Morfologia si anatomia frunzelor

Frunza este un organ vegetativ monosimetric, cu o crestere rapida si limitata, cu durata de viata scurta, care indeplineste functia principala de fotosinteza alaturi de transpiratie si respiratie. Frunza mai poate indeplini si alte functii, cum ar fi: de protectie, de absorbtie, inmagazinare de substante organice de rezerva, de nutritie carnivora, inmultire vegetativa etc. O frunza completa este formata din trei parti:limb;petiol;teaca. Limbul Este partea cea mai importanta a frunzei si poate fi simpla sau compusa. Frunzele simple sunt caracteristice monocotiledonatelor si multor dicotiledonate, iar cele compuse sunt frecvente la unele dicotiledonate.Cunoasterea morfologica a frunzelor are importanta deosebita pentru identificarea si clasificarea plantelor.Totalitatea fasciculelor conductoare care strabat limbul si modul in care acestea se dispun formeaza nervatiunea limbului. La diferite categorii de plante deosebim frunze cu o singura nervura si frunze cu mai multe nervuri principale.La frunzele cu o singura nervura principala, aceasta poate fi neramificata (molid) sau se poate ramifica astfel ca de nervura principala se desprind nervuri laterale mai subtiri, rezultand nervatiunea penata.Frunzele cu mai multe nervuri au nervatiunea palmata, nervurile se ramifica la varful petiolului si patrund in limb sub diferite unghiuri. Forma limbului Forma limbului deriva din trei forme; eliptica, ovala, circulara. Forma eliptica se intalneste la fag, cu diametrul transversal mai scurt decat cel longitudinal. Forma ovala intalnita la cires reprezinta diametre inegale, dar intretaierea lor se face in treimea inferioara a limbului. Forma circulara, intalnita la plopul tremurator, are diametre egale si intretaierea lor se face la mijlocul limbului. Dintre celelalte forme derivate pot fi mentionate: cordiforma, reniforma, lanceolata, triunghiulara, sagitata, deltoida, aciculara, filiforma, fistuloasa. Baza limbului Poate fi rotunda - la par, cordata - la liliac, sagitata - sageata apei, asimetric - la ulm, dilatata - la susai, auriculata - la tutun. Varful limbului Poate fi acut, respectiv lent ascutit - ca la salcie; acuminat, adica brusc

ascutit - ca la lalea, rotund - la vasc; emarginat, cu un sinus apical - la brad; obcordat, asemanator cu o inima avand baza in sus - ca la macrisul iepurelui. Marginea limbului Poate fi intrega - la liliac, cu incizii mici; dintata, respectiv cu dintii indreptati spre varful limbului - ca la tei, ulm sau crenata, adica cu dintii rotunjiti si perpendiculari pe marginea limbului - ca la plopul tremurator; cu incizii mari, lobata, adica inciziile nu ating din jumatatea limbului, bilobata, ca la Ginkgo biloba, penat - lobata ca la stejar, palmat - lobata ca la artar, vita de vie, fidata - din jumatatea limbului, palmat-fidata - ca la ricin, partita depaseste din jumatatea limbului, penat-sectata - ca la odolean, palmat-sectata - ca la canepa.. Petiolul Serveste la circulatia sevei brute spre limb si a celei elaborate spre tulpina, la orientarea limbului in pozitia favorabila in raport cu lumina.Petiolul are si rol mecanic, de sustinere a limbului cand acesta este lovit de stropii de ploaie, de gheata sau cand este batut de vant. Frunzele compuse sunt formate din mai multe foliole, petiolate dispuse pe un rahis comun. Acestea sunt reprezentate de frunze penat - compuse sau palmat - compuse. Frunzele penat - compuse pot fi imparipenat compuse, cand se termina cu o foliola, ca la trandafiri, frasin si paripenate cand se termina cu o pereche de foliole, ca la Cedrela sinensis. Frunzele palmat compuse pot avea trei foliole, ca la trifoi, salcamul galben sau mai multe foliole, ca la castan. Anatomia frunzei Frunzele prezinta doua epiderme diferit structurate si mezofilul.Epiderma prezinta celule cu peretii exteriori cutinizati, certificati sau mineralizati.In epiderma sunt prezent peri protectori si peri secretori. Perii protectori pot fi lungi, rigizi, scurti si rigizi, moi si numerosi.Mezofilul este in totalitate sau in cea mai mare parte asimilator, celule care contin cloroplaste.