Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Depozitarul Centrat Fondul Proprietatea

    Uploaded by

    portelan
    21 views2 pages
    Depozitarul Central fondul proprietatea a disponibilizat 225.310 acţiuni, deţinute de către statul român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, informează un comunicat al FP publicat luni pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti . „ Cum să retrocedăm foştilor proprietari bunurile confiscate de comunişti, după 1945, dar care azi nu mai pot fi restituite în natură? În faţa acestei dileme istorice, statul român a găsit o soluţie oarecum rezonabilă, creând un fond special ce ar urma să fie listat la Bursa de Valori, iar acţiunile sale să le fie distribuite foştilor proprietari (sau moştenitorilor acestora), în sumă echivalentă cu valoarea respectivei proprietăţi. Vom vedea, însă, că acest demers a degenerat rapid, transformându-se dintr-un sistem reparatoriu într-o „jucărie" lăsată - cu bună ştiinţă, se pare - la mâna speculatorilor. În anul 2005 a apărut Legea nr. 247, în baza căreia a fost creat acest fond, numit Fondul Proprietatea, iar mai târziu a fost elaborată o întreagă legislaţie de reglementare a funcţionării sistemului de retrocedare aflat în „spatele" lui. Fondul este compus din participaţii cedate de către stat de la 88 de societăţi cu capital public, din care nu lipsesc „perlele" economiei naţionale. Menţionăm doar câteva: Petrom, Romgaz, Transgaz, Distrigaz, Electrica, Transelectrica, Hidroelectrica... Valoarea acţiunilor deţinute de Fond la societăţile din portofoliu a crescut continuu, mai ales în anii de boom economic. Numai că unde sunt bani mulţi roiesc şi interese mari, iar Ministerul Finanţelor - în calitatea lui de acţionar majoritar - a deschis destule portiţe pentru speculatori. La început, în sistemul retrocedării nu existau decât foştii proprietari şi reprezentanţii statului. Intrarea persoanelor „neautorizate" nu era posibilă, pentru că acţiunile Fondului Proprietatea nu puteau fi vândute de către cei care le obţineau în baza dreptului de retrocedare. În 2008, însă, Ministerul Finanţelor, condus în acea perioadă Varujan Vosganian, a emis o ordonanţă pe baza căreia se puteau vinde şi cumpăra, totuşi, acţiuni FP. Iar speculatorii atât au aşteptat. În scurt timp, tranzacţiile cu aceste titluri au luat amploare şi prima consecinţă a fost o scădere dramatică a valorii acestora, până chiar şi sub 0,3 lei/acţiune (faţă de valoarea nominală de 1 leu). Interesantă este şi următoarea controversă, greu de elucidat chiar şi acum: având în vedere că identitatea acţionarilor FP (cu nume, prenume şi adresă) nu este dezvăluită oficial, de unde au ştiut speculatorii pe cine să abordeze pentru a cumpăra acţiuni? Dacă au acţionat „la pont", cine le dădea pontul? Rechinii nu dispuneau doar de bani, ci şi de informaţii neoficiale, lucru care ar trebui să-l pună pe gânduri pe depozitarul central fondul proprietatea, ca să nu mai vorbim de organele abilitate să deschidă o anchetă în acest caz. Tot în 2008, de parcă n-ar fi de ajuns că acţionariatul FP se „infesta" tot mai mult cu speculatori care n-au nicio legătură cu obiectivul reparatoriu al Fondului, statul a început să acorde şi dividende. Altfel spus, în timp ce companiile cu management sănătos îşi drămuiesc resursele la sânge, statul a hotărât să împrăştie profitul din 2007, acordând dividende acţionarilor. Asta în ciuda faptului că tot mai mulţi dintre ei sunt simpli jucători pe piaţa de capital, persoane fizice sau fonduri speculative, care nu fac altceva decât să vâneze oportunităţi. avocat@coltuc.ro www.coltuc.ro www.coltuc.ro/blog

    Copyright

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Available Formats

    DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Depozitarul Central fondul proprietatea a disponibilizat 225.310 acţiuni, deţinute de către statul român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, informează un comunicat al FP publicat luni pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti . „ Cum să retrocedăm foştilor proprietari bunurile confiscate de comunişti, după 1945, dar care azi nu mai pot fi restituite în natură? În faţa acestei dileme istorice, statul român a găsit o soluţie oarecum rezonabilă, creând un fond special ce ar urma să fie listat la Bursa de Valori, iar acţiunile sale să le fie distribuite foştilor proprietari (sau moştenitorilor acestora), în sumă echivalentă cu valoarea respectivei proprietăţi. Vom vedea, însă, că acest demers a degenerat rapid, transformându-se dintr-un sistem reparatoriu într-o „jucărie" lăsată - cu bună ştiinţă, se pare - la mâna speculatorilor. În anul 2005 a apărut Legea nr. 247, în baza căreia a fost creat acest fond, numit Fondul Proprietatea, iar mai târziu a fost elaborată o întreagă legislaţie de reglementare a funcţionării sistemului de retrocedare aflat în „spatele" lui. Fondul este compus din participaţii cedate de către stat de la 88 de societăţi cu capital public, din care nu lipsesc „perlele" economiei naţionale. Menţionăm doar câteva: Petrom, Romgaz, Transgaz, Distrigaz, Electrica, Transelectrica, Hidroelectrica... Valoarea acţiunilor deţinute de Fond la societăţile din portofoliu a crescut continuu, mai ales în anii de boom economic. Numai că unde sunt bani mulţi roiesc şi interese mari, iar Ministerul Finanţelor - în calitatea lui de acţionar majoritar - a deschis destule portiţe pentru speculatori. La început, în sistemul retrocedării nu existau decât foştii proprietari şi reprezentanţii statului. Intrarea persoanelor „neautorizate" nu era posibilă, pentru că acţiunile Fondului Proprietatea nu puteau fi vândute de către cei care le obţineau în baza dreptului de retrocedare. În 2008, însă, Ministerul Finanţelor, condus în acea perioadă Varujan Vosganian, a emis o ordonanţă pe baza căreia se puteau vinde şi cumpăra, totuşi, acţiuni FP. Iar speculatorii atât au aşteptat. În scurt timp, tranzacţiile cu aceste titluri au luat amploare şi prima consecinţă a fost o scădere dramatică a valorii acestora, până chiar şi sub 0,3 lei/acţiune (faţă de valoarea nominală de 1 leu). Interesantă este şi următoarea controversă, greu de elucidat chiar şi acum: având în vedere că identitatea acţionarilor FP (cu nume, prenume şi adresă) nu este dezvăluită oficial, de unde au ştiut speculatorii pe cine să abordeze pentru a cumpăra acţiuni? Dacă au acţionat „la pont", cine le dădea pontul? Rechinii nu dispuneau doar de bani, ci şi de informaţii neoficiale, lucru care ar trebui să-l pună pe gânduri pe depozitarul central fondul proprietatea, ca să nu mai vorbim de organele abilitate să deschidă o anchetă în acest caz. Tot în 2008, de parcă n-ar fi de ajuns că acţionariatul FP se „infesta" tot mai mult cu speculatori care n-au nicio legătură cu obiectivul reparatoriu al Fondului, statul a început să acorde şi dividende. Altfel spus, în timp ce companiile cu management sănătos îşi drămuiesc resursele la sânge, statul a hotărât să împrăştie profitul din 2007, acordând dividende acţionarilor. Asta în ciuda faptului că tot mai mulţi dintre ei sunt simpli jucători pe piaţa de capital, persoane fizice sau fonduri speculative, care nu fac altceva decât să vâneze oportunităţi. avocat@coltuc.ro www.coltuc.ro www.coltuc.ro/blog

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    21 views2 pages

    Depozitarul Centrat Fondul Proprietatea

    Uploaded by

    portelan
    Depozitarul Central fondul proprietatea a disponibilizat 225.310 acţiuni, deţinute de către statul român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, informează un comunicat al FP publicat luni pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti . „ Cum să retrocedăm foştilor proprietari bunurile confiscate de comunişti, după 1945, dar care azi nu mai pot fi restituite în natură? În faţa acestei dileme istorice, statul român a găsit o soluţie oarecum rezonabilă, creând un fond special ce ar urma să fie listat la Bursa de Valori, iar acţiunile sale să le fie distribuite foştilor proprietari (sau moştenitorilor acestora), în sumă echivalentă cu valoarea respectivei proprietăţi. Vom vedea, însă, că acest demers a degenerat rapid, transformându-se dintr-un sistem reparatoriu într-o „jucărie" lăsată - cu bună ştiinţă, se pare - la mâna speculatorilor. În anul 2005 a apărut Legea nr. 247, în baza căreia a fost creat acest fond, numit Fondul Proprietatea, iar mai târziu a fost elaborată o întreagă legislaţie de reglementare a funcţionării sistemului de retrocedare aflat în „spatele" lui. Fondul este compus din participaţii cedate de către stat de la 88 de societăţi cu capital public, din care nu lipsesc „perlele" economiei naţionale. Menţionăm doar câteva: Petrom, Romgaz, Transgaz, Distrigaz, Electrica, Transelectrica, Hidroelectrica... Valoarea acţiunilor deţinute de Fond la societăţile din portofoliu a crescut continuu, mai ales în anii de boom economic. Numai că unde sunt bani mulţi roiesc şi interese mari, iar Ministerul Finanţelor - în calitatea lui de acţionar majoritar - a deschis destule portiţe pentru speculatori. La început, în sistemul retrocedării nu existau decât foştii proprietari şi reprezentanţii statului. Intrarea persoanelor „neautorizate" nu era posibilă, pentru că acţiunile Fondului Proprietatea nu puteau fi vândute de către cei care le obţineau în baza dreptului de retrocedare. În 2008, însă, Ministerul Finanţelor, condus în acea perioadă Varujan Vosganian, a emis o ordonanţă pe baza căreia se puteau vinde şi cumpăra, totuşi, acţiuni FP. Iar speculatorii atât au aşteptat. În scurt timp, tranzacţiile cu aceste titluri au luat amploare şi prima consecinţă a fost o scădere dramatică a valorii acestora, până chiar şi sub 0,3 lei/acţiune (faţă de valoarea nominală de 1 leu). Interesantă este şi următoarea controversă, greu de elucidat chiar şi acum: având în vedere că identitatea acţionarilor FP (cu nume, prenume şi adresă) nu este dezvăluită oficial, de unde au ştiut speculatorii pe cine să abordeze pentru a cumpăra acţiuni? Dacă au acţionat „la pont", cine le dădea pontul? Rechinii nu dispuneau doar de bani, ci şi de informaţii neoficiale, lucru care ar trebui să-l pună pe gânduri pe depozitarul central fondul proprietatea, ca să nu mai vorbim de organele abilitate să deschidă o anchetă în acest caz. Tot în 2008, de parcă n-ar fi de ajuns că acţionariatul FP se „infesta" tot mai mult cu speculatori care n-au nicio legătură cu obiectivul reparatoriu al Fondului, statul a început să acorde şi dividende. Altfel spus, în timp ce companiile cu management sănătos îşi drămuiesc resursele la sânge, statul a hotărât să împrăştie profitul din 2007, acordând dividende acţionarilor. Asta în ciuda faptului că tot mai mulţi dintre ei sunt simpli jucători pe piaţa de capital, persoane fizice sau fonduri speculative, care nu fac altceva decât să vâneze oportunităţi. avocat@coltuc.ro www.coltuc.ro www.coltuc.ro/blog

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 2

    Depozitarul central fondul proprietatea Depozitarul Central fondul proprietatea a disponibilizat 225.

    310 aciuni, deinute de ctre statul romn reprezentat de Ministerul Finanelor Publice, informeaz un comunicat al FP publicat luni pe site-ul Bursei de Valori Bucureti . Cum s retrocedm fotilor proprietari bunurile confiscate de comuniti, dup 1945, dar care azi nu mai pot fi restituite n natur? n faa acestei dileme istorice, statul romn a gsit o soluie oarecum rezonabil, crend un fond special ce ar urma s fie listat la Bursa de Valori, iar aciunile sale s le fie distribuite fotilor proprietari (sau motenitorilor acestora), n sum echivalent cu valoarea respectivei proprieti. Vom vedea, ns, c acest demers a degenerat rapid, transformndu-se dintr-un sistem reparatoriu ntr-o jucrie" lsat - cu bun tiin, se pare - la mna speculatorilor. n anul 2005 a aprut Legea nr. 247, n baza creia a fost creat acest fond, numit Fondul Proprietatea, iar mai trziu a fost elaborat o ntreag legislaie de reglementare a funcionrii sistemului de retrocedare aflat n spatele" lui. Fondul este compus din participaii cedate de ctre stat de la 88 de societi cu capital public, din care nu lipsesc perlele" economiei naionale. Menionm doar cteva: Petrom, Romgaz, Transgaz, Distrigaz, Electrica, Transelectrica, Hidroelectrica... Valoarea aciunilor deinute de Fond la societile din portofoliu a crescut continuu, mai ales n anii de boom economic. Numai c unde sunt bani muli roiesc i interese mari, iar Ministerul Finanelor - n calitatea lui de acionar majoritar - a deschis destule portie pentru speculatori. La nceput, n sistemul retrocedrii nu existau dect fotii proprietari i reprezentanii statului. Intrarea persoanelor neautorizate" nu era posibil, pentru c aciunile Fondului Proprietatea nu puteau fi vndute de ctre cei care le obineau n baza dreptului de retrocedare. n 2008, ns, Ministerul Finanelor, condus n acea perioad Varujan Vosganian, a emis o ordonan pe baza creia se puteau vinde i cumpra, totui, aciuni FP. Iar speculatorii att au ateptat. n scurt timp, tranzaciile cu aceste titluri au luat amploare i prima consecin a fost o scdere dramatic a valorii acestora, pn chiar i sub 0,3 lei/aciune (fa de valoarea nominal de 1 leu).

    Interesant este i urmtoarea controvers, greu de elucidat chiar i acum: avnd n vedere c identitatea acionarilor FP (cu nume, prenume i adres) nu este dezvluit oficial, de unde au tiut speculatorii pe cine s abordeze pentru a cumpra aciuni? Dac au acionat la pont", cine le ddea pontul? Rechinii nu dispuneau doar de bani, ci i de informaii neoficiale, lucru care ar trebui s-l pun pe gnduri pe depozitarul central fondul proprietatea, ca s nu mai vorbim de organele abilitate s deschid o anchet n acest caz. Tot n 2008, de parc n-ar fi de ajuns c acionariatul FP se infesta" tot mai mult cu speculatori care n-au nicio legtur cu obiectivul reparatoriu al Fondului, statul a nceput s acorde i dividende. Altfel spus, n timp ce companiile cu management sntos i drmuiesc resursele la snge, statul a hotrt s mprtie profitul din 2007, acordnd dividende acionarilor. Asta n ciuda faptului c tot mai muli dintre ei sunt simpli juctori pe piaa de capital, persoane fizice sau fonduri speculative, care nu fac altceva dect s vneze oportuniti. avocat@coltuc.ro www.coltuc.ro www.coltuc.ro/blog

    You might also like