0

GHID DE PRACTICI INSTITUIONALE N ASIGURAREA CALITII EDUCAIE I FORMARE PROFESIONAL INIIAL I CONTINU 2007

INTRODUCERE Asigurarea calitatii in educatie si formare profesionala prioritate europeana Acest volum de prezentare si promovare a unor practici institutionale eficiente este realizat prin eforturile Grupului National de Asigurare a Calitatii in Educatie si Formare Profesionala, Grup care reuneste specialisti ai institutiilor nationale cu atributii in evaluarea calitatii educatiei si formare profesionala (cu exceptia invatamantului superior). Propunerea de infiintare a GNAC a fost lansata in februarie 2006, ca urmare a adoptarii voluntare a unei structuri de Punct National de Referinta (National Reference Point) propuse de ENQA-VET, Reteaua Europeana de Asigurare a Calitatii in Educatie si Formare Profesionala. GNAC nu are personalitate juridica si reprezinta un grup de dialog inter-institutional, cu rol consultativ si de promovare a obiectivelor europene referitoare la asigurare si evaluarea calitatii la nivel de sistem si de furnizor de educatie si formare profesionala. O data cu adoptarea obiectivelor politice inscrise in programul de dezvoltare economica si sociala lansat la Lisabona si cu specificarea obiectivelor particulare de modernizare a invatamantului profesional si tehnic, prin Declaratia de la Copengaha, Comisia European, n special, a coordonat dezvoltarea unor modele de asigurare a calitii spre a fi folosite de ctre rile UE, ca parte integrant dintr-o strategie general de cooperare si imbunatatire a sistemelor de nvare pe ntreg parcursul vieii. Declaratia Ministrilor Educatiei adoptata la Copenhaga in 29-30 noiembrie 2002 si Rezolutia Consiliului European din 19 decembrie 2002 au lansat cadrul de promovare a unei cooperari sustinute in domeniul educatiei si formarii profesionale si au stabilit liniile generale ale agendei europene privind asigurarea calitatii in acest domeniu. Rezolutia Consiliului Educatiei din 2002 formuleaza ca prioritate: Promovarea cooperarii pentru asigurarea calitatii, cu evidentierea schimburilor de metode si modele, precum si de criterii comune si principii ale calitatii aplicate in educatie si formare profesionala. Raportul interimar al Consiliului Educatiei ( 28 mai 2004), cu privire la progresul realizat in cadrul procesului Lisabona, a accentuat importanta cooperarii in asigurarea calitatii pentru consolidarea practicilor novatoare in educatie si formare profesionala. Valorile-cheie, astfel promovate, vizeaz: asigurarea unui cadru metodologic de raportare la modelele de bun practic din comunitatea statelor europene; construirea unor oferte educationale flexibile, ca raspuns la cerinelor elevilor, adultilor aflati in situatie de formare profesionala, ale angajatorilor si ale altor parti interesate; asigurarea unei comunicri deschise de ambele pri (cerere si oferta de educatie si formare); desfurarea procesului de mbuntire continu att la nivelul sistemului, ct i la nivel de furnizor de programe de educatie si formare profesionala; combinarea proceselor interne i externe de asigurarea a calitii, precum i asigurarea practicabilitii sistemului. Cooperarea europeana este facilitata de Cadrul Comun de Asigurare a Calitii pentru nvmntul Profesional din Europa (CQAF- Common Quality Assurance Framework), definit in cadrul unui Grup Tehnic de Lucru (TWG) al Comisiei Europene. Caracteristicile de baza ale acestui cadrul sunt urmatoarele:

Asigura un dispozitiv coerent si transferabil prin cinci puncte de referinta: scop si plan/ implementare/ evaluare/ feedback si schimbare, avand in centru o metodologie de imbunatatire continua bazata pe auto-evaluare. Admite orice alt model de management al calitatii (ISO, EFQM, alte sisteme nationale sau dezvoltate de furnizori) si este evaluabil prin bune practici. Formuleaza criterii de referinta comune si un numar de 8 indicatori pentru masurarea gradului de realizare a standardelor (nationale).

In prezent, institutiile nationale din Romania cu atributii in asigurarea si evaluarea calitatii in educatie si formare profesionala, renuinte in GNAC, respectiv ARACIP, CNDIPT, CNFPA, precum si cele doua ministere direct implicate in impunerea politicilor de educatie si formare profesionala, MEC si MMSSF, si-au propus adoptarea unui cadru national de asigurare a calitatii. Acesta se va folosi de o serie de criterii i procese pentru a crea niveluri de referin ale calitii att la nivelul sistemului naional, ct i la nivel de furnizor. La nivel naional, acestea asigur relevana i consistena calificrilor, iar la nivel de furnizor, folosesc procesul de autoevaluare mpreun cu cel de evaluare externa, pentru a asigura calitatea programelor de nvare. Sistemul de asigurare a calitii va permite furnizorilor s menin, s monitorizeze i s mbunteasc calitatea programelor de nvare. Abordarea integrata a celor doua cadre metodologice, respectiv Cadrul National al Asigurarii Calitatii si Cadrul National al Calificarilor, va produce un sistem bazat pe mbuntirea continua a calitatii ofertei si pe includerea opiniei partilor interesate (elevii, partenerii sociali i ali factori interesai) privind relevana si credibilitatea calificrilor. Aceasta abordare integrata va permite dezvoltarea politicilor naionale privind dezvoltarea calificarilor nationale si asigurarea mobilitatii persoanelor calificate pe piata europeana prin transfer si recunoastere de credite de calificare. Pentru anul 2006, membrii GNAC si-au propus trei obiective in planul de actiune, respectiv: (a) consolidarea sale capacitatii institutionale, (b) organizarea unor seminarii regionale pentru informarea furnizorilor de educatie si formare profesionala initiala si continua (scoli si centree de formare profesionala a adultilor), si (c) publicarea unui volum (ghid) de practici institutionale eficiente in asigurarea si/sau evaluarea calitatii (inclusiv in autorizarea programelor de formare). Volumul de fata este publicat si tradus in limba engleza cu sprijinul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, si este adresat tuturor categoriilor de organizatii care ofera programe de formare profesionala autorizate. L-am structurat in trei parti, in functie de tipul de furnizori si de programe, respectiv (1) Colegii tehnice active in cadrul programelor de formare profesionala asistate prin fonduri Phare de coeziune economica si sociala, (2) Furnizori de programe de formare continua a adultilor si centre de evaluare a competentelor profesionale si (3) scoli si licee autorizate de ARACIP. Studiile de caz prezentate sunt menite sa demonstreze progresul realizat de diferite scoli si centre de pregatire autorizate in asigurarea calitatii programelor, cu accent pe autoevaluare/evalure interna. Data fiind istoria recenta a formalizarii practicilor de asigurare a calitatii la nivelul furnizorilor de educatie, aceste studii de caz atrag atentia asupra eforturilor institutionale din ultimii ani pentru imbunatatirea calitatii ofertei de pregatire. Ele reprezinta bune practici in circumstantele date. In plus, ar fi de mentionat ca nivelul de realizare a acestor practici est diferit la cele trei categorii de furnizori:, astfel:

Scolile prezentate in prima parte a volumului, anume Colegiile din reteaua de centre de resurse asistate prin programe Phare au beneficiat incepand cu 2004 de o metodologie adaptata dupa CQAF si de un manual de autoevaluare adaptat dupa un Ghid de autoevaluare realizat de Grupul Tehnic de Lucru coordonat de Comisia Europeana. Furnizorii de formare continua a adultilor au aplicat forme partiale de autoevaluare si de monitorizare, conform metodologiilor de autorizare (acum aflate in revizuire). Scolile autorizate de ARACIP, scoli private in mare masura, au adoptat masuri si proceduri de asigurare a calitatii atat pentru a arspunde conditiilor de autorizare, cat si pentru a rezista concurentei.

Aceasta diversitate de demersuri este nu numai notabila si interesanta in sine, ci si capitalizabila la nivelul experientei institutionale generale. Constituie, cu alte cuvinte, o valoare in sine, care demonstreaza implicarea activa a diferitelor institutii in ameliorarea serviciilor de educatie pentru beneficiarii lor. Aceasta diversitate este normala, de vreme ce instrumentele de asigurarea calitatii se afla in raspunderea directa a furnizorilor. Este evident, pe de alta parte, ca o atare diversitate va solicita un efort mai accentuat de asigurare a coerentei demersurilor la nivel de sistem, precum si in exercitiul de evaluare externa a calitatii programelor. Indiferent de instrumentul (manual, ghid, set de proceduri) adoptat de furnizor, acesta va trebui sa probeze realizarea indicatorilor de calitate propusi la nivel de sistem. Speram ca aceasta prima culegere de practici institutionale va constitui un stimulent pentru toti furnizorii de formare profesionala (scoli si centre de formare) si va prilejui mai multe initiative de prezentare a practicilor institutionale in viitor. Speram, de asemenea, ca o astfel de culegere va putea constitui o buna baza de dialog cu alti furnizori, precum Universitatile si Colegiile universitare, ale caror practici nu intra direct sub incidenta CQAF, dar de a caror cooperare in asigurarea calitatii depinde coerenta verticala a programelor de calificare, precum si articularea nivelurilor de pregatire. Conf. univ.dr Adela Rogojinaru Coordonator GNAC Noiembrie 2006

Practici instituionale n formarea iniial (uniti de nvmnt profesional i tehnic)

Lista studiilor de caz:

1. COLEGIUL TEHNIC DE POT I TELECOMUNICAII GHEORGHE AIRINEI BUCURETI 2. COLEGIUL ECONOMIC ION GHICA TRGOVITE 3. COLEGIUL ECONOMIC BUZU 4. COLEGIUL TEHNIC MIRCEA CRISTEA" BRAOV 5. COLEGIUL TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTAR DUMITRU MOOC BUCURETI 6. GRUPUL COLAR INDUSTRIAL ELECTROPUTERE CRAIOVA 7. COLEGIUL TEHNIC LAZR EDELEANU PLOIESTI 8. COLEGIUL AGRICOL DIMITRIE CANTEMIR HUI 9. COLEGIUL TEHNIC DE CONSTRUCII I PROTECIA MEDIULUI ARAD 10. COLEGIUL TEHNIC GHEORGHE ASACHI" BOTOANI

Principii i practici de asigurare a calitatii n nvmntul profesional i tehnic

Practicile institutionale prezentate n prima parte a acestui volum sunt propuse de Grupuri colare i Colegii tehnice care au rolul de centre de resurse n cadrul reelei de coli de nvmnt profesional i tehnic. Rolul instituional al acestor centre de resurse este cel de faciltare a transferului de inovaie n sistemul de nvmnt profesional i tehnic, ctre celelalte scoli asistate prin programe finantate de Uniunea Europeana prin fonduri Phare de coeziune economic i social. In condiiile gneralizrii msurilor de asigurare a calitii proceselor de educaie i formare profesional la nivelul ntregii reele de coli i colegii tehnice, centrele de resurse devin noduri de reea, respectiv centre de diseminare i de asistare metodologic a unor reele teritoriale de coli. Cadrul metodologic de asigurare a calitii n nvmntul profesional i tehnic (CNAC) a fost lansat n anul 2003 n regim pilot, sub coordonarea CNDPT. n prezent, se afl n revizuire, n scopul unei mai bune corelri cu prevederile Legii 87/2006, pentru asigurarea calitii n educaie. CNAC utilizeaz o serie de standarde sub forma unor criterii i procese pentru a crea praguri ale calitii la nivel de sistem i la nivel de furnizor. Principiile CNAC se bazeaz pe evaluarea declaraiilor de calitate ale furnizorului, prin practicile de auto-evaluare i de validare extern (evaluare/audit extern), componentele de sistem avnd n vedere urmtoarele procese corelate: Autorizarea/acreditarea furnizorilor i programelor de educaie i formare profesional; Auto-evaluarea desfurat la nivelul fiecrui furnizor de educaie; Validarea extern a autoevalurii i examinarea furnizorilor printr-un proces de audit extern; Colectarea i diseminarea datelor privind calitatea programelor de educaie i formare profesional. CNAC se raporteaz la Cadrul Comun de Asigurare a Calitii pentru nvmntul Profesional din Europa (Common Quality Assurance Framework - CQAF) i la Ghidul European privind Autoevaluarea pentru Furnizorii de Educaie i Formare Profesional i definete opt arii de evaluare a calitii numite principii ale calitii. Acestea pot fi identificate i prin raportare la cerinele formulate de Cadrul European pentru Managementul Calitatii (EFQM) i ISO9001. Aceste opt principii ale calitii sunt formulate astfel nct s corespund criteriilor de referin ale CQAF (Planificare/Implementare/Evaluare/Revizuire i schimbare): 1. Managementul calitii 2. Responsabilitile de management 3. Managementul resurselor 4. Proiectare i dezvoltare 5. Predare si invare 6. Evaluarea i certificarea nvrii 7. Msurare i analiz 8. mbuntire Pentru facilitarea aplicrii metodologiei recomandate de CQAF, respectiv a autoevalurii, MoER prin CNDPT au lansat un Manual de Autoevaluare a calitii programelor de educaie, n care sunt expuse criterii i proceduri clare pentru coli n realizarea evalurii calitii tuturor aspectelor procesului de pregtire colar. Fiecare din principiile calitii este constituit n arii de evaluare i este divizat ntr-un numr de declaraii i de descriptori de perfoman, precum i 6

n sugestii de dovezi prezentate, care sunt folosite pe parcursul desfurrii proceselor de autoevaluare, monitorizare intern i validare extern. Aprecierea final a gradului de rspuns n evaluarea calitii se realizeaz pe o scal de la 1 la 3. Sarcinile de validare extern sunt preluate n acest moment de inspectoratele colare judeene, care efectueaz inspecii anuale n scopul evalurii externe a rapoartelor de autoevaluare realizate de coli. Un Manual de validare extern prin inspecie a fost redactat pe baza acelorai criterii i cu utilizarea acelorai descriptori de calitate. Este de ateptat ns, ca, n viitor, evaluatorii externi s fie recrutai pe baza expertizei probate i a certificrii acestei expertize, modalitate de recrutare pentru care Agenia Romn pentru Asigurarea calitii n nvmntul Preuniversitar (ARACIP) va juca un rol important. Rapoartele de evaluare au artat c autoevaluarea a avut ca rezultat o identificare cuprinztoare a punctelor forte i slabe ale colilor, i a permis acestora construirea unor planuri de mbuntire realiste. Cele zece cazuri prezentate n aceast prim parte a Ghidului sunt expresie a unor practici considerate eficiente n urma derulrii a dou etape de autoevaluare i de evaluare extern, n perioada 2004-2006. n majoritate, experienele nregistrate de coli au demonstrat o atitudine pozitiv n implementarea msurilor de asigurare a calitii. Rapoartele de progres arat c mbuntirile nregistrate au fost realizate att n cadrul procesului de predare-nvare prin dobndirea i utilizarea unor metode de nvare centrate pe nevoile individuale a elevilor, ct i la nivelul managementului relaiilor interne i al echipelor, nregistrndu-se o mai bun colaborare a cadrelor didactice n cadrul catedrelor (ariilor curriculare), o comunicare deschis cu elevii, o mai bun participare a elevilor la lecii, precum i o mai bun promovare a colii la nivelul comunitii locale. Experienele prezentate n cadrul acestui Ghid prezint similariti i diferene. Sunt similare n msura n care toate colile au aplicat standardele impuse de CNAC i de metodologia celor dou manuale pentru evaluarea calitii. Dat fiind adoptarea simultan a principiilor calitii, colile se refer, n egal msur, la rezultate obinute prin evaluarea principiului 5 de calitate referitor la procesul de predare-nvare, rezultate evaluate pe baza unui numr de 27 de descriptori de calitate. Experienele colilor sunt diferite n msura n care colile au aplicat criteriile de evaluare intern n condiii specifice, determinate de domeniul de formare profesional, de contextul administrativ i de colaborare instituional (inclusiv parteneriatele sociale), de capacitatea intern (resurse umane i materiale) i de compoziia populaiei colare. Specificul anumitor practici colare este determinat i de capacitatea colilor de a fi dezvoltat proceduri interne de asigurarea calitii (fie de observare a leciilor, fie de evaluare a progresului colar individual, fie de apreciere a stilurilor individuale de nvare, chestionare de evaluare a satisfaciei elevilor sau a angajatorilor cu care s-au formulat acorduri de practic, etc). Pentru selectarea studiilor de caz, am adresat invitaia tuturor celor 22 de centre de resurse, dar am ncercat s reinem acele experiene care s-au dovedit novatoare n asimilarea cadrului comun de asigurare a calitii, prin adugarea unor practici i instrumente proprii. Care ar fi principalele aspecte definitorii ale eficienei demonstrate de colile prezentate n cadrul acestui Ghid? a) n marea lor majoritate, colile demonstreaz, la diferite niveluri, aranjamente interne proprii pentru introducerea msurilor de asigurare a calitii;

b) colile demonstreaza capacitatea de a coordona procesul intern de asigurare a calitii, prin structuri proprii, respectiv prin comisiile de asigurare i de evaluare intern a calitii; c) colile demonstreaz efort instituional n adoptarea criteriilor cadrului de referin, european i naional, de asigurare a calitii, anume: formularea misiunii i a obiectivelor specifice, prin planuri de aciune; adoptarea prin acord intern a unor msuri de aplicare a criteriilor formulate de manualul de autoevaluare i de dezvoltare a unor proceduri interne; organizarea procesului de monitorizare intern a calitaii, precum i vizitelor de monitorizare extern, realizat de colegi din instituii similare - directori sau coordonatori ai comisiilor de asigurare a calitii; evaluarea perfoemnaelor interne, pe baza evidenelor colectate, precum i elaborarea rapoartelor anuale cu privire la calitatea probat; elaborarea planurilor de mbuntire a calitii, pe baza aprecierii relaizate de validarea extern prin inspecie.

Am fi dorit, de asemenea, dup acest prim exerciiu de culegere a unor bune practici instituionale, s putem face recomandri pentru stabilirea unor niveluri de referin i pentru facilitarea transferului experienelor pozitive. Acest aspect este mai puin vizibil n comentariile furnizate de studiile de caz. Inevitabil, experiena nregistrat este mult prea recent i insuficient maturizat pentru a crea veritabile niveluri de referin la nivel naional. Cu toate acestea, credem c cele zece cazuri prezentate pot constitui o surs de inspiraie i de dialog ntre coli, c vor stimula interesul pentru aplicarea i ameliorarea instrumentelor de evaluare intern i extern a calitii i vor produce, de asemenea, mai mult ncredere public n instituiile i programele de educaie i de formare profesional.

Adela Rogojinaru

COLEGIUL TEHNIC DE POT I TELECOMUNICAII GHEORGHE AIRINEI

Str. Romancierilor, Nr.1, Sector 6, Bucureti Tel. 4134645 Fax 4131413 e-mail: colegiulairinei@gmail.com Website: http://ptcbuc.euroweb.ro

AUTORI: Prof. Seefeld Radu Prof. Trifu Adiana

I. Descrierea contextului o Descrierea domeniului: - educaie i formare profesional - formarea continu Sector profesional/ocupaional: - tehnic /telecomunicaii - servicii / pot; alimentaie public - nvmnt Categorii de clieni: 1. Comunitatea local 2. Cadre didactice: - ingineri profesori - maitri instructori - alte categorii de cadre didactice 3. Persoane dezvantajate social n vederea facilitrii integrrii i reintegrrii pe piaa muncii; aduli aflai n exercitarea unei profesii : programe de formare continu sau de reconversie profesional/ Evaluarea de competen . COLEGIUL DE POT I TELECOMUNICAII GHEORGHE AIRINEI este o coal cu tradiie n unul dintre domeniile importante ale economiei naionale comunicaiile, domeniu aflat ntr-o continu dezvoltare. Apariia firmelor particulare n domeniu prin dispariia monopolului de stat va influena solicitarea de for de munc adecvat pregtit. Modernizarea echipamentelor partenerilor economici tradiionali pentru a face fa concurenei, va implica un necesar de formare pentru personalul deja angajat. Centrele de Instruire i Documentare din domeniu nu au capacitatea necesar pentru a absorbi tot personalul cu necesar de dezvoltare profesional, ntr-un timp scurt. Domeniile de formare vizate sunt atractive prin ctigurile mari care pot fi obinute de ctre cei angajai n domeniul comunicailor. Conform timp anul 2025 : n Romnia, sectorul comunicaiilor a cunoscut, n ultimii ani, o evoluie deosebit de dinamic, caracterizat printr-un ritm constant de cretere a investiiilor, privatizare i Strategiei de dezvoltare a sectorului de comunicaii electronice din Romnia document ce propune o strategie de dezvoltare pe termen lung, avnd ca orizont de

10

liberalizare, n condiiile unor evoluii tehnologice spectaculoase.

Tema comun a

ansamblului de politici privind dezvoltarea pieei comune a serviciilor i echipamentelor de telecomunicaii, cristalizat n cadrul procesului de ridicare progresiv a barierelor n calea liberei operri a reelelor, a furnizrii serviciilor i a circulaiei echipamentelor n Uniunea European (stimulat de Cartea Verde), este echilibrarea balanei ntre liberalizare i armonizare, competiie i serviciu public. Noul cadru de reglementare corespunde unui nou stadiu de dezvoltare a sectorului de comunicaii, marcat de existena unor piee noi, dinamice i cu o evoluie greu predictibil, n care numrul actorilor i complexitatea problemelor se multiplic semnificativ fa de stadiile anterioare. Avnd cmin i cantin i avnd n vedere profilul unic al formrii iniiale, bazinul tradiional de recrutare a formabililor a fost zona de sud a rii, conform actualei reorganizri REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA i REGIUNEA SUD VEST OLTENIA. Conform PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA:
n

regiunea 3 SUD MUNTENIA sunt domenii pentru care nu este oferta colar : Pota, Regiunea 3 Sud Muntenia evoluia ocuprii va fi influenat de un complex de factori. Pe

tehnici poligrafice, sau oferta este mult diminuat.

n

de o parte, fluxul de investiii se apreciaz c va genera noi locuri de munc. Se ateapt ca ntreprinderile mici i mijlocii s aib, de asemenea, o contribuie pozitiv asupra creterii gradului de ocupare.
Totodata

din nevoia de a rspunde nevoilor de schimbare s-a constatat creterea numrului

de clase de nivel 2 si 3 in domeniile : Nivelul 2 Mecanic, Electrotehnic, Electronic, Agricultur, Turism, Industria textil i pielrie Industria materialelor de construcii, Comer Nivelul 3 Finane, Administraie, turism i alimentaie , Protecia mediului Electronica, Telecomunicaii . Conform PRAI REGIUNEA SUD VEST OLTENIA:
q Aa cum a rezultat din analiza pieei muncii, domeniile prioritare sunt :

construciile,

industria alimentar, industria prelucrrii lemnului, electronic, automatizri, materiale de construcii i sectorul servicii. Calificri i niveluri ale calificrilor din perspectiva anului 2010(EXTRAS din PRAI): REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA Sector Industrie 38% Domeniul calificrii Electronic, automatic i informatic tehnologia informaiei Telecomunicaii 1 Nivel (%) 2 3 5 95 100 Prioritati 1 1 11

Servicii 27%

Turism, agroturism, alimentatie publica si activitati conexe Pota

40 -

40 -

20 -

1 4

REGIUNEA SUD VEST OLTENIA Sector economic Domeniul calificrii Nivel % 1 5 de calificare Prioritate 2 20 50 35 3 75 100 30 65 1 1 1 1 2

Electronic, automatizri Tehnologia informaiei Turism, agroturism, alimentaie public i Servicii 20 activiti conexe De la 36.3% la 55 % n Telecomunicaii 0 2010 Pota -

Legenda pentru prioritatea de dezvoltare: 1 domeniu aflat n cretere 2 domeniu aflat n scdere 3 domeniu constant 4 domeniu nou o Prezentarea furnizorului: Colegiul Tehnic de Pot i Telecomunicaii Gheorghe Airinei i asum misiunea de a pregati specialiti n domeniul comunicaiilor, capabili de a utiliza cunotine tiinifice, tehnice i cultural-umaniste valoroase, de a se integra n procesele tehnologice economice i socialculturale ale societii romneti i ale lumii contemporane, cu anse reale n competiia pe piaa muncii i care s le asigure o educaie complet cu avantaje pe termen lung. Principalul nostru obiectiv este acela de a contribui la dezvoltarea economic i social a Romniei oferind educaie i pregtire profesional de calitate clienilor notri (elevi i societate). Baza succesului Colegiului Tehnic de Pot i Telecomunicaii o reprezint calitatea i eficiena serviciilor prestate clienilor interni i externi i, drept urmare, prima grij i responsabilitate a fiecarui salariat al scolii, ncepnd cu conducerea acesteia, este calitatea procesului de nvatmnt i a proceselor conexe acestuia, n concordan cu principiile TQM. nfiinat n anul 1942 n Bucureti ca coal Medie Tehnic de Telecomunicaii cu durata de 4 ani, coala avea ca scop principal pregtirea tehnicienilor pentru unitile de pot i telecomunicaii. n anul 1966 prin Legea nr.2, ia fiin Liceul de Pot i Telecomunicaii cu durata de 5 ani, care a funcionat n localul Potei Centrale, iar n anul 1970 se transform n Grupul colar de Pot i Telecomunicaii, funcionnd n sediul actual din strada Romancierilor nr. 1, sectorul 6. Prin Ordinul Ministrului Educaiei Naionale nr. 4565/19.09.2000, s-a aprobat ca din anul colar 2000-2001 s funcionm sub denumirea COLEGIUL TEHNIC DE POT I TELECOMUNICAII GHEORGHE AIRINEI.

12

Pas 1. Instruirea directorilor unitii de nvmnt n domeniul managementului calitii Cei 3 directori au participat la formri n domeniul Auditului calitii i sunt certificai ca auditori. Directorul adjunct care are responsabilitatea coordonrii activitilor care vizeaz asigurarea calitii este doctorand n domeniul Managementului calitii. Tema lucrrii de doctorat vizeaz dezvoltarea Sistemului de Management al Calitii n nvmntul profesional i tehnic . Pas 2. Informarea membrilor Consiliului de Administraie al unitii colare Pas 3. Informarea Cosiliului Profesoral Pas 4. Implicarea efilor de catedr n proiect Pas 5. Implicarea Consiliului elevilor n activitate Pas 6. nfiinarea Centrului de documentare n domeniul calitii n nvmnt la bibliotec i a punctelor de informare la Cabinetul metodic i cancelarie

13