Motorcycles.PANNONIA panonia(socialista Motorcycles.PANNONIA panonia(socialista Motorcycles.PANNONIA panonia(socialistaMotorcycles.PANNONIA panonia(socialistaMotorcycles.PANNONIA panonia(socialistaMotorcycles. Motorcycles. Motociclete intre 250 si 499 cm cubi: ...

PANNONIA panonia(socialista (modificata sau nu)) Din 1968, 250 Euro, BikeShop .... Board Mobile, CLASSIC BLUE ... Motociclete intre 250 si 499 cm cubi: ... PANNONIA panonia(socialista (modificata sau nu)) Din 1968, 250 Euro, BikeShop .... Board Mobile, CLASSIC BLUE ...

exemple moto-uri
<< inapoi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 49 50 inainte >> Meditatii la MATEMATICA si FIZICA Audituri si certificate energetice pentru Bacalaureat si Teste nationale in clasa pentru cladiri in Bucuresti si zona limitrofa la a VIII-a. Experienta de 24 ani cu rezultate foarte un pret foarte avantajos: 290 lei garsoniera; 340 bune (Bucuresti, zona Titulescu-Basarab)click lei apart. cu 2 camere; 390 lei apart. cu 3 aici pentru detalii... camereclick aici pentru detalii... nyx - de gabyp la: 14/12/2010 16:50:51 (la: Pentru messenger-un nou limbaj) Ba chiar sunt exemple de limbaj pe mess. Nu am afirmat niciodata ca toti il folosesc, dar o anumita categorie il foloseste din plin. O sa vin si cu exemple (screenshot-uri). #587263 (raspuns la: #587232) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului 2 exemple - de mya la: 06/08/2004 16:41:05 (la: Studenti romani plecati la studii, va mai intoarceti?) Exemplul nr. 1: Tip la 30 de ani, inginer chimist, pleaca la Master in Germania cu bursa (pe bune!) si continua si doctoratul acolo. Termina cu brio desi era cam bata la inceput cu germana da' stia ceva engleza si a invatat de-a rupt limba noua pe parcurs. In tot timpul asta (vreo 6 ani cu totul) tipul revine mereu in tara lui (in vacante, concedii) ca sa-si caute ceva de lucru (nu are chef sa stea in Germania, se simte singur-dor de prieteni, parinti, caine...ma rog si altele). Trimite CV-uri in nestire in Romania da'...surpriza, nu-i raspunde nimeni. Domne' CHIAR NIMENI, zau asa...se intreaba el?! Se intoarce in Germania si dupa primele trei CV-uri trimise il cheama la interviu o firma

farmaceutica (tare de tot, cu actiuni la bursa americana), il plac, il iau si uite asa tipul nostru (romanul patriot) lucreaza deja de doi ani in Germania (leafa frumoasa...bani la ciorap). Tipul vrea in Romania (in strafundul sufletului lui) da' Romania nu il vrea pe el. Ce sa faca, sa moara de foame in Romania sau sa ramana in Germania? A decis sa ramana, deocamdata...cel putin. P.S. Doctoratul in chimie facut in Germania e considerat cel mai tare din lume (sau ma rog...printre cele mai tari). A fost greu...foarte greu. Acum tipul are 36 de ani. ..................................................................... Exemplul nr. doi: Tip la 22 de ani, biolog, destept foc (putin ciudat, genul bun in cercetare/ oarecum asocial), tocmai isi termina studiile (Bucuresti) cand vine un profesor american in vizita la facultate si da de el, il place si-l ia la bursa in State. Pustiul = tare, familie buna, are si doua certificate de traducator in franceza si engleza (studiate in "particoler". E tapan! Pleaca la Master in Sua, continua cu doctoratul, il termina cu brio da' nu vrea in America. Nu-i place, e singur, nu se adapteaza nicicum. E genul mai cult, in tara se ducea la teatre, expozitii, muzee, etc. In Sua nu poate ca nu are bani destui si se duce mereu singur ... la pescuit, la un vecin in varsta, american...(vecin care e impresionat de cunostiintele pustiului) sau la un centru francofon unde se intretine in franceza, fara ihibitii. Pustiul vrea in Romania - MUSAI DOMNE' CA NU-MI PLACE AICI! - Vine in tara in concedii/vacante (lucreaza ca asistent universitar in Sua ca sa mai scoata un ban) da' e din ce in ce mai dezamagit cand isi da seama ca nu si-ar gasi nimic de lucru in tara, nici macar ca asistent universitar...El vrea cercetare, nu vrea "bani, tigari valuta"... Se intoarce in Sua si ramane acolo cu un contract de munca in facultate(termen limitat dar cu perspective). Ce sa faca? Vrea sa faca cercetare (visul lui)iar in Romania nu se poate. Ramane in Sua ca sa-si faca meseria (banii il lasa rece). E deja acolo de vreo 7 anisori (numarati de la inceputul plecarii). P.S. Acum tipul are 29 de ani. Concluzia? Va las pe voi sa o trageti! #19183 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului "Dati-mi acele exemple si vom - de mircea bezergheanu la: 28/01/2005 20:35:47 (la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf) "Dati-mi acele exemple si vom face macar un caz din ele.Aveti grija sa fie bine documentate si dovedite,eventual gasiti chiar pagubasii care pot proba ca pozele,imaginile le apartin" Domnule Niculae, va dau un singur exemplu deocamdata: Monitorul din Galati, luati orice numar (din ultimii 2 ani, spre exemplu) si uitati-va la poza zilei, apoi vizitati

photosig.com. O sa fiti surprins sa gasiti multe fotografii cotate pe photosig, fara macar sa aiba habar autorii lor de asta. Pe asta de fapt se mizeaza, cine dracu o sa ne prinda, si ce ne vor face? Trist este ca activitatea asta zilnica o presteaza tocmai fotograful angajat acolo... Cel mai apropiat fotograf bulanit de astia este Nejat E. de la StudioCat din Instambul... http://www.photo.net/photodb/user?user_id=357102 Si mai am. Despre fotografii personale pot sa va spun ca le-am gasit pe site-uri din state care ofera pagini web predefinite la care tu adaugi datele firmei tale. 1260$ proiectul. Cu fotografii de la mine, un amarat din Ro. care nu poate face nimic. Si mai am. In momentul in care am sesizat ca ProTV difuzeaza un mat. pub. in care era inclusa o fotografie de-a mea, m-am dus la un ziar sa fac public lucrul acesta dar am fost sfatuit sa renunt, ei sunt colegi de breasla si nu se cade sa se atace. Cu cateva zile in urme se bateau cu pumnii in piept sa le aduc numai un caz si ei fac dreptate. Administratia Fluviala Foloseste fotografiile mele si-si promoveaza interesele la un targ in Viena (mapa si CD), Camera de comert si industrie Braila editeaza un catalog cu imagini din judet ( PESTE 600 Fotografii facute de mine, fara sa precizeze undeva autorul si fara sa-mi ceara acordul - le-am oferit initial 2 CD-uri sa-si aleaga si sa ma ocup de tiparire) Si mai am. In privinta ONG-ului lucrurile stau altfel de cum le stiti. Pentru Fundatii e nevoie de 100 salarii in avans in cont, ptr. Asociatii nu este acesta limitare iar membri pot fi si 3 si 4 si 7 si 9 si...cati vreti. Eu am toata documentatia, procesul este in desfasurare, am nevoie de, sa zicem, 9 membri fondatori fara ifose de artisti, care sa-si rupa de la gura 2-3 milioane. Eu am facut deja pasul acesta si propun presedinte un tip grozav pe organizare si care nu are nimic de-a face cu fotografia, este mai presus de patimile care ne consuma pe noi. Voi reveni cu informatii legate de persoana lui in momentul in care stiu cu cine ma inham la treaba. Ar fi: 1. Domnul Niculae (din cauza caruia se intampla asta si care este vinovat pentru cele 2 nopti in care nu am dormit deloc) 2. Dinu, 3. Domnul Stanescu 4. Narcis, 5. Florin CNEJEVICI, 6. xxx, 7. xxx, 8. xxx, 9. xxx, 10. xxx Vad in grupul asta si pe Ara si pe Petre BUZOIANU, dar e nevoie de prezenta lor fizica la notaru public, in momentul constituirii asociatiei. Personal am primit deja mesaje murdare si prefer sa raman in banca mea, la Galati, dar voi face toate demersurile sa finalizez proiectul ptr. ca am ceva mai mult timp liber. Si ma vad aparat de voi peste 2-3 ani!

#34838 (raspuns la: #34676) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului si managerii ...curata WC-urile :)- de cico la: 29/06/2005 20:54:13 (la: EXPERIENTA CANADIANA "Canadian Experience") Danila (la #55946) scrie : Cat despre lucrul la blocuri... Acesta este exemplul clasic unde chiar si inginerii curata WC-urile, cel putin cele alocate facilitatilor comune si sorteaza si incarca gunoiul in bene (vara este o adevarata placere daca nu ai ficat sanatos). Cunosc foarte bine situatia. Un prieten, un adevarat prieten, a lucrat ca administrator (superintendent), impreuna cu sotia, la blocul unde am locuit acum citiva ani. Se prefera cupluri. Au succes inginerii cu Politehnica pentru ca pot face si unele mici reparatii la instalatiile sanitare. Administratorul unui bloc de locuinte e cunoscut in Montreal sub denumirea de concierge (pe franceza), in Toronto ca superintendent, iar in Vancouver ca ...building manager (nu neaparat cu majuscula :))! (cine sta prin Vancouver poate sa confirme) Spre bucuria noilor veniti, ce-si cauta rapid o locuinta, exista chiar foarte multe blocuri administrate de romani. Nici o munca n-ar trebui insa privita ca degradanta. Fac mentiunea "managerilor" de locuinte doar pentru a demonstra ca in Canada titlul acesta n-are rezonanta universal acceptata prin Ro de "sef", director sau mare boss peste altii. Managerii sint frecvent considerati si ca gestionari peste unele sarcini administrative (incluzind gestiunea de proiecte). Cum scria si Danila, sint frecvente situatiile in care managerul pune mina pe unelte sa-si indeplineasca sarcinile de care e responsabil. Iar titlul de "manager" e mai des asociat cu "responsabilitatea" decit cu "sefia". Plus ca a fi manager, si chiar director, mare sef peste altii, nu-nseamna automat si-un nivel de salarizare superior. Scriam cu alta ocazie ca, daca in Ro titlurile acestea se acorda chiar in mod uneori excesiv (pentru a compensa nivelul mai slab de salarizare), in Canada exista destui emigranti care deliberat chiar evita asemenea posturi. Ce conteaza aici e "cit de fericit cinti in drum spre banca". In Toronto am foarte multi prieteni in IT, ce nu si-au facut vreun studiu in Canada si au lucrat ani de zile pe diploma si calificarea din Ro, ca "simpli" profesionisti sau contractori. Destui au casa de peste 200 de mii prin Mississauga si Mercedesul in garaj. #57249 (raspuns la: #55946) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului DA. Am cateva exemple de user- de Cassandra la: 16/09/2006 14:26:02 (la: DUPLICITATEA) DA. Am cateva exemple de useri cu 2 sau mai multe nick-uri Si de ce nu-i "demasti"? Din slabiciune, delasare, complacere, suficienta....??

Im not afraid to die; I just dont want to be there when it happens. Woody Allen. #145696 (raspuns la: #145691) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului Exemple?- de Dan Logan la: 20/08/2003 07:46:46 (la: Cuvantul, ca prieten !) Buna Diana, Si pe mine ma intereseaza cuvantul ca mijloc de comunicare. Ne poti da niste exemple de cuvinte care sunt "aproape identice ca pronuntie, indiferent de tara", asa cum zici tu? Dan #19 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului Franta, tara unde BD-urile sunt la ele acasa- de Daniel Racovitan la: 20/10/2003 07:29:03 (la: Carti ce ne-au marcat existenta) Daca ajungi prin in Paris, exista librarii specializate pe BD-uri... Am regasit in ele si Rahanul, si Pif-ul si dr. Justice & co... Sa-ti spun drept, printre celelalte sute de personaje populare de care in Romania nu s-a auzit niciodata, eroii BD ai copilariei noastre pareau niste ilustri secundari, intr-un coltzisor de raft (sper sa nu te dezamagesc). De fapt in orice librarie Fnac mai acatarii gasesti cel putin 1000 de albume BD. Il alegi din raft pe oricare, te asezi jos pe mocheta si incepi sa le citesti fara sa te bata nimeni la cap cu "alo, domnu', aci nu e librarie". Cateodata, cand am timp in pauza de pranz si sunt in libraria de le Fnac, mai dau o tura si pe la BD-uri, asa... de relaxare (si ce te lauzi Racovitane?...:) ) Daca credeti ca in Franta BD-urile sunt considerate ca in Romania, o distractie pentru copii va inselati. Cei care stau pe jos si citesc BD-uri in libraria de la Fnac sunt toti adulti. Exista seriile pentru copii, bineinteles, gen Pif sau Rahan, dar exista si seriile cu subiecte serioase (cum ar fi Razboaiele mondiale, Revolutia din Octombrie, lagarele de exterminare, etc.), ori cele criptice (din care un copil nu intelege o iota), ori poate chiar poetice, cu puneri in pagina complet neconventionale... Pe bune, Franta e intr-adevar patria BD-ului, iar volumelor noi li se face reclama pe scara larga, pe strada, in metrou, pe autobuze. Serii la moda: "Le Troisieme Testament", "32 Decembre", "XIII". Un singur defect au BD-urile : sunt cam scumpe. Un volum costa de la 12 euro pana spre 35... De aia probabil lumea prefera sa vina sa le citeasca in librarie :) #1709 (raspuns la: #1676) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului Izraelul dupa Ostrov !!- de Leon la: 09/11/2003 11:30:08 (la: Israelul, dupa Codrin) Imi permit sa introduc inca un mesaj scris de unu Ostrov in acelasi thread de pe FanClub, unde a scris si Codrin.

Na-m avut timp sa parcurg toate mesajele . . . . insa vreau sa-mi spun si eu punctul de vedere. Mai inainte vreau sa spun ca pentru orice individ cu o sofisticare mentala mai mare de cinzeci de carti citite (din care nici una sa nu fie de suruburi, adica inginerie, sau cu liniute de dialog, adica beletristica, argumentele preluate de pe site-uri subterane, fac exact zero. Pe probate . . . . Mai vreau sa-mi exprim dezgustul pentru unele pozitii copilaresti, pentru care daca unu ii aduce un contra-argument, atunci acesta e naiv ca ar crede in acel contra-argument, in schimb da dovada de o incetineala in rationament extreeeema, caracteristica, cand face o astfel de afirmatie: <> Pai de ce sa nu fie acelasi lucru, mosule!?? Principial, e acelasi lucru. NU cantitatea face diferenta . . . . Apoi stii de ce sunt atat de putini evrei (dar si alte minoritati religioase in pamantul islamului? O sa-ti zic eu: Tu uiti ca imediat dupa evenimentul din 48, cand 7 armate arabe au atacat de-abia mosita entitate statala evreiasca, leaderii natiunilor acestor armate, au lansat o chemare populatiei arabe locale, palestinienilor adica, de a se tine de-o parte, de a se refugia mai exact, pe teritoriile statelor lor, temporar doar ziceau ei, pana cand ei, cei multi, cei viteji, cei 'cu Dumnezeu de partea lor, au sa-i arunce pe fii porcilor si maimutelor asa numeste cartea sfanta Coranul, pe evrei - in mare. N-a fost sa fie insa . . . . . iar vitejii, s-au ales cu un cartof fierbinte, pe care de atunci insa, au stiut sa-l transforme, cinic, in arma politica, in pion intru fermentarea urii pentru Israel si Occident. Pentru ca refugiatii, in ciuda miilor de miliarde venite din petrol in visteriile tarilor arabe, in ciuda imensului teritoriu de vreo 17 milioane de km patrati (Mai mult de o Europa de la Urali la Atlantic si inca o jumatate) de care lumea araba dispune, au ramas cantonati, inchisi adica, in tabere mizere de refugiati, lipsiti fiind de drepturi umane, ce sa mai vorbim de cele cetatenesti, eventual, discriminati de autoritati, urati de populatiatia acestor tari (vezi cazul Iordaniei sau Libanului anilor 70). Daca arabilor din jur nu le trecea prin cap neinspirata idee de ai arunca in Mediterana pe porci si maimute, refugiati ioc azi. O belea in minus, adica. Minoritatea dintre arabii palestinieni care au ramas in ciuda incitarilor tampe ale leaderilor statelor arabe, au primit drepturi depline de cetateni ai noului constituit stat evreu, avand partide politice, reprezentare in Kneset, drepturi culturale si de educatie superioara, cum in alte locuri, nu zic care, nici macar prin anii 2000 nu se poarta . . . . . E bizar, caracteristic, dar ridicul sa vezi, ca singurii arabi din lumea Orientului care au drepturi civile si traiesc practic intr-o democratie, sunt palestinieni de pe teritoriul statului evreu. Risul piticului . . . . . . MAI INTERESANT INSA ESTE CE S-A INTAMPLAT CU MINORITATILE EVREIESTI - destul de numeroase - DE PE TERITORIUL STATELOR ARABE, DUPA MOMENTUL-SOC 1948. Acum, pentru un est-european citit, care stie soarta tragica a minoritailor crestine ortodoxe de pe teritoriul califatului, nu cred ca poate fi vreo surpriza. Sa nu uitam, palestinieni, maroniti, vechii siriaci, fenicieni, copti, sarbi, rusi, armeni, greci, romani,

toti au disparut sau au suferit pierderi imense de pe urma statutului de dimitudine - sau doar vasalitate, dupa caz - impus de statul islamic in perioada sa araba sau turca. Pai evreii din statele arabe imediat dupa 1948, au fost ciuca bataii, tapul ispasitor, persecutatii, tinta facila a fanatismului impotent si prostiei moaienajoaze a arabilor si regimurilor lor arhaice. Un imens val de refugiati, adevaratul val de refugiati in sensul propriu in Orient, au fost evreii. Matematica e cruda: In doar cativa ani, intre 600 si 800 de mii de evrei, se refugiaza, plecand din tarile in care existau de sute de ani, doar cu ce aveau pe ei. In ciuda lipsei de mijloace, in ciuda inerentelor dificultati ale inceputurilor unui stat, acestia sunt integrati si absorbit, cu costuri imense insa. 140 000 evrei in Algeria in 1948, mai putin de 100 azi. 75 000 de evrei in Egipt in 1948, doar 200 azi. 265 000 de evrei in Marocul anilor 48, mai putin de 4000 azi. Evident, e insa o greseala sa afirmi ca doar evreii sunt sau au fost victimele persecutiilor in statele arabe. Sa fim sinceri, toate minoritatile sunt discriminate acolo, majoritatea insesi auto-discriminanduse si ca.ca.ndu-se efectiv, in continuu, in propriul ei viitor. Islamul nu poate rabda altceva decat musulmani, iar lumea in viziunea musulmanilor neputand sa fie, finalmente (binecunoscutul principiu al dar-el-islam si dar-el-harb), decat musulmana, pana atunci la fel, dar fara sa stie saraca asa cum ne explica Coranul . . . . . iar datoria fiecarui credincios fiind, sa aduca constiinta pe . . . . "inconstienti"; cu centura de trotil prin cafenea, sau avionul prin zgarie-nori, inshalah! Istoric deci, discriminarea facuta de arabi contra minoritatilor lor evreiesti, precede "discriminarea" minoritatilor arabe din statul Israel, discriminare care in fapt nici nu exista: arabii din statul Israel, sunt populatia araba cu cele mai multe drepturi cetatenesti si politice (de ex. primarul celui mai mare oras evreiesc este un arab), din zona, lumea araba fiind recunoscuta pentru caracterul ei retrograd si primitiv in materie de drepturi; da o tura cand te mai manca degetul sa citesti mizerii de pe site-uri underground si pe site-ul Natiunilor Unite, Agentia numita PNUD (programul natiunilor unite pentru dezvoltare), si citeste ultimul raport asupra lumii arabe, intocmit de intelectuali arabi: indici de libertate cetateneasca mai mici decat in africa neagra . . . . femei oprimate, religie care interzice traducerea cartilor, 300 de milioane traduc annual cat Grecia, si au trades in ultima mie de ani cat Spania intr-un an, etc. Nu face confuzia intre populatia araba din teritoriile ocupate sau din taberele de refugiati, cu arabii din Israel. In privinta ocuparii teritoriilor, ei bine, si Romania ar ocupa un teritoriu de pe care se fac atacuri impotriva cetatenilor lui, si inca IMPOTRIVA POPULATIEI CIVILE. Simti nuanta, sau iti fac desen? Nu il ocupa ca sa-l cotropeasca, ci ca sa aresteze sau omoare niste teroristi, nu ucid nediscriminat si intentionat populatie civila!!! Apoi refugiatii, trebuie sa le stii istoria: cum au aparut ei? Dar sa-mi zic parerea despre anti-semitism: el exista, si bizar, azi el este apanajul stangii europene. El este insa si traditional calul de bataie al dreptei extreme. Daca e pui al inculturii? Raspunsul poate fi Da!, insa se impun oarece bemoluri. El a aparut si din cauze care nu tin de incultura, ca de exemplu lupta pentru un loc mai in fata in societate: secole la rand, populatia autohtona s-a batut sa dizloce evreii din meserii si functii considerate traditioanle, asta ducand datorita nerabdarii unora la nationalism excesiv si anti-semitism. E greu sa-i judeci pana nu le intelegi lumea si situatia Romaniei,

de ex. pe un Alecsandri, Goga, Hasdeu, Eminescu, Helliade-Radulescu sau Nicolae Iorga. E mai putin greu sa-i judeci si acuzi pe un Nae Ionescu sau Paulescu (ala cu insulina). Ideea este ca meseriile asa-zis traditional-evreiesti, medic, bancher, carciumar, inaltfunctionar, camatar, etc. isi au explicatii istorice pentru care nu evreii sunt responsabili, ci insasi dogma crestina si biserica, care i-a alungat candva, la inceput, undeva la marginea societatii medievale, fiind singurii, de ex., carora nu li se interzicea practicarea camatei, nefiind crestini, camata care insa devenise necesara etapei de evolutie a societatii (forma istorica incipienta a sist. bancar, azi recunoscuta ca responsabila progresului Europei). Ultima data editat de Evgheni Ostrov pe 09-11-2003 la 02:56 #3789 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului intrebarea mea: campania sistematica impotriva Romaniei- de Daniel Racovitan la: 09/11/2003 15:34:01 (la: Michel Marguier: primul invitat al Lunetei.) ei hai, uite ca sunt deja doua intrebari si cu a mea vor fi trei :) De patru ani de cand sunt in Franta urmaresc stirile TV aproape zilnic. Ata eu cat si alti romani au remarcat o obstinenta in a prezenta Romania intr-o imagine negativa si socanta. Maniera tendentioasa in care realitatea e deformata sistematic i-a facut pe romanii care traiesc in Franta sa trimita scrisori de protest la mai toate televiziunile. Aproape toti romanii din diaspora cu care am discutat mi-au spus acelasi lucru: ca au toti impresia ca televiziunile franceze s-au coalizat si ca aparent exista un plan sistematic de denigrare si distrugere a imaginii Romaniei. Cateva exemple: repetarea obsesiva si la ore de maxima audienta a imaginilor cu cainii lui Brigitte Bardot; repetarea obsesiva a imaginilor cu tiganii de origine romana de le Chiosi-le-Roi; repetarea sistematica a relatarilor despre raufacatorii romani din Paris (de parca raufacatori bulgari, arabi sau nigerieni n-or exita, ci numai romani), generand o opinie publica nemeritata si eronata asupra intregii comunitati romanesti formata in majoritate din oameni onesti. Chiar si un banal documentar despre turismul in Romania se transforma intr-o suita de imagini cu niste gunoaie de la margine de oras. Este ca si cum un documentar turistic despre Paris ar contine numai imagini cu gunoaiele si darapanaturile imonde din cartierul BarbesRochechuart, sau cu cit-urile din Evry, cu dealeri cagulati... La un moment dat, in preajma ultimelor prezidentiale aveam impresia ca in Franta infractiunile sunt comise numai si numai de catre romani. Gasesc ca televiziunile cele mai tendentioase sunt FR3 si M6. La un moment dat am refuzat sa le mai urmaresc jurnalele, nedorind sa ma enervez inutil ascultand cum ne este ponegrita imaginea. Singurul documentar cat de cat corect despre Romania l-am urmarit la emisiunea "Des racines et des ailes", de pe FR3. Singurul in 4 ani de zile.

Aceasta atitudine regretabila a masmedia franceza a generat o contra-reactie, facandu-i pe multi romani sa isi domoleasca pornirile filo-franceze, incepand sa-i caracterizeze pe francezi de "duplicitari, ipocriti si mincinosi". As dori sa stiu cam care ar fi parerea lui despre aceasta problema. #3799 (raspuns la: #3783) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului Tricolorul Romanesc- de talusa la: 10/11/2003 01:24:32 (la: ROMANIA) Cele trei culori ale drapelului romnesc - Rosu , galben si albastru - sunt de origine strveche, iarr reunirea lor pe standardul national are adnci semnificatii istorice, exprimnd dinuirea noastr nentrerupt pe vatr n care ne-am plmdit ca popor, legturile permanente ntre romnii de ambele versante ale Carpatilor, idealurile de unitate si independent nutrite cu ardoare de neamul romnesc de-a lungul ntregii sale existente. Introducerea a celor trei culori - rosu, galben si albastru - pe drapelul romnesc s-a nfptuit la 14 octombrie 1834, cu aprobarea naltei Porti , de ctre Alexandru Dimitrie Ghica (1834 - 1842), domnitorul Trii Romnesti. La cererea domnului muntean , sultanul a ncuviintat printr-un hatiserif nftisarea steagurilor pentru navele comerciale romnesti si unittile ostirii pmntene. Pentru corbiile negustoresti se prevedea steag cu fata galben si rosie, avnd pe dnsul stele si la mijloc pasre albastr cu cap, iar pentru armat, steag cu fata rosie, albastr si galben, avnd si acesta stele si pasre cu cap n mijloc. Asadar, drapelele cu care au fost nzestrate unittile militare muntene n toamna lanului 1834, primele din istoria armatei romnesti moderne, erau tricolore, avnd benzile dispuse orizontal, rosu deasupra, galben la mijloc si albastru jos. n mijlocul cmpului pnzei, pe un scut alb, se afla o acvil cu zborul luat, ncoronat princiar si cruciat cu aur. n porunca dat ostirii, cu prilejul nmnrii lor solemne, domnitorul arta, ntre altele , c steagurile acestei de Dumnezeu pzite tri din vechime au fost fala ostirilor sale si semnele slavei lor Militia romneasc, organizat pe temeiuri de regul si disciplin, dobndeste iarsi acel drept din vechime si primeste steagurile sale cu fetele nationale, lsnd a se ntelege c tricolorul reprezint neamul romnesc , este expresia fiintei sale nationale, simbolul sacru ctre care se ndreapt aspiratiile tuturor romnilor adunati n jurul lui. n 1848, n toiul revolutiei , ns, tricolorul a devenit n Tara Romneasc nsemnul national, principalul element constitutiv al drapelului de stat. Guvernul revolutionar , prin decretul nr. 1, din 14 iunie 1848, a hotrt ca drapelul trii s aib trei culori: albastru, galben si rosu, iar pe pnz s fie nscrise cuvintele Dreptate, Frtie O lun mai trziu, vznd cu nu s-a nteles nc cum trebuiesc fcute stindardele nationale, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou c stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru nchis, galben deschis si rosu carmin. El vor fi dispuse vertical si vor fi aranjate n ordinea urmtoare: lng lemn vine albastru, apoi galben si apoi rosu flfind.

Adoptarea tricolorului ca drapel national nu s-a datorat ns unor situatii de conjunctur si nici influentelor strine, ci a urmat o veche traditie cu rdcini adnci n lupta neamului nostru pentru unitate si neatrnare. Este semnificativ, n acest sens , precizarea fcut n zilele revolutiei de ministrul treburilor din afar al Trii Romnesti, ntr-o not adresat lui Emin Pasa: Culorile esarfului ce purtm noi nu sunt de datin modern. Noi le-am avut nc de mai nainte pe steagurile noastre Dar nu precizeaz de cnd anume. nlturat odat cu interventia strin din toamna anului 1848, tricolorul va fi reintrodus ca drapel national la 1 septembrie 1863, de ctre Alexandru Ioan Cuza. El avea ns culorile dispuse orizontal , redate rosu, galben, albastru, si se va mentine n aceast alctuire pn n anul 1867, cnd punndu-se din nou problema nsemnului nostru national, comisia nsrcinat cu stabilirea drapelului trii si-a nsusit propunerea lui N. Golescu, fostul pasoptist, ca culorile s fie asezate cum era la 1848, adic vertical , n ordinea albastru, galben, rosu, care s-a pstrat pn azi . referindu-se la originea si semnificatia drapelului de stat, Mihail Koglniceanu preciza n sedinta parlamentului din 26 martie 1867 c: Drapelul tricolor, cum era astzi, nu este drapelul Unirii Principatelor. El este un ce mai nalt. El este nsusi drapelul neamului nostru, din toate trile locuite de romni. Rezult de aici c Mihail Koglniceanu si generatia sa primiser tricolorul, prin traditie de la strbuni si o dat cu el si explicatia nsemnttii pe care o reprezint pentru toti romnii. Este, deci, fr ndoial c n perioada modern s-a pstrat o traditie mai veche, din btrni, a tricolorului. Dar unde se afl izvorul de la care porneste traditia? n cartea istoricului german J. F. Neigebaur, consacrat Transilvaniei si publicat la Brasov n 1851, se face mentiunea c cele trei culori ale drapelului romnesc sunt o mostenire de pe timpul Daciei Traiane. Mergnd napoi, pe firul istoriei, constatm c cea mai veche nsemnare despre tricolor, ca formnd culorile Dacie, se afl n Novella XI, dat la 14 aprilie 535 de mpratul Justinian (527 - 565) cu prilejul fixri teritoriilor supuse Arhiepiscopiei din Justiniana Prima, care cuprindea , alturi de regiuni din Panonia Secunda, prti din fosta Dacie romn, format din Dacia Cisdanubian (Dacia Mediteraneea si Dacia Ripensis) si Dacia Transdanubian, aceasta din urm fiind alctuit din tinuturile vecine cu Dunrea, de la gura tisei pn la vrsarea Oltului, ale Banatului si Olteniei. Decretul imperial, care stabilea si nsemnele acestor teritorii, descrie astfel stema Daciei Justiniane: Din partea dreapt , n prima diviziune, scut rosu, n mijlocul cruia sunt vzute turnuri, nsemnnd Dacia de dincolo , n a doua diviziune, scut ceresc (de culoarea cerului, adic albastru), cu semnele tribului burilor, ale crui dou laturi (margini) sunt albe, iar mijlocul (cmpul dintre cele dou scuturi) auriu (galben). n acest simbol heraldic, scutul albastru, cu nsemnele tribului burilor, reprezenta acea parte a Daciei Traiane aflat nc sub stpnirea efectiv a lui Justinian, respectiv Banatul si Oltenia de azi, sau fosta Dacie Malvensis, locuit de buri, cel mai reprezentativ trib al dacilor, precum si o zon a Transilvaniei, ce se ntindea de-a lungul drumului comercial care ducea spre regiunile aurifere din Muntii Apuseni, unde spturile arheologice au confirmat existenta asezrilor romane pn n secolul al VI-lea, adic fosta Dacie

Porolissensis. Scutul rosu, nsemnnd Dacia de dincolo , se refer la sudul si centrul Moldovei, alt parte a Daciei Traiane pe care Imperiul roman de rsrit o considera posesiune a sa , cel putin n principiu, aflat ns n afara teritoriului detinut efectiv de ctre romani. Precizarea Dacia de dincolo avea n vedere tocmai pozitia geografic si politic deosebit a acestei prti a Daciei. Mijlocul auriu, respectiv cmpul galben dintre cele dou scuturi (rosu si albastru), reprezint , fr ndoial, Muntenia de astzi sau fosta Moesie inferioar. Se stie c armatele lui Justinian , urmrind refacerea Imperiului roman n vechile lui hotare, au cucerit Africa de nord - vest de la vandali, Italia de la ostrrogoti, sudul Spaniei de la vizigoti, iar gepizilor le-a luat teritoriile dintre Tisa si Dunrea de jos, ntinzndu-si stpnirea n Banat, Muntii Apuseni, Oltenia si Muntenia. Imperiul roman de rsrit era exprimat prin prezenta pe stema Daciei Justiniane a nsemnelor tuturor provinciilor fostei Dacii Traiane, att a celor de la sudul Carpatilor, ct si a celor de la nordul lor. Prin urmare , cele trei culori, rosu la dreapta, galben la mijloc si albastru la stnga, din stema Daciei Justiniane, asezate n ordinea si n pozitia culorilor drapelului romnesc de astzi, se refer la Dacia Traian, confirmnd afirmatia lui J. F. Neigebaur c tricolorul romnesc este o mostenire de la nceputurile mileniului nti. Transmise din generatie n generatie, ele dovedesc, mpreun cu celelalte mrturii de cultur material, statornicia romnilor n vatra n care s-au plmdit ca popor, prin simbioza daco - roman, rezistenta lor n fata urgiei vremurilor si a valurilor succesive ale neamurilor migratorii, lupta nentrerupt pentru afirmarea idealurilor de unitate si independent. Puternic legati de traditiile si marile virtuti ale naintasilor , romnii au pstrat nentinate , cu demnitatea ce le e caracteristic, vechile culori ale Daciei Traiane (rosu, galben, si albastru), dar obligati s triasc timp ndelungat desprtiti n trei principate - Moldova , Muntenia si Transilvania - , i au fcut din fiecare culoaare cte un stindard pentru fiecare principat, expresie a vechimi si dinuirii lor pe pmntul strmosesc, pe care nu l-au prsit niciodat, iar din reunirea acestora pe acelasi drapel, adic din tricolor, simbolul unor grele si necontenite eforturi pentru realizarea unittii nationale. Steagul Moldovei, avnd bourul, pe o parte, si Sf. Gheorghe clare pe un cal alb n lupt cu balaurul, pe cealalt parte, era de culoare rosie. Furit probabil de Bogdan I (1359 1365), la ntemeierea trii, care a preluat culoarea rosie, transmis de traditie, din vremea Daciei Traiane, el a fost pstrat identic de urmasii si n domnie. n timpul lui Stefan cel Mare (1457 - 1504), steagul era din atlas rosu . si avea reprezentat, pe o fat, pe Sf. Gheorghe ncoronat de doi ngeri, stnd n jilt si cu picioarele supunnd un balaur cu trei capete , iar pe cealalt fat era reprodus stema trii (capul de bour). Steagul domnesc al lui Ieremia Movil (1595 - 1606), capturat de Mihai Viteazul, n martie 1601, n lupta de la Gorslu, avea fondul rosu. cu o bordur galben deschis, iar la mijloc capul de bour. Cltorii poloni n trecere spre Constantinopol, Samuel Twardowski, la 1622 si Ioan Gnindski, la 1677, l mentioneaz ca fiind din damasc si din aceeasi culoare rosie.Pe un document emis la 1817 de Scarlat Calimahi (1812 - 1819) se vd n culori dou steaguri

rosii. n timpul lui Mihail Sutu (1819 - 1821) pe stindardele moldovei apare Sf. Gheorghe clare, pe fond rosu. La fel, steagul armatei moldovenesti sub Mihail Sturdza (1834 1849) avea bourul n mijloc si n fiecare colt cte un ptrat mare rosu iar cel al lui Alexandru Grigore Ghica (1849 - 1856) era n ntregime rosu, cu o cruce albastr n centru. n Muntenia, steagul cel mare al trii pe timpul lui Mihail Viteazul (1593 - 1600), descris de cavalerul italian Ciro Spontini, era din damasc galben - auriu, cu vremea decolorat n alb, avnd la centru o acvil neagr, stnd pe o ramur verde de ienupr si tinnd n cioc o cruce patriarhal rosie. Acelasi stindard galben - alburiu e mentionat - fr s fie si descris - de dou stiri de origine polonez, din 19 si 29 mai 1600, relative la lupta de la Hotin, dintre Mihai si Movil. Documentele vremii ne vorbesc despre pretuirea pe care a acordat-o ilustrul voievod steagului trii, n care nendoilenic vedea ntrupat glia strmoseasc, Pentru aprarea creia lupta. Nici n momentele grele , nici n clipele n care era pus n cumpn nssi viata sa, Mihai Voievod n-a uitat de steag. Este semnificativ faptul c dup btlia de la Mirslu, din septembrie 1600, cu imperialii comandanti de Basta, n care sortii nu i-au surs, Mihai nu s-a retras de pe cmpul de lupt pn nu i s-a adus steagul trii, pe care, strngndu-l la piept, l-a luat cu sine. [ Acest steag cu cmpul galben, ce era foarte vechi si privit de romani ca sfnt, dup cum precizeaz acelasi Spontoni, fusese semnul si marca cea mai important a Trii Romnesti sub Neagoe Basarab (1512 - 1521) si Vlad Tepes (1456 - 1462) si l nsotise pe Mircea cel Btrn (1386 - 1418) si pe voievozii de dinaintea luui pe cmpurile de btlie fiind cu sigurant o mostenire de la Basarab cel Mare (1317 - 1352), care-l primise, La rndul su, prin traditie, din vremea Daciei Traiane si-l pstrase la ntemeierea trii , ca simbol al legturilor cu naintasii. Salvat de Mihai Viteazul dup nfrngerea de l Mirslu, el a fost pstrat cu mare cinste si de Radu Serban (1602 - 1611), ca steag al trii n vremea domniei sale. Relatnd primirea la Trgoviste a contelui Camillo Cavriolo, trimis de mpratul Rudolf -II- pentru a duce lui Radu Vod stindardul imperial, o dat cu confirmarea titlului de principe al imperiului, tot Spontoni arat c a marea ceremonie care a avut loc atunci la curtea domneasc, a fost vzut si steagul cel mare al trii, din damasc galben - alburiu, socotit sfnt, si pe ccare voievodul a poruncit s fie purtat nainte.. Datorit asupririi nationale la care au fost supusi de stpnirea maghiar si apoi de cea austro - ungar, romni ardeleni desi constituiau majoritatea populatiei si erau locuitorii autohtoni ai Transilvaniei, n-au avut posibilitatea s-si aleag singuri culoarea drapelului si n-au fost reprezentanti printr-un simbol aparte pe steagul si stema principatului, nici n evul mediu si nici n epoca modern. Ei au avut, totusi, un simbol propriu, culoarea albastru .- azur (cer), mostenit din vremea Daciei Traiane, pe care, dac n-au putut s-o impun pe nsemnele heraclidice ale trii, datorit mprejurrilor vitrege ale istoriei, au pstrat-o pe stemele de familie si au transmis-o , astfel, din generatie n generatie, ca expresie a vechimii si nfrtirii lor cu glia strbun. n sprijinul celor de mai sus, mentionm c n perioada dominatiei maghiare, n timp ce

stemele acordate nobililor sasi si unguri au n majoritatea lor culoarea rosie, cele date familiilor de origine romn sunt n exclusivitate de culoare albastru -azur (cer). n colectia heraclittic J. Siebmcher, de pild, unde sunt publicate aproape 2500 de steme acordate nobililor din Transilvania, apar , pe lng armenii, maghiare, ssesti si secuiesti, peste 500 de steme ale familiilor nobile romnesti, care se prezint sub forma unui scut avnd ca mobile, ntr-un cmp ntotdeauna de azur (albastru), osteni clri sau pedestri, narmati cu spade drepte sau curbe, luptnd mpotriva unor turci, precum si felurite animale si diverse alte nsemne. De altfel, culoarea albastr a fost introdus si pe nsemnele heraclitice ale unor familii boieresti din Muntenia si Moldova, tocmai pentru a desemna detinerea unor posesiuni n Transilvania si, totodat, legturile existente n evul mediu ntre trile romne. n stema familie Vcrescu, de exemplu , apare ca o dovad a apartenentei districtului Fgras la Tara Romneasc, o cetate crenelat , avnd arborat, n dreapta sus, un drapel albastru. [ Se poate, deci, afirma c adunarea la un loc , pe acelasi drapel, a celor trei culori, rosul romnilor moldoveni, galbenul romnilor munteni si albastrul . azur al romnilor transilvnenii, reprezint o singur tar, alctuit din provinciile ei Moldova, Muntenia si Transilvania si un singur popor Nu mai ncape nici o ndoial c la acest adevr se gndea Mihail Koglniceanu cnd spunea, n 1867, c tricolorul romnesc nseamn neamul nostru, din toate trile locuite de romni. Dar cine este autorul contopirii celor trei culori ntr-un singur drapel si cnd s-a nfptuit acesta? Cercetarea istoric ne conduce, cum e si firesc, la Mihail Viteazul, primul unificator al trilor romnesti, care a ntrunit sub sceptrul su, n anul 1600, stpnirea Munteniei, a Transilvaniei si a Moldovei. Privit n contextul realittilor politice ale vremii , unirea trilor romne, realizat prin cugetul militar si iscusinta diplomatic a lui Mihai Viteazul , apare ca expresia concret a polarizrii n jurul lui a ntregului popor romn, ce avea constiinta unittii sale. Tocmai existenta constiintei unittii de neam la romnii din cele trei principate, a apartenentei lor la acelasi unic popor, dorinta lor de unire ntr-un singur stat, explic optiunea lui Mihai pentru nfptuirea planului daci, care-si propunea s reconstituie n form romneasc vechea unitate politic pe care o reprezentase Dacia n antichitate. Cluzit de dorinta de a-i uni pe toti romnii sub un singur stindard, temerarul conductor, care se intitula Io Mihail Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Trii Romnesti si Ardealului si a toat Tara Moldovei, a furit drapelul national prin contopirea culorilor de pe steagurile celor trei principate romnesti, care de la el a devenit simbolul unittii noastre nationale. Aceast constatare se bazeaz pe cercetarea diplomelor si a stemelor pe care Mihai Viteazul le-a acordat , potrivit obiceiurilor vremii, dup btlia de la Stalingrad, din 18 octombrie 1599, att vitejilor boieri munteni ct si nobililor romni si unguri din Transilvania care i s-a alturat. Pe diploma acordat lui Preda Buzescu, de pild, apare un scut militar timbrat de un coif nchis cu gratii, pe care st o coroan antic, din care apare figura unui leu. De pe coama coifului si de sub coroan iese o flamur cu aspect de mantie, n trei culori asezate vertical, albastru la dreapta (steagul romnilor transilvneni ), galben la mijloc (steagul romnilor munteni) si rosu la stnga (steagul romnilor moldoveni)

Se cunosc pn acum peste 20 de diplome eliberate de cancelaria lui Mihail din Transilvania, n anii 1599 si 1600, cu steme care au tricolorul albastru, galben si rosu pe lambrechine, iar la unele si pe scuturi. Descoperirea n viitor a unor noi diplome si acte emise de marele voievod va ntri afirmatia c drapelul astfel mbinat, prin gruparea n jurul culorii galben, asezat la mijloc, a celor albastru si rosu, toate dispuse vertical a fost furit de Mihai Viteazul care, unind cu Tara Romneasc mai nti Transilvania si apoi Moldova, a refcut n form romneasc integritatea vechii Dacii si a renviat tricolorul din epoca romn, conferindu-i valoare de simbol al unittii noastre nationale, Pentru nfptuirea uniri ntr-un singur stat a romnilor din cele trei principate, Mihai Viteazul a luptat pn la sacrificiul suprem al vietii sale pe cmpia de lng Turda, El a cimentat, astfel, aceast unire si a sfintit drapelul national cu sngele su. Biruint temporar din punct de vedere politico - militar, izbnda lui Mihai avea s dureze , ns , n planul constiintei nationale. Cei ce si-au asumat dup Mihai conducerea trilor romne au cutat, n functie de mprejurrile istorice, s-i urmeze pilda, iar tricolorul romnesc furit de el a fost pstrat cu sfintenie secole de-a rndul si transmis din generatie n generatie, ntruchipnd pn azi idealul de peste veacuri al unitti tuturor romnilor. n perioada de dup Mihai Viteazul , datorit stabilittii interne, Tara Romneasc va continua s ndeplineasc rolul de portdrapel al luptei pentru neatrnare si al unitti romnesti. De aici vor porni cele mai multe initiative att pe plan politic , ct si spiritual. Faptul s-a reflectat si pe tricolor, unde culoarea galben, reprezentndu-i pe romnii munteni, este asezat la mijloc, fiind ncadrat, de-o parte si de alta, de culoarea rosie si de cea albastr, atestndu-se si n felul acesta c unirea tuturor romnilor s-a fcut avnd Tara Romneasc , cu capitala ei Bucuresti, drept centru de activitate si realizare politic a unittii nationale. Nesemnalat n documentele primelor trei decenii ale secolului al XVII-lea, tricolorul reapare n timpul lui Matei Basarab (1632 - 1654), ales domn al Munteniei f&atildde;r nvoirea Portii, dar pe care sultanul a fost nevoit s-l mentin n scaun de teama puterii militare a trii , precum si a aliantei cu Transilvania, aflat la rndul ei n relatii de bun ntelgere cu Moldova. EL s-a manifestat permanent ca un adversar al Imperiului otoman, fat de care a pstrat o atitudine demn, fiind hotrt la nevoie s reziste cu armele. n acest sens, rezidentul habsburgilor la Constantinopol, Rudolf Schmidt, scria n 1643 c turcii se tem de Matei si-l consider aproape ca pe un al doilea Mihai Vod Cu ajutorul ostirii, mereu gata de actiune, el a nlturat dou ncercri otomane, n 1636 si 1647, de al scoate din domnie. Desigur , domnul muntean era constient c restaurarea deplin a independentei trii devenea posibil numai printr-o actiune comun a celor trei tri romnesti, capabile s ntreprind cu succes o ofensiv de proportii care s nlture dominatia Imperiului otoman. Iat de ce, n timpul su, relatiile politice dintre Muntenia si Transilvania au mbrcat forma unui tratat de aliant, ncheiat la 17 iulie 1635, care a fost reconfirmat si ntrit n mai multe rnduri (1637, 1638, 1640 si 1647). n pofida unor situatii conflictuale cu Moldova, ntre cele trei tri romnesti s-a ajuns , totusi, la un sistem de aliant comun sub forma ntelegerilor bilaterale dintre Transilvania si celelalte dou tri,

iar n urma mpcrii intervenite la 1644 ntre domnul muntean si cel moldovean , s-au ivit posibilitti mai mari de actiune comun sub forma ntelegerilor bilaterale la 1644 ntre domnul muntean si cel moldovean, s-au ivit posibilitti mai mari de actiune comun. n cadrul aliantei dintre cele trei tri romnesti , ncheiate n scopul luptei de eliberare de sub dominatia otoman, Matei Basarab, care afirmase nc din 1632 c de cine ne vom teme dac trile noastre vor pstra buna ntelegere de pn acum? n afar de Dumnezeu, de nimeni, se bucura de mult autoritate , contemporanii numindu-l prea luminatul stpn si voievod al acestor tri dacice. Strdaniile lui Matei Basarab de refacere, pe calea diplomatic a aliantelor, a unittii trilor romne, ntrerupt prin moartea lui Mihai , n-a concretizat si n reintroducerea tricolorului, ntr-o form permis de mprejurrile vremii, printre nsemnele oficiale ale autorittii domnesti. Se cunosc pn acum dou documente de la Matei Vod care au pecetea legat cu un snur n culorile drapelului national. Sigiliul cel mare rotund al Trii romnesti, de pild, confectionat din cear rosie, este atasat hrisovului din 27 noiembrie 1640, prin care un numr de mnstiri pmntene au fost scoase de sub nchinarea ctre Locurile Sfinte, cu un snur mpletit din mtase rosie galben si albastr . Era si firesc ca un asemenea document , prin care se adopta o msur important pentru tar, o adevrat secularizare, constnd din ridicarea drapelului unor mnstiri de la Muntele Athos de a exploata averile a 22 de mnstiri romnesti nchinate acestora, s fie scris n limba romn, s aib monograma si isclitura tricolorului, mrturie a aspiratiilor poporului nostru spre unitate si independent. Tot cu un snur de mtase rosie, galben si albastr este atasat sigiliul mijlociu al voievodului muntean la hrisovul din 20 august 1648, prin care se fcea unele danii Mnstirii Radu Vod si, desigur , asemenea documente avnd tricolorul drept legtur a pecetii de pergament, trebuie c au mai fost emise de cancelaria lui Matei Basarab, dar, fie c nu ni s-au pstrat, fie c n-au fost nc descoperite. Credem , ns, c numai si aceste dou exemple fac pe deplin dovada c si Matei Basarab, n conditiile istorice ale domniei sale, a dat expresie nzuintelor de veacuri ale romnilor ctre unitate si neatrnare, sintetizate n tricolor, fcnd din nsemnul national imbold n realizarea acestora si, totodat , mijloc de a le transmite urmasilor. Continund opera naintasilor , de aprare a intereselor tuturor romnilor, Serban Cantacuzino (1674 - 1688) a croit si el planuri de eliberare de sub jugul otoman a celor trei tri surori si de unire a lor ntr-un singur stat, sub conducerea sa voind, ca si Matei Basarab, s-l imite n aceast privint pe Mihai Viteazul.. n acest scop, el a ncheiat, la 1 iunie 1685, la Fgras , n numele traditiei de prietenie si apropiere a celor dou tri un tratat de aliant vesnic cu Mihail Apaffi al Transilvaniei. Cei doi principi se angajau s se ajute reciproc de orice lovituri ndreptate mpotriva lor, fie de turci, fie de alte puteri. n anul urmtor, Serban Vod, dup ce a mijlocit nscunarea lui Constantin Cantemir (1685 - 1693), a nchinat cu acesta la Bucuresti o ntelegere de aderare a Moldovei la alianta perpetu dintre Muntenia si Transilvania. Furirea blocului antiotoman al celor trei tri romne, pe baza ntelegerilor bilaterale initiate de Serban Cancatuzino n anii 1685 si 1686, care a avut o mare important n lupta poporului nostru pentru unitate si independent, a fost prefigurat de introducerea tricolorului pe steagul Trii Romnesti. Cel trei culori ale drapelului national, exprimnd

idealul de unitate al romnilor de pretutindeni, se pot si astzi vedea pe steagul care l-a nsotit pe Serban Cantacuzino la asediul Vienei. Dup cum se stie , n anul 1683 turcii au mpresurat Viena, piedica cea mai de seam n calea ptrunderii lor n inima Europei, cernd si voievozilor romni, n virtutea vechilor obligatii fat de Poart, s participe la aceast expeditie. Desi au fost obligati de turci s lupte mpotriva crestinilor, ei au actionat n sprijinul asediatilor, prin scoli ncurajatoare sau prin interventii militare simulate. Sub zidurile Vienei s-a realizat atunci o actiunea anti otoman romneasc e drept mascat - care izvora dintr-un imbold de solidaritate etnic si crestineasc. Cel mai activ n aceast actiune a fost Serban Cantacuzino, convins c o lovitur puternic primit de turci la Viena , departe de bazele lor, putea fi decisiv. Pasivitatea domnului moldovean Gh. Duca, dar mai ales actiunile lui Serban Cantacuzino au contribuit ntr-o msur nsemnat la salvarea Vienei, oferind crestinilor rgazul necesar pentru regruparea fortelor si pentru declansarea contraofensivei, Prevznd sfrsitul dezastruos al expeditiei, Serban Vod s-a gndit s lase locuitorilor orasului un semn care s le aminteasc de sprijinul prietenesc acordat de el n timpul asediului turcesc, acesta fiind, dup obiceiul romnesc al vremii, o troit, adic o cruce. El a poruncit oamenilor lui s fac o cruce mare de stejar avnd sculptat n mijloc icoana Maicii Domnului, iar dedesubt o inscriptie latineasc ce arta ct de mari erau simpatiile lui pentru cauza crestinittii, pe care a ridicat-o chiar pe locul unde si avusese tabra. Odat cu aceast cruce, Serban Cantacuzino a lsat pe cmpul de lupt de sub zidurile Vienei si un steag, care a ajuns mai trziu la Muzeul din Drezda. De unde a fost adus n 1937 , n tar si expus la Muzeul Militar din Bucuresti. El este de mtase, din trei fsi orizontale cusute ntre ele cu at galben si are o singur fat, fiind lipsit de un suport de pnz. n mijloc se afl Mntuitorul Iisus Hristos, asezat pe tronul mprtesc, tinnd cu o mn Sf. Evanghelie deschis, sprijinit pe genunchi, pe care se afl o inscriptie, iar cu cealalt binecuvnteaz. n dreapta Mntuitorului, sus, se afl scris n romneste Vitejia dreapt s birueasc, iar dedesubt trei stele cu cte sase raze. Desi s-a deteriorat cu vremea, cele trei culori ale drapelului romnesc se pot si astzi usor distinge. Cmpul steagului este galben auriu, Haina cu care este mbrcat Domul Hristos este rosu aprins, iar vesmntul de deasupra albastru - azur. Aceleasi culori apar si pe detaliile steagului. Astfel nimbul , gulerul, brul si dunga ce uneste umrul cu brul hainei Mntuitorului sunt galbene. Marginile crtii, perna de pe scaun si inscriptia din dreapta sunt rosii, identice cu haina Mntuitorului. Fata, minile si picioarele Domnului Iisus Hristos sunt rosu - Bordeaux, iar jiltul si cele trei stele rosu - brun s-au sepia Steagul trebuie s fi avut pe cealalt fat, care astzi nu se mai poate vedea din cauza suportului de pnz ce i-a fost aplicat, o cruce asemntoare celei de stejar. Creia i-a servit cu sigurant ca model, precum si icoana Maicii Domnului si stema Trii Romnesti. . Iat, deci, c si Serban Cantacuzino a exprimat prin tricolor, transpus pe steagul trii dup obiceiul vremii, printr-o scen din iconografia bisericeasc, constiinta unitti de neam, limb si teritoriu, de viata economic si spiritual, care lega pe romni din cele trei principate, ducndu-i deseori pe acelasi cmp de lupt mpotriva dusmanilor, iar pe voievozii lor la initierea unor actiuni diplomatice si militare comune. Desi n-a ajuns s-si pun n aplicare planul su de lupt , deoarece a murit pe neasteptate, Serban Vod are

meritul de a fi trasat coordonatele politicii externe ale celor trei tri romne, deschiznd calea pe care o vor urma Constantin Brncoveanu, n Muntenia si Dimitrie Cantemir, n Moldova. Nepot si succesor al lui Serban Cantacuzino, Constantin Brncoveanu (1688 - 1714) a avut, datorit abilitti sale politice, una dintre cele mai lungi domni din istoria Trii Romnesti. ntelegnd c prin forta armelor nu va putea nltura stpnirea turceasc, Constantin Brncoveanu a cutat , pe crrile deseori ntortochiate ale diplomatiei, s ncadreze tara n marile aliante antiotomane, s o apropie de Habsburgi sau de Rusia, urmrind , astfel, s restaureze drepturile suverane ale Trii Romnesti. ncercnd s profite att de rivalitatea Austro - turc ct si de cea rusoo - turc, pentru a putea pstra neatrnarea trii, Constantin Brncoveanu a initiat sisteme de aliant si de negocieri de tratate. Tratatul pregtit de Serban Cantacuzino cu Habsburgii a fost primit si de Brncoveanu, care a acceptat suzeranitatea Austriei n schimbul recunoasterii de ctre acesta a independentei Trii Romnesti. n acelasi timp, pstrnd supunerea fat de Poart, el a ntretinut raporturi strnse si cu Rusia care au dus la ncheierea unui tratat prevznd sprijin n vederea eliberrii de sub dominatia otoman. O ntelegere asemntoare fusese ncheiat cu Rusia si de Dimitrie Cantemir domnul Moldovei. Este semnificativ , n acest context, prezenta tricolorului romnesc pe stema domnului muntean, alctuit n 1695 cu prilejul acordrii titlului de principe al imperiului de ctre Leopol I. Ea const dintr-un scut n mijlocul cruia se afl un clret costumat ca un ostas din legiunile romane, tinnd n mna dreapt o spad n vrful creia se afl un cap de turc. Pieptarul clretului este rosu, coiful, sabia si sandalele acestuia, precum si frul si saua calului sunt galbene iar fondul scutului este albastru. Asocierea celor trei culori ale drapelului national pe stema familiei Brncoveanu nu poate fi n nici un caz ntmpltoare, dac ne gndim la dragostea de glie si de neam a voievodului muntean , la idealurile care i-au cluzit domnia, ntre care mentinerea neatrnrii si nfptuirea unittii romnesti, de la care i s-a si tras mazilirea, urmat de tragicul sfrsit, n 1714 la Constantinopol, mpreun cu cei patru fii ai si, suportat cu demnitate si cu o remarcabil trie sufleteasc. n a doua jumtate a secolului al XVIII - lea , tricolorul apare si n Moldova pe stema familiei Ghica. Uciderea de ctre turci, n octombrie 1777 , a lui Grigore III Ghica, , aflat al a doua domnie n Moldova, dup ce ocupase mai nainte si tronul Munteniei, pentru c a protestat energic si n mai multe rnduri mpotriva anexri Bucovinei de ctre Imperiul habsburgic cu acordul naltei Porti, a fost exprimat simbolic prin introducerea pe stema acestei familii a lacrimilor de argint, element heraldic semnificativ pentru tragicul sfrsit al domului, precum si al tricolorului, sugestiv n a exprima mpotrivirea lui fat de stirbirea unittii teritoriale si autonomiei trii. Stema familiei Ghica cuprinde, n registrul superior, 12 lacrimi de argint, dispuse sase cu vrful n jos, fat de alte sase n pozitie invers, iar n registrul inferior, tiat si despicat, n dreapta pe albastru, acvila cruciat de aur (galben), iar n stnga pe rosu, capul de bour, de asemenea de culoare galben. Dup rscoala tranilor romni din 1784 , care a urmrit pe lng desfiintarea servitutiilor

apstore si emanciparea national , iar Horea, conductorul ei, gndindu-se chiar, dup cum ne informeaz traditia, la refacerea vechii Dacii, prin unirea Transilvaniei cu celelalte dou principate romnesti, nregistrm la nceputul secolului XIX - lea, n Tara Romneasc, o alt mare ridicare la lupt, sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, pentru scuturarea dominatiei strine si cucerirea liberttii nationale. Caracterul national al Revolutiei din 1821, de lupt pentru neatrnarea poporului romn, att mpotriva dominatiei Imperiului Otoman ce nclcase prevederile stabilite prin Capitulatii, ct si a altor imperii care si ntinseser stpnirea asupra unor nsemnate teritorii romnesti si nu-si ascundeau intentiile spre noi imixtiuni, a fost nscris n programul ei politic, formulat n Proclamatiile de la Pades si de la Bucuresti, si s-a reflectat si n includerea tricolorului pe steagul ridicat de Tudor. Flamura steagului este alctuit din dou bucti de mtase, una alb si cealalt albastr, suprapuse si cusute pe margini. Numai partea de culoare alb are nsemne heraldice, ea constituind fata steagului, pe cnd cea albastr era nepictat si reprezenta spatele acestuia. n mijlocul cmpului alb al fetei steagului, la partea superioar, este zugrvit Sfnta Treime: Dumnezeu - Tatl si Dumnezeu - Fiul si deasupra Sfntul Duh n chip de porumbel. n dreapta Mntuitorului se afl Sf. Mucenic Teodor Tiron, patronului Tudor Vladimirescu , iar n stnga Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Purttorul de biruint. Sub Sfnta troit, n mijlocul unei ghirlande din frunze de laur (dafin) se afl acvila cruciat, cu zborul jos, stema Trii Romnesti. Cele trei culori ale drapelului national sunt incluse subtil, dar perfect vizibil , n cromatica vesmintelor purtate de personajele cu valoare simbolic de pe steag, n ordinea si gruparea lor de astzi, asa cum este corect , rosu la margine, pe mantia lung a Sf. Gheorghe, galben la mijloc, fustanela lui Dumnezeu Tatl, si albastru la hamp, pe fustanela Mntuitorului. Tricolorul de pe flamur l regsim si pe ciucurii cu care erau mpodobit stindardul. Trei la numr, mpletiti din fire de mtase de culoare rosu, galben si albastru, ei erau dublu etajati si aveau ct e o mic sfer de argint masiv la capete. Fiind detasabil, si deci, independenti de steag 46 , ciucuri , spre deosebire de flamur, au fost executati fr nici o discretie n culorile nationale a cror mbinare este cum nu se poate mai expresiv, tricolorul aprnd aici n toat mretia si splendoarea lui. Asadar, stindardul cel mare al Revolutiei din 1821 simboliza, prin tricolor, ideea de unitate si independent a tot norodul romnesc, fiind, n acest sens, un mesaj pentru viitor ce venea precum se stie, din veacurile trecute si care va dobndi noi dimensiuni n deceniile urmtoare. La numai ctiva ani dup introducerea n 1834, de ctre Alexandru Dimitrie Ghica, a culorilor nationale pe steagurile ostirii muntene, n Transilvania, la marea adunare de la Blaj din 3 / 15 mai 1848, deasupra multimi se va nlta demn flamura cea mare tricolor a natiunii romne, pe care erau nsemnate cuvintele Virtutea romn renviat. Era un steag mare , confectionat cu o sptmn mai devreme si declarat drept drapel national de Conferinta de la Sibiu din 26 aprilie - 8 mai 1848, dovedindu-se si prin

aceasta c si romni erau o natiune cu aceleasi drepturi la viat proprie ca si celelalte natiuni ale principatului. El era expresia idealului de independent nutrit cu ardoare de cei reuniti pe cmpia Blajului, numit de atunci Cmpia Liberttii si, n acelasi timp, simbolul unittii nationale. ntelegndu-i mesajul si impresionat de entuziasmul si emotia cu acare multimea de pe ntinsul Cmpiei Liberttii s-a strns sub faldurile lui, crturarul Sas Stephan Ludwig Roth , aflat de fat la acea grandioas manifestare, afirma c Desi drapelul national nu a fost ridicat att de sus ca s fie vzut de la Dunre, totusi, cunoscnd comunitatea spiritual unit, cred c fluturarea acestor culori aici , n cest loc, trebuie s fi produs bti de inim la Bucuresti si Iasi. Traditia national ne informeaz c un steag semntor, avnd culorile asezate orizontal, n ordinea albastru, galben , rosu, ar fi servit si lui Avram Iancu. n acelasi timp, n Tara Romneasc , asa cum artam la 14 iunie 1848, ca rezultat al triumfului revolutiei, tricolorul, avnd nscris deviza Dreptate, frtie se instituia ca steag national. La mai putin de un deceniu de la revolutia pasoptist, n 1857, Divanurile Ad-hoc din Moldova si Muntenia exprimau vointa unirii romnilor din cele dou principate ntr-un singur stat, devenit realitate la 24 Ianuarie 1859. Era firesc ca tricolorul, simbolul peste timp al unittii romnesti, s nsufleteasc lupta pentru furirea statului national romn modern. Reintrodus de Barbu Stirbei (1849-1856) pe drapelele armatei muntene, dup ce fusese scos din folosint din Cimcmie, tricolorul va reapare si n Moldova n perioada luptei pentru unirea Baronului Talleyrand de Perigord, presedintele Comisiei europene de supraveghere a constituirii Divanurilor Ad-hoc, scria n 1857 contelui Walewski, ministrul de externe al Frantei, c n drumul su spre Iasi a fost ntmpinat la Bacu de peste trei mii de oameni purtnd pieptare cu tricolorul national al unirii, iar la intrarea n capitala Moldovei a fost primit de populatia orasului care avea n frunte pe mitropolit, pe episcopii si nouzeci de preoti, toti mbrcati n haine negre si avnd brie si cocarde tricolore. nfptuirea unirii Munteniei cu Moldova, la 24 Ianuarie 1859, care a reprezentat actul de voint al ntregii natiuni romne, ncununarea luptelor purtate de attea generatii de naintasi si, n acelasi timp, temelie pentru cucerirea independentei si desvrsirea statului national unitar, prin unirea cu Romnia a celorlalte provincii aflate sub dominatie strin, trebuie ntrit printr-o serie de reforme largi si radicale. I-a revenit lui Alexandru Ion Cuza misiunea istoric de a da viat cerintelor legate de consolidarea statului national. Domnul Unirii a initiat un vast program de msuri care au modificat structural aspectul societtii romnesti. ntre acestea s-a nscris, la loc de cinste, reintroducerea oficial a tricolorului ca drapel national al Principatelor Unite. Adoptarea tricolorului cpta n noile conditii sensuri mai adnci, care aveau s fie exprimate de nsusi domnitorul Cuza, la 1 septembrie 1863, n discursul tinut cu ocazia nmnrii noilor drapele unittilor militare: Steagul e Romnia, acest pmnt binecuvntat al patriei, stropit cu sngele strbunilor nostri si mbelsugat cu sudoarea muncitorului. El este familia, ogorul fiecruia, casa n care s-au nscut printii nostri si unde se vor naste copiii vostri Steagul e totodat trecutul, prezentul si viitorul trii, ntreaga istorie a Romniei!

El avea nc culorile redate orizontal, n ordinea rosu sus, galben la mijloc si albastru jos. Pe una din fetele steagului era imprimat stema Principatelor Unite, iar dedesubt nscrise cuvintele pline de semnificatie: Unirea Principatelor. Fericirea Romnilor. Prin Constitutia din 1866 si prin legile pentru fixarea armeriilor Romniei din 1867 si 1872 s-a stabilit ca tricolorul s aib culorile asezate vertical, n ordinea albastru alturi de hamp, galben la mijloc si rosu la margine flotnd liber n aer, iar n centrul uneia din fete stema trii. Tricolorul, astfel instituit, avea s triumfe la 9 Mai 1877, cnd Parlamentul Romniei, ntr-un glas cu ntreaga natiune, a proclamat independenta noastr de stat. C independenta de stat a fost gndul ce domina cugetele si simtmntul ce nclzea inimile, au dovedit-o lunile eroice care au urmat acelei zile mrete. Un ntreg popor a actionat ca un singur om nsufletit de o unic hotrre, s-si cucereasc neatrnarea. Statul romn sia cucerit independenta deplin prin sngele ostasilor si, alturi de care s-au jertfit si fratii lor din teritoriile aflate sub stpnire strin, veniti s lupte sub stindardul tricolor al trii n care vedeau viitoarea lor patrie. Cucerirea independentei de stat a Romniei a dat un puternic imbold miscrii de eliberare national a romnilor din Transilvania , constituind o premis important a desvrsiri unificrii national statale, ce se va nfptui la 1 Decembrie 1918. n acea memorabil zi, semintia lui Decebal si Traian si-a dat ntlnire ntre zidurile Alba Iuliei, devenit nencptoare. ndreptndu-se din toate prtile si de pe toate vile Transilvaniei spre cetatea Albei , pe jos sau clri, cu trenurile si crutele, asemenea fluviului care si adun apele din vrsarea rurilor ntr-o singur matc, miile si zecile de mii de romni, mbrcati cu cele mai frumoase straie nationale, purtnd steaguri tricolore confectionate din pnz de cas si citind Desteapt-te romne si Pe-al nostru steag e scris Unire, au venit s afle, prin glasul autorizat al alesilor lor, supremul testament al tuturor generatiilor bimilenarei noastre istorii, proclamarea liberttii lor nationale, dreptul lor de a tri liberi si demni pe strvechiul lor pmnt, de a aseza temelii trainice unittii lor national statale. Au venit, de asemenea, si cei de alt nationalitate, pe care soarta i asezase alturi de ei , animati de dorinta de a cldi mpreun un viitor mai bun pentru toti fii acestui pmnt, un viitor de prosperitate, ntemeiat pe dreptate, respect si colaborare reciproc. Erau acolo, aievea coborti parc de pe column, din hrisoave, peceti si steme, pliesii lui Stefan , mosnenii lui Mihai , motii lui Horea si ai lui Iancu, pandurii lui Tudor, lupttorii pasoptisti, furitorii Unirii de la 1859 si dorobantii de la 1877. Un popor ntreg dorea fierbinte unirea si era ferm hotrt s-o nfptuiasc. Tricolorul romnesc pstrat cu pietate din zilele glorioase ale lui Mihai Viteazul si Avram Iancu, s-a nltat demn n acea zi , ndemnndu-i pe romnii din cele ptru unghiuri s se uneasc spre a putea birui n lupta lor dreapt. De la vldic pn la opinc, mai bine de 100.000 de brbati si femei, tineri si btrni, sub faldurile tricolorului ce strlucea mndru n lumina blnd a iernii, au aclamat o zi ntreag mretul ideal mplinit, unirea pentru toate veacurile a Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romni. Un vis de veacuri biruise. Era mare izbnda. Asteptat si pregtit de lucrarea multor generatii, era fireasc venirea ei. Roata istoriei a fost definitiv nvrtit, prin vointa si puterea poporului, cu spita drepttii spre viitorul demn al neamului romnesc.

Furirea statului national unit la 1 Decembrie 1918 a avut o nrurire profund asupra ntregii evolutii a societti romnesti, a creat conditii noi pentru dezvoltarea economic, politic si social a Romniei, pentru aprarea independentei si suveranittii patriei, pentru ntrirea unittii nationale.

#3837 (raspuns la: #3812) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului Cred ca aici e locul potrivit.- de talusa la: 10/11/2003 03:50:16 (la: TRICOLORUL ROMANESC) Cele trei culori ale drapelului romnesc - Rosu , galben si albastru - sunt de origine strveche, iarr reunirea lor pe standardul national are adnci semnificatii istorice, exprimnd dinuirea noastr nentrerupt pe vatr n care ne-am plmdit ca popor, legturile permanente ntre romnii de ambele versante ale Carpatilor, idealurile de unitate si independent nutrite cu ardoare de neamul romnesc de-a lungul ntregii sale existente. Introducerea a celor trei culori - rosu, galben si albastru - pe drapelul romnesc s-a nfptuit la 14 octombrie 1834, cu aprobarea naltei Porti , de ctre Alexandru Dimitrie Ghica (1834 - 1842), domnitorul Trii Romnesti. La cererea domnului muntean , sultanul a ncuviintat printr-un hatiserif nftisarea steagurilor pentru navele comerciale romnesti si unittile ostirii pmntene. Pentru corbiile negustoresti se prevedea steag cu fata galben si rosie, avnd pe dnsul stele si la mijloc pasre albastr cu cap, iar pentru armat, steag cu fata rosie, albastr si galben, avnd si acesta stele si pasre cu cap n mijloc. Asadar, drapelele cu care au fost nzestrate unittile militare muntene n toamna lanului 1834, primele din istoria armatei romnesti moderne, erau tricolore, avnd benzile dispuse orizontal, rosu deasupra, galben la mijloc si albastru jos. n mijlocul cmpului pnzei, pe un scut alb, se afla o acvil cu zborul luat, ncoronat princiar si cruciat cu aur. n porunca dat ostirii, cu prilejul nmnrii lor solemne, domnitorul arta, ntre altele , c steagurile acestei de Dumnezeu pzite tri din vechime au fost fala ostirilor sale si semnele slavei lor Militia romneasc, organizat pe temeiuri de regul si disciplin, dobndeste iarsi acel drept din vechime si primeste steagurile sale cu fetele nationale, lsnd a se ntelege c tricolorul reprezint neamul romnesc , este expresia fiintei sale nationale, simbolul sacru ctre care se ndreapt aspiratiile tuturor romnilor adunati n jurul lui. n 1848, n toiul revolutiei , ns, tricolorul a devenit n Tara Romneasc nsemnul national, principalul element constitutiv al drapelului de stat. Guvernul revolutionar , prin decretul nr. 1, din 14 iunie 1848, a hotrt ca drapelul trii s aib trei culori: albastru, galben si rosu, iar pe pnz s fie nscrise cuvintele Dreptate, Frtie O lun mai trziu,

vznd cu nu s-a nteles nc cum trebuiesc fcute stindardele nationale, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou c stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru nchis, galben deschis si rosu carmin. El vor fi dispuse vertical si vor fi aranjate n ordinea urmtoare: lng lemn vine albastru, apoi galben si apoi rosu flfind. Adoptarea tricolorului ca drapel national nu s-a datorat ns unor situatii de conjunctur si nici influentelor strine, ci a urmat o veche traditie cu rdcini adnci n lupta neamului nostru pentru unitate si neatrnare. Este semnificativ, n acest sens , precizarea fcut n zilele revolutiei de ministrul treburilor din afar al Trii Romnesti, ntr-o not adresat lui Emin Pasa: Culorile esarfului ce purtm noi nu sunt de datin modern. Noi le-am avut nc de mai nainte pe steagurile noastre Dar nu precizeaz de cnd anume. nlturat odat cu interventia strin din toamna anului 1848, tricolorul va fi reintrodus ca drapel national la 1 septembrie 1863, de ctre Alexandru Ioan Cuza. El avea ns culorile dispuse orizontal , redate rosu, galben, albastru, si se va mentine n aceast alctuire pn n anul 1867, cnd punndu-se din nou problema nsemnului nostru national, comisia nsrcinat cu stabilirea drapelului trii si-a nsusit propunerea lui N. Golescu, fostul pasoptist, ca culorile s fie asezate cum era la 1848, adic vertical , n ordinea albastru, galben, rosu, care s-a pstrat pn azi . referindu-se la originea si semnificatia drapelului de stat, Mihail Koglniceanu preciza n sedinta parlamentului din 26 martie 1867 c: Drapelul tricolor, cum era astzi, nu este drapelul Unirii Principatelor. El este un ce mai nalt. El este nsusi drapelul neamului nostru, din toate trile locuite de romni. Rezult de aici c Mihail Koglniceanu si generatia sa primiser tricolorul, prin traditie de la strbuni si o dat cu el si explicatia nsemnttii pe care o reprezint pentru toti romnii. Este, deci, fr ndoial c n perioada modern s-a pstrat o traditie mai veche, din btrni, a tricolorului. Dar unde se afl izvorul de la care porneste traditia? n cartea istoricului german J. F. Neigebaur, consacrat Transilvaniei si publicat la Brasov n 1851, se face mentiunea c cele trei culori ale drapelului romnesc sunt o mostenire de pe timpul Daciei Traiane. Mergnd napoi, pe firul istoriei, constatm c cea mai veche nsemnare despre tricolor, ca formnd culorile Dacie, se afl n Novella XI, dat la 14 aprilie 535 de mpratul Justinian (527 - 565) cu prilejul fixri teritoriilor supuse Arhiepiscopiei din Justiniana Prima, care cuprindea , alturi de regiuni din Panonia Secunda, prti din fosta Dacie romn, format din Dacia Cisdanubian (Dacia Mediteraneea si Dacia Ripensis) si Dacia Transdanubian, aceasta din urm fiind alctuit din tinuturile vecine cu Dunrea, de la gura tisei pn la vrsarea Oltului, ale Banatului si Olteniei. Decretul imperial, care stabilea si nsemnele acestor teritorii, descrie astfel stema Daciei Justiniane: Din partea dreapt , n prima diviziune, scut rosu, n mijlocul cruia sunt vzute turnuri, nsemnnd Dacia de dincolo , n a doua diviziune, scut ceresc (de culoarea cerului, adic albastru), cu semnele tribului burilor, ale crui dou laturi (margini) sunt albe, iar mijlocul (cmpul dintre cele dou scuturi) auriu (galben). n acest simbol heraldic, scutul albastru, cu nsemnele tribului burilor, reprezenta acea

parte a Daciei Traiane aflat nc sub stpnirea efectiv a lui Justinian, respectiv Banatul si Oltenia de azi, sau fosta Dacie Malvensis, locuit de buri, cel mai reprezentativ trib al dacilor, precum si o zon a Transilvaniei, ce se ntindea de-a lungul drumului comercial care ducea spre regiunile aurifere din Muntii Apuseni, unde spturile arheologice au confirmat existenta asezrilor romane pn n secolul al VI-lea, adic fosta Dacie Porolissensis. Scutul rosu, nsemnnd Dacia de dincolo , se refer la sudul si centrul Moldovei, alt parte a Daciei Traiane pe care Imperiul roman de rsrit o considera posesiune a sa , cel putin n principiu, aflat ns n afara teritoriului detinut efectiv de ctre romani. Precizarea Dacia de dincolo avea n vedere tocmai pozitia geografic si politic deosebit a acestei prti a Daciei. Mijlocul auriu, respectiv cmpul galben dintre cele dou scuturi (rosu si albastru), reprezint , fr ndoial, Muntenia de astzi sau fosta Moesie inferioar. Se stie c armatele lui Justinian , urmrind refacerea Imperiului roman n vechile lui hotare, au cucerit Africa de nord - vest de la vandali, Italia de la ostrrogoti, sudul Spaniei de la vizigoti, iar gepizilor le-a luat teritoriile dintre Tisa si Dunrea de jos, ntinzndu-si stpnirea n Banat, Muntii Apuseni, Oltenia si Muntenia. Imperiul roman de rsrit era exprimat prin prezenta pe stema Daciei Justiniane a nsemnelor tuturor provinciilor fostei Dacii Traiane, att a celor de la sudul Carpatilor, ct si a celor de la nordul lor. Prin urmare , cele trei culori, rosu la dreapta, galben la mijloc si albastru la stnga, din stema Daciei Justiniane, asezate n ordinea si n pozitia culorilor drapelului romnesc de astzi, se refer la Dacia Traian, confirmnd afirmatia lui J. F. Neigebaur c tricolorul romnesc este o mostenire de la nceputurile mileniului nti. Transmise din generatie n generatie, ele dovedesc, mpreun cu celelalte mrturii de cultur material, statornicia romnilor n vatra n care s-au plmdit ca popor, prin simbioza daco - roman, rezistenta lor n fata urgiei vremurilor si a valurilor succesive ale neamurilor migratorii, lupta nentrerupt pentru afirmarea idealurilor de unitate si independent. Puternic legati de traditiile si marile virtuti ale naintasilor , romnii au pstrat nentinate , cu demnitatea ce le e caracteristic, vechile culori ale Daciei Traiane (rosu, galben, si albastru), dar obligati s triasc timp ndelungat desprtiti n trei principate - Moldova , Muntenia si Transilvania - , i au fcut din fiecare culoaare cte un stindard pentru fiecare principat, expresie a vechimi si dinuirii lor pe pmntul strmosesc, pe care nu l-au prsit niciodat, iar din reunirea acestora pe acelasi drapel, adic din tricolor, simbolul unor grele si necontenite eforturi pentru realizarea unittii nationale. Steagul Moldovei, avnd bourul, pe o parte, si Sf. Gheorghe clare pe un cal alb n lupt cu balaurul, pe cealalt parte, era de culoare rosie. Furit probabil de Bogdan I (1359 1365), la ntemeierea trii, care a preluat culoarea rosie, transmis de traditie, din vremea Daciei Traiane, el a fost pstrat identic de urmasii si n domnie. n timpul lui Stefan cel Mare (1457 - 1504), steagul era din atlas rosu . si avea reprezentat, pe o fat, pe Sf. Gheorghe ncoronat de doi ngeri, stnd n jilt si cu picioarele supunnd un balaur cu trei capete , iar pe cealalt fat era reprodus stema trii (capul de bour). Steagul domnesc al

lui Ieremia Movil (1595 - 1606), capturat de Mihai Viteazul, n martie 1601, n lupta de la Gorslu, avea fondul rosu. cu o bordur galben deschis, iar la mijloc capul de bour. Cltorii poloni n trecere spre Constantinopol, Samuel Twardowski, la 1622 si Ioan Gnindski, la 1677, l mentioneaz ca fiind din damasc si din aceeasi culoare rosie.Pe un document emis la 1817 de Scarlat Calimahi (1812 - 1819) se vd n culori dou steaguri rosii. n timpul lui Mihail Sutu (1819 - 1821) pe stindardele moldovei apare Sf. Gheorghe clare, pe fond rosu. La fel, steagul armatei moldovenesti sub Mihail Sturdza (1834 1849) avea bourul n mijloc si n fiecare colt cte un ptrat mare rosu iar cel al lui Alexandru Grigore Ghica (1849 - 1856) era n ntregime rosu, cu o cruce albastr n centru. n Muntenia, steagul cel mare al trii pe timpul lui Mihail Viteazul (1593 - 1600), descris de cavalerul italian Ciro Spontini, era din damasc galben - auriu, cu vremea decolorat n alb, avnd la centru o acvil neagr, stnd pe o ramur verde de ienupr si tinnd n cioc o cruce patriarhal rosie. Acelasi stindard galben - alburiu e mentionat - fr s fie si descris - de dou stiri de origine polonez, din 19 si 29 mai 1600, relative la lupta de la Hotin, dintre Mihai si Movil. Documentele vremii ne vorbesc despre pretuirea pe care a acordat-o ilustrul voievod steagului trii, n care nendoilenic vedea ntrupat glia strmoseasc, Pentru aprarea creia lupta. Nici n momentele grele , nici n clipele n care era pus n cumpn nssi viata sa, Mihai Voievod n-a uitat de steag. Este semnificativ faptul c dup btlia de la Mirslu, din septembrie 1600, cu imperialii comandanti de Basta, n care sortii nu i-au surs, Mihai nu s-a retras de pe cmpul de lupt pn nu i s-a adus steagul trii, pe care, strngndu-l la piept, l-a luat cu sine. [ Acest steag cu cmpul galben, ce era foarte vechi si privit de romani ca sfnt, dup cum precizeaz acelasi Spontoni, fusese semnul si marca cea mai important a Trii Romnesti sub Neagoe Basarab (1512 - 1521) si Vlad Tepes (1456 - 1462) si l nsotise pe Mircea cel Btrn (1386 - 1418) si pe voievozii de dinaintea luui pe cmpurile de btlie fiind cu sigurant o mostenire de la Basarab cel Mare (1317 - 1352), care-l primise, La rndul su, prin traditie, din vremea Daciei Traiane si-l pstrase la ntemeierea trii , ca simbol al legturilor cu naintasii. Salvat de Mihai Viteazul dup nfrngerea de l Mirslu, el a fost pstrat cu mare cinste si de Radu Serban (1602 - 1611), ca steag al trii n vremea domniei sale. Relatnd primirea la Trgoviste a contelui Camillo Cavriolo, trimis de mpratul Rudolf -II- pentru a duce lui Radu Vod stindardul imperial, o dat cu confirmarea titlului de principe al imperiului, tot Spontoni arat c a marea ceremonie care a avut loc atunci la curtea domneasc, a fost vzut si steagul cel mare al trii, din damasc galben - alburiu, socotit sfnt, si pe ccare voievodul a poruncit s fie purtat nainte.. Datorit asupririi nationale la care au fost supusi de stpnirea maghiar si apoi de cea austro - ungar, romni ardeleni desi constituiau majoritatea populatiei si erau locuitorii autohtoni ai Transilvaniei, n-au avut posibilitatea s-si aleag singuri culoarea drapelului si n-au fost reprezentanti printr-un simbol aparte pe steagul si stema principatului, nici n evul mediu si nici n epoca modern. Ei au avut, totusi, un simbol propriu, culoarea albastru .- azur (cer), mostenit din vremea Daciei Traiane, pe care, dac n-au putut s-o

impun pe nsemnele heraclidice ale trii, datorit mprejurrilor vitrege ale istoriei, au pstrat-o pe stemele de familie si au transmis-o , astfel, din generatie n generatie, ca expresie a vechimii si nfrtirii lor cu glia strbun. n sprijinul celor de mai sus, mentionm c n perioada dominatiei maghiare, n timp ce stemele acordate nobililor sasi si unguri au n majoritatea lor culoarea rosie, cele date familiilor de origine romn sunt n exclusivitate de culoare albastru -azur (cer). n colectia heraclittic J. Siebmcher, de pild, unde sunt publicate aproape 2500 de steme acordate nobililor din Transilvania, apar , pe lng armenii, maghiare, ssesti si secuiesti, peste 500 de steme ale familiilor nobile romnesti, care se prezint sub forma unui scut avnd ca mobile, ntr-un cmp ntotdeauna de azur (albastru), osteni clri sau pedestri, narmati cu spade drepte sau curbe, luptnd mpotriva unor turci, precum si felurite animale si diverse alte nsemne. De altfel, culoarea albastr a fost introdus si pe nsemnele heraclitice ale unor familii boieresti din Muntenia si Moldova, tocmai pentru a desemna detinerea unor posesiuni n Transilvania si, totodat, legturile existente n evul mediu ntre trile romne. n stema familie Vcrescu, de exemplu , apare ca o dovad a apartenentei districtului Fgras la Tara Romneasc, o cetate crenelat , avnd arborat, n dreapta sus, un drapel albastru. [ Se poate, deci, afirma c adunarea la un loc , pe acelasi drapel, a celor trei culori, rosul romnilor moldoveni, galbenul romnilor munteni si albastrul . azur al romnilor transilvnenii, reprezint o singur tar, alctuit din provinciile ei Moldova, Muntenia si Transilvania si un singur popor Nu mai ncape nici o ndoial c la acest adevr se gndea Mihail Koglniceanu cnd spunea, n 1867, c tricolorul romnesc nseamn neamul nostru, din toate trile locuite de romni. Dar cine este autorul contopirii celor trei culori ntr-un singur drapel si cnd s-a nfptuit acesta? Cercetarea istoric ne conduce, cum e si firesc, la Mihail Viteazul, primul unificator al trilor romnesti, care a ntrunit sub sceptrul su, n anul 1600, stpnirea Munteniei, a Transilvaniei si a Moldovei. Privit n contextul realittilor politice ale vremii , unirea trilor romne, realizat prin cugetul militar si iscusinta diplomatic a lui Mihai Viteazul , apare ca expresia concret a polarizrii n jurul lui a ntregului popor romn, ce avea constiinta unittii sale. Tocmai existenta constiintei unittii de neam la romnii din cele trei principate, a apartenentei lor la acelasi unic popor, dorinta lor de unire ntr-un singur stat, explic optiunea lui Mihai pentru nfptuirea planului daci, care-si propunea s reconstituie n form romneasc vechea unitate politic pe care o reprezentase Dacia n antichitate. Cluzit de dorinta de a-i uni pe toti romnii sub un singur stindard, temerarul conductor, care se intitula Io Mihail Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Trii Romnesti si Ardealului si a toat Tara Moldovei, a furit drapelul national prin contopirea culorilor de pe steagurile celor trei principate romnesti, care de la el a devenit simbolul unittii noastre nationale. Aceast constatare se bazeaz pe cercetarea diplomelor si a stemelor pe care Mihai Viteazul le-a acordat , potrivit obiceiurilor vremii, dup btlia de la Stalingrad, din 18 octombrie 1599, att vitejilor boieri munteni ct si nobililor romni si unguri din Transilvania care i s-a alturat. Pe diploma acordat lui Preda Buzescu, de pild, apare un scut militar timbrat de un coif nchis cu gratii, pe care

st o coroan antic, din care apare figura unui leu. De pe coama coifului si de sub coroan iese o flamur cu aspect de mantie, n trei culori asezate vertical, albastru la dreapta (steagul romnilor transilvneni ), galben la mijloc (steagul romnilor munteni) si rosu la stnga (steagul romnilor moldoveni) Se cunosc pn acum peste 20 de diplome eliberate de cancelaria lui Mihail din Transilvania, n anii 1599 si 1600, cu steme care au tricolorul albastru, galben si rosu pe lambrechine, iar la unele si pe scuturi. Descoperirea n viitor a unor noi diplome si acte emise de marele voievod va ntri afirmatia c drapelul astfel mbinat, prin gruparea n jurul culorii galben, asezat la mijloc, a celor albastru si rosu, toate dispuse vertical a fost furit de Mihai Viteazul care, unind cu Tara Romneasc mai nti Transilvania si apoi Moldova, a refcut n form romneasc integritatea vechii Dacii si a renviat tricolorul din epoca romn, conferindu-i valoare de simbol al unittii noastre nationale, Pentru nfptuirea uniri ntr-un singur stat a romnilor din cele trei principate, Mihai Viteazul a luptat pn la sacrificiul suprem al vietii sale pe cmpia de lng Turda, El a cimentat, astfel, aceast unire si a sfintit drapelul national cu sngele su. Biruint temporar din punct de vedere politico - militar, izbnda lui Mihai avea s dureze , ns , n planul constiintei nationale. Cei ce si-au asumat dup Mihai conducerea trilor romne au cutat, n functie de mprejurrile istorice, s-i urmeze pilda, iar tricolorul romnesc furit de el a fost pstrat cu sfintenie secole de-a rndul si transmis din generatie n generatie, ntruchipnd pn azi idealul de peste veacuri al unitti tuturor romnilor. n perioada de dup Mihai Viteazul , datorit stabilittii interne, Tara Romneasc va continua s ndeplineasc rolul de portdrapel al luptei pentru neatrnare si al unitti romnesti. De aici vor porni cele mai multe initiative att pe plan politic , ct si spiritual. Faptul s-a reflectat si pe tricolor, unde culoarea galben, reprezentndu-i pe romnii munteni, este asezat la mijloc, fiind ncadrat, de-o parte si de alta, de culoarea rosie si de cea albastr, atestndu-se si n felul acesta c unirea tuturor romnilor s-a fcut avnd Tara Romneasc , cu capitala ei Bucuresti, drept centru de activitate si realizare politic a unittii nationale. Nesemnalat n documentele primelor trei decenii ale secolului al XVII-lea, tricolorul reapare n timpul lui Matei Basarab (1632 - 1654), ales domn al Munteniei f&atildde;r nvoirea Portii, dar pe care sultanul a fost nevoit s-l mentin n scaun de teama puterii militare a trii , precum si a aliantei cu Transilvania, aflat la rndul ei n relatii de bun ntelgere cu Moldova. EL s-a manifestat permanent ca un adversar al Imperiului otoman, fat de care a pstrat o atitudine demn, fiind hotrt la nevoie s reziste cu armele. n acest sens, rezidentul habsburgilor la Constantinopol, Rudolf Schmidt, scria n 1643 c turcii se tem de Matei si-l consider aproape ca pe un al doilea Mihai Vod Cu ajutorul ostirii, mereu gata de actiune, el a nlturat dou ncercri otomane, n 1636 si 1647, de al scoate din domnie. Desigur , domnul muntean era constient c restaurarea deplin a independentei trii devenea posibil numai printr-o actiune comun a celor trei tri romnesti, capabile s ntreprind cu succes o ofensiv de proportii care s nlture dominatia Imperiului

otoman. Iat de ce, n timpul su, relatiile politice dintre Muntenia si Transilvania au mbrcat forma unui tratat de aliant, ncheiat la 17 iulie 1635, care a fost reconfirmat si ntrit n mai multe rnduri (1637, 1638, 1640 si 1647). n pofida unor situatii conflictuale cu Moldova, ntre cele trei tri romnesti s-a ajuns , totusi, la un sistem de aliant comun sub forma ntelegerilor bilaterale dintre Transilvania si celelalte dou tri, iar n urma mpcrii intervenite la 1644 ntre domnul muntean si cel moldovean , s-au ivit posibilitti mai mari de actiune comun sub forma ntelegerilor bilaterale la 1644 ntre domnul muntean si cel moldovean, s-au ivit posibilitti mai mari de actiune comun. n cadrul aliantei dintre cele trei tri romnesti , ncheiate n scopul luptei de eliberare de sub dominatia otoman, Matei Basarab, care afirmase nc din 1632 c de cine ne vom teme dac trile noastre vor pstra buna ntelegere de pn acum? n afar de Dumnezeu, de nimeni, se bucura de mult autoritate , contemporanii numindu-l prea luminatul stpn si voievod al acestor tri dacice. Strdaniile lui Matei Basarab de refacere, pe calea diplomatic a aliantelor, a unittii trilor romne, ntrerupt prin moartea lui Mihai , n-a concretizat si n reintroducerea tricolorului, ntr-o form permis de mprejurrile vremii, printre nsemnele oficiale ale autorittii domnesti. Se cunosc pn acum dou documente de la Matei Vod care au pecetea legat cu un snur n culorile drapelului national. Sigiliul cel mare rotund al Trii romnesti, de pild, confectionat din cear rosie, este atasat hrisovului din 27 noiembrie 1640, prin care un numr de mnstiri pmntene au fost scoase de sub nchinarea ctre Locurile Sfinte, cu un snur mpletit din mtase rosie galben si albastr . Era si firesc ca un asemenea document , prin care se adopta o msur important pentru tar, o adevrat secularizare, constnd din ridicarea drapelului unor mnstiri de la Muntele Athos de a exploata averile a 22 de mnstiri romnesti nchinate acestora, s fie scris n limba romn, s aib monograma si isclitura tricolorului, mrturie a aspiratiilor poporului nostru spre unitate si independent. Tot cu un snur de mtase rosie, galben si albastr este atasat sigiliul mijlociu al voievodului muntean la hrisovul din 20 august 1648, prin care se fcea unele danii Mnstirii Radu Vod si, desigur , asemenea documente avnd tricolorul drept legtur a pecetii de pergament, trebuie c au mai fost emise de cancelaria lui Matei Basarab, dar, fie c nu ni s-au pstrat, fie c n-au fost nc descoperite. Credem , ns, c numai si aceste dou exemple fac pe deplin dovada c si Matei Basarab, n conditiile istorice ale domniei sale, a dat expresie nzuintelor de veacuri ale romnilor ctre unitate si neatrnare, sintetizate n tricolor, fcnd din nsemnul national imbold n realizarea acestora si, totodat , mijloc de a le transmite urmasilor. Continund opera naintasilor , de aprare a intereselor tuturor romnilor, Serban Cantacuzino (1674 - 1688) a croit si el planuri de eliberare de sub jugul otoman a celor trei tri surori si de unire a lor ntr-un singur stat, sub conducerea sa voind, ca si Matei Basarab, s-l imite n aceast privint pe Mihai Viteazul.. n acest scop, el a ncheiat, la 1 iunie 1685, la Fgras , n numele traditiei de prietenie si apropiere a celor dou tri un tratat de aliant vesnic cu Mihail Apaffi al Transilvaniei. Cei doi principi se angajau s se ajute reciproc de orice lovituri ndreptate mpotriva lor, fie de turci, fie de alte puteri. n anul urmtor, Serban Vod, dup ce a mijlocit nscunarea lui Constantin Cantemir (1685 - 1693), a nchinat cu acesta la Bucuresti o ntelegere de aderare a Moldovei la alianta perpetu dintre Muntenia si Transilvania.

Furirea blocului antiotoman al celor trei tri romne, pe baza ntelegerilor bilaterale initiate de Serban Cancatuzino n anii 1685 si 1686, care a avut o mare important n lupta poporului nostru pentru unitate si independent, a fost prefigurat de introducerea tricolorului pe steagul Trii Romnesti. Cel trei culori ale drapelului national, exprimnd idealul de unitate al romnilor de pretutindeni, se pot si astzi vedea pe steagul care l-a nsotit pe Serban Cantacuzino la asediul Vienei. Dup cum se stie , n anul 1683 turcii au mpresurat Viena, piedica cea mai de seam n calea ptrunderii lor n inima Europei, cernd si voievozilor romni, n virtutea vechilor obligatii fat de Poart, s participe la aceast expeditie. Desi au fost obligati de turci s lupte mpotriva crestinilor, ei au actionat n sprijinul asediatilor, prin scoli ncurajatoare sau prin interventii militare simulate. Sub zidurile Vienei s-a realizat atunci o actiunea anti otoman romneasc e drept mascat - care izvora dintr-un imbold de solidaritate etnic si crestineasc. Cel mai activ n aceast actiune a fost Serban Cantacuzino, convins c o lovitur puternic primit de turci la Viena , departe de bazele lor, putea fi decisiv. Pasivitatea domnului moldovean Gh. Duca, dar mai ales actiunile lui Serban Cantacuzino au contribuit ntr-o msur nsemnat la salvarea Vienei, oferind crestinilor rgazul necesar pentru regruparea fortelor si pentru declansarea contraofensivei, Prevznd sfrsitul dezastruos al expeditiei, Serban Vod s-a gndit s lase locuitorilor orasului un semn care s le aminteasc de sprijinul prietenesc acordat de el n timpul asediului turcesc, acesta fiind, dup obiceiul romnesc al vremii, o troit, adic o cruce. El a poruncit oamenilor lui s fac o cruce mare de stejar avnd sculptat n mijloc icoana Maicii Domnului, iar dedesubt o inscriptie latineasc ce arta ct de mari erau simpatiile lui pentru cauza crestinittii, pe care a ridicat-o chiar pe locul unde si avusese tabra. Odat cu aceast cruce, Serban Cantacuzino a lsat pe cmpul de lupt de sub zidurile Vienei si un steag, care a ajuns mai trziu la Muzeul din Drezda. De unde a fost adus n 1937 , n tar si expus la Muzeul Militar din Bucuresti. El este de mtase, din trei fsi orizontale cusute ntre ele cu at galben si are o singur fat, fiind lipsit de un suport de pnz. n mijloc se afl Mntuitorul Iisus Hristos, asezat pe tronul mprtesc, tinnd cu o mn Sf. Evanghelie deschis, sprijinit pe genunchi, pe care se afl o inscriptie, iar cu cealalt binecuvnteaz. n dreapta Mntuitorului, sus, se afl scris n romneste Vitejia dreapt s birueasc, iar dedesubt trei stele cu cte sase raze. Desi s-a deteriorat cu vremea, cele trei culori ale drapelului romnesc se pot si astzi usor distinge. Cmpul steagului este galben auriu, Haina cu care este mbrcat Domul Hristos este rosu aprins, iar vesmntul de deasupra albastru - azur. Aceleasi culori apar si pe detaliile steagului. Astfel nimbul , gulerul, brul si dunga ce uneste umrul cu brul hainei Mntuitorului sunt galbene. Marginile crtii, perna de pe scaun si inscriptia din dreapta sunt rosii, identice cu haina Mntuitorului. Fata, minile si picioarele Domnului Iisus Hristos sunt rosu - Bordeaux, iar jiltul si cele trei stele rosu - brun s-au sepia Steagul trebuie s fi avut pe cealalt fat, care astzi nu se mai poate vedea din cauza suportului de pnz ce i-a fost aplicat, o cruce asemntoare celei de stejar. Creia i-a servit cu sigurant ca model, precum si icoana Maicii Domnului si stema Trii Romnesti. . Iat, deci, c si Serban Cantacuzino a exprimat prin tricolor, transpus pe steagul trii dup

obiceiul vremii, printr-o scen din iconografia bisericeasc, constiinta unitti de neam, limb si teritoriu, de viata economic si spiritual, care lega pe romni din cele trei principate, ducndu-i deseori pe acelasi cmp de lupt mpotriva dusmanilor, iar pe voievozii lor la initierea unor actiuni diplomatice si militare comune. Desi n-a ajuns s-si pun n aplicare planul su de lupt , deoarece a murit pe neasteptate, Serban Vod are meritul de a fi trasat coordonatele politicii externe ale celor trei tri romne, deschiznd calea pe care o vor urma Constantin Brncoveanu, n Muntenia si Dimitrie Cantemir, n Moldova. Nepot si succesor al lui Serban Cantacuzino, Constantin Brncoveanu (1688 - 1714) a avut, datorit abilitti sale politice, una dintre cele mai lungi domni din istoria Trii Romnesti. ntelegnd c prin forta armelor nu va putea nltura stpnirea turceasc, Constantin Brncoveanu a cutat , pe crrile deseori ntortochiate ale diplomatiei, s ncadreze tara n marile aliante antiotomane, s o apropie de Habsburgi sau de Rusia, urmrind , astfel, s restaureze drepturile suverane ale Trii Romnesti. ncercnd s profite att de rivalitatea Austro - turc ct si de cea rusoo - turc, pentru a putea pstra neatrnarea trii, Constantin Brncoveanu a initiat sisteme de aliant si de negocieri de tratate. Tratatul pregtit de Serban Cantacuzino cu Habsburgii a fost primit si de Brncoveanu, care a acceptat suzeranitatea Austriei n schimbul recunoasterii de ctre acesta a independentei Trii Romnesti. n acelasi timp, pstrnd supunerea fat de Poart, el a ntretinut raporturi strnse si cu Rusia care au dus la ncheierea unui tratat prevznd sprijin n vederea eliberrii de sub dominatia otoman. O ntelegere asemntoare fusese ncheiat cu Rusia si de Dimitrie Cantemir domnul Moldovei. Este semnificativ , n acest context, prezenta tricolorului romnesc pe stema domnului muntean, alctuit n 1695 cu prilejul acordrii titlului de principe al imperiului de ctre Leopol I. Ea const dintr-un scut n mijlocul cruia se afl un clret costumat ca un ostas din legiunile romane, tinnd n mna dreapt o spad n vrful creia se afl un cap de turc. Pieptarul clretului este rosu, coiful, sabia si sandalele acestuia, precum si frul si saua calului sunt galbene iar fondul scutului este albastru. Asocierea celor trei culori ale drapelului national pe stema familiei Brncoveanu nu poate fi n nici un caz ntmpltoare, dac ne gndim la dragostea de glie si de neam a voievodului muntean , la idealurile care i-au cluzit domnia, ntre care mentinerea neatrnrii si nfptuirea unittii romnesti, de la care i s-a si tras mazilirea, urmat de tragicul sfrsit, n 1714 la Constantinopol, mpreun cu cei patru fii ai si, suportat cu demnitate si cu o remarcabil trie sufleteasc. n a doua jumtate a secolului al XVIII - lea , tricolorul apare si n Moldova pe stema familiei Ghica. Uciderea de ctre turci, n octombrie 1777 , a lui Grigore III Ghica, , aflat al a doua domnie n Moldova, dup ce ocupase mai nainte si tronul Munteniei, pentru c a protestat energic si n mai multe rnduri mpotriva anexri Bucovinei de ctre Imperiul habsburgic cu acordul naltei Porti, a fost exprimat simbolic prin introducerea pe stema acestei familii a lacrimilor de argint, element heraldic semnificativ pentru tragicul sfrsit al domului, precum si al tricolorului, sugestiv n a exprima mpotrivirea lui fat de

stirbirea unittii teritoriale si autonomiei trii. Stema familiei Ghica cuprinde, n registrul superior, 12 lacrimi de argint, dispuse sase cu vrful n jos, fat de alte sase n pozitie invers, iar n registrul inferior, tiat si despicat, n dreapta pe albastru, acvila cruciat de aur (galben), iar n stnga pe rosu, capul de bour, de asemenea de culoare galben. Dup rscoala tranilor romni din 1784 , care a urmrit pe lng desfiintarea servitutiilor apstore si emanciparea national , iar Horea, conductorul ei, gndindu-se chiar, dup cum ne informeaz traditia, la refacerea vechii Dacii, prin unirea Transilvaniei cu celelalte dou principate romnesti, nregistrm la nceputul secolului XIX - lea, n Tara Romneasc, o alt mare ridicare la lupt, sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, pentru scuturarea dominatiei strine si cucerirea liberttii nationale. Caracterul national al Revolutiei din 1821, de lupt pentru neatrnarea poporului romn, att mpotriva dominatiei Imperiului Otoman ce nclcase prevederile stabilite prin Capitulatii, ct si a altor imperii care si ntinseser stpnirea asupra unor nsemnate teritorii romnesti si nu-si ascundeau intentiile spre noi imixtiuni, a fost nscris n programul ei politic, formulat n Proclamatiile de la Pades si de la Bucuresti, si s-a reflectat si n includerea tricolorului pe steagul ridicat de Tudor. Flamura steagului este alctuit din dou bucti de mtase, una alb si cealalt albastr, suprapuse si cusute pe margini. Numai partea de culoare alb are nsemne heraldice, ea constituind fata steagului, pe cnd cea albastr era nepictat si reprezenta spatele acestuia. n mijlocul cmpului alb al fetei steagului, la partea superioar, este zugrvit Sfnta Treime: Dumnezeu - Tatl si Dumnezeu - Fiul si deasupra Sfntul Duh n chip de porumbel. n dreapta Mntuitorului se afl Sf. Mucenic Teodor Tiron, patronului Tudor Vladimirescu , iar n stnga Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Purttorul de biruint. Sub Sfnta troit, n mijlocul unei ghirlande din frunze de laur (dafin) se afl acvila cruciat, cu zborul jos, stema Trii Romnesti. Cele trei culori ale drapelului national sunt incluse subtil, dar perfect vizibil , n cromatica vesmintelor purtate de personajele cu valoare simbolic de pe steag, n ordinea si gruparea lor de astzi, asa cum este corect , rosu la margine, pe mantia lung a Sf. Gheorghe, galben la mijloc, fustanela lui Dumnezeu Tatl, si albastru la hamp, pe fustanela Mntuitorului. Tricolorul de pe flamur l regsim si pe ciucurii cu care erau mpodobit stindardul. Trei la numr, mpletiti din fire de mtase de culoare rosu, galben si albastru, ei erau dublu etajati si aveau ct e o mic sfer de argint masiv la capete. Fiind detasabil, si deci, independenti de steag 46 , ciucuri , spre deosebire de flamur, au fost executati fr nici o discretie n culorile nationale a cror mbinare este cum nu se poate mai expresiv, tricolorul aprnd aici n toat mretia si splendoarea lui. Asadar, stindardul cel mare al Revolutiei din 1821 simboliza, prin tricolor, ideea de unitate si independent a tot norodul romnesc, fiind, n acest sens, un mesaj pentru viitor ce venea precum se stie, din veacurile trecute si care va dobndi noi dimensiuni n deceniile urmtoare. La numai ctiva ani dup introducerea n 1834, de ctre Alexandru Dimitrie Ghica, a

culorilor nationale pe steagurile ostirii muntene, n Transilvania, la marea adunare de la Blaj din 3 / 15 mai 1848, deasupra multimi se va nlta demn flamura cea mare tricolor a natiunii romne, pe care erau nsemnate cuvintele Virtutea romn renviat. Era un steag mare , confectionat cu o sptmn mai devreme si declarat drept drapel national de Conferinta de la Sibiu din 26 aprilie - 8 mai 1848, dovedindu-se si prin aceasta c si romni erau o natiune cu aceleasi drepturi la viat proprie ca si celelalte natiuni ale principatului. El era expresia idealului de independent nutrit cu ardoare de cei reuniti pe cmpia Blajului, numit de atunci Cmpia Liberttii si, n acelasi timp, simbolul unittii nationale. ntelegndu-i mesajul si impresionat de entuziasmul si emotia cu acare multimea de pe ntinsul Cmpiei Liberttii s-a strns sub faldurile lui, crturarul Sas Stephan Ludwig Roth , aflat de fat la acea grandioas manifestare, afirma c Desi drapelul national nu a fost ridicat att de sus ca s fie vzut de la Dunre, totusi, cunoscnd comunitatea spiritual unit, cred c fluturarea acestor culori aici , n cest loc, trebuie s fi produs bti de inim la Bucuresti si Iasi. Traditia national ne informeaz c un steag semntor, avnd culorile asezate orizontal, n ordinea albastru, galben , rosu, ar fi servit si lui Avram Iancu. n acelasi timp, n Tara Romneasc , asa cum artam la 14 iunie 1848, ca rezultat al triumfului revolutiei, tricolorul, avnd nscris deviza Dreptate, frtie se instituia ca steag national. La mai putin de un deceniu de la revolutia pasoptist, n 1857, Divanurile Ad-hoc din Moldova si Muntenia exprimau vointa unirii romnilor din cele dou principate ntr-un singur stat, devenit realitate la 24 Ianuarie 1859. Era firesc ca tricolorul, simbolul peste timp al unittii romnesti, s nsufleteasc lupta pentru furirea statului national romn modern. Reintrodus de Barbu Stirbei (1849-1856) pe drapelele armatei muntene, dup ce fusese scos din folosint din Cimcmie, tricolorul va reapare si n Moldova n perioada luptei pentru unirea Baronului Talleyrand de Perigord, presedintele Comisiei europene de supraveghere a constituirii Divanurilor Ad-hoc, scria n 1857 contelui Walewski, ministrul de externe al Frantei, c n drumul su spre Iasi a fost ntmpinat la Bacu de peste trei mii de oameni purtnd pieptare cu tricolorul national al unirii, iar la intrarea n capitala Moldovei a fost primit de populatia orasului care avea n frunte pe mitropolit, pe episcopii si nouzeci de preoti, toti mbrcati n haine negre si avnd brie si cocarde tricolore. nfptuirea unirii Munteniei cu Moldova, la 24 Ianuarie 1859, care a reprezentat actul de voint al ntregii natiuni romne, ncununarea luptelor purtate de attea generatii de naintasi si, n acelasi timp, temelie pentru cucerirea independentei si desvrsirea statului national unitar, prin unirea cu Romnia a celorlalte provincii aflate sub dominatie strin, trebuie ntrit printr-o serie de reforme largi si radicale. I-a revenit lui Alexandru Ion Cuza misiunea istoric de a da viat cerintelor legate de consolidarea statului national. Domnul Unirii a initiat un vast program de msuri care au modificat structural aspectul societtii romnesti. ntre acestea s-a nscris, la loc de cinste, reintroducerea oficial a tricolorului ca drapel national al Principatelor Unite. Adoptarea tricolorului cpta n noile conditii sensuri mai adnci, care aveau s fie exprimate de nsusi domnitorul Cuza, la 1 septembrie 1863, n discursul tinut cu ocazia nmnrii noilor drapele unittilor militare: Steagul e Romnia, acest pmnt

binecuvntat al patriei, stropit cu sngele strbunilor nostri si mbelsugat cu sudoarea muncitorului. El este familia, ogorul fiecruia, casa n care s-au nscut printii nostri si unde se vor naste copiii vostri Steagul e totodat trecutul, prezentul si viitorul trii, ntreaga istorie a Romniei! El avea nc culorile redate orizontal, n ordinea rosu sus, galben la mijloc si albastru jos. Pe una din fetele steagului era imprimat stema Principatelor Unite, iar dedesubt nscrise cuvintele pline de semnificatie: Unirea Principatelor. Fericirea Romnilor. Prin Constitutia din 1866 si prin legile pentru fixarea armeriilor Romniei din 1867 si 1872 s-a stabilit ca tricolorul s aib culorile asezate vertical, n ordinea albastru alturi de hamp, galben la mijloc si rosu la margine flotnd liber n aer, iar n centrul uneia din fete stema trii. Tricolorul, astfel instituit, avea s triumfe la 9 Mai 1877, cnd Parlamentul Romniei, ntr-un glas cu ntreaga natiune, a proclamat independenta noastr de stat. C independenta de stat a fost gndul ce domina cugetele si simtmntul ce nclzea inimile, au dovedit-o lunile eroice care au urmat acelei zile mrete. Un ntreg popor a actionat ca un singur om nsufletit de o unic hotrre, s-si cucereasc neatrnarea. Statul romn sia cucerit independenta deplin prin sngele ostasilor si, alturi de care s-au jertfit si fratii lor din teritoriile aflate sub stpnire strin, veniti s lupte sub stindardul tricolor al trii n care vedeau viitoarea lor patrie. Cucerirea independentei de stat a Romniei a dat un puternic imbold miscrii de eliberare national a romnilor din Transilvania , constituind o premis important a desvrsiri unificrii national statale, ce se va nfptui la 1 Decembrie 1918. n acea memorabil zi, semintia lui Decebal si Traian si-a dat ntlnire ntre zidurile Alba Iuliei, devenit nencptoare. ndreptndu-se din toate prtile si de pe toate vile Transilvaniei spre cetatea Albei , pe jos sau clri, cu trenurile si crutele, asemenea fluviului care si adun apele din vrsarea rurilor ntr-o singur matc, miile si zecile de mii de romni, mbrcati cu cele mai frumoase straie nationale, purtnd steaguri tricolore confectionate din pnz de cas si citind Desteapt-te romne si Pe-al nostru steag e scris Unire, au venit s afle, prin glasul autorizat al alesilor lor, supremul testament al tuturor generatiilor bimilenarei noastre istorii, proclamarea liberttii lor nationale, dreptul lor de a tri liberi si demni pe strvechiul lor pmnt, de a aseza temelii trainice unittii lor national statale. Au venit, de asemenea, si cei de alt nationalitate, pe care soarta i asezase alturi de ei , animati de dorinta de a cldi mpreun un viitor mai bun pentru toti fii acestui pmnt, un viitor de prosperitate, ntemeiat pe dreptate, respect si colaborare reciproc. Erau acolo, aievea coborti parc de pe column, din hrisoave, peceti si steme, pliesii lui Stefan , mosnenii lui Mihai , motii lui Horea si ai lui Iancu, pandurii lui Tudor, lupttorii pasoptisti, furitorii Unirii de la 1859 si dorobantii de la 1877. Un popor ntreg dorea fierbinte unirea si era ferm hotrt s-o nfptuiasc. Tricolorul romnesc pstrat cu pietate din zilele glorioase ale lui Mihai Viteazul si Avram Iancu, s-a nltat demn n acea zi , ndemnndu-i pe romnii din cele ptru unghiuri s se uneasc spre a putea birui n lupta lor dreapt. De la vldic pn la opinc, mai bine de 100.000 de brbati si femei, tineri si btrni, sub faldurile tricolorului ce strlucea mndru n lumina blnd a iernii, au

aclamat o zi ntreag mretul ideal mplinit, unirea pentru toate veacurile a Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romni. Un vis de veacuri biruise. Era mare izbnda. Asteptat si pregtit de lucrarea multor generatii, era fireasc venirea ei. Roata istoriei a fost definitiv nvrtit, prin vointa si puterea poporului, cu spita drepttii spre viitorul demn al neamului romnesc. Furirea statului national unit la 1 Decembrie 1918 a avut o nrurire profund asupra ntregii evolutii a societti romnesti, a creat conditii noi pentru dezvoltarea economic, politic si social a Romniei, pentru aprarea independentei si suveranittii patriei, pentru ntrirea unittii nationale. #3856 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului Exemplul Israelului este admirabil dar nu unic! - de anonim la: 10/11/2003 04:41:07 (la: Israelul, dupa Codrin) Si arabii, acolo unde au avut parte de pace si de buna guvernare, si-au transformat desertul in gradina. Exemplul Israelului este admirabil dar nu unic!

#3868 (raspuns la: #3841) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului Pt Daniel: Romania pe TV-urile Vestului - de ninel la: 10/11/2003 09:28:35 (la: Michel Marguier: primul invitat al Lunetei.) Apai, raspunsul este foarte simplu Daniel. Acelasi lucru se intampla si in SUA si cred si in alte tari multilateral dezvoltate. Si nu cred ca numai Romania e ciuca batailor. Dupa cate mi-aduc eu aminte cam toate tarile din lumea a treia sufera de aceeasi imagine proasta in mass-media. Deci, raspunsul este ca imagini socante aduc mai multe reclame comerciale oricarui centru de mass-media. Nu stiu daca te-ai prins inca, dar mass-media nu urmareste sa-ti prezinte tie adevarul, ci sa atraga cati mai multi spectatori si implicit cati mai multi bani publicitari. Pe langa faptul ca imaginea unei Romanii murdare e mai socanta si atrage mai multi spectatori, aceasta imagine mai ajuta din punct de vedere psihic si nativii, creandu-le o imagine pozitiva umflata despre ei insisi si simultan un "scapegoat" pentru problemele mult mai adanci ale societatii lor (exercitiu pt acasa pt elevii mai sarguinciosi: care sunt aceste probleme?). Pricepi acum de ce Romania este mereu prezentata in lumina cea mai proasta in vest? Pt cei ce nu traiesc in Franta, puteti da cateva exemple de articole sau carti pe care MM le-a scris?

#3894 (raspuns la: #3799) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului exemple de derbedei: cei care - de Daniel Racovitan la: 14/11/2003 06:15:36 (la: Solidaritatea intre derbedei) exemple de derbedei: cei care pica ceara pe batrane in noaptea de inviere, cei care spre distractie se arunca in tine si-ti striga "uita-te ba pe unde mergi", cei care comenteaza in gura mare despre o femeie de langa ei "ba ce cracanata e asta", cei care intra cu picioarele pline de noroi intr-o expozitie de arta, doar asa, de distractie, si exemplele pot continua "revolutie"? ce revolutie e in a picura ceara pe o batrana sau a jigni pe strada o femeie? #4227 (raspuns la: #4222) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului Adevarul>>25/11/03 - de anita47 la: 25/11/2003 03:38:12 (la: S-a schimbat ceva in relatiile romano-franceze?) Franta - nerabdatoare sa primeasca Romania in familia europeana articol in exclusivitate pentru Adevarul, semnat de ministrul francez al afacerilor europene, d-na Noelle Lenoir =========================================== Dupa vizita in Franta a primului-ministru Adrian Nastase, in septembrie 2003, a fost randul presedintelui Romaniei, dl. Ion Iliescu, sa efectueze, in luna noiembrie, o vizita foarte reusita in tara noastra. Am avut placerea sa particip alaturi de domnia sa la intalnirea organizata de Camera de Comert franco-romana, putand astfel sa imi dau seama de extraordinara apropiere dintre francezi si romani. Este adevarat ca legaturile noastre sunt ancestrale: Romania latina si francofona isi aduce aminte de sprijinul acordat atat de adesea de catre francezi in trecut: Quinet, Lamartine si Michelet, aparatori ai poporului roman in timpul ocupatiei otomane, Napoleon al III-lea, care s-a angajat in Unirea principatelor romane si armata franceza care a luptat alaturi de romani in timpul primului razboi mondial. La randul sau, Romania a dat Frantei creatori extraordinari precum Tristan Tzara, Eugen Ionesco sau actrita Elvira Popescu. Actualitatea ne apropie inca si mai mult, pe masura ce procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana avanseaza. In acest sens, raportul publicat recent de catre Comisia Europeana recunoaste eforturile importante desfasurate de Romania pe calea aderarii sale. In special, Comisia considera ca Romania poate fi considerata o tara cu o economie de piata functionala daca progresele constatate in prezent sunt continuate cu perseverenta. In acelasi timp, raportul Comisiei subliniaza capacitatea inca nesatisfacatoare a administratiei si a justitiei romane, in ciuda reformelor care au fost deja realizate sau demarate, precum si necesitatea absoluta de a lupta cu mai multa eficienta impotriva coruptiei. Daca raspunde acestui apel, asa cum autoritatile si ansamblul fortelor sale democratice sunt hotarate sa o faca, Romania va reusi. Eu sunt convinsa ca ea va putea, in aceste conditii, sa finalizeze negocierile sale de aderare asa cum doreste in vederea semnarii tratatului de aderare in 2005 si a aderarii efective la Uniunea Europeana la inceputul anului 2007. Franta doreste respectarea acestui calendar, cu atat mai mult cu cat Romania este o tara cu care Franta intretine legaturi de prietenie, si chiar mai mult decat atat, legaturi afective. Sustinerea

acordata de catre Franta integrarii europene a Romaniei se materializeaza in cinci directii importante: in plan politic, prin numeroase contacte bilaterale si prin luarile de pozitie in cadrul reuniunilor europene; in plan financiar, prin efortul de solidaritate in crestere realizat de catre Uniunea Europeana - la bugetul careia Franta este cel de-al doilea contribuitor - si prin programele sale bilaterale; in plan tehnic, prin zecile de experti francezi angajati pe principalele santiere ale reformei - si sunt numerosi - in Romania; in plan economic, caci societatile franceze care au investit deja 1,5 miliarde de euro in economia romaneasca contribuie de o maniera semnificativa la modernizarea sa; in planul societatilor noastre civile, in fine, gratie miilor de parteneriate dintre ONG-urile si colectivitatile teritoriale din cele doua tari. As dori sa subliniez, in special, importanta cooperarii noastre in patru domenii: administratie publica, justitie si afaceri interne, agricultura - domeniu in care, din diverse motive, Franta si Romania au multa experienta de impartasit - si cooperare descentralizata. Formarea unei noi generatii de inalti functionari, munca guvernului si coordonarea interministeriala, descentralizarea, dezvoltarea unui corp prefectoral format din profesionisti sunt cateva dintre provocarile decisive ale reformei administratiei publice romanesti la care expertii francezi sunt asociati indeaproape. Primul-ministru are, de altfel, in cadrul cabinetului sau, o consiliera franceza pentru pregatirea tarii in vederea aderarii la UE. Aproximativ 30 de tineri romani urmeaza in prezent cursuri de lunga durata in cadrul Scolii Nationale de Administratie, angajata si ea in proiectul de dezvoltare a Institutului de administratie din Romania. Numirea domnului Pierre Truche, un eminent magistrat francez, fost primpresedinte al Curtii de Casatie, in functia de consilier al primului-ministru roman, evoca proximitatea traditionala intre dreptul roman si francez. Dar aceasta numire de mare calitate semnifica, in primul rand, angajarea magistratilor francezi in reforma justitiei romane, precum si in lupta impotriva coruptiei si impotriva criminalitatii transfrontaliere. Formarea si recrutarea magistratilor, precum si crearea jurisdictiilor specializate, in special pentru minori, reprezinta exemple importante in aceasta privinta. O comisie mixta de cooperare judecatoreasca si juridica a fost creata in acest an, precum si un grup de legatura operational pentru problematica minorilor romani in dificultate pe pamant francez. Pe de alta parte, politistii francezi si romani au creat la Oradea un centru de coordonare si de control al frontierelor, deschis si altor politisti europeni. Recenta vizita a colegului meu Herve Gaymard si semnarea, cu aceasta ocazie, a unei declaratii politice si a unui protocol de cooperare au confirmat faptul ca Franta si Romania, doua dintre principalele tari agricole din Europa, impartasesc aceeasi conceptie despre Politica Agricola Comuna (PAC). Ele acorda aceeasi importanta dezvoltarii rurale si se arata decise sa-si multiplice actiunile de cooperare in acest domeniu, inclusiv in sectorul securitatii alimentare, care este atat de important pentru consumatorii europeni. Inca si mai fundamentala este cooperarea in domeniul politicii externe si de aparare. Prezenta, in curand, a Romaniei in Consiliul de Securitate a Natiunilor Unite, pentru o perioada de doi ani, va oferi celor doua tari ale noastre ocazia de a-si intari colaborarea in domeniul marilor dosare si de a contribui impreuna la afirmarea identitatii europene in lume, in deplina coerenta cu relatiile transatlantice puternice si de incredere. In fine, vizita in Franta, in septembrie 2003, a primului-ministru Adrian Nastase, care a participat alaturi de mine la incheierea "intalnirilor franco-romane privind colectivitatile locale" in departamentul Aveyron, a permis o noua impulsionare a cooperarii descentralizate, deja foarte dezvoltate, si a intalnirilor dintre cetatenii celor doua tari ale noastre. Francofonia,

care este atat de vie in Romania, nu poate decat sa fie si mai favorizata. Ceea ce ma bucura, cu atat mai mult cu cat este important sa consolidam legaturile noastre culturale. Franta a fost alaturi de Romania in momentele dificile ale istoriei ei. Ea doreste sa mentina si sa-si intareasca sprijinul in cursul lunilor si anilor urmatori, pentru a primi in sanul familiei europene, in 2007, o Romanie moderna, care sa poarte o parte importanta a patrimoniului si a devenirii Europei. Un fost prim-ministru al unei tari din Europa centrala a afirmat ca tarile candidate nu doresc un colac de salvare; ele doresc sa urce la bord. Ei bine, Romania aproape a urcat, iar Franta ramane pe pozitii pentru a-i da mana, asteptand sa intre definitiv in familia Uniunii Europene. =============================================================== =======

#5153 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului Nu te duce la Timisoara, ca sint zapezi mari!- de SB_one la: 22/12/2003 02:43:39 (la: 14 ani de la Revolutie) Nu te duce la Timisoara, ca sint zapezi mari! Timisoara. Vineri. Zi de iarna. Decembrie 1989. De la munca, ma grabesc spre apartamentul in care stau in gazda. Calatoresc cu tramvaiul. Trec pe linga Piata Maria unde, pe o straduta, se inghesuie o multime de oameni. Ce-i, inmormintare la reformati?!, intreb cu nonsalanta pe un cetatean de linga mine. Se uita circumspect, cu o privire plina de repros, pe care o sa mi-o amintesc toata viata. Si raspunde: Nu stiu. Ajung acasa, impachetez si plec din oras, la munte, sa-mi sarbatoresc o prietena. Simbata, distractie toata ziua, la o cabana de pe Muntele Semenic. Douazeci de tineri rupti de realitate. Duminica, la prinz, cobor in Resita, la parinti, si imi pregatesc bagajele de plecare. Mahmur, nu aud susotelile celor din jur. Suna telefonul. De la Bucuresti cineva ma sfatuieste: Nu te duce la Timisoara, ca sint zapezi mari!, si inchide. Ma uit afara. Soare. Prea cald pentru o luna de iarna. De unde omat? Ma trezesc din mahmureala. Intreb in stinga si in dreapta. Revolta la Timisoara! Vreau sa ma conving si pun mina pe telefon. Cosmin, care sta chiar in centrul Timisoarei, imi raspunde: E liniste. Sub apartamentul meu au dat foc la magazinul de blanuri. Stai putin ca trece un elicopter, sa ma uit daca are rachete... Mai patruleaza niste TAB-uri prin centru si ceva armata. E pace. Cum e pace, ba, cind e armata pe strazi? E, sa vezi ce a fost ieri. Hai incoace!, si inchide. Bagajele sint pregatite. Vorbesc cu tata. Apoi cu mama. Ma roaga sa nu plec. Bine, mai stau. Luni ma invirtesc ca un leu in cusca. Fac o miscare. Il sun pe sefu' de la ELBA. Sa vin, zice nea Ion, ca au loc evenimente memorabile. Si

m-am dus... Am trait istoria. Schimbarea unui regim dictatorial prin revolta poporului infometat. La Timisoara a fost revolutie. P.S. Nu am, deoarece nu am vrut sa primesc, certificat de revolutionar. Multi ma considera prost. Cred ca am pierdut o gramada de bani si favoruri. Mai cred ca tot romanul a fost, in acele zile, revolutionar. O patalama, cum ca unul e mai cu mot decit celalalt, e o mare nedreptate. (Cezar Popescu, Resita)

Moto: Crede in cel ce cauta Adevarul, Fereste-te de cel ce l-a gasit. (A.Gide) #7069 (raspuns la: #6865) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului Pentru noi ratia de libertate, pentru ei ratia de moart- de SB_one la: 26/12/2003 14:29:12 (la: Ceausescu asasinat de cetateanul Iliescu si gasca lui) ...Cititzi si judecatzi singuri! SB

Pentru noi ratia de libertate, pentru ei ratia de moarte Un general acuz: Dosarul procesului Ceausescu este fals Mrturii senzationale ale membrilor plutonului de executie de la Trgoviste Mrirea si decderea clanului Ceausescu De ce s-a sinucis Elena Stnculescu La 14 ani de la Revolutie, ntrebrile fr rspuns devin tot mai numeroase. Istoricii nu si-au intrat n rol, martorii acelor zile de foc sunt tot mai rari si vorbesc putin. Jurnalul National, dup numrul consistent de pagini consacrat evenimentelor din decembrie 1989, n editia de ieri, continu astzi s aduc noi mrturii, care se pot constitui n file dintr-o posibil si necesar istorie a unui moment de rscruce. Dosarul din procesul lui Ceausescu este un fals Generalul Andrei Kemenici a hotrt s rup tcerea La 14 ani de la Revolutie, comandantul unittii din Trgoviste, unde a fost judecat si mpuscat Ceausescu, face o mrturisire senzational: documentele procesului ar fi fost semnate n alb de ctre completul de judecat, fiind completate, mai apoi, la Bucuresti.

 Jurnalul National: Cnd a nceput Revolutia pentru dumneavoastr, domnule general Kemenici? Generalul Kemenici: nc de pe 16 decembrie. Primisem ordin s ncepem n unitate o pregtire deosebit pentru aprarea Trgovistei. Eram artileristi de antiaerian, ei ne cereau s ne antrenm pentru lupte de strad. Eu am mai participat la asemenea actiuni, n 1968, n timpul Primverii de la Praga. Eram cpitan. Primisem ordin ca, a doua zi, s vin s apr Otopeniul. Si l-am aprat atunci pe Ceausescu. Ca s nu i se ntmple si lui ce i sa ntmplat lui Dubcek, care a fost luat pe sus si dus la Moscova. Alturi de 100 de soldati, eu, cpitanul Kemenici, eram n stare s-mi dau viata pentru el si pentru ideea lui. Dup 21 de ani s-a ntmplat ironia vietii mele: colonelul Kemenici l apra pe acelasi om. Dar, de data aceasta, de furia si de ura poporului romn. Stiati c Ceausescu se afl n zon? Primisem ordin de la generalul Voinea, comandantul Armatei, s-l prindem. Stiam c se afl undeva prin preajma orasului. La ora 18:30 au fost adusi n cazarm. De la ora 12:00 noaptea se putea spune c Revolutia s-a terminat: partidul, Securitatea, Armata, Militia, toti l trdaser pe Ceausescu. Sosiser deja membrii acelui tribunal improvizat? Elicopterul cu Stnculescu aterizase pe platoul unittii. ntelegerea dintre mine si Iliescu fusese s vin s-i ia, s-i duc la Bucuresti si s le fac proces. Nencreztor, Stnculescu m ntreab: Ei doi chiar sunt acolo?. Da, zic, sunt n TAB. Credeam c se va duce s-i ia. Zice: Nu, facem totul aici. S-i dm drumul. Eram mai multi pe holul unittii: eu, Stnculescu, Voican Voiculescu, cei doi loctiitori ai mei, Gic Popa, Nistor, Teodorescu, Lucescu, Tnase. Si Stnculescu le spune: Domnilor, cei doi teroristi care trebuie s fie judecati sunt Nicolae si Elena Ceausescu. Cnd au auzit, stora au nceput s le tremure pantalonii. Am primit ordin s trec si eu n proces. Le-am rspuns: Nu trec, domnule!. N-am nimic cu Voinea, dar el mi-a cerut n 1997 s facem cumva si s-i bgm n puscrie pe Iliescu si pe Stnculescu, sustinnd c stia ne-au escrocat. Dar el nsusi fcuse, n 1989, acel rechizitoriu pe dosul unor hrtii scrise de mine. Le-a datat 24 decembrie. Mandatele si celelalte, pe 23 decembrie. El nici n-a stiut pe cine judec! Dar a spus asa: Aveti un sfert de or s faceti treaba. Executia a avut loc ntre orele 14:30 14:45. Totul a durat vreo dou ceasuri. A fost o buimceal total. Gic Popa a judecat cu ochelarii, domnule! Hrtiile le uitase la mine n birou. Dup proces, si le-a luat si a plecat. E o alt victim a lui Voinea. Ultima este femeia asta, nevasta lui Stnculescu. n ce relatii ati rmas cu Stnculescu? Generalul Stnculescu a eliminat, la Bucuresti, dou probleme capitale ale Revolutiei romne. Mai nti, l-a scos pe Ceausescu din CC, oprind astfel o mare vrsare de snge. Apoi, n perioada ct a fost ministru, fr s fie ministru a dat ordin unittilor militare s intre n cazarm. Dar pentru mine Stnculescu este dusmanul numrul 1: el mi-a transformat unitatea n puscrie, n tribunal si n poligon de executie. Fat de Stnculescu nu am dect ur. Dar stiti care este paradoxul cel mai mare? Am fost ultimul ofiter al Armatei Romne care a executat ntocmai ordinele lui Ceausescu, pn n 25 decembrie. Pentru c ele erau identice cu cele ale lui Iliescu. Ceausescu zicea: S nu ascultati dect de Stnculescu!. Iliescu tot asa. De ce credeti c au disprut documentele procesului lui Ceausescu? Pentru c erau false. Un fals istoric al Justitiei romne. De aici mi se trag mie toate necazurile. Toti le-am fi semnat atunci. Dar stiti cum le-au semnat ei? n alb, domnule!

Au semnat pentru moartea Ceausestilor pe niste hrtii albe, pe care le-au btut la masin dup aceea, la Bucuresti. Dac dosarul procesului nu disprea, intrau cu totii n puscrie. Triti bine acum, domnule general? Triesc din pensia mea si pensia sotiei mele, care a lucrat 28 de ani n administratie. Miam vndut apartamentul si masina pentru c amndoi suntem bolnavi. n plus, am tot fost purtat prin procese. M-am mutat la dou camere, n cartierul acesta, plin de tigani. Acum ctiva ani, am constatat cu disperare c sotia mea avea 2.200.000 de lei pensie, iar ntretinerea ne venise 2.400.000 lei. Cazarma lui Andrei Kemenici, o puscrie pentru bezn Bucuresti Trgoviste, 22 decembrie 2003. Drumul Ceausestilor ctre moarte. Drumul Romniei ctre economia de piat. Flancat de case mrunte, cu cte un maldr de verze putrede la porti. Putini bucuresteni au aflat c de la tar le poti cumpra la jumtate de pret, iar tranii n-au cu ce s le poarte pn n pietele Capitalei. Peste Trgoviste pluteste o atmosfer de srbtoare incert. n scuarul din fata Consiliului Judetean se improvizase o scen, se fceau probe de microfon, pe trotuarul de alturi se produceau niste ambulanti cu almuri. ncepuse s bureze, orasul respira fumul grtarelor cu fleici. Dimensiunea de fost a viitorului Pn s dm de generalul Kemenici, purtm ndelungi discutii prin telefon cu Aurelia, distinsa sa doamn: A plecat cu colonelul Simescu, la niste festivitti. Nu are mobil? Nu avem mobil, domnule, suntem necjiti. Izbucneste n plns: Si-au btut joc de noi, ne-au purtat prin tribunale. Stie tot orasul. Dac vreti s scrieti adevrul, veniti la noi acas, c o s apar si el. Dup ora 19:00, este invitat la o emisiune la televizor. Ne-au distrus. ntre timp, intrm n vestita cazarm unde a fost judecat n prip si executat cuplul Ceausescu. Bulevardul Regele Carol I nr. 49, fost Castanilor. Fost UM 01417, comandament al trupelor de cavalerie. Pe placa de frontispiciu nc st scris: Ofiterul de cavalerie trebuie s fie si clret, si cavaler. Fost regiment 47 de artilerie antiaerian, condus ntre 19861990 de ctre colonelul Andrei Kemenici. Viitor sediu al Politiei municipale si al Jandarmeriei. Deocamdat, o cldire pustie, czut n paragin. Urmele istoriei, acoperite cu tencuial Pn se gseste cheia de la intrare, ne ndreptm ctre spatele imobilului. Ne pomenim deodat ntr-un ptrat de asfalt din care rsare zidul ciuruit. Acel zid. Incredibil de strmt totul. S-a tras de la mai putin de doi metri si jumtate. Peste gurile de gloante s-au trntit cteva mistrii cu tencuial. Parcurgem drumul, de la iesire pn la zidul mortii. Undeva, mult deasupra aleii pavate, st atrnat o alt plac din PFL galben: Cldire nesigur! Risc seismic ridicat. Gradul 2. Acces n zon limitat. nuntru e aproape ntuneric. Curentul a fost tiat din octombrie, cnd cazarma a intrat sub administrarea Consiliului Judetean. Chiar n fat, Biroul 3, unde s-a tinut procesul. O camer goal, cu ghiseu. Aceeasi sob de teracot, acelasi cuier de perete, aceleasi lambriuri cu miros de tutun sttut. n dreapta Camera 33, n stnga o cmrut strmt din care porneste un labirint de holuri. Ctiva jandarmi pzesc plictisiti puscria asta pentru bezn. Ies n bulevard psind ndrt de parc, dac m-as fi ntors, mi s-ar fi proptit la ceaf srutarea unei tevi de pusc. Cnd plecm spre Bucuresti, e iarn de-a dreptul. Ninge si plou, nici una mai mult. nc

o Revolutie ca oricare alta, petrecut n ziua cea mai scurt a anului. Clanul Ceausescu la 14 ani dup Revolutie Mrirea si decderea primei familii din Romnia comunist Rsturnarea de la putere a dictatorului Nicolae Ceausescu a nsemnat o cdere n gol pentru toat familia sa. Copiii si fratii si care detineau functii importante n stat si-au pierdut privilegiile si au fost inculpati n mai multe procese. Unii au murit, ceilalti triesc discret. n zilele fierbinti ale lui decembrie 1989 de dup fuga sotilor Ceausescu, copiii acestora, Zoe, Valentin si Nicu, au fost arestati sub acuzatia de subminare a economiei nationale. Tot atunci li s-au confiscat bunurile, printre care bijuterii si obiecte de art care, n anul 2001, erau evaluate la dou miliarde de lei. Zoe si Valentin au fost eliberati la scurt timp de la arestare si cercetati n continuare n stare de libertate. Nicu Ceausescu a fost condamnat la nchisoare, dar eliberat din motive medicale. Abia pe 12 ianuarie 1996, Parchetul General a dispus scoaterea copiilor lui Ceausescu de sub urmrire penal si revocarea msurilor asiguratorii. Marin Ceausescu Marin Ceausescu, si el unul dintre fratii lui Nicolae Ceausescu, a fost seful Reprezentantei Economice a Romniei n Austria. A murit n conditii suspecte chiar n zilele Revolutiei, pe 28 decembrie 1989. A fost gsit spnzurat n pivnita ambasadei, pe 28 decembrie 1989, la trei zile dup mpuscarea dictatorilor. n lips de alte probe, varianta oficial a mortii a fost sinuciderea. Ion Ceausescu Fratele cel mic al dictatorului, Ion Ceausescu, a avut o carier didactic la Institutul Agronomic din Bucuresti si a condus Academia de Stiinte Agricole. Dup Revolutie a nfiintat o firm si n acest an a lansat o lucrare n horticultur. Maria Agache Maria Agache, sor a lui Nicolae Ceausescu si sotia ministrului Metalurgiei, a fost condamnat la nchisoare pentru nselciune si trafic de influent, dar a fost gratiat n noiembrie 1994 de ctre Tribunalul Bucuresti. Ea a fost pus sub acuzare pentru c s-a angajat la Electromagnetica Bucuresti pe post de maistru, fr a avea calificarea necesar. Electromagnetica a solicitat salariile pe care le-a pltit Mariei Agache n perioada 19771990 (an cnd a fost pensionat), fr s fi prestat vreo munc n ntreprindere. Instanta a hotrt ca Maria Agache s restituie 581.344 lei ctre Electromagnetica, plus dobzile aferente sumei. Sora dictatorului a murit n urm cu ctiva ani. Valentin Ceausescu Fizician atomist de formatie, fiul cel mare al Ceausestilor a lucrat nainte de decembrie 89 pe Platforma de la Mgurele, unde mai este angajat si astzi. Numele su este legat mai ales de echipa de fotbal Steaua, pe care a iubit-o si a sprijinit-o foarte mult, pn la cstigarea Cupei Campionilor Europeni n 86. A fost cstorit cu fiica lui Petre Boril, lider comunist. Cstoria nu a convenit familiei dictatorului, nora fiind trimis, dup divort, n Canada, cu tot cu copilul lui Valentin. n iulie a.c., Valentin Ceausescu a obtinut si el o hotrre definitiv a Curtii de Apel Bucuresti, prin care Muzeul National de Art al Romniei a fost obligat s-i restituie bunurile. Elena Brbulescu Elena Brbulescu, sora lui Nicolae Ceausescu, si-a petrecut retras ultimii ani de viat,

ntr-o locuint plin cu fotografii ale lui Nicolae Ceausescu, construit chiar lng faimoasa cas printeasc a familiei din Scornicesti. nainte de 1989, ea a ocupat functia de sef al Inspectoratului Judetean de nvtmnt Olt. Dup Revolutie a devenit proprietara unui mic magazin din Scornicesti, iar printre produsele vndute se numra si un sortiment de votc numit Ceausescu. A murit pe 24 mai 2001, la 72 de ani, si a fost nmormntat la Scornicesti. Zoe Ceausescu nainte de 1989 a fost matematician si lucra la Institutul de Cercetri Matematice al Academiei. Dup Revolutie a continuat s mai lucreze o vreme, dup care s-a pensionat din motive medicale. Este cstorit cu Mircea Oprean, profesor la Politehnica din Bucuresti. Dup ctiva ani de procese, Zoe a obtinut o hotrre judectoreasc n care autorittile erau obligate s-i restituie patru bijuterii si alte cteva dintre obiectele de art din cele care i fuseser confiscate n decembrie 1989, cnd fusese arestat. Acum evit s apar n public. (Claudiu Trziu, Cristina Hurdubaia) Florea Ceausescu, cel mai iubit dintre frati Florea Ceausescu, imediat nscut dup Nicolae, a fost poate cel mai apropiat sufleteste de cel care avea s devin n 1965 conductorul Romniei. Florea era cel mare, mergea cu pachetele la nchisorile prin care a trecut Nicolae, condamnat pentru convingerile comuniste nainte de al doilea rzboi mondial. Dup ce Nicolae Ceausescu a avansat rapid n ierarhia comunist, dup 23 august 1944, Florea a ales cariera de ziarist. A lucrat multi ani la Steagul Rosu, ziarul de partid al regiunii Bucuresti, n redactia cruia a fost coleg cu Nadia Constantinescu, sotia viitorului presedinte al trii. De la acest ziar a trecut apoi la Scnteia, organul CC al PCR, fiind mai nti corespondent pentru judetul Ilfov, apoi redactor pe probleme agrare n redactia central. Cei din redactie si-l amintesc ca un om modest, deschis, plin de umor. Lui Florea, care semna izbitor cu Nicolae, i se ntmpla deseori s fie confundat cu seful statului. Poate si de aceea, Elena avea o atitudine foarte rece fat de Florea, tinut cel mai la distant de curtea prezidential. Fratii Ceausescu se reuneau de Sfntul Nicolae, cnd, potrivit obiceiului romnesc, nu se fac invitatii la cel srbtorit. Florea Ceausescu a intrat n conflict cu ctiva satrapi locali n urma unor articole scrise n Scnteia. Cazul Duzineanu, despre care multi ieseni si amintesc, a strnit furia primsecretarului de la judetean sau a lui Ion Dinc, vizat direct de un articol care blama condamnarea unui inginer agronom din Clrasi la ordinul lui Ion Te Leag. Dup Revolutie, multi colegi de la Adevrul i-au ntors spatele. S-a pensionat. Trieste n Bucuresti, unde are un apartament. Duce o viat normal. Nicu Ceausescu fusese pregtit pentru preluarea puterii A fost cel mai implicat politic: prim-secretar al CC al UTC, ministru al Tineretului si, apoi, pn n decembrie 1989, prim-secretar PCR al Sibiului. El era pregtit pentru a prelua puterea de la tatl su. A fost arestat la 22 decembrie 1989 si adus n Studioul 4 al TVR de ctre revolutionari, dup ce fusese rnit cu o lovitur de cutit. La 21 septembrie 1990, Tribunalul Militar Bucuresti l-a condamnat la 20 de ani nchisoare. Pe 3 iunie 1991 i s-a redus pedeapsa de la 20 de ani la 16 ani detentie. n noiembrie 1992 a fost condamnat la cinci ani nchisoare pentru port ilegal de arm. A fost pus n libertate conditionat pe motive medicale. Pe 16 septembrie 1996, Nicu Ceausescu a fost internat, n stare grav, la Spitalul Clinic Universitar cu diagnosticul ciroz hepatic cronic. Dup dou zile a fost transportat la o clinic din Viena, unde a si murit la 30 septembrie n

acelasi an. Avea 43 de ani. A fost cstorit nti cu Poliana Cristescu, iar apoi cu fiica lui Radu Constantin, lider comunist. Ilie Ceausescu stia c fratele su urma s se retrag Ilie Ceausescu, frate al dictatorului, a fost adjunctul ministrului Aprrii si secretarul executiv al Consiliului Politic al Armatei, pn la 22 decembrie 1989. A condus mai multi ani Institutul de Istorie Militar. Dup Revolutie a fost acuzat si judecat pentru instigare la omor deosebit de grav n Revolutia de la Cluj. Ilie Ceausescu a mai spus c bnuia c fratele su stia de aparitia evenimentelor din 1989, deoarece, din stenograma ntlnirii Nicolae Ceausescu Mihail Gorbaciov, din 4 decembrie 89, rezulta c presedintele URSS l-a ntrebat: De unde stiti dumneavoastr c veti mai tri pn n ianuarie?. Declaratiile fcute de dictator la procesul sumar de la Trgoviste par s confirme ipoteza lui Ilie Ceausescu. Pe holurile tribunalului, Ilie Ceausescu a declarat presei c, din datele pe care le avea n 1989, reiesea c la alegerile pentru Marea Adunare National, care trebuia s aib loc n martie 1990, Nicolae Ceausescu intentiona s se retrag. Ilie Ceausescu a murit pe 3 octombrie anul trecut. Andruta Ceausescu, condamnat la 15 ani de nchisoare Generalul n rezerv Andruta Nicolae Ceausescu, si el frate al despotului, a fost comandant al Scolii de Ofiteri de Securitate Bneasa. A fost inculpat singur ntr-un dosar, fiind acuzat de complicitate la genocid. A fost condamnat definitiv la 15 ani de nchisoare, deoarece, n decembrie 1989, n calitate de comandant al Scolii de Ofiteri de Securitate, a dat ordin elevilor s trag n manifestantii care protestau fat de regimul comunist n Piata Universittii din Bucuresti. A stat n arest din 1990 pn n august 1994, cnd a fost eliberat, pe motiv c suferea de afectiuni hepatice si renale. El a fost rencarcerat pe 28 ianuarie 1998, n arestul Penitenciarului Jilava, pentru a executa restul de 11 ani de nchisoare, din pedeapsa de 15 ani de detentie dat de ctre Curtea Suprem de Justitie. n scurt timp a fost iarsi eliberat, pe motive medicale. A mai rezistat diabetului si cirozei hepatice pn la 14 decembrie 2000, cnd si-a dat obstescul sfrsit. Avea 76 de ani. Ceausestii, condamnati nainte de judecat Ovidiu Gheorghiu si Dorin Crlan, membrii plutonului de executie de la Trgoviste, mrturisesc Adjutantul-sef Octavian Gheorghiu a fost unul dintre cei trei cli ai cuplului dictatorial. Dup ce i-a mpuscat pe Ceausesti, nici nu s-a mbogtit, nici n-a cptat putere. I-au rmas doar niscai gnduri negre, care-i mai bat uneori la us, noaptea, chiar si dup 14 ani. Dimineata zilei de 25 decembrie 1989. Colonelul Cantuniari, comandantul Regimentului de parasutisti de la Boteni, face revista de front. Vreau opt voluntari pentru o misiune cu 10% sans de ntoarcere. Sunt teroristi pe Bucuresti Pitesti. Opt oameni ies n fat. Se mbarc n dou elicoptere. Decoleaz. n aer primesc un nou ordin: aterizati pe Ghencea. Pe Ghencea se trgea. Din TAB-urile parcate pe stadion ies: Stnculescu, Mgureanu, Gelu Voican si toti ceilalti care vor face parte din completul de judecat a cuplului Ceausescu. Urc n elicoptere fr nici o vorb. n aer, din nou, se schimb ordinul. Destinatia Trgoviste. Aici s-i mpuscati Am fost surprinsi s aterizm n curtea unei unitti militare, si aminteste Octavian

Gheorghiu. Generalul Victor Stnculescu ne priveste. Tu, tu si tu, veniti cu mine. Eram eu, Boieru si Crlan. Ne spune: vedeti TAB-ul sta? nuntru sunt Ceausestii. Dac n-am fi fost zdrobiti de oboseal, am fi hohotit de rs: putea s fie si Papa Pius. Ei erau. I-au bgat n sal, la judecat. Boieru a pzit usa pe dinuntru, eu cu Dorin, pe dinafar. Aveam ordin s tragem dac cineva, oricine-ar fi, se apropia de us. Stiam si ce urma s se ntmple: generalul Stnculescu ne artase zidul si ne spusese: Aici o s-i mpuscati. Erau, asadar, condamnati nainte de-a fi judecati. Le-am dat o sans Am auzit procesul prin us. El striga tare: Nu spun nimic dect n fata Marii Adunri Nationale. Se auzea si ea Taci, Nicule!. La sfrsit a iesit Lucescu, avocatul lor, cam agitat. Ne-a zis: I-am ntrebat dac nu vor s recunoasc faptul c nu sunt sntosi mintal. Au refuzat. Le-am dat o sans si au refuzat.... Ar fi fost interesant ce-ar fi fost dac Ceausestii spuneau c sunt ticniti. I-ar fi condamnat si asa? Am primit ordin s-i legm. Ea tot striga: Copiii mei!. Eu am legat-o. Si-am si njurat-o, s tac. I-am pus la zid, ctiva pasi napoi si pac! Am golit ncrctoarele. Boieru s-a dus, cu arma fumegnd n mn, ctre completul de judecat care asista. Le-a strigat: Am fcut-o pentru colegii care au murit la Televiziune. 11 parasutisti muriser pe 22. A fost bine? A fost ru? Am luat cadavrele, le-am suit n elicopter, am luat si pasagerii de la Bucuresti, i-am depus pe Ghencea, cu escal Otopeni. Ei s-au crat napoi cu TAB-urile, noi am pus mortii pe gazon si-am asteptat. Am asteptat mult si bine. Spre sear a venit ordin s ne ntoarcem la baz. S lsm cadavrele acolo. Dar cui? S le mnnce cinii? n preajm se trgea. L-am chemat pe un locotenent tnr si i-am zis c-i lsm n grij niste colete. Cine sunt? Nu-i treaba ta! Ne ntoarcem la unitate. Am tcut. Unul si-a scos casca si m-a ntrebat dac a albit. Nu albise. La baz ne asteptau plngnd Cantuniari si comandorul Suciu. Cel care a czut apoi la mijloc, cu Tigareta II. Mult timp ne-am ntrebat: a fost bine ce-am fcut? A fost ru? n fond, suntem militari, nu cli. Nu i-am mpuscat cu plcere, ci, as zice eu, din necesitate. Soarta le era dinainte pecetluit. (Valentin Zaschievici) La exact 14 ani, nici o or mai mult, de la momentul n care a tras un ncrctor ntreg n capul Elenei Ceausescu, fostul plutonier de parasutisti Dorin Crlan rememoreaz deziluzionat acea zi care avea s-i schimbe viata din ru n tot mai ru. Povesteste Dorin Crlan: n drum spre zid, eu eram n spatele lui Ceausescu. S-a ntors, s-a uitat n ochii mei. Cpitanul Ionel Boeru trgea de el, l ducea pe sus. A strigat: Triasc Republica Socialist Romnia liber si independent! si a nceput s cnte ca pentru el Internationala. Atunci Ionel s-a pierdut, nu stiu cum, i-a izbit pe amndoi de zid si a tras cu automatul de la sold. Ea czuse ntr-o pozitie ciudat, avea pulpele dezgolite si se zbtea I-am tras un ncrctor n cap, am vzut cum sreau pe mine bucti de os, snge, dar nu-mi ddeam seama de grozvie. Nu stiu ce instincte animalice s-au desctusat atunci n mine. Atunci a aprut si generalul Stnculescu, m-a vzut galben si nlemnit si mi-a spus: D-o, b, n m-sa, stii ct ru a fcut trii!. Dorin Crlan a plecat n misiunea de gradul zero alturi de Octavian Gheorghiu si de camarazii lor. Mgureanu voma

Despre completul de judecat, mbarcat n elicoptere pe Ghencea: I-am recunoscut doar pe Stnculescu, Voican Voiculescu, Virgil Mgureanu. sta, pn la Trgoviste, a vomat tot timpul ntr-o gleat. Nu stiam atunci c nsotim tribunalul exceptional. Cum am aterizat la Trgoviste, Stnculescu ne-a spus c l vor judeca pe Ceausescu si c cine se ofer s duc misiunea pn la capt si s-a uitat la zid Am nteles despre ce era vorba Ne-am oferit toti opt care plecaserm din Boteni, am zis asa, un DA anemic, da Stnculescu a zis: Nu, un pas n fat! Fr somatie Am psit toti opt. Si atunci generalul a zis: Numai tu, tu si tu. Adic eu, Ionel Boeru si Octavian Gheorghiu. La ceilalti le-a dat misiuni exacte. Eu am pzit intrarea n sala de judecat. Aveam ordin s trag fr somatie n oricine voia s intre si dac eram atacati, din interior sau din afar, aveam ordin de la Stnculescu: intrati n sal si executati foc asupra sotilor Ceausescu. Dup ce i-au scos din sal, n 10 minute erau morti. Am tras noi, cei trei, a tras un soldat, sofer, si a mai tras unul cu mitraliera de pe TAB, adjutantul Costic Stoican. Abia dup aceea au iesit n curte Stnculescu, Voican, Mgureanu si ceilalti. A semnat mai mult a linsaj dect a executie Totul, de cnd a nceput Ceausescu s cnte si pn au murit amndoi, a durat, cred, vreo 30 de secunde si aminteste Crlan Pe urm, repede, n 10 minute, coletele, cum le spuneau ei, cadavrele adic, au fost nvelite n foi de cort si n pturi, urcate n elicopter, iar noi am decolat imediat. Nu mai era loc n elicopter, am stat cu fundul pe Ceausescu, o sptmn i-am purtat sngele pe pantaloni. Am fcut o escal n unitate, la Boteni, acolo s-a dat ordin s rmn la sol patru dintre noi, printre care si eu Ceilalti au decolat cu cadavrele Regret Mintit de superiori, supus la tot felul de presiuni, mutat de colo-colo, Dorin Crlan a trecut n rezerv, cu ordonanta, pensie nu are, a divortat si a rmas fr cas, doarme pe unde apuc, o face cnd pe soferul, cnd pe garda de corp. Acum regret c l-am mpuscat pe Ceausescu Pe el l-am iubit, l-am idolatrizat, dar am tras, am tras Pe el l va judeca istoria. Eu, clul, am pierdut totul, ncheie Dorin. (Viorel Ilisoi) Gavroche a ajuns PSD-ist de Cornetu Simbolul Revolutiei trieste modest, dar a intrat n politic ntr-o alt tar ar fi trit ca un rege. n Romnia trieste dintr-un salariu de sofer, ntr-un apartament modest si nghesuit din Pantelimon. De parc nu ar fi fost simbolul Revolutiei. Dup decembrie 1989, viata i-a oferit lui Florin Vieru, supranumit Gavroche al Romniei, mai multe necazuri dect bucurii. A fost si somer, a avut si datorii la ntretinere, dar si probleme cu Justitia, fiind condamnat pentru furt. Abia de un an ncoace trieste mai bine. SOFER. A intrat si n politic. Constantin Bebe Ivanovici l-a fcut vicepresedinte la grupul de tineret al PSD din Comuna Cornetu. Un an si jumtate a fost soferul personal al lui Bebe Ivanovici. Si acum este sofer, dar al unui om de afaceri, si are un salariu, zice el, decent. COLEGII CERSETORI. Nu-i bai. Nu e singurul revolutionar cu o viat destul de grea. mi pare ru de oamenii care s-au sacrificat. Plnge sufletul n mine cnd vd colegi revolutionari cersind. S tineti minte. Sunt revolutionari care fac foamea, sunt purtati pe

drumuri, nu sunt luati n seam. Asa vorbeste, dup 14 ani de promisiuni si nempliniri, Florin Vieru, acum n vrst de 28 de ani. O BUCAT DE PMNT. Are brevet si certificat de revolutionar si cam att. mi doresc o bucat de pmnt s-mi construiesc o cas. Poate s-o rezolva, spune Gavroche. Deocamdat trebuie s se multumeasc doar cu apartamentul strmt, pe care si l-a cumprat si unde locuieste cu sotia, Beatrice, fiica acesteia din prima cstorie si fiul su, Adrian Alexandru, n vrst de trei ani. (Lavinia Tudoran) Momentul eroic n 1989, fotografia lui Vieru, atunci un pusti de 14 ani din comuna Dobroesti, cu steagul gurit nfsurat n jurul corpului a fcut nconjurul lumii. A venit de acas, de unde a furat steagul de pe cldirea Primriei, si a ajuns n Bucuresti n mijlocul revolutionarilor. Ziaristii francezi l-au surprins n memorabila fotografie de pe coperta Paris Match si iau spus Gavroche, dup numele eroului lui Victor Hugo. n scurt vreme a devenit simbolul Revolutiei Romne. Vieru mai are un singur numr din Paris Match. De cte ori l rsfoieste i revine speranta ntr-o viat mai bun, de erou. De ce s-a sinucis Elena Stnculescu Sotia generalului Stnculescu s-a sinucis ntr-un chip care a descumpnit pe mai putin cunosctorii firii omenesti. Dispruta a invocat, n biletele lsate, hrtuirea la care a fost supus sotul n ultimii ani. Pentru a ntri aceast semnificatie, ea si-a datat nscrisurile cu 22 decembrie, ziua n care fostul ministru al Aprrii Nationale a schimbat soarta evenimentelor. Prelund comanda de la Vasile, el a ordonat armatei s fraternizeze cu demonstrantii si i-a dus pe Ceausesti la elicopter. Dup prerea mea, nu le-a nlesnit fuga, cum s-a scris, ci i-a trimis la Trgoviste, via Snagov, unde comandantul Kemenici primise ordin s-i iluzioneze c-i protejeaz de atacurile fortelor strine (n acest scop se simulau atacuri grozave mpotriva unittii) pn cnd generalul Stnculescu restabilea situatia. Descumpnirile unora la motivul invocat n bilete de Elena Stnculescu si au cauza n reducerea durerii omenesti doar la nivelul celor care tin de fiziologie. Sub acest unghi, e greu s crezi c se poate sinucide cineva altfel dect din faptul c nu mai are ce mnca sau din faptul c-l nsal nevasta. Celor care s-au uimit de motivatia n plan moral trebuie s le reamintim c exist si sinucideri din onoare. Am cunoscut-o pe sotia generalului, fiind unul dintre jurnalistii care, pe vremea regimului CDR-ist de trist amintire, am scris mpotriva hrtuielii la care au fost supusi Victor Stnculescu si colonelul Kemenici (n viat), dar si Stefan Guse, Vasile Milea (postmortem). Am fcut-o si voi continua s-o fac, deoarece, asa cum am artat de nenumrate ori, nu putem judeca penal Istoria. Ordin si moral La Timisoara, la Bucuresti, la Cluj, armata s-a confruntat cu o situatie iesit din comun, definit prin conflictul dintre datoria de a ndeplini ordinul dat si datoria de a nu reprima o revolt pe care toti militarii de la general pn la soldat o considerau si a lor. Nu ntmpltor, am evitat expresia a trage n popor, exploatat pn la deselare n ultimii ani, pentru formula a reprima. Asta deoarece rmn convins, dup 13 ani de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, c, exceptie fcnd cazurile de provocare ftis, armata n-a tras. Victimele zilelor anterioare lui 22 decembrie sunt persoane izolate din multime. Martori mai onesti, care refuz politizarea adevrului, recunosc c s-a tras din

alt parte dect din fat, unde erau militarii. Dar chiar si fr aceste mrturii, minima cunoastere a vietii ne spune c un pluton adus n fata unor demonstranti nu trage selectiv. Ori trag toti soldatii deodat, fcnd mcel, ca n 1929, la Lupeni, ori nu trage nici unul. Pretext si realitate Cu toate acestea, sub regimul Constantinescu s-a nceput o adevrat vntoare de vrjitoare. Pretextul invocat: s se fac victimelor dreptate. n realitate, motivul era altul, fr nici o legtur cu dreptatea. S-a urmrit un scop politic meschin. Acela de a lovi n Ion Iliescu, aflat la vremea respectiv n opozitie, acuzat subtil de a-i fi protejat pe generali, inclusiv pe generalul Stnculescu. Dac fostul regim ar fi actionat n planul nalt al moralei, n-ar fi fost pus s instrumenteze dosarele nsusi Dan Voinea, procurorul din Procesul Ceausescu. Orice politician moral l-ar fi lsat pe linie moart si nu l-ar fi promovat ca sef al Parchetelor Militare, fie si pentru c numele lui apare n toate enciclopediile lumii la capitolul Procese abjecte. Noua putere, a lui Ion Iliescu si a lui Adrian Nstase, stnd si ea sub semnul oportunismului, n-a avut curajul s nfrunte glgia unor ziare si a unor cercuri care au continuat, dup cderea regimului Constantinescu, ura oarb, imbecil de pe vremea cnd erau rsftatele puterii alese n 1996. Chiar si acum, cnd generalul Stnculescu traverseaz o tragedie, un ziar care i-a fost si-i este dusman a scris un pamflet numindu-l generalul-infractor. Merit mentionat acest caz, pentru c el ne face s ntelegem de ce au perceput romnii guvernarea CDRist ca pe un cosmar. Era o guvernare absurd, ntemeiat pe ranchiun, influentat de intelectuali sterpi, frustrati, o guvernare fr o minim ntelegere a vietii. Elena Stnculescu a trit, alturi de generalul Stnculescu, drama hrtuielii pe motive politice. A fcut ns gestul suprem sub guvernarea PSD-ist. Aparent, fr logic. Dup 2000, actualul regim a introdus recurs n anulare si actualul regim a fcut ca nalta Curte de Casatie s amne de cteva ori sentinta pe motive de procedur. A fcut-o acum, pentru c abia acum, sub regimul PSD, a ajuns la deprimare absolut. Ion Iliescu e seful statului si datorit lui Victor Stnculescu. Adrian Nstase e premier si datorit lui Victor Stnculescu. Fr gesturile decisive ale generalului, alta ar fi fost soarta celor doi. Si iat c n timp ce Ion Iliescu se plimb de la o sindrofie la alta, vorbind despre evenimentele din decembrie 1989, n timp ce Adrian Nstase apare la televizor depunnd coroane de flori, Victor Stnculescu, cel care si-a riscat viata ordonnd armatei s fraternizeze cu demonstrantii, spunndu-le celor doi Ceausesti s mearg la Trgoviste, scotndu-i din Comitetul Central, nu numai c e uitat, dar, mai mult, e si un om pe care-l asteapt 15 ani de puscrie. Deprimare absolut Elena Stnculescu a fost purttorul de cuvnt al generalului n fata puterii de azi, n fata societtii romnesti, n fata noastr, a tuturor. Iubindu-si sotul pn la dramatism, asumndu-si deplin toate tririle acestuia, ea s-a sinucis. A fcut-o n locul generalului. A fost veriga slab din personalitatea altfel puternic, stpn pe sine, a lui Victor Stnculescu. Gestul ei ne explic pn unde a ajuns nsusi generalul cu disperarea. Pentru ca Ion Iliescu s fie azi presedinte, pentru ca Adrian Nstase s fie prim-ministru, pentru ca Ioan Mircea Pascu s mearg la simpozioane NATO, iar Mircea Geoan s fie partener de dialog cu americanii, generalul Victor Stnculescu a trdat. Ce infern poate fi n sufletul unui om care stie ce rol a avut el n ridicarea unei cldiri somptuoase, vznd c cei dinuntru l tin pe la usi, ba mai mult, c-i alungat de acolo cu pietre! Sperante nselate

Dac de la regimul Constantinescu generalul Victor Stnculescu nu se putea astepta la nimic bun, fostul presedinte apartinnd altei lumi, nu acelasi lucru se poate spune despre regimul Ion Iliescu. Victor Stnculescu stie c actualul presedinte al Romniei stie ce rol au jucat Victor Stnculescu, alti generali si nu numai generali, dar si personaje civile din umbr, n victoria Revolutiei. Si, desi stie, desi a lucrat mpreun cu ei, le-a cerut ajutorul, s-a bazat pe ei n cariera sa de nceput, domnul presedinte evit s le recunoasc public importanta. De ce evit asta Ion Iliescu? Pentru c domnia sa are marota revoltei spontane, a unei revolutii n care strada a decis totul, politicienii, militarii fiind absolut secundari. n aceste conditii, n acest an, mai mult ca niciodat, confruntat cu atacuri viznd lovitura de stat, Ion Iliescu a exagerat pn la paroxism rolul strzii. Ar fi fost normal ca acum, la 14 ani de la prbusirea comunismului, s se recunoasc public si rolul avut n Revolutie de personalitti. Fie si pentru c teza lui Marx privind rolul determinant al maselor n istorie, personalittile fiind niste marionete ale strzii, e complet fals. Ion Iliescu exagereaz aceast revolt spontan si pentru c se teme. Nu numai de consecinta logic a recunoasterii rolului personalittilor acceptarea tezei complotului sau mcar a minimei pregtiri anterioare , dar si de scandalul care ar izbucni dac ar aduce n prim-plan, la comemorarea Revolutiei, si pe cei care, precum generalul Victor Stnculescu, au contribuit decisiv, nu n strad, ci n birouri, la victoria Revolutiei. Lectie de curaj Tria unui mare om politic, si ceea ce-l face s fie si om istoric, st n capacitatea de a nfrunta la un moment dat presiunea exercitat de contemporani pentru a-l obliga s fac un anumit lucru sau s declare un anumit lucru. Nici unul din liderii Romniei de azi n-are aceast trie. Sinucigndu-se, Elena Stnculescu le-a dat o lectie de curaj. Si de brbtie. (Ion Cristoiu) Note:

Moto: Crede in cel ce cauta Adevarul, Fereste-te de cel ce l-a gasit. (A.Gide) #7271 (raspuns la: #7268) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului sa revenim la su'jet!- de SB_one la: 28/12/2003 07:46:22 (la: Manual de castitate) DE CE ESTE UN CASTRAVETE MAI BUN CA UN BARBAT? -un castravete mediu are cel putin 18 cm. lungime -castravetii stau tari o saptamina -un castravete nu-ti va spune ca marimea nu conteaza -un castravete nu traieste cu teama performantei

-castravetii sint usor de agatat -castravetii pot fi pipaiti la supermarket ... si poti stii cit de tare este inainte de a-l lua acasa -poti minca castraveti numai cind iti place -chiar daca-l tai felii, tot castravete ramine si tot e bun de mincat -castravetii pot lipsi de acasa week-end-ul -cu un castravete poti lua o camera de o persoana ... si nu trebuie sa semnezi drept "D-na." Castravete -un castravete te va respecta dimineata -poti merge la film cu un castravete... si vedea filmul in liniste -la un teatru . drive-in. poti sta pe bancheta din fata -un castravete poate astepta linistit pina ajungi acasa -un castravete nu te va trage de mineca la un film cu batai -un castravete nu te va intreba niciodata "Eu sint primul?" -castravetilor nu le pasa daca esti sau vrei sa ramii virgina -castravetii nu vor spune altor castraveti ca esti virgina -castravetii nu vor spune nimanui ca nu esti virgina -cu castravetii, nu trebuie sa fi virgina mai mult decit o data -castravetii nu-ti vor scrie numele si telefonul pe peretele de la toaleta -castravetii nu au inhibitii sexuale -castravetii nu te pun sa te imbraci cu desu-uri sexy sau sa te bagi in pat cu cismele -castravetilor nu le plac bicele, pielaria sau lanturile, ori grupurile cu poame si alti castraveti -poti avea citi castraveti doresti -castravetii nu au nevoie de laude si aplauze -castravetii nu vor intreba: "Eu sint cel mai bun? Cum a fost? Ai terminat? De cite ori?" -castravetii nu sint gelosi pe ginecolog, pe instructorul de dans sau tennis -un castravete nu va dori sa ia parte la grupurile sau cercurile personale -un castravete nu doreste sa-ti imbunatateasca cultura sau mintea -castravetii nu sint pentru discutii intelectuale -castravetii nu te vor intreba despre fostul iubit sau specula despre urmatorul -un castravete nu va face o scena pentru ca mai sint si alti castraveti in frigider -un castravete nu va avea nimic impotriva sa stea la frigider cind iti vine mama in vizita -indiferent in ce grupa de virsta te afli, poti avea oricind un castravete proaspat -castravetii nu se supara daca sint refuzati -castravetii nu se vor plinge daca ai o durere de cap -unui castravete nu-i pasa ce moment al lunii este -un castravete nu vrea niciodata sa-l "iei " cind iti faci unghiile -cu un castravete nu trebuie niciodata sa spui ca-ti pare rau -castravetii nu-ti ard cearceaful cu tigara, nu adorm pe pieptul tau si nu murdaresc perna -castravetii nu-ti lasa urme sau vinatai -castravetii pot sta toata noaptea fara ca apoi sa fii nevoita sa dormi pe ud -dupa aceea un castravete nu va dori sa-ti stringa mina, sa fiti prieteni spunindu-ti "Iti chem un taxi" si povestindu-ti ca nu este genul care sa se insoare -castravetii nu te lasa cu semne de intrebare pentru o luna -un castravete nu te va face sa mergi la farmacie

-un castravete nu-ti va spune ca o vasectomie ii va ruina viata -un castravete pe zi tine si nu ai nevoie de ob-gyn -un castravete nu va scrie pe rebusul tau cu cerneala -un castravete nu va fi alergic la pisica sau ciinele tau -cu un castravete nu va trebui sa o faci pe sora de campanie in timpul sezonului de gripa -un castravete nu raspunde niciodata la telefonul din casa ta si nici nu va cere masina imprumut -un castravete nu-ti va termina bautura si mincarea din casa -un castravete nu-ti va transforma baia in biblioteca -un castravete nu va cerceta ce ai in cutia cu medicamente -un castravete nu-ti va folosi periuta de dinti, deodorantul sau fixativul -castravetii nu-si lasa pantofii murdari in mijlocul camerei -castravetii nu-ti lasa baia murdara sau plina de par -un castravete nu uita niciodata sa traga apa la toaleta -un castravete nu trage apa in timp ce te afli sub dus -cu un castravete scaunul de la toaleta ramine cum l-ai lasat -castravetii nu te compara cu fetele din "Playboy" -castravetii nu pot numara pina la "10" -castravetii nu-ti spun ca te prefera cu parul lung -un castravete nu te va parasi niciodata pentru alta femeie, alt barbat sau alt castravete -un castravete nu te va suna niciodata spunindu-ti ca lucreaza pina tirziu, venind apoi acasa mirosind a Chanel No 19. -un castravete nu te trage niciodata de sutien sau te ciupeste de fund -stii oricind pe unde s-a perindat castravetele tau -cu un castravete nu va fi nevoie sa afi mai tirziu ca: este insurat, este pe penicilina sau ca are AIDS si te place, dar iubeste pe fratele tau -un castravete nu trebuie sa telefoneze "sotiei" -castravetii nu manifesta niciodata crizele virstei mijlocii -un castravete nu are un antrenament sau meci important in ziua cind te muti -castravetii nu trebuie sa-ti povesteasca cum au petrecut in concediu -castravetilor nu le pasa daca faci mai multi bani ca ei -un castravete nu va purta pantaloni scurti la o petrecere cu colegii tai de servici -nu trebuie sa astepti pina la pauza ca sa poti vorbi cu castravetele tau -un castravete nu va pleca din localitate de Revelion -un castravete nu te ia la o petrecere si apoi te lasa pentru o blonda apetisanta -castravetii nu vor sa te duca acasa la mama -un castravete nu se supara daca-ti petreci toate sarbatorile cu familia -un castravete nu va pretinde sa fie suportat ca sa se faca doctor -un castravete nu-ti va spune ca te-a depasit intelectual castravetii nu asteapta sa le faci castraveciori -un castravete nu-ti va spune "sa incercam pina vom avea un baiat" -un castravete nu va insista pentru o anumita educatie religioasa a castraveciorilor -este usor sa scapi de un castravete -un castravete nu va contesta un divort si nici nu va ridica vreo pretentie

Moto: Crede in cel ce cauta Adevarul, Fereste-te de cel ce l-a gasit. (A.Gide) #7330 (raspuns la: #7239) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului prof. dr. ing. Doru Stefanescu de la Universitatea din Alabama - - de SB_one la: 26/01/2004 13:37:26 (la: Jos palaria!) Diaspora in direct "Fiindca sunt muncitori si inteligenti, romanii din America au un mare succes" -interviu cu prof. dr. ing. Doru Stefanescu de la Universitatea din Alabama - SUA Fugit din Romania in 1980, la varsta de 38 de ani, pentru ca se simtea "un fir de nisip intr-o moara care macina tot", prof. dr. ing. Doru Stefanescu ajunge in America, visul oricarui roman. Cunoscut deja in Lumea Noua pentru lucrarile prezentate la congrese internationale in domeniul metalurgiei, prof. Stefanescu n-a asteptat prea mult: dupa doua saptamani, i s-a ivit un angajament. De-aici si pana la colaborarea cu NASA n-a fost decat povestea unui om care a vrut sa invinga. -Domnule profesor Stefanescu, ati plecat din Romania cu directia fixata pe America? -Da, pentru ca aveam o invitatie ca sa prezint o lucrare la un congres american. Totusi, nu doream neaparat sa raman in SUA, pentru ca nu plecam undeva anume, ci plecam de undeva. Am plecat cu sotia mea (ne lasasem fetita acasa, cu parintii mei). Printr-un prieten resitean, am cunoscut un contrabandist in Iugoslavia, care ne-a rezolvat problema banilor, dar ne-a si invatat cand sa luam avionul spre America (era pe-atunci un tratat intre Romania si Iugoslavia, de a-i intoarce pe cei care trec ilegal frontiera, dar mai era o conventie cu americanii, prin care oamenii erau lasati sa treaca). Pe aeroport, granicerul iugoslav ne-a cerut pasapoartele, a vazut ca-s romanesti si ni le-a inapoiat, fara a le deschide macar, ca sa le stampileze. Conform actelor, deci n-am parasit nici pana azi Iugoslavia... Asa am ajuns in America si imediat ce-am ajuns, am telefonat celor care ma invitasera la congres, si le-am spus ca intentionez sa raman aici. Mi-au spus ca va dura cateva luni pana voi gasi de lucru (in 1980, si America era in criza). Dar dupa numai doua saptamani, am primit un telefon de la Universitatea din Wisconsin, care mi-a oferit pozitia de visiting profesor: cu bani putini, dar suficienti pentru a trai in conditii mai bune decat cele pe care le aveam in Romania (de fapt, din acei bani am putut sa-mi iau masina). Cea mai grea faza, in America, atunci cand incerci sa gasesti de lucru, este primul serviciu, caci nimeni nu stie in ce masura cunosti limba, ce experienta ai, daca intelegi modul cum functioneaza societatea, sistemul de lucru. Noroc ca americanii sunt, in general, foarte generosi cu strainii. Daca vorbesti putin engleza, iti declara imediat ca vorbesti perfect. Sosisem cu doua geamantane doar si, peste putin timp, s-au gasit oameni care ne aduceau paturi, farfurii, linguri. Ospitalitatea romaneasca, e adevarat, pare inegalabila: daca-ti vine un strain in casa, ii dai patul tau; in America, nu-ti da patul sau nimeni, iti da insa alt pat.

Cand am inceput lucrul, am fost foarte ponderat, constient ca ma aflu intr-o societate noua, extrem de competitiva si unde trebuie sa invat regulile. Mi-am vazut de treaba. Dupa cateva luni, am inteles cum functioneaza sistemul si-am putut sa fiu mai agresiv, lucru foarte pozitiv in America, asta insemnand abilitatea de a-ti urmari scopurile profesionale. -Cum ati ajuns sa colaborati cu NASA? -In prezent, functionez ca profesor la Universitatea din Alabama, o universitate de stat, a treia ca vechime din SUA (dateaza din 1831), dar asta nu ma impiedica sa am si colaborari. Colaborez cu NASA din 1981, cand am avut primul contact cu ei, realizat -cum spun americanii: "you pour yourself, but your bootstraps" (adica, te ridici prin propriile-ti forte). Foarte importanta -in sistemul american -este credibilitatea, prestigiul pe care-l ai, atunci cand promiti un lucru. Daca dai gres o data -este-n regula, dar daca dai gres de doua ori -nimeni nu mai are incredere si nu-ti mai da bani. Astfel, mi-am format reputatia ca-mi indeplinesc obligatiile. Cu NASA, am avut ocazia sa initiez doua experiente. Sunt ceea ce se cheama "NASA Principal Investigator" -un titlu pe care-l obtii atunci cand o experienta propusa este acceptata pentru zbor. Am participat la doua zboruri: in iunie-iulie 1986 si anul trecut, in noiembrie (cand am discutat cu astronautii prin intermediul televiziunii). Fascinant e ca atunci cand experimentul a fost aprobat pentru spatiu, succesul misiunii depinde de participarea a sute de oameni. Efortul este coplesitor, iar succesul implica responsabilitate. -Domnule Stefanescu, in Occident este obiceiul ca profesorilor universitari sa li se acorde o data la 7 ani un an liber, asa-numitul "an sabatic". Dv. ati beneficiat de acest lucru? -Da, am avut un an sabatic in 1994, pe care mi l-am petrecut in Franta, la Nancy, unde am lucrat, iar pe copii i-am inscris la scoala. Anul sabatic dureaza, de fapt, sase luni, perioada pe care universitatea ti-o plateste integral. -Cum arata o zi din viata dv.? -Depinde. Circul destul de mult, deoarece -ca sa ai o activitate de cercetare -trebuie sa existi din punct de vedere stiintific, prin prelegerile pe care le tii. Ca si tenismenii profesionisti, avem turnee, ne mutam din oras in oras, tot la o luna-doua, ca sa nu ne uite lumea. In schimb, daca sunt la universitate, imi place sa fiu la ora 8 la lucru, pentru ca, de fapt, acolo nu este un program fix. Nu intereseaza pe nimeni prezenta fizica. Daca stai acasa si obtii rezultate, asta-i foarte bine. Avem asa-zisa politica a "usii deschise", iar usa mea este intotdeauna deschisa dialogului cu studentii. Predau semestrial 1-2 cursuri, pe care mi le pregatesc cu minutiozitate. - Sunt multi romani valorosi in America? -Romanii care sunt in America, pentru ca-s muncitori si-n general inteligenti, au un mare succes. Problema nu e romanul, ci sistemul. Cand romanul intra intr-un sistem in care se poate valorifica, se valorifica. Am avut studenti romani care au venit in America in ideea ca vor invata si se vor intoarce, ajutand la promovarea stiintei romanesti. Ei bine, nu mai vor sa se intoarca. Nu este neaparat mirajul economic, ci conceptia: "daca ma duc acolo (Romania), nu pot sa fac ce fac aici (America)". -Ce credeti despre dorinta tinerilor de a parasi Romania? -Eu cred ca aceasta este o problema personala si sunt adeptul totalei independente

individuale. Aceasta decizie este decizia fiecaruia dintre noi, si nu cred ca avem dreptul sa stabilim legi prin care sa dictam individului ce trebuie sa faca cu viata lui. Cred ca rolul politicienilor este de-a asigura un sistem care sa fie atractiv pentru tineri, altfel tinerii se vor duce acolo unde-si pot valorifica potentialul. -Va asupreste o anume nostalgie a Romaniei? -Tara ramane totdeauna in suflet. Este ca prima iubire -nu se poate uita. Este o senzatie stranie, intr-un fel, pentru ca emotiile sunt mixte: pe de-o parte ma simt ca si cum n-as fi plecat niciodata, pe de alta parte -ca si cum n-as fi fost aici niciodata... -Cum incercati sa ajutati Romania? -Initial, intentia mea a fost de-a aduce in America studenti, pentru a-i educa si a-i trimite inapoi. Aceasta metoda nu prea are succes: odata ajunsi acolo, au rezultate si nu se mai intorc. Va dau ca exemplu pe Laurentiu Nastac -un element foarte valoros, care lucreaza la o companie de cercetare in Pennsylvania, platita de Marina Americana. Lucreaza in domeniul superaliajelor -un domeniu de varf; alt exemplu este cel al lui Adrian Catalina -si el un bun specialist metalurg. Acum incerc sa le facilitez celor interesati in Romania, in domeniul solidificarii si turnarii metalelor, contacte cu specialisti straini, tocmai pentru a scoate Romania dintr-o anumita izolare in care se afla. In exterior nu se vorbeste de Romania, ca si cum n-ar exista. Nu va dati seama de aici, dar ea este data complet uitarii. Nu se vorbeste nici de rau, nici de bine despre ea. In America, foarte putina lume stie ca romanii vorbesc o limba latina. In general, conceptia este ca Romania se afla in sfera slava. Despre Romania ai putea scrie doar ca despre o curiozitate, iar aceasta curiozitate lipseste... -Mai aveti timp pentru hobby-uri? -Foarte putin, dar cel mai important hobby al meu este sailing-ul, adica iahting-ul, pentru ca barcile mari cu panze iti dau senzatia ca te poti duce oricand si oriunde in lume. Foarte frumos iti poti petrece timpul -cand il ai... RUXANDRA CONSTANTINESCU

SB ................................................................ Moto: Crede in cel ce cauta Adevarul, Fereste-te de cel ce l-a gasit. (A.Gide) #8482 (raspuns la: #8457) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului # 8519 - My - de SB_one la: 28/01/2004 12:47:24 (la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?) my, cind oi invatza sa citesti si sa intzelegi ce citesti, iti stau la dispozitzie ptr. alte comentarii. Cit sa-ti dau sa-ti iasa cenusa din cap?

Si ca sa-ti raspund - partzial , bine-ntzeles - eu ca si voi am ramas din aceleasi motive ca toti celalti. Nu mi-am propus insa sa fiu si nesimtzit! Modestia e o alta chestie pe care tu inca nu esti in stare s-o intzelegi. Spune-mi cind esti pregatit. Sint sigur ca -cu putzina vointza -potzi mai mult.( tz-urii astia i-am pus special ptr. tine, ca sa poti face diferentza intre "t" si "tz") PS apropos, cind te vei urca (?) intr-un E-klasse nou sau un Porsche Cayenne, vezi pe unde pui mina ca dai de mine. Daca te va "gidila" placut pe la spate ...tot eu sint( ...si nu e ce gindesti; am lucrat si la chestiile alea unde-tzi pui tu funduletzu' ca cu aia de sus nu ajungi) SB ................................................................