Istorie

Boabele de cacao sunt semintele arborelui Theobroma cacao, originar din America Centrala si de Sud. Arborele are nevoie de un climat umed, calduros si multa umbra. Atinge pana la 15 m inaltime si da doua recolte pe an. Fructele sunt mari, seamana cu niste dovleci si contin seminte, infasurate intr-o pulpa alba. Un fruct contine 25-40 de seminte, iar un arbore poate produce circa 40 de fructe intr-un an. In anul 600 e.n. maiasii au migrat spre regiunile nordice ale Americii de Sud si aici au pus bazele primelor culturi de arbore de cacao in peninsulaYucatan.Boabele de cacao erau considerate un bun de mare pret si erau folosite atat ca mijloc de plata cat si ca unitati de calcul al valorii altor bunuri. Boabele de cacao au ajuns pentru prima data in Europa in anul 1521,atunci cand Mexicul a fost cucerit de catre spanioli.. In 1580, prima planta ce producea materia prima pentru ciocolata a fost plantata si in Spania. Din acel moment, popularitatea ciocolatei s-a raspandit treptat si in alte tari europene. Acestea insa si-au organizat propriile plantatii, rute comerciale si facilitati de fabricatie. Olandezii au dus arborele in Indiile de Est, in teritoriile lor din Java si Sumatra la inceputul sec. al XVII-lea, si de acolo l-au raspandit si in Filipine, Noua Guinee, Samoa si Indonezia, cu o rata a profitului uluitoare. La inceputul sec. al XIX-lea, portughezii au adus cu succes arborele de cacao pe coasta africana, iar mai. La sfarsitul sec. al XIX-lea, germanii au ocupat Camerunul, iar britanicii Sri Lanka. De atunci, plantatiile s-au raspandit si in Asia de Sud-Est, Malaezia fiind la ora actuala unul dintre liderii mondiali in productia de cacao. Din anul 1800, odata cu dezvoltarea tehnologiei si cu Revolutia Industriala, procesul de producere al ciocolatei a suferit schimbari majore. Inventarea de masini industriale pentru macinat boabele de cacao si pentrucrearea amestecului de ciocolata a facut ca acest produs sa nu mai fie consumat doar in stare lichida, ci si in cea solida, sub forma de tablete.

Productia Arborele de cacao este o plant tropical, nfloritoare doar in climatele calde si ploioase. Cultivarea este in general limitata la zonele care nu se afla la mai mult de 20 grade la nord sau la sud de ecuator. Arborele de cacao are nevoie de patru sau cinci ani dup plantare pentru a produce boabe de cacao i de opt pn la zece ani pentru a se obine maxim de producie. n cazul n care exist condiii ideale (un echilibru intre sezonul ploios i soare ca i n Costa Rica), recoltarea poate fi continu aproape n fiecare lun. In trile cu anotimpurile mai clar separate, uscate i umede,se recolteaza, de regula, de dou ori pe an (o cultura principal i o cultura de mijloc). Principalele opt ri productoare de cacao sunt Coasta de Fildes (mai mult de 40%), Ghana (aproximativ 15%), Indonezia (14%); Nigeria (5%); Brazilia (4%); Camerun (4%); Ecuador (3%); Malaezia (2%). Alte ri produc restul de 9%. Productia de cacao din Ghana a fost mult timp recunoscuta ca standard pentru clasa de cacao de baz. Producia total anual mondial n ultimii ani a fost n jurul valorii de 3 milioane de tone metrice. O mare parte din recolta de cacao este produsa n fermele mici. n Coasta de Filde, de exemplu, aproximativ 90% din recolta de cacao este produs n aceste ferme mici. Cu toate acestea, exista si plantaiile mari, n special n Brazilia, Ecuador i Malaezia. Producia de cacao este puternic dependent de doi factori: terenurile disponibile (pduri tropicale) i accesul la munc. Desi cresterea arborilor de cacao nu necesita o munca intensiva,.recoltarea pastailor este un proces complicat care nu se preteaza mecanizarii. Cnd sunt coapte, aceste psti trebuie sa fie tiate i desfacute, boabele sunt scoase, fermentate i uscate (de preferin la aer si soare). Fiecare pastaie produce 20 - 50 boabe de cacao (aproximativ 400 sunt necesare pentru a face o jumtate de kilogram de ciocolata). Condiiile meteorologice, bolile si insectele pot avea un efect major asupra recoltelor anuale de cacao. Boala Pstaia Neagr a devenit o preocupare major pentru cultivatorii Africani. Brazilia a suferit un regres major n anii 1990 cnd ciuperca "mtura vrjitoarei" a atacat producia de cacao din Brazilia. Caracteristicile de cretere a arborelui de cacao,sunt prin urmare mult mai restrictive dect cele ale bumbacului sau zahrului si contribuie major la incertitudinea preurilor. n plus,

concentrarea produciei n dou ri (Cte d'Ivoire i Ghana = aproximativ 55% din producia mondial) nseamn ca situaia social si politic sau problemele legate de munc pot crea mari incertitudini n furnizarea de cacao, ceea ce afecteaz n mod direct preul. n Ghana i Coasta de Filde,cele mai mari tari producatoare de cacao, recolta fermierilor este, n medie, de 300 - 400 de kilograme de boabe de cacao pe hectar pe an.Aceasat recolta este de 30 ana la 50 la suta mai mica dect productivitatea poteniala pe hectar. Motivele pentru aceasta productivitate mica sunt diverse. Cele mai importante motive sunt faptul ca in general arborii de cacao sunt imbatraniti si fermierii nu dispun de capacitati tehnologice si financiare pentru a creste productivitatea pe hectar si a imbunatati calitatea boabelor de cacao.

Cererea In ceea ce priveste cererea, rile dezvoltate, cu cele mai mari venituri sunt principalii procesatori si consumatori a produselor pe baza de cacao. Cantitatea de cacao macinata este utilizat n mod tradiional pentru a msura tendinele de consum. Istoric, Olanda a fost intotdeauna unul dintre cei mai importanti procesatori de cacao, cu aproximativ 15% din productia globala anuala de cacao. Statele Unite aproape au egalat aceasta cantitate n ultimii ani. nlocuitorii untului de cacao, utilizarea untului de cacao n produse nealimentare, cum ar fi produsele cosmetice i schimbarea gusturile populatiei sunt cativa dintre factorii care afecteaza cererea si oferta. Trei juctori domin lanul de cacao. mpreun, ei au o capacitate de mcinare a 1 440 000 de tone de boabe de cacao pe an, aproape 40% din totalul de cacao mcinata pe piaa mondial. n ordinea mrimii,acesti sunt Cargill, Archer Daniels Midland (ADM) i Barry Callebaut. Companiile Cargill i ADM sunt numite "comerciani": ele produc produse semiprelucrate, dar rareori ciocolat industriala pentru produsele de consum. Pe de alt parte, Barry Callebaut este cel mai mare producator de ciocolata industriala i este specializat n acest sens. Nestl, Cadbury Schweppes, Mars si Kraft Foods sunt nume de marc cunoscute care produc ciocolat pentru consumatori. Unele companii opereaz la niveluri diferite n cadrul lanului de aprovizionare cu cacao. Tabelul 7 arata c productorii de ciocolat au, de asemenea, capacitatea de a procesa boabele de

cacao. n plus,exista companii care sunt integrate pe vertical, cum ar fi Barry Callebaut, Petra Foods, Kraft Foods si Blommer. Capacitatile de productie de ciocolata industriala si ciocolata pentru consumator sunt greu de gasit. Piaa mondial de cacao a cunoscut diverse schimbri n ultimii apte ani. In timp ce ADM si-a meninut capacitatea de producie n raport cu anul 2005, Cargill i Barry Callebaut au crescut capacitile lor individuale de producie n raport cu anul 2005 cu aproximativ 22%. Alte companii cu cretere rapid sunt compania indonezian Petra Foods i compania americana Blommer. Capacitatea de producie a Petra Foods a crescut cu 135 % n perioada 2001 i 2003, fapt ce poate fi explicat prin preluarea a dou fabrici Nestl procesatoare de cacao din Mexic i Brazilia. Ulterior, Petra Foods i Nestl au semnat un acord de aprovizionare. Nestl si-a redus capacitatea de prelucrare de cacao pana la 100.000 de tone ntre 2000 i 2003. Mai mult, Cargill si Barry Callebaut si-au ntrit poziiile lor individuale pe pe piaa mondial, cu 0.95 la sut i respectiv 0.86 la sut comparativ cu anul 2005, n timp ce capacitatea de producie a companiaei ADM a sczut cu 1.89%. Consolidarea poziiilor companiilor Cargill i Callebaut Barry poate fi explicat prin politica de a elimina treptat prelucrarea de cacao si de a utiliza subcontractani. Nestl are contracte de aprovizionare cu Cargill, ADM i Petra Foods. Cadbury Schweppes isi elimina treptat activitile sale de prelucrare a boabelor de cacao din ara Galilor i negociaz contracte de aprovizionare cu procesatorii. Cadbury are deja un astfel de acord cu Barry Callebaut. Aceast tendin explica de ce activitatile de prelucrare a boabelor de cacao ale companiilor producatoare de ciocolata din ultimii opt ani au sczut brusc. Piata ciocolatei este dominat de ase societi care, n 2007, mpreun controlau 57.4% din pia. Cadbury Schweppes, Nestle, Mars, Ferrero i Hershey sunt cele cinci companii cu cele mai mari cifre de vnzri nete pe piata de ciocolata. Lanului de aprovizionare de cacao i ciocolat este dominat de nou companii: trei firme care macina babele de cacao(Cargill, Barry Callebaut i ADM) i ase firme producatoare de ciocolat (Mars Incorporated, Nestle, Hershey, Kraft Foods, Cadbury Schweppes i Ferrero). Cele trei firme care macina boabele de cacao controleaza impreuna 40% din totalul de cacao macinata la nivel mondial, dar exista si doi juctori in cretere pe aceasta piaa (Petra Foods i Blommer). Cele ase companii producatoare de ciocolat controleaza impreuna 57.4% din piata de ciocolata.

n unele continente concentraia de companii care domin piaa este chiar mai mai puternica. n Statele Unite, 80% din piata ciocolatei este controlat de Hershey, Mars i Nestl. Acest nivel de concentrare a pieei ar putea duce la abuzuri de putere. Acesta este argumentul companiei canadiene Comwest Industries Inc, care, n Ianuarie 2008 a iniiat proceduri judiciare n Statele Unite mpotriva acestor companii pentru acordurile de pre de pe piaa mondial de ciocolat, inclusiv n Statele Unite. Comwest cumpara produse din ciocolata de la cele trei societi i le acuz pe acestea ca vind ciocolata la preuri artificiale anti-competitive. Faptul c doar cativa jucatori domina piata face posibil abuzul de putere de cumprare i vanzare. n acelai timp, cu toate acestea, concentrarea puterii pe piata boabelor de cacao i pe piaa ciocolatei ar putea avea avantajele sale. Aceste companii ar putea colabora pentru a crea o economie durabila a boabelor de cacao. Cele trei mari companii procesatoare de boabe de cacao formeaza un link crucial, pentru c ele cumpr cantiti importante de boabe de cacao i productorii de ciocolat sunt dependenti de formele lor specifice de funcionare. n plus, tendina ctre concentrare crete pe msur ce mai multe acorduri de aprovizionare sunt fcute ntre marii procesatori de cacao i companiile producatoare de ciocolata.

Pretul Tranziia boabelor de cacao de la un obiect de lux ntr-o materie prima a nsemnat c preul boabelor de cacao a devenit o preocupare dominant pentru toat lumea n lanul de comercializare cu cacao. Pe masura ce producia i cererea de ciocolat si-au extins disponibilitatea i si-au redus preul , presiunea a crescut pe partea ofertei. Limitrile geografice de cretere a pstii de cacao i distana lung a rutelor comerciale au adugat mai multa presiune care afectat preul de cacao. Mai multe elemente ale imprevizibilitatii ofertei i a cererii cresc incertitudinea preurilor. Diversi factori externi determin preul pe care agricultorii il primesc pe tona de boabe de cacao. Factorul dominant este pretul zilnic international al pietei de cacao. Acest pre este negociat pe pieele la termen, dintre care London International Financial Futures and Options Exchange i New York Board of Trade sunt cele mai importante. Ambele burse tranzactioneaza mpreun zilnic echivalentul a 0,2 milioane de tone de boabe de cacao, prin contracte futures.

Cercetrile recente indic o relaie direct ntre preurile de cacao i divulgarea de noi informatii privind piata (de exemplu, un excedent de producie). Activitile speculative a traderilor non-comerciali (fonduri speculative i altele) sunt, de asemenea, susceptibile de a avea un efect asupra pretului pietei de cacao. Cu toate acestea, o cercetare detaliat n acest sens nu exista. O explicaie este c numai piata futures americana este supus unei monitorizri independente, care permite identificarea concentrrilor de putere n cadrul pieei futures de cacao. Pieele din SUA cuprind nregistrarea obligatorie a activitilor comercianilor. n plus, piaa contractelor futures din SUA raporteaz cu privire la activitile comerciale i noncomerciale ale traderilor. Numai pe baza acestor cifre, o investigaie aprofundat poate sa se efectueze cu privire la fluctuaiile preurilor zilnice internaionale i la efectele speculaiei.

Factori care duc la cresterea preului de cacao

O cerere mai mare pentru ciocolata O cerere mai mare pentru ciocolata creste pretul de cacao, care este ingredientul principal al ciocolatei. Cererea de ciocolat a crescut cu 20% ntre 2002 i 2007, astfel cum e msurat prin consum. Creterea standardului de via n India i China au creat o cerere pentru batoane de ciocolata, care erau considerate un produs de lux. Din cauza populaiilor lor masive, aceste ri ar putea conduce la cresterea cererii de ciocolat i a preului de cacao. Consumul si cererea de ciocolat n India si China a crescut cu 15-20% anual. mbuntirea obligatorie n standardele de munc africane n cazul n care guvernele lumii acioneaza mpotriva sclaviei copilului i rspndirii nclcarii drepturilor omului n Cte d'Ivoire i Africa Sub-Saharian, preul de cacao va crete. Salariile sub limita saraciei si exploatarea muncii copiilor au pastrat pretul recoltarii de cacao jos. Rapoarte referitoare la aproximativ 200.000 de copii sclavi care recolteaza cacao au crescut interesul umanitar, dar nici o aciune semnificativ nu a fost nc luata pentru a mbunti condiiile de munc din Coasta de Filde. Dup criza umanitar din Darfur va fi rezolvat, ONU va avea mai multe resurse pe care sa le aloce n Africa. Coasta de Filde ar fi un pas logic pentru

intervenie. Atunci cnd lucrtorii primesc salarii corespunztoare i condiii de munc, costurile de producie vor crete in Africa, i implicit si preurile de cacao.

Conflictul n Coasta de Filde Intervenia n Coasta de Filde (i Africa, n general) este ngreunat de instabilitatea regional. Coasta de Filde aproape a avut un rzboi civil n 2002, i este nc ntr-o situaie politic precar.ara produce, de asemenea, 46% din cantitatea mondiala de cacao. n cazul n care izbucnete conflictul, se ateapt ca preurile de cacao sa explodeze ca urmare a culturilor distruse i a infrastructurii deteriorata de transport maritim n Africa.

Eroziunea solului, seceta, si bolile Culturile mici din ri productoare de cacao reduc furnizarea de ciocolata. Consumul de ciocolata in lume este n cretere, astfel nct preul de cacao crete . Boli distructive, cum ar fi boala pastaii negre, i modelele meteorologice nefavorabile au afectat recoltele de cacao din Africa n ultimii 15 ani,si au adus pierderi cultivatorilor de 700 milioane dolari anual. n acest an, prognoza meteo nefavorabila si bolile au lovit din nou, iar preurile de cacao au crescut foarte mult. Ca urmare a unei supra-abunden de ploaie, Cote D'Ivoire este de ateptat s produc 1100000 de tone metrice de cacao pentru 2008/09, n scdere cu 20% fa de anul trecut, 1380000 de tone metrice. Indonezia este, de asemenea, de ateptat s produc mai puina cacao in acest an, de la 490000 tone metrice (in scadere cu 5000 fa de anul trecut). Creterile produciei n Ghana i Camerun nu pot compensa decalajul, i producia de cacao la nivel mondial a scazut cu 7% pn la 3.456 milioane de tone metrice pentru anul 2008/09. Directorul Consiliului de Cercetare pentru Conservarea Naturii din Ghana, John Mason, este de prere c productia de cacao din Africa ar putea sa dispara n 20 de ani din cauza practicilor iresponsabile de cretere i a eroziunii solului.

Creterea importantei antioxidantilor Publicitatea crescuta a continutului de antioxidanti din cacao ar putea atrage consumatorii care tin la sanatatea lor.. Continutul de antioxidanti din cacao, care pot preveni bolile de inima,accidentele vasculare si cancerul, este mult mai ridicat decat in alte alimente. Pentru o

vreme, oamenii au fost ncurajai s bea vin rou pentru antioxidanti. O ceasca de cacao are de dou ori mai muli antioxidani. Factori care duc la scderea preului de cacao

Cererea mai mare pentru dulciurile fara ciocolata Cerere mai mare pentru alte dulciuri care ar putea substitui ciocolata ar putea reduce preurile de cacao. Totusi aceasta cerere pentru dulciuri poate aprea tocmai din cauza preurilor ridicate la ciocolat. Aceste dulciuri ar putea include torturi, bomboane si prajituri fara ciocolata.

Cercetarea genetica creste stocurile de cacao Cercetarea genetica nu este foarte dezvoltata pe piata de cacao ca in cazul altor produse alimentare .Compania Mars este cea mai importanta in cercetarea genomului de cacao pentru a face culturile de cacao mai rezistente la boli si daunatori. Culturile de cacao obisnuiau sa creasca cel mai bine in zonele bine umbrite, pana cand cercetarea genetica le-a facut mai rezistente la soare. Fermierii africani, de asemenea, trebuie s pun n aplicare o rotatie a culturilor mai eficienta si tehnici agricole mai bune pentru a-si imbunatati randamentul. Cu cat agricultura va fi mai avansata din punct de vedere tehnologic, cu atat va exista mai multa cacao pe piata,ceea ce va duce la scaderea preturilor.

Contractul

Contractele futures pe cacao (CC) sunt tranzactionate la London International Financial Futures and Options Exchange (LIFFE) si la IntercontinentalExchange (ICE). Dimensiunea unui contract futures pe cacao este de 10 tone metrice de boabe de cacao (22,046lbs.). Contractul este cotat n dolari pe tona metric i variatia minima de pret este de un dolar per ton metric sau $ 10 pe contract. Contractele futures pe cacao sunt tranzacionate zilnic, de luni pana vineri, intre 9:00AM 07:00PM Greenwich Mean Time si sunt livrate n fiecare an, n lunile martie, mai, iulie, septembrie, si decembrie.

Peste 40 de culturi sunt mprtite n trei clase: Grupa A, livrabile, la o prim de $ 160/tona (include principalele culturi din Ghana, Nigeria, Coasta de Filde); Grupa B, livrabile, la o prim de $ 80/ton (include Bahia, Arriba, Venezuela); Grupa C, livrabile la paritate (include Sanchez, Haiti, Malaezia si toate celelalte).