în raport cu nevoile temporare.
Necesarul de fond de rulment este compus din necesarul de fond de
rulment aferent activităţii de exploatare (Nfre) şi necesarul de fond de
rulment în afara activităţii de exploatare (Nfrae):
Nfr = Nfre + Nfrae
Necesarul de fond de rulment din exploatare se determină astfel:
Nfre = Nevoi curente de exploatare – Resurse curente de exploatare
176

Universitatea Spiru Haret


Nevoile curente de exploatare sunt formate din: stocuri, avansuri
acordate clienţilor, clienţi şi conturi asimilate, cheltuieli efectuate în avans
privind activitatea de exploatare.
Resursele curente de exploatare cuprind datoriile de exploatare:
furnizori şi conturi asimilate; avansuri acordate de client; datorii fiscale şi
sociale; venituri înregistrate în avans ce privesc activitatea de exploatare.
Necesarul de fond de rulment în afara exploatării (Nfrae) se
determină ca diferenţă între necesităţile ciclice din afara exploatării şi
resursele ciclice din afara exploatării:
Nfrae = Nfr - Nfre
Viteza de rotaţie a necesarului de fond de rulment prin cifra de
afaceri reprezintă marja de atragere şi exprimă numărul mediu de zile în
care necesarul de fond de rulment se reconstituie prin cifra de afaceri. Cu
cât durata în zile a rotaţiei este mai scăzută, cu atât cifra de afaceri se
realizează cu un necesar curent de finanţare mai mic.
Marja de atragere a Nfr, pe seama cifrei de afaceri trebuie să se
situeze între 30 şi 90 de zile, sub această viteză reprezentând un pericol în
raport cu echilibrul financiar pe termen scurt, în sensul urgentării
acoperirii nevoilor ciclice pe seama celor permanente, iar peste acest nivel
însemnând scăderea sensibilă a trezoreriei firmei, în sensul imobilizărilor
peste limite normale.
Nivelul necesar de fond de rulment în perioada analizată este
prezentat în tabelul nr. 5.
Tabelul nr. 5
Indicatori de analiză ai necesarului fondului de rulment
– lei –
Perioada de analiză
Nr. Indicatori Simbol
crt. P0 P1
1. Stocuri 10.926 21.159 St
2. Creanţe 5.866 10.672 Cr
3. Active curente 16.792 31.831 Ac
4. Pasive curente 8.946 14.486 Pc
5. Necesarul de fond de rulment 7.846 17.345 Nfr = Ac – Pc
6. Active ciclice de exploatare 14.348 29.958 Ae
7. Pasive de exploatare 6.370 12.253 Pe
8. NFR aferent exploatării 7.978 17.705 Nfre = Ae – Pe
9. NFR în afara exploatării - 132 - 360 Nfrae = Nfr – Nfre
10. Cifra de afaceri 116.181 180.772 Ca
11. Numărul de rotaţii 14,8 10,4 Nrot = Ca/Nfr
12. Durata în zile a unei rotaţii 25 35 Dz = 365 (Nfr/Ca)

177

Universitatea Spiru Haret


Nevoia de fond de rulment a înregistrat valori pozitive şi o tendinţă
crescătoare, ceea ce înseamnă că a existat un surplus de nevoi temporare
în raport cu sursele temporare. Acest lucru s-a datorat creşterii într-un
ritm mai rapid a activelor ciclice decât a surselor ciclice. În ultimul an,
necesarul de fond de rulment a crescut cu 121% faţă de anul trecut, fapt
datorat următoarelor aspecte principale:
- aspecte pozitive legate de ciclul de investiţii şi ciclul de
exploatare:
• creşterea nevoilor de finanţare a activităţii în urma investiţiilor
efectuate în mijloace fixe;
• creşterea vânzărilor;
- aspecte negative legate de creşterea ineficientă a activelor
circulante şi reducerea gradului lor de lichiditate:
• reducerea vitezei de rotaţie a stocurilor;
• reducerea vitezei de rotaţie a creanţelor.
Nevoia de fond de rulment a exploatării a fost pozitivă, ceea ce
înseamnă că a existat un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele
temporare ale exploatării.
Nivelul necesarului de fond de rulment în afara exploatării a fost
negativ, ceea ce reflectă un excedent de resurse ciclice în raport cu
nevoile ciclice în afara exploatării. Acest surplus de surse ciclice a fost
utilizat pentru finanţarea nevoilor curente aferente exploatării.
În ultimul an, rotaţia necesarului de fond de rulment prin cifra de
afaceri a avut o valoare de 35 de zile, valoare bună.

4.2.3. Analiza trezoreriei nete


Trezoreria netă (Tn) reprezintă disponibilităţile băneşti rămase la
dispoziţia firmei rezultate din activitatea desfăşurată pe parcursul unui
exerciţiu financiar. Reprezintă excedentul de lichidităţi rămase după
acoperirea excedentului de nevoi ciclice (rămase neacoperite) de către
excedentul de resurse permanente.
Trezoreria, la nivelul unei firme, este imaginea disponibilităţilor
monetare şi a plasamentelor, pe termen scurt, apărute din evoluţia curentă
a încasărilor şi plăţilor, respectiv din plasarea excedentului monetar.
Încasările şi plăţile efectuate reflectă operaţiunile pe care le
realizează firma, operaţiuni de intrare de trezorerie şi operaţiuni de ieşire
de trezorerie. Practic, înseamnă diferenţa între fondul de rulment şi
necesarul de fond de rulment:
Trezoreria netă = Fondul de rulment net – Necesarul de fond de rulment

178

Universitatea Spiru Haret


Trezoreria de activ (Ta), adică disponibilităţile din conturi bancare
şi casierie, celelalte valori lichide, precum şi plasamentele firmei, este
compusă din:
- trezoreria netă (Tn);
- trezoreria de pasiv (Tp), care cuprinde credite curente şi soldul
creditelor la bănci:
Tn = Ta – Tp
Analiza trezoreriei, pe baza informaţiilor din bilanţul financiar
(tabelul nr. 2.) şi bilanţul funcţional (tabelul nr. 3.), indicatorii specifici
trezoreriei sunt redaţi în tabelul nr. 6.
Tabelul nr. 6
Indicatori de analiză ai trezoreriei
– lei –
Nr. Perioada analizată
crt. Indicatori Simbol
P0 P1
1. Fondul de rulment net 7.951 16.725 Frn
2. Necesarul de fond de rulment 7.846 17.344 Nfr
3. Trezoreria netă 105 - 620 Tn = Frn – Nfr
5. Disponibil în casă şi 559 559 dcb
conturi bancare
6. Titlurile de plasament - - tp
7. Alte valori lichide - 12 avl
8. Trezorerie de activ 604 571 Ta
9. Credite curente 499 1.191 Cts
10. Sold creditor la bancă - - Scb
11. Efecte de trezorerie - - eft
12. Trezorerie de pasiv 499 1.191 Tp

În ultimul exerciţiu s-a înregistrat un deficit de trezorerie de


620 lei. Situaţia din acest punct de vedere se consideră a fi negativă.
Acest deficit a trebuit să fie acoperit din credite de trezorerie care au
generat cheltuieli cu dobânzile, ceea ce a avut ca efect reducerea
rezultatului exerciţiului. Acest lucru se datorează valorilor mari ale
necesarului de fond de rulment în raport cu fondul de rulment, adică:
- echilibrul dintre resursele şi alocările permanente a avut un impact
pozitiv asupra echilibrului global;
- echilibrul dintre resursele şi alocările ciclice a avut un impact
negativ asupra echilibrului global.
Trezoreria de pasiv a fost superioară trezoreriei de activ, fapt con-
firmat printr-o trezorerie netă negativă. Acest lucru confirmă faptul că
firma a apelat la credite de trezorerie pentru a putea să-şi finanţeze
activitatea curentă.
179

Universitatea Spiru Haret


4.3. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante
Activele circulante, numite şi active aciclice, reprezintă acea parte a
patrimoniului unei firme care are cel mai mare grad de mobilitate. În
structura bilanţului, activele circulante sunt împărţite în: stocuri, creanţe şi
disponibilităţi.
Analiza eficienţei utilizării activelor circulante se realizează prin
intermediul indicatorului viteză de rotaţie, care poate fi exprimată ca:
a) număr de rotaţii (n):
CA
n=
AC
în care:
AC – soldul mediu al activilor circulante;
b) durata în zile (V):
AC
V= ⋅T
CA
în care:
T – numărul de zile al perioadei analizate.
Datele necesare analizei sunt furnizate de bilanţul contabil şi anexe-
le acestuia, fiind sintetizate, în exemplul luat în calcul, în tabelul nr. 7.
Sistemul de factori specific modelului (b) de analiză se prezintă
astfel:

ΔCA
ΔV (1)
Δ AC
Δ AC ……
(n )
Δ AC
(1) (2 ) (n )
AC = AC + AC + ... + AC

180

Universitatea Spiru Haret


Tabelul nr. 7
Factori de influenţă ai vitezei de rotaţie a activelor circulante
– lei –
Nr. Perioada analizată
crt. Indicatori Simbol %
P0 P1
1. Cifra de afaceri Ca 116.331 180.772 155,4
2. Soldul mediu al acti- AC 19.008 32.816 172,64
velor circulante,
din care;
2.1. - stocuri St 10.926 21.159 193,65
2.2. - creanţe Cr 5.655 10.228 180,86
2.3. - disponibilităţi Db 2.427 1.429 58,87
3. Durata unei rotaţii V 58,82 65,35 111,1
4. Număr de rotaţii n 6,12 5,5 89,87
Notă: T = 360 zile
Ac 0 19.008
V0 = ×T = × 360 = 58,82 zile
CA 0 116.331
CA 0 116.331
n0 = = = 6,12
AC 0 19.008
AC1 32.816
V1 = ×T = × 360 = 65,35 zile
CA 1 180.772
CA 1 180.772
n1 = = = 5,5
AC1 32.816
ΔV = V1 − V0 = 65,35 − 58,82 = +6,53 zile
din care:
1. Influenţa modificării cifrei de afaceri:
AC0 AC0 19.008 19.008
ΔCA = ⋅T − ×T = ⋅ 360 − ⋅ 360 =
CA1 CA 0 180.772 116.331
= 37,85 − 58,82 = −20,97 zile.
2. Influenţa modificării soldului mediu al activelor circulante:
AC1 AC0 32.816 19.008
Δ AC = ×T − ×T = ⋅ 360 − ⋅ 360 =
CA1 CA1 180.772 180.772
= 65,35 − 37,85 = +27,5 zile
181

Universitatea Spiru Haret


din care:
2.1. Influenţa modificării soldului mediu al stocurilor:
St St 21.159 10.926
ΔSt = 1 × T − 0 × T = × 360 − ⋅ 360 =
CA 1 CA 1 180.772 180.772
= 42,13 − 21,75 = +20,38 zile.
2.2. Influenţa modificării soldului mediu al creanţelor:
Cr1 Cr 10.228 5.655
ΔCr = ×T − 0 ×T = ⋅ 360 − ⋅ 360 =
CA 1 CA 1 180.772 180.772
= 20,36 − 11,26 = +9,1 zile.
2.3. Influenţa modificării soldului mediu al disponibilităţilor:
Db1 Db 0 1.429 2.427
ΔDb = ×T − ×T = × 360 − ⋅ 360 =
CA 1 CA 1 180.772 180.772
= 2,84 − 4,83 = −1,98 zile.
Imobilizarea de active circulante:
(V1 − V0 ) CA1 = (65,35 − 58,82) ⋅ 180.772 = 3.279 lei .
T 360
În concluzie, se constată o încetinire a vitezei de rotaţie a activelor
circulante cu 6,53 zile, datorată în exclusivitate creşterii soldului mediu al
activelor circulante într-un ritm superior celui al cifrei de afaceri.
Consecinţa încetinirii vitezei de rotaţie este o imobilizare de active
circulante în sumă de 3.279 lei.

4.4. Analiza bonităţii financiare a firmei


Analiza bonităţii financiare urmăreşte reflectarea capacităţii de
plată a datoriilor firmei. Bonitatea exprimă o stare financiară legată de
capacitatea firmei de a-şi achita datoriile la diferite termene; poate fi
considerată şi un indicator al echilibrului financiar.
Bonitatea se analizează din două puncte de vedere:
- lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a
se transforma în bani;
- solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face faţă
obligaţiilor băneşti, respectiv de a-şi onora plăţile la termenele scadente.

182

Universitatea Spiru Haret


Scopul analizei lichidităţii şi solvabilităţii îl constituie identificarea
stării firmei la un moment dat, pentru a preveni insolvabilitatea şi a
adopta măsurile necesare pentru a asigura stingerea obligaţiilor.
Indicatorii utilizaţi sunt:
a) Rata lichidităţii curente (Rlc), care se determină prin raportarea
valorii activelor curente la valoarea pasivelor curente:
Ac
Rlc =
Pc
b) Rata lichidităţii rapide(Rlr), care se determină astfel:
Active curente - Stocuri
Rlr =
Pasive curente
sau
Creanţe + Disponibilităţi
Rlr =
Pasive curente
c) Rata lichidităţii imediate (Rli), care se determină prin raportarea
elementelor celor mai lichide ale activului la obligaţiile imediat exigibile ale
pasivului:
Plasamente şi disponibilităţi
Rli =
Datorii imediat exigibile
d) Rata solvabilităţii globale (Rsg), care indică în ce măsură dato-
riile totale sunt acoperite de către toate activele firmei şi se determină astfel:
Active totale
Rsg =
Datorii totale
e) Rata solvabilităţii financiare (Rsf), care se determină prin
raportarea activului total la totalul datoriilor financiare.
Total activ
Rsf =
Datorii financiare totale
Sursele informaţionale pentru analiza lichidităţii şi solvabilităţii
firmei sunt: bilanţul şi contul de profit şi pierdere.
Elementele necesare calculului ratelor de lichiditate şi solvabilitate
extrase din bilanţ sunt prezentate în tabelul nr. 8.

183

Universitatea Spiru Haret


Tabelul nr. 8
Calculul ratelor de lichiditate şi solvabilitate a firmei
Nr. Perioada de analiză
Indicatori Simbol
crt. P0 P1
1. Active curente 16.316 24.899 Ac
2. Pasive curente (datorii pe 8.502 12.561 Pc
termen scurt)
3. Lichiditatea curentă 1,92 1,98 Rlc = Ac/Pc
4. Variaţia indicatorului 2% 3% ΔRlc(%)
5. Active curente fără stocuri 7094 8856 Ac – St = Acfs
6. Lichiditate rapidă 0,83 0,71 Rlr = Acfs/Pc
7. Variaţia indicatorului - 10% - 16% ΔRlr (%)
8. Disponibilităţi şi plasamente 1088 587 Dbp
9. Lichiditatea imediată 0,13 0,05 Rli = Dbp/Pc
10. Variaţia indicatorului - 23% - 63% Δ Rli (%)
11. Activ total 37.051 56.857 At
12. Datorii totale 12.625 20.797 Dt
13. Indicele de solvabilitate globală 2,93 2,73 Isg = At/Dt
14. Datorii financiare 3679 6311 Df
15. Indicele de solvabilitate 10 9 Isf = At/Df
financiară

În ultimul an de analiză, valoarea lichidităţii curente se încadrează în


limitele normale (valoarea minimă acceptabilă a acestui indicator este 1,00,
iar valoarea maximă acceptabilă este de 2,00). Faţă de anul precedent, ea a
sporit cu 3% datorită creşterii mai rapide, ca ritm, a activelor curente faţă de
pasivele curente. Pentru întreaga perioadă de analiză, nivelul indicatorului
lichidităţii curente este asiguratoriu (fără să scadă sub 1,5), ceea ce înseamnă
că firma a fost capabilă să-şi acopere integral pasivele curente pe seama
activelor curente. Din acest punct de vedere, firma este bine asigurată
împotriva incapacităţii de plată pe termen scurt.
Valorile de referinţă ale indicatorului lichidităţii rapide sunt:
valoarea minim acceptabilă este de 0,65 şi valoarea maxim acceptabilă
este de 1,00. În cazul de faţă, rata lichidităţii rapide, în ultimul an, se
încadrează în limitele normale, deşi faţă de anul anterior s-a redus cu 16%
datorită creşterii mai rapide a pasivelor curente faţă de creanţe şi
disponibilităţii (adică active curente – stocuri). În general, pe perioada de
analiză, nivelul ratei lichidităţii rapide este asiguratoriu, certificând faptul

184

Universitatea Spiru Haret


că firma a fost capabilă să-şi acopere satisfăcător pasivele curente pe
seama creanţelor şi disponibilităţilor băneşti.
În ultimul an, valoarea ratei lichidităţii imediate nu se încadrează
în limitele normale (0,35 – 0,65), iar faţă de anul precedent s-a redus cu
aproape 32% datorită creşterii mai rapide a pasivelor curente exigibile
faţă de disponibilităţile băneşti. Acest fapt se datorează echilibrului
financiar precar pe termen scurt. Pe perioada analizată, nivelul ratei
lichidităţii imediate nu este asiguratoriu, ceea ce înseamnă că firma nu a
fost capabilă să-şi acopere satisfăcător pasivele curente pe seama
disponibilităţilor băneşti şi a plasamentelor. Din acest punct de vedere,
situaţia este nefavorabilă.
În ultimul an, nivelul indicelui de solvabilitate globală se
încadrează în limita normală (nivelul acceptabil este de 1,66, iar nivelul
optim este considerat 3,00). Din acest punct de vedere, firma se află în
siguranţă, ceea ce înseamnă că ea este capabilă să-şi acopere integral
datoriile pe seama activelor.
Valoarea indicelui de solvabilitate financiară se situează cu mult
peste limita normală (nivelul minim acceptabil este 2,00); aceasta
înseamnă că firma se află în siguranţă pe perioada analizată, ceea ce
evidenţiază capacitatea ei de a-şi acoperi integral datoriile financiare pe
seama activelor.

PROBLEME REZOLVATE

1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


- lei -
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1. Active circulante, din care: 7.500 7.200
– stocuri 3.800 3.500
– creanţe 2.700 2.400
– disponibilităţi 1.000 1.300
2. Datorii pe termen scurt, din care: 1.800 1.700
– credite pe termen scurt 300 300
Se cere să se determine modificarea procentuală a necesarului de
fond de rulment.

185

Universitatea Spiru Haret


Rezolvare
NFR = (Stocuri + Creanţe) –
– (Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt).
Necesarul de fond de rulment reprezintă acea parte a activelor
circulante care trebuie finanţată pe seama fondului de rulment.
NFR1 = (3.500 + 2.400) – (1.700 – 300) = 4.500 lei
NFR0 = (3.800 + 2.700) – (1.800 – 300) = 5.000 lei
NFR1 − NFR 0 4.500 − 5.000
ΔNFR (% ) = ⋅100 = ⋅100 = −10%
NFR 0 5.000

2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


- lei -
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1. Cifra de afaceri 1.250 1.152
2. Active circulante, din care: 300 320
3. – creanţe 125 128
T = 360 zile
Se cere să se determine influenţa creanţelor asupra eliberărilor
(imobilizărilor) de active circulante.
Rezolvare
CA1
E(I ) = (Dz1 − Dz0 ) ⋅ , în care Dz = AC ⋅ T
T CA
Sistemul factorial de analiză este următorul:
CA
E(I) CA Stocuri
Dz
AC Creanţe

Disponibilităţi
⎛ Cr Cr ⎞ CA1
ΔC r = ⎜⎜ 1 ⋅ T − 0 ⋅ T ⎟⎟ ⋅ =
⎝ CA1 CA1 ⎠ CT
(
= 1
)
C r − C r0 T CA1
⋅ = C r1 − C r0 = 128 − 125 = +3 lei
CA1 T
186

Universitatea Spiru Haret


3. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Cifra de afaceri 1.500 1.350
2. Active circulante, din care: 560 595
3. – debitori 187,5 150
T = 360 zile
Se cere să se determine influenţa creanţelor asupra eliberărilor
(imobilizărilor) de active circulante.
Rezolvare
CA1
E(I ) = (Dz1 − Dz0 ) ⋅ ,
T
Sistemul factorial de analiză este următorul:
CA
E(I) CA Stocuri
Dz
AC Creanţe (debitori)

Disponibilităţi
⎛ Cr Cr ⎞ CA1
ΔC r = ⎜⎜ 1 ⋅ T − 0 ⋅ T ⎟⎟ ⋅ = C r1 − C r0 = 150 − 187,5 = −37,5 lei
⎝ CA1 CA1 ⎠ CT

4. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


- lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Active imobilizate 1.600 1.800
2. Active circulante 1.400 1.600
3. Capital permanent 2.000 2.300
4. Datorii pe termen scurt 1.000 1.300
Se cere să se determine modificarea procentuală a fondului de rulment.
Rezolvare
FR = Capital permanent – Active imobilizate
FR1 = 2.300 – 1.800 = 500; FR2 = 2.000 – 1.600 = 400
FR1 − FR 0 500 − 400
ΔFR (% ) = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 25%
FR 0 400
187

Universitatea Spiru Haret


5. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Cifra de afaceri 2.880 2.700
2. Active circulante 360 352,2

Se cere să se determine influenţa activelor circulante asupra


duratei unei rotaţii.

Rezolvare
Modelul de analiză al duratei în zile a unei rotaţii se prezintă astfel:
CA
AC
Dz = ⋅T
CA
AC

Influenţa activelor circulante asupra duratei unei rotaţii este calculată


astfel:
AC1 AC0
Δ AC = ⋅T − ⋅T =
CA1 CA1
352,2 360
= ⋅ 360 − ⋅ 360 = 46,96 − 48 = −1 zile
2.700 2.700

6. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


- lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Cifra de afaceri 8.550 9.000
2. Active circulante 950 900

Se cere să se determine influenţa activelor circulante asupra


sumei eliberărilor (imobilizărilor) de active circulante.

188

Universitatea Spiru Haret


Rezolvare
CA
CA1
E(I) = (Dz1 − Dz 0 )
T
CA
Dz
AC
⎛ AC1 AC0 ⎞ CA1 ⎛ 900 950 ⎞ 9.000
ΔAC = ⎜⎜ ⋅T − ⋅ T ⎟⎟ ⋅ =⎜ ⋅T − ⋅T⎟⋅ =
⎝ CA1 CA1 ⎠ T ⎝ 9.000 9.000 ⎠ T
⎛ 50 ⎞ 9.000
= ⎜− ⋅T⎟⋅ = −50 lei
⎝ 9.000 ⎠ T

7. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


- lei -
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1. Active circulante, din care: 16.000 18.000
– stocuri 7.000 8.000
– creanţe 500 650
– disponibilităţi 4.000 3.500
2. Datorii pe termen scurt, din care: 5.000 6.000
– credite pe termen scurt 1.000 1.500
Se cere să se determine modificarea procentuală a necesarului de
fond de rulment.
Rezolvare
NFR = (Stocuri + Creanţe) –
– (Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt).
Necesarul de fond de rulment reprezintă acea parte a activelor
circulante care trebuie finanţate pe seama fondului de rulment.
NFR1 = (8.000 + 650) – (6.000 – 1.500) = 4.150 lei
NFR0 = (7.000 + 500) – (5.000 – 1.000) = 3.500 lei
NFR1 − NFR 0 4.150 − 3.500
ΔNFR (% ) = ⋅ 100 = ⋅ 100 = +18,57%
NFR 0 3.500

189

Universitatea Spiru Haret


8. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Capital propriu 5.300 6.360
2. Datorii pe termen mediu şi lung 901 1.908
3. Active imobilizate 4.240 5.830
4. Stocuri 2.961 3.438
Se cere să se determine modificarea ratei de finanţare a stocurilor.
Rezolvare
Rata de finanţare a stocurilor reflectă ponderea în care fondul de
rulment finanţează stocurile:
FR
R st = ⋅ 100
Stocuri
Rf st 1 =
(6.360 + 1.908) − 5.830 ⋅ 100 = 2.438 ⋅ 100 = 70,91%
3.438 3.438
Rf st 0 =
(5.300 + 901) − 4.240
⋅ 100 =
1.961
⋅ 100 = 66,23%
2.961 2.961
ΔRf st = Rf st 1 − Rf st 0 = 70,91% − 66,23% = +4,68%

9. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


- lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Capital propriu 7.500 8.000
2. Datorii totale, din care: 5.800 6.500
3. – datorii pe termen mediu şi lung 4.000 5.000
Se cere să se determine modificarea ratei stabilităţii financiare.
Rezolvare
Rata stabilităţii financiare se calculează pe baza relaţiei:
Cp
R sf = ⋅ 100
p
unde: Cp – capitalul permanent care se constituie din capitalul propriu
la care se adaugă datoriile pe termen lung;
p – pasivul bilanţului.
190

Universitatea Spiru Haret


R sf1 =
(8.000 + 5.000) ⋅ 100 = 13.000 ⋅ 100 = 89,65%
8.000 + 6.500 14.500
R sf 0 =
(7.500 + 4.000) ⋅ 100 = 11.500 ⋅ 100 = 86,46%
7.500 + 5.800 13.300
ΔR sf = R sf1 − R sf 0 = 89,65% − 86,47% = +3,18%

10. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


- lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Capital propriu 15.000 16.000
2. Datorii totale, din care: 11.600 13.000
3. – datorii pe termen mediu şi lung 8.000 10.000
Se cere să se determine modificarea ratei autonomiei financiare
la termen.
Rezolvare
Rata autonomiei financiare la termen se determină cu relaţiei:
Cpr
R aft = ⋅ 100
Cp
unde: Cp – capitalul propriu;
Cpr – capitalul permanent.
16.000 16.000
R aft1 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 61,54%
16.000 + 10.000 26.000
15.000 15.000
R aft1 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 65,22%
15.000 + 8.000 23.000
ΔR aft = R aft1 − R aft 0 = 61,54% − 65,22% = −3,68%

191

Universitatea Spiru Haret


5. ANALIZA RISCULUI

Formele pe care le îmbracă riscul sunt diverse, putându-se mani-


festa mai intens sau mai puţin intens la nivelul firmei.

5.1. Analiza riscului de exploatare (economic)


Riscul de exploatare exprimă flexibilitatea rezultatului din
exploatare. Aprecierea riscului de exploatare (sau economic) se realizează
cu ajutorul pragului de rentabilitate de exploatare după relaţia:
Cf Cf
Ve PR = =
Cv rmcv
1−
Ve
unde: VePR – venituri de exploatare aferentă pragului de rentabilitate;
Cf – costuri fixe totale;
Cv – costuri variabile totale;
rmcv – rata marjei costurilor variabile în veniturile de exploatare.
Indicatorii utilizaţi pentru evaluarea riscului economic sunt următorii:
a) indicatorul de poziţie faţă de pragul de rentabilitate (IPOZ), care
se determină astfel:
– în mărimi absolute: IPOZ = Ve – VePR
– în mărimi relative: I Po 2 % = Ve − Ve PR
Ve PR
b) momentul realizării pragului de rentabilitate (PM), numit şi
Ve PR
punct mort, calculat cu relaţia: PM = × T (zile);
Ve

192

Universitatea Spiru Haret


c) coeficientul de elasticitate, numit şi coeficientul de levier al
ΔPe% Ve Pe + Cf
exploatării, calculat cu relaţia: K E = = =
ΔVe% Ve − Ve PR Pe
în care: ΔPe Pe1 − Pe 0 – variaţia relativă a
ΔPe% = = profitului din exploatare;
Pe 0 Pe 0
ΔVe Ve1 − Ve 0 – variaţia relativă a
ΔVe% = =
Ve 0 Ve 0 venitului din exploatare.
Datele pentru calculul indicatorilor specifici riscului economic şi
valoarea acestora sunt prezentate în tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 1
Calculul riscului economic
– lei –
Nr. Perioada de analiză
crt. Indicatori P0 P1 Simbol
1. Venituri din exploatare 122.874 182.044 Ve
2. Cheltuieli de exploatare 111.869 156.165 Che
3. Profit din exploatare 11.005 25.879 Pe = Ve – Che
4. Cheltuieli variabile totale 95.088 132.741 Cv
5. Cheltuieli fixe totale 16.780 23.425 Cf
6. Marja cheltuielilor 27.786 49.303 Mev = Ve – Cv
variabile
7. Rata marjei cheltuielilor 22,61 27,08 rmev = MCv/Ve
8. Pragul de rentabilitate 72.215 86.503 VePR = Cf /rmev
9. Indicatorul de poziţie
– absolut 48.659 95.541 IPO2 = Ve – VePR
– relativ 65,59 110,47 IPO2% = IPO2 /VePR
10. Momentul realizării 220 173 PM = (VePR /Ve) 365
pragului (zile)
11. Coeficientul de 2,5252 1,9052 KE = Ve /(Ve –
elasticitate VePR)

În ultimul an de analiză, firma se află într-o situaţie confortabilă în ceea


ce priveşte riscul economic, deoarece indicatorul de poziţie, care exprimă
rezerva faţă de pragul de rentabilitate, este de 110,47%, ceea ce înseamnă că
veniturile de exploatare depăşesc cu peste 20% pragul de rentabilitate.
Momentul realizării programului de rentabilitate este de 173 zile, comparativ
cu durata de 223 zile din perioada precedentă. Valoarea mică a coeficientului
de elasticitate (KE < 6) indică o situaţie confortabilă.

193

Universitatea Spiru Haret


5.2. Analiza riscului financiar
Riscul financiar evaluează capacitatea firmei de a menţine echili-
brul financiar.
Aprecierea riscului financiar se realizează prin pragul de
rentabilitate financiar, calculat după relaţia:
F Cf + (Chf − Vf ) Cf + Chd
VE PR = =
Cv rmcv
1−
Ve
unde: Chd – cheltuieli cu dobânzile;
Chf – cheltuieli financiare;
Vf – venituri financiare.
Evaluarea riscului financiar pe baza pragului de rentabilitate
financiară se face cu aceiaşi indicatori ca şi în cazul riscului economic.
Datele necesare analizei riscului financiar şi rezultatele obţinute pentru
indicatorii specifici riscului financiar sunt prezentate în tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2
Calculul riscului financiar
– lei –
Nr. Perioada de analiză
crt. Indicatori P0 P1 Simbol
1. Venituri de exploatare 122.874 182.044 Ve
2. Cheltuieli de exploatare 111.869 156.165 Che
3. Profit din exploatare 11.005 25.879 Pe = Ve – Che
4. Cheltuieli variabile totale 95.088 132.741 Cv
5. Cheltuieli fixe totale 16.780 23.425 Cf
6. Cheltuieli cu dobânzi 1.093 2.082 Chd
7. Marja cheltuielilor 27.786 49.303 Mev = Ve – Cv
8. Rata marjei 22,61 27,08 rmcv = Mev /Ve
cheltuielilor variabile
9. Pragul de rentabilitate 79.049 94.191 Ve fPR = (Cf + Chd )rmcv
financiară
10. Indicatorul de poziţie
– absolut 43.825 87.853 IP02 = Ve – VePR
– relativ 55,44 93,27 IP02 % = IP02 /VePR
11. Momentul realizării 235 189 PM = (VePR / Ve) 365
pragului
12. Coeficientul de 2,8037 2,0721 KE = Ve / (Ve – VePR)
elasticitate
În ultimul an, firma se află într-o situaţie confortabilă în ceea ce
priveşte riscul financiar, deoarece indicatorul de poziţie este mult peste
valoarea de 20%.
194

Universitatea Spiru Haret


Momentul realizării pragului de rentabilitate financiară a scăzut de la
235 zile, în perioada precedentă, la 189 zile în perioada curentă. Valoarea
mică a coeficientului de elasticitate (Ke < 6) indică o situaţie favorabilă.
5.3. Analiza riscului de faliment
Pentru aprecierea riscului de faliment vom utiliza metoda scorurilor,
care are ca obiectiv punerea la dispoziţie a unor modele predictive pentru
evaluarea acestui risc.
Modelul Altman se bazează pe următoarea funcţie:
Z = 3,3 x R1 + 1,0 x R2 + 0,6 x R3 + 1,4 x R4 + 1,2 x R5
Interpretarea valorilor funcţiei:
Valoarea funcţiei Situaţia riscului de faliment
Z < 1,8 Situaţie critică, spre faliment
1,8 ≤ Z ≤ 3 Riscul de faliment este într-o marjă normală
Z>3 Riscul de faliment este aproape inexistent
În vederea calculării riscului de faliment, vom aplica modelul Altman,
datele necesare şi rezultatul obţinut fiind prezentate în tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 3
Modelul Altman
Nr. Perioada de analiză
crt. Indicatori UM P0 P1 Simbol
1. Activ total lei 37.051 56.857 At
2. Cifra de afaceri lei 116.331 180.772 Ca
3. Profit reinvestit lei 5.494 11.881 Pr
4. Capital propriu lei 24.426 36.059 Cp
5. Datorii totale lei 12.625 20.797 Dt
6. Profit brut lei 11.158 25.925 Pb
7. Active circulante lei 17.396 32.402 Ac
8. R1 – rata rentabilităţii economice % 30% 46% Pb/At
9. R2 – viteza de rotaţie a activului % 314% 318% Ca/At
10. R3 – autonomia financiară % 193% 173% Cp/Dt
11. R4 – rata profitului reinvestit % 15% 21% Pr/At
12. R5 – rata activelor circulante % 47% 57% Ac/At
13. Z = 3,3 · R1 + 1,0 · R2 + 0,6 · R3 + - 5,5833 6,1209 Z
+1,4 · R4 + 1,2 · R5

Valoarea funcţiei Z arată o situaţie favorabilă, riscul de faliment fiind


aproape inexistent.
195

Universitatea Spiru Haret


PROBLEME REZOLVATE

1. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:


Produs Produs Produs
Indicatori Simbol UM TOTAL
P1 P2 P3
Cantitate qi buc 10.000 5.000 23.000 –
vândută
Preţ unitar de pi lei/bc 7 12 8 –
vânzare
Cost variabil cvi lei/bc 5 9 6 –
unitar
Cheltuieli Chf lei – – – 60.000
fixe
Venituri din VE lei – – – 250.000
exploatare
Cheltuieli de CE lei – – – 200.000
exploatare
Se cere:
a) Să se determine pragul de rentabilitate şi momentul critic.
b) Să se analizeze riscul economic de exploatare.
c) Să se calculeze elasticitatea exploatării.
d) Ştiind că valoarea dobânzilor este de 10.000 lei pe an, să se
calculeze riscul financiar.
Rezolvare
a) Determinarea pragului de rentabilitate
Cu datele din tabelul de mai sus se pot determina următorii
indicatori intermediari:
Produs Produs Produs
Indicatori Simbol UM TOTAL
P1 P2 P3
Cifra de CA lei 70.000 60.000 184.000 314.000
afaceri
Cheltuieli Chv lei 50.000 45.000 138.000 233.000
variabile
Cheltuieli Chf lei – – – 60.000
fixe
Rezultatul RE lei – – – 50.000
exploatării

196

Universitatea Spiru Haret


În cazul produselor eterogene, pragul de rentabilitate se
determină valoric (CAcr – cifra de afaceri critică), cu relaţia:
Chf
CA cr =
Chv
1−
CA
unde: Chv - cheltuieli variabile la 1 leu cifră de afaceri.
CA
60.000 60.000
CA cr = = = 232.594
233.000 0,25796
1−
314.000
Perioada critică (momentul critic) se determină cu relaţia:
CA cr 232.594
Tcr = ⋅T = ⋅ 360 = 267 zile
CA 314.000

b) Analiza riscului economic de exploatare


Riscul economic de exploatare poate fi evaluat cu ajutorul
indicatorului de poziţie faţă de pragul de rentabilitate (Ipoz) numit şi
rezerva faţă de pragul de rentabilitate, care se determină astfel:
• în mărimi absolute:
Ipoz = CA – CAcr = 314.000 – 232.594 = 81.406

• în mărimi relative:
CA − CA cr 314.000 − 232.594
I poz (% ) = = = 25,93%
CA cr 232.594
Indicatorul de poziţie exprimă capacitatea unei firme de a se
adapta cerinţelor pieţei. Din analizele statistice rezultă că firma este
într-o situaţie:
– instabilă, când veniturile din exploatare depăşesc pragul de
rentabilitate cu mai puţin de 10%;
– stabilă, când veniturile din exploatare depăşesc cu 10-20%
pragul de rentabilitate;
– confortabilă, când veniturile din exploatare depăşesc cu peste
20% pragul de rentabilitate.
Poziţia firmei analizate din punctul de vedere a riscului
economic de exploatare este stabilă întrucât indicatorul de volatilitate
este mai mare de 20%.
197

Universitatea Spiru Haret


c) Calculul elasticităţii exploatării
Coeficientul de elasticitate, numit şi coeficientul de levier al
exploatării exprimă variaţia profitului din exploatare (Pe) la creşterea
cu o unitate a veniturilor din exploatare şi se calculează cu ajutorul
relaţiei următoare:
ΔPe(%) Ve
KE = =
ΔVe(% ) Ve − Vecr
314.000 314.000
KE = = = 3,86
314.000 − 232.594 81.406

d) Analiza riscului financiar


Aprecierea riscului financiar se face prin pragul de rentabilitate
financiar, determinat astfel:
Chf + Chd
CA fcr =
Chv
1−
CA
unde: Chd – cheltuielile cu dobânzile.
60.000 + 10.000 70.000
CA fcr = = = 271.360
233.000 0,25796
1−
314.000
CA cr 271.360
Tcr = ⋅T = ⋅ 360 = 311,11
CA 314.000

Indicatorul de poziţie (Ipoz)


Ifpoz = CA − CA cr = 314.000 − 271.360 = 42.640
CA − CA cr 42.640
Ifpoz (% ) = ⋅ 100 = ⋅100 = 15,7%
CA cr 271.360

Coeficientul de elasticitate
ΔPe(%) Ve 314.000
KE = = = = 7,36
ΔVe(% ) Ve − Ve cr 42.640

Efortul de rambursare a dobânzilor bancare creşte pragul critic al


cifrei de afaceri la 271.360 lei şi scade indicatorul de poziţie la 15,7%,
valoare care conferă firmei o situaţie relativ stabilă.

198

Universitatea Spiru Haret


2. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:

Indicatori Simbol UM Firma 1 Firma 2 Firma 3


Active circulante AC lei 75.000 65.000 140.000
Active imobilizate AI lei 75.000 255.000 150.000
Amortizări Am lei 30.000 15.000 10.000
Dobânda anuală rd % 15% 15% 15%
Credit D lei 10.000 10.000 10.000
Cheltuieli cu Chp lei 30.000 20.000 15.000
personalul
Producţia Qe lei 100.000 90.000 80.000
exerciţiului
Consumul de la C lei 30.000 25.000 20.000
terţi
Marja comercială Mc lei 1.000 900 700
Subvenţii de Sbex lei 3.000 10.000 12.000
exploatare

Se cere să se analizeze riscul financiar al firmelor şi să se indice


care dintre acestea nu prezintă risc pentru contractarea unui credit de
10.000 lei, cu rata anuală a dobânzii de 15% (se face abstracţie de
impozite, taxe şi provizioane).
Rezolvare
Se determină levierul financiar şi corelaţiile dintre rata rentabilităţii
financiare, rata rentabilităţii economice şi rata dobânzii bancare.
Rezultatele intermediare necesare calculelor sunt date în tabelul următor:

Indicatori Simbol UM Firma 1 Firma 2 Firma 3


Valoarea adăugată VA lei 71.000 65.900 60.700
Excedentul brut de RBE lei 44.000 55.900 57.700
exploatare
Activ total AT lei 150.000 320.000 290.000

unde: VA = Qe – C + Mc
RBE = VA + Sbex – Chp
AT = AC + AI

199

Universitatea Spiru Haret


Rezultatele calculelor sunt cele din tabelul de mai jos:

Indicatori Simbol UM Firma 1 Firma 2 Firma 3


Capital propriu Cpv lei 140.000 310.000 280.000
Rezultatul RE lei 14.000 40.900 47.700
exploatării
Cheltuieli Chf lei 1.500 1.500 1.500
financiare
Rezultatul P lei 12.500 39.400 46.200
exerciţiului
Rentabilitatea re % 8,33 12,31 15,93
economică
Rentabilitatea rf % 7,85 12,22 15,96
financiară
ANALIZA firma în firma în firmă care
RISCULUI dificultate dificul- respectă
FINANCIAR tate corelaţiile

unde: Cpr = AT – D
RE = RBE – Am
Chf = rd • D
P = RE – Chf
re = P/AT
D
Rf = Re+ (Re − rd ) ⋅
Cpv
10.000
Rf (1) = 8,33 + (8,33 − 15) ⋅ = 7,85%
140.000
10.000
Rf (2 ) = 12,31 + (12,31 − 15) ⋅ = 12,22%
310.000
10.000
Rf (3) = 15,93 + (15,93 − 15) ⋅ = 15,96%
280.000
Singura firmă care respectă corelaţiile necesare acordării creditului de
10.000 lei cu dobânda de 15% pe an este firma 3:
Re > rd respectiv 15,93% > 15%
Rf > Re respectiv 15,96% > 15,93%

200

Universitatea Spiru Haret


3. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Produs Produs Produs
Indicatori Simbol UM TOTAL
P1 P2 P3
1. Cantitate qi buc 100 200 500 –
vândută
2. Preţ unitar de pi lei 10 15 45 –
vânzare unitar
3. Cost variabil cv lei 6 9 25 –
unitar
4. Cheltuieli fixe Chf lei – – – 10.000
5. Venituri din VE lei – – – 30.000
exploatare
6. Cheltuieli de CE lei – – – 25.000
exploatare

Se cere să se determine pragul de rentabilitate.

Rezolvare
Chf 10.000
CA cr = = =
1−
Chv
1−
(100 ⋅ 6) + (200 ⋅ 9 ) + (500 ⋅ 25)
CA (100 ⋅10) + (200 ⋅15) + (500 ⋅ 45)
10.000 10.000 10.000 10.000
= = = = = 22.841
600 + 1.800 + 12.500 14.900 1 − 0,5622 0,4378
1− 1−
1.000 + 3.000 + 22.500 26.500

4. Pentru o firmă se cunosc datele din tabelul de mai sus


(problema 3). Se cere să se determine perioada critică necesară
fundamentării analizei riscului economic.

Rezolvare
CA cr 22.841
Tcr = ⋅T = ⋅ 360 = 310 zile
CA 26.500

201

Universitatea Spiru Haret


5. Pentru o firmă se cunosc datele din tabelul de mai sus
(problema 3). Se cere să se determine indicatorul de poziţie în mărime
absolută şi în mărime relativă şi să se interpreteze rezultatele obţinute.

Rezolvare
I poz = CA − CA cr = 26.500 − 22.841 = 3.659
CA − CA cr 3.659
I poz (% ) = ⋅100 = ⋅100 = 16%
CA cr 22.841

Din analiza efectuată rezultă că firma se găseşte într-o situaţie


stabilă deoarece cifra de afaceri depăşeşte cu 16% pragul de rentabilitate.

6. Pentru o firmă se cunosc datele din tabelul de mai sus


(problema 3). Se cere să se determine coeficientul de levier al
exploatării necesare fundamentării analizei riscului economic.

Rezolvare
CA 26.500 26.500
KE = = = = 7,24
CA − CA cr 26.500 − 22.841 3.659
Din analiza efectuată rezultă că firma se găseşte într-o situaţie relativ
stabilă, coeficientul de elasticitate fiind mai mic decât 11 (KE < 11).

7. Pentru o firmă se cunosc datele din tabelul de mai sus


(problema 3). Ştiind că nivelul cheltuielilor cu dobânzile este de
500 lei, să se caracterizeze poziţia firmei pe baza rezultatelor analizei
riscului financiar.

Rezolvare
• CA f = Chf + Chd = 10.000 + 500 = 10.500 = 23.984
cr
Chv 14.900 0,4378
1− 1−
CA 26.500
• I poz = CA − CA fcr = 26.500 − 23.984 = 2.516
CA − CA fcr 2.516
I poz (% ) = f
= ⋅100 = 10,49%
CA cr 23.984

202

Universitatea Spiru Haret


f
• Tcr = CA cr ⋅ T = 23.984 ⋅ 360 = 325 zile
CA 26.500
• KE = CA 26.500
= = 10,5
CA − CA cr
f
25,6

Din analiza efectuată rezultă că producţia critică are o valoare de


23.984 lei, care va fi atinsă în a 325-a zi. Plusul de producţie de 1.143 lei, generat
de diferenţa între pragul de rentabilitate economic şi cel financiar, va trebui să
acopere cheltuielile suplimentare cu dobânzile la creditul solicitat (500 lei).
Firma se află într-o situaţie stabilă, generată de faptul că cifra de afaceri
depăşeşte cu 10,49% cifra de afaceri critică, iar coeficientul de elasticitate se
încadrează în limita de până la valoarea 11 (KE = 10,5%).

203

Universitatea Spiru Haret


Redactor: Lucia PLENICEANU
Tehnoredactor: Marcela OLARU
Coperta: Marilena BĂLAN GURLUI

Bun de tipar: 25.05.2006. Coli de tipar: 12,75


Format: 16/70×100

Editura şi Tipografia Fundaţiei România de Mâine


Splaiul Independenţei nr. 313, Bucureşti, sector 6, O.P. 16
Tel / Fax: 316.97.90; www.SpiruHaret.ro
e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro

204

Universitatea Spiru Haret


TESTE-GRILĂ

TRUE/FALSE

1. Analiza calităţii la nivel de firmă se efectuează cu ajutorul


preţului mediu de vânzare.

2. Analiza calităţii la nivel de produs se efectuează cu ajutorul


următorilor coeficienţi:
( )
coeficientul mediu de calitate pe produs K i determinat pe baza
( )
indicilor claselor de calitate; coeficientul mediu de calitate Kei ,
determinat pe baza coeficienţilor de echivalenţă; preţul mediu de
( )
vânzare pi .

3. Pentru dimensionarea activităţii de producţie a întreprinderii


se utilizează indicatorii: profitul, rentabilitatea economică,
rentabilitatea resurselor consumate, rentabilitatea comercială şi
rentabilitatea financiară.

4. Valoarea adăugată exprimă măsura bogăţiei realizate de


activitatea întreprinderii.

5. Producţia exerciţiului este formată din valoarea produselor


destinate livrării.

6. Cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor din


vânzarea produselor şi mărfurilor într-o perioadă determinată.

7. Producţia marfă fabricată reprezintă valoarea produselor finite


şi semifabricatelor destinate livrării, valoarea lucrărilor executate şi
serviciilor prestate.

203

Universitatea Spiru Haret


8. Metoda balanţieră se aplică numai în cazul în care între
factorii de influenţă şi rezultatul analizat există relaţia de sumă şi
diferenţă.

9. Indicele corelaţiei dintre creşterea salariului mediu şi creşterea


productivităţii muncii este mai mare decât 1.

10. Riscul de exploatare scade pe măsură ce indicatorul de


poziţie faţă de pragul de rentabilitate este mai mare decât zero.

11. Profitul este o sursă de autofinanţare a creşterii firmei.

12. Rezultatul brut al exploatării se poate determina prin


diferenţa dintre veniturile monetare şi cheltuielile monetare.

⎛ ∑ q vc ⎞
13. Relaţia: ∑q v p⎜1 −
⎜ ∑q p ⎟
⎟ semnifică rata rentabilităţii
⎝ v ⎠
comerciale.

14. Modelul care stă la baza analizei profitului pe produs poate


fi redat sub forma: π = qv(p–c).

15. Ordinea de influenţă a factorilor asupra modificării profitului


pe produs este următoarea: volumul fizic al producţiei obţinute,
costurile unitare şi preţul mediu de vânzare unitar.

16. Relaţia:
∑q v p − ∑ q vc
⋅ 100 semnifică rata rentabilităţii
∑ q vc
economice.

17. Ordinea de influenţă a factorilor asupra rentabilităţii


resurselor consumate este următoarea: structura producţiei vândute,
preţurile medii de vânzare pe unitatea de produs, costurile unitare.

204

Universitatea Spiru Haret


18. Rata rentabilităţii financiare reflectă corelaţia dintre profitul
net, ca venit al acţionarilor şi activul total.
19. Volumul fizic critic al producţiei (qcr) se calculează pe baza
cf
următoarei relaţii: q cr = , în care: cf reprezintă suma
mbv
cheltuielilor fixe pe produs, iar mbv – marja brută faţă de cheltuielile
variabile pe unitatea de produs.

20. Capitalul economic al unei firme este format din imobilizări


corporale, imobilizări financiare şi fondul de rulment.

21. Criteriul principal în orientarea plasamentului de capital îl


constituie corelaţia dintre rata rentabilităţii financiare, rata
rentabilităţii economice şi rata dobânzii.

22. Rata stocurilor arată ponderea pe care o deţin stocurile în


cadrul patrimoniului firmei.

23. O situaţie normală în activitatea unei firme impune


următoarea corelaţie între indicele cifrei de afaceri (ICA) şi indicele
modificării nivelului stocului (IS): ICA > IS.
Cp
24. Relaţia: × 100 , în care: Cp reprezintă capitalul
p
permanent, p – pasivul bilanţului, semnifică rata autonomiei financiare
globale.

25. Rata autonomiei financiare la termen reflectă proporţia în


care capitalurile proprii participă la formarea capitalurilor permanente.

26. Patrimoniul net se calculează ca sumă a surselor de finanţare


a acestuia: capital social, rezerve, rezultatul reportat, fonduri proprii,
alte surse.

27. Marja de securitate a unei firme exprimă numărul de zile în


care fondul de rulment se reconstituie prin cifra de afaceri.

205

Universitatea Spiru Haret


28. Dacă necesarul de fond de rulment este negativ poate
reprezenta pentru firmă o situaţie pozitivă în următoarele condiţii:
accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor şi creanţelor; angajarea unor
datorii de exploatare cu termene de plată mai relaxante.
CA 1
29. Relaţia de calcul: E (I ) = (V1 − V0 ) reflectă modul de
T
analiză al eliberării (imobilizării) de capital, ca urmare a modificării
vitezei de rotaţie a activelor circulante.

MULTIPLE CHOICE

1. Cifra de afaceri reprezintă:


a) veniturile din exploatare;
b) suma totală a veniturilor din vânzarea mărfurilor şi produselor
într-o perioadă determinată;
c) încasări din vânzări de mărfuri şi produse;
d) producţia marfă vândută şi încasată din activitatea de bază şi
alte activităţi;
e) producţia livrată din activitatea de bază.

2. Pe baza indicatorilor:
- lei -
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1. Număr mediu de personal 150 125
2. Producţia exerciţiului 20.000 24.000
3. Cifra de afaceri 21.000 22.500

Influenţa productivităţii muncii asupra cifrei de afaceri este de:


a) – 8.000 lei;
b) +10.000 lei;
c) + 7.700 lei;
d) + 14.000 lei;
e) – 15.000 lei.

206

Universitatea Spiru Haret


3. Pe baza indicatorilor:
- lei -
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1. Număr mediu de salariaţi 460 400
2. Număr mediu de ore lucrate 2.200 2.180
3. Cifra de afaceri medie orară 40 42

Influenţa fondului de timp asupra cifrei de afaceri este de:


a) + 6.000 lei;
b) + 5.500 lei;
c) – 5.600 lei;
d) – 6.090 lei;
e) + 6.200 lei.

4. Pe baza indicatorilor:
- lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Numărul mediu de salariaţi 250 225
2. Producţia exerciţiului 40.000 48.000
3. Cifra de afaceri 42.000 45.000
Influenţa numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri este de:
a) – 5.000 lei;
b) – 7.000 lei;
c) + 6.000 lei;
d) + 4.500 lei;
e) – 4.200 lei.

5. Pe baza indicatorilor:
- lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Numărul mediu de salariaţi 200 170
2. Producţia exerciţiului 25.190 24.640
3. Cifra de afaceri 24.480 23.276
Influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciţiului asupra
cifrei de afaceri este de:
a) + 520 lei;
207

Universitatea Spiru Haret


b) + 600 lei;
c) – 670 lei;
d) + 720 lei;
e) – 820 lei.

6. Valoarea adăugată se defineşte ca fiind:


a) diferenţa dintre veniturile de exploatare şi cheltuielile de
exploatare;
b) volumul total de activitate al firmei;
c) creşterea (plusul) de bogăţie obţinută prin activitatea tehnico-
productivă a firmei;
d) diferenţa dintre producţia exerciţiului şi cheltuielile totale;
e) plusul de încasări din vânzările firmei.

7. Pe baza indicatorilor:

Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1. Producţia exerciţiului 83.200 88.000
2. Fondul total de timp de muncă 2.080.000 2.000.000
(ore)
3. Valoarea medie adăugată la 1 leu 0,45 0,50
producţie a exerciţiului (lei)

Influenţa fondului de timp asupra valorii adăugate este de:


a) – 1.440 lei;
b) + 1.200 lei;
c) – 1.635 lei;
d) + 850 lei.

8. Pe baza indicatorilor:
- lei -
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1. Producţia exerciţiului 7.776 8.400
2. Fondul total de timp de muncă (ore) 432.000 420.000
3. Valoarea medie adăugată la 1 leu 0,59 0,60
producţie (lei)
208

Universitatea Spiru Haret


Influenţa productivităţii muncii orare asupra valorii adăugate
este de:
a) + 495,6 lei;
b) + 670 lei;
c) + 420 lei;
d) – 515 lei;
e) + 600 lei.

9. Indicele producţiei exerciţiului = 104%;


Indicele valorii adăugate = 102%;
Indicele cifrei de afaceri = 106%.
Înseamnă că:
a) s-au redus consumurile intermediare şi stocul de produse finite;
b) s-a redus stocul de producţie în curs de execuţie şi a crescut
stocul de produse finite;
c) a crescut ponderea consumurilor intermediare şi s-a redus
stocul de produse finite de la sfârşitul perioadei;
d) a crescut ponderea consumurilor intermediare şi s-a redus
stocul de produse finite de la sfârşitul perioadei;
e) a crescut cifra de afaceri şi s-a redus stocul de produse finite.

10. Pe baza indicatorilor:


- lei -
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1. Producţia exerciţiului 84.000 89.250
2. Consumuri intermediare 67.200 68.775

Influenţa cheltuielilor cu materialele (consum intermediar) la


1 leu producţie a exerciţiului asupra valorii adăugate este de:
a) + 3.000 lei;
b) + 8.000 lei;
c) + 4.300 lei;
d) + 2.625 lei;
e) + 5.600 lei.

209

Universitatea Spiru Haret


11. Influenţa modificării structurii producţiei exerciţiului asupra
valorii adăugate este de „+ 10.000 lei”. Această situaţie semnifică:
a) creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată la 1 leu
producţie mai mare decât media valorii adăugate la 1 leu
producţie pe întreprindere;
b) scăderea valorii adăugate pe produs;
c) creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată la 1 leu
producţie mai mică faţă de media valorii adăugate pe
întreprindere;
d) scăderea ponderii produsului cu valoare adăugată la 1 leu
producţie sub media efectivă pe întreprindere;
e) creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată unitară
mai mică decât media valorii adăugate pe întreprindere.

12. Pe baza relaţiei valoare adăugată/cifră de afaceri se


determină:
a) contribuţia factorului uman la formarea cifrei de afaceri;
b) contribuţia factorului uman la formarea valorii adăugate;
c) gradul de folosire a capacităţii de producţie;
d) gradul de integrare pe verticală;
e) gradul de valorificare a producţiei fabricate.

13. Indicele producţiei exerciţiului (Qe) = 102%;


Indicele valorii adăugate (Qa) = 105%;
Indicele numărului de personal (Ns) = 98%.
Rezultă:
a) creşterea productivităţii muncii şi reducerea ponderii
consumurilor intermediare (cumpărătorilor);
b) scăderea productivităţii muncii şi reducerea ponderii
consumurilor intermediare;
c) scăderea productivităţii muncii şi creşterea ponderii
consumurilor intermediare;
d) sporirea productivităţii muncii şi creşterea ponderii
consumurilor intermediare;
e) scăderea numărului de personal şi a productivităţii muncii.

210

Universitatea Spiru Haret


( )
14. Relaţia: N S1 ⋅ t 1 W h1 − W h 0 , în care: N S reprezintă
numărul mediu de salariaţi; t - timpul de muncă mediu pe
salariat; W h - productivitatea medie anuală a muncii, semnifică:
a) influenţa variaţiei preţurilor medii de vânzare unitare asupra
cifrei de afaceri;
b) influenţa variaţiei timpului de muncă mediu pe salariat asupra
cifrei de afaceri;
c) influenţa variaţiei productivităţii medii anuale a muncii asupra
cifrei de afaceri;
d) influenţa variaţiei volumului fizic al producţiei vândute asupra
cifrei de afaceri;
e) influenţa variaţiei productivităţii medii orare a muncii asupra
cifrei de afaceri.

Qf1 ⎛ CA1 CA 0 ⎞
15. Pe baza relaţiei: Ns1 ⋅ ⎜ − ⎟, în care: N S
Ns1 ⎜⎝ Qf1 Qf 0 ⎟⎠
reprezintă numărul mediu de salariaţi; Qf - producţia marfă fabricată;
CA - cifra de afaceri, semnifică:
a) influenţa variaţiei randamentului mijloacelor fixe productive
asupra cifrei de afaceri;
b) influenţa variaţiei gradului de înzestrare a forţei de muncă
asupra cifrei de afaceri;
c) influenţa variaţiei numărului de salariaţi asupra cifrei de
afaceri;
d) influenţa variaţiei gradului de valorificare a producţiei marfă
asupra cifrei de afaceri;
e) influenţa variaţiei productivităţii muncii asupra cifrei de
afaceri.

16. Coeficientul mediu generalizat al calităţii se determină cu


relaţia:

a) Kg =
∑ gi Ki
100

211

Universitatea Spiru Haret


b) Kg =
∑ gipi
100
c) Kg =
∑ g i Ke i
100
d) Kg =
∑ giKi
100
e) Kg =
∑ qiKi
∑ qi
(unde: gi reprezintă structura producţiei fabricate pe produse (sau pe
clase de calitate); K i - coeficientul mediu de calitate pe produs; Ki -
coeficientul clasei de calitate „i”; Kei - coeficientul de echivalenţă al
clasei de calitate „i”; pi - preţul unitar al produselor din clasa de
calitate „i”).

17. Indicele cifrei de afaceri este de 140%, iar indicele


stocurilor de produse finite 110%. Aceasta reprezintă:
a) creşterea stocurilor şi încetinirea vitezei de rotaţie a stocurilor;
b) reducerea volumului de activitate, fapt care generează sporirea
stocurilor;
c) creşterea volumului vânzărilor prin reducerea stocurilor;
d) creşterea stocurilor ca urmare a supraaprovizionării;
e) creşterea stocurilor şi accelerarea vitezei de rotaţie a acestora.

18. Pe baza indicatorilor:


- lei -
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1. Cheltuieli variabile 80.000 82.000
2. Cifra de afaceri 130.000 142.000
3. Indicele preţurilor de vânzare - 105%
4. Indicele costurilor variabile - 104%

212

Universitatea Spiru Haret


Influenţa cheltuielilor variabile pe unitatea de produs asupra
cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri este de:
a) + 22,21 lei;
b) + 25,45 lei;
c) + 32,40 lei;
d) – 24,30 lei;
e) – 18,75 lei.
19. Pe baza indicatorilor:
- lei -
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1. Cheltuieli materiale 40.000 46.000
2. Cifra de afaceri 80.000 94.600
3. Indicele preţurilor de vânzare - 110%
4. Indicele costurilor (materiale) - 115%
Influenţa preţului de vânzare asupra cheltuielilor materiale la
1.000 lei cifră de afaceri este de:
a) – 42,29 lei;
b) – 52,35 lei;
c) + 35,30 lei;
d) + 40,30 lei;
e) – 37,50 lei.
20. Factorii direcţi de influenţă a cheltuielilor materiale la
1000 lei cifră de afaceri în ordinea de analiză sunt:
a) cifra de afaceri, structura şi preţul materialelor;
b) structura şi preţul de vânzare, cheltuielile materiale pe unitate
de produs;
c) structura şi preţul de vânzare, cheltuielile materiale la 1 leu
cifră de afaceri;
d) structura, cheltuielile materiale pe produs, preţul
materialelor;
e) volumul producţiei, costul materialelor, preţul de vânzare.

213

Universitatea Spiru Haret


21. Pe baza indicatorilor:
- lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Cifra de afaceri 55.000 58.000
2. Cheltuieli aferente 50.500 52.240
3. Indicele preţurilor - 110%
4. Indicele costurilor - 112%
Influenţa structurii asupra cheltuielilor materiale la 1.000 lei
cifră de afaceri este de:
a) – 33,57 lei;
b) + 33,57 lei;
c) – 40,30 lei;
d) + 48,20 lei;
e) – 52,35 lei.
22. Pe baza indicatorilor:
- lei -
Nr. crt. Indicatori
1. Cifra de afaceri din perioada curentă 60.000
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 52.000
3. din care: variabile 35.800
4. Cifra de afaceri propusă pentru perioada următoare 63.000
Nivelul probabil al cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri este de:
a) 853,81 lei;
b) 870,20 lei;
c) 795,50 lei;
d) 820,20 lei;
e) 810,15 lei.
23. Pe baza indicatorilor:
- lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Cheltuieli variabile 30.000 35.000
2. Cifra de afaceri 70.000 75.000
3. Indicele preţurilor de vânzare - 105%
4. Indicele costurilor - 102%
214

Universitatea Spiru Haret


Influenţa structurii asupra cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră
de afaceri este de:
a) + 55,22 lei;
b) + 51,82 lei;
c) – 49,50 lei;
d) – 58,37 lei;
e) + 60,25 lei.

24. Pe baza indicatorilor:


- lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Cifra de afaceri 48.000 52.800
2. Cheltuieli aferente 38.400 42.504
3. Indicele preţurilor de vânzare - 106%
4. Indicele costurilor - 107%
Influenţa costului asupra cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifră
de afaceri este de:
a) – 43,33 lei;
b) + 52,67 lei;
c) + 38,57 lei;
d) + 42,12 lei;
e) – 57,67 lei.

25. Ponderea cheltuielilor variabile în costul produsului 80%;


cantitatea fabricată creşte cu 2%; costul produsului se modifică cu:
a) + 2,20 %;
b) – 1,30 %;
c) – 1,20 %;
d) + 2,00 %
e) – 0,39 %

26. Pe baza indicatorilor:


- lei -
Nr.
Indicatori P0 P1
crt.
1. Cifra de afaceri 70.000 72.500
2. Cheltuieli cu amortizarea 16.250 19.250
215

Universitatea Spiru Haret


Influenţa sumei amortizării asupra cheltuielilor cu amortizarea la
1.000 lei cifră de afaceri este de:
a) – 25,15 lei;
b) + 41,38 lei;
c) + 50,25 lei;
d) – 35,12 lei;
e) + 55,18 lei

27. Influenţa modificării costurilor unitare asupra cheltuielilor la


1.000 lei cifră de afaceri faţă de nivelul prevăzut este „– 18 lei”.
Aceasta reprezintă:
a) situaţie pozitivă, datorită creşterii preţurilor produselor faţă de
nivelul prevăzut;
b) situaţie negativă, datorită modificării costurilor unitare în
funcţie de oferta de pe piaţă a materiilor prime;
c) situaţie pozitivă, datorită scăderii costurilor unitare faţă de
nivelul prevăzut;
d) situaţie negativă, datorită scăderii costurilor unitare la
majoritatea produselor faţă de nivelul prevăzut;
e) situaţie pozitivă, datorită creşterii costurilor unitare faţă de
nivelul prevăzut.

28. Indicele cheltuielilor fixe = 105 %


Indicele cifrei de afaceri = 108 %
Modificarea procentuală a nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei
cifră de afaceri a fost de:
a) +3,55 %
b) +2,35 %
c) – 1,45%
d) – 2,78 %
e) – 3,65 %

29. Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mare


decât indicele productivităţii muncii. Aceasta reprezintă:
a) consecinţe nefavorabile ale utilizării timpului de muncă;
b) creşterea cheltuielilor de exploatare pe seama salariilor;

216

Universitatea Spiru Haret


c) creşterea cheltuielilor variabile cu salariile la 1000 lei cifră de
afaceri;
d) ineficienţa utilizării factorului muncă;
e) sporirea eficienţei utilizării factorului muncă.
30. Ponderea cheltuielilor variabile în costul produsului 75%;
cantitatea fabricată creşte cu 5%. Costul produsului se modifică cu:
a) + 2,20 %;
b) – 1,30 %;
c) + 2,50 %;
d) – 1,19 %
e) + 3,00 %
31. Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mic decât
indicele productivităţii muncii. Aceasta înseamnă:
a) consecinţe nefavorabile ale utilizării timpului de muncă;
b) creşterea cheltuielilor de exploatare pe seama salariilor;
c) creşterea cheltuielilor variabile cu salariile la 1000 lei cifră de
afaceri;
d) ineficienţa utilizării factorului muncă;
e) sporirea eficienţei utilizării factorului muncă.
32. Indicele productivităţii muncii (realizat faţă de perioada
precedentă) = 108,5%; coeficientul de corelaţie prevăzut
⎛ IS ⎞
⎜⎜ ⎟⎟ = 0,9821 . Pentru a se menţine nivelul prezent al cheltuielilor
⎝ IW ⎠
cu personalul la 1000 lei venituri din exploatare, salariile şi elementele
aferente pot să se modifice cu:
a) + 6,56 %;
b) + 5,20 %;
c) + 4,20 %;
d) + 7,50 %
e) + 8,20 %

217

Universitatea Spiru Haret


33. Modelul utilizat în analiza factorială a cheltuielilor fixe este
Cf Cf
Cf = ⋅ 1000 = ⋅ 1000 ,
CA ∑ qv ⋅ p
reprezentând cheltuielile fixe la 1000 lei cifră de afaceri (unde: qv -
cantitatea vândută; Cf - cheltuieli fixe; p - preţul unitar al produsului).
Ordinea de influenţă a factorilor este următoarea:
a) qv; p; Cf;
b) qv; Cf; p;
c) p; Cf; qv;
d) Cf; p; qv.

( )
34. Relaţia T1 W h1 − W h 0 ⋅ va 0 , în care: T reprezintă timpul
total de muncă; W h - productivitatea medie orară; va - valoarea
adăugată ce revine la 1 leu producţie, semnifică:
a) influenţa variaţiei productivităţii medii orare asupra valorii
adăugate;
b) influenţa variaţiei numărului mediu de ore asupra valorii
adăugate;
c) influenţa variaţiei ponderii cheltuielilor cu materialele asupra
valorii adăugate;
d) influenţa globală a factorilor asupra valorii adăugate;
e) influenţa variaţiei numărului mediu de angajaţi asupra valorii
adăugate.

35. Rata medie de eficienţă a cheltuielilor totale sau cheltuielile


la 1000 lei venituri totale se determină cu relaţia:
n
∑ ci
a) R ct = i =1
n
⋅ 1000
∑ vi
i =1
n
∑ g i ⋅ rci
b) R ct = i =1

100

218

Universitatea Spiru Haret


ce i
c) R ct = ⋅ 1000
Ve
n
∑ ce i
d) R ct = i =1
n
⋅ 1000
∑ ve i
i =1
n
∑ g i ⋅ rce i

e) R ct = i =1

100
n
(unde: ∑ c i reprezintă suma cheltuielilor pe categorii de activităţi;
i =1
n
∑ vi - suma veniturilor pe categorii de activităţi; gi - structura
i =1
veniturilor pe categorii de activităţi; rci - rata de eficienţă a
n
cheltuielilor pe categorii de activităţi; ∑ ce i - suma cheltuielilor de
i =1
n
exploatare pe categorii de activităţi; ∑ ve i - suma veniturilor din
i =1

exploatare pe categorii de activităţi; rcei - rata de eficienţă a


cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri pe tipuri de activităţi).
Alegeţi varianta corectă de răspuns:
1) a + b
2) a + c
3) a + d
4) b + c
5) b + d

219

Universitatea Spiru Haret


36. Relaţia:
∑ qv ⋅ c
1 0
⋅ 1000 −
∑ qv 0 ⋅ c0
⋅ 1000
∑ qv ⋅ p
1 0 ∑ qv 0 ⋅ p0
în care: qv reprezintă volumul fizic al producţiei vândute pe produse;
p – preţurile medii de vânzare unitare; c – costurile complete unitare,
are următoarea semnificaţie:
a) influenţa variaţiei preţurilor medii de vânzare unitare;
b) influenţa variaţiei costurilor unitare asupra cheltuielilor la
1000 lei cifră de afaceri;
c) influenţa variaţiei factorilor globali asupra cheltuielilor la
1000 lei cifră de afaceri;
d) influenţa variaţiei structurii producţiei vândute asupra
cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
e) influenţa structurii veniturilor din exploatare asupra
cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;

37. Relaţia:
∑ q ⋅ cv
1 1
⋅ 1000 −
∑ q ⋅ cv
1 0
⋅ 1000
∑q ⋅ p
1 1 ∑q ⋅ p
1 0

în care: q reprezintă volumul fizic al producţiei vândute pe produse;


cv – costurile variabile unitare; p – preţurile medii de vânzare unitare,
are următoarea semnificaţie:
a) influenţa variaţiei structurii producţiei vândute asupra
cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri;
b) influenţa variaţiei preţurilor medii de vânzare unitare asupra
cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri;
c) influenţa variaţiei costurilor variabile unitare asupra
cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri;
d) influenţa variaţiei factorilor globali asupra cheltuielilor varia-
bile la 1000 lei cifră de afaceri;
e) influenţa variaţiei factorilor strategici asupra cheltuielilor va-
riabile la 1000 lei cifră de afaceri.

220

Universitatea Spiru Haret


38. Analiza factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din
exploatare se poate realiza cu ajutorul următoarelor modele:
Cf
a) Cf e1000 = e ⋅1000
Ve
Cf
b) Cf e1000 = ⋅1000
CA
Cf
c) Cf e1000 = ⋅1000
∑ qv ⋅ p
1
d) Cf e1000 = Cf 01000 ⋅
I CA
Cf 01000
e) Cf e1000 = Cf11000 ⋅
I CA
(unde: Cfe reprezintă suma cheltuielilor fixe din exploatare; Ve – suma
veniturilor din exploatare; Cf – cheltuieli fixe; CA – cifra de afaceri;
ICA – indicele cifrei de afaceri).

n n

∑ qv i1 ⋅ Cm i1 ∑ qv i1 ⋅ Cm i 0
39. Relaţia: i =1
n
⋅1000 − i =1
n
⋅1000
∑ qv
i =1
i1 ⋅ p i1 ∑ qv
i =1
i1 ⋅ p i1

în care: qvi reprezintă volumul fizic al producţiei vândute pe produse;


Cmi – cheltuielile materiale pe produse; pi – preţurile de vânzare pe
produse, semnifică:
a) influenţa variaţiei structurii producţiei vândute asupra chel-
tuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri;
b) influenţa variaţiei cheltuielilor materiale pe produse asupra
cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri;
c) influenţa variaţiei preţurilor medii de vânzare asupra asupra
cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri;
d) influenţa variaţiei coeficientului de structură a veniturilor
asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri;
e) influenţa variaţiei factorilor globali asupra cheltuielilor ma-
teriale la 1000 lei cifră de afaceri.
221

Universitatea Spiru Haret


40. Indicele fondului de rulment = 106%
Indicele activelor imobilizate = 104%
Indicele capitalului propriu = 108%
Aceasta înseamnă că:
a) a crescut capitalul permanent şi s-a redus ponderea
împrumuturilor pe termen mediu şi lung;
b) s-au redus capitalul permanent şi ponderea împrumuturilor
pe termen mediu şi lung;
c) s-au redus capitalul permanent şi ponderea capitalului
propriu;
d) a crescut fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment;
e) a crescut capitalul permanent şi s-a menţinut ponderea
datoriilor pe termen mediu şi lung.

41. Raportul dintre capitalul permanent şi activele imobilizate


este supraunitar. Această situaţie are următoarea semnificaţie:
a) un dezechilibru financiar;
b) o incapacitate de plată;
c) un risc de insolvabilitate scăzut;
d) o capacitate de autofinanţare sporită;
e) un fond de rulment pozitiv.

AC
42. Pe baza relaţiei: V = ⋅ T, se determină:
CA
a) viteza de rotaţie a capitalului propriu;
b) viteza de rotaţie a stocurilor;
c) viteza de rotaţie a creanţelor;
d) viteza de rotaţie a activelor circulante;
e) rata stabilităţii financiare.

43. Se cunosc următoarele date:


Indicatori u.m. P0 P1
Cifra de afaceri lei 1.400 2.000
Active circulante, din care: lei 700 1.200
– creanţe 300 700
T = 360 zile
222

Universitatea Spiru Haret


Influenţa variaţiei soldului mediu al creanţelor asupra
modificării vitezei de rotaţie a activelor circulante este de:
a) + 35 zile;
b) + 72 zile;
c) – 14 zile;
d) – 20 zile;
e) + 90 zile.

44. Rata stocurilor se calculează astfel:


a) ca raport între stoc şi pasivul total;
b) ca raport între stocul producţiei neterminate şi activul total;
c) ca raport între stocul de materii prime şi activul total;
d) ca raport între stoc şi activul total;
e) ca raport între stocul de produse finite şi activul total.

45. Echilibrul financiar se realizează atunci când:


a) trezoreria este negativă;
b) trezoreria este zero;
c) trezoreria este pozitivă;
d) fondul de rulment este negativ;
e) fondul de rulment este zero.

46. Indicele capitalului propriu = 110%; indicele capitalului


permanent = 108%; indicele activelor imobilizate = 115%.
Aceasta semnifică:
a) creşterea ratei rentabilităţii financiare şi scăderea fondului de
rulment;
b) creşterea fondului de rulment şi scăderea ratei rentabilităţii
financiare;
c) reducerea ponderii resurselor proprii în capitalul permanent;
d) creşterea ponderii resurselor proprii în capitalul permanent;
e) scăderea fondului de rulment şi creşterea ponderii surselor
proprii în capitalul permanent.

223

Universitatea Spiru Haret


47. Nevoia de fond de rulment poate fi definită ca fiind:
a) partea din activele circulante care trebuie finanţată din
fondul de rulment;
b) acea parte a capitalului propriu care finanţează activitatea
curentă;
c) acea parte a capitalului propriu care finanţează activele
imobilizate;
d) acea parte a capitalului permanent ce depăşeşte valoarea
activelor imobilizate şi este destinată finanţării activelor
circulante;
e) excedentul activelor circulante peste valoarea datoriilor pe
termen lung.

48. Se cunosc următoarele date:


Indicatori u.m. P0 P1
Capital propriu lei 70.400 73.800
Datorii pe termen mediu şi lung lei 10.900 11.400
Active imobilizate lei 65.100 67.300

Modificarea procentuală a fondului de rulment este:


a) + 22,64%;
b) – 9,49%;
c) – 18,46%;
d) + 3,38%;
e) + 10,49%.

49. Echilibrul financiar se realizează atunci când:


a) trezoreria este pozitivă;
b) fondul de rulment este negativ sau zero;
c) datoriile pe termen scurt sunt mai mari decât activele circulante;
d) trezoreria este negativă sau zero;
e) datoriile pe termen mediu şi lung sunt mai mici decât activele
circulante.

224

Universitatea Spiru Haret


50. Raportul dintre capitalul permanent şi activele imobilizate
este subunitar. Această situaţie are următoarea semnificaţie:
a) o incapacitate de plată;
b) o capacitate de autofinanţare sporită;
c) un risc de insolvabilitate scăzut;
d) un fond de rulment negativ;
e) un dezechilibru financiar.

51. Pe baza indicatorilor:

Indicatori u.m. P0 P1
Cifra de afaceri lei 40.500 43.200
Soldul mediu al activelor circulante lei 33.750 34.800
T = 360 zile
Influenţa cifrei de afaceri asupra sumei eliberărilor
(imobilizărilor) de active circulante este de:
a) + 3.000 lei;
b) + 9.000 lei;
c) – 9.000 lei;
d) + 4.500 lei;
e) + 2.250 lei.

Capital permanent
52. Pe baza relaţiei: , se determină:
Pasiv total
a) viteza de rotaţie a capitalului permanent;
b) rata lichidităţii curente;
c) rata solvabilităţii generale;
d) rata stabilităţii financiare;
e) rata autonomiei financiare.

53. Pe baza indicatorilor:

Indicatori u.m. P0 P1
Capital propriu lei 100.000 120.000
Datorii pe termen mediu şi lung lei 17.000 36.000
Active imobilizate lei 80.000 110.000

225

Universitatea Spiru Haret


Modificarea procentuală a fondului de rulment a fost de:
a) + 28,30%;
b) + 24,32%;
c) + 10,28%;
d) + 5,14%;
e) + 15,28%.
54. Rata finanţării imobilizărilor Capital permanent > 1 semnifică:
Active imobilizate
a) un dezechilibru financiar;
b) un risc de insolvabilitate ridicat;
c) o incapacitate de plată;
d) degajarea unui fond de rulment pozitiv;
e) o incapacitate de autofinanţare sporită.

55. Nevoia de fond de rulment se calculează cu relaţia:


a) (Stocuri + creanţe) – datorii financiare;
b) Capital permanent – active circulante;
c) (Stocuri + creanţe) – datorii de exploatare pe termen scurt;
d) Capital permanent – datorii financiare;
e) Active circulante – datorii de exploatare pe termen scurt.

56. Pentru realizarea echilibrului financiar rata autonomiei


financiare globale trebuie să fie:
a) mai mare de 50%;
b) între 20% – 50%;
c) peste 20%;
d) peste 33%;
e) între 33% şi 100%.

57. Rata stocurilor se calculează astfel:


a) ca raport între stoc şi activele circulante;
b) ca raport între stoc şi activul total;
c) ca raport între stoc şi pasivul total;
d) ca raport între stocul de produse finite şi activul total;
e) ca raport între stocul de materii prime şi activul total.

226

Universitatea Spiru Haret


58. Pe baza relaţiei: Capital permanent , se determină:
Capital total
a) rata lichidităţii curente;
b) rata solvabilităţii generale;
c) rata stabilităţii financiare;
d) rata îndatorării totale;
e) viteza de rotaţie a capitalului permanent.

59. Fondul de rulment se calculează cu relaţia:


a) capital propriu – active circulante;
b) capital permanent – active circulante;
c) capital permanent – active imobilizate;
d) (stocuri + creanţe) – datorii financiare;
e) active circulante – datorii curente.

60. Echilibrul financiar se analizează cu ajutorul indicatorilor,


a) fondul de rulment;
b) necesarul de fond de rulment;
c) trezoreria netă;
d) fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria
netă;
e) disponibilul de fond de rulment.

61. O întreprindere prezintă următoarea situaţie:


Fond de rulment
= 0,5 în perioada de bază (P0);
Stocuri
Fond de rulment
= 0,9 în perioada curentă (P1).
Stocuri
Această situaţie semnifică:
a) scăderea stocurilor fără mişcare;
b) diminuarea creanţelor;
c) creşterea obligaţiilor faţă de furnizori;
d) diminuarea ratei de finanţare a stocurilor;
e) creşterea ratei de finanţare a stocurilor.

227

Universitatea Spiru Haret


62. Activul total creşte cu 15%, iar datoriile totale cu 5%.
Această situaţie semnifică:
a) creşterea fondului de rulment;
b) creşterea profitului brut;
c) creşterea nevoii de fond de rulment;
d) diminuarea profitului brut;
e) creşterea patrimoniului firmei.

63. Pe baza relaţiei: Capital permanent , se determină:


Pasiv total
a) viteza de rotaţie a capitalului permanent;
b) rata îndatorării;
c) rata solvabilităţii generale;
d) rata stabilităţii financiare;
e) rata lichidităţii curente.

64. Pe baza datelor:


Indicatori u.m. P0 P1
Cifra de afaceri lei 60.000 66.000
Soldul mediu al lei 7.500 8.070
activelor circulante, din
care:
– stocuri lei 4.500 4.770
– creanţe lei 3.000 3.300
T = 360 zile
Influenţa soldului mediu al creanţelor asupra vitezei de rotaţie a
activelor circulante este de:
a) – 4,00 zile;
b) – 1,10 zile;
c) – 1,63 zile;
d) + 1,63 zile;
e) + 4,00 zile.

65. Firma X prezintă următoarea situaţie:


– în perioada de bază (P0) Fond de rulment/Stocuri = 0,7;
– în perioada curentă (P1) Fond de rulment/Stocuri = 0,9.

228

Universitatea Spiru Haret


Această situaţie are următoarea semnificaţie:
a) creşterea datoriilor faţă de furnizori;
b) majorarea obligaţiilor;
c) scăderea ratei de finanţare a stocurilor;
d) insolvabilitatea pe termen scurt a firmei;
e) creşterea ratei de finanţare a stocurilor.

66. Pe baza indicatorilor:


Indicatori u.m. P0 P1
Capital propriu lei 144.000 160.000
Datorii pe termen mediu şi lung lei 24.000 32.000
Active imobilizate pers. 120.000 140.000
Modificarea procentuală a fondului de rulment este de:
a) – 5, 00%;
b) + 7,00%;
c) + 8,33%;
d) + 5,00%;
e) – 8, 33%.

67. Solvabilitatea unei firme presupune:


a) capacitatea firmei de a-şi achita datoriile la scadenţă;
b) capacitatea firmei de a-şi transforma activele în disponibilităţi;
c) capacitatea firmei de a-şi onora obligaţiile faţă de stat;
d) capacitatea firmei de a plăti furnizorii de materiale;
e) capacitatea firmei de a-şi onora obligaţiile bancare.

Capital propriu
68. Pe baza relaţiei: ,
Capital propriu + Credite bancare
se determină:
a) rata datoriilor;
b) gradul de îndatorare;
c) lichiditatea patrimonială;
d) solvabilitatea imediată;
e) solvabilitatea patrimonială.

229

Universitatea Spiru Haret


69. Fondul de rulment poate fi definit astfel:
a) acea parte a surselor permanente ce finanţează necesităţile
permanente;
b) acea parte a capitalului propriu care finanţează activitatea
curentă;
c) excedentul activelor circulante peste valoarea datoriilor pe
termen lung;
d) acea parte a capitalului permanent ce depăşeşte valoarea
activelor imobilizate şi este destinată finanţării activelor
circulante;
e) acea parte a capitalului propriu care finanţează activele
imobilizate.

70. Pe baza relaţiei: Creanţe (sold mediu) ,


Rulajul debitor al conturilor de creanţe (CA)
se determină:
a) raportul de imobilizare a creanţelor;
b) rata datoriilor;
c) durata de folosire a surselor atrase;
d) raportul creanţe-obligaţii;
e) ponderea obligaţiilor în totalul datoriilor.

71. Indicele cifrei de afaceri = 106%; indicele obligaţiilor (sold


mediu) = 112%.
Înseamnă:
a) accelerarea vitezei de rotaţie a obligaţiilor şi sporirea valorii
acestora;
b) accelerarea vitezei de rotaţie a obligaţiilor şi scăderea acestora;
c) creşterea surselor de finanţare a investiţiilor;
d) creşterea obligaţiilor şi mărirea duratei mediei de folosire a
surselor atrase;
e) creşterea obligaţiilor ca urmare a inflaţiei.

72. Elementele de activ cresc cu 15%, iar datoriile totale cu 5%.


Aceasta conduce la:
a) creşterea fondului de rulment;
b) creşterea nevoii de fond de rulment;
230

Universitatea Spiru Haret


c) creşterea profitului brut;
d) creşterea patrimoniului net;
e) diminuarea profitului brut.
73. Raportul dintre capitalul permanent şi activele imobilizate
este supraunitar. Această situaţie semnifică:
a) un risc de insolvabilitate;
b) un dezechilibru financiar;
c) degajarea unui fond de rulment pozitiv;
d) degajarea unor surse pentru finanţarea investiţiilor;
e) o incapacitate de plată.
74. Indicele fondului de rulment = 106%; indicele activelor
imobilizate = 104%; indicele capitalului propriu = 108%.
Aceasta înseamnă că:
a) a crescut capitalul permanent şi s-a redus ponderea
împrumuturilor pe termen mediu şi lung;
b) s-au redus capitalul permanent şi ponderea împrumuturilor
pe termen mediu şi lung;
c) s-au redus capitalul permanent şi ponderea capitalului
propriu;
d) a crescut fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment;
e) a crescut capitalul permanent şi s-a menţinut ponderea
datoriilor pe termen mediu şi lung.

75. Pentru realizarea echilibrului financiar rata autonomiei


financiare globale trebuie să fie:
a) mai mare de 50%;
b) între 20% – 50%;
c) peste 20%;
d) peste 33%;
e) între 33% şi 100%.
76. Firma X prezintă următoarea situaţie:
– în perioada de bază (P0): Fond de rulment/Stocuri = 0,7;
– în perioada curentă (P1): Fond de rulment/Stocuri = 0,9.
Această situaţie are următoarea semnificaţie:
a) creşterea datoriilor faţă de furnizori;
b) majorarea obligaţiilor;
c) scăderea ratei de finanţare a stocurilor;
d) insolvabilitatea pe termen scurt a firmei;
e) creşterea ratei de finanţare a stocurilor.
231

Universitatea Spiru Haret


77. Pe baza relaţiei: Capital permanent , se determină:
Pasiv total
a) viteza de rotaţie a capitalului permanent;
b) rata îndatorării;
c) rata solvabilităţii generale;
d) rata stabilităţii financiare;
e) rata lichidităţii curente.

78. Pe baza relaţiei:


Creanţe (sold mediu)
Rulajul debitor al conturilor de creanţe (CA)
să se determină:
a) raportul de imobilizare a creanţelor;
b) rata datoriilor;
c) durata de folosire a surselor atrase;
d) raportul creanţe-obligaţii;
e) ponderea obligaţiilor în totalul datoriilor.

79) Fondul de rulment poate fi definit astfel:


a) acea parte a surselor permanente ce finanţează
necesităţile permanente;
b) acea parte a capitalului propriu care finanţează
activitatea curentă;
c) excedentul activelor circulante peste valoarea
datoriilor pe termen lung;
d) acea parte a capitalului permanent ce depăşeşte
valoarea activelor imobilizate şi este destinată finanţării
activelor circulante;
e) acea parte a capitalului propriu care finanţează
activele imobilizate.

80. Elementele de activ cresc cu 15%, iar datoriile totale cu 5%.


Aceasta conduce la:
a) creşterea fondului de rulment;
b) creşterea nevoii de fond de rulment;
c) creşterea profitului brut;
d) creşterea patrimoniului net;
e) diminuarea profitului brut.

232

Universitatea Spiru Haret


81. Activul total creşte cu 15%, iar datoriile totale cu 5%.
Această situaţie semnifică:
a) creşterea fondului de rulment;
b) creşterea profitului brut;
c) creşterea nevoii de fond de rulment;
d) diminuarea profitului brut;
e) creşterea patrimoniului firmei.

82. Echilibrul financiar se analizează cu ajutorul indicatorilor;


a) fondul de rulment;
b) necesarul de fond de rulment;
c) trezoreria netă;
f) fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria
netă;
g) disponibilul de fond de rulment.

83. Rata stocurilor se calculează astfel:


a) ca raport între stoc şi activele circulante;
b) ca raport între stoc şi activul total;
c) ca raport între stoc şi pasivul total;
d) ca raport între stocul de produse finite şi activul total;
e) ca raport între stocul de materii prime şi activul total.

Capital permanent
84. Rata finanţării imobilizărilor > 1
Active imobilizate
semnifică:
a) un dezechilibru financiar;
b) un risc de insolvabilitate ridicat;
c) o incapacitate de plată;
d) degajarea unui fond de rulment pozitiv;
e) o incapacitate de autofinanţare sporită.

85. Indicele capitalului propriu = 110%; indicele capitalului


permanent = 108%; indicele activelor imobilizate = 115%.
Aceasta semnifică:
a) creşterea ratei rentabilităţii financiare şi scăderea fondului de
rulment;

233

Universitatea Spiru Haret


b) creşterea fondului de rulment şi scăderea ratei rentabilităţii
financiare;
c) reducerea ponderii resurselor proprii în capitalul permanent;
d) creşterea ponderii resurselor proprii în capitalul permanent;
e) scăderea fondului de rulment şi creşterea ponderii surselor
proprii în capitalul permanent.

COMPLETATION

1. Analiza economico-financiară se realizează în sensul invers al


evoluţiei reale a fenomenului economic, şi anume: de la rezultatele
procesului către _______.
2. Valoarea adăugată se calculează ca diferenţă dintre valoarea
producţiei exerciţiului şi _______.
3. Producţia exerciţiului este formată din producţia vândută,
producţia stocată şi producţia _______.
VA
4. Relaţia: ⋅ 1000 , în care VA reprezintă valoarea adăugată;
M
M- valoarea resurselor materiale consumate, semnifică valoarea
adăugată la 1 000 lei valoare …… .
5. Riscul de exploatare sau operaţional se determină cu ajutorul
indicatorului de poziţie faţă de pragul de _______.
5. Cantitatea de resurse materiale consumată pentru obţinerea
unei unităţi de produs poartă denumirea de consum …. .
6. Raportul dintre mijloacele fixe active şi mijloacele fixe este
cunoscut sub denumirea de ……. .
7. Gradul de utilizare a capacităţii de producţie se măsoară cu
indicatorul ….. .
8. Relaţia: ΔT = (T1 − T0 ) ⋅ Wh 0 ⋅ va 0 în care T reprezintă
fondul total de timp, Wh - productivitatea medie orară, va -
valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului, semnificativă
efectul modificării timpului de muncă asupra …… .
9. Eficienţa cheltuielilor cu personalul poate fi analizată cu
ajutorul indicelui corelaţiei dintre creşterea productivităţii muncii şi
creştere a _______.
234

Universitatea Spiru Haret


10. Devansarea creşterii salariului mediu de către productivitatea
medie a muncii determină realizarea de economi privind cheltuielile
cu _______.
11. Cheltuielile fixe sau constante nu sunt în dependenţă
proporţională cu _______.

12. Cu ajutorul relaţiei:


∑ qv ⋅ c
⋅1000 , în care qv reprezintă
∑ q̂v ⋅ p
cantitatea de produse vândute, c – costul unitar al produselor; p –
preţul unitar al produselor se determină indicatorul _______.
13. Prin raportarea indicatorilor de măsurare a efectului la
numărul mediu de salariaţi se determină următoarele forme ale
productivităţii muncii: productivitatea medie anuală a muncii,
productivitatea medie zilnică şi …….. .
14. Factorii care influenţează modificarea profitului pe salariat
sunt: productivitatea medie anuală şi ……. .
15. Relaţia: (Re− Dob ) Dft , în care: Re reprezintă
Cp
rentabilitatea economică; Dob – costul mediu al capitalului
împrumutat; Dft – datorii financiare totale; Cp – capitalul propriu,
semnifică efectul …… .
16. Efectul direct al modificării vitezei de rotaţie a activelor
circulante poate fi o eliberare de capital, în cazul accelerării, sau o
….., în cazul încetinirii.
17. Sistemul de factori pe bază căruia se realizează analiza
factorială a vitezei de rotaţie a activelor circulante, exprimată în zile,
este format din: cifra de afaceri şi ……. .
18. Corelaţia dintre suma creanţelor şi cea a obligaţiilor pe
termen scurt şi dintre termenul mediu de imobilizare a capitalului
circulant în creanţe şi termenul mediu de folosire a surselor atrase
generează fluxuri băneşti care influenţează pozitiv sau negativ ……. .
19. Măsura în care activele totale pot acoperi datoriile totale se
determină cu ajutorul ratei ……. .
20. Lichiditatea unei firme reflectă capacitatea acesteia de a plăti
datoriile ….. .

235

Universitatea Spiru Haret


21. Fluxul monetar net care reprezintă fluxul de numerar
degajat din activitatea firmei pe parcursul unui exerciţiu financiar
poartă denumirea de …… .
22. Echilibrul financiar al unei firme se analizează cu ajutorul
indicatorilor: fond de rulment, necesar de fond de rulment şi …….. .
Cf
23. Relaţia: , în care Cf reprezintă cheltuielile fixe; R V -
1− RV
rata medie a cheltuielilor variabile, reprezintă cifra de afaceri
_______.

λ
24. Relaţia: ⋅100 , în care λ reprezintă pragul de
CA cν
rentabilitate, CA cν - cifra de afaceri critică, semnifică riscul _______.
25. Metoda scorurilor constă în construirea de modele pentru
previzionarea riscului de faliment al firmei, pe baza tehnicilor analizei
discriminante a caracteristicilor financiare cu ajutorul ………. .
26. Aprecierea riscului financiar se face prin …… .
27. Riscul financiar poate fi evaluat, ca şi în cazul riscului
economic, cu ajutorul indicatorului de poziţie faţă de …….. .
28. Coeficientul de levier al exploatării stă la baza evaluării
riscului …….. .
29. O firmă se găseşte într-o situaţie confortabilă când veniturile
din exploatare depăşesc pragul de rentabilitate cu peste ……. .

SHORT ANSWER

1. Modelul economic reprezintă reproducerea simplificată a unor


aspecte ale realităţii. În funcţie de forma de reprezentare a fenomenului, se
disting trei tipuri de modele: imitative, analogie şi simbolice. Cum se
numesc modelele utilizate în analiza economico-financiară?
2. Analiza economico-financiară are o metodă proprie, care constă în
parcurgerea mai multor etape. Cum se numeşte prima etapă a analizei?
3. În cazul în care factorii de influenţă sunt legaţi de rezultatul
economic prin legături de tip funcţional se aplică diverse metode de calcul
al influenţei factorilor asupra modificării indicatorilor analizaţi. Ce metodă
236

Universitatea Spiru Haret


de calcul se aplică în cazul în care între rezultatul economic şi factorii de
influenţă există o legătură de sumă sau/şi diferenţă?
4. Analiza calităţii se realizează la nivelul de produs şi la nivel de
firmă. Cum se numeşte coeficientul cu ajutorul căruia se determină calitatea
la nivel de firmă?
5. În cazul relaţiei de produs între factorii de influenţă, aplicarea
metodei substituirilor în lanţ se realizează prin parcurgerea a trei etape de
analiză. Cum se defineşte a doua etapă de analiză?
6. Metoda substituirilor în lanţ, considerată de unii autori ca fiind
metoda analizei, se aplică în cazul în care între factorii de influenţă şi
rezultatul analizat există relaţia de produs sau raport. Aplicarea acestei
metode impune respectarea unor principii. Definiţi unul din principiile de
bază care stă la baza aplicării metodei substituirilor în lanţ.
7. Analiza factorială a valorii adăugate permite punerea în evidenţă a
factorilor care au determinat modificarea acestuia. Care este modelul de
analiză a valorii adăugate care pune în evidenţă influenţa cheltuielilor de
natură materială?
8. Cum stabiliţi influenţa valorii producţiei marfă fabricată asupra
modificării producţiei marfă la 1 000 lei mijloace fixe?
9. Cum stabiliţi influenţa valorii resurselor materiale consumate
asupra modificării producţiei fabricate la 1 000 lei valoare transmisă?
10. Cheltuielile materiale au o pondere însemnată în totalul
cheltuielilor de exploatare. Care este indicatorul cu ajutorul căruia se
analizează cheltuielile materiale aferente exploatării?
11. Orice analiză a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activităţi,
se efectuează în corelare cu categoriile de venituri la a căror realizare
contribuie. Care este indicatorul utilizat în analiza cheltuielilor aferente
veniturilor?
12. Eficienţa cheltuielilor cu personalul poate fi analizată cu ajutorul
modelelor şi a indicelui corelaţiei dintre creşterea productivităţii muncii şi
creşterea salariului mediu. Care este formula de calcul a indicelui
corelaţiei?
13. Cum se determină productivitatea marginală a muncii?
14. Rentabilitatea este unul din cei mai sintetici indicatori de
exprimare a eficienţei întregii activităţi economico-financiare a firmei.
Pentru exprimarea rentabilităţii se utilizează două categorii de indicatori.
Care sunt cele două categorii de indicatori?
237

Universitatea Spiru Haret


15. Analiza structurală a profitului are drept scop evidenţierea
ponderii dinamicii rezultatelor aferente celor trei categorii de activităţi. Care
sunt tipurile de activităţi care se desfăşoară în cadrul unei firme?
16. Rezultatul brut al exploatării măsoară profitul economic brut ce
provine din ciclul de exploatare şi arată ce-i rămâne firmei după ce din
valoarea adăugată se scad cheltuielile cu personalul şi cheltuielile cu
impozitele şi taxele (cu excepţia impozitului pe profit). Ce nevoi financiare
trebuie să acopere rezultatul brut al exploatării?
17. Care sunt factorii de influenţă ai ratei rentabilităţii resurselor
consumate?
18. Cum se calculează cifra de afaceri critică?
19. Ce model de determinare a ratei rentabilităţii economice
cunoaşteţi?
20. Cum determinaţi indicatorul de poziţie faţă de pragul de
rentabilitate?
21. Când firma apelează la împrumuturi, condiţia ca rentabilitatea
financiară să crească este ca rentabilitatea economică să fie superioară
costului mediu al capitalului împrumutat. Cum este efectul de levier în
condiţiile în care rentabilitatea economică este mai mică decât rata dobânzii?
22. Cum determinaţi influenţa modificării preţurilor medii de vânzare
pe unitate de produs asupra modificării ratei rentabilităţii resurselor
consumate?
23. Cum determinaţi influenţa modificării preţurilor medii de vânzare
pe unitate de produs asupra modificării ratei rentabilităţii comerciale?
24. Cum se determină rata autonomiei financiare globale?
25. Cum stabiliţi influenţa modificării cifrei de afaceri asupra duratei
unei rotaţii a activelor circulante?
26. Care sunt principalele tipuri de bilanţ folosite în analiza financiară
a firmei?
27. Cum determinaţi necesarul de fond de rulment pe baza bilanţului
financiar?
28. Care sunt criteriile de identificare a firmelor aflate în dificultate?
29 În analiza riscului de faliment prin metoda ratelor se
utilizează ratele de lichiditate, solvabilitate şi ratele de structură
financiară de pasiv. Cum se determină lichiditatea patrimonială?
30. Care sunt indicatorii cu ajutorul cărora se evaluează riscul
financiar?
238

Universitatea Spiru Haret


Răspunsuri:

TRUE/FALSE
1 F
2 A
3 F
4 A
5 F
6 T
7 T
8 T
9 F
10 T
11 A
12 A
13 F
14 A
15 A
16 F
17 F
18 F
19 A
20 F
21 A
22 A
23 A
24 F
25 A
26 A
27 A
28 A
29 A

239

Universitatea Spiru Haret


COMPLETATION
1 factori
2 consumuri intermediare
3 imobilizată
4 transmisă
5 rentabilitate
6 compoziţia tehnologică
7 Q1
Cp = ⋅ 100
Q max
8 valorii adăugate
9 salariului mediu
10 salariile
11 producţia
12 cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri
13 productivitatea medie orară
14 profitul mediu la 1 leu CA
15 de levier
16 imobilizare de capital
17 soldul mediu al activelor circulante
18 disponibilităţile băneşti ale firmei
19 de solvabilitate generală
20 pe termen scurt
21 cash-flow
22 trezoreria netă
23 critică
24 de exploatare
25 ratelor
26 pragul de rentabilitate financiară
27 pragul de rentabilitate
28 de exploatare
29 20%

240

Universitatea Spiru Haret


SHORT ANSWER
1 simbolice
2 calculul modificării rezultatului analizat
3 balanţieră
4 coeficientul mediu generalizat al calităţii
5 determinarea influenţei factorilor asupra modificării rezultatului
analizat
6 ex: aşezarea factorilor de analiză, în ordinea de condiţionare
economică
7 ⎛ M⎞
VA = Qe⎜⎜1 − ⎟⎟
⎝ Qe ⎠
8 Qf 1 Qf
ΔQf = ⋅ 1000 − 0 ⋅ 1000
Mf 1 Mf 1
9 Qf 0 Qf
ΔM = ⋅ 1000 − 0 ⋅ 1000
M1 M0
10 cheltuieli materiale la 1000 lei venituri
11 cheltuieli la 1000 lei venituri totale
12 I Sa
IC =
I Wa
13 ΔQ Q1 − Q 0
Wm = =
ΔT T1 − T0
14 profitul şi ratele de rentabilitate
15 de exploatare financiară şi extraordinară
16 remunerarea acţionarilor, menţinerea echipamentului tehnic şi plata
impozitului pe profit
17 qv, c, p
18 CAcr = qcrp
19 RE
Re = ⋅ 100
At
20 Ve − Ve PR
Ipoz = Ve -VePR sau Ipoz(%) =
Ve PR
21 negativ
241

Universitatea Spiru Haret


22
Δp =
∑ qv p − ∑ qv c
1 1 1 1
⋅ 100 −
∑ qv p − ∑ qv c
1 0 1 1
⋅ 100
∑ qv c 1 1 ∑ qv c 1 1
23
Δp =
∑ qv p − ∑ qv c
1 1 1 0
⋅ 100 −
∑ qv p − ∑ qv c
1 0 1 0
⋅ 100
∑ qv c 1 1 ∑ qv p 1 0
24 Cpr
Rafg = ⋅ 100
p
25 AC 0 AC 0
ΔCA = ⋅T − ⋅T
CA 1 CA 0
26 bilanţul contabil, financiar şi funcţional
27 NFR = (AC – DB) – (DTS – CBTS)
28 supraîndatorarea şi insolvabilitatea
29 AC
Lp =
DTS
30 indicatorul de poziţie, momentul realizării pragului de rentabilitate şi
coeficientul de elasticitate

MULTIPLE CHOICE
1 b
2 c
3 c
4 e
5 c
6 c
7 a
8 a
9 d
10 d
11 a
12 d
13 a
14 e
15 d
242

Universitatea Spiru Haret


16 a
17 e
18 a
19 a
20 b
21 a
22 a
23 b
24 b
25 e
26 b
27 c
28 d
29 d
30 d
31 e
32 a
33 a
34 a
35 1
36 d
37 c
38 a
39 b
40 a
41 e
42 d
43 e
44 d
45 c
46 e
47 a
48 e
49 a
50 d
51 e
52 d
53 b
243

Universitatea Spiru Haret


54 d
55 c
56 a
57 b
58 c
59 c
60 d
61 e
62 e
63 d
64 d
65 e
66 c
67 a
68 e
69 d
70 a
71 d
72 d
73 c
74 a
75 a
76 e
77 d
78 a
79 d
80 d
81 e
82 d
83 b
84 d
85 e

244

Universitatea Spiru Haret

You might also like