ETABS P100 Pereti

EXEMPLUL 3
- constructie cu pereti structurali de beton armat
Descrierea constructiei: Cladire amplasata in Bucuresti; 3 subsoluri (hs=3m) + parter (hs=6m) + 10 etaje (hs=3m); 5 travee x 8 m; 5 deschideri 2x7+1x4+2x7 m; Date arhitecturale: Functiune de birouri si anexe specifice; Inchideri cu pereti cortina; Compartimentari cu pereti din gips-carton; Pardoseli curente; Terasa necirculabila; Parcaje la subsol; Caracteristici structurale si materiale folosite: Pereti structurali, stalpi, grinzi, placi de beton armat monolit; Beton C24/30 (fcd=18N/mm2, fctd=1.25N/mm2); C32/40 (fcd=22.5N/mm2, fctd=1.45N/mm2); ([3] tabel 3); Otel Pc52 (fyd=300N/mm2) ([3] tabel 6);
Fundatie si teren de fundare: Radier general ; Teren de fundare avand (dupa corectii ) pconv=500kPa, ks=50000 kN/m3; Sapatura generala in taluz Caracterizarea amplasamentului si a constructiei cf. [2] : Accceleratia terenului pentru proiectare IMR 100 ani ag=0.24g (fig. 3.1); Perioada de control (colt) Tc=1.6 sec (fig. 3.2); Clasa de ductilitate H (pct 5.2.1.); Clasa de importanta si de expunere I=1.2 (tabel 4.3); Principalele reglementari tehnice avute in vedere sunt: [1] CR 2-1-1.1 Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat [2] P100-1/2006 Cod de proiectare seismica; [3] STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat; [4] CR0-2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii; [5] NP112-04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa. Exemplul de proiectare 3 1 Constructie cu pereti structurali de beton armat
Exemplul de proiectare 3
Constructie cu pereti structurali de beton armat
SCHEMA GENERALA A OPERATIILOR DE PROIECTARE

I. Alcatuirea initiala a structurii ([1] cap.2) dispunerea peretilor structurali in planul structurii; alegerea formei si dimensiunii peretilor; alcatuirea infrastructurii: dispunerea peretilor, alegerea dimensiunilor, dispunerea golurilor in pozitii avantajoase ; Identificarea incarcarilor si precizarea marimii acestora incarcari verticale conform temei de arhitectura si seriei STAS 10101 (incarcari in constructii) incarcari orizontale conform [2] cap. 3, 4, 5 Stabilirea pe scheme simplificate a valorilor fortelor axiale in pereti si a fortei taietoare de baza ([1] pct. 4.1.-4.2.) Verificarea preliminara a sectiunii peretilor ([1] pct. 4.2.3.) si a sectiunilor grinzilor de cuplare ([1] pct. 4.3.) Schematizarea peretilor pentru calcul stabilirea geometriei axelor (deschideri si inaltimi de nivel), a zonelor deformabile si a celor de mare rigiditate; stabilirea sectiunilor active ale peretilor structurali ([1] pct. 5.2.1); stabilirea sectiunilor active ale grinzilor de cuplare ([1] pct. 5.2.2); stabilirea modulilor de rigiditate ale elementelor strucurale ([1] pct. 5.2.4); stabilirea nivelului de incastare a peretilor in schema de calcul; Definitivarea evaluarii incarcarilor si a gruparilor de incarcari Calculul structurii la incarcari orizontale si incarcari verticale Prelucrarea rezultatelor calcului structural si determinarea valorilor de proiectare ale eforturilor in sectiunile semnificative Calculul armaturii longitudinale a grinzilor de cuplare pentru armaturile dispuse orizontal sau inclinat, dupa caz ([1] pct. 6.2.4.) Calculul sectiunilor de la baza peretilor structurali la incovoiere cu forta axiala, pe baza metodei generale din [3] verificarea sectiunii de baza utilizand criteriul ductilitatii minime necesare ([1] pct. 6.4.); dimensionarea armaturilor longitudinale (fortele axiale din pereti corespund efectului indirect al fortelor orizontale, stabilit in ipoteza plastificarii tuturor grinzilor de cuplare ([1] pct. 6.2.6.); Determinarea zonei plastice potentiale (zona A) de la baza peretilor ([1] pct. 6.1.) Determinarea eforturilor de dimensionare ale peretilor la incovoiere cu forta axiala ([1] pct. 6.2.1.-6.2.2.) determinarea coeficientului , de suprarezistenta; determinarea momentelor incovoietoare de proiectare ;
II.
III.
IV.
V.
VI. VII. VIII.
IX.
X.
XI. XII.
XIII.
Calculul la incovoiere cu forta axiala a sectiunilor de pereti din afara zonei plastice potentiale ([1] pct. 6.2.2.) verificarea sectiunilor de beton; dimensionarea armaturilor longitudinale; Determinarea valorilor fortelor taietoare de proiectare Calculul grinzilor de cuplare la forta taietoare determinarea fortelor taietoare de proiectare ([1] pct. 6.2.5.); verificarea gradului de solicitare la forta taietoare ([1] pct. 6.6.2.); dimensionarea armaturilor transversale sau inclinate, dupa caz ([1] pct. 6.6.3-6.6.4.); Calculul peretilor la forta taietoare in sectiuni inclinate (in functie de raportul inaltimea peretelui/inaltimea sectiunii peretelui) determinarea fortelor taietoare de proiectare ([1] pct. 6.2.3.); verificarea gradului de solicitare la forta taietoare ([1] pct. 6.4.3.); dimensionarea armaturilor orizontale ([1] pct. 6.5.2.a ); Calculul armaturii de conectare in rosturi de turnare ([1] pct. 6.5.2.b) Calculul armaturilor orizontale in imbinarile verticale in cazul elementelor prefabricate ([1] pct. 6.5.3.) determinarea valorii fortelor de lunecare in rostul vertical; calcul armaturii orizontale; Alcatuirea sectiunilor peretilor structurali verificarea dimensiunilor sectiunilor de beton ([1] pct. 7.1.-7.2.); detalierea armaturilor de rezistenta si a armaturilor constructive ([1] pct. 7.3.); verificarea conditiilor de armare minima a zonelor de la extremitatile sectiunilor ([1] pct. 7.5.); verificarea conditiilor de armare minima in inima peretilor ([1] pct. 7.4.); detalii de alcatuire (intersectii de pereti, ancoraje si innadiri etc. [1] pct. 7.5.3.); Prevederea armaturii transversale suplimentare (daca este necesara [1] pct. 7.5.2.) armatura de confinare cand >lim ; armatura pentru impiedicarea flambajului barelor comprimate in zonele in care procentul de armare longitudinala depaseste valoarea 2,4/Ra ; Armarea suplimentara in jurul golurilor ([1] pct. 7.5.4. si fig. 7.4.) Alcatuirea sectiunii grinzilor de cuplare ([1] pct. 7.6.) Alcatuirea panourilor prefabricate in cazul structurilor cu pereti structurali prefabricati ([1] pct. 8.2.-8.3.) Calcul planseelor ca diafragme la fortele seismice orizontale ([1] pct. 8.7.) precizarea schemei statice; calculul momentelor incovoietoare si a fortelor taietoare; dimensionarea armaturii longitudinale si transversale; dimensionarea armaturii longitudinale din centuri pentru rolul de colectare a incarcarii transmise din planseu la pereti; dimensionarea armaturii din planseu pentru preluarea efectelor datorate tendintei de oscilatie asincrona; 5 Constructie cu pereti structurali de beton armat
XIV. XV.
XVI.
XVII. XVIII.
XIX.
XX.
XXI. XXII. XXIII.
XXIV.
XXV. XXVI. XXVII. XXVIII.
Modelarea infrastructurii pentru calcul ([1] cap.9) Calculul eforturilor in elementele infrastructurii ([1] pct.6.2.2.) Calcul de dimensionare a elementelor infrastructurii si a fundatiilor Alcatuirea (armarea) elementelor infrastructurii si a fundatiilor
Nota: Prezentarea operatiilor de proiectare din prezentul exemplu urmareste succesiunea din schemabloc. In mod firesc nu se trateaza operatile de la pct. XXIII, structura constructiei fiind din beton armat monolit. O parte dintre operatii sunt comasate. De exemplu calculul si verificarea armaturilor longitudinale si transversale pentru peretii structurali si grinzile de cuplare sunt prezentate simultan ca urmare a utilizarii unor programe de calcul care furnizeaza impreuna aceste rezultate. Programele de calcul utilizate la intocmirea exemplului de proiectare au fost: o ETABS pentru calculul de ansamblu al structurii; o o serie de programe intocmite de Catedra de Beton Armat din Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti pentru dimensionarea elementelor structurale din beton armat. Inainte de parcurgerea exemplului de calcul se recomanda consultarea P100-1/PROIECTAREA SEISMIC A CLDIRILOR. VOLUMUL 2. COMENTARII I EXEMPLE DE CALCUL.
1. Alcatuirea initiala a structurii

Prin alcatuirea initiala judicioasa a structurii se poate asigura un raspuns seismic favorabil si se pot evita complicatii ulterioare de calcul si executie. Aceasta operatie vizeaza amplasarea peretilor structurali in pozitiile avantajoase din punct de vedere structural, astfel incat conditiile enuntate in [2] cap. 4.1-4.4 sa fie respectate. Simultan se urmareste satisfacerea necesitatilor arhitecturale si functionale care rezulta din indeplinirea cerintelor esentiale enuntate de Legea 10 si detaliate prin reglementari tehnice specifice. In exemplul propus peretii structurali sunt amplasati pe ambele directii principale, atat la interiorul constructiei (unde sunt lestati), cat si perimetral (unde asigura brate de parghie consistente la preluarea torsiunii generale a constructiei). Configuratia in plan a structurii, fara intersectii de pereti pe cele doua directii principale ale cladirii, permite o modelare simpla si fidela a structurii si, ca urmare, un control sigur al raspunsului structurii. Forma sectiunii peretilor, cu inimi pline cu bulbi la capete (forma de haltera) este optima din punct de vedere al performantelor seismice. Dimensiunile grinzilor dintre peretii transversali de pe contur asigura o cuplare eficienta a acestora, cu spor consistent de rigiditate si rezistenta. Forma si dimensiunile peretilor sunt asemanatoare pe ambele directii ceea ce asigura armari similare si detalii de executie repetitive.
2. Identificarea actiunilor si precizarea marimii acestora predimensionarea elementelor, cu exceptia peretilor structurali)
(inclusiv
In prezentul exemplu se folosesc terminologia, definitiile si caracterizarea actiunilor (si implicit a efectelor acestora) conform [4]. Se detaliaza proiectarea pentru gruparea actiunilor, respectiv gruparea efectelor structurale ale actiunilor, care contin actiunea seismica cf. [4] rel. 4.13:
n
j =1
Gk,j + I AEk + 2,i Qk,i
unde:
Gk,j Qk,i AEk
2,i I
- este efectul actiunii permanente j , luata cu valoarea caracteristica; - este efectul pe structura al actiunii variabile i , luata cu valoarea caracteristica; - valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurenta IMR adoptat de [2] pentru Starea Limita Ultima (ULS) ; - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile i ; - coeficient de importanta si expunere a cladirii cf. [2] tabel 4.3.
Valorile caracteristice Gk si Qk sunt valorile normate ale actiunilor conform standardelor de incarcari. Pentru incarcarile din zapada si cele datorate exploatarii 2 = 0.4 2.1. Incarcari combinate (se manifesta simultan si sunt distribuite identic)
Denumire incarcare combinata 1 Terasa necirculabila (kN/mp) beton panta 100 mm strat difuziune bariera vapori izolatie termica polistiren extrudat sapa 20 mm hidroizolatie strat protectie pietris 40 mm placa 180 mm valoare caracteristica gn ~ gk 2.40 0.05 0.06 0.03 0.44 0.15 0.72 3.85 4.50 8.35 qn ~ qk 2.00 2 g n ~ gk 1.27 0.50 0.20 0.10 2.07 4.50 6.57 gn ~ gk 0.70 0.30 1.00 gn ~ gk 3.75 1.32 5.07 valoare de proiectare
gEd = gEd = 2 0.4 qEd =
2.40 0.05 0.06 0.03 0.44 0.15 0.72 3.85 4.50 8.35 2 qk 0.80 0.80
Zapada (kN/mp) zapada
Pardoseli+compartimentari+tavan (kN/mp) pardoseala rece compartimentari tavan fals instalatii placa 180 mm
gEd = gEd =
1.27 0.50 0.20 0.10 2.07 4.50 6.57
Perete cortina (kN/mp) perete cortina structura sustinere
gEd =
0.70 0.30 1.00
Atic (kN/ml) zidarie intarita 125 mm h=1.5 m tencuiala 2x20 mm
gEd =
3.75 1.32 5.07
Perete beton 400 mm (kN/mp) perete beton placaj gipscarton
gn ~ gk 10.00 0.20 10.20 gn ~ gk 12.50 0.20 12.70 g n ~ gk 12.25 0.64 12.89 g n ~ gk 20.25 0.8 21.05 gn ~ gk 5.25 5.25 gn ~ gk 4.50 4.50 gn ~ gk 3.75 3.75 qn ~ qk 2.00 2.00 qn ~ qk 3.00 3.00 qn ~ qk 0.75
gEd =
10.00 0.20 10.20
Perete beton 500 mm (kN/mp) perete beton placaj gipscarton
gEd =
12.50 0.20 12.70
Stalp 700x700 mm (kN/ml) beton placaj gipscarton
gEd =
12.25 0.64 12.89
Stalp 900x900 mm (kN/ml) beton placaj gipscarton
gEd =
20.25 0.80 21.05
10
Grinda 300x700 mm (kN/ml) beton
gEd =
5.25 5.25
11
gEd =
4.50 4.50
12
gEd = 2 0.4 qEd = 2 0.4
3.75 3.75 2qk 0.80 0.80 2 qk 1.20 1.20 2 qk 0.30 0.30 2 qk 1.00 1.00
13
Utila birouri (kN/mp) utila
14
Utila circulatii (kN/mp) utila
15
Utila terasa necirculabila (kN/mp) utila
2 0.4 qEd = 2 0.4 qEd =
16
Utila interior pt predimensionare (kN/mp) utila
qn ~ q k 2.50 2.50
Nota: Incarcarea combinata nr. 16 este folosita doar la faza de predimensionare a elementelor si reprezinta o valoare ponderata a incarcarilor nr. 13 si nr. 14. 2.2. Predimensionare placa La faza de predimensionare se considera lumina aproximativ egala cu deschiderea interax. Trama tipica este 8x7m, placa fiind armata pe doua directii. Incarcarea utila nu este preponderenta. Pentru limitarea sagetilor verticale si obtinerea unor procente de armare economice se pot utiliza urmatoarele conditii : hf >
P = 167 mm ; 180
L L = 200mm < hf < = 175mm ; 40 35
hf > 60 mm , unde : hf P L grosimea placii ; se alege hf=180 mm ; perimetrul ochiului de placa considerat ; deschiderea minima a ochiului de placa considerat ;
Pentru simplitatea executiei se adopta aceiasi grosime si pentru deschiderea centrala unde placa se descarca unidirectional.
2.3. Predimensionare grinzi La faza de predimensionare lumina grinzii se considera egala cu deschiderea. Pentru grinzi de cadru se recomanda pe criterii de rigiditate, rezistenta si simplitate a executiei urmatoarele rapoarte:
L L ; .... 12 10 1 1 bw=( .... )hw , unde : 3 2 hw = hw bw L inaltimea sectiunii grinzii ; latimea sectiunii grinzii ; deschiderea grinzii
Aplicarea conditiilor de mai sus conduce la: - pentru grinzile longitudinale cu deschiderea L=8,0 m hw=667800 mm ; se alege hw=700 mm bw=233350 mm ; se alege bw=300 mm - pentru grinzile transversale cu deschiderea L=7,0 m hw=583700 mm ; se alege hw=600 mm bw=200300 mm ; se alege bw=300 mm - pentru grinzile transversale cu deschiderea L=4,0 m hw=330400 mm ; se alege hw=500 mm bw=167250 mm ; se alege bw=300 mm; alegerea unor dimensiuni marite ale sectiunilor in acest caz simplifica armarea si cofrarea planseului.
2.4. Predimensionare stalpi Stalpii structurii se clasifica in clasa b, cf. [3] pct. 1.2.5.1. respectiv grupa B cf. [3] pct. 6.4.1. Criteriile restrictive referitoare la (inaltimea relativa a zonei comprimate) din [3] pct. 3.2.4. pot fi relaxate acceptandu-se un grad mai mare se compresiune a stalpilor decat in cazul stalpilor din grupa A, stalpi cu rol principal in preluarea actiunilor seismice.
La actiuni seismice severe exista posibilitatea ca unele sectiuni de stalpi sa dezvolte, totusi, deformatii plastice semnificative rezultate din deformarea laterala a structurii. Din aceasta cauza si pentru limitarea efectelor curgerii lente se propun valori moderate si diferentiate in functie de pozitia stalpilor in structura pentru a asigura ductilitati suficiente fara sporuri de armatura transversala. Dimensiunile sectiunilor stalpilor se determina din conditia de ductilitate minima, respectiv conditia de limitare a zonei comprimate (a inaltimii relative ) sau din conditia echivalenta a limitarii efortului axial normalizat. Din considerente constructive toti stalpii sunt patrati si stalpii de colt s-au ales cu aceeasi sectiune ca a stalpilor de margine intermediari. Exemplul de proiectare 3 9 Constructie cu pereti structurali de beton armat
Simbolurile utilizate reprezinta : gEd, qEd valoarea de proiectare a incarcarii combinate, permanante sau a componentei cvasipermanente a incarcarii, pentru calcul la actiuni seismice; Aaf aria aferenta; lungimea de grinda aferenta stalpului; Laf NEd forta axiala in cazul calculului la actiuni seismice NEd = qEd Aaf ; NEd = gEd Aaf, NEd = qEd Laf ; NEd = gEd Laf , dupa caz; forta axiala normalizata in gruparea de actiuni seismica, = NEd/(Ac fcd) ; Ac - aria sectiunii de beton a stalpului; Ac=NEd,tot/fcd fcd valoarea de proiectare a rezistentei betonului la compresiune = 15,5 N/mm2; bc dimensiunea sectiunii normale a stalpului; bc=hc=(Ac,nec)1/2 hc inaltimea sectiunii de beton a stalpului ; bc=hc; abrevierile utilizate ca indici reprezinta: rec recomandat; nec necesar; tot total; ef efectiv;
Stalp interior nr. crt. 1 2 3 10 11 15 16 Denumire incarcare combinata Terasa necirculabila (kN/mp) Zapada (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) Grinda 300x700 (kN/ml) Grinda 300x600 (kN/ml) Utila terasa necirculabila (kN/mp) Utila interior pt predim. (kN/mp) rec = 0,50 gEd(qEd) kN/m sau kN/m2 8.35 0.80 6.57 5.25 4.50 0.30 1.00 Aaf(Laf) m sau m2 56 56 560 88 77 56 560 NEd,tot (kN) = Ac,nec (m2) = bc,nec (m) = bc,ef=0.90 m NEd,tot (kN) = NEd kN 467.6 33.6 3679.2 462.0 346.5 16.8 560.0 5566 0.845 0.919 Greutate stalp (kN) 709 6274
ef =0.506
Stalp intermediar fatada nr. crt. 1 2 3 4 5 10 11 15 16 Denumire Terasa necirculabila (kN/mp) Zapada (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) Perete cortina (kN/mp) Atic (kN/ml) Grinda 300x700 (kN/ml) Grinda 300x600 (kN/ml) Utila terasa necirculabila (kN/mp) Utila interior pt predim. (kN/mp) rec =0.45
gEd/qEd kN/m sau kN/m2 8.35 0.80 6.57 1.00 4.81 5.25 4.50 0.30 1.00
Aaf/Laf m sau m2 28 28 280 280 8 88 38.5 28 280 NEd,tot (kN) = Ac,nec (m2) = bc,nec (m) = bc,ef=0.70 m NEd,tot (kN) =
NEd kN 233.8 16.8 1839.6 280.0 38.4 462.0 173.3 8.4 280.0 3332 0.566 0.753 Greutate stalp (kN) 429 3761
ef =0.502
10
Stalp colt nr. crt. 1 2 3 4 5 10 11 15 16 Denumire Terasa necirculabila (kN/mp) Zapada (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) Perete cortina (kN/mp) Atic (kN/ml) Grinda 300x700 (kN/ml) Grinda 300x600 (kN/ml) Utila terasa necirculabila (kN/mp) Utila interior pt predim. (kN/mp) rec =0.40
gEd/qEd kN/m sau kN/m2 8.35 0.8 6.57 1 4.806 5.25 4.5 0.3 1
Aaf/Laf m sau m2 14 14 140 262.5 7.5 44 38.5 14 140 NEd,tot (kN) = Ac,nec (m2) = bc,nec (m) = bc,ef=0.70 m NEd,tot (kN) =
NEd kN 116.9 8.4 919.8 262.5 36.0 231.0 173.3 4.2 140.0 1892 0.394 0.628 Greutate stalp (kN) 429 2321
ef =0.310
3. Stabilirea pe scheme simplificate a valorilor fortelor axiale in pereti. Verificarea preliminara a sectiunii peretilor si a sectiunilor grinzilor de cuplare
Aria totala necesara a sectiunii inimilor peretilor structurali, pe fiecare directie principala a constructiei, din cerinta de limitare a efortului mediu de forfecare la un anumit nivel, este data de relatia de la pct. 4.2.1. din [1]:
Awi>(I n Ap ag/g )/120 unde : Awi I

ag g n Ap - aria inimilor pe directia considerata; - factorul de importanta [2] tabel 4.3; - acceleratia terenului pentru proiectare [2] fig. 3.1; - acceleratia gravitationala la suprafata terenului g=9.81 m/s2; - numarul de plansee situate deasupra nivelului considerat - aria planseului curent
Valorile termenilor care intervin in stabilirea formei finale a formulei de predimensionare sunt acoperitoare in majoritatea cazurilor curente de proiectare (vezi [1] C 4.2.1). Pastrand ipoteza de baza, de limitare a efortului mediu tangential, in masura in care se pot stabili valori mai precise ale valorilor termenilor utilizati in formula de predimensionare, aceasta poate fi imbunatatita si adaptata la situatia de proiectare careia i se aplica, asa cum se recomanda in sectiunea de comentarii a [1]. In cazul structurii considerate in exemplul de proiectare, evaluand mai riguros incarcarile pe plansee, factorul suprarezistentei structurii verticale ( cf. [1] pct. 6.2.2), rezistenta efectiva a betonului si pe baza experientei obtinute din proiectarea unor constructii similare, este posibila obtinerea unei expresii particularizate a formulei de predimensionare. In aceste conditii, aria sectiunilor orizontale ale peretilor la baza structurii, pe fiecare directie principala a structurii, se poate estima cu expresia: Awh > VEd/(' fctd), unde : Awh VEd - aria inimilor peretilor structurali; - forta taietoare de proiectare; 1,5Fb < VEd = Fb Fb cf. [1] pct. 6.2.3. ;
- forta seismica de baza rezultata din aplicarea prevederilor [2]; pentru detaliere vezi pct. 5.2 din exemplul de calcul, Fb = c G;
11
c G
- coeficient seismic reprezentand raportul dintre forta seismica de baza si greutatea constructiei; - greutatea constructiei deasupra nivelului considerat; - media estimata a rapoartelor MRd/MEd (MRd - momentele de rasturnare capabile ale peretilor structurali si MEd - momentele de rasturnare rezultate din calculul structurii) asa cum sunt definite in [1] pct 6.2.2. ; - coeficient de corectie a fortei taietoare, kQ = 1,2 cf. [1] pct. 6.2.3.; - efort tangential normalizat admisibil;
= VEd/(Awo fctd) < 2.5 cf. [1] pct. 6.4.3;

fctd - rezistenta de proiectare la intindere a betonului;
Adoptarea unei valori supraunitare pentru ' conduce la obtinerea unor grosimi mai mici ale peretilor structurali.
3.1.
nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 15
Evaluare greutate constructie supraterana

Greutate terasa Denumire Terasa necirculabila (kN/mp) Zapada (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) Perete cortina (kN/mp) Atic (kN/ml) Perete beton 400 mm (kN/mp) Perete beton 500 mm (kN/mp) Stalp 700x700 (kN/ml) Stalp 900x900 (kN/ml) Grinda 300x700 (kN/ml) Grinda 300x600 (kN/ml) Grinda 300x500 (kN/ml) Utila terasa necirculabila (kN/mp) qEd kN/m sau kN/m2 8.35 0.80 6.57 1.00 4.81 10.20 12.70 12.89 21.05 5.25 4.50 3.75 0.30 Aaf/Laf m sau m2 1280 1280 0 216 144 72 63 45 9 192 126 24 1280 NEd (kN) = qEd,ech (kN/mp)= Aaf/Laf m sau m2 0 0 1280 432 0 144 126 90 18 192 126 24 1280 NEd (kN) = qEd,ech (kN/mp)= Aaf/Laf m sau m2 0 0 1280 648 0 NEd kN 10688.0 768.0 0.0 216.0 692.1 734.4 800.1 580.1 189.5 1008.0 567.0 90.0 384.0 16717 13.06 NEd kN 0.0 0.0 8409.6 432.0 0.0 1468.8 1600.2 1160.1 378.9 1008.0 567.0 90.0 1280.0 16395 12.81 NEd kN 0.0 0.0 8409.6 648.0 0.0
rezulta o valoare a incarcarii uniform distribuite : Greutate nivel curent nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 16 Denumire Terasa necirculabila (kN/mp) Zapada (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) Perete cortina (kN/mp) Atic (kN/ml) Perete beton 400 mm (kN/mp) Perete beton 500 mm (kN/mp) Stalp 700x700 (kN/ml) Stalp 900x900 (kN/ml) Grinda 300x700 (kN/ml) Grinda 300x600 (kN/ml) Grinda 300x500 (kN/ml) Utila interior pt predim (kN/mp) qEd kN/m sau kN/m2 8.35 0.80 6.57 1.00 4.81 10.20 12.70 12.89 21.05 5.25 4.50 3.75 1.00
rezulta o valoare a incarcarii uniform distribuite : Greutate parter nr. crt. 1 2 3 4 5 Denumire Terasa necirculabila (kN/mp) Zapada (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) Perete cortina (kN/mp) Atic (kN/ml) qEd kN/m sau kN/m2 8.35 0.80 6.57 1.00 4.81
12
6 7 8 9 10 11 12 16
Perete beton 400 mm (kN/mp) Perete beton 500 mm (kN/mp) Stalp 700x700 (kN/ml) Stalp 900x900 (kN/ml) Grinda 300x700 (kN/ml) Grinda 300x600 (kN/ml) Grinda 300x500 (kN/ml) Utila interior pt. predim (kN/mp)
10.20 12.70 12.89 21.05 5.25 4.50 3.75 1.00
rezulta o valoare a incarcarii uniform distribuite :
216 189 135 27 192 126 24 1280 NEd (kN) = qEd,ech (kN/mp)=
2203.2 2400.3 1740.2 568.4 1008.0 567.0 90.0 1280.0 18915 14.78
Greutatea totala a suprastructurii rezulta: NEd,tot (kN) = NEd,terasa + 9NEd,niv. crt. + NEd,parter = Incarcarea echivalenta uniform distribuita rezulta: qEd,ech (kN/mp) = NEd,tot (kN)/(n Apl) =
183183
13.01
3.2. Estimarea ariei necesare de pereti structurali Constructia propusa in exemplul 3 de proiectare are structura de rezistenta ordonata si dispusa favorabil, iar greutatea distribuita echivalenta este mai mica decat cea considerata la formula 4.2.1. din [1]. Se adopta o formula de predimensionare asemanatoare, avand criteriu tot limitarea efortului mediu de tangential la baza peretilor, dar in care sunt evaluate mai fidel caracteristicile cladirii (greutatea constructiei deasupra nivelului considerat, forta seismica de baza, aprecierea factorului ). De asemenea se adopta o valoare supraunitara a factorului . Nivelul considerat este cota planseului peste subsolul 1.
directie c NEd,tot (kN) 183183 183183 Fb (kN) 25646 23814 VEd (kN) 38469 35721 Awh (m ) 20.68 19,21
2
Lw =hw (m) 48 42
long transv unde: c NEd,tot Fb VEd Awh Lw bw hw
0.14 0.13
1.25 1.25
1.75 1.75
bw necesar (m) 0.43 0.46
bw ales (m) 0.40 0.50
- coeficient seismic, diferentiat pe cele doua directii; - greutate totala deasupra nivelului considerat; - forta seismica de baza; - factor de supraarmare estimat; - forta taietoare de proiectare VEd = Fb min(1.5 ; 1.2 ); - aria totala a inimilor peretilor pe directia considerata = Lw x bw; - lungimea totala a peretilor pe directia considerata; - grosimea (considerata constanta) inimii peretilor pe directia considerata; - inaltimea sectiunii orizontale a peretilor pe directia considerata;
3.3. Necesitatea prevederii de bulbi sau talpi Necesitatea prevederii de talpi sau bulbi din conditia de ductilitate conform [1] pct.4.2.3. <max=0.35 ; = NEd/(Aw fcd) , unde : max - valoarea maxima a fortei axiale normalizate ; - aria sectiunii orizontale a peretelui de beton ; Aw NEd - forta axiala in perete din incaracri gravitationale in gruparea speciala de incarcari;
Perete longitudinal interior PL2 nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Denumire Terasa necirculabila (kN/mp) Zapada (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) Perete cortina (kN/mp) Atic (kN/ml) Perete beton 400 mm (kN/mp) Perete beton 500 mm (kN/mp) Stalp 700x700 (kN/ml) Stalp 900x900 (kN/ml) Grinda 300x700 (kN/ml) qEd kN/m sau kN/m2 8.35 0.60 6.57 1.00 4.81 10.20 12.70 12.89 21.05 5.25 Aaf/Laf m sau m2 88 88 880 0 0 288 0 72 0 88 NEd kN 734.8 52.8 5781.6 0.0 0.0 2937.6 0.0 928.1 0.0 462.0
13
11 12 15 16
Grinda 300x600 (kN/ml) Grinda 300x500 (kN/ml) Utila terasa necirculabila (kN/mp) Utila interior pt predim (kN/mp)
4.50 3.75 0.30 1.00
77 40 88 880 NEd,tot (kN) = 0,35 > ef = Aaf/Laf m sau m2 56 56 560 576 16 288 0 72 0 88 77 0 56 560 NEd,tot (kN) = 0,35 > ef = Aaf/Laf m sau m2 84 84 840 288 8 0 252 72 0 176 38.5 0 84 840 NEd,tot (kN) = 0,35 > ef = Aaf/Laf m sau m2 50 50 500 450 12.5 0 252 72 0 88 38.5 22 50 500 NEd,tot (kN) = 0,35 > ef =
346.5 150.0 26.4 880.0 12300 0.201 NEd kN 467.6 33.6 3679.2 576.0 76.9 2937.6 0.0 928.1 0.0 462.0 346.5 0.0 16.8 560.0 10084 0.165 NEd kN 701.4 50.4 5518.8 288.0 38.4 0.0 3200.4 928.1 0.0 924.0 173.3 0.0 25.2 840.0 12688 0.166 NEd kN 417.5 30.0 3285.0 450.0 60.1 0.0 3200.4 928.1 0.0 462.0 173.3 82.5 15.0 500.0 9604 0.126
Perete longitudinal exterior PL1 nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 15 16 Denumire Terasa necirculabila (kN/mp) Zapada (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) Perete cortina (kN/mp) Atic (kN/ml) Perete beton 400 mm (kN/mp) Perete beton 500 mm (kN/mp) Stalp 700x700 (kN/ml) Stalp 900x900 (kN/ml) Grinda 300x700 (kN/ml) Grinda 300x600 (kN/ml) Grinda 300x500 (kN/ml) Utila terasa necirculabila (kN/mp) Utila interior pt predim (kN/mp)
qEd kN/m sau kN/m2 8.35 0.60 6.57 1.00 4.81 10.20 12.70 12.89 21.05 5.25 4.50 3.75 0.30 1.00
Perete transversal interior PT3 nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 15 16 Denumire Terasa necirculabila (kN/mp) Zapada (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) Perete cortina (kN/mp) Atic (kN/ml) Perete beton 400 mm (kN/mp) Perete beton 500 mm (kN/mp) Stalp 700x700 (kN/ml) Stalp 900x900 (kN/ml) Grinda 300x700 (kN/ml) Grinda 300x600 (kN/ml) Grinda 300x500 (kN/ml) Utila terasa necirculabila (kN/mp) Utila interior pt predim (kN/mp)
qEd kN/m sau kN/m2 8.35 0.60 6.57 1.00 4.81 10.20 12.70 12.89 21.05 5.25 4.50 3.75 0.30 1.00
Perete transversal exterior PT1 nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 15 16 Denumire Terasa necirculabila (kN/mp) Zapada (kN/mp) Pardoseli+comp+tavan (kN/mp) Perete cortina (kN/mp) Atic (kN/ml) Perete beton 400 mm (kN/mp) Perete beton 500 mm (kN/mp) Stalp 700x700 (kN/ml) Stalp 900x900 (kN/ml) Grinda 300x700 (kN/ml) Grinda 300x00 (kN/ml) Grinda 300x500 (kN/ml) Utila terasa necirculabila (kN/mp) Utila interior pt predim (kN/mp)
qEd kN/m sau kN/m2 8.35 0.60 6.57 1.00 4.81 10.20 12.70 12.89 21.05 5.25 4.50 3.75 0.30 1.00
14
Nota: Se constata ca toti peretii indeplinesc criteriul de ductilitate enuntat fara a fi nevoie de bulbi sau talpi. Din necesitati constructive, pentru limitarea procentelor de armare la capetele peretilor si pentru incastrarea grinzilor perpendiculare pe planul peretilor se prevad insa bulbi cu dimensiuni egale cu cele ale stalpilor marginali 700x700 mm. 3.4. Verificarea preliminara a grinzilor de cuplare Riglele de cuplare din axele 1 si 6 au grosimea inimii montantilor adiacenti si inaltimea rezultata din cerinte arhitecturale indeplinind si rolul de parapet. Dimensinile sunt detaliate in sectiunea longitudinala si respecta indicatiile din [1] pct 4.3.
4. Schematizarea structurii pentru calcul

4.1. Schematizarea peretilor structurali Rigiditatea de proiectare se stabileste pe baza prevederilor din [2] Anexa E si pe baza prevederilor din [1]. Codul de proiectare sesimica aparut ulterior Codului de proiectare a constructiilor cu pereti structuralistabileste o procedura mai consecventa in raport cu comportarea reala a acestor structuri. Prin adoptarea unu modul de rigiditate redus fata de cel corespunzator sectiunilor nefisurate de beton se obtin valori realiste ale ale caracteristicilor de oscilatie (perioadele oscilatiilor proprii), ale deplasarilor si eforturilor sectionale. La stabilirea eforturilor sectionale de dimensionare (de proiectare) se accepta redistributii ale eforturilor obtinute prin calculul elastic, intre peretii sau intre montantii peretilor cuplati , atunci cand pe aceasta cale se obtine o stare de eforturi mai realista sau cand se obtine o simplificare a armarii peretilor. Rigiditatile utilizate pentru calculul eforturilor sectionale sunt cele indicate de [1] pct. 5.4.2.a , cu observatia de la ultimul aliniat. Pentru pereti s-a utilizat (EI)=(EcIc) iar pentru grinzile de cuplare EI=0.4(EcIc). Folosirea pentru peretii structurali a valorii modulului de elasticitate Ec al betonului nefisurat simplifica substantial volumul de calcul. Aceasta optiune referitoare la rigiditatea de calcul este permisa de [1] si, cf. pct. 6.2.1, este folosita simultan cu redistributia ulterioara a eforturilor intre peretii sau montantii peretilor cuplati la care efectul indirect este semnificativ.
Pentru calculul caracteristicilor modale si a deformatiilor corespunzatoare SLS si ULS cf. [2] s-au utilizat urmatoarele valori geometrice: Sectiunea de calcul, caracteristicile geometrice si de rigiditate ale peretilor longitudinali sunt:
bulb 700x700 inima bw=400 mm bulb 700x700
Aw= 4,13 m2 Awh= 3,85 m2 (EI)=0.5(EcIc) m4 hw=8.70 m Sectiunea de calcul, caracteristicile geometrice si de rigiditate ale peretilor transversali sunt:
bulb 700x700 bulb 700x700 inima bw=500 mm
Aw= 3,90 mp Awh= 3,48 mp (EI)=0.5(EcIc) m4
hw=7.70 m
15
4.2. Schematizarea grinzilor de cuplare Sectiunile active ale peretilor structurali se stabilesc conform [1] pct. 5.2.2. Rigiditatile utilizate sunt cele indicate de [1] pct. 5.4.2.b.
Sectiunea de calcul, caracteristicile geometrice si de rigiditate ale grinzilor de cuplare sunt: etaj 10 500x500 mm Ic=0,2Ic Ac=0,2Ac etaj 9-etaj 1 500x1500 mm Ic=0,2Ic Ac=0,2Ac parter 500x4000 mm Ic=0,2Ic Ac=0,2Ac
S-a notat: Aw Awh Ac Ec Ic - aria sectiunii orizontale a peretelui structural; - aria inimii peretelui structural; - aria sectiunii transversale a grinzii de cuplare; - modulul de elasticitate al betonului cf. [3] tabel 7; - momentul de inertie al sectiunii de beton a peretelui/grinzii de cuplare
In modelul de calcul adoptat s-a adopata un raport Ec,grinzi de cuplare/Ec,pereti structurali = 0.4 pentru evaluarea rigiditatii grinzilor de cuplare. Se poate utiliza si un alt raport, corespunzator altei valori ale gradului de cuplare a peretilor, pentru obtinerea unor valori ale eforturilor care conduc la armari avantajoase. Valorile rigiditatilor adoptate trebuie sa asigure indeplinirea conditiei referitoare la gradul de solicitare la forta taietoara a riglelor de cuplare, exprimat aprin conditia <2.
4.3. Stabilirea nivelului la care se dezvolta preponderant zonele plastice potentiale in pereti Conform cf. [1] pct 6.1 amplasarea optima a zonei A zona in care se dirijeaza aparitia si dezvoltarea zonelor plastice in peretii structurali este la parterul cladirii, respectiv primul nivel suprateran. Valorile de proiectare ale eforturilor din peretii structurali au expresii diferentiate intre zonele A si B , la fel ca si modul de calcul al capacitatilor corespunzatoare.
5. Definitivarea evaluarii incarcarilor si a gruparilor de incarcari

5.1. Incarcari verticale Incarcarile combinate care actioneaza gravitational sunt detaliate la pct. 2.1. Nu au fost detaliate valorile pentru gruparile fundamentale de incarcari deoarece pentru peretii structurali acestea nu sunt dimensionante. 5.2. Incarcari orizontale Modelarea actiunii seismice se face in conformitate cu [2] cap. 2, 3, 4. Avand in vedere compactitatea, dubla simetrie si regularitatea (chiar uniformitatea) pe verticala a structurii se aplica metoda fortei statice echivalente. Pentru caracteristicile de amplasament si structurale ale constructiei analizate valorile caracteristice pentru calculul la ULS sunt :
Accceleratia terenului pentru proiectare IMR 100ani ag=0.24g (fig. 3.1); Perioada de control (colt) Tc=1.6 sec (fig. 3.2); Factorul de amplificare dinamica maxima o=2.75 (fig. 3.32) pentru fractiunea din amortizarea critica =0.05; Exemplul de proiectare 3 16 Constructie cu pereti structurali de beton armat
Perioada proprie fundamentala estimata T1=CtH3/4=0.72 sec <Tc (anexa B.3); Factorul de comportare a structurii o pe directie longitudinala o pe directie transversala Clasa de ductilitate H (pct 5.2.1.); Clasa de importanta si de expunere I=1.2 (tabel 4.3); Factor de corectie pentru modul fundamental propriu fundamental =0.85 (4.5.3.2.2); Spectrul de proiectare pentru acceleratii o pe directie longitudinala o pe directie transversala Sd=ag0/q (3.18): Sd=0.24x2.75/(4x1.15)=0.1435; Sd=0.24x2.75/(4x1.25)=0.1320; q=4u/1 (pct 5.2.2.2) : u/1=1.15 (peretii sunt toti console); u/1=1.25 (majoritatea peretilor sunt cuplati);
Forta taietoare de baza corespunzatoate modului fundamental Fb=ISd(T1)m (4.4): o pe directie longitudinala Fb=1.2x0.1435xMx0.85=0.1464xG; o pe directie transversala Fb=1.2x0.1320xMx0.85=0.1346xG ; unde M este masa cladirii iar G este greutatea cladirii, G= Mg; Forma proprie fundamentala pe ambele directii este aproximata cu o dreapta ([2] anexa B) ;
5.3. Grupari de incarcari Asa cum s-a aratat anterior, se detaliaza numai calculul in gruparea de actiuni care contine actiunea seismica. Elemente structurii sunt dimensionate in aceste situatii de incarcare. Cele 8 combinatii de incarcari, asociate fiacarei directii si sens de translatie, respectiv sens de rotire din torsiunea de ansamblu, sunt precizate in tabelul alaturat. S-a notat: GV - setul de actiuni gravitationale (permanente, cvasipermanente si variabile) asociate actiunii seimice; SX - seism pe directia longitudinala ; SX - seism pe directia transversala.
Denumire combinatie de incarcari GSX1 = GV & SX GSX2 = GV & SX GSX3 = GV & SX GSX4 = GV & SX GSY1 = GV & SY GSY2 = GV & SY GSY3 = GV & SY GSY4 = GV & SY Translatie Directie longitudinala longitudinala longitudinala longitudinala transversala transversala transversala transversala Sens Sens rotatie
17
6. Calculul structurii la actiuni orizontale si verticale

6.1. Modelarea structurii Calculul de ansamblu al structurii este efectuat cu programul ETABS. Incastrarea suprastructurii se considera la cota planseului peste subsolul 1.
Declararea modelului de calcul parcurge urmatoarele etape principale : Alegerea unitatilor de masura kN si m si declararea geometriei (axele cladirii si deschiderile dintre ele, a regimului de inaltime si a inaltimilor de nivel); Declararea tipurilor de materiale si a sectiunilor elementelor liniare (stalpi, bulbi si grinzi) si plane (pereti, grinzi de cuplare si placi); definirea caracteristicile geometrice, a materialelor si rigiditatilor elementelor structurale ; Declararea cazurilor de incarcare cu incarcari actionand gravitational: din greutatea proprie a elementelor structurale, incarcari cvasipermanente (straturi terasa, pardoseli si
compartimentari, atic si fatada) si variabile (utile si zapada); Declararea incarcarilor orizontale din cutremurul de proiectare. Fortele seismice de baza sunt declarate ca o fractiune din greutatea suprastructurii actionand dupa distributia corespunzatoare unei deformate liniare in fiecare directie principala a constructiei. Excentricitatile aditionale sunt considerate alternativ 5% din latura constructiei, pe fiecare directie, de o parte si de alta a centrului de maselor; Declararea combinatiilor de incarcari care contin actiunea cutremurului si incarcarile verticale asociate; Declararea maselor antrenate de miscarea seismica pentru calculul fortei seismice de baza ; Pozitionarea elementelor in structura, declararea nodurilor rigide si a saibelor de nivel, declararea elementelor de tip pier (peretii structurali) si spandrel (grinzile de cuplare) Declararea pozitiei si valorilor incarcarilor asociate diferitelor ipoteze de incarcare ; Declararea conditiilor de rezemare (deplasari generalizate blocate, resoarte); Alegerea tipului de calcul (spatial elastic).
Dupa stabilirea modelului spatial de calcul s-a efectuat calculul structural determinand primele 3 moduri proprii de vibratie pe fiecare directie principala (translatie X, translatie Y, rotatie Rz) si valorile deplasarilor si eforturilor (efectele actiunilor), rezultatele furnizate de calculul automat fiind exprimate in U.I. respectiv m, kN, kNm, secunde, dupa caz.
18
6.2. Forte seismice de nivel asociate modului propriu fundamental pe fiecare directie principala
nivel directie Forta Forta Moment de seismica rasturnare seismica de nivel cumulata (kN) (kN) (kNm) 4014 12042 4014 7641 34964 3627 10945 67800 3305 13924 109572 2979 16571 159286 2648 18888 215950 2317 20874 278572 1986 22529 346157 1655 23852 417714 1324 24845 492250 993 25613 645928 768 directie Forta Forta Moment de seismica rasturnare seismica cumulata de nivel (kN) (kN) (kNm) 3693 11079 3693 7030 32168 3336 10070 62378 3040 12810 100809 2740 15246 146548 2436 17378 198680 2131 19204 256294 1827 20727 318474 1522 21945 384309 1218 22858 452883 913 23565 594272 707
E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P
SX SX SX SX SX SX SX SX SX SX SX
SY SY SY SY SY SY SY SY SY SY SY
6.3. Perioade proprii si si masele modale antrenate in % pentru primele trei moduri de vibratie (calculate cu EbIb 50% din valoarea sectiunilor nefisurate)
Mod propriu 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Tk (sec) 0.729 0.657 0.523 0.172 0.168 0.134 0.078 0.078 0.063 directie X mk 73.48 0.05 0.00 19.19 0.03 0.00 0.01 5.06 0.00 directie Y mk 0.05 74.31 0.00 0.03 17.89 0.00 5.28 0.01 0.00 directie RZ mk 0.00 0.00 74.26 0.00 0.00 18.03 0.00 0.00 5.31 cumulat X mk 73.48 73.53 73.53 92.72 92.75 92.75 92.76 97.82 97.82 cumulat Y mk 0.05 74.36 74.36 74.39 92.28 92.28 97.56 97.57 97.57 cumulat RZ mk 0.00 0.00 74.27 74.27 74.27 92.30 92.30 92.30 97.61
unde : Tk mk X Y RZ
perioada asociata modului propriu de vibratie k; masa modala efectiva asociata modului propriu de vibratie k, pe directia respectiva; translatie pe directie longitudinala; translatie pe directie transversala; rotatie in jurul axei verticale
6.4. Formele primelor 3 moduri proprii de vibratie

Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Mod directie X 0.0122 0.0111 0.0099 0.0087 0.0074 0.0062 0.0049 0.0037 0.0027 0.0017 0.0009 Xnorm 1.000 0.910 0.811 0.713 0.607 0.508 0.402 0.303 0.221 0.139 0.074 Mod directie Y -0.0121 -0.011 -0.0099 -0.0087 -0.0075 -0.0063 -0.0051 -0.0039 -0.0027 -0.0017 -0.0009 Ynorm 1.000 0.909 0.818 0.719 0.620 0.521 0.421 0.322 0.223 0.140 0.074 Mod directie RZ -0.00075 -0.00068 -0.00061 -0.00054 -0.00047 -0.00039 -0.00031 -0.00024 -0.00017 -0.00011 -0.00006 RZ,norm 1.000 0.907 0.813 0.720 0.627 0.520 0.413 0.320 0.227 0.147 0.080
unde indicele norm semnifica valorile normalizate ale vectorilor proprii, obtinute prin raportarea valorii de la nivelul considerat la valoarea maxima (de la ultimul nivel).
19
6.5. Pozitiile centrelor de masa si de rigiditate sunt date in tabelul urmator:

Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Xcm (m) 20.00 19.94 19.94 19.94 19.94 19.94 19.94 19.94 19.94 19.94 19.95 Ycm (m) 16.00 15.98 15.98 15.97 15.97 15.97 15.97 15.97 15.97 15.97 15.97 Xcr (m) 20.00 20.00 20.00 20.00 20.00 20.00 20.00 20.00 20.00 20.00 20.00 Ycr (m) 16.00 16.00 16.00 16.00 16.00 16.00 16.00 16.00 16.00 16.00 16.00 X (m) 0.000 -0.056 -0.056 -0.056 -0.056 -0.056 -0.056 -0.056 -0.056 -0.056 -0.053 Y (m) 0.000 -0.022 -0.022 -0.032 -0.032 -0.032 -0.032 -0.032 -0.032 -0.032 -0.030
unde : cm centru de masa; cr centrul de rigiditate. Amplasarea elementelor structurale in pozitii avantajoase face ca excentricitatea sa fie minima si se datoreaza incarcarilor variabile care nu sunt pozitionate perfect simetric pe structura.
6.6. Valorile maxime ale driftului (deplasarea relativa de nivel raportata la inaltimea acestuia) pentru cele doua stari limita (SLS si ULS) si cele doua directii principale de actiune a seismului in gruparile de actiuni cele mai dezavantajoase sunt : Nivel Directie Combinatie Drift elastic calculat Drift inelastic EbIb
E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P SX SX SX SX SX SX SX SX SX SX SX GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 0.000614 0.000642 0.000662 0.000677 0.000684 0.000677 0.000655 0.000613 0.000549 0.000457 0.000267
0,5EbIb
0.001228 0.001284 0.001324 0.001354 0.001368 0.001354 0.00131 0.001226 0.001098 0.000914 0.000534
drSLS<0,005
0.00226 0.00236 0.00244 0.00249 0.00252 0.00249 0.00241 0.00226 0.00202 0.00168 0.00098
drULS<0,025
0.01051 0.01099 0.01133 0.01158 0.01170 0.01158 0.01121 0.01049 0.00939 0.00782 0.00457
Nivel
Directie
Combinatie
Drift elastic calculat EbIb 0,5EbIb

0.00078 0.00080 0.00084 0.00087 0.00089 0.00090 0.00088 0.00084 0.00076 0.00064 0.00036
Drift inelastic drSLS<0,005

0.00155 0.00160 0.00167 0.00174 0.00178 0.00179 0.00176 0.00167 0.00152 0.00128 0.00072
drULS<0,025
0.00764 0.00788 0.00823 0.00855 0.00877 0.00883 0.00867 0.00823 0.00747 0.00628 0.00355
E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P
SY SY SY SY SY SY SY SY SY SY SY
GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2
0.000388 0.000400 0.000418 0.000434 0.000445 0.000448 0.000440 0.000418 0.000379 0.000319 0.000180
unde :
GSX2 GSY2
combinatia de actiuni care furnizeaza valoarea maxima a driftului pe directia longitudinala; combinatia de actiuni care furnizeaza valoarea maxima a driftului pe directia transversala; - factor de comportare cf. [2], vezi si punctul 5.2. , diferentiat pe cele doua directii principale ale structurii, cu valoarile: 20 Constructie cu pereti structurali de beton armat
pe directia x pe directia y
qx= q u/1 = 41.15 = 4.6 ; qy= q u/1 = 41.25 = 5.0
Valoarile maxime admise, cf. [2] anexa E , sunt diferentiate pentru cele 2 stari limita: - SLS drSLS= q dre dr,aSLS, respectiv, dre q - ULS drULS=c q dre dr,aULS , unde: deplasarea relativa de nivel, determinata prin calcul elastic sub incarcarile seismice de proiectare; factorul de comportare a structurii, diferentiat pentru cele doua directii principale; factor de reducere care tine cont de perioada de revenire mai mica a actiunii seismice asosciata SLS ; =0.4 pentru I=1.2; factor de amplificare a deplasarilor care tine cont ca, atunci cand T<Tc , deplasarile calculate in domeniul inelsatic sunt mai mari decat cele calculate in domenul elastic, 1c=3-2.5T/Tc2 , cx=1,86 , cy=1,97; deplasarea relativa de nivel asociata SLS; deplasarea relativa de nivel asociata ULS; valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel la SLS; dr,aSLS=0.005hs valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel la ULS; dr,aSLS=0.025hs
c drSLS drULS dr,aSLS dr,aULS
Nota: pentru verificarea peretilor cortina din sticla reglementarile tehnice prevad ca driftul calculat se se majoreze cu 50%, valoarea maxima admisa ramanand aceiasi.
7. Prelucrarea rezultatelor calculului structural. Stabilirea valorilor de proiectare ale eforturilor sectionale. Calculul si armarea grinzilor de cuplare (incovoiere si forta taietoare). Calculul si armarea peretilor structurali (incovoiere cu forta axiala, forta taietoare in sectiuni inclinate)
7.1. Calculul si armarea grinzilor de cuplare Pentru riglele de cuplare ale peretilor transversali se diferentiaza 3 sectiuni tipice. Calculul momentelor incovoietoare capabile s-a realizat cu considerand si aportul armaturilor intermediare din inima si al celor din centurile de nivel, cu exceptia grinzii inalte de la parter. 7.1.1. Grinda de cuplare 500x500 mm, etaj 10 Grinda de cuplare de la etajul 10 a fost modelata ca element liniar (Lo/hw = 6.6). Armarea longitudinala si cea tranversala rezulta din calculul de grinda cf. [2]. Pentru exemplul de calcul considerat rezulta, ca urmare a armarii simetrice:
x < 2a1 ; x < 2a2 si ASi = MEd/(fyd ds) unde:
MEd - Momentul incovoietor de proiectare furnizat de calculul structurii; a2, a1 - acoperirea cu beton a armaturilor AS2/AS1 de la partea superioara/inferioara a grinzii; x - inaltimea zonei comprimate; - distanta intre axele armaturilor longitudinale de la partea superioara si inferioara. ds La valoarea fortei taietoare din incarcarile gravitationale se adauga valoarea asociata mecanismului de cedare considerand capetele grinzii plastificate, asa cum cere [1] pct. 6.2.5.: VEd = VEd,g+ 1.25(MRb,1 + MRb,2)/lo , unde: VEd VEd,g MRb,1, MRb,1 lo - forta taitoare de proiectare; - componenta din incarcari gravitationale a fortei taitoare de proiectare; - momentele incovoietoare capabile in sectiunile de la capetele grinzii de cuplare; - Lumina (deschiderea libera) grinzii de cuplare; 21 Constructie cu pereti structurali de beton armat
In valoarea de proiectare este inclusa si contributia la incarcarilor gravitationale aferente grinzii, valoare care este semnificativa in raport cu valorea de mai sus. Armarea transversala necesara a rezultat din aplicarea prevederilor [2] rel. (33) care, prelucrata, devine: 1 1 fyd , cu limitarile din [1] pct. 7.6. si [2] rel (35) si pct. 6.5. '2 w,nec = 32 fctd - coeficient de armare a zonei intinse, =p/100; - coeficient de armare transversala, w=pe/100; p - procenta de armare a zonei intinse; pe - procent de armare transversala; ' - forta taietoare normalizata; Trebuie respectata conditia de limitare a fortei taietoate de proiectare: = VEd/(bw d fctd) < 2 cf. [1] pct. 6.6.2. d fyd fctd bw hw lo - inaltimea efectiva a sectiunii; d = hw a2 - valoarea de proiectare a rezistentei la curgere a armaturii; - valoarea de proiectare a rezistentei la intindere a betonului; latimea sectiunii grinzii de cuplare; inaltimea sectiunii grinzii de cuplare; lumina (deschiderea libera) a grinzii de cuplare;
Nivel E10 E10 E10 E10 Grinda G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D Comb GSY1 GSY2 GSY3 GSY4 Pozitie st st st st MEd,min= MEd,max= Loc dr dr dr dr MEd,min= MEd,max= Caracteristici geometrice bw (m) hw (m) 0.5 0.5 Valori de proiectare (kNm) -220.2 MEd,min= MEd,max= 184.0 Armare longitudinala AS2/AS1 AS2/AS1 necesar efectiv (cm2) 18.35 425 15.34 2(25+20) Valori de proiectare (kN) VEd (kN) 197.6 0.798 lo (m) 3.3 MEd(kNm) 141.1 -189.5 171.8 -220.2 -220.2 171.8 MEd(kNm) -177.3 153.3 -208.0 184.0 -208.0 184.0
Nivel E10 E10 E10 E10
Grinda G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D
Comb GSY1 GSY2 GSY3 GSY4
p = 100 0.87 0.56
MRb,i (kNm) 235.7 193.2 Armare transversala efectiva pnec = 100w,nec pw,ef = 100w,ef 0.08 0.20
etr 8/100
7.1.2. Grinda de cuplare 500x1500 mm, etaj 1 etaj 9 Grinda de cuplare a fost modelata cu elemente plane (Lo/hw = 2.2). Pentru aceste grinzi de cuplare dimensionarea armaturii longitudinale a fost facuta cf. [2] pct. 3.2.3. , pentru elemente incovoiate. S-a
22
adoptat o armare unica pe baza prevederilor din [1] pct. 6.2.4. care permit redistributia eforturilor pe verticala cu respectarea a doua conditii: - corectiile nu vor depasi 20% din valorile rezultate din calcul si - suma valorilor eforturillor in urma redistributiei sa nu fie mai mica decat suma eforturilor inainte de redistributie. Redistributia s-a facut doar intre grinzile de cuplare ce aceiasi sectiune, fara grinda parterului si faca grinda terasei. Pentru fiecare combinatie de incarcari valoarea de proiectare (dimensionare) s-a stabilit ca fiind valoarea maxima dintre: MEd=max(MEd,med , 0.8MEd,max ), unde: MEd MEd,med MEd,max - valoarea de proiectare momentului incovoietor in grinzile de cuplare; - valoarea medie a momentelor incovoietoare in grinzi rezultate din calculul structurii; - valoarea maxima a momentului incovoietor rezultat din calculul structurii.
Se considera valoarea MEd obtinuta in urma redistributie momentelor incovoietoare in cea mai dezavantajoasa combinatie de incarcari. Adoptarea unei valori unice a MEd pentru toate sectiunile simplifica semnificativ armarea efectiva. Forta taietoare de proiectare se determinefunctie de armarea efectiva, considerand capetele grinzii de cuplare plastificate, asa cum cere [1] pct. 6.2.5. Efectul incarcarilor verticale nu este semnificativ in raport cu forta taietoare asociata strict mecanismului de plastificare si nu a fost considerat in calcul. VEd = 1.25(MRb,1 + MRb,2)/Lo , trebuie indeplinita si conditia din [1] pct. 6.2.2.
= VEd/(bw dw fctd) < 2 cf. [1] pct. 6.6.2.
Contributia betonului se considera nula iar armatura transversala necesare rezulta din cerinta formulata conditia formula din [1] pct. 6.6.3. , rel. (6.20): VRb = 0.8 Asvfyd > VEd unde: VEd VRb Asv - forta taietoare de proiectare; - forta taietoare capabila considerand doar contributia armaturii transversale; - suma ariilor etrierilor interceptati de o fisura la 45% in grinda de cuplare.
Nivel E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 Grinda G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D Comb Pozitie GSY1 st st GSY1 st GSY1 st GSY1 st GSY1 st GSY1 st GSY1 st GSY1 st GSY1 MEd,med (kNm) = 0.8MEd,max (kNm) = Comb GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 Pozitie st st st st st st st st st MEd(kNm) 612.6 667.3 735.3 801.8 855.0 883.7 876.2 819.1 694.3 771.7 707.0 MEd(kNm) -708.1 -763.3 -832.4 -899.9 -954.2 -983.6 -976.2 -918.3 -789.4
Nivel E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1
Grinda G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D
23
MEd,med (kNm) = 0.8MEd,min (kNm) = Nivel E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 Grinda G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D Comb Pozitie GSY3 st st GSY3 st GSY3 st GSY3 st GSY3 GSY3 st st GSY3 st GSY3 st GSY3 MEd,med (kNm) = 0.8MEd,max (kNm) = Comb Pozitie GSY4 st st GSY4 st GSY4 st GSY4 st GSY4 GSY4 st st GSY4 st GSY4 st GSY4 MEd,med (kNm) = 0.8MEd,min (kNm) = Comb Pozitie GSY1 dr dr GSY1 dr GSY1 dr GSY1 dr GSY1 dr GSY1 dr GSY1 dr GSY1 dr GSY1 MEd,med (kNm) = 0.8MEd,min (kNm) = Comb Pozitie GSY2 dr dr GSY2 dr GSY2 dr GSY2 dr GSY2 dr GSY2 dr GSY2 dr GSY2 dr GSY2 MEd,med (kNm) = 0.8MEd,max (kNm) = Comb Pozitie GSY3 dr dr GSY3 dr GSY3 dr GSY3 dr GSY3 dr GSY3 dr GSY3 dr GSY3 dr GSY3 MEd,med (kNm) = 0.8MEd,min (kNm) =
-869.5 -786.9 MEd(kNm) 734.5 798.5 878.0 955.7 1017.8 1051.1 1041.7 974.0 826.5 919.8 840.9 MEd(kNm) -830.0 -894.5 -975.1 -1053.8 -1117.0 -1151.0 -1141.7 -1073.2 -921.6 -1017.5 -920.8 MEd(kNm) -664.3 -722.7 -794.2 -864.2 -920.8 -953.0 -949.0 -895.2 -772.2 -837.3 -762.4 MEd(kNm) 656.2 707.8 773.3 837.2 887.9 913.8 902.9 841.6 711.0 803.5 731.1 MEd(kNm) -786.3 -853.8 -936.9 -1018.1 -1083.6 -1120.4 -1114.5 -1050.1 -904.3 -985.3 -896.3
24
Comb Pozitie GSY4 dr dr GSY4 dr GSY4 dr GSY4 dr GSY4 dr GSY4 dr GSY4 dr GSY4 dr GSY4 MEd,med (kNm) = 0.8MEd,max (kNm) = lo (m) 3.3
MEd(kNm) 778.2 839.0 915.9 991.2 1050.7 1081.2 1068.4 996.5 843.1 951.6 864.9
Caracteristici geometrice bw (m) hw (m) 0.5 1.5
Centralizator valori max (MEd,med si 0.8MEd,max,min ) (kNm) Valoare medie st dr (pentru o combinatie) GSY1 771.7 837.3 804.5 GSY2 869.5 803.5 836.5 GSY3 919.8 985.3 952.5 GSY4 1017.5 951.6 984.6 MEd,med = (pentru toate 1017.5 985.3 984.6 combinatiile) Armare longitudinala 420 sus+416 jos+ As2/As1 214/200 intermediar+ efectiv 420 in centura Valori de dinesionare VEd (kN) = 773.1 = 1.00
MRb,2 (kNm) 1023
MRb.1 (kNm) 1018
<2
Armare transversala efectiva 212/100 813.9 VRb (kN)=
> VEd
7.1.3. Grinda de cuplare 50x400 parter Prin proportii grinda de cuplare se inscrie in categoria grinzilor scurte Lo/hw=0.825. Ca urmare modelul adoptat este din elemente plane shell, iar dimensionarea armaturii se face pe baza mecanismului descris in [1] si a relatiilor de calcul (6.7). Valoarea de proiectare a fortei taietoare este:
VEd = 1.25(MRb,1 + MRb,2)/lo , in care momentele capabile se determina considerand numai aportul armaturilor concentrate de la extremitatile sectiunii, sus si jos, rezultand MRb,1 si MRb,2.. Contributia betonului se considera nula iar armatura transversala si longitudinala se verifica din conditia enuntata de [1] pct. 6.6.3., rel. (6.21): VRb = 0.8 fyd [Asv + Ash (hw-0,5Lo)/hw)] > VEd unde: - forta taietoare de proiectare; VEd VRb - forta taietoare capabila considerand doar contributia armaturii; Asv - suma ariilor barelor verticale din grinda de cuplare; Ash - suma ariilor barelor orizontale intermediare (suplimentare fata de armatura necesara din incovoiere care este dispusa extremitatile sectiunii); trebuie indeplinita si conditia:
' = VEd/(bw dw fctd) < 2 cf. [1] pct. 6.6.2.
Nivel P P P P Grinda G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D Combinatie GSY1 GSY2 GSY3 GSY4 Pozitie st st st st MEd(kNm) 1118.7 -1147.1 1320.8 -1349.2
25
MEd,max =1320.8 MEd,min =-1349.2 Nivel P P P P Grinda G1/C-D G1/C-D G1/C-D G1/C-D Combinatie GSY1 GSY2 GSY3 GSY4 Loc dr dr dr dr M (kNm) -1127.3 1138.6 -1329.3 1340.7 MEd,max =1340.7 MEd,min =-1329.3 lo (m) 3.3
Caracteristici geometrice hw (m) bw (m) 0.5 4 Valori de dimensionare kNm -1349.2 1340.7 MRb,2 (kNm) 1470
MEd,min = MEd,max = As1/As2 efectiv 420 sus+jos
As1/As2 necesar cm2 11,53 11,45 MRb,1 (kNm) 1470
se considera armatura de la extremitatile sectiunii, sus si jos Aso,i - armatura intermediara orizontala Asv - armatura verticala Aso,i (pentru calcul VRb) 214/200 interm + 416 centura Aso,i (cm2) = 76.48 Armare transversala (vericala) efectiva 2fi14/200 VRb (kN) 2237 > VEd Asv = 48.28
Valori de dimensionare VEd (kN) = 1113 ' = 0.52
<2
26
8. Calculul si armarea peretilor structurali la compresiune/intindere excentrica, forta taietoare in sectiuni inclinate si lunecare in rosturile de turnare
8.1. Succesiunea operatiilor si principalele relatii de calcul la incovoiere si foarta taietoare Calculul si peretilor structurali, individuali sau cuplati, si dimensionarea armaturilor longitudinale si transversale implica parcurgerea urmatoarelor operatii:
(i) Determinarea prin calculul structurii sub incarcarile gruparilor de actiuni care contin actiunea seismica, a eforturilor sectionale (efectele actiunilor) moment incovoietor, forta taietoare si forta axiala in sectiunile de la nivelul planseelor; Dimensionarea armarii verticale la baza peretilor la eforturile stabilite in etapa (i) si alegerea armaturii efective. Dimensionarea se face cu programe specializate bazate pe ipotezele de calcul stabilite de [3] pct. 3.2. pentru elemente incovoiate, cu sau fara forta axiala; Evaluarea rezistentelor la incovoiere la baza peretilor considerand armaturile verticale efective, inclusiv cele intermediare, stabilite la (ii); Se determina raportul , definit de [1] pct. 6.2.2.cu expresiile (6.4): - pentru pereti individuali:
(ii)
(iii) (iv)
= MRd,o/MEd,o, unde indicele o semnifica sectiunea de la baza peretelui.

Exemplul de proiectare 3 27 Constructie cu pereti structurali de beton armat
- pentru pereti cuplati :
= (MRd,i + NEd,i Li)/ (MEd,i+NEd,i Li) , unde:

MRd,i - momentul incovoietor capabil al montantului i , la baza; MEd,i - momentul incovoietor din incarcarile seismice in montantul i , la baza; NEd,i - efortul axial de proiectare, produs de fortele orizontale corespunzatoare formarii mecanismului de plastificare (asociat plastificarii grinzilor de cuplare, vezi [1] pct. 6.2.6.), in montantul i, la baza; NEd,i - efortul axial din incarcarile seismice in montantul i , la baza; Li - distanta de la axa montantului i pana la punctul, convenabil ales, fata de care se calculeaza momentele fortelor axiale; Atat pentru peretii individuali cat si pentru cei cuplati este limitat la valoarea maxima:
<q ,
(v) Se determina diagramele infasuratoare de proiectare pe inaltimea peretilor cu relatia din [1] pct. 6.2.2. rel. (6.2) si (6.2.) si figura 6.2.: MEd = MEd Rd , unde:
Rd
(vi)
- coeficient de corectie a eforturilor incovoietoare in pereti, vezi si [2] pct. 5.2.3.3.2.
(vii)
Atunci cand se considera avantajos se poate face redistributia eforturilor intre peretii structurali de pe aceiasi directie, in limita a 30% cf. [1] pct. 6.2.1., sau intre montantii peretilor structurali cu goluri. In acest din urma caz redistributia corecteaza diagramele de eforturi pentru a tine seama de diferentele de rigiditate dintre montanti in functie de gradul de solicitare la forta axiala. In prezentu exemplul s-a operat o redistributie de 50% a eforturilor dinspre montantul intins catre cel comprimat. Se dimensioneaza armatura verticala pe toata inaltimea peretilor structurali astfel incat MRd>MEd in toate sectiunile. Momentele incovoietoare capabile se calculeaza si tanand cont de efectul fortelor axiale din actiunile gravitationale Ng ;
(viii) Se calculeaza valorile de proiectare ale fortelor taietoare din pereti, cu expresia din [1], pct. 6.2.3. relatia (6.5): VEd = VEd , cu limitarile 1,5 VEd < VEd < q VEd , unde: VEd VEd - forta taietoare de proiectare; - forta taietoare rezultata din calculul structurii; - factor de corectie a fortei taietoare, kQ=1,2
(ix)
Se dimensioneaza armatura orizontala a peretilor structurali, folosind, in functie de forma in elevatie a peretilor si pozitia sectiunii, cu relatiile (6.10), (6.11), (6.12), (6.13) din [1] pct. 6.5.2.. In exemplul de calcul nu exista pereti scurti si relatiile detaliate sunt: VRd VRd,s VRd,c = VRd,c + VRd,s > VEd; = 0.8As fyd; = 0,3bwhw0 < 0,6bwhwfcdt 28 in zona A a peretelui Constructie cu pereti structurali de beton armat
= 0,2bwhw0 + 0,7bwhwfctd > 0 VRd VRd,c VRd,s
in zona B a peretelui , unde:
- forta taietoare capabila; - fratiunea din forta taietoare capabila datorata contributiei betonului; - fratiunea din forta taietoare capabila datorata contributiei armaturii; - efortul unitar mediu de compresiune,
0 = NEd/Aw
Se exemplifica in continuare calculul pentru peretii plini PL1 si peretii cuplati PT1 si PT2.
Nota: Pentru calculul [1], la pct.6.2.2., numitorul reprezentat de momentul de rasturnare MEd,o este corespunzator incarcarilor seismice de calcul. MR,d , pentru diferitele grupari de actiuni, trebuie sa fie mai mare decat valorile rezultate din calcul, eventual corectate in urma redistributiei eforturilor cf. [1] pct 6.2.1.. Pentru exemplul de calcul eforturile datorate actiunilor verticale sunt foarte mici si a fost calculat considerand valorile corespunzatoare gruparilor de actiuni care contin actiunea seismica. La peretii la care ponderea eforturilor datorate actiunilor gravitationale este semnificativa in raport cu valorile din actiunea seismica se calculeaza strict conform [1] pct 6.2.2. considerand doar incarcarile seismice de calcul. 8.2 Perete longitudinal marginal PL1 8.2.1. Valorile eforturilor sectionale rezultate din calculul structurii
Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Comb GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 Comb GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 Comb GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 Loc jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos Loc jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos Loc jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos NEd (kN) -948.7 -1773.7 -2598.1 -3422.7 -4247.2 -5071.8 -5896.5 -6721.3 -7546.1 -8371.1 -9510.7 NEd (kN) -954.6 -1788.7 -2621.5 -3454.1 -4286.1 -5117.6 -5948.5 -6778.7 -7607.8 -8436.6 -9575.9 NEd (kN) -952.9 -1782.4 -2611.5 -3440.9 -4270.4 -5100.1 -5929.8 -6759.4 -7588.7 -8417.6 -9560.4 VEd (kN) -173.8 625.8 1088.6 1557.1 1972.0 2348.9 2689.2 2993.1 3280.0 3472.0 3968.7 VEd (kN) 217.4 -598.0 -1069.2 -1536.8 -1949.1 -2321.7 -2657.0 -2956.4 -3239.3 -3437.5 -3956.8 VEd (kN) -179.2 644.6 1151.0 1663.6 2118.3 2532.4 2907.6 3243.9 3560.3 3769.5 4265.9 MEd (kNm) -2150.8 -2063.2 -623.7 2177.3 6201.6 11365.2 17599.3 24844.7 33111.4 42177.4 64973.1 MEd (kNm) 2289.8 2283.5 887.3 -1867.1 -5841.5 -10946.8 -17113.5 -24283.9 -32473.5 -41478.9 -64292.7 MEd (kNm) -2298.8 -2298.2 -817.0 2152.9 6462.6 12022.3 18759.7 26612.7 35588.2 45432.6 69929.0 MEd (kNm) -3046 -2922 -883 3083 8782 16095 24923 35184 46891 59729 70778 MEd (kNm) 3286 3277 1273 2679 8383 15709 24559 34849 46602 59525 70973 MEd (kNm) 3031 3030 1077 2839 8521 15852 24736 35091 46926 59906 70928
1.089
1.104
1.014
29
Loc NEd (kN) VEd (kN) MEd (kNm) MEd (kNm) Nivel Comb jos E10 GSX4 -950.3 222.9 2437.8 3241 jos E9 GSX4 -1780.0 -616.8 2518.5 3349 jos E8 GSX4 -2608.1 -1131.7 1080.6 1437 jos E7 GSX4 -3435.8 -1643.2 -1842.7 2450 jos E6 GSX4 -4262.9 -2095.4 -6102.4 8114 jos 1.023 E5 GSX4 -5089.4 -2505.2 -11603.9 15429 jos E4 GSX4 -5915.2 -2875.4 -18273.9 24297 jos E3 GSX4 -6740.5 -3207.2 -26051.9 34639 jos E2 GSX4 -7565.2 -3519.6 -34950.3 46470 jos E1 GSX4 -8390.1 -3735.0 -44734.1 59479 jos P GSX4 -9526.3 -4253.9 -69248.6 70826 Nota: In acest montant NEd0 ; forta axiala provine practic numai din actiunile gravitationale efectul indirect lipsind
8.2.2. Valorile eforturilor sectionale de proiectare

Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Comb GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 Comb GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 Comb GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 Comb GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 MRd (kNm) 22018 25318 28588 31823 35007 38118 41184 44175 54385 60415 70778 MRd (kNm) 22042 25378 28678 31948 35155 38290 41373 44375 54589 60620 70973 MRd (kNm) 22034 25354 28639 31893 35094 38226 41304 44309 54526 60560 70928 MRd (kNm) 22026 25346 28327 31874 35064 38185 41253 44240 54449 60475 70826 Arm verticala 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1620+216/20 1625+216/20 Arm verticala 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1620+216/20 1625+216/20 Arm verticala 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1620+216/20 1625+216/20 Arm verticala 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1620+216/20 1625+216/20 VEd (kN) -260.6 938.7 1632.9 2335.7 2958.0 3523.4 4033.8 4489.6 4920.1 5208.0 5953.1 VEd (kN) 326.2 -897.0 -1603.9 -2305.1 -2923.6 -3482.6 -3985.5 -4434.5 -4858.9 -5156.2 -5935.1 VEd (kN) -268.9 966.9 1726.5 2495.4 3177.5 3798.6 4361.4 4865.8 5340.5 5654.3 6398.8 VEd (kN) 334.4 -925.2 -1697.5 -2464.8 -3143.1 -3757.8 -4313.1 -4810.7 -5279.4 -5602.4 -6380.9 0.070 0.254 0.442 0.632 0.800 0.953 1.091 1.214 1.331 1.409 1.610 0.088 0.243 0.434 0.623 0.791 0.942 1.078 1.199 1.314 1.395 1.605 0.073 0.262 0.467 0.675 0.859 1.027 1.180 1.316 1.444 1.529 1.731 0.090 0.250 0.459 0.667 0.850 1.016 1.166 1.301 1.428 1.515 1.726 VRd,c (kN) 2757.6 2904.8 3051.9 3199.1 3346.2 3493.4 3640.6 3787.7 3934.9 4082.2 2218.5 VRd,c (kN) 2758.6 2907.5 3056.1 3204.7 3353.2 3501.6 3649.8 3798.0 3946.0 4093.9 2218.5 VRd,c (kN) 2758.3 2906.3 3054.3 3202.3 3350.4 3498.4 3646.5 3794.5 3942.5 4090.5 2218.5 VRd,c (kN) 2757.8 2905.9 3053.7 3201.4 3349.0 3496.5 3643.9 3791.2 3938.4 4085.6 2218.5 VRd,s (kN) 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 2359.4 2359.4 4196.9 VRd,s (kN) 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 2359.4 2359.4 4196.9 VRd,s (kN) 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 2359.4 2359.4 4196.9 VRd,s (kN) 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 1639.1 2359.4 2359.4 4196.9 Arm orizontala 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 212/20 212/20 216/20 Arm orizontala 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 212/20 212/20 216/20 Arm orizontala 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 212/20 212/20 216/20 Arm orizontala 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 210/20 212/20 212/20 216/20 VRd (kN) 4396.6 4543.9 4691.0 4838.1 4985.3 5132.5 5279.6 5426.8 6294.4 6441.6 6415.4 VRd (kN) 4397.7 4546.5 4695.2 4843.7 4992.2 5140.6 5288.9 5437.1 6305.4 6453.3 6415.4 VRd (kN) 4397.4 4545.4 4693.4 4841.4 4989.4 5137.5 5285.6 5433.6 6302.0 6449.9 6415.4 VRd (kN) 4396.9 4545.0 4692.8 4840.5 4988.1 5135.6 5283.0 5430.3 6297.8 6445.0 6415.4
30
Armaturile 16.. reprezinta barele concentrate in bulbii peretilor, iar barele 2../20 sunt cele distribuite in inimile peretilor. Se respecta procentele minime de armare prescrise in cap. 7 din [1] care sunt, pentru amplasamentul constructiei, urmatoarele: - pentru bulbi 0.6% in zona A si 0.5% in zona B; - pentru barele orizontale din camp 0.25% in zona A si 0.20% in zona B; - pentru barele verticale din camp 0.30% in zona A si 0.20% in zona B.
8.3 Pereti cuplati PT1 si PT2 8.3.1 Valorile eforturilor sectionale rezultate din calculul structurii
Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Montant PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 Comb GV GV GV GV GV GV GV GV GV GV GV Loc jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos NEd (kN) -904.6 -1764.9 -2622.1 -3477.8 -4331.8 -5184.0 -6034.1 -6881.9 -7726.7 -8568.2 -9822.1 VEd (kN) 51.4 4.7 2.0 -2.5 -3.9 -4.0 -2.5 1.9 10.0 38.8 -218.8 MEd (kNm) -96.3 -50.0 -20.5 -8.6 -6.3 -10.5 -17.7 -21.9 -15.9 56.4 53.2
Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P
Montant PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1
Comb GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1
Loc jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos
NEd (kN) -886.6 -1081.7 -1207.5 -1254.7 -1222.6 -1124.4 -985.8 -845.7 -757.3 -796.4 983.3
VEd (kN) 471.8 1255.2 1725.4 2187.0 2594.2 2952.6 3259.1 3513.3 3729.9 3898.3 3958.4
MEd (kNm) 104.7 -784.3 -643.9 431.0 2286.9 4866.7 8178.6 12307.4 17469.2 23968.1 31814.0
NEd,k (kN) 17.9 683.1 1414.6 2223.1 3109.2 4059.5 5048.3 6036.2 6969.4 7771.8 10805.4
Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P
Montant PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 Montant PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1
Comb GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 Comb GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3
Loc jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos Loc jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos jos
NEd (kN) -922.5 -2448.0 -4036.6 -5700.9 -7441.0 -9243.5 -11082.4 -12918.1 -14696.1 -16339.9 -20627.5 NEd (kN) -887.6 -964.8 -961.5 -866.8 -679.8 -416.1 -105.8 205.7 455.7 555.3 2872.9
VEd (kN) -369.0 -1245.7 -1721.5 -2192.0 -2601.9 -2960.5 -3264.0 -3509.5 -3709.8 -3820.8 -4396.1 VEd (kN) 563.4 1492.3 2045.6 2587.5 3064.5 3484.1 3842.4 4138.9 4391.2 4585.0 4704.1
MEd (kNm) -297.3 684.3 602.9 -448.2 -2299.6 -4887.6 -8214.1 -12351.1 -17501.1 -23855.3 -31707.5 MEd (kNm) 175.3 -876.5 -713.0 550.7 2732.3 5764.3 9656.1 14507.2 20572.8 28205.4 37451.1
NEd,k (kN) -18.0 -683.1 -1414.6 -2223.1 -3109.2 -4059.5 -5048.3 -6036.2 -6969.4 -7771.8 -10805.4 NEd,k (kN) 16.9 800.1 1660.6 2611.0 3652.0 4767.9 5928.4 7087.6 8182.4 9123.5 12695.0
31
NEd (kN) -921.5 -2564.9 -4282.7 -6088.9 -7983.8 -9951.8 -11962.5 -13969.5 -15909.1 -17691.7 -22517.1
VEd (kN) -460.7 -1482.9 -2041.6 -2592.4 -3072.2 -3492.0 -3847.3 -4135.1 -4371.1 -4507.5 -5141.8
MEd (kNm) -367.9 776.6 672.0 -567.8 -2745.0 -5785.2 -9691.5 -14550.9 -20604.7 -28092.6 -37344.7
NEd,k (kN) -16.9 -800.1 -1660.6 -2611.0 -3652.0 -4767.9 -5928.4 -7087.6 -8182.4 -9123.5 -12695.0
Comb GV GV GV GV GV GV GV GV GV GV GV Comb GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1
NEd (kN) -906.9 -1709.8 -2512.5 -3316.5 -4121.2 -4926.5 -5732.5 -6539.3 -7347.2 -8157.6 -9345.6 NEd (kN) -910.1 -2362.1 -3879.9 -5475.6 -7149.2 -8887.6 -10665.2 -12443.7 -14170.0 -15770.0 -19982.2
VEd (kN) -158.9 -124.4 -106.6 -99.3 -94.8 -92.5 -91.5 -91.9 -96.0 -106.5 178.5 VEd (kN) 279.0 1142.6 1632.8 2106.1 2519.1 2879.9 3185.3 3433.7 3636.3 3763.1 4355.5
MEd (kNm) -140.1 -248.9 -315.2 -373.1 -429.0 -489.6 -559.5 -644.5 -757.2 -922.3 -871.4 MEd (kNm) 74.8 -962.5 -913.9 92.9 1890.5 4412.2 7658.1 11700.8 16737.4 22990.9 30881.5 NEd,k (kN) -3.2 -652.3 -1367.4 -2159.1 -3028.0 -3961.1 -4932.8 -5904.4 -6822.7 -7612.3 -10636.7
NEd (kN) -903.7 -1057.6 -1145.2 -1157.4 -1093.1 -965.4 -799.7 -634.9 -524.5 -545.3 1291.1 NEd (kN) -908.5 -2477.6 -4123.7 -5860.4 -7687.9 -9590.8 -11539.2 -13488.0 -15374.9 -17112.9 -21862.4
VEd (kN) -596.8 -1391.4 -1846.1 -2304.8 -2708.8 -3064.8 -3368.3 -3617.5 -3828.2 -3976.1 -3998.6 VEd (kN) 371.2 1380.4 1953.6 2507.2 2990.2 3412.1 3769.3 4060.1 4298.3 4450.3 5101.2
MEd (kNm) -355.1 464.8 283.5 -839.0 -2748.6 -5391.3 -8777.0 -12989.9 -18251.9 -24835.5 -32624.3 MEd (kNm) 146.2 -1053.7 -981.7 214.1 2337.5 5311.2 9136.8 13901.6 19841.6 27228.1 36518.0
NEd,k (kN) 3.2 652.3 1367.4 2159.1 3028.1 3961.1 4932.8 5904.4 6822.7 7612.3 10636.6 NEd,k (kN) -1.6 -767.8 -1611.2 -2543.9 -3566.7 -4664.3 -5806.7 -6948.7 -8027.7 -8955.2 -12516.8
32
NEd (kN) -905.3 -942.1 -901.4 -772.6 -554.5 -262.2 74.3 409.4 680.5 797.6 3171.3
VEd (kN) -689.1 -1629.2 -2166.8 -2705.9 -3179.9 -3597.0 -3952.3 -4243.8 -4490.2 -4663.3 -4744.2
MEd (kNm) -426.4 556.0 351.3 -960.2 -3195.5 -6290.4 -10255.8 -15190.7 -21356.0 -29072.7 -38260.8
NEd,k (kN) 1.6 767.8 1611.2 2543.9 3566.7 4664.3 5806.7 6948.7 8027.7 8955.2 12516.8
S-a notat: NEd,k - Valoarea fortei axiale indirecte rezultate din calculul structurii, la nivelul k NEd,k - Valoarea fortei axiale indirecte asociata armarii efective a grinzilor de cuplare (din actiunea fortei taietoare), la nivelul k, (vezi pct. 7), calculata cu formula: NEd,k = VEd,k , in suma fiind incluse toate grinzile de deasupra nivelului k. Cf. [1] pct. 6.2.6. la evaluarea fortei axiale in pereti in forta taietoare asociata armarii efective a roiglelor de cuplare nu este considerat si sporul de 25% pentru rezistenta armaturii. VEd = (MRb,1 + MRb,2)/Lo MEd,red - Valoarea momentului incovoietor rezultat din calculul structurii care este redistribuit de la montantul intins catre cel comprimat VEd,red - idem, pentru valoarea fortei taietoare redistribuite
8.3.2. Valorile eforturilor sectionale care se redistribue Se adopta redistributia a 50% din eforturile MEd si VEd, de la montantul intins catre cel comprimat, corespunzator unui raport al rigiditatilor de .
Valorile redistribuite trebuie sa reflecte gradul de solicitare la forta axiala in situatia actiunii seismice. Cunoscandu-se atat Ng cat si NEd se poate determina =NgNEd , propune valori ale rigiditatilor montantilor conform [1] pct. 5.4.2. si redistributii de eforturi in consecinta.
Nivel Comb VEd rigla (kN) forta taietoare asociata din rigla 129 618.4 618.4 618.4 618.4 618.4 618.4 618.4 618.4 618.4 2650.3 VEd rigla (kN) forta taietoare asociata din rigla -129.0 -618.4 -618.4 -618.4 -618.4 -618.4 NEd,k (kN) efect indirect cumulat pe verticala 129 747.4 1365.8 1984.2 2602.6 3221.0 3839.4 4457.8 5076.2 5694.6 8344.9 NEd,k (kN) efect indirect cumulat pe verticala -129 -747.4 -1365.8 -1984.2 -2602.6 -3221.0 MEd,red (kNm) moment incovoietor redistribuit 52.4 -392.1 -321.9 215.5 1143.4 2433.4 4089.3 6153.7 8734.6 11984.1 15907.0 MEd,red (kNm) moment incovoietor redistribuit -148.6 342.1 301.5 -224.1 -1149.8 -2443.8 VEd,red (kN) forta taietoare redistribuita 235.9 627.6 862.7 1093.5 1297.1 1476.3 1629.6 1756.7 1864.9 1949.2 1979.2 VEd,red (kN) forta taietoare redistribuita -184.5 -622.9 -860.7 -1096.0 -1300.9 -1480.3
E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P
Nivel
Comb
E10 E9 E8 E7 E6 E5
GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2
33
E4 E3 E2 E1 P
GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2
-618.4 -618.4 -618.4 -618.4 -2650.3 VEd rigla (kN) forta taietoare asociata din rigla 129.0 618.4 618.4 618.4 618.4 618.4 618.4 618.4 618.4 618.4 2650.3 VEd rigla (kN) forta taietoare asociata din rigla -129.0 -618.4 -618.4 -618.4 -618.4 -618.4 -618.4 -618.4 -618.4 -618.4 -2650.3
-3839.4 -4457.8 -5076.2 -5694.6 -8344.9 NEd,k (kN) efect indirect cumulat pe verticala 129 747.4 1365.8 1984.2 2602.6 3221.0 3839.4 4457.8 5076.2 5694.6 8344.9 NEd,k (kN) efect indirect cumulat pe verticala -129 -747.4 -1365.8 -1984.2 -2602.6 -3221.0 -3839.4 -4457.8 -5076.2 -5694.6 -8344.9
-4107.0 -6175.6 -8750.5 -11927.6 -15853.8 MEd,red (kNm) moment incovoietor redistribuit 87.6 -438.3 -356.5 275.3 1366.1 2882.1 4828.0 7253.6 10286.4 14102.7 18725.6 MEd,red (kNm) moment incovoietor redistribuit -183.9 388.3 336.0 -283.9 -1372.5 -2892.6 -4845.7 -7275.5 -10302.4 -14046.3 -18672.3
-1632.0 -1754.8 -1854.9 -1910.4 -2198.0 VEd,red (kN) forta taietoare redistribuita 281.7 746.2 1022.8 1293.7 1532.3 1742.0 1921.2 2069.5 2195.6 2292.5 2352.1 VEd,red (kN) forta taietoare redistribuita -230.3 -741.4 -1020.8 -1296.2 -1536.1 -1746.0 -1923.6 -2067.6 -2185.6 -2253.7 -2570.9
Nivel
Comb
E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P
Nivel
Comb
E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P
8.3.3. Valorile de proiectare ale eforturilor sectionale in urma redistributiei pentru ansamblul de montanti cuplati. Dimensionarea armaturilor veticale si orizontale. Semnificatia termenilor esta precizata la pct. 8.1.
Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P MEd + NEd Li (kNm) 296.0 5597.8 13742.9 24625.8 37932.2 53392.4 70732.5 89681.8 110063.4 131571.5 180626.5 MEd + NEd Li (kNm) -768.8 -6195.6 -14414.2 -25389.2 -38803.0 -54392.5 -71886.7 -91014.7 -111609.6 -133303.3 -182262.9 Armare verticala 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1620+314/20 1625+314/20 1625+316/20 Armare verticala 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1620+314/20 1625+314/20 1625+316/20 MRd + NEd Li (kNm) 36976 49612 62135 74498 86678 98630 110364 134033 150248 172985 216458 MRd + NEd Li (kNm) -36976 -49609 -62117 -74457 -86601 -98479 -110161 -133740 -153164 -172510 -215681 VEd (kN) 1126 3597 5037 6440 7670 8749 9667 10421 11049 11492 12471 VEd (kN) -1449 -3956 -5351 -6745 -7966 -9038 -9948 -10690 -11307 -11695 -12592 Armare orizontala 212/20 212/20 212/20 212/20 214/20 214/15 214/12.5 214/12.5 314/15 314/15 214/10+116/10 Armare orizonta 212/20 212/20 212/20 212/20 214/20 214/15 214/12.5 214/12.5 314/15 314/15 214/10+116/10 VRd (kN) 10241 10551 10861 11170 12871 16719 17028 17336 20424 20732 21436 VRd (kN) 10241 10551 10861 11170 12871 16719 17028 17336 20424 20732 21303
1.198
1.183
34
MEd + NEd Li (kNm) 423.4 6692.8 16300.0 29116.8 44772.8 62952.4 83335.9 105608.5 129569.8 154866.6 212633.9 MEd + NEd Li (kNm) -896.3 -7290.6 -16971.3 -29880.2 -45643.6 -63952.5 -84490.2 -106941.4 -131116.1 -156598.4 -214270.3
Armare verticala 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1620+314/20 1625+314/20 1625+316/20 Armare verticala 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1620+314/20 1625+314/20 1625+316/20
MRd + NEd Li (kNm) 36976 49612 62135 74498 86678 98630 110364 134033 150248 172985 216458 MRd + NEd Li (kNm) -36976 -49609 -62117 -74457 -86601 -98479 -110161 -133740 -153164 -172510 -215681
1.018
VEd (kN) 1402 4309 5999 7642 9082 10344 11418 12298 13034 13553 14708 VEd (kN) -1725 -4668 -6313 -7947 -9378 -10634 -11699 -12568 -13292 -13756 -14829
Armare orizonta 212/20 212/20 212/20 212/20 214/20 214/15 214/12.5 214/12.5 314/15 314/15 214/10+116/10 Armare orizonta 212/20 212/20 212/20 212/20 214/20 214/15 214/12.5 214/12.5 314/15 314/15 214/10+116/10
VRd (kN) 10241 10551 10861 11170 12871 16719 17028 17336 20424 20732 21436 VRd (kN) 10241 10551 10861 11170 12871 16719 17028 17336 20424 20732 21303
1.007
8.3.4. Valorile de proiectare ale eforturilor sectionale pentru fiecare dintre cei doi montanti 8.3.4.1. Montant PT 1
Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Comb GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 Comb GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 Mont PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 Mont PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 NEd (kN) -776 -1017 -1256 -1494 -1729 -1963 -2195 -2424 -2650 -2874 -1477 NEd (kN)) -1034 -2512 -3988 -5462 -6934 -8405 -9874 -11340 -12803 -14263 -18167 MEd (kNm) 52 -392 -322 215 1143 2433 4089 6154 8735 11984 15907 MEd (kNm) -446 1026 904 -672 -3449 -7331 -12321 -18527 -26252 -35783 -47561 VEd (kN) 236 628 863 1094 1297 1476 1630 1757 1865 1949 1979 VEd (kN) -554 -1869 -2582 -3288 -3903 -4441 -4896 -5264 -5565 -5731 -6594 MEd (kNm) 82 -611 -502 336 1781 3791 6371 9587 13608 18670 19062 MEd (kNm) -686 1579 1391 -1034 -5306 -11278 -18954 -28501 -40384 -55047 -56282 MRd (kNm) 17319 18175 19017 19851 20678 21493 22302 29439 33093 39788 41895 MRd (kNm) 18231 23407 28462 33346 38034 42454 46675 56446 65519 71467 83561 VEd (kN) 354 941 1294 1640 1946 2214 2444 2635 2797 2924 2969 VEd (kN) -830 -2803 -3873 -4932 -5854 -6661 -7344 -7896 -8347 -8597 -9891 0.09 0.23 0.32 0.40 0.48 0.54 0.60 0.64 0.68 0.71 0.73 0.20 0.69 0.95 1.21 1.43 1.63 1.80 1.93 2.04 2.10 2.42 VRd,c (kN) 3008 3053 3098 3142 3186 3229 3273 3315 3358 3399 413 VRd,c (kN) 3056 3332 3607 3882 4156 4430 4704 4978 5250 5523 2454 VRd,s (kN) 2088 2088 2088 2088 2846 3795 4553 4553 5692 5692 9406 VRd,s (kN) 2088 2088 2088 2088 2846 3795 4553 4553 5692 5692 9406 VRd (kN) 5096 5141 5186 5230 6032 7024 7826 7869 9049 9091 9819 VRd (kN) 5144 5420 5695 5970 7002 8225 9258 9531 10942 11214 11861
35
Mont PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 Mont PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1 PT1
NEd (kN) -776 -1017 -1256 -1494 -1729 -1963 -2195 -2424 -2650 -2874 -1477 NEd (kN)) -1034 -2512 -3988 -5462 -6934 -8405 -9874 -11340 -12803 -14263 -18167
MEd (kNm) 88 -438 -356 275 1366 2882 4828 7254 10286 14103 18726 MEd (kNm) -552 1165 1008 -852 -4117 -8678 -14537 -21826 -30907 -42139 -56017
VEd (kN) 282 746 1023 1294 1532 1742 1921 2069 2196 2292 2352 VEd (kN) -691 -2224 -3062 -3889 -4608 -5238 -5771 -6203 -6557 -6761 -7713
MEd (kNm) 116 -580 -472 364 1808 3814 6389 9599 13613 18663 19062 MEd (kNm) -722 1524 1319 -1115 -5388 -11355 -19023 -28561 -40444 -55141 -56386
MRd (kNm) 17319 18175 19017 19851 20678 21493 22302 29439 33093 39788 41895 MRd (kNm) 18231 23407 28462 33346 38034 42454 46675 56446 65519 71467 83561
VEd (kN) 423 1119 1534 1941 2298 2613 2882 3104 3293 3439 3528 VEd (kN) -1037 -3337 -4594 -5833 -6913 -7857 -8656 -9304 -9835 -10142 -11569
0.10 0.27 0.38 0.47 0.56 0.64 0.70 0.76 0.81 0.84 0.86 0.25 0.82 1.12 1.43 1.69 1.92 2.12 2.27 2.40 2.48 2.83
VRd,c (kN) 3008 3053 3098 3142 3186 3229 3273 3315 3358 3399 413 VRd,c (kN) 3056 3332 3607 3882 4156 4430 4704 4978 5250 5523 2454
VRd,s (kN) 2088 2088 2088 2088 2846 3795 4553 4553 5692 5692 9406 VRd,s (kN) 2088 2088 2088 2088 2846 3795 4553 4553 5692 5692 9406
VRd (kN) 5096 5141 5186 5230 6032 7024 7826 7869 9049 9091 9819 VRd (kN) 5144 5420 5695 5970 7002 8225 9258 9531 10942 11214 11861
unde: VRd,c - valoarea contributiei betonului la forta taietoare capabila; VRd,s - valoarea contributiei armaturii; - forta taietoare capabila VRd= VRd,c+ VRd,s VRd Nota: Se constata ca, la parter, este depasita valoarea admisa ( < 2.5) cf. [1] pct.6.4.3. In aceasta situatie decizia este de folosire la P si E1 a unui beton superior, C32/40 fctd=1.45N/mm2 . In consecinta valoarea devine = 2.83fctd(C25/30)/ fctd(C25/30) = 2.44 < max = 2.5. Alternativ se poate adopta solutia ingrosarii peretilor la nivelurile amintite.
8.3.4.2. Montant PT 2
Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Comb GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 Mont PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 NEd (kN) -1036 -2457 -3878 -5301 -6724 -8147 -9572 -10997 -12423 -13852 -17690 NEd (kN) -778 -962 -1147 -1332 -1519 -1705 -1893 -2082 -2271 -2463 -1001 MEd (kNm) 127 -1355 -1236 308 3034 6846 11747 17855 25472 34975 46788 MEd (kNm) -206 123 -18 -615 -1599 -2948 -4670 -6814 -9501 -12908 -16771 VEd (kN) 515 1770 2496 3200 3816 4356 4815 5190 5501 5712 6335 VEd (kN) -412 -769 -985 -1209 -1408 -1585 -1736 -1863 -1973 -2066 -1801 MEd (kNm) 198 -2110 -1925 480 4727 10665 18301 27815 39682 54487 56070 MEd (kNm) -318 189 -28 -946 -2459 -4534 -7184 -10483 -14616 -19845 -19845 MRd (kNm) 18238 23216 28094 32821 37371 41706 45829 55558 61317 70556 82769 MRd (kNm) 17326 17981 18631 19285 19938 20594 21253 28258 31807 38402 40326 VEd (kN) 772 2655 3743 4799 5724 6534 7222 7786 8252 8568 9502 VEd (kN) -618 -1153 -1478 -1813 -2112 -2377 -2604 -2794 -2960 -3099 -2701 0.19 0.65 0.92 1.17 1.40 1.60 1.77 1.90 2.02 2.09 2.32 VRd,c (kN) 3057 3322 3587 3852 4117 4382 4648 4914 5180 5446 2454 VRd,c (kN) 3008 3043 3077 3112 3147 3181 3216 3252 3287 3323 280 VRd,s (kN) 2088 2088 2088 2088 2846 3795 4553 4553 5692 5692 9406 VRd,s (kN) 2088 2088 2088 2088 2846 3795 4553 4553 5692 5692 9406 VRd (kN) 5145 5410 5675 5940 6963 8177 9201 9467 10872 11138 11861 VRd (kN) 5097 5131 5165 5200 5992 6976 7770 7805 8979 9014 9686
Mont PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2
0.15 0.28 0.36 0.44 0.52 0.58 0.64 0.68 0.72 0.76 0.66
36
Mont PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 Mont PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2 PT2
NEd (kN) -1036 -2457 -3878 -5301 -6724 -8147 -9572 -10997 -12423 -13852 -17690 NEd (kN) -778 -962 -1147 -1332 -1519 -1705 -1893 -2082 -2271 -2463 -1001
MEd (kNm) 234 -1492 -1338 489 3704 8193 13965 21155 30128 41331 55244 MEd (kNm) -243 168 15 -676 -1823 -3398 -5410 -7915 -11054 -15026 -19588
VEd (kN) 653 2127 2976 3801 4522 5154 5690 6130 6494 6743 7453 VEd (kN) -459 -888 -1146 -1410 -1644 -1851 -2029 -2176 -2305 -2410 -2173
MEd (kNm) 309 -1974 -1771 648 4901 10843 18481 27996 39871 54696 56237 MEd (kNm) -317 219 20 -885 -2386 -4446 -7079 -10358 -14464 -19663 -19717
MRd (kNm) 18238 23216 28094 32821 37371 41706 45829 55558 61317 70556 82769 MRd (kNm) 17326 17981 18631 19285 19938 20594 21253 28258 31807 38402 40326
VEd (kN) 979 3190 4465 5701 6784 7731 8536 9194 9741 10114 11180 VEd (kN) -688 -1332 -1719 -2115 -2466 -2777 -3043 -3264 -3457 -3614 -3260
0.24 0.78 1.09 1.39 1.66 1.89 2.09 2.25 2.38 2.47 2.73 0.17 0.33 0.42 0.52 0.60 0.68 0.74 0.80 0.85 0.88 0.80
VRd,c (kN) 3057 3322 3587 3852 4117 4382 4648 4914 5180 5446 2454 VRd,c (kN) 3008 3043 3077 3112 3147 3181 3216 3252 3287 3323 280
VRd,s (kN) 2088 2088 2088 2088 2846 3795 4553 4553 5692 5692 9406 VRd,s (kN) 2088 2088 2088 2088 2846 3795 4553 4553 5692 5692 9406
VRd (kN) 5145 5410 5675 5940 6963 8177 9201 9467 10872 11138 11861 VRd (kN) 5097 5131 5165 5200 5992 6976 7770 7805 8979 9014 9686
8.4. Calcul la forfecare in rosturi de turnare

Notatiile folosite sunt urmatoarele: LEd LRd - forta de forfecare de proiectare in sectiunea de deasupra asociata mecanismului de plastificare; calculata cf. [1] pct. 6.4.7. - forta de lunecare capabila, calculata cf. [1] pct. 6.5.2.b si [3] pct. 3.4.2.2. rel (48), cu observatia de la pct. 3.4.2.5. SRd = (0.8Asvfyd + 0.6NEd)
Asv
- coeficient echivalent de frecare, cf. [3] pct. 3.4.2.2. are valoarea 1.0 daca rostul de turnare este pregatit corespunzator; - armatura verticala de conectare situata in inima peretelui si in bulbul intins.
Ng+NEd (kN) -948 -1773 -2598 -3422 -4247 -5071 -5896 -6721 -7546 -8371 -9510 SEd (kN) -261 939 1633 2336 2958 3523 4034 4490 4920 5208 5953 0.6NEd (kN) 569 1064 1559 2054 2548 3043 3538 4033 4528 5023 5706 Asv (cm2) 115 115 115 115 115 115 115 115 163 197 225 0.8Asv fyd (kN) 2752 2752 2752 2752 2752 2752 2752 2752 3904 4727 5407 SRd (kN) 2325 2671 3017 3364 3710 4056 4403 4749 5902 6825 7779
8.4.2.1. Verificare perete PL1

Mont PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Comb GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 GSX1 Arm vert 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1620+216/20 1625+216/20
37
Mont PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 Mont PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 Mont PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1 PL1
Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P
Comb GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 GSX2 Comb GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 GSX3 Comb GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4 GSX4
Ng+NEd (kN) -955 -1789 -2621 -3454 -4286 -5118 -5949 -6779 -7608 -8437 -9576 Ng+NEd (kN) -953 -1782 -2611 -3441 -4270 -5100 -5930 -6759 -7589 -8418 -9560 Ng+NEd (kN) -950 -1780 -2608 -3436 -4263 -5089 -5915 -6741 -7565 -8390 -9526
SEd (kN) 326 -897 -1604 -2305 -2924 -3483 -3986 -4435 -4859 -5156 -5935 SEd (kN) -269 967 1727 2495 3177 3799 4361 4866 5340 5654 6399 SEd (kN) 334 -925 -1697 -2465 -3143 -3758 -4313 -4811 -5279 -5602 -6381
0.6NEd (kN) 573 1073 1573 2072 2572 3071 3569 4067 4565 5062 5746 0.6NEd (kN) 572 1069 1567 2065 2562 3060 3558 4056 4553 5051 5736 0.6NEd (kN) 570 1068 1565 2062 2558 3054 3549 4044 4539 5034 5716
Arm vert 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1620+216/20 1625+216/20 Arm vert 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1620+216/20 1625+216/20 Arm vert 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1620+216/20 1625+216/20
Asv (cm2) 115 115 115 115 115 115 115 115 163 197 225 Asv (cm2) 115 115 115 115 115 115 115 115 163 197 225 Asv (cm2) 115 115 115 115 115 115 115 115 163 197 225
0.8Asv fyd (kN) 2752 2752 2752 2752 2752 2752 2752 2752 3904 4727 5407 0.8Asv fyd (kN) 2752 2752 2752 2752 2752 2752 2752 2752 3904 4727 5407 0.8Asv fyd (kN) 2752 2752 2752 2752 2752 2752 2752 2752 3904 4727 5407
SRd (kN) 2327 2677 3027 3377 3726 4076 4424 4773 5928 6852 7807 SRd (kN) 2326 2675 3023 3371 3720 4068 4417 4765 5920 6844 7800 SRd (kN) 2325 2674 3022 3369 3717 4064 4411 4757 5910 6833 7786
8.4.2.2. Verificare pereti cuplati PT1+PT2 Pentru peretii cuplati verificarea se face pentru ansamblul celor doi montanti.
Mont PT1+PT2 PT1+PT3 PT1+PT4 PT1+PT5 PT1+PT6 PT1+PT7 PT1+PT8 PT1+PT9 PT1+PT10 PT1+PT11 PT1+PT12 Mont PT1+PT2 PT1+PT3 PT1+PT4 PT1+PT5 PT1+PT6 PT1+PT7 PT1+PT8 Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 Comb GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 GSY1 Comb GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 Ng+NEd (kN) -1811 -3475 -5135 -6794 -8453 -10110 -11767 -13421 -15074 -16726 -19168 Ng+NEd (kN) -1811 -3475 -5135 -6794 -8453 -10110 -11767 SEd (kN) 1126 3597 5037 6440 7670 8749 9667 10421 11049 11492 12471 SEd (kN) -1449 -3956 -5351 -6745 -7966 -9038 -9948 0.6NEd (kN) 1087 2085 3081 4077 5072 6066 7060 8053 9044 10035 11501 0.6NEd (kN) 1087 2085 3081 4077 5072 6066 7060 Arm vert 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1620+314/20 1625+314/20 1625+316/20 Arm vert 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 Asv (cm2) 239 239 239 239 239 239 239 493 536 527 616 Asv (cm2) 239 239 239 239 239 239 239 0.8Asv fyd (kN) 5733 5733 5733 5733 5733 5733 5733 11825 12871 12642 14774 0.8Asv fyd (kN) 5733 5733 5733 5733 5733 5733 5733 SRd (kN) 4774 5472 6169 6866 7563 8259 8955 13915 15341 15874 18392 SRd (kN) 4774 5472 6169 6866 7563 8259 8955
38
PT1+PT9 PT1+PT10 PT1+PT11 PT1+PT12 Mont PT1+PT2 PT1+PT3 PT1+PT4 PT1+PT5 PT1+PT6 PT1+PT7 PT1+PT8 PT1+PT9 PT1+PT10 PT1+PT11 PT1+PT12 Mont PT1+PT2 PT1+PT3 PT1+PT4 PT1+PT5 PT1+PT6 PT1+PT7 PT1+PT8 PT1+PT9 PT1+PT10 PT1+PT11 PT1+PT12
E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Nivel E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P
GSY2 GSY2 GSY2 GSY2 Comb GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 GSY3 Comb GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4 GSY4
-13421 -15074 -16726 -19168 Ng+NEd (kN) -1811 -3475 -5135 -6794 -8453 -10110 -11767 -13421 -15074 -16726 -19168 Ng+NEd (kN) -1811 -3475 -5135 -6794 -8453 -10110 -11767 -13421 -15074 -16726 -19168
-10690 -11307 -11695 -12592 SEd (kN) 1402 4309 5999 7642 9082 10344 11418 12298 13034 13553 14708 SEd (kN) -1725 -4668 -6313 -7947 -9378 -10634 -11699 -12568 -13292 -13756 -14829
8053 9044 10035 11501 0.6NEd (kN) 1087 2085 3081 4077 5072 6066 7060 8053 9044 10035 11501 0.6NEd (kN) 1087 2085 3081 4077 5072 6066 7060 8053 9044 10035 11501
1620+214/20 1620+314/20 1625+314/20 1625+316/20 Arm vert 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1620+314/20 1625+314/20 1625+316/20 Arm vert 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1616+212/20 1620+214/20 1620+314/20 1625+314/20 1625+316/20
493 536 527 616 Asv (cm2) 239 239 239 239 239 239 239 493 536 527 616 Asv (cm2) 239 239 239 239 239 239 239 493 536 527 616
11825 12871 12642 14774 0.8Asv fyd (kN) 5733 5733 5733 5733 5733 5733 5733 11825 12871 12642 14774 0.8Asv fyd (kN) 5733 5733 5733 5733 5733 5733 5733 11825 12871 12642 14774
13915 15341 15874 18392 SRd (kN) 4774 5472 6169 6866 7563 8259 8955 13915 15341 15874 18392 SRd (kN) 4774 5472 6169 6866 7563 8259 8955 13915 15341 15874 18392
9. Verificarea conditiei de ductilitate si stabilirea necesitatii confinarii zonelor comprimate

Perete Lungime NEd,max (kN) Comb. 9575 GSX2 18167 GSY2 x (mm) 1700 0.195 1.104 lim = 0.1(2+) 0.310 Concluzie
PL1 L=8.70 m PT1 L=7.70 m
2620
0.340
1.183
0.318
nu este nevoie de confinarea capetelor capatul opus riglei de cuplare trebuie confinat, in situatia utilizarii C24/30
Nota: Prin utilizarea la primele doua niveluri supraterane a unui beton superior C32/40, conform observatiei de la pct. 8.3.4.1., necesitatea confinarii capetelor extreme ale peretilor cuplati dispare.
NEd,max - forta axiala de proiectare maxima in peretele considerat; x - inaltimea zonei comprimate, cf. [3]; - inaltimea relativa a zonei comprimate; pentru pereti;
= x/hw lim
- inaltimea relativa maxima admisa pentru zona comprimata; cf. [1] 6.4.1. rel (6.8)
39
10. Alcatuirea si calculul infrastructurii si a fundatiei

10.1. Alcatuirea infrastructurii si fundatiei Aceasta operatie vizeaza amplasarea peretilor structurali de la subsoluri in pozitiile avantajoase din punct de vedere structural. De asemenea amplasarea golurilor in planseele peste subsoluri este foarte importanta. Simultan se urmareste satisfacerea necesitatilor arhitecturale si functionale.
Incinta se realizeaza din piloti forati secanti dublati de un perete de 30 cm pe tot perimetrul. Pilotii si peretele perimetral se conecteaza cu o grinda de coronament substantiala. Peretii structurali din suprastructura se continua si la subsoluri, fiecare dezvoltandu-se in plan. Functiunea de parcare subterana conduce la alegerea unei grosimi de placa de 20 cm. Pentru asigurarea continuitatii armaturii centurilor grinzile transversale au o sectiune unica 30x60 cm. Fundatia este directa, de tip radier general cu grosimea de 1.50 m, respectiv 1/5 din deschiderea curenta de 7 m. Materialele folosite la infrastructura sunt C24/30 si Pc52.
40
10.2. Incarcari combinate suplimentare

Denumire incarcare combinata 1 Pardoseli parcare subterana (kN/mp) Strat uzura si trotuare instalatii placa 20 cm valoare caracteristica gk 1.20 0.10 1.30 5.00 6.30 gk 1.20 0.10 1.30 40.00 2.40 43.70 gk 7.50 0.80 8.30 qk 4.00 4.00 valoare de proiectare 1.20 0.10 1.30 5.00 6.30
gEd = gEd =
Pardoseli subsol 3 (kN/mp) Strat uzura si trotuare instalatii radier 160 cm egalizare 10 cm
gEd =
gEd =
1.20 0.10 1.30 40.00 2.40 43.70
Perete beton 30 cm (kN/mp) perete beton tencuiala
gEd =
7.50 0.80 8.30
Utila parcare subterana (kN/mp) utila
2=0.6 qEd =
2 qk 2.40
10.3. Modelarea infrastructurii, fundatiei si terenului de fundare pentru calcul Calculul s-a efectuat programul ETABS. Ansamblul infrastructurii cuprinde peretii de subsol, peretele de incinta, planseele subsolurilor si radierul. Elementele structurale s-au introdus in pozitiile si cu dimensiunile lor, considerand rigiditatea asociata betonului nefisurat. Fundatia este pe mediu elastic, corespunzatoare unui coeficient de pat ks=50000kN/m3. Interfata verticala cu terenul nu a fost inclusa in model. Pentru diferite grupari de actiuni valorile de calcul utilizate pentru ks , pentru modelarea interfetei cu terenul la contactul cu peretii perimetrali subterani si, acolo unde este cazul, a fundatiilor indirecte trebuie fundamentate de studii de specialitate deoarece aceste influenteaza puternic eforturile din elementele structurale.
Efectul suprastructurii a fost introdus prin aplicarea la partea superioara a infrastructuri a urmatoarelor eforturi: - fortele axiale de la baza elementelor verticale de la parter; - momentele incovoietoare si fortele taietoare asociate de la baza stalpilor de la parter, amplificate cu 50%; - momentele incovoietoare capabile si fortele taietoare asociate de la baza peretilor de la parter si efectul indirect datorat grinzilor de cuplare, amplificate cu Rd=1.1 cf. [1] pct. 6.2.2. - deoarece torsiunea de ansamblu nu are contributie semnificativa la dimensionarea elementelor verticale de la parter, pentru simplificarea calculelor, nu a fost inclusa in combinatiile de incarcari utilizate la calcul infrastructurii.
41
10.4. Gruparea actiunilor Denumire combinatie de incarcari

GSX1 = GV & SX GSX2 = GV & SX GSY1 = GV & SY GSY2 = GV & SY
Translatie Directie longitudinal longitudinal transversal transversal Sens
GF = 1.35 GV
10.5. Verificarea stalpilor Stalpii de la subsoluri apartin Grupei B cf. [3] pct. 6.4.1. Pentru forta axiala din stalpi se considera valoarea maxima, din infasuratoarea combinatiilor de incarcari. Valorile in sectiunile de la fata superioara a radierului sunt:
Nivel S3 S3 S3 S3 Stalp C30 C49 C50 C51 Combinatie INF INF INF INF bw=hw (m) 0.90 0.90 0.90 0.90 NEd (kN) 7844 8326 9165 9375 0.506 0.537 0.592 0.605
NEd
- valoarea de proiectare maxima a fortei de strapungere, furnizata de infasuratoare
10.6. Verificarea la stapungere a radierului Verificarea se face cf. [3] pct. 3.3.8.3. Se neglijeaza efectul favorabil datorat reactiunii terenului de fundare aferent proiectiei suprafetei de strapungere. Se verifica si conditia din [3] pct. 3.3.8.4. Valoarea maxima a fortei axiale in stalpi este
NEd = 9375 kN (vezi 10.4) ; Valoarea maxima a fortei de strapungere capabile, in situatia in care nu este prevazuta armatura transversala calculata cf. rel. (46) din [3]: NRd = 0.75x4x(bc + d) fctd = 0.75x4x(0.90+1.45)x1250 = 8812 kN < NEd = 9375 kN Valoarea maxima a fortei de strapungere capabile, in situatia in care este prevazuta armatura calculata cf. rel. (47) din [3]: NRd = 1.2x4x(bc + d) fctd = 0.75x4x(0.90+1.45)x1250 = 14100 kN > NEd = 9375 kN Utilizand cate 7 bare inclinate 32 Pc52 pe fiecare directie dispuse ca in desen , capacitatea la strapungere devine: NRd = NRd,c + NRd,s = 0.50x4x(bc + d) fctd + 0.8xAsi fyd sin = = 0.50x4x(0.90+1.45)x1250 + 0.8x2x2x7x8.04x30x0,707 = = 5875+3820 = 9695 kN > NEd = 9375 kN Exemplul de proiectare 3 42 Constructie cu pereti structurali de beton armat
NEd NRd NRd,c NRd,s Asi a
- valoarea de proiectare a fortei de strapungere; - capacitatea la strapungere a radierului; - contributia betonului la NRd; - contributia armaturii la NRd; - suma ariilor armaturilor inclinate; - unghiul armaturii inclinate fata de orizontala.
NEd
10.7. Verificarea peretilor de la subsol Calculul structural la infrastructura sub gruparile de actiuni descrise la pct. 10.4.furnizeaza valorile eforturilor in elementele acesteia: peretii de subsol, plansee, radier. Eforturile de dimensionare rezulta din infasuratoarea valorilor obtinute in diferitele grupari de actiuni considerate. Dimensionarea urmareste: (i) - in radier, stabilirea cantitatilor de armatura necesare pentru preluarea momentelor incovoietoare si forfecarea acestuia la strapungere; care, eventual, poate stabili necesitatea armarii transversale; (ii) - in plansee, stabilirea armaturilor necesare pentru preluarea eforturilor rezultate din rolul de diafragme ale acestora, respectiv din eforturile produse de incarcarile din planul lor. Acestea sunt: - armatura de incovoiere in planul placii, concentrata in centurile marginale; - armatura pentru transmiterea fortelor din planul planseelor la elementele care preiau actiunile laterale: armaturi de colectare a incarcarilor la peretii de subsol, conectori intre placa planseului si pereti; (iii) - in peretii de subsol, armaturile rezultate din rolul de grinda de fundare, care preiau presiunile pe radier, perpendicular pe axul orizontal al acestora si armaturile rezultate din rolul de element (perete structural) care preia fortele laterale, aplicate perpendicular pe axul vertical al peretilor.
In prezenta faza a lucrarii se detaliaza numai dimensionarea radierului, urmand ca la redactarea a doua sa se completeze cu celelalte operatii de dimensionare.
10.8. Armare radier Armarea radierului se bazeaza pe urmatorul principiu: se dispun plase atat la partea superioara cat si la partea inferioara care pot prelua momentele incovoietoare corespuzatoare de pe cea mai mare suprafata a radierului si, simultan, respecta regulile de armare constructiva. Suplimentar, in zonele cele mai solicitate, se dispun pe randul doi plase de armatura care pot prelua varfurile de moment.
Pentru armarea radierului se propune o solutie clara si simpla. Doua plase generale atat la partea se sus cat si la partea de jos a radierului, alcatuite din 25/20/20 Pc52. Local, pe reazeme se suplimenteaza armatura curenta cu 25/20 prin care se preiau momentele de dimensionare. Momentele capabile sunt: 1031 kNm/m (105 tfm/m) - 25/20 corespunzator armarii generale a radierului atat la partea superioara cat si la partea inferioara;
43
2062 kNm/m (210 tfm/m) - 25/20 + 25/20 corespunzator armarii locale suplimentare la partea inferioara a radierului;
1691 kNm/m (172 tfm/m) - 25/20 + 20/20 corespunzator armarii locale suplimentare la partea superioara a radierului.
Variatia momentelor incovoietoare in radier este ilustrata in imaginile atasate unde se indica gruparea de actiuni, directia momentului incovoietor ilustrat si momentele capabile corespunzatoare celor doua tipuri de armari efective (25/20, respectiv 25/20+25/20 suplimentar) care trebuie sa acopere momentele de dimensionare dezvoltate in radier. Sunt prezentate infasuratoarele diagramelor de momente incovoietoare m11 si m22 din radier, pentru cele 2 directii principale. Schita de armare atasata a rezultat din infasuratoarea valorilor momentelor de dimensionare.
25/20
44
25/20
25/20
25/20
45
25/10
25/20
25/20
46
25/10

ETABS P100 Pereti

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

ETABS P100 Pereti

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

EXEMPLUL 3

- constructie cu pereti structurali de beton armat

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Constructie cu pereti structurali de beton armat

SCHEMA GENERALA A OPERATIILOR DE PROIECTARE

VI. VII. VIII.

Constructie cu pereti structurali de beton armat

XXI. XXII. XXIII.

XXV. XXVI. XXVII. XXVIII.

1. Alcatuirea initiala a structurii

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Gk,j + I AEk + 2,i Qk,i

Gk,j Qk,i AEk

gEd = gEd = 2 0.4 qEd =

Zapada (kN/mp) zapada

1.27 0.50 0.20 0.10 2.07 4.50 6.57

Perete cortina (kN/mp) perete cortina structura sustinere

0.70 0.30 1.00

Atic (kN/ml) zidarie intarita 125 mm h=1.5 m tencuiala 2x20 mm

3.75 1.32 5.07

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Perete beton 400 mm (kN/mp) perete beton placaj gipscarton

10.00 0.20 10.20

Perete beton 500 mm (kN/mp) perete beton placaj gipscarton

12.50 0.20 12.70

Stalp 700x700 mm (kN/ml) beton placaj gipscarton

12.25 0.64 12.89

Stalp 900x900 mm (kN/ml) beton placaj gipscarton

20.25 0.80 21.05

Grinda 300x700 mm (kN/ml) beton

Grinda 300x600 mm (kN/ml) beton

Grinda 300x500 mm (kN/ml) beton

gEd = 2 0.4 qEd = 2 0.4

Utila birouri (kN/mp) utila

Utila circulatii (kN/mp) utila

Utila terasa necirculabila (kN/mp) utila

2 0.4 qEd = 2 0.4 qEd =

Utila interior pt predimensionare (kN/mp) utila

L L = 200mm < hf < = 175mm ; 40 35

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Constructie cu pereti structurali de beton armat

Awi>(I n Ap ag/g )/120 unde : Awi I

Constructie cu pereti structurali de beton armat

= VEd/(Awo fctd) < 2.5 cf. [1] pct. 6.4.3;

Evaluare greutate constructie supraterana

Constructie cu pereti structurali de beton armat

10.20 12.70 12.89 21.05 5.25 4.50 3.75 1.00

rezulta o valoare a incarcarii uniform distribuite :

long transv unde: c NEd,tot Fb VEd Awh Lw bw hw

bw necesar (m) 0.43 0.46

bw ales (m) 0.40 0.50

Constructie cu pereti structurali de beton armat

4.50 3.75 0.30 1.00

Constructie cu pereti structurali de beton armat

4. Schematizarea structurii pentru calcul

Aw= 3,90 mp Awh= 3,48 mp (EI)=0.5(EcIc) m4

Constructie cu pereti structurali de beton armat

5. Definitivarea evaluarii incarcarilor si a gruparilor de incarcari

Constructie cu pereti structurali de beton armat

6. Calculul structurii la actiuni orizontale si verticale

Constructie cu pereti structurali de beton armat

6.4. Formele primelor 3 moduri proprii de vibratie

Constructie cu pereti structurali de beton armat

6.5. Pozitiile centrelor de masa si de rigiditate sunt date in tabelul urmator: