Srmanul Dionis

-Arta portretuluiDac in proiectarea subiectului, fantezia lui Eminescu este uimitoare, creaia de personaje sufer schematism. Scriitorul opereaz la acest nivel cu grilele tipologiei romantice, propunnd figuri excepionale, structurate antitetic, cel mai ades pe relaia dintre nger i demon. Numrul personajelor este foarte mic pentru o nuvel att de ntins. Exist doar dubletele Dionis-Dan, copila blond-Maria, Ruben-Riven, Tudor Mesteacn-tatl copilei blonde i cele cteva siluete din noaptea plimbrilor lui Dionis prin Bucureti. Ele nu au, cu excepia lui Dionis i parial, Ruben, o determinare epic, in sensul conturrii tipologice prin ntmplri, comportament, replici. Individualizarea se face prin nume, prin mijloace descriptive i printr-o introducere sumar, uneori printr-un dialog convenional, n reeaua epic al crui erou e Dionis-Dan. Dionis este conturat mai nti prin mijloace descriptive i biografice. Metoda este de nsumare a detaliilor fizionomice: avea un cap cu "plete de o slbatica neregularitate, nfundat intr-o cciula de miel", o fa fin, "cam tras fr a fi uscat, cu acea dulceaa vnat alb ca i marmura in umbra", "o frunte neteda, alba, corect boltita", nite ochi moi de catifea neagra "tiai in forma migdalei" i "un surs inocent, de o profunda melancolie". Era un orfan srac, de nici optsprezece ani, copist obscur i autodidact, bibliofil pasionat i iubitor de singurtate, locuind ca un boem intr-o casa veche, npdita de ruina i mizerie. Fiul unui tata mort intr-un spital de alienai, de la care nu are dect un portret de adolescenta, i a unei mame, i ea disprut, fata de care pstra o infinita nostalgie, Dionis este un damnat i un inadaptat social, mnat doar de convingerea, pe care i-o repeta mereu, ca este capabil de o mare iubire. Portretul se completeaz apoi cu o schia a dimensiunilor interioare. Dionis este mai nainte de toate un cugettor sceptic i solitar, cu "predispunere sufleteasca vistoare", manifestnd interes pentru "subtiliti metafizice care ii atrgeau cugetarea ca un magnet", pentru ca era "un ateist superstiios", preocupat de acele cri tainice de magie cenzurate de biserica pentru caracterul lor eretic i demoniac; dar i un portret ironic, sfidnd srcia prin "nchipuiri umoristice" care se aezau cu uurin "in iruri ritmice i vorbe ritmate". Boem desvrit, trind intre sute de cri vechi "aflate intr-o dezordine pgneasc", ignornd- prin mbrcminte, deprinderi, locuin, comportament- confortul civilizaiei, Dionis triete plin de curaj i cu pasiune doar in lume ideilor, prefigurnd tipologia "btrnului dascl", simbol al geniului eminescian. In rest e un timid i un stngaci, purtndu-i cu demnitate umilina sociala, iubind in taina i fr speran, cu o putere halucinanta de visare i gndire. Dimensiunea faustian a eroului e sugerata de Eminescu mai ales prin mijloace epice. Caracterul sau excepional, care fusese doar marcat prin tehnicile expozitive din partea de nceput a nuvelei, se adncete prin participarea la aventura lirico-fantastica a unui subcontient care prelucreaz ideile obsesive ale contientului i construiete un spaiu oniric de o extraordinara suplee epica. Visul lui Dionis se organizeaz intr-o naraiune fantastica, in care Dionis-Dan i dezvluie setea de cunoatere i tiin de a dobndi formule magice ale migrrii in timp i spaiu, puterea de a iubi i de a drui . Celelalte personaje n-au consistenta: Maria e un nger blond, cu ochi albatrii i curioi, iar Ruben, sub nfiarea lui linitit i blnd, un Mefisto ascuns.

Dup cum se vede, Eminescu nu a urmrit in crearea personajelor a le conferi acestora o individualizare epica, specifica naraiunilor de realiste. El opereaz cu exponeni, atitudine care se dezvluie i din modul in care-i caracterizeaz personajele prin nume sugestive.

www.referate-online.com