Azi ai cedat. Azi n-am fost langa tine de la inceput. Am reusit sa te tin de mana mult mai tarziu.

Azi n-am reusit sa te iau de acolo si sa te duc departe. Azi n-am reusit sa te protejez, se te smulg din tine insuti. Azi m-a napadit visul dintr-o dimineata mult prea indepartata, uitata dimineata. Erai si tu in acel vis. Azi am vrut sa continui gesturile de acolo. Sa le duc pana la capat. Capatul visului intrerupt de mijirea zorilor. Apropierea dintre noi dadea o alta dimensiune aerului incaperii. Prieten drag! Toate cuvintele noastre ocoleau privirile celorlalti. Doar prieteni... Soarele navalise pe fereastra deschisa. Incalzea. Azi ti-am mangaiat obiectele imaginandu-mi ca iti mangai barbia si buzele. Si mi-as putea imagina mult mai multe. Am reusit sa iti smulg un zambet. Sunt aici sa te ajut. Sa te aduni, dupa ce tocmai ai clacat. Pentru ca n-am fost langa tine la timp. Iesi in afara umbrei tale! Vino sa mangaiem pamantul cu degetele noastre tremuratoare! Ceva imi aduce aminte de tine. Si nu stiu daca e visul meu, sau e o existenta anterioara. Sa ma prefac ca suntem doar prieteni? Te sperii? As putea sa iti povestesc despre lucrurile ce vor incepe cu adevarat. Dupa ce nu ne vom mai preface. Ca suntem doar prieteni....