P. 1
Ion Neculce - Letopisetul Tarii Moldovei (Ed. Critica Strempel 1982)

Ion Neculce - Letopisetul Tarii Moldovei (Ed. Critica Strempel 1982)

|Views: 178|Likes:
منشور بواسطةCroitoru Eugen
Ion Neculce - Letopisetul Tarii Moldovei (Ed. Critica Strempel 1982)
Ion Neculce - Letopisetul Tarii Moldovei (Ed. Critica Strempel 1982)

More info:

Published by: Croitoru Eugen on Mar 15, 2013
حقوق الطبع:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/10/2013

pdf

text

original

ION NECULCE

OPERE

EDIŢII CRITICE

ION NECULCE

OPERE
LETOPISEŢUL ŢĂRII MOLDOVEI
ŞI

O SAMĂ DE CUVINTE
Ediţie critică şi studiu introductiv

de
GABR1EL ŞTREMPEL

E D I T U R A M I N E R VA. — B U C U R E Ş T I , 1982

S u p r a c o p e r t a : Anton

Sl&vnicu

T o a t e drepturile rezervate Editurii Miner va

INTRODUCERE

M ă r t u r i s i m de la b u n început că a m fost cuprinşi de multe îndoieli şi ezitări eînd, d u p ă colaţionarea ultimei pagini de cronică, a t r e b u i t să s c h i ţ ă m acest modest c u v î n t de introducere în opera a n u i scriitor revendicat, cu egale drepturi, de istorici, literaţi şi filologi. Bibliografia lucrărilor despre Neculce — i n t e r e s a n t e sau modeste — se cifrează la p e s t e trei sute, mai m u l t e decît cele consacrate lui Miron Cost-in 1 . Unele d i n t r e acestea sînt s e m n a t e d e personalităţi a căror a m i n t i r e este încă vie, la mulţi ani d u p ă ce sunetul cuvîntului lor s-a stins sub cupola sacră a Academiei 2 . Alte studii,
1 O bibliografie u t i l ă cercetării, chiar dacă nu este întocmită d u p ă t o a t e regulile bibliografice, a alcătuit D u m i t r u Velciu sub titlul: Bibliografia lui Ion Neculce (opera cronicarului şi lucrările privitoare la viaţa şi opera lui), p u b l i c a t ă în Limbă şi literatură, X I I (1966), p . 503—536 (şi extras). Cf. şi C. Boroianu, Unitatea cronicii lui Ion Neculce, în Limbă Şi literatură, voi. 1 /1973, p . 67—68^ 2 Amintim, în p r i m u l rînd, capitolul consacrat cronicarului de către N. lorga, în Istoria literaturii române în sec. al XVIII-lea ( 1 6 8 8 - 1 8 2 1 ) , voi. I, Bucureşti, 1901, p . 2 3 6 - 2 7 2 . P o r t r e t u l moral schiţat d e N. l o r g a este acela al u n u i b ă t r î n înţelept, cu frică de lege, care p r i v e ş t e cu s e n i n ă t a t e la t r e c u t u l lui şi scrie o operă ce excelează p r i n spiritul obiectiv, o operă lipsită de p a t i m ă , de defăimări, sau linguşiri, N, l o r g a scrie despre Neculce cu simpatie, a p r o a p e cu duioşie. F u r a t , probabil, de f a r m e c u l neasemuit al lecturii, m a r e l e istoric a t r e c u t cu vederea c o n ţ i n u t u l contradictoriu al m u l t o r capitole şi subiectivismul cronicarului. Nu mai p u ţ i n elogioase sînt paginile p e care i le rezervă Sextil Puşcariu în Istoria literaturii române. Epoca veche. E d i ţ i a a doua r e v ă z u t ă şi întregită. Sibiu, 3930, p. 154— 161. L a fel de drept, de obiectiv, de iertător cu slăbiciunile altora îi a p a r e şi eruditului lingvist. Ca şi p e n t r u l o r g a şi p e n t r u Sextil P u ş c a r i u „cele m a i strălucite p a g i n i literare, în tot cursul literaturii noastre vechi, le-a scris I o n Neculce". N. Cartojan, care f a c e în Istoria literaturii române vechi, voi. I I I , Bucureşti, 1 945, p. 189— 197 o temeinică analiză literară a cronicii şi o urmărire a t e n t ă a vieţii cronicarului, nu se a b a t e nici el, p e b u n ă d r e p t a t e , de la p o r t r e t u l a u r e o l a t zugrăvit de predecesori. îşi începe şi -el capitolul, ca şi Sextil Puşcariu, cu sublinierea că Neculce „ocupă, prin resursele nesecate ale darului său de povestitor, locul cel mai de i r u n t e p e linia a s c e n d e n t ă a cronicarilor moldoveni". C a r t o j a n , nefiind istoric, este mai p u ţ i n (sau deloc) p r e o c u p a t de c o n ţ i n u t u l

5

m a i recente, a d u c n o t e şi idei a t î t de originale, încît ne obligă să le î m b r ă ţ i ş ă m , d a t o r i t ă veracităţii l o r 3 , î n sfîrşit, cei m a i p u ţ i n numeroşi, care au scos din lectura miilor de d o c u m e n t e o p a g i n ă de d a t e necesare schiţării f r ă m î n t a t e i vieţi a scriitorului nu îngăduie nici aceştia să fie a d ă o g a t e p r e a m u l t e fraze în plus la ceea ce ei cronicii, de caracterul obiectiv sau p ă t i m a ş al paginilor acesteia, de exactitatea afirmaţiilor şi de încondeierea p e n t r u posteritate a u n o r a din personajele prezente în opera sa. î n sfîrşit George Călinescu, în Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, Bucureşti, 1941, p . 28 — 30, atribuindu-i marelui povestitor calităţile excepţionale p e care toţi istoricii literari şi t o ţ i cercetătorii, fără deosebire, i le-au recunoscut, observă totuşi firea maliţioasă a cronicarului şi unele inconsecvenţe în judecăţile f o r m u l a t e asupra contemporanilor,
3 î n special doi sînt învăţaţii care r ă s t o a r n ă ciişeele despre b u n ă t a t e a , seninătatea, obiectivitatea, iertarea lui Neculce (care nu sînt î n t o t d e a u n a a t r i b u t e ale b ă t r î n e ţ i i ! ) , cu care a m fost obişnuiţi din şcoală, de la manualele lui Gh. Nedioglu şi P . V, H a n e ş şi p î n ă la cursurile universitare; este v o r b a de Ş e r b a n Cioculescu şi l o r g u Iordan. Cel dintîi a d a t o f o a r t e originală orientare studiilor despre cronicar în articolul L a bicentenarul lui Neculce, publicat în Revista Fundaţiilor, X I I (1945), serie nouă, nr. 2, p . 331 — 345 şi republicat în volumul Varietăţi critice, Bucureşti, 1966, p. 70 — 85. L a republicarea din Varietăţi critice studiul a fost u r m a t de u a al doilea, t o t a t î t de incisiv îa adresa cronicar"'ui, i n t i t u l a t Ion Neculce şi Cantacuzinii (p. 86—92). Amîndouă u'/esc, f ă r ă m e n a j a m e n t e , în soclul s t a t u a r de obiectivitate, b u n ă t a t e , credincioşenie, iubire de oameni, ridicat de predecesori, recunoscînd în acelaşi t i m p meritele literare ale povestitorului, p e care le aminteşte, dealtfel, n u m a i în treacăt. S-ar p ă r e a totuşi că decanul criticii noastre literare nu şi-a t e m p e r a t suficient condeiul cînd 1-a suspectat d e a t î t a r ă u t a t e şi lipsă de milă p e Neculce. Acesta a fost, într-adevăr, mîhnit de cîte i s-au î n t î m p l a t în viaţă, de lăcomia boierilor, de a f r o n t u r i l e rudelor dinspre m a m ă , de decăderea Moldovei, d e politica Brîncoveanului. D a r sentimentele de iertare nu-i lipsesc cu t o t u l şi sfîrşitul tragic al u n o r a îl priveşte ca p e o întîmplare de care u n om c u m i n t e nu p o a t e să se b u c u r e .

Iorgu I o r d a n , care n-a cunoscut studiul lui Şerban Cioculescu (o mărturiseşte singur în I o n Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei şi O samă de cuvinte. T e x t stabilit, glosar, indice şi studiu introductiv, ed. a l l - a , revăzută, Bucureşti, 1959, p. C X I I I , nota), şi deci n - a p u t u t împărtăşi, sau combate, p u n c t e l e de vedere ale acestuia, întocmeşte u n studiu i n t r o d u c t i v de p e poziţii ştiinţifice, cu o analiză temeinică a implicaţiilor politice, economice şi sociale din Moldova primei j u m ă t ă ţ i a sec. X V I I I . P e r s o n a l i t a t e a lui Neculce este t r a t a t ă cu u n entuziasm potolit, d a r subliniindu-i-se t o a t e calit ă ţ i l e de patriot, iubitor al p ă m î n t u l u i în care s-a născut, de om politic (şi aici a d u c e critici lui G. Călinescu p e n t r u lipsa de înţelegere f a ţ ă de limitatele cunoştinţe de politică e x t e r n ă ale cronicarului). Sigur că u n e l e aprecieri d e ordin istoric, p r i v i n d situaţia Moldovei din primele d o u ă decenii ale sec. X V I I I , ar p u t e a fi expuse

6

de m u l t au c o n t u r a t 4 . Din aceste documente, păreri şi interpretări, la care a d ă o g ă m Letopiseţul său — inepuizabilă f r e s c ă a epocii — v o m creiona, d u p ă p u t e r i , d e s t i n u l omului şi rostul operei sale.

unei noi analize (să nu u i t ă m că au t r e c u t mai b i n e de 20 de a n i de la a p a r i ţ i a cărţii). î n schimb analiza literară la care s u p u n e opera cronicarului, p r e c u m şi amplul studiu lingvistic (ce a p r o a p e 30 ce pagini) fac din Introducerea la ediţia domniei sale cel mai complet studiu scris p î n ă astăzi despre N e c u l c e . î n t r e studiul lui Şerban Cioculescu, publicat în Revista Fundaţiilor, şi Introducerea lui Iorgu I o r d a n trebuie s i t u a t articolul lui Grigore Scorpan, în aceeaşi idee a corectării opticii despre cronicar, excelent scris, i n t i t u l a t Ion Neculce şi p u b l i c a t în laşul nou, I I (1950), nr. 8, 59— 71. Se cuvine s ă fie subliniate aici contribuţiile consacrate cronicarului de alte d o u ă personalităţi ale istoriei noastre literare. E s t e v o r b a de George Ivaşcu şi Alexandru P i r u , Cel dintîi, t r a n s f o r m ă capitolul său de analiză istorico-literară din Istoria literaturii române, I, Bucureşti, 1969, p. 269 — 279 într-un a d e v ă r a t p o e m d e d i c a t SaintSimon-ului moldovan, cum îl numeşte p e p r i m u l a u t e n t i c memorialist r o m â n . P e n t r u noi acestea r ă m m p r i n t r e cele mai f r u m o a s e pagini literare închinate lui Neculce. Mai reţinute, bine document a t e d a r nu mai p u ţ i n a d m i r a t i v e sînt paginile lui Al. P i r u din Istoria literaturii române, voi. I, ed. I I , E d i t u r a Academiei R . S. Rom â n i a , Bucureşti 1970, p . 596—619, p r e c u m şi cele din Istoria litera turii române de la origini pînă la 1830, Bucureşti, 1977, p. 318—348. î n sfîrşit o lucrare meritorie r ă m î n e Introducere în opera lui Ion Neculce de Valeriu Cristea, Bucureşti, 1974, în care paginile Letopiseţului, m a i ales, sînt supuse unor observaţii analitice d e m n e de reţ i n u t . V o m c ă u t a să folosim lucrările a m i n t i t e şi v o m adăoga la locul potrivit propriile însemnări, în aşa fel încît cititorul să p o a t l pricepe, p e cît posibil, de ce I o n Neculce a exercitat şi exercită încă o f a s c i n a n t ă impresie a s u p r a atîtor slujitori ai scrisului.
4 Cel dintîi care îi schiţează biografia, n u m a i pe b a z a elementelor autobiografice din cronică, este M. Kogălmceanu, în Lefpisiţile Ţării Moldavii, t o m . I, Iaşi, 1852, p . X I X —XX.'] (capitolul de introducere i n t i t u l a t : Notitie biografică a crcnicaUlur Molăaviei). Cercetările temeinice în fondurile de documente istorice încep de la I. Tanoviceanu, Cîteva notiţi biografice asupi a cronicarului Ican Neculce, în Arhiva, Iaşi, I I ( 1 8 9 0 - 1 8 9 1 ) , nr. 6, p. 3 3 0 - 3 3 3 ; Vii document isteric, în Arhiva, Iaşi, I V (1892—1893), nr. 7 - 8 , p. 3 3 5 - 3 5 0 (este v o r b a de cunoscutul proces al lui Neculce p e n t r u moşia Boian din a n u l 1720); Gontribuţiuni la biografiile unora din cronicarii moldoveni, în Analele- Academiei Române, meni. secţ. ist., s. II, t o m . X X V I I (1905), p. 227—246 (şi extras) şi c o n t i n u ă c u : Iulian Marinescu, Documente relative la Ioan Neculce, în Buletinul Comisiei istorice a României, voi. IV, Bucureşti, 1925, p. 1— 104 (primele zece pagini sînt ocupate. de o schiţă biografică a cronicarului, întocm i t ă d u p ă d o c u m e n t e originale); Mihai s Costăchescu, Satul prigorenii, ou trupurile sale Avrămenii şi Ritul (schiţă istorică), în Ican Neculce, buletinul Muzeului municipal Iaşi, V (1925), p . 40 — 69 (şi extras), E s t e u n studiu f u n d a m e n t a l cu privire la spiţa genealogică a lui Neculce. I n t e r e s a n t e sînt şi contribuţiile lui Sever Zotta,

7

Neculce este u l t i m u l m a r e cronicar al Moldovei, E l c o n t i n u ă opera — năprasnic î n t r e r u p t ă — a Iui Miron Costin, care, la r î n d u l său, o completase p e cea a lui Grigore U r e c h e . S-au m a i i n t e r p u s şi altele: u n Nicolae Co-stin, cîteva cronici a n o n i m e {din care unele a u fost folosite şi d e Neculce), p a r t e din opera lui C a n t e m i r — aceea p r i v i t o a r e la r o m â n i . T o a t e , f ă r ă excepţie, cronici e r u d i t e sau compilaţii, folosesc u n stil livresc, u n stil c ă u t a t , f o a r t e adesea artificial s u b i n f l u e n ţ a limbii latine, sau a celei neogreceşti. Singură cronica lui Neculce este scrisă în l i m b a g r ă i t ă p e ogoarele Moldovei, în l i m b a poveştilor populare, în limba p r i n care a fost t r a n s m i s ă înţelepciunea n e a m u l u i din generaţie în generaţie. Marii predecesori ai îui Neculce, inclusiv Nicolae Costin, a u a v u t norocul să zugrăvească veacurile de a u r ale Moldovei, să desp r i n d ă d i n letopiseţele slave i n t e r n e şi din istoriografia vecinilor zilele d e glorie ale voievozilor, despre care nu s-a p u t u t s p u n e că le-a r u g i n i t v r e o d a t ă s p a d a în t e a c ă . Neculce, î n istoria sa d e optzeci şi doi d e ani, n u găseşte decît u n singur voievod g a t a să se sacrifice p e n t r u a p u n e stavilă decadenţei şi umilinţei Moldovei: p e Dimitrie C a n t e m i r . î n rest el este m a r t o r u l conştient şi n e p u t i n c i o s al scăderii publicate în Arhiva genealogică, I (1912), p. 16 (cu privire la înrudirea sa cu Văcăreştii), p. 182— 196: Un proces verbal din 1742, şi I I (1913), p . 1 2 7 - 138: în jurul unui letopiseţ. U n m a t e r i a l d o c u m e n t a r f o a r t e preţios a fost d a t de N . l o r g a în volumele de Studii şi documente cu privire la istoria românilor, d i n care unele p a g i n i a u fost publicate de c ă t r e I . Tanoviceanu, sau republicate de I u l i a n Marinescu: în voi. I I I , Buc., 1901, p, p . 3 1 - 4 5 ; în voi. V, Buc., 1903,p. 55, 93, 4 0 5 - 4 0 6 , 4 J 0 - 4 1 1 si 592; în voi. VI. Buc., 1904, p. 9 8 - 9 9 , 258, 2 6 1 - 2 6 3 , 276, 2 9 1 292, 307, 345, 391, 395, 399, 4 0 5 r 4 0 7 , 439, 569; în voi. X X I I , Buc., 1913, p. 61^-62, 237—238. î n buletinul Muzeului municipal Iaşi,- a m i n t i t ' mai sus, eare p o a r t ă numele cronicarului, au a p ă r u t , p r i n grija lui M. Costăchescu, m a i ales, numeroase d o c u m e n t e neculcene: în nr. 3 (1923), p. 4 0 - 4 1 , 82, 1 3 5 - 1 3 8 , 1 5 1 - 1 5 2 ; în voi. I V (Îi924)), p . 4 - 5 , 11, 31, 70; în voi. 5 (1925), în a f a r a studiului si documentelor privitoare la Prigoreni, a m i n t i t e mai sus, altele ia ):'. 1 6 2 - 1 6 5 , 324, 358; în voi. VI ( 1 9 2 6 - 2 7 ) , p. 9 2 - 9 3 , 108, • 2 9 0 - 2 9 2 ; în voi. V I I (1928), p . 61, 322; în voi. V I I I (1930), p . 175, -182, 24.0 şi în u l t i m u l volum, I X (1931), p . 1 1 - 1 2 , 202, 272, 275, 279: î n sfîrşit 1 v o m a m i n t i c o n t r i b u ţ i a istoricului Teodor B ă l a n (care a ţ r a b l i c a t u n n u m ă r m a r e d e documente, m u l t e d i s p ă r u t e astă;'.;, .inclusiv d o c u m e n t e cu privire la cronicar şi urmaşii lui) î a , D o c u m e n t e bucovinene, voi. I I I , Cernăuţi, 1937, p. 118—119, 123—124; în voi. IV, Cernăuţi, 1938, p . 5, 15, 2 0 - 2 1 , 6 6 - 6 7 , 72,( 73,' 94,' 104, 1 2 6 - 127, 1 4 0 - 1 4 2 , 1 6 8 - 1 6 9 , 184, 1 9 6 - 1 9 7 , 212, 223; în voi, V , Cernăuţi, 1939, p. 8 - 9, 47, 80 - 82, 1 0 5 - 1 0 6 ; voi. VI, Buc., 1942, p . 266—269, 412. E v i d e n t a m a m i n t i t n u m a i unele d i n colecţiile, de d o c u m e n t e (pe cele m a i reprezentative) şi p e cei mai autorizaţi cercetători ai arhivelor.

d e m n i t ă ţ i i domneşti, al înlocuirii domnilor d e ţ a r ă cu d o m n i străini trimişi de la Constantinopol, al i n c a p a c i t ă ţ i i acestora de-a a p ă r a ţ a r a p î n ă şi de incursiunile u n o r d e t a ş a m e n t e d e Ieşi sau d e t ă t a r i ce n u treceau, f o a r t e adesea, de cîteva zeci de oameni, Neculce este m a r t o r u l dezagregării morale a societăţii moldoveneşti (este vorba, bineînţeles, de boierimea moldovenească, al cărei tipic r e p r e z e n t a n t a r ă m a s p î n ă la sfîrşitul zilelor sale), este m a r t o r u l introducerii u n o r obiceiuri noi (şi n u î n t o t d e a u n a d e ordin fiscal), c o n t r a r e b u nului-simţ şi spiritului său î n t r u t o t u l conservator. E l este c h e m a t să scrie istoria celei m a i î n t u n e c a t e epoci din v i a ţ a Moldovei, p« c a r e n-a cunoscut-o n u m a i din lecturi, sau din relatările bătrînilor, ci a trăit-o, în b u n ă p a r t e , zi d e zi, u m p l î n d u - ş i sufletul d e a m ă r ă ciunea p e care a lăsat-o, p r i n paginile Letopiseţului, moştenire generaţiilor de d u p ă el v r e m e de d o u ă sute şi p a t r u z e c i de ani. Neculce subliniază lipsa d e u n i t a t e a boierilor divaniţi, spiritul d e i n t r i g ă şi lăcomia f ă r ă m a r g i n i a u n o r a d i n t r e ei. A v e a s-o simtă el însuşi, m u l t ă v r e m e d u p ă întoarcerea din pribegie, li înfierează, f ă r ă ocol, p e cei m a i m u l ţ i d i n t r e ei, străini sau neamuri, deopotrivă. Deplînge zilele de odinioară, cînd boierii erau m a i uniţi, mai puternici şi „se p u n e a u p e n t r u ţ a r ă " . : Neculce nu se îndepărtează, totuşi, de casta căreia îi a p a r ţ i n e . Ş t i a e x a c t din ce v i ţ ă se t r a g e şi n u p u ţ i n e v r ă j m ă ş i i şi-a creat, inclusiv în sînul micii boierimi, cu care nu înţelegea să stea la masa d e t a i n ă a treburilor ţ ă r i i . Cronicarul era u n p a r a p o n i s i t . D i n f r a g e d ă tinereţe şi p î n ă la foătrîneţe a cunoscut u r c u ş u r i şi, m a i ales, coborîşuri dintr-acelea c a r e lasă u r m e adinei şi-1 acresc p e om. Şi totuşi, în p o f i d a t u t u r o r încercărilor, care n-au ocolit nici p ă m î n t u l Moldovei — p e care 1-a iubit, c a nimeni a l t u l — şi nici p e el ca om, p r o d u s al h u m e i moldoveneşti, Neculce găseşte adesea resurse optimiste şi, m a i ales, u n u m o r nestăvilit, care îl face p e citit o r să u i t e că în paginile cronicii sale este v o r b a d e v r e m e a Ducăiv o d ă şi de aceea a lui D u m i t r a ş c u Cantacuzino. Istoriografia moldovenească din v e a c u l său u r m e a z ă şi ea spir i t u l d e c a d e n t al vremii. D r e p t este că nici Grigore Ureche şi nici M i r o n Costin n - a u scris p a g i n i de memorii, n-au fost m a r t o r i i întîmplărilor r e l a t a t e (ultimul a t r ă i t a b i a 27 de ani din epoca p e care a descris-o, ceea ce este e x t r e m d e p u ţ i n ) . Nimic, în a f a r ă d e î n d e m n u l interior, n u i-a î m p i n s sâ-scrie cronica Moldovei. C o n t e m p o r a n i i lui Neculce scriu t o ţ i , sau a p r o a p e t o ţ i , din î n d e m n u l sau p o r u n c a v r e u n u i d o m n i t o r sau m a r e boier. Cronica racoviţeană-buhuşească (1661 — 1705), p e care o v a folosi şi Neculce, este plină d e osanale Ia a d r e s a p a t r o n i l o r din of dinul cărora a fost scrisă. Vanitosul Nicolae

-9

M a v r o c o r d a t se v a sluji d e m a i m u l t e condeie, însărcinate- sâ-i ilust r e z e domniile din Ţ a r a Moldovei: Nicolae Cosţin, A x i n t e "U'ricariul ; o cronică paralelă a domnilor Ţării R o m â n e ş t i şi Moldovei a fost scrisă t o t din î n d e m n u l său, d u p ă c u m R a d u P o p eseu din Ţ a r a R o m â n e a s c ă t o t s u b oblăduirea sa îşi alcătuieşte cronica. Nicolae C h i p a i l i s â scrie despre „victoriile" din 1716 ale lui Mihail R a c o v i ţ ă şi C o n s t a n t i n I p s i l a n t i (viitorul h a t r d a n al lui Grigore Ghica din a d o u a domnie, cel cu piele d e iepure la spate) a s u p r a cătanelor ce veniseră în podghiaz p î n ă la Hlincea, lîngă Iaşi, Vasile Buhăescu, fostul cămăraş, scrie o istorie paralelă a Ţărilor R o m â n e d i n p o r u n c a lui C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t . Cît priveşte p e Ghiculeşti, aceştia vor a v e a în Grigorie al II-lea Ghica p e u n a t e n t şi s t ă r u i t o r reprezent a n t p e n t r u ilustrarea domniei lor. Din ordinul lui v a fi scrisă Cronica Ghiculeştilor (1695—1754), p r e c u m şi r e d a c ţ i a grecească a lui Pseudo Alexandru Amiras. D e altfel p a r t e a p r i v i t o a r e la începutul domniei sale din u l t i m a cronică (Cronica anonimă a Moldovei 1661 — 1729 ) ocupă a p r o a p e j u m ă t a t e din întregul volum, ceea ce o defineşte ca p e o cronică oficială, c a p e o „ p r o d u c ţ i e de c o m a n d ă ' , c u m den u m e ş t e D. R u s s o acest gen d e c r e a ţ i i 5 . î n t r e b a r e a se p u n e : fost-a I o n Neculce cronicarul oficial al v r e u n u i a din cei n o u ă domni, care s-au p e r i n d a t p e t r o n u l Moldovei, de la a t r e i a domnie a Ducăi-vodă celui b ă t r î n şi p î n ă la C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t , s u b care a trăit, fiind o m în t o a t ă p u t e r e a c u v î n t u l u i ? Sau, fost-a I o n Neculce cronicarul u n e i f a c ţ i u n i boiereşti, legat de a c e a s t a p r i n interese c o m u n e şi ţ i n u t , c a a t a r e , să-i l a u d e f a p t e l e şi m a i ales, să-î: justifice scăderile şi mîncătoriile (ca să folosim cuv î n t u l său, a t î t d e categoric, cînd este v o r b a d e abuzuri) ? Nu, h o t ă r î t n u ! I o n Neculce s-a b u c u r a t d e aprecierile şi b u n ă v o i n ţ a Cantemireştilor şi în s special d e a lui D u m i t r a ş c u , p e care 1-a u r m a t , în m o d loial, dincolo d e N i s t r u . D a r Neculce, scriind istoria lui Dimit r i e C a n t e m i r , scrie d e f a p t cea m a i fierbinte p a g i s ă a memoriilor sale, în c a r e m ă s u r î n d c u d r e a p t ă c u m p ă n ă , s p u n e t o t , p l ă c u t şi m a i ales n e p l ă c u t , despre t î n ă r u l şi î n v ă ţ a t u l d o m n . L a d a t a cînd r e d a c t e a z ă Neculce aceste capitole ale cronicii, Cantemireştii erau m o r ţ i d e m u l t , sau, în orice caz, nu se m a i p u n e a p r o b l e m a întoarcerii v r e u n u i a din. ei p e t r o n u l Moldovei. Neculce p ă t i m i s e d e s t u l d e p e u r m a lof şi n - a v e a d e ce să le p o a r t e r e c u n o ş t i n ţ ă veşnică. P u t e a să-şi scrie Letopiseţul cu obiectivitate, m ă c a r din acest p u n c t d e vedere;' n - a v e a cine: să-1 t r a g ă la r ă s p u n d e r e p e n t r u judecăţile a s p r e şi nici să-1 răsplătească- p e n t r u laudele n e m e r i t a t e .

5

tinul

Cf. D. Russo, Cronica Ghiculeştilor (1695—1754), în Comisiei istorice a României, voi. 2 (1916), p. 3.

Bule-

10

Cit p r i v e ş t e a p a r t e n e n ţ a Iui Neculce la vreo g r u p a r e boierească a n u m e , aceasta este încă şi m a i m u l t exclusă. Schiţînd biografia sa, în cele ce v o r u r m a , v o m observa, d i m p o t r i v ă , c ă el n u s-a d a t în lături să-şi e x p r i m e resentimentele f a ţ ă de cele-mai a p r o p i a t e rude, Cantacuzinii, n e c u m să i n t r e cu ei (şi m a i p u ţ i n cu alţii, străini) în vreo înţelegere. Neculce este boier mare, f e u d a l în t o a t ă f i i n ţ a lui şi s u s ţ i n ă t o r al intereselor clasei m a r i boiereşti. E l e x p r i m ă p u n c t u l d e vedere general a l acestora, d a r nu al unei grupări. Neculce nu este, nici p e d e p a r t e , î n t r u t o t u l obiectiv, d a r cronica lui este prod u s u l exclusiv al observaţiilor sale şi al inimii sale. N i m e n i nu i-a c o m a n d a t - o şi p e n t r u nimeni n-a scris-o.

Materialul d o c u m e n t a r cu p r i v i r e la v i a ţ a cronicarului este destul d e b o g a t . E l a fost utilizat, în general, corect de c ă t r e cei — şi nu p u ţ i n i — care s-au a p r o p i a t cu interes d e e x i s t e n ţ a sa 6 . Dealtfel, c u m a m i n t e a m m a i sus, Neculce n-a fost zgîrcit nici în Letopiseţ cu ştirile d e s p r e v i a ţ a lui, el fiind p a r t i c i p a n t direct al evenimentelor descrise, p e n t r u cea m a i m a r e p a r t e a cronicii. Mai greu d e precizat a u fost d a t e l e cu p r i v i r e la a s c e n d e n ţ a sa dinspre t a t ă , despre care el n u v o r b e ş t e nicăieri. Şi nu n u m a i el, d a r nici documentele istorice. Tîrziu, p e la 1740, u n postelnic, Ş t e f a n Ghindă, alcătuind o genealogie a sa, legată d e aceea a lui Vasile L u p u , a m i n t e ş t e de u n om oarecare (al cărui n u m e nu-1 precizează), care s-a î n s u r a t d e d o u ă ori. D i n p r i m a căsătorie, cu o v a r ă p r i m a r ă a d o m n u l u i moldovean, a a v u t ca f e c i o r p e marele postelnic S t a m a t e , din v r e m e a lui Vasile L u p u , şi p e o f a t ă , A r h o n d a , m ă r i t a t ă cu Miron vameşul (bunica lui Ş t e f a n Ghindă) şi c u n o s c u t ă în d o c u m e n t e s u b numele de A r h o n d a Mironeasa. Din a d o u a căsătorie — cu o femeie nenum i t ă — i s-a n ă s c u t Neculce vistiernicul ? Acest Neculce vistiernicul
6 L a n u m ă r u l istoricilor m e n ţ i o n a ţ i mai înainte îl a d ă o g ă m pe D u m i t r u Velciu, care, în a f a r a bibliografiei a m i n t i t e , a d a t p r i n t r e cele m a i a u t o r i z a t e studii a s u p r a vieţii cronicarului, rezultat al folosirii critice a documentelor p u b l i c a t e , dar şi al u n o r asidue cercetări personale. A m i n t i m : Neculce vistierul, tatăl cronicarului Ion Neculce, în Limbă şi literatură, X V (19&7), p. 19—33; „Iordăchioaia vistemiciasa", bunica dinspre mamă a cronicarului Ion Neculce, în Revista de istorie şi teorie literară, X V I (1957), nr. 3, p. 449 — 466 şi, în sfîrşit, unica monografie scrisă .pînă astăzi, Ion Neculce, Bucureşti, <1968), E d i t u r a . T i n e r e t u l u i , colecţia „Oameni de seamă", 245 p . + 8 f. pl. 7 „ S ă s<ă> ştie şî aceasta c-au a v u t m o ( a ) ş ă - m e a A r h o n d a şi alt f r a t e , p e Neculce vistiernic, t a t u l dumisale vornicul Ion, însă i r a t e d i n t r u t a t ă , iar n u şî de o m a m ă . . . " D o c u m e n t u l are cota Academiei V/26 şi a fost p u b l i c a t de N . l o r g a în Studii si documente..., III, p. 3 1 - 3 3 .

11

v a fi t a t ă l cronicarului s . Care era originea acestui bunic, obscur, şi cu ce se o c u p a este greu d e p r e c i z a t . Se ştie că u n c h i u l său, postelnicul S t a m a t e , f r a t e l e vitreg al t a t ă l u i , era n u m i t Hiotul, ceea ce l-ar p u t e a a p r o p i a d e o origine grecească, insulară, a n e a m u l u i său d i n s p r e t a t ă 9 . D a r înrudirea cronicarului, fie ea chiar m a i îndep ă r t a t ă , cu familia H u r m u z a c h i , de obîrşie m a c e d o n e a n ă 10, p r e c u m şi aversiunea sa f a ţ ă d e greci, m a n i f e s t a t ă în t o t cuprinsul cronicii, a r p u t e a înclina spre o origine m a c e d o - r o m â n ă a sa. î n ce n e priveşte socotim a d o u a versiune probabilă. Oricum familia venise din sudul D u n ă r i i şi preocupările ei erau, ca a celor m a i m u l ţ i macedoneni şi greci veniţi în sec. X V I şi X V I I , î n d r e p t a t e spre negoţ. îl v o m întîlni p e t a t ă l cronicarului ocupîndu-se, a l ă t u r i de marele vistiernic Gheorghe Ursache, viitorul său c u m n a t , cu comerţul spre părţile nordice, în Polonia, d u p ă a n u l 1667 1 J .

8 Numeroasele confuzii pe care le-au comis cercetătorii, pînă în zilele noastre, între Neculce vistiernicul, t a t ă l a d e v ă r a t al cronicarului, şi E n a c h e grămăticul, al doilea soţ al Ecaterinei Cantacuzino, p o t fi u r m ă r i t e mai ales la I . Tanoviceaiiuu, Coniribuţiuni..., p. 15 — 16 şi la M. Costăchescu în Satul Prigorenii..,., p. 50 — 51 (ultimul distinge p e cei doi soţi ai Ecaterinei — spre deosebire de Tanoviceanu — d a r îi încurcă în final, atribuindu-i t a t ă l u i cronicarului calităţile de î n v ă ţ a t „spudeos", p e care le a v e a în realitate E n a c h e grămăticul), d u p ă care s-au luat a p r o a p e toţi istoricii literari. Cel care a clarificat lucrurile a fost C. A. Stoide în recenzia la p r i m a ediţie a cronicii, p u b l i c a t ă de Iorgu I o r d a n : Cronica lui Ion Neculce. Consideraţii cu ocazia noii ediţii a acad. I. Iordan, în Luceafărul de ziuă, I I (1957), p. 9 6 - 9 9 . D.' Velciu, în Neculce vistierul..., p. 1 9 - 2 1 , lărgeşte problema şx subliniază că, in pofida precizărilor lui C. A. Stoide, confuziile a u persistat l a unii istorici şi critici literari, insuficient d o c u m e n t a ţ i . 9 Cf. C. A. Stoide, loc. cit., p . 99. 10 Cf. Sever Zotta, Documente, în Ioan Neculce, I V (1924), p. 166—171. Vezi, a aceluiaşi, si Genealogia familiei Hurmuzachi, în Arhiva genealogică, I (1912), nr. 9 - 1 0 , p. 1 2 9 - 1 6 0 şi I I (1913) nr. 4 - 6 , p . 8 0 - 8 3 . 11 Marele vistiernic Gheorghe Ursache era căsătorit, a treia oară, cu Maria, f a t a lui l o r d a c h e vistiernicul, devenind astfel c u m n a t cu t a t ă l lui Neculce. N u n t a a a v u t loc în a n u l 1666. (Cf. I. C. Filitti, Arhiva Gheorghe Grig. Cantacuzino, Bucureşti, 1919, p . X X V I . ) E s t e vorba d e acelaşi Ursache, p o m e n i t de Neculce în a treia domnie a lui D u c a - v o d ă , care a fost prigonit de d o m n , p e n t r u firea lui d r e a p t ă , d a r şi p e n t r u că îl reclamase l a P o a r t ă p e n t r u abuzurile lui fiscale. D r e p t r ă z b u n a r e D u c a - v o d ă a c h e m a t în ţ a r ă p e u n negustor de la Liov, A l e x a n d r u Balaban, cu care Ursache avusese nişte litigii p e n t r u bani, 1-a î n d e m n a t să-1 r e c l a m e p e marele vistiernic la Divan şi a d a t cîştig de cauză neguţătorului. Urmarea, a fost că Ursache şi-a p i e r d u t averea şi a fost supus b ă t ă i l o r în fiecare zi, p î n ă a r ă m a s olog. î n a i n t e a procesului de la Iaşi, a m i n t i t de Neculce, a m a i fost u n proces î n t r e B a l a b a n şi Ursache în Polonia, la Stanislavow,

12

T a t ă l i lui Neculce, vistier al doilea, sau al treilea, s l u j b ă măr u n t ă p e care a obţinut-o, probabil cu a j u t o r u l f r a t e l u i său S t a m a t e , este întîlnit în d o c u m e n t e începînd cu a n u l 1660, cînd c u m p ă r ă î m p r e u n ă cu Miron. p i r c a l a b u l de H o t i n , satul D r ă g u ş a n i din ţ i n u t u l Dorohoiului p e valea Podraghii, p e o s u m ă a p r e c i a b i l ă : 300 de galbeni
12

. El nu-şi p o a t e p ă s t r a însă p r o p r i e t a t e a şi nici a l t e pămîn1S

t u r i c u m p ă r a t e d e la nişte r u d e ale lui Vasile L u p u (ca şi Drăguşanii), din p r i c i n a d r e p t u l u i de protimisis . Această lege îi p e r m i t e lui Gheorghe Ursache, căsătorit la acea d a t ă cu o n e p o a t ă a lui Vasile L u p u , să r ă s c u m p e r e proprietăţile, fiind r u d ă a p r o p i a t ă celor ce le vindeau şi-1 obligă p e vistiernicul Neculce să le cedeze
u

.

A p r o x i m a t i v peste zece a n i (prin 1669— 1670) vistiernicul se căsătoreşte, luînd de soţie o Cantacuzină, p e E c a t e r i n a (sau Catrina c u m a p a r e , m a i ales, în documente), fiica marelui vistiernic I o r d a c h e Cantacuzino. î n cazul ascendenţei dinspre m a m ă ştirile n u se m a i află s u b s e m n u l incertitudinii. D i m p o t r i v ă . U n m a r e n u m ă r de d o c u m e n t e şi r e l a t ă r i de cronică (şi nu n u m a i ale lui Neculce) lasă cercetătorului posibilitatea alcătuirii u n u i f o a r t e complex a r b o r e genealogic, deoseb i t de complicat, care ni-1 p r e z i n t ă p e cronicar î n r u d i t cu cele mai

încheiat la 3 a u g u s t 1671, în care este implicat, p e lîngă alţi negustori, şi Neculce, t a t ă l cronicarului. (Cf. E . Hurmuzachi, Documente privitoare la istoria românilor, voi. I I I , supl. 2, Bucureşti, 1900, p . 202—203. î n t r e a g a problemă p e larg t r a t a t ă la D. Velciu, Neculce vistierul, p . 29—30.) 12 Zapisul, r e d a c t a t la Iaşi la 28 noiembrie 1660, a r e cota Bibliotecii Academiei R . S. R o m â n i a i l / C X X X I I şi a fost public a t de Iulian Marinescu în Documente relative la Ioan Neculce sub nr. 3, p . 1 7 - 18. 13 D r e p t u l de p r e e m ţ i u n e , d e întîietate (sau protimisis) se aplica în cazul vinzărilor de p ă m î n t u r i şi b u n u r i imobiliare de aşa m a n i e r ă încît r u d a cea mai a p r o p i a t ă avea întîietate la c u m p ă r ă t u r i şi p u t e a r ă s c u m p ă r a , p r i n j u d e c a t ă , o p r o p r i e t a t e v î n d u t ă u n u i străin sati u n e i rudenii î n d e p ă r t a t e (dincolo de gradul V I I , coresp u n z ă t o r n e p o t u l u i de v ă r al doilea). Cf. Valentin Al. Georgescu, Preemţiunea în istoria dreptului românesc, Bucureşti, 1965, p. 12— 13, 64-72. D u p ă întărirea colaborării negustoreşti cu Ursache, Neculce vistiernicul v a p u t e a să c u m p e r e alte p ă m î n t u r i şi loc de casă în Iaşi d e la aceleaşi r u d e comune, fără ca marele l a t i f u n d i a r să-i mai f a c ă opoziţie. C£, I u l i a n Marinescu, op. cit., p. 19, doc. nr. 5 şi p. 3 6 - 3 7 , doc. nr. 10.
14

13

r e p r e z e n t a t i v e familii boiereşti şi cu m a j o r i t a t e a domnilor sub care a t r ă i t >5. Cantacuzinii din Moldova şi Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi-au f ă c u t apar i ţ i a la n o r d d e D u n ă r e , la c u r t e a lui R a d u Mihnea, p e l a 1620. Acesta, în lunga lui stăpînire c o n t i n u ă în cele d o u ă ţ ă r i (între 1611— 1626) înghesuit d e datorii, d a r şi din d o r i n ţ a d e a p u n e rînduială în f i n a n ţ e l e şi economia ţărilor, a f a v o r i z a t p ă t r u n d e r e a în P r i n c i p a t e a u n u i m a r e n u m ă r d e negustori greci şi oameni p r i c e p u ţ i în mînuirea banilor. F e n o m e n u l a d u s la mişcări anti-greceşti în r î n d u l boierimii, d a r f ă r ă r e z u l t a t e p r a c t i c e 16 . P r i n t r e aceşti oameni a u venit şi cinci feciori ai lui Andronic Cantacuzino, boier i n f l u e n t la Constantinopol, feciorul vestitului d r e g ă t o r la P o a r t ă , Mihai, poreclit Şeitanoglu. Andronic murise şi el, d e c a p i t a t ca şi t a t ă l său, iar feciorii, proteguiţi d e R a d u Mihnea s-au stabilit — în f u n c ţ i e de interesele acestuia — în Moldova p a t r u , iar în Ţ a r a R o m â n e a s c ă unul, postelnicul C o n s t a n t i n (tată Stolnicului, lui Şerban Cantacuzino, lui Drăghici, s p ă t a r u l u i Mihai şi bunic, p r i n u n a din fete, Stanca, lui C o n s t a n t i n Brîncoveanu). Din cei p a t r u feciori stabiliţi în M o l d o v a : Mihai (tatăl d o m n u l u i D u m i t r a ş c u Cantacuzino), Enache, T o m a (a cărui f a t ă Nastasia, a fost m a m ă d o m n u l u i Mihail Racoviţă) şi l o r d a c h e , cel m a i mic, p e noi ne interesează l o r d a c h e , a cărui fiică, E c a t e r i n a v a fi m a m a lui I o n Neculce. P e l o r d a c h e C a n t a c u z i n o îl găsim, d u p ă ocuparea unor dregătorii m a i m ă r u n t e , (începînd cu a n u l 1632), m a r e vistiernic al lui Vasile L u p u , a ş a d a r îndeplinind sarcini ce necesitau deprinderi, moştenite, în cazul său, din t a t ă în fiu 17 . O a m e n i d e casă ai iui Vasile L u p u , l o r d a c h e şi fratele său T o m a (mare vornic a l Ţării d e Sus) sînt asupriţi c u m p l i t de c ă t r e
15 T o t lui D . Velciu îi d a t o r ă m sistematizarea datelor privi" t o a r e la legăturile d i n t r e Neculce şi Cantacuzini în a t î t de densul studiu amintit, lordăchioaia vislerniceasa, şi reluate în monografia despre cronicar. Cum î n t r - u n c u v î n t de introducere n u p o t fi prinse t o a t e detaliile, n e v o m m u l ţ u m i să a m i n t i m ceea ce n e a p a r e esenţ i a l p e n t r u cunoaşterea implicaţiilor p e care aceste r u d e le-au a v u t în v i a ţ a cronicarului şi c u m sînt, unele, reflectate în opera sa. 16 Cf. C. C. Giurescu, Istoria românilor, voi. I I I , p a r t e a I, Bucureşti, 1942, p . 22 — 25. A se vedea şi D. Russo, Elenizmul in România, în Studii istorice greco-române, t . I I , Bucureşti, 1939, p. 5 2 2 - 5 4 1 . 17 I n t r e d o m n şi l o r d a c h e vistiernicul erau şi legături de rudenie. E r a u căsătoriţi amîndoi cu două surori: Tudosca şi Catinca Bucioc. Ştiri despre l o r d a c h e Cantacuzino întîinim sistematizate în monografia lui C o n s t a n t i n I. Andreescu şi C. A. Stoide, Ştefănitâ Lupu, domn al Moldovei ( 1 6 5 9 - 1 6 6 1 ) , Bucureşti, 1938, p . 1 0 3 ^ 1 0 8 (capitolul consacrat boierilor voievodului moldovean).

14

Gheorghe Ş t e f a n

ls

. D u p ă d o m n i a acestuia, l o r d a c h e s-a b u c u r a t
19

de aprecierea urmaşilor săi în s c a u n u l Moldovei

. î n d o m n i a lui

D a b i j a - v o d ă , cu care se încuscrise (a căsătorit-o p e cea m a i mare d i n t r e f e t e cu feciorul vitreg al d o m n u l u i , L u p a ş c u B u h u ş , rodul căsătoriei Dabijoaei cu marele vistiernic D u m i t r u Buhuş,) el deţinea d e m n i t a t e a de m a r e s p ă t a r . Dar în primele luni ale anului lordache moare
m

1664

. 17), că l o r d a c h e C a n t a c u z i n o a
21

O b s e r v a m m a i sus (la n o t a

fost î n s u r a t cu Catinca Bucioc. Din a c e a s t ă căsătorie, care nu ştim cînd s-a c o n t r a c t a t şi cînd a l u a t sfîrşit (probabil p r i n m o a r t e a Ecaterinei), a r e z u l t a t u n fiu, Toderaşcu, fost m a r e vistiernic. î n cea de a d o u a căsătorie a l u a t de n e v a s t ă p e Alexandra, f a t a cea

18 î n t r - u n a din legendele din O samă de cuvinte, b r o d a t e în jurul domniei lui Gheorghe Ştefan, este p o v e s t i t ă prinderea celor doi boieri, a m e n i n ţ a r e a lor cu înecarea în apele Bistriţei, deposedarea de avere şi, în final, iertarea lor, în u r m a intervenţiei lui Constantin Şerban, d o m n u l Ţării R o m â n e ş t i . 19 Cuvinte deosebit de elogioase a r e Miron Costin v o r b i n l despre cei doi f r a ţ i Cantacuzini. Cronicarul (care m ă r t u r i s e ş t e că era „ p u r u r e a în casă la l o r d a c h e vistiernicul" d u p ă întoarcerea din Polonia, p e la 1652 — 53), a m i n t i n d de pericolul în care se aflau cei doi f r a ţ i prinşi d e Gheorghe Ş t e f a n şi ţ i n u ţ i în sat la Buciuleşti, şi de intervenţia lui Constantin Şerban, conchide: „...ce oameni au fost aceşti doi, aicea în ţ a r a aceasta, ales l o r d a c h e visternicul, fără scrisoarea m e a credzu că v a trăi numele lor în veci într-această ţ a r ă de pomenirea oamenilor, den om în o m " . (Cf. Miron Costin, Opere, ed. critică de P . P . Panaitescu, Bucureşti, 1958, p. 140 şi 169.) 20 Neculce, zgîrcit în aprecieri, chiar cînd era v o r b a de rude foarte a p r o p i a t e (nici n u pomeneşte, măcar, că-i era bunic!) are cuvinte de l a u d ă la adresa lui, r e d a t e în p r i m u l capitol al Letopiseţului: „...Şi încuscrindu-să Dabije-vodă cu Iordachie, l-au p u s s p ă t a r u m a r e şi n-au pestit v r e m e m u l t ă ş-au m u r i t Iordachie spătarul, care cu m u l t ă pofal<(ă) şi cu m a r e jele dispre t o ţ i p e m i n t e n i i l-au îngropat înu Bărnovschii; că, m ă c a r că era grec, omu s t r e i n , dar era om b u n : să p u n e a t a r e p e n t r u pemlnteni la domnie". (Cf. cel, de faţă, p. 198.) 21 Cf. Iulian Marinescu, Documente..,, p . 65. I. C. Filitti, Arhiva Gh. Gr. Cantacuzino, p. X X V — X X V I I . N . lorga, Studii şi documente..., voi. V, Bucureşti, 1903, p. 581 (nota p e n t r u doc. 179). Ştim doar că u n a din fetele lui l o r d a c h e din a d o u a căsătorie, Maria, s-a căsătorit la 1666 cu Gheorghe Ursache, marele vistiernic. A doua căsătorie a p u t u t deci avea loc p e la 1644— 1648. Vezi m a i sus nota 11.

15

mai mică a lui Gavrilaş Mateiaş, fost m a r e logofăt s u b Vasile L u p u şi a soţiei acestuia Sîrbca 22 . M a t e i a ş era b u c o v i n e a n şi A l e x a n d r a a f o s t crescută în satele din j u r u l Cernăuţilor, u n d e p ă r i n ţ i i ei stăpîneau 82 de sate întregi, p r e c u m şi a l t e proprietăţi, adică a p r o a p e întregul nord al Bucovinei. Din căsătoria Alexandrei, cunoscută în d o c u m e n t e m a i ales s u b numele de lordăchioaia, cu l o r d a c h e C a n t a c u z i n o s-au n ă s c u t trei f e t e şi u n b ă i a t : S a f t a , m ă r i t a t ă cu L u p a ş c u Buhuş, Maria, c ă s ă t o r i t ă cu Gheorghe LTrsache, (cum a m m e n ţ i o n a t , ocupîndu-se de bunicul dinspre t a t ă al cronicarului), E c a t e r i n a (sau Catrina), c ă s ă t o r i t ă cu Neculce vistierul şi lordache, fost m a r e stolnic. I m e n s a zestre a Alexandrei M a t e i a ş (rămăseseră n u m a i trei f r a ţ i ) lipită la averea t o t a t î t a de întinsă a lui l o r d a c h e Cantacuzino, la care s-a adăogat, în 1670, d a n i a f o a r t e m a r e a surorii Alexandrei, I l e a n a , r ă m a s ă v ă d u v ă şi f ă r ă copii, p r e c u m şi dispariţia, în 1664, a marelui vistiernic, a u scos în e v i d e n ţ ă energia remarcabilă p e care a cheltuit-o de-a lungul anilor lordăchioaia, p e n t r u b u n a administ r a r e a moşiilor şi aşezarea celor p a t r u copii. P e u n a din f e t e n u m a i , p e Catrina, s-ar p ă r e a , că m ă r i t î n d - o d u p ă u n vistier d e al doilea, a comis o m e z a l i a n ţ ă . Unii istorici a u explicat acest lucru p r e t i n z î n d că m a m a cronicarului a r fi fost m u t ă 2S. P e d e a l t ă p a r t e , î n t r - u n d o c u m e n t d i n 20 iunie 1728, l a care n e v o m m a i referi, p r i n care sora v i t r e g ă a cronicarului, S a n d a , se plînge de n e d r e p t a t e a ce i-a i ă c u t - o acesta şi c u m n a t u l său, Ş t e f a n L u c a , se subliniază că, aflînd maică-sa Catrina, „... m a r e ceartă a u a v u t cu dumnealor, zic!ndu-le căci n-au î n g ă d u i t ..." S4 . Mai m u l t ă g r e u t a t e ni se p a r e însă că a r e R a d u Greceanu, în Viaţa lai Constantin Brîncoveanu, unde, amin-

22 Despre Gavrilaş Mateiaş să se v a d ă Constantin şi Marcela K a r a d j a , Documentele moşiilor Cantacuzineşti din Bucovina, în Buletinul Comisiei istorice a României, X (1931), p . 5—77, u n d e este d a t şi u n tablou genealogic la p . 20, p r e c u m şi Dimitrie D a n , Un manuscript slavon scris în 20 mai 1650 în satul Bărnova din Moldova, în Arhiva genealogică, I I , p . 35— 38. Ultimile cercetări şi o bibliografie foarte b o g a t ă la D. Velciu, lordăchioaia visterniceasa..., p . 454 — 455. 23 I. Tanoviceanu în Contribuţiuni la biografiile unora din cronicarii moldoveni...,-p. 16 (unde face însă confuzie de nume), p r e c u m şi în arUbrele genealogic d e la sfîrşitul studiului, u n d e familia Neculce este n u m i t ă M u t u şi Mutenco. Acolo, un nepot al cronicarului (fiul lui Alexandru) m o r t către 1801 este n u m i t Vasile, zis şi M u t u . Cf. şi Aurora Ilieş, Contribuţii la biografia cronicarului Ion Neculce, în Amtarul de filologie, Iaşi, t o m . X V (1964), p . 165— 168. 24 D o c u m e n t u l la I u l i a n Marinescu, op. cit., p . 62, doc. 26. A se vedea şi D. Velciu lordăchioaia visterniceasa..., p . 461. E s t e d e prisos să s t ă r u i m a s u p r a contradicţiei: m u t u l nu se p o a t e c e r t a !

16

t i n d de I o n Neculce îl n u m e ş t e p e r î n d : „ l o n i ţ ă , marele s p ă t a r , feciorul Mutei, d e n v i a ţ a şi s ă m î n ţ a Cantacuzineştilor", „ I o n Ţ ă r u ş h a t m a n u l " şi „ I o n spătarul, feciorul M u ţ i i " 25 . I n ceea ce n e priveşte înclinăm să credem că m a m a lui Neculce v a fi a v u t u n defect de vorbire şi din pricina a c e a s t a e r a t ă c u t ă , stătea ca o rmită, vor fi zis c o n t e m p o r a n i i ; sau, m a i degrabă, c ă era o fire p u ţ i n comunicativă, o t a c i t u r n ă , o femeie ursuză, p e care cei din jur, înciudaţi d e c a r a c t e r u l închis, au porecîit-o „ M u t a " . Zestrea Catrinei era m a r e . D i n t r - u n d o c u m e n t a f l ă m că a c e a s t a se c o m p u n e a din 21 de sate întregi, p r i n t r e care şi Prigorenii, v a t r a cronicarului, în a f a r ă d e a l t e j u m ă t ă ţ i şi sferturi d e sate, î m p r ă ş t i a t e în j u d e ţ e l e : Cernăuţi, Iaşi, Soroca, Dorohoi, 'Cîrligătura, Fălciu, R o m a n , N e a m ţ 26 . Unicul copil care s-a n ă s c u t din căsătoria vistiernicului Neculce cu C a t r i n a C a n t a c u z i n o a fost Ion, viitorul h a t m a n şi cronicar. D a t a naşterii sale o d e d u c e m d i n t r - u n splendid d o c u m e n t , cu m u l t e elemente autobiografice, d i n 10 iulie 1732, la care v o m m a i f a c e apel, u n d e precizează c ă are 60 de a n i 27 . Aşadar a n u l naşterii sale este 1672, Venind p e lume el se aşază p e r a m u r i l e groase ale u n u i a r b o r e genealogic care îi c u p r i n d e p e t o ţ i Canţacuzinii d i n M o l d o v a şi Ţ a r a R o m â n e a s c ă , p e C o n s t a n t i n Brîncoveanu, p e Mihail R a c o v i ţ ă , iar la periferie p e m a j o r i t a t e a marilor boieri ai ţării. Neculce vistiernicul n - a v e a să t r ă i a s c ă însă m u l t ă v r e m e d u p ă naşterea copilului. N u ştim cînd a m u r i t şi d a c ă sfîrşitul lui a fost năpraznic, sau a f o s t secerat d e vreo boală. L a 15 iunie 1679 C a t r i n a era m ă r i t a t ă a d o u a oară cu E n a c h e g r ă m ă t i c u l 2 S . In ceea ce-1 priveşte p e micul I o n , acesta a fost l u a t d e A l e x a n d r a l o r d ă c h i o a i a , l a conacul său d i n Blăgeşti, în apropiere d e P a ş c a n i , u n d e a crescut. Sînt primele sale dureri, p e care bunică-sa, cu t o a t ă d r a g o s t e a ce i-o fi a r ă t a t - o , n-a i z b u t i t să i le risipeacă cu t o t u l . L a b ă t r î n e ţ e , în d o c u m e n t u l d i n 1732, cînd îşi m ă r t u r i s e ş t e vîrsta, p o m e n e ş t e cu
25 Cf. R a d u logofătul Greceanu, Istoria domniei lui Constantin Basarab Brîncoveanu voevod (1688—1714). Studiu i n t r o d u c t i v şi ed. critică d e Aurora Ilieş, Bucureşti, 1970, p . 156, 185, şi 230. 26 Cf. Biblioteca Academiei R . S. R o m â n i a , d o c u m e n t e istorice CXX-60. P u b l i c a t de Iulian Marinescu, op. cit-, p . 33—34, doc. nr. 7. 27 Cf. şi Iulian Marinescu, op. cit., p. 67, doc. nr. 29. Publicat de 1. Tanoviceanu sub titlul: Cîteva notiţe biografice asupra cronicarului Ion Neculce, în Arhiva societătii ştiinţifice si literare din Iasi, I I (1890), nr. 6, p . 332. 28 Cf. M. Costăchescu, Satul Prigoreni,.., p, 51. A se vedea şi D. Velciu, Un diac din secolul al XVII-lea: Enache grămăticul, cămăraş de ocnă, tatăl vitreg al cronicarului Ion Neculce, în Limbă şi literatură, X X (1969), p . 1 9 9 - 2 0 7 .

17

t r i s t e t e d e acele zile: „... vei şti, mărie-ta, că eu r ă m î i n d mic de părinţi, , de iată, a m crescut în casa dumisale I o r d ă c h i o ( a ) e ( i > visternices>(ăi) cei bătrîne, care mi-au fost mie m o ( a } ş ă . . . " 2B. C a t r i n a n-a a v u t m a i m u l t noroc nici cu al doilea b ă r b a t . E n a c h e , om practic, p e lîngă gospodărirea satelor p r i m i t e d e zestre, a v e a şi o slujbă, m o d e s t ă d a c ă o r a p o r t ă m la m a r i l e dregătorii, d a r aducăt o a r e de v e n i t u r i : era c ă m ă r a ş d e ocnă la Tîrgu Ocna. Acolo 1-ă surprins în 1686 o n ă v a l ă a u n o r soldaţi polonezi, care au f ă c u t mai m u l t e omoruri — zice cronicarul — şi l-au t ă i a t la o m î n ă şi p e E n a c h e grămăticul. Se p a r e că acolo şi-a găsit şi m o a r t e a . R ă m a s ă v ă d u v ă , cu d o u ă fete mici (născute d u p ă 1680), u n a , Măria, mărit a t ă mai tîrziu cu Ş t e f a n Luca, marele vistiernic al lui Dimitrie C a n t e m i r şi a p r o p i a t al cronicarului şi a doua, Sanda, m ă r i t a t ă în Ţ a r a R o m â n e a s c ă d u p ă u n obscur (la început) c ă p i t a n d e margine, Done, şi a m e n i n ţ a t ă , ca î n t r e a g a ţ a r ă , de neîncetatele p r ă d ă c i u n i leşeşti, se refugiază cu maicâ-sa l o r d ă c h i o a i a şi cu f r a t e l e său (viitor u l l o r d a c h e stolnicul) la neamurile numeroase şi mari din Ţ a r a R o m â n e a s c ă . E r a şi t i m p u l căci d u p ă incursiunile a m i n t i t e Moldova este i n v a d a t ă de l o a n Sobieski, P o l o n i a avînd d i s p u t ă cu turcii mai ales din pricina cetăţii C a m e n i ţ a . P ă t r u n d e r e a lui Sobieski este p r i n s ă în Letopiseţ, cu t o a t e consecinţele ei p e n t r u M o l d o v a : p r ă d ă ciuni, omoruri, distrugeri de recolte, a r d e r e a satelor şi conacelor boiereşti, inclusiv Prigorenii şi celelalte p r o p r i e t ă ţ i ale cronicarului 5 0 . L a d a t a refugierii în Ţ a r a R o m â n e a s c ă I o n Neculce a v e a 14 ani ; v î r s t a susceptibilităţilor d a r şi v î r s t a la care, cei apropiaţi a r fi t r e b u i t să se ocupe d e p r e g ă t i r e a lui. F ă r ă să i n t r ă m în a m ă n u n t e p r i v i t o a r e la istoria Ţării R o m â n e ş t i , d o m i n a t ă la acea v r e m e d e Cantacuzini, v o m a m i n t i că în sînul marii familii f r ă m î n t ă r i l e erau în toi. Neînţelegerile d i n t r e Ş e r b a n C a n t a c u z i n o şi f r a ţ i i săi, stolnicul şi Mihai spătarul, l a care vor l u a p a r t e şi rudele colaterale cresc d e aşa m a n i e r ă încît doi ani d u p ă ce rudele oropsite din Moldovă se aşează p e moşiile lor, p r o b a b i l l a stolnic, Ş e r b a n moare, în împrej u r ă r i suspecte, d a c ă este să-1 credem p e nepotul său de v a r ă prim a r ă , p e Neculce
81

.,

C. Brîncoveanu, u r c a t p e t r o n d e cei d i n n e a m u l lui, p e care îi slujea, de stolnic în p r i m u l rînd; c o n t i n u ă politica unchilor, împrăşt i i n d familia lui Şerban C a n t a c u z i n o f ă r ă pic d e milă, deşi el t r ă i s e în casa lui şi se b u c u r a s e de încrederea sa.

29 88 31

Vezi nota 27. Cf. ed. de faţă, p . 3 1 0 . - 3 1 2 . Ibidem, p. 321.

18

î n această a t m o s f e r ă î n t u n e c a t ă Cantacuzinii m u n t e n i n-au fost p r e o c u p a ţ i de e d u c a ţ i a şi i n s t r u c ţ i a feciorului Mutei, nepotul iordăchioaiei. Mai mult, m a n i e r a în care cronicarul v o r b e ş t e d e n e a m u l cantacuzinesc, în t o t cuprinsul cronicii, ne face să b ă n u i m că p r i m i r e a lor în Ţ a r a R o m â n e a s c ă n-a fost din cele m a i calde. Orgoliul Cantacuzinilor v a fi c ă z u t ca o i n s u l t ă peste inimile cernite de m o a r t e a lui E n a c h e g r ă m ă t i c u l şi de privaţiunile i m p u s e de o f u g ă p r i p i t ă din f a ţ a u n u i pericol i m i n e n t 3 2 . Au s t a t t o t u ş i acolo p a t r u ani, căci n-aveau încotro. D a r în cronica sa Neculce nu a m i n t e ş t e nicăieri d e zilele p e t r e c u t e în M u n tenia. Abia în 1732 în d o c u m e n t u l din 10 iulie, de d o u ă ori folosit, p o m e n e ş t e de şederea lor „cu t o a t ă casa" în Ţ a r a R o m â n e a s c ă . Acolo a m u r i t şi b u n i c a sa lordăchioaia, d e p a r t e d e locurile naşterii sale, de B u c o v i n a . I a r la întoarcere a u găsit s a t u l Blăgeşti — p e n t r u care d e p u n e m ă r t u r i e în sprijinul lui l o r d a c h e Cantacuzino-Păşcanul, î m p r ă ş t i a t 3 3 . Şi n u n u m a i Blăgeştii ci şi alte m u l t e moşii, d e v r e m e ce, în acelaşi d o c u m e n t Neculce subliniază că d u p ă m o a r t e a unchiului său, m ă t u ş ă - s a a r ă m a s s ă r a c ă . A m fi v r u t să ne aliniem şi noi istoricilor care a u v ă z u t în refugiul cronicarului în Ţ a r a R o m â n e a s c ă u n cîştig s u b s t a n ţ i a l sub r a p o r t u l î n v ă ţ ă m î n t u l u i şi e d u c a ţ i e i 8 4 . N u credem însă că î n v ă ţ a t u l stolnic s-a o c u p a t cîtuşi de p u ţ i n d e el. î n t o t ce a scris Neculce este m u l t t a l e n t înăscut (moştenirea bunicii sale), d a r sînt p u ţ i n e c u n o ş t i n ţ e ce se a c u m u l e a z ă sistematic, î n t r - u n proces d e i n s t r u i r e b i n e o r i e n t a t . S u b r a p o r t literar cronica -sa este o c a p o d o p e r ă ; s u b r a p o r t istoric însă este m u l t inferioară celei a Costineştilor. Nici m ă c a r l a t i n i t a t e a limbii şi a poporului r o m â n , nici m ă c a r u n i t a t e a de n e a m a moldovenilor, m u n t e n i l o r şi ardelenilor nu sînt a m i n t i t e v r e o d a t ă , în ceea ce a scris. P e acestea, cel p u ţ i n , le-ar fi p u t u t reţine

32 Să se v a d ă cele d o u ă studii ale lui Ş e r b a n Cioculescu, amint i t e m a i sus (nota 3), în care sînt magistral prinse r a p o r t u r i l e cronicarului cu neamurile sale d i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă p r e c u m şi cauzele urii nesimulate, cu care îi u r m ă r e ş t e p e Cantacuzini şi p e Brîncov e a n u p î n ă la m o a r t e . 33 C i t ă m din d o c u m e n t u l a m i n t i t ; „...şi i-am a p u c a t p e cei o { a ) m i n i t o t în sat la Blăgeşti, stăpînindu-i I o r d ă c h i o < a ) e visterniceasa. Şi, la v r e ( m e a > mării-sale lui Cantimir-vodă, a m f u g i t în Ţ a r a M u n t e n i a s c ă de r ă u l leşilor şi a m şidzut 4 ai cu t o a t ă c a s a noastră. Şi acolo a u m u r i t m o ( a ) ş e n o ( a ) s t r ă I o r d ă c h i o ( a ) e . Şi noi, viind în ţ a r ă înnapoi cu unchin-miu l o r d a c h e stolnicul, ficeorul Iordăchio<a)e<i> cei bătrîne, a m găsit acel sat împrăştiet, n e a v î n d cine-î stăpîni. Şi d u p ă ce-am vinit i-am strîns iar p e t o ţ i şi p e cii o ( a ) m m i la u n loc l a sat la Blăgeşti..." 31 N e referim, în special, la părerile e x p r i m a t e de D u m i t r u Velciu în monografia sa.

19

3a a c e a s t ă vîrstă de la stolnic, ca p e nişte realităţi a t î t de viu şi categoric e x p r i m a t e d e el, d a c ă stolnicul C o n s t a n t i n Cantacuzino î le-ar fi î m p ă r t ă ş i t . E l le v a descoperi m a i tîrziu, în cronicele predecesorilor săi. I a r l a d a t a cînd şi-a scris cronica ideea latinităţii şi u n i t ă ţ i i n o a s t r e de n e a m devenise a x i o m a t i c ă ; secolul luminilor îşi î n t i n d e a t i m i d razele şi a s u p r a p ă m i n t u l u i românesc, trezind conştiinţele şi p r e g ă t i n d spiritele p e n t r u înţelegerea vremilor ce a v e a u să vie. î n a n u l 1690 I o n Neculce şi familia sa — m a i p u ţ i n b u n i c a l o r d ă c h i o a i a — se înapoiază în Moldova, stabilindu-se, probabil, la P r i g o r e m . Cronicarul a v e a în j u r de 18 ani, iar d o m n în Moldova e r a C o n s t a n t i n Cantemir. Incursiunile polonezilor nu încetaseră. U n a n d u p ă întoarcerea la Prigoreni, Sobieski p ă t r u n d e din nou în Moldova, la instigaţiile Brîncoveanului, p r e t i n d e N e c u l c e 3 5 . F ă r ă rezultate deosebite, fiindu-le şi v r e m e a p o t r i v n i c ă , se retrag, nu înainte c a plăieşii d e la Cetatea N e a m ţ u l u i să-1 î n f r u n t e p e „viteazul r i g ă " . Spre sfîrşitul domniei lui C o n s t a n t i n C a n t e m i r , Neculce este m a r t o r u l indirect al uciderii Costineştilor (Miron şi Velicico h a t manul), d o m n u l fiind instigat d e R u s e t e ş t i . N e v o m opri a s u p r a acestui tragic m o m e n t , p e care 1-a c o n d a m n a t f ă r ă rezerve, în p o f i d a relaţiilor sale a t î t d e strînse cu feciorii Iui C o n s t a n t i n Cantemir, a t u n c i cînd ne v o m ocupa d e cronică. D e o c a m d a t ă , u r m ă r i n d u - i paşii tinereţii, îl găsim î n 1693 p e cea dintîi t r e a p t ă a scării onorurilor, ctccea d e postelnicel, s u b C o n s t a n t i n D u c a cel t î n ă r , p a r t i c i p î n d l a n u n t a domnului cu d o m n i ţ a Maria, f a t a Brîncoveanului. t a acea căsătorie la care ,,boerim<(ea) a doo ţărîi n u n t i r ă 3 s ă p t ă m î n i " , „şi eu, I o n Neculce, vel-vornic, e r a m t î n ă r postelnic şi m e r g e a m cu alţii postelnici împreun<â>, cu toegeli a mîn<(ă), p e gios, înainte d o m n u l u i " 38 . Aceasta nu-1 împiedică însă p e cronicar să-1 p r e z i n t e p e t î n ă r u l voievod d e 17 a n i — c u m a şi fost — u n e a l t ă docilă în mîinile boierilor m u n t e n i şi j u c ă r i e î n cele ale socrului său. P o r t r e t u l în a n s a m blu al lui Duculeţ, r e z u l t a t al observaţiilor scriitorului din a m î n d o u ă domniile, este totuşi p r i n t r e cele m a i obiectiv zugrăvite. Cîţiva a n i (între Nici Letopiseţul 1693—1699) n - a v e m d a t e despre Neculce. nu-i înregistrează p r e z e n ţ a , în v r e u n fel. Abia m

1699, în*'timpul p r i m e i domnii a lui A n t i o h Cantemir, cu prilejul retrocedării Cameniţei c ă t r e polonezi (atît de a m ă n u n ţ i t şi cu a n t a culoare de epocă prinsă), îl găsim vătaf de aprozi, c u m singur scrie:

35 36

Cf. ed. de faţă, p. 330. Ibidem, p . 355.

20

„Şi a t u n c e e r a m şi eu, loan.NecuIce, vel-vornic, p e acie vreme v ă t a v de a p r o d z i " 37 . A n u l 1700 v a fi a n bogat p e n t r u cronicar. î n p r i m ă v a r ă fusese ridicat la r a n g u l d e m a r e agă, c u m mărturiseşte, şi însărcinat d e d o m n cu grija lui R a f a e l Leszczynski, sol polonez în d r u m spre Ţarig r a d 3 8 . I n t e r e s a n t e sînt, p e n t r u m o r a v u r i l e vremii şi p e n t r u felul c u m se respectau la noi a n u m i t e u z a n ţ e protocoloare, însemnările de cronică ale lui Neculce despre acea v i z i t ă 3 9 . N e î n t r e b ă m d a c ă nu c u m v a c u n o ş t i n ţ e d e l i m b ă polonă, deprinse de la bunică-sa, l o r d ă c h i o a i a , care b u c o v i n e a n c ă fiind, p u t e a f o a r t e bine să ştie leşeşte, l-au r e c o m a n d a t p e Neculce ca a t a ş a t p e lîngă p e r s o a n a prea nobilului leah? ! Şi, p e n t r u a nu m a i reveni, în l e g ă t u r ă cu p r e t i n s a i g n o r a n ţ ă a lui Neculce în m a t e r i e de cunoaştere a limbilor străine v o m s p u n e că este de neconceput să se afirme că d u p ă o şedere de ş a p t e a n i în Polonia, cronicarul s-a înapoiat de acolo f ă r ă să ştie l i m b a acelei ţ ă r i . T o t în acelaşi a n Neculce p a r t i c i p ă , f o a r t e probabil, la căsătoria lui Dimitrie C a n t e m i r cu d o m n i ţ a Casandra, f a t a lui Şerban Cantacuzino, care a a v u t loc la Iaşi, în î m p r e j u r ă r i i n t e r e s a n t reţin u t e în Letopiseţ 40 . Această căsătorie, c o n t r a c t a t ă î m p o t r i v a voinţei lui C o n s t a n t i n Brîncovenau, a d u s la înăsprirea şi m a i a c c e n t u a t ă a r a p o r t u r i l o r d i n t r e Cantimireşti şi Brîncoveanu, în ciuda eforturilor p e care le făcuse A n t i o h C a n t e m i r de a-1 î m p ă c a p e i n f l u e n t u l său v r ă j m a ş la Constantinopol. Astfel că la mijlocul lui septemvrie 1700 B r î n c o v e a n u obţine mazilirea lui A n t i o h C a n t e m i r şi înlocuirea lui cu fostul său ginere, C o n s t a n t i n Duca. Aceasta-i d ă prilejul Iui I o n Neculce, a j u n s Wu-vel-agă (fost m a r e agă) să-şi v a d ă m a i m u l t de gospodărirea moşiilor şi de v i a ţ a sa p a r t i c u l a r ă . îr. v a r a anului 1701 se căsătoreşte cu Măria, f a t a h a t m a n u l u i L u p u l B o g d a n . F o a i a d e zestre s e m n a t ă de socrul său, este d a t a t ă 11 iulie: „Moşii, ţigani, b u c a t e ce-am d a t fiilor noştri lui I o n a g a şi Mariii, să se ştie" şi c u p r i n d e trei s a t e întregi şi p ă r ţ i din alte p a t r u , în a f a r ă de vii, ţigani, stupi şi vite 4 1 . Zestrea n u era Ibidem, p. 400 N u m i r e a a a v u t loc d u p ă 8 m a r t i e , căci la acea d a t ă mai semnează în calitate de „ v ă t a v za aprozi", p e o lungă listă de ţigani „ P a r t e a dumisali I o n v ă t a v şi cu a surorilor dumisali, fii dumisali Catrinii vist<iemicesii)>. Vleato 7208< = 1700), marţii 8". D o c u m e n t u l în coecţiile Academiei s u b c o t a CXX-64. 39 Ibidem, p . 406 Cf. şi P . P . Panaitescu, Călători poloni în Tarile Române, Bucureşti, 1930, p . 103 si 115. 40 Cf. ed. de faţă, p.' 398 41 înregistrat la Biblioteca Academiei sub cota CXX-68, d o c u m e n t u l a fost publicat de Iulian Marinescu în op. cit., p. 38— 39, n r . 12.
38 37

20

f o a r t e mare, d a r a d ă o g a t ă la iirea molcomă, se pare. a Măriei i-a m u l ţ u m i t p e cronicar. Socrul făcea şi el p a r t e d i n t r e Cantemireşti, F i r e aprigă, din cîte grăiesc unele cronici 12 , el era c u m n a t cu A n t i o h şi Dimitrie C a n t e m i r , cu a căror soră vitregă R u x a n d r a (sau L u p a , c u m îi s p u n e Neculce în cronică) era căsătorit. E l i-a u r m a t lui Velicico Costin în f u n c ţ i a de h a t m a n , în p r i m ă v a r a anului 1690, cînd C o n s t a n t i n C a n t e m i r , mereu î n f r u n t a t în Divan de c ă t r e Costineşti, şi mai ales d e Velicico, p e n t r u abuzurile n e n u m ă r a t e , h o t ă r ă ş t e să-1 înlocuiască. V r ă j m a ş lui C o n s t a n t i n D u c a cel tînăr, fuge în Ţ a r a R o m â nească (atunci cînd Duculeţ încetează să dea a s c u l t a r e sfaturilor munteneşti), iar sub Mihail R a c o v i ţ ă , în p r i m a domnie a acestuia, îl întîlnim m a r e vornic. Spre sfîrşitul domniei, cînd se zvonea de întoarcerea în scaun a doua oară a lui A n t i o h C a n t e m i r (în p r i m ă v a r a anului 1705), Mihail Racoviţă, ştiindu-1 de casa Cantemireştilor, 1-a i n v i t a t l a o cafea şi, p r e t i n d e Neculce, 1-a o t r ă v i t . D u p ă această necesară digresiune legată de p e r s o a n a socrului său, întorcîndu-ne la scriitorul nostru, îl întîlnim ocupîndu-se de unele chestiuni familiale, din care î m p ă r ţ i r e a proprietăţilor p e care le deţineau f r a ţ i i de la maică-sa Catrina, încă în v i a ţ ă , ne lasă u n g u s t uşor a m a r . î n t r - a d e v ă r u n d o c u m e n t *3 din 15 iulie 1702 r e d a c t a t înaintea mitropolitului, înaintea lui l o r d a c h e R u s e t şi a unor rmcle f o a r t e apropiate, ne confirmă această împărţire, f ă c u t ă în d a u n a surorii sale m a i mici S a n d a 44 . Lui I o n Neculce care „n-au l u a t p a r t e
42 P s e u d o Nicolae Costin, Cronica Moldavii dintre anii 1661 — 1769, în M. Kogălniceanu, Letopisiţe..., I I , p. 62. , 4 3 înregistrat la Biblioteca Academiei sub cota CXX-69 şi publicat de Iulian Marinescu în op. cit., sub nr. 13, p. 39 — 41. 44 Aceasta se v a plînge într-o „ î n s ă n m a r e p e n t r u n e d r e p t a t e ce a m a v u t de cătră frate-mieu I o n h a t m a n u l şi de c ă t r ă c u m n a t u mieu Ş t e f a n Luca logofătul p e n t r u moştenire f r ă ţ a s c ă ci ni-au r ă m a s d e la răposaţii părinţii noştri, c u m a r a t ă în gios a n u m e . I u n i e 20, let 7 2 3 6 " < = 1728). î n d o c u m e n t u l respectiv, de o m a r e valoare biografică (pomenit de noi m a i sus, la n o t a 24) S a n d a se plînge că a fost n e d r e p t ă ţ i t ă , dîndu-i-se p r o p r i e t ă ţ i f r a g m e n t a t e , lipsind-o d e bijuterii, b a p î n ă şi de nişte cărţi greceşti p e care le avea de la tată-sffa, E n a c h e grămăticul, recunoscut de t o ţ i ca om î n v ă ţ a t {spud€os). Vinovatul principal este fratele său I o n h a t m a n u l , care le-a h o t ă r î t toate, împotriva îndemnurilor spre d r e p t a t e primite î n c ă atunci, la împărţire, de la l o r d a c h e Ruset.

Această Sanda, căsătorită în 1707 în Ţ a r a R o m â n e a s c ă , c u m a m m a i a r ă t a t , avea să devină b u n i c a lui I e n ă c h i ţ ă Văcărescu. O f a t ă a sa, Ecaterina, a fost m ă r i t a t ă cu marele s p ă t a r , Ş t e f a n Văcărescu, t a t ă l poetului şi lingvistului, care a lăsat splendidul mesaj

22

ca noi nici din odoară, nici din alti cheltuele la nunţiii sali" îi revin definitiv Prigorenii. T o t a c u m i se h o t ă r ă ş t e şi stăpînirea a s u p r a Boianului, întinsă proprietate> în a f a r ă de numeroase altele. înlocuirea lui Duculeţ cu Mihail R a c o v i ţ ă nu a d u c e nici o î m b u n ă t ă ţ i r e în s i t u a ţ i a sa d e boier mazil, deşi d o m n u l îi era v ă r de al doilea. î n schimb, î m p r e u n ă cu Ş t e f a n Luca, îl întîlnim ocupat cu procese p e n t r u încălcări de moşii, sau m a r t o r la diverse vînzări d e p ă m î n t . D a r în primele luni ale anului 1705, îl găsim la Constantinopol, p r e g ă t i n d , cu noul d o m n A n t i o h Cantemir, detaliile plecării spre ţ a r ă în a d o u a domnie, p r e c u m şi procesul i n t e n t a t lui Mihail R a c o v i ţ ă (înaintea plecării lui A n t i o h - v o d ă spre Iaşi) p e n t r u nişte b a n i l u a ţ i ca bir şi nedepuşi la P o a r t ă 45 . î n t o r s în ţ a r ă , probabil o d a t ă cu Antioh-vodă, este c ă f t ă n i t de acesta ca m a r e sulger. D a r m e a r t e a socrului său, L u p u l Bogdan, sfetnicul d e t a i n ă al lui Antioh Cantemir, î n t î m p l a t ă spre sfîrşitul a n u l u i 1705, despre care Neculce a r e cuvinte elogioase, numindu-1 „cap întreg şi cunoscător la giudeţe şi vrednicu la t o a t e trebile, cu-nţelepciune" 46 , îl obligă p e d o m n la mişcări în rîndul boierilor divaniţi. î n felul acesta Neculce a j u n g e p r i n t r e cei mai a p r o p i a ţ i ai voievodului: „Şi p e mine, I o n Neculce, din sulgerie cea mari, m - a m p u s s p ă t a r m a r e " 47 . S-ar p ă r e a , d u p ă unele însemnări ale cronicii, că, cel p u ţ i n p e n t r u p e r i o a d a i m e d i a t u r m ă t o a r e morţii socrului său, Neculce, n u e r a î n t r u t o t u l m u l ţ u m i t de d o m n i a lui A n t i o h C a n t e m i r , sau, m a i degrabă, nu era m u l ţ u m i t d e înciederea, încă limitată, p e care i-o acorda d o m n u l . Acesta a v e a ca sfetnici apropiaţi, din c u v î n t u l cărora nu ieşea, p e marele vistiernic Ilie Cantacuzino (văr b u n cronicarului !) şi p e grecul P a n a i o t a c h e Morona. Amîndoi îl împingeau p e d o m n să p u n ă t o t felul d e biruri grele p e ţ a r ă , unele din ele atingîndu-i şi p e boieri (cum era cornăritul, care se p u n e a p e vitele destin a t e exportului). Şi conchide Neculce, plin de d u h : „Şi s ( ă ) potriv i s ( ă ) amîndoi aceşti doi boiari; într-o fir6, d u p ( ă ) c u m să dzicâ: «calul rîios găseşte copaciul scorţos»: iuţi, mîndri, mincinoşi, făţarnici, g i u r < ă ) t o r i p e n t r u hiece, a m ă g i t o r i . Care, cît era Antiohi-

cunoscut, urmaşilor săi Văcăreşti, Cf. Sever Zotta, Comunicări mărunte (Ion Neculce), în Arhiva genealogică, I (1912), nr. 1, p . 16. Comunicarea a fost reluată de N. l o r g a . Originea moldovenească a lui Ienăchiţă Văcărescu, în Analele Acad. Rom., mem. secţ. ist., s. I I I , t o m . X (1929), p. 345—351. D a t e interesante despre Done, soţul45 Sandei, la D. Velciu, Ion Neculce, p. 77—78. Cf. ed. de faţă, p. 457 48 Cf. ed. de faţă, p. 460 47 Ibidem.

23

v o d ă de straşnic la mînie, că de m u l t e ori la Divan cu b u z d u g a n u l azvîrlie în oameni<i> cei v i n o v a ţ i şi t a r e şi d r e p t c u n o s < c ă ) t o r la giudecată, d a r n u ţinea mînie m u l t , şi nu-1 p u t e a n i m e î n t o ( a > r c e d i n d r e p t a t e la giudecată, nice iubie minciuneli, d a r acesştii doi boîari, ce m a i sus s-au p o m e n i t îl î n t o r s e s ( ă ) p e Antiohi-vodă de li să potrivîe. Că m a i t o ţ i domnii sint buni, n u m a i să t î m p l ă de s<ă.)> a f l ă de cestu fel d e oameni de s ( ă > lepăscu mai lesne, m a i la toţii domnii de le s t r î c ( ă ) firea ce b u n ă . . . " l s . De altfel nu peste m u l t ă vreme, in p r i m ă v a r a lui 1706, d o m n u l îl p r i n d e p e Ilîe C a n t a c u z i n o cu acte de hiclenie şi îl î n l ă t u r ă din s l u j b ă . Merită a m i n t i t ă şi solia lui Neculce la n u n t a u n u i a din feciorii, lui Brîncoveanu, Dinu, cu o f a t ă a vornicului Balş din Moldova. Dacă n u n t a , ce nu era domnească, ci crăiască, c u m o n u m e ş t e cronicarul, a fost reuşită, intervenţiile sale p e lîngă d o m n , p e n t r u dest i n d e r e — ca să folosim u n cuvînt la ordinea zilei — n-au fost fruct u o a s e : B r î n c o v e a n u a r e f u z a t să t r i m i t ă acasă boierii fugari, potrivnici lui Antioh Cantemir. U n a n m a i tîrziu, în 1707, Neculce p r i m e ş t e din p a r t e a domnului (plecat p e n t r u lucrări d e consolidare la c e t a t e a Tighina, din p o r u n c a turcilor) d o v a d a deplinei aprecieri: este designat, î m p r e u n ă cu alţi trei boieri, d r e p t c a i m a c a m , în a b s e n ţ a sa. Se p a r e că aceasta a fost u l t i m a lor întrevedere. Cîteva luni mai tîrziu Antioh-vodă, mazilit, e r a l u a t d e la T i g h i n a şi d u s la Ţ a r i g r a d . E l nu v a mai reveni pe t r o n u l Moldovei, iar Neculce v a i n t r a , nu peste m u l t . în viitoarea ce-i fusese h ă r ă z i t ă de soarta, p r e a p u ţ i n îngăduitoare cu dînsul, de l a leagăn şi p î n ă la m o n n î n t . T o a t e aceste elemente biografice sînt desprinse, f ă r ă dificultate, d i n paginile cronicii, a cărei lectură nu p o a t e fi d e nimic, egalată, p î n ă la p r o z a lui I o n Ghica şi Creangă. Succesorul lui Antioh C a n t e m i r a fost Mihail R a c o v i ţ ă , cu a d o u a domnie. Ştiindu-i p e pîrîşii săi la Constantinopol şi p e boierii d e casa lui Antioh-vodă, a l u a t măsuri, î n a i n t e d e a i n t r a în ţ a r ă , să-i p r i n d ă p e toţi. P r i n t r e ei erau Ilie Cantacuzino, v ă r u l p r i m a r al lui Neculce (despre, care acesta a r e în cronică c u v i n t e d e b a t j o c u r ă , descriind p r i n d e r e a lui, n u m a i în cămaşă, şi tîrîrea p e uliţele Iaşilor d e cătoe zapcii), P a n a i o t a c h e Morona, care a fost s u g r u m a t în odăile seimenilor şi cronicarul însuşi. Acesta a s c ă p a t cu f u g a în Ţ a r a Leşască, d e u n d e s-a întors p e s t e p a t r u luni. „Ş-apoi m i - a m f ă c u t pace, ş - a m u v i n i t înapoi, la casa mea, şi n - a m a v u t despre nim6 nice o nevoie. Ş - a m a v u t cinste şi c ă u t a r e în dzile<le) mării<i)-sali"

18 19

Ibidem, Ibidem,

p. 461. p . 474

24

Cinste v a fi a v u t , d a r c ă u t a r e nu, p e n t r u că vărul său nu-i încredinţează nici o boierie şi nici o s l u j b ă în t o t t i m p u l domniei. Aceasta n-a fost, d e altfel, p r e a l u n g ă ; la mijlocul lui octomvrie 1709 el este înlocuit cu Nicolae M a v r o c o r d a t , cel care i n a u g u r e a z ă domniile f a n a r i o t e în Ţările R o m â n e . N u m i r e a acestuia n u s c h i m b ă p r e a m u l t s i t u a ţ i a cronicarului. Nu-1 găsim, evident, boier d e D i v a n . R e t r ă g î n d u - s e la moşiile sale din Bucovina, v a fi fost găsit util să i se încredinţeze a b i a s l u j b a de staroste al ţ i n u t u l u i Cernăuţi, cum a p a r e î n t r - u n d o c u m e n t din 27 a u g u s t 17IO 5 0 . î n felul a c e s t a nu era periculos nici p e n t r u d o m n u l care, p ă r t a ş „mojicilor", nu s-a sfiit să-i b a t ă p e marii boieri la şezut (Neculce foloseşte alt t e r m e n ) . D a r nici d o m n i a acestui a u s t e r , î n v ă ţ a t şi m a i blînd voievod cu cei săraci n-a d u r a t decît u n a n (între 17 noiembrie 1709 — 4 decembrie 1710). î n locul lui turcii l-au t r i m i s p e Dimitrie Cantemir, cu m a n d a t special să-1 p r i n d ă p e B r î n c o v e a n u . P o a r t a a a v u t o încredere deoseb i t ă în feciorul E x a p o r i t u l u i , cînd 1-a n u m i t d o m n în Moldova. Neculce precizează că era n u m i t de marele vizir „slugă î m p ă r ă t e a s c ă " şi că i-a d a t d o m n i a f ă r ă b a n i (adică n-a cheltuit oficial nici o p u n g ă p e n t r u obţinerea ei). Mai m a r e încredere a v e a însă în Dimitrie C a n t e m i r , care-şi petrecuse cea m a i m a r e p a r t e a vieţii la Ţ a r i g r a d . Cît de î n d r e p t ă ţ i t ă a fost a c e a s t ă încredere şi cîte implicaţii a a v u t d o m n i a d e n o u ă l u n i a lui D u m i t r a ş c u C a n t e m i r în v i a ţ a lui I o n Neculce, v o m c ă u t a să a r ă t ă m în cele ce u r m e a z ă . N u î n a i n t e însă d e ă ne opri u n m o m e n t a s u p r a u n o r stări de lucruri din Moldova ce se cer explicate, p e n t r u a pricepe m a i bine sensul politicii lui Dimitrie Cantemir, adeziunea lui Neculce (şi cît a n u m e de t o t a l ă a fost) la această politică şi consecinţele ei. î n f a p t sîntem obligaţi cu o trecere în revistă a acestor fenomene, a c u m a , p e n t r u că ne a f l ă m la c u m p ă n a d i n t r e cele d o u ă epoci d i s t i n c t e ale vieţii sale, la care însuşi capitolul despre d o m n i a lui Dimitrie Cant e m i r şi urmările ei, ne împinge. Acesta ocupă o cincime din întregul Letopiseţ şi p o a t e fi considerat p r i n t r e cele m a i d r a m a t i c e din înt r e a g a n o a s t r ă istoriografie veche. L a d a t a cînd D. C a n t e m i r vine, în m a r e grabă, p e n t r u a d o u a oară, să ocupe t r o n u l Moldovei, găseşte o ţ a r ă sleită economiceşte, cu o boierime d i v i z a t ă şi c i u d a t s t r a t i f i c a t ă şi cu relaţii sociale d e tip f e u d a l înăsprite la culme. S t a r e a economică, rezultat, în p a r t e , al incursiunilor poloneze, t ă t ă r ă ş t i , austriăce, care au r o b i t şi a r s sate

80

înregistrat la Biblioteca Academiei sub cota C X X - 8 1 .

care a n a m e n i n ţ a t liniştea şi s i g u r a n ţ a gospodăriilor de-a lungul ultimilor p a t r u decenii, era la limita ei d e jos. L a aceasta se a d a o g ă — şi nu în al doilea rînd — exploatarea turcească. Aprovizionarea Ţarigradului, h r a n a a r m a t e i (părţile d e început ale cronicii lui Neculce sînt pline de relatări p r i v i t o a r e la obligaţiile domnilor de a trim i t e cantităţi-uriaşe de p r o d u s e cerealiere, vite, lemne p e n t r u poduri, m î n ă d e lucru p e n t r u acţiunile militare ale osmanlîilor), sumele considerabile d e b a n i care se v ă r s a u oficial şi m a i ales neoficial la P o a r t ă , t o a t e afectau în mod dezastruos v i a ţ a economică a bietei Moldove. P e m ă s u r a creşterii eşecurilor militare ale turcilor, şi acestea a u fost catastrofale în această vreme, au crescut şi pretenţiile lor f a ţ ă d e Ţările R o m â n e . Imperiul lor s-a îngustat, sursele de aprovizionare a u scăzut, iar monopolul a s u p r a grînelor, vitelor, mierii prod u s e la noi s-a înăsprit în aşa fel, încît p ă t r u n d e r e a elementelor capitaliste a fost î n t î r z i a t ă cu a p r o a p e o s u t ă d e a n i ; preţurile f i x a t e la Ţ a r i g r a d p e n t i u aceste b u n u r i , î n t o t d e a u n a scăzute, au d u s la sărăcirea ţării. L a t o a t e acestea se a d a o g ă şi o slabă dezvoltare a economiei tîrgurilor şi oraşelor moldoveneşti, a breslelor şi negustorilor. Relaţiile sociale talonează de a p r o a p e d e c a d e n ţ a economică. T a l p a ţării, ţ ă r ă n i m e a , este r e d u s ă la u l t i m a expresie a sărăciei şi a umilinţei. î n seama ei cade, în p r i m u l rînd, puzderia de sarcini economice a m i n t i t e . Fiscalitatea veche b a z a t ă p e d i j m a în n a t u r ă , este înlocuită a p r o a p e în întregime cu contribuţia în bani, cu pecetluiturile şi, m a i tîrziu sferturile, d e care. este p l i n ă cronica lui Neculce. Vecinii, ţ ă r a n i i d e p e n d e n ţ i d e marii proprietari, devin în aşa m ă s u r ă aserviţi boierilor, încît pierd p î n ă şi d r e p t u l de a se m u t a d e p e o moşie p e a l t a . Mai m u l t , boierul p o a t e să-1 m u t e , în f u n c ţ i e d e interesele sale, d e p e o p r o p r i e t a t e p e alta, ceea ce îl apropie p e ţ ă r a n sensibil de s t a r e a de sclavie. Vechea boierime, d e p e n d e n t ă de d o m n în veacurile d e glorie ale Moldovei, a d i s p ă r u t a p r o a p e îri întregime. O nouă boierime, b a z a t ă p e slujbe la curte — mici l a început, — p e slujbe p l ă t i t e , sau provenind d i n boierimea mică ce avusese îndeletniciri ostăşeşti, sau, î n sfîrşit, p r o v e n i n d din specialişti în m î n u i r e a finanţelor, se dezvoltă p e la începutul secolului X V I I (aşa cu fost Ruseteştii, Cantacuzinii p e care i - a m u r m ă r i t în paginile d e m a i sus, Costineştii, Costăcheştii, Cantemireştii, familia Buhuş, Mateiaş etc.). Această boierime a c o n c e n t r a t în mîinile sale latifundii ce egalau ţ i n u t u r i sau j u m ă t ă ţ i d e provincii istorice ale ţării. E a v a exercita o p u t e r n i c ă i n f l u e n ţ ă a s u p r a domnilor, predecesori lui Dimitrie Cantemir, i m p u n î n d u - l e î n t o t d e a u n a v o i n ţ a şi provocînd, d u p ă interese, mazilirea u n o r a şi

26

alegerea a l t o r a . A l ă t u r e a de ei t r ă i a o m i c ă boierime, în p e r m a n e n t ă l u p t ă p e n t r u p ă s t r a r e a micilor p r o p r i e t ă ţ i , şi care se a n g a j e a z ă foarte adesea în oştile leşeşti sau ruseşti, fie p e n t r u a o b ţ i n e bani necesari c u m p ă r ă r i i de noi p ă m î n t u r i , fie p e n t r u că erau c e r t a ţ i cu domnii stăpînitori, sau cu marii boieri sfetnici ai acestora. E s t e interesant de observat că unele n u m s d e boieri, care figurează în lista p r e z e n t a t ă d e c ă t r e D. C a n t e m i r lui P e t r u I, p e n t r u a-1 însoţi în Rusia, le întîlnim, cu destui ani înainte, fie în conflict cu unii domni, fie slujind Ia Ieşi şi la ruşi. D i m i t r i e C a n t e m i r cunoştea a t o t p u t e r n i c i a boierilor d e ţ a r ă . O observase la t a t ă l său (chiar d a c ă b ă t r î n u l d o m i încercase, spre s t u p e f a c ţ i a lui Neculce, să se sprijine la u n m o m e n t d a t p e mica boierime „pe mojici") şi apoi la fratele său, Antioh voievod. A p u t u t - o observa, la Constantinopol, în t i m p u l numirii celorlalţi domni, care t r e b u i a u să conducă ţ a r a d u p ă „sfaturile" celor care le-au facilitat ascensiunea. î m p o t r i v a acestei a t o t p u t e r n i c i i boiereşti se v a ridica Dimitrie Cantemir. E l este u l t i m u l voievod care încearcă o întărire a autorit ă ţ i i centrale, o limitare a p u t e r i i boiereşti şi o reglementare a succesiunii la tron, în f a v o a r e a casei sale. Cronica lui I o n Neculce, care p e n t r u d o m n i a lui D. Cantemir, c u m s p u n e a m m a i sus, are valoare de memorii, r e d ă detaliile numirii încă în capitolul consacrat p r i m e i domnii a lui Nicolae M a v r o c o r d a t . Ruşii p r e g ă t e a u o c a m p a n i e î m p o t r i v a turcilor, ca represalii la atacurile t ă t a r i l o r din Ucraina, şi acest lucru era cunoscut la Ţarig f a d . Nicolae M a v r o c o r d a t , fiind grec, nu le p r e z e n t a turcilor suficientă încredere şi se cerea înlocuit. P e de a l t ă p a r t e D. C a n t e m i r a r fi d o r i t î n l ă t u r a r e a lui Brîncoveanu d i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă , u n d e el se socotea î n d r e p t ă ţ i t să ocupe scaunul, ca ginere al f o s t u l u i d o m n Ş e r b a n Cantacuzino. Aceste realităţi politice sînt i g n o r a t e însă în p a r t e d e Neculce, care p u n e obţinerea f i r m a n u l u i d e n u m i r e m a i ales p e s e a m a marei amiciţii a lui Dimitrie C a n t e m i r cu D a u l Ismail-aga, a p r o p i a t al curţii sultanului şi capichihaia lui Devlet Ghirai, h a n u l Crîmului. Acest Ismail-efendi, căruia C a n t e m i r îi c î n t a din t a m b u r ă şi p e care îl cinstea cu vin („că p o a t e f i b e a şi v i n i " ) a i n t e r v e n i t p e n t r u el la h a n , i a r acesta la s u l t a n 5 1 . Neculce r e d ă dialogul d i n t r e C a n t e m i r şi m a r e l e vizir d i n a i n t e a plecării d i n Ţ a r i g r a d , dialog p e care l ; a d e ţ i n u t — d a c ă este a u t e n t i c — de l a d o m n . P r i n el era r e g l e m e n t a t ă p r i n d e r e a lui C. B r î n c o v e a n u şi e r a s u b l i n i a t ă p r o m i -

51 Cf. ed. de faţă, p . 509. O a f i r m ă şi N . Costin în Domnia [ui Nicolae Mavrocordat în Tara Moldavii. Cf. M. Kogălncieanu, Letopisifite.,,, I I , p . 99.

27

siunea f ă c u t ă lui C a n t e m i r de a domni, neschimbat, în Ţ a r a Românească. învestirea lui D. C a n t e m i r se face în noiembrie 1710, cum însuşi m ă r t u r i s e ş t e în Istoria imperiului otoman 52, iar plecarea spre Iaşi în f o a r t e m a r e grabă. A j u n s in capitala Moldovei, a treia zi a. „boerit boerii p r e obicei". N u m a i că, c o n t r a r obiceiului altor domni, de a î n c r e d i n ţ a p u t e r e a reală u n o r m a r i boieri, D. C a n t e m i r î n l ă t u r ă d i n Divan p e l o r d a c h e R u s e t şi p e t o ţ i f r a ţ i i lui. î n c r e d i n ţ e a z ă slujbele de conducere unor boieri m a i p u ţ i n compromişi şi mai de încredere, u n o r boieri mai tineri şi mai docili. P r i n t r e aceştia doi, m a i ales, vor j u c a u n rol de seamă, legîndu-şi v i a ţ a de a tînărului d o m n : Ion Neculce, n u m i t m a r e s p ă t a r şi Ş t e f a n Luca, viitorul m a r e vistiernic, c u m n a t u l , cronicarului. Motive deja a m i n t i t e : vechile legături cu Cantemireştii, inclusiv de rudenie, şi aversiunea cronicarului f a ţ ă de Brîncoveanu explică t o t a l a adeziune a lui Neculce la politica v o i e v o d u l u i ; el devine p r i m u l sfetnic aî acestuia, c u m singur m ă r t u r i s e ş t e în cronică: „ I a r m a i d e credinţă, şi mai ales t o a t e trebile domniei era d u p ă mine, l o a n Neculce v e l - s p a t a r " 63 . L a d a t a numirii sale ca d o m n intenţiile de colaborare cu ruşii erau d e m u l t h o t ă r î t e . Se ştie că D. C a n t e m i r luase l e g ă t u r a cu contele P e t r e Tolstoi, trimisul lui P e t r u cel Mare la Ţarigrad 54 f a ţ ă de care se a n g a j a s e în acest sens. O confirmă şi Nicolae Mavrocordat, în septemvrie 1711, în v r e m e a cînd turcii încearcă să-şi , explice t r ă d a r e a celui m a i d e v o t a t d i n t r e ghiauri, c u m îl socoteau ei p e C a n t e m i r 55 . Aşa se justifică, d e aitfel, şi încrederea c o n s t a n t ă p e care a a v u t - o ţ a r u l în d o m n u l moldovean, în ciuda numeroaselor reclamaţii p r i m i t e din p a r t e a u n o r boieri şi chiar a mitropolitului Ghedeon. E s t e locul să a m i n t i m aci că D . Cantemir, aflînd că h a t m a n u l Antohie J o r a îl v o r b e a de rău, în scrisorile confidenţiale

52 Vezi D. Cantemir, The history of the growth and decay of the othman empire, Londra, 1734, p . 451. P e n t r u t o t ceea ce priveşte d o m n i a lui D. Cantemir, inclusiv premisele războiului ruso-turc din 1711, să se v a d ă excelenta monografie a lui P . P . P a n a i t e s c u , Dimitrie Cantemir, Viaţa şi opera, E d i t u r a Academiei R . P. R . Bucureşti, 1958, 265 p., u n d e este d a t ă şi o bibliografie bogată. î n c ă utilă rămîne şi cartea lui I. Minea Despre Dimitrie Cantemir. Omul-scriitorul -domnitorul, laşi, E d i t u r a V i a ţ a românească, 1926, 420 p.

Ed. de faţă, p. 515 O spune singur într-o scrisoare a d r e s a t ă ţ a r u l u i , tîrziu, în 1721. Cf. Ştefan Ciobanu, Dimitrie Cantemir în Rusia, in Analele Acad. Rom. m e m . secţ. lit., s. I I I , t o m . I I (1925), p. 4 9 6 - 4 9 7 _ 35 Cf. H u r m u z a c h i , Documente privitoare la istoria românilor, voi. X I V , p a r t e a 1, Bucureşti, 1915, p. 447.
54

53

28

trimise ţ a r u l u i şi c ă u t a să-i nimicească prestigiul d e care se bucura, 1-a î n l ă t u r a t din Divan, încredinţînd r ă s p u n d e r e a de conducător al a r m a t e i moldoveneşti lui I o n Neculce. Referindu-se în cronică la adeziunea domnului şi a m a j o r i t ă ţ i i boierilor la politica rusească, Neculce o socotea ca p e o h o t ă r î r e g e n e r a t ă d e p r e z e n ţ a trupelor ruseşti la g r a n i ţ ă şi de nesatisfacerea promisiunilor vizirului, inclusiv arestarea lui C. Brîncoveanu. E s t e probabil că h a t m a n u l nu cunoştea p l a n u l domnului, sau, d a c ă îl cunoştea, 1-a ocolit cu b u n ă ştiinţă, d a t e fiind consecinţele p e care le-a s u p o r t a t cronicarul d u p ă 1711. D a c ă este să-1 c r e d e m p e Neculce, acesta n-a aflat de intenţiile d o m n u l u i decît a t u n c i cînd, p r i m i n d de la vizir semnalul de arestare a Brîncoveanului, a e z i t a t să-i d e a curs şi a m ă r t u r i s i t singur că se aliază cu ruşii. î n acele pagini se dezvin o v ă ţ e ş t e Neculce şi d e acuzaţiile ce i s-au adus, p r e c u m că el l-ar fi î n d e m n a t p e D. C a n t e m i r să-i cheme p e ruşi 56 . Se ştie că î n t r e D. C a n t e m i r şi ţ a r a fost încheiat u n t r a t a t în localitatea^, L u ţ k , din Volhinia, la 1.3 aprilie 1711, adică la m a i p u ţ i n d e d o u ă luni de la declararea războiului, şi că trimisul d o m n u l u i m o l d o v e a n a fost vistiernicul Ş t e f a n L u c a . Nicolae Costin, în Istoria domniei lui Nicolae Mavrocordat în Moldova, precizează însă că, încă i a r n ă fiind „cînd se a f l a h a n u l în p r a d ă , în Ţ a r a Moscului", D . Cant e m i r a t r i m i s l a P e t r u I p e c ă p i t a n u l Prieopie cu cărţi, în care se a n g a j a să se u n e a s c ă cu moscalii, d a c ă aceştia vor coborî în jos. N. Costin, care e r a marele logofăt al lui D. Cantemir, m e n ţ i o n e a z ă că d o m n u l său „ştiindu-se el p r e sine f o a r t e a fi î n v ă ţ a t , n-au socotit ca să î n t r e b e sfat d e boierii cei b ă t r î n i " . . . cînd a f ă c u t acel lucru 57 . î n t r - a d e v ă r , D. Cantemir, cunoscînd p u n c t u l de vedere al m a rilor boieri şi opoziţia acestora, a r e d a c t a t singur t e x t u l t r a t a t u l u i a m i n t i t , care a fost s e m n a t de ţ a r şi de cancelarul său, Golovkin. Acest t r a t a t Neculce în cronică
59 08

cneazul

diferă sensibil de t e x t u l p e care îl d ă I o n
60

. F ă r ă să i n t r ă m în a m ă n u n t e

v o m sublinia

doar că t e x t u l a u t e n t i c cuprinde, în cele 17 capitole, două idei f u n d a m e n t a l e ale politicii lui D. C a n t e m i r : stabilirea domniei ereditare i n Moldova p r i n sine şi urmaşii săi şi reducerea t o t a l ă a p u t e r i i boie-

Cf. ed. de faţă, p . 5 3 9 - 5 4 0 . M. Kogălniceanu, Letopisiţile..., II, p. 102. 58 A fost publicat în r o m â n e ş t e de D. A. Sturdza, Acte şi documente relative la istoria renaşterii României, voi. I, Bucureşti, 1900, p. 1 5 - 1 8 .
57

56

Cf. ed. de faţă, p. 5 2 6 - 5 2 8 . P e n t r u detalii se v a consulta P . P . P a n a i t e s c u , op. cit., capitolul Alianţa lui D. Cantemir cu Rusia.
80

59

29

reşti, m a i exact instituirea u n u i absolutism, la m o d ă a t u n c i în întreaga E u r o p ă . • Cronicarul vorbeşte p e larg de opoziţia p e care au f ă c u t - o boierii domnului, cînd le-a fost p r e z e n t a t ă f o r m a t r a t a t u l u i , m u l t a t e n u a t ă , din Letopiseţ (în care marilor boieri li se recunoştea privilegii, p e care t e x t u l a u t e n t i c , c u m a m a m i n t i t , d i n p o t r i v ă , le suprima), în l e g ă t u r ă cu d o m n i a e r e d i t a r ă a lui D. C a n t e m i r 6 1 . Capul acestei opoziţii a fost l o r d a c h e R u s e t , care a p l ă t i t î n d ă r ă t n i cia cu doi a n i de închisoare la Kiev, fiind a r e s t a t d i n ordinul ţ a r u l u i şi l u a t , d u p ă Stănileşti, în R u s i a . Aceste discuţii a u a v u t loc în l u n a iunie, cînd a r m a t e l e ţ a r u l u i p ă t r u n s e s e r ă în Moldova şi cînd, d u p ă destule ezitări şi temeri, fusese stabilit c o n t a c t u l cu ruşii. E s t e de a m i n t i t că primele d e t a ş a m e n t e ruseşti, conduse d e brigadirul Kropotov, a u p ă t r u n s în Iaşi la 30 m a i . D o m n u l le ieşise în î n t î m p i n a r e la P r u t , lăsînd t a b ă r a moldovenească de la C e t ă ţ u i a (unde era şi d o a m n a C a s a n d r a cu copiii, vreo şase, şapte, t o ţ i mici) în grija h a t m a n u l u i I o n Neculce. Din această zi d a t e a z ă şi proclam a ţ i a lui D. C a n t e m i r c ă t r e ţ a r ă , p r i n care dezvăluie t u t u r o r locuitorilor n o u a s t a r e de lucruri şi c h e a m ă t o a t ă lumea la o a s t e 6 2 . L a 6 iunie grosul a r m a t e i condusă de feldmareşalul Şeremetiev trecuse şi el P r u t u l şi generalul este v i z i t a t d e d o m n şi de h a t m a n u l său. Abia a c u m temerile lui D. Cantemir, a t î t d e a t e n t înregistrate de Neculce, despre o posibilă defecţiune a p l a n u l u i său, p r i n i n t e r v e n ţ i a turcilor, iau sfîrşit. L a 24 iunie, p e n e a ş t e p t a t e , P e t r u cel M a r e soseşte în Iaşi. M a r t o r al evenimentului Neculce descrie a m ă n u n ţ i t a c e a s t ă vizită, subliniază consideraţia deosebită şi dragostea ţ a r u l u i p e n t r u D. Cantemir, p o m e n e ş t e m a s a care a a v u t loc şi schiţează u n veridic p o r t r e t al î m p ă r a t u l u i rus. D u p ă trei zile de şedere, P e t r u cel M a r e s-a î n a p o i a t în t a b ă r ă , n u î n a i n t e d e a-1 i n v i t a p e voievod şi p e 15 boieri la b a n c h e t u l p e care u r m a să-1 d e a de ziua lui (Sf. Apostoli P e t r u şi P a v e l ) . I o n Neculce n-a lipsit din grupul celor 15 boieri, care î m p r e u n ă cu mitropolitul Ghedeon, c h e m a t să slujească liturghie p e n t r u a r m a t ă , l-au însoţit p e d o m n . E l descrie cu a m ă n u n t e pitoreşti scenele care au a v u t loc; p r i n t r e ele focul a r m a t e i , t r a s din

61 Ed. de faţă, p . 556 — 557. Lucrurile a u a v u t loc d u p ă p ă t r u n derea primelor d e t a ş a m e n t e ruseşti în Moldova şi d u p ă ce Cantemir a dezvăluit planurile sale boierilor, care, cu excepţia lui l o r d a c h e Ruset, a u fost t o ţ i p e n t r u a l i a n ţ a cu R u s i a . 62 Cf. P . P . Panaitescu, op. cit., p . 108. P e n t r u mişcările de t r u p e să se v a d ă Jurnalul feldmareşalului B. P. Şeremetev despre campania de la Prut (1711), publicat de C. Şerban, în Relaţii româno-ruse în trecut, studii şi conferinţe. Bucureşti, 1957, p . 73 — 95.

30

t o a t e armele, prezente, a lăsat o impresie deosebită ca şi vinul f r a n ţuzesc servit, care j-a f ă c u t să nu mai ştie cum au d o r m i t în acea n o a p t e nici d o m n u l şi nici boierii'' 3 . Acţiunile militare ale ruşilor n-au fost, d e d a t a aceasta, bine p r e g ă t i t e . P e t r u cei Mare, încrezător în sprijinul polonez (care s-a dovedit inexistent), în a p o r t u l lui C. Brîncoveanu (care s-a dovedit o promisiune în deşert), în contingentele sîrbeşti şi ale altor p o p o a r e balcanice (care n-au fost lăsate d e Brîncoveanu să t r e a c ă p r i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă ) şi în proviziile strînse d e C a n t e m i r şi Brîncoveanu (inexistente şi acestea), a v e n i t cu o a r m a t ă p u ţ i n n u m e r o a s ă (cam o cincime din efectivul turcesc), obosită d e m a r ş u r i îndelungate, l ă r ă artilerie suficientă şi f l ă m î n d ă . Mai mult, ascultînd sfaturile lui T o m a Cantacuzino, f u g i t cu o mînă d e oameni d e la C,. Brîncoveanu, a dislocat o p a r t e a cavaleriei — cea m a i b u n ă — p e cate a trimis-o s u b c o m a n d a generalului R o n n e să a t a c e şi să cucerească B r ă i l a 6 4 . Neculce stăruie în cronică a s u p r a acestei greşeli, f ă c u t ă de ţ a r şi cu s f a t u l lui D. Cantemir, orbit de u r a sa î m p o t r i v a lui C. Brîncoveanu, susţinînd că 1-a î n d e m n a t p e voievod să r e n u n ţ e 1a acea m ă s u r ă , periculoasă p e n t r u d e s f ă ş u r a r e a ostilităţilor viitoare, d a r că d o m n u l n-a v r u t să-1 asculte. L u c r u r i l e a u î n c e p u t să se p r e c i p i t e d u p ă ce t u r c i i a u t r e c u t Dunărea, în n u m ă r considerabil, s p u n e cronica. A r m a t e l e r u s e ş t i şi contingentele moldoveneşti, cu d o m n u l şi cu h a t m a n u l I o n Neculce, n-au p u t u t face f a ţ ă învăluirii turceşti. Cronicarul, care descrie în detaliu acţiunile militare, v o r b e ş t e şi de î n d ă r ă t n i c i a şi suspiciunea ruşilor ( „ c u m e hirea moscalilor, t e m ă t o a r e de vicleşug") care nu se consultau cu n i m e n i şi care n u c u n o ş t e a u nici c o n f i g u r a ţ i a terenului, c u m n-o cunoştea nici D, C a n t e m i r . Neculce se simte jignit ca h a t m a n , că nu i se acordă m a i m u l t ă a t e n ţ i e şi-1 v o r b e ş t e de rău p e d o m n ; acesta, „ v ă d z î n d u - s ( ă ) în cinste la moscali, să văznosisă şi cu n i m e nu s ( ă > s f ă t u i a " 6a . Sînt norii, albi d e o c a m d a t ă , ai relaţiilor sale cu boierii, care v o r c ă p ă t a însă î n t u n e c i m i regretabile d u p ă ce vor părăsi, î m p r e u n ă , p ă m î n t u l Moldovei, luînd calea pribegiei. D u p ă cîteva zile d e ciocniri crîncene, î m p ă r a t u l Rusiei, dîndu-şi s e a m a c ă bătălia este p i e r d u t ă , şi p e n t r u a se salva p e sine şi p e
63 Cf. ed. de faţă, p. 565. B a n c h e t u l a a v u t loc cu o zi m a i devreme, la 28 iunie. E l este p o m e n i t şi d e N . Costin, care adaogă şi alte detalii. Cf. M. Kogălniceanu, Letopisiţile..., II, p. 114. 64 P e n t r u luarea cetăţii d u n ă r e n e să se v a d ă C. Şerban, Un episod al campaniei de la Prut: cucerirea Brăilei (1711), în Studii şi materiale de istorie medie, I I (1957), p. 449 — 455. 65 Cf. ed. de faţă, p. 568.

31

î m p ă r ă t e a s ă , îi cere lui Neculce sâ-1 s c o a t ă din t a b ă r ă , d a c ă găseşte vreo m o d a l i t a t e . Cronicarul, înfăţişjndu-i g r a v i t a t e a deosebită a situaţiei şi riscul f o a r t e mare, r e f u z ă să se angajeze într-o a c ţ i u n e s o r t i t ă eşecului ®6, î n t r - a d e v ă r în luptele care a u a v u t loc l a Stănileşti, în ţ i n u t u l Fâlciu, intre 8—12 iulie 1711 (stil vechi), î n t r e a g a a r m a t ă a fost î n c o n j u r a t ă şi ruşii obligaţi să ceară u n armistiţiu şi să semneze o p a c e p u ţ i n onorabilă p e n t r u ei, d a r f o a r t e sănătoasă, d a c ă n e gîndim ce s-ar fi î n t î m p l a t d a c ă ţ a r u l a r fi fost prins, sau d a c ă regele Suediei, Carol al X I I , d e la Tighina, a r fi p a r t i c i p a t şi el la acţiunile a r m a t e , Aşa, d a t o r i t ă lăcomiei marelui vizir Melimet B a i t a g i - p a ş a 6 7 , P e t r u cel M a r e s-a p u t u t r e t r a g e cu a r m a t a , cu moldovenii şi cu D u m i t r a ş c u Cantemir, nestingherit, în R u s i a . Cerîndu-1 turcii p e voievodul moldovean, P e t r u I 1-a ascuns într-o t r ă s u r ă cu d o u ă t o ţ i — s p u n e Neculce —, p r e t e x t î n d că a d i s p ă r u t din t a b ă r ă încă la începerea ostilităţilor. N u m a i h a t m a n u l şi cu doi feciori din casă ştiau locul u n d e e r a ascuns d o m n u l . U r c î n d t a b ă r a în sus, p e a p a P r u t u l u i , cînd a u a j u n s în d r e p t u l laşilor moldovenii s-au î m p r ă ş t i a t , care, încotro. D. Cantemir, întovărăşit d e vreo 200 de muscali, s-a repezit în oraş, d e u n d e şi-a l u a t f a m i l i a şi ceea c.e a p u t u t a d u n a d i n a v u t u l său şi p e s t e d o u ă zile era d i n nou în t a b ă r ă . Aceiaşi lucru 1-a f ă c u t : h a t m a n u l I o n Neculce şi o m î n ă de boieri devotaţi, d e condiţie m a i modestă, care şi-au legat s o a r t a d e aceea a d o m n u l u i lor. U n m i m ă r apreciabil d e oşteni moldoveni s-a a t a ş a t , d e asemeni, acestui grup, îndreptîndrs-se încet spre norcl-est 68 . Mulţi d i n t r e ei, în f r u n t e cu domnul, n - a v e a u să m a i v a d ă p ă m î n t u l Moldovei. Neculce d ă lista celor 24 d e boieri m a i d e s e a m ă 6 9 (în f r u n t e cu el) c a r e a u fost incluşi î n t r - u n d o c u m e n t p r e z e n t a t ţ a r u l u i d e c ă t r e d o m n , d u p ă trecerea Nistrului, cu r u g ă m i n t e a ca să fie miluiţi d e acesta. P e t r u cei Mare le-a h o t ă r î t H a r c o v u l c a loc de i e r n a t . Spre acest oraş s-a î n d r e p t a t Neculce î m p r e u n ă cu f a m i l i a sa şi cu moldovenii, cu gîndul n e m ă r t u r i s i t să se oprească la Kiev şi să se înapoieze, m a i apoi, în Moldova. î n t r - a d e v ă r , n u f ă r ă peripeţii, a u a j u n s ia c a p i t a l a Ucrainei, unde u r m a u să se odihnească d o u ă s ă p t ă m î n i , d u p ă încercările p r i n c a r e au t r e c u t şi d e unde t r e b u i a u să-şi continue d r u m u l . Cînd a u

Cf. ed. de fală, p. 574. D e o savoare nemaipomenită este povestirea în care sultanul pedepseste p e marele vizir şi p e trimisul acestuia p e n t r u lăcomia lor. Cf. ed. 'de faţă, p . 628 - 629. • 68 Cf. P . P . Panaitescu, op. cit., p . 1 1 6 - 1 1 7 . 69 La, p. 601 - 6 0 2 , ed. de faţă.
67

66

32

fost să plece m a i d e p a r t e , Neculce şi alţi boieri a r e f u z a t să-1 întovărăşească p e D. C a n t e m i r , h o t ă r î t să se î n t o a r c ă în p ă m î u t u l Moldovei. C a n t e m i r a f ă c u t uz de î n t r e a g a sa a u t o r i t a t e . Cu d o c u m e n t u l d e aşezate î n R u s i a , s e m n a t d e ţ a r , a c e r u t c o m a n d a n t u l u i garnizoanei din Kiev escortă p e n t r u t o ţ i opozanţii, în f r u n t e cu h a t m a n u l I o n N e c u l c e 7 0 . N - a r ă m a s î n Kiev decît vistiernicul Ş t e f a n L u c a . Acesta, venit m a i tîrziu, şi neinclus în l i s t a lui D . C a n t e m i r , se va p u t e a înapoia, u n a n m a i tîrziu, în Moldova,, f u g i n d . T e a m a c a nu c u m v a boierii să se î n t o a r c ă în ţ a r ă şi să uneltească î m p o t r i v a ruşilor a f o s t explicaţia p e care d o m n u l a d a t - o acestei m ă s u r i b r u t a l e care a s ă p a t o p r ă p a s t i e între el şi h a t m a n . î n r e a l i t a t e D . C a n t e m i r - c u m v o m m a i v e d e a — voia să-i a i b ă p e moldoveni lîngă sine, să se s i m t ă d o m n s t â p î n i t o r şi î n exil. Ori spiritul d e i n d e p e n d e n ţ ă al lui Neculce, asociat cu d r a g o s t e a sa p e n t r u Moldova, d e t o ţ i subliniată, nu se p u t e a u î m p ă c a cu m ă s u r i l e lui D. Cantemir. D e aici înainte cronica lui Neculce este p l i n ă d e critici la a d r e s a domnului. A j u n s l a H a f c o v , s p u n e cronicarul, „ D u m i t r a ş c o - v o d ă n u v r e a să ţie p r e moldoveni cu dragoste, ca p r e nişte streini ce ş-au l ă s a t casele şi s-au s t r e i n a t d e moşiile lor p e n t r u dînsul, ce v r e a să-i ţ ; 6 m a i a s p r u decît în Moldova. C ă i se schimbasă h i r e a într-alt chip; n u p r e c u m era d o m n în Moldova... Şă scîrbiîa, şi uşa îi <era> închisă, şi nu lăsa p r e moldoveni nicăiuri d i n t î r g u să iasă a f a r ă , f ă r ă ocazul lui" D a r încă în t o a m n a anului 1711 D. C a n t e m i r a î n a i n t a t ţ a r u l u i o suplică, p r i n care cerea să-i fie r e g l e m e n t a t ă s t ă p î n i r e a asupra H a r c o v u l u i şi a ţ ă r i i din jur, p r e c u m şi a s u p r a moldovenilor p e care îi a v e a cu sine. î m p ă r a t u l a î n a i n t a t cererea sa senatului, i a r a c e s t a (în r î n d u l cărora D. C a n t e m i r a v e a destui duşmani) a h o t ă r î t să i se dea lui C a n t e m i r p ă m î n t u r i întinse m a i departe, înspre Moscova, d e u n d e să nu p o a t ă l u a l e g ă t u r a în v r e u n fel cu Ţ a r i g r a d u l . Cît îi priveşte p e boierii şi p e oştenii moldoveni care erau cu el, aceştia

Cf ed. de faţă, P• • , • , , • -o . 71 -R d G r e c e a n u î n Istoria domniei lui Constantin Bnncop l A. Ilies relatează astfel, lâ p . 185, neînţelegerea d e la. veanu, e a . h a t m a j m l > c a r e i e nicidăcum nevrînd să să d u c ă "ascunzîndu-se, u m b l a cercetîndu-1 den casă în casă p r e n T l Trfînză Si asa, aflîndu-1, s u p t v a r t a l-au p u s şi cu m a r e Chiov să-i i • ^ a r e ' i u c n l „ecuvios, nespusă t u r b u r a r e şi < s > g o ocara i-au u » ^ cea r o a s t ă în t o a t ă c e t a t e a a u f ă c u t , ca p e ticăm o t cu mmxea r , , m o l i t ă v o e l a supunere să-i a d u c ă . D ă aceasta î o ş i i b o i a r i , d u p â a s a ^ s i aacealaicii O u o w l u i , d a t n i m i c ticăloşilor S â b o S r i n u p u t e a s i t e o ş t e a s c ă , p e n t r u c ă ocaz d e l a ţ a r u l avea, c u m p l i t u l Cantimir..." 72- Cf. ed. âe faţă, p. 610.

33

să primească, la rîndul lor, p ă m î n t t o t acolo, d a c ă vor să r ă m î n ă p e lîngă D . C a n t e m i r ; cei ce nu vor vrea, să primească ucaz de înapoiere f n ţ a r a Zor. î n p r i m ă v a r a anului 1712 D. C a n t e m i r s-a d u s la Petersburg, refuzind să-i ia şi p e boieri cu el, cu gîndul ascuns — spune Neculce — că v a obţine d e la P e t r u cei Mare d r e p t u l de a-i reţine p e boieri definitiv p e lîngă el. Neculce relatează (dar aserţiunea sa este dubioasă, d e v r e m e ce nici u n moldovean nu era cu d e m n u l la Petersburg) că D. C a n t e m i r x-a vorbit d e rău ţarului p e boieri, că aceştia sînt înclinaţi să se întoarcă la t u r c i şi că acestea au fost. motivele p e n t r u care i-a a d u s sub escortă de la Kiev. D a r î m p ă r a t u l plin de solicitudine „au răspuns lui Dumitraşco-vodă, mai vîrtos pentru mine, l o a n h a t m a n : „ D a c ( ă ) nu v a să şadză, volnic să fie: D u m n e d z e u să-i a g i u t e să m a r g ă u n d e i-i voia, că nu mi-i r o b " 7S. î n u r m a acestei hotărîri I?. C a n t e m i r a fost obli g a t să-i lase p e boieri să-şi h o t ă r a s c ă fiecare s t a t u t u l său. P e al lui Neculce îl c u n o a ş t e m . Despărţirea d e D. Cantemir, de familia d e m n u l u i şi de moldovenii care a u r ă m a s acolo, a fost dureroasi. Neculce p o m e n e ş t e d e numeroasele promisiuni p e care i le-a f ă c u t D u m i t r a ş c u Cantemir, n u m a i ca să-1 d e t e r m i n e să r ă m î n ă cu el. Dar motivele p e care le i n v o c ă h a t m a n u l în ideea plecării sînt p r e a m a r i ca să-1 mai p o a t ă opri. Unele, legate de a t i t u d i n e a lui D. Cantemir, le-am a m i n t i t mai sus. Altele, cele m a i numeroase, se refereau la stările de lucruri din Rusia, cu care h a t m a n u l nu se p u t e a d e p r i n d e : „Deci d e viiaţa mea îmi era c u m îmi era — a d a o g ă el —, d a r mai m u l t îmi era p e n t r u copiii miei, la ce vor rămînea, că n u m a i doar săldaţi să fie, iar la alte fcoîarii nu încap feciorii u n o r a ca a c e s t o r a " H . Şi, d e a s u p r a t u t u r o r a , dezrădăcinarea de p ă m î n t u l Moldovei, idee cu care el nu se p u t e a î m p ă c a . Plecînd din H a r c o v spre Kiev, a t r e b u i t să f a c ă f a ţ ă l a altă opoziţie, aceea a generalului Şefemetiev. Acesta, avînd feciorul ostatec la Ţarigrad, spera într-o redeschidere a ostilităţilor cu turcii şi la o recuperare a lui în e v e n t u a l i t a t e a unei victorii. Din această pricină n u lăsa nici u n moldovean, fie el boier sau negustor, să se înapoieze acasă. A t r e b u i t a m e n i n ţ a r e a Porţii, care, p r i n feciorul său a i n t e r v e n i t la Şeremetiev şi a o b ţ i n u t slobozenie p e n t r u t o ţ i . încheindu-şi în cronică r e l a t a r e a şederii sale în Rusia, Neculce lasă o p a g i n ă de sfaturi boierilor moldoveni de felul c u m t r e b u i e să se p o a r t e cu domnii. Oricum a r fi însă lucrurile, şi orice s-ar înt î m p l a „cu d o m n u l niciodată să nu pribegeşti, m ă c a r cum a r hi, şi
73 74

Ibidem, Ibidem,

p. 618. p. 619.

nu n u m a i în ţ a r ă străină, ce nici în Ţ a r i g r a d c u d î n s u l . ş ă n u mergi, fiind t u moldo v a n . . . căci streinii c a u t ă n u m a i p r e d o m n să-1 m i h , . iască şi să-1 cinstească; i a r p e boîarii ce s i n t p r i b e g i c u d o m n u l , într-o aemic<ă> sint... Şi a p o i d o m n u l să v i s a d z ă c ă i a s t e t o t p u ternic, c a l a ţ a r a lui, cînd este d o m n , şi v a să ţ i e aşea, ca s<ă> năcăjască p r e acei boiari şi n u socoteşte s l u j b a ce l-au f ă c u t , c ă s-au instreinat, ce neiaică învoial<ă> nu-i face,..". Şi Încheie cu u n a d i n t r e rarele sale comparaţii, p e care o v a r e p r o d u c e şi la î n c e p u t u l celei d e a d o u a d o m n i i a lui Grigore G h i c a : „ N ă d e j d e a d o m n u l u i iaste c a săninul ceriului şi ca încetul m ă r i i ; a c m u î a s t e senin şi să face nuor, a c m u îaste m a r e a lină şi să f a c e f o r t u n a " 7 5 . P e n t r u reconstituirea vieţii lui I o n Neculce d e d u p ă eliberarea sa din R u s i a s î n t e m obligaţi să recurgem la a l t e i n f o r m a ţ i i decît cronica. V i a ţ a sa a f o s t p r i n s ă î n cronici n u m a i în m ă s u r a în care a c e a s t a a v e a implicaţii directe în v i a ţ a domnilor, cu c a r e f o a r t e adesea era c o n f u n d a t ă istoria Ţărilor R o m â n e . D u p ă plecarea d e l a Kiev şi stabilirea în P o l o n i a (nu ş t i m u n d e a n u m e , p r o b a b i l î n j u r u J Cameniţei 76, în a ş t e p t a r e a u n u i a c t de iertare d i n p a r t e a P o r ţ i i şj a permisiunii de a i n t r a în Moldova), Neculce nu m a i v o r b e ş t e despre sine. E l reia istoria Moldovei d e d u p ă Stănileşti şi p o m e n e ş t e boierii d i v a n i ţ i a m e s t e c a ţ i în evenimentele grele care a u u r m a t ; d a r n u m a i cînd şi cînd a m i n t e ş t e de s o a r t a boierilor „fugiţi la Moscu", a lui, m a i ales, şi a vistiernicului Ş t e f a n L u c a . Din fericire cîteva docum e n t e d i n anii 1712, 1718 şi 1720 ne a j u t ă , îinpeună cu unele aluzii din cronică, să u r m ă r i m anii d e p r i v a ţ i u n i şi disperare a i cronicarului. R e t r a g e r e a ruşilor, u r m a t ă d e c u m p l i t e j a f u r i în sud din p a r t e a t ă t a r i l o r , a necesitat i n t e r v e n ţ i a marelui vizir p e n t r u a opri ţ a r a d e la risipire. U n vornic m a r e , L u p u l Costache, din n e a m u l cel urgisit al Gavriliţeştilor - c u m îl n u m e ş t e Neculce — v r ă j m a ş al Cantemireştilor, s-a d u s singur la B a l t a g i - p a ş a şi i-a r e p r o ş a t numirea d e loialitate f a ţ ă d e P o a r t ă , marele vizir preună cu M a c s u t postelnicul. Amîndoi lnD. C a n t e m i r în scaun, f ă r ă a s e n t i m e n t u l boierilor. î n f a ţ a dovezilor 1-a n u m i t c a i m a c a m îmau început persecuţiile

î m p o t r i v a celor b ă n u i ţ i d e p a c t i z a r e cu ruşii, armicîndu-i î n închisori şi jefuindu-le b u n u r i l e . E s t e uşor de înţeles ce s-a î n t î m p l a t pe întinsele moşii ale cronicarului. Unele a u fost încălcate d e răzeşi
şj

Ibidem, p. 620. Din localitatea Nejiboje în apropriere de Cameniţa, des a m i n t i t ă în cronica sa, este d a t a t ă scrisoarea adresată la 27 noiembrie 1718 cancelarului r u s Golovkin. Cf. Ş t e f a n Ciobanu, op. cti., p . 137 - 138.
76

75

m ă n ă s t i r i . Prigorenii a u f o s t luaţi, abuziv, d e c u m n a t u l său Iile Catargiul, i a r celelalte a u t r e c u t , m a i apoi, în s e a m a domniei. T u r c i i n - a u p r i v i t cu ochi b u n i abuzurile caimacamilor (la c a r e se asociase şi fostul h a t m a n A n t o h i e j o r a ) şi l-au închis p e L u p u l Costache şi p e ceilalţi la V a r n a o b u c a t ă d e v r e m e (nu doi ani, c u m s p u n e Neculce). Dar, b u c u r î n d u - s e d e sprijinul hanului t ă t ă r ă s c şi de cel al lui C. B r î n c o v e a n u (iată încă u n m o t i v d e u r ă a lui Neculce f a ţ ă d e d o m n u l Ţ ă r i i R o m â n e ş t i ! ) , L u p u l Costache se întoarce în Moldova, u n d e la 1 a u g u s t 1712 i se consfinţeşte stăpînirea a s u p r a satului Boian, u n a d i n cele m a i m a r i moşii ale lui Neculce şi a s u p r a j u m ă t ă ţ i i din satul Bărboşi, p a r t e a vistiernicului Ş t e f a n L u c a ' 7 . Cronicarul nu era d e f a ţ ă şi n u se p u t e a a p ă r a d e învinuirile ce i se a d u c e a u . O v a face î n 1720 l a procesul p e care-1 v a a v e a cu urmaşii Lupului, î n t r - o splendidă a p ă r a r e , a s u p r a căreia v o m reveni la vrem e a p o t r i v i t ă . D e o c a m d a t ă r e ţ i n e m , d u p ă elementele d o c u m e n t u lui d i n 1720, că L u p u l Costache n u i-a l u a t n u m a i Boianul, ci şi alte p r o p r i e t ă ţ i „şi încă i-au m a i l u a t m u l t e ce au. mai aflat la casa dumisale la Prigoreni şi di p e la a l t e sate, stupi şi a l t e b u c a t e şi t o a t ă

D o c u m e n t u l este d a t în dublu exemplar — cu c o n ţ i n u t a p r o a p e identic. U n u l este s e m n a t de mitropolitul Ghedeon, de episcopi şi de întregul Divan, iar celălalt de către Nicolae Mavrocordat. P r i n el cei doi boieri sînt acuzaţi că „cu sfatul lor <D. C a n t e m i r ) au fost u m b l a t de a u fost a d u s p r e ţariul moschicescu cu oşti aicea în ţ a r ă şi a u fost l u a t şi b a n i de a u f ă c u t oaste de s-au fost rădicat a s u p r a puternicului î m p ă r a t ; şi, n e p u t î n d săvîrşi lucrul, a u pribegit cu t o t u l în Ţ a r a Moschicească. Şi, din pricina faptelor lor, a u c ă d z u t ţ a r a Ia m a r e p r a d ă şi robie şi ardere... Ce apoi... n u m a i d u m n e a l u i iubit fratele nostru L u p u l vornicul... s-au dus cu capul a m î n ă la oastea turcească la... Mehmet-paşa ce să poreclia Baltagiul... şi la... Dovlet Chiri h a n u l şi a u cădzut la picioarele lor... P e n t r u a lor f a p t ă şi hainlîc, ce au fost f ă c u t a s u p r a înpărăţii<(i), a u c ă d z u t d u m n e a l u i . . . si la închisoare la Varna... Care aceste t o a t e r ă u t ă ţ i l e a ţărîi si a dumisale s-au t î m p l a t din faptele acelor boiari vicleni ce s-au d u s cu moscalii, carii s-au p o m e n i t mai sus. Deci, rămîindu-le moşule, s-au l u a t în s a m a domniască, iar u n sat, a n u m e Boian, cu vecini si cu t o t vinitul, de la ţ i n u t u l Cernăuţilor, carele au fostu a lui I o n h a t m a n u l si g i u m ă t a t e de sat Bărboşii... de la ţ i n u t u l Fălciiului, carele a u fostu a lui Ştefan L u c a vistiernicul, a m socotit noi cu toţii si î m p r e u n ă cu p r e a l u m i n a t domnul nostru I o n Nicolae A l e x a n d r u voevoda si s-au d a t fratelui nostru, dumisale L u p u l u i vornicul, p e n t r u acea m u l t ă slujbă ce-au făcut ţărîi şi p e n t r u p r a d a închisoare ce-au p ă t i m i t p e n t r u faptele şi îndemnările lor ce-au f ă c u t rele, n u n u m a i î m p o t r i v a domniei, ce şi asupra ţărîi... I a r ă acei boeri vicleni, de a r vini cîndva în ţ a r ă , să fie lipsiţi în veci d e aceste moşii, căci li-au p i e r d u t în viclenie..." Cf. Biblioteca Academiei L I - 1 0 şi 13. D o c u m e n t u l a fost publicat în ambele v a r i a n t e de Iulian Marinescu î n Documente relative la Ioan Neculce, p . 41 — 45.

77

36

p o j i j i e casei... şi viile de l a Bezenghesti „ lucxedze a l t e r u d e şi 11-au p u s t i i t . . . " ?8_' ' Ş t e f a n L u c a se înapoiază m a i r e p e d e

a u li-au ] i s a t
S

^ ^

mai cu t r u p u l , i a r a l t ce-au a v u t , t o t a ' ? r ° b a b i l P « n 1 7 n si d u p ă m u l t e intervenţii la N . M a v r 0 C W r , a c o l o , î „ c , ' " f 3 " U e cu j a p c a d e c ă t r e L u p u l C o s t a c ^ f p ^ f « « N ^ . I o Q Neculce este la, g r a n i ţ ă ş i
încuvimţarea iert să latre în ţară, a l ă c u t t o t u l ' ^ «ea j w * 1 îm „gîndindu-sâ c ă a p e r i î n p ă m î n t strein s i , J PiediCe a c e ^ T ?l Cronicarul, o b ţ i n e totuşi, d e l a N . * Care din p r i m a domnie, o a m i n t i r e p l ă c u t ă • & păst "' ' lui de la doi paşi (paşa d e H o t i n şi c e i d e ' ^ n t e r v e ^ i a p e n t n j de a-şi t r i m i t e jupîneasa în ţ a r ă . I a t e ^ J ® , si L , T ^ trecerea lui N . M a v r o c o r d a t ca d o m n Z ^ ^ ^ ^ m , Costache n-a d a t c u r s f i r m a n e ^ , a s c u ^ ^ * * * * * , W

soţia h a t m a n u l u i , s p u n e acelaşi d e m e n t t ă i n u i t ă . . . căci d u m n i a l u i L u p u l v M n i c ^ " n u vie l a p ă m î n t u l său..." A V
81 a u

le

" ^ ^

C

»t
dzi

p r W w noa^ ^^ **

^

** an

de-i făcea î n p e d e c ă t u r i şi t u l b u r ă r i d e s p r e ţ ^ . * turci

ţi d e s p r e

S-a î n t î m p l a t insa u n l u c r u care

să p r e c i p i t e , î n tT o a r c e r e a a c a s ă a cronicarului cr,™; & m ° d d r e p t u r i l e sale. L a p l e c a r e a l u i N i c o l a e M Costachi, impulsiv şi lipsit d e omenie i
a

fires Şl

, - ° . a r fi + trebuit «trarea î a t Iasi ^

â a t

g r a t u i t . Acesta, f i i n d mazil, M ^ ^ pe d o m n î m p o t r i v a lui. B a r a p r o m i s Mitropolitului Ghe^e^!. 0 * ^ ^ ° sint n u m a r a t e 8 . Şi, m t r - a d e v ă r , s p u n e N e . * C a z « e l e
C Ce "— ' a

a3 juns Ş în n ŢŢ a ar r aa

conceptul redactat, probabil, de cronica „«mea a domnului Mihail Ra C 0 vHă ' m a t l u l 1720, d r ? stapi ff de bli ™ş i i Lupului C o A 4 r ^ ^ Bi n o e is raa l nului, - f ^ ' ^ Bi 0 teca Academiei R S Roi .
ofi. cit-> ¥• j. i, aama L.i-'n 2 Ct. a l doilea concept m u l t m a i larg, d'm a c e U s i a n « i d e e l a l u l i - M a n n e s c u , o f . c,t„ p . 52. B i b l i o t e c a R o m â n i a CXX-»»- J J 80 jbident, p-

'

8

78 C f

Cf. c o n c e p t u l r e d a c t a t .

TNY'^'U.. -l . .

J ^ e p t S i giupîue<a>sa dumisale, o a r e c u ^ N e c u Ă i i o d l o triimisese în <au> ş e d ^ ^ f

t i Ci.

concept, p . 4S

î n a l doilea c o n c e p t ,

53) se ^

» î n al d o iul , e a >uu concept a unrt i i r e a do ullu ui pe r u ir' d ' a ^u n ' ' .' rea io i u , de am ^m Dn U en t + , xuuşici moşiei w Boian, dm u 1720, a mi i n t i tt m a i ^ sus e s tie n^ «strtu iSUS V e s t e t**""* ' e a moş ei sfinţie-sa p ă r i n t e l e t n w — r incidentul: Şi ' . ^ i , i ncidentul * sîinţie-sa ^ „ „ „ „ w părintele PolitlI 4 mărturisi înainte D i v a n u l u i nostru c ă «° l oV astfel Gile mărie-sa N e c u l a i - v o d ă î n Ţ a r a Munteni,'; 1 ":' 1 vrut deon, ca c molitvă d e d r u m , d u p ă obicei, s i s a , « d o n i r i i e s a P^rceagă s-au jăluit Neculai-vodă c ă t r ă " m i t r ^ T " * * * 1 ' si c , , ' ^

R o m â n e a s c ă , în v a r a anului 1716 N . M a v r o c o r d a t 1-a p î r î t p e L u p u l Costache vizirului Gin Alî (ucigaşul lui C. Brîncoveanu), c ă î n t r e ţ i n e legături cu muscalii. Vizirul a t r i m i s u n capigiu la Mihail R a c o v i ţ ă cu p o r u n c ă să ridice p e marele vornic şi să i-1 a d u c ă în t a b ă r ă (căci erau pregătiri de război cu imperialii şi vizirul era p e d r u m ) . A j u n gîndu-1 capigiul p e vizir p e cîmp, acesta a p o r u n c i t să-i taie capul, L u p u l u i Costache, f ă r ă j u d e c a t ă . „ I a r t r u p u l lui a u r ă m a s neîngrop a t — s p u n e cronica — de l-au m î n c a t păşirile" 83. Din cauza înrăutăţirii situaţiei din ţ a r ă , pricinuită d e războaiele cu imperialii şi p ă t r u n d e r e a cătanelor în Moldova 84 , p r e c u m şi d e f o a m e t e şi ciumă, domnul, deşi era p ă r t a ş întoarcerii vărului său, n - a p u t u t i n t e r v e n i la P o a r t ă p e n t r u obţinerea f i r m a n u l u i de i e r t a r e . A mărturisit-o singur în acelaşi d o c u m e n t din 1720 la care n e - a m mai referit. P r o b a b i l că în 1719 Mihail R a c o v i ţ ă i-a obţinut, în sfîrşit, f i r m a n u l respectiv 85 . U n a n m a i tîrziu se ţ i n e procesul p e n t r u restituirea Boianului, în care Neculce se poate, în sfîrşit, a p ă r a de t o a t e acuzaţiile şi p o a t e explica stările de lucruri din 1711. care n-au fost c a u z a t e de el, d a r p e n t r u care p e n e d r e p t a pribegit nouă ani d e zile. Aceste d o u ă concepte de documente, a m î n d o u ă r e d a c t a t e de c ă t r e I , Neculce (o d e d u c e m din stilul a t î t de personal şi din unele afirmaţii p e care le găsim a p r o a p e neschimbate şi în cronică), t r e c în revistă evenimentele din anii 1710—1711 şi a t r a g în h o r a legă-

dzicînd: Părinte, m a r e cinste şi m u l t bine i-am f ă c u t Lupului, iar el, în loc d e «vulţămită, d u p ă c u m îi î n v ă ţ a t , m u l t ă supărare, ocară, îmi f a c e ; p e n t r u care să ştii, sfinţie-ta, că m ă voi nevoi scurte să-i fie dzilele lui, şi de la mine să-i fie piire". Cf. Iulian Marinescu, op. cit., p . 58. Despre L u p u l Costache să se v a d ă şi studiul lui C. A. Stoide, Izvodul Costăchesc, în Studii şi articole de istorie, VI (1964), p . l i — 1 7 , 30 — 33, 39—41, u n d e sînt a d u n a t e t o a t e greşelile f a ţ ă d e Mavrocordaţi şi ţ a r ă , ce au d u s la pieirea sa. Că L u p u l Costache e r a u n o m orgolios, f ă r ă m ă s u r ă în vorbe, m a i ales l a beţie, o spune şi Neculce în capitolul consacrat celei d e a doua domnii a l u i Antioh C a n t e m i r , cînd o m a s ă domnească a fost t u r b u r a t ă din pricina insultelor a d u s e domnului. Vezi ed. de faţă, p. 466. Cf. ed. de faţă, p . 656. Cum a r a t ă şi Neculce v o r b i n d de a t r e i a d o m n i e a lui Mihail R a c o v i ţ ă . Cf. ed. de fată. p . 658 — 664. 85 D o u ă scrisori, u n a din 14 decembrie 1718 de la marele sulger D i a m a n d i şi a l t a din 2 iunie 1719 de la Nicolae Mavrocordat, adresate l u i Neculce, îl încurajeaza şi-i vorbesc de i m i n e n t a întoarcere în ţ a r ă , p e n t r u că toţi sînt cu b u n ă v o i n ţ ă faţă, de el. Cf. Iulian Marinescu op. cit., p . 45 şi 46 (doc. nr. 16 şi 17).
84 83

38

turilor cu ruşii pe aproape toţi boierii care au semnat S6, alături de mitropolitul Ghedeon, cedarea Boianului vornicului L u p u l Costache. Teama t u t u r o r boierilor, inclusiv a mitropolitului 87, ca nu cumva Ion Neculce întorcîndu-se în ţ a r ă , să dezvăluie adeziunea t u t u r o r la politica rusească, a a t î r n a t şi aceasta destul d e greu în c u m p ă n a opoziţiei f ă c u t ă hatmanului, cînd a fost v o r b a d e obţinerea actului de clemenţă p e n t r u f u g a lui cu D. Cantemir. „Deci dumnealor Ion hat<manui> şi L u c a v i s t i e r n i c u l ) — spune documentul— aşea dederă samă că nu sînt ei harnici, sau stăpînul lor Dumitraşco-vodă, să ridice p u t e r e a împărăţii<i) Moscului să vie asupra Porţii t u r c e ş t i ; că puterile împărăteşti nu cu mică s u m ă şi cînd să rădică unul asupra altue, sau cu mici pricini... şi s-au strîcat pace ce au a v u t turcii cu moscalii mai înainte cu vro 2 — 3 săptămîni ce au vinit Dumitraşco-vodă în scaun... Aşijdere c-ar hi fost sfetnic ai <lui) Dumitraşco-vodă de s-au închinat la Mosc, dumnealor dederă samă, cu frica lui Dumnedzău, c u m că ei nu l-au sfătuit, nici l-au îndemnat să să închine, numai slugi au fost, n-au p u t u t t a i n a lui, după ce au vădzut-o să o vădiască... 88 , nici au ştiut numai iei, ce au ştiut t o a t ă boiarime şi au fost bucuroşi muscalilor şi greşiţi Porţii. Şi mergînd Luca v i s t i e r n i c u l ) cu cărţi la î m p ă r a t u l Moscului au găsit acolo p e alţii, mai înainte trimişi soli de boieri, f ă r ă ştirea lui Dumitraşco-vodă ... Ş-au a d u s un vrav d e cărţi a boierilor ce au fost triimis la î m p ă r a t u l Moscului: a sfinţii-sale părintelui mitropolitului, chir Ghedeon şi a lui Antohi < J o r a ) h a t m a n şi a lui Savin banul, ş-a altor mulţi, scriind cu feliuri de feliuri de î n b u n ă t u r i deşerte, dzicînd că... p o f t e ş t e ţ a r a c u m mai în grabă să triimită împărăţia Moscului vro 10.000— 15.000 d e muscali să lovască Eşii, să prindă p e domn... Care mărturisind dumnealui I o n h a t ( m a n u l ) şi JLuca v i s t i e r n i c u l ) înainte Divanului, n-au p u t u t tăgădui p ă r i n t e l e mitropolitul înainte Divanului nostru ... Şi dumnealui Lupul vor-

86 Singurul boier care n-a v r u t să semneze, şi p e n t r u adeziunea căruia a fost nevoie de intervenţia domnului, a fost Nicolae Costin, pe atunci mare logofăt. Cf. Iulian Marinescu, op. cit., p. 56. 87 î n scrisoarea sulgerului Diamandi adresată lui Neculce la 14 decembrie 1718, prin care îl încurajează şi îl ţine la curent cu t o t ce s-a întreprins pentru iertarea lui, pomeneşte şi de mitropolitul Ghedeon, care i-a f ă c u t lui Neculce în t r e c u t opoziţie („pesemne că eu svinţia-sa mitropolitul ai can a v u t d u m n i a t a vrece pricină"), d a r care a c u m a îi este şi acesta binevoitor. Ghedeon n-a a v u t nici o neînţelegere cu Neculce. Singura lui t e a m ă era ca nu cumva să fie acuzat de prea m u l t zel în sfinţirea armatelor ruseşti din 28 iunie 1711... ' 88

Aproape aceeaşi expresie în cronică. Cf. ed. de faţă,

p. 539.

39

/
( n i c u l ) încă ... a u l u a t b a n i d ^ la D-dmitraşco-vodă să cumpere zaharea... şi a u triimis limbă, t ă t a r , . 4 a î m p ă r a t u l Moscului şi a u scris că a r e cîteva mii de oaste g a t a şi v a eşi la Fălcii înainte. Cînd a u început a trece viziriul D u n ă r e a în ceastă p a r t e , î n d a t ă a u r ă p e d z i t la î m p ă r a t u l Moscului de i-au d a t ştire... Dacă a u fost d u m n e a l u i d r e p t Porţii p e n t r u <ce> a u d a t ştire muscalilor că t r e c turcii Dun ă r e a ? ... S p ă t a r u l Costantin <Costache) încă au l u a t b a n i d e la muscali, 3.000 ruble, să c u m p e r e v i t e ; şi încă d u m n e a l u i m a i cu d r e p t a t e au slujit muscalilor decît alţii, că alţii cîţi b a n i a u l u a t t o t i-au mîneat, iar dumnealui dintr-aceşti 3.000 ruble, 2.000 li-au triimis înapoi. T o c m a la Nistru a u agiuns banii p e muscali... Şi d u m n e a l u i Vor<nicul) L u p u l acolea era f a ţ ă : p e n t r u ce a u lăsat de-a t r i i m i s banii înapoi, dacă a u fost d r e p t ? <De c e ) nu i-au d a t viziriului ?..." Cît priveşte i n t e r v e n ţ i a personală a Lupului Costache la marele Vizir, nici aceasta nu este e x a c t ă . A d e v ă r u l — zice Neculce în docum e n t — este că a fost l u a t de capegi-başa şi a fost d u s la vizir şi a v o r b i t acolo î m p o t r i v a lor, c u m a f ă c u t la t o a t e domniile t r e c u t e , c u m a f ă c u t şi cu Nicolae Mavrocordat, care însă i-a s c u r t a t zilele. Neculce a m i n t e ş t e apoi, p e o p a g i n ă întreagă, t o a t e abuzurile L u p u l u i Costache din v r e m e a cînd e r a caimacam, inclusiv luarea moşiilor sale, m a i tîrziu, inclusiv a b u z u l f ă c u t cu moşiile d i n t r e P r u t şi Nistru, d a t e tătarilor, f ă r ă să fie ale lui, n u m a i ca să scape din închisoarea d e la V a r n a . Şi c o n t i n u ă d o c u m e n t u l : „ . . . Ş i r ă s p u n d z î n d aceste răspunsuri, dumnealui Ion h a t ( m a n u l ) a u s t r i g a t cu glas m a r e î n a i n t e n o a s t r ă şi a t o t s f a t u l nostru, cu b l ă s t ă m a u grăit, de-1 v a l u a sfinţie-sa p ă r i n t e l e mitropolitul şi cu t o ţ i boerii sfatului n o s t r u a s u p r a sufletelor lor, p r e c u m este n u m a i el singur v i n o v a t şi iaste adevărat făcut ispisocul v o i n i c u l u i ) Lupului numai pe dînsul, şi alţii nici au fost bucuroşi, nici a u fost amestecaţi, nici sint vinovaţi, a t u n c e n u n u m a i de Boian să fie el p ă g u b a ş , ce şi de v i i a ţ ă să fie p i e r d u t , d e viu în foc să să dea. Deci sfinţie-sâ părintele mitropolitul şi cu t o ţ i boerii sfatului î n d a t ă cu glas m a r e a u strigat ş-au ihărturisit înainte n o a s t r ă c u m t o ţ i a u f o s t v i n o v a ţ i şi a m e s t e c a ţ i şi bucuroşi moscalilor şi greşiţi preluminatei Porţi". scrie î n u r m a acestei d r a m a t i c e dezbateri Mihail R a c o v i ţ ă ,

d o c u m e n t u l , a d a t Uricele în mîinile mitropolitului, cerîndu-i să procedeze, el şi s f a t u l domnesc, d u p ă c u m le v a p o r u n c i cugetul. „Şi nici u n u l n-au p u t u t să dzică ceva î m p o t r i v a h a t m a n u l u i I o n . . . C e singur p ă r i n t e l e mitropolitul, de b u n ă voe lui a u d a t uricile în

40

\

mînule h a t ( m a n u l u i ) I o n ca să-şi ţ i e moşiile; p r e c u m a u ţ i n u t - o moşii şi strămoşii lui, aşea şi el şi ficiorii ficiorilor lui..." 8 9 A m r e d a t f r a g m e n t e l e semnificative din acest d o c u m e n t , f u n d a m e n t a l p e n t r u istoria anului 1711, p e n t r u că acestea sînt m a i explicite decît oricare c o m e n t a r i u . î n p l u s ele a p a r ţ i n sistemului de gîndire a specifice t e m p e r a m e n t u l u i său, p e care-1 i n t u i m d a r în acelaşi t i m p cuminte, m ă s u r a t şi d r e p t . opera lui. Acesta t r ă d e a z ă o inteligenţă sclipitoare de nimic alterată. cronicarului, sînt aprins, d r a m a t i c , D o c u m e n t u l este şi o logică strînsă,

I o n Neculce îşi reia v i a ţ a între ai săi şi p e p ă m î n t u r i l e sale. Ani d e zile v a a v e a procese p e n t r u încălcări de moşii, fie cu vecinii, fie m a i ales cu călugării m ă n ă s t i r i i P u t n a (tot vecini, d a r m u l t mai dificili!) 90 . Vremurile fiind relativ liniştite Neculce a p u t u t să f a c ă şi unele c u m p ă r ă t u r i , m a i ales locuri de case în Iaşi 91 . D a r în t i m p u l domniei lui Mihail R a c o v i ţ ă n^T^pă?îîc3p3tr"STrbnici o f o r m ă la v i a ţ a publică. Şi nici în primii ani de domnie ai lui Grigorie al II-lea Ghica 92 . P r o b a b i l că a r fi fost sortit să se ocupe, în continuare de treburile personale, inclusiv de r e d a c t a r e a cronicii, d a c ă în v a r a anului 1730 n u s-ar fi p e t r e c u t o încercare de hainire

89 D o c u m e n t u l la Biblioteca Academiei R. S. R o m â n i a C X X - 8 8 . A fost publicat mai întîi în Arhiva, Iaşi, I V (1892— 1893), nr. 7 — 8, 335—350, apoi de Iulian Marinescu în op. cit., p. 51 — 58. U n comentariu j u s t la D u m i t r u Velciu, Ion Neculce, p . 134— 139. 90 Cu p u t n e n i i procesele începuseră încă din tinereţe. D e d a t a a c e a s t a intervine p e n t r u ei, cu ameninţări, u n fost mitropolit, Sava, într-o scrisoare din 22 iulie 1722, care nu 1-a speriat însă p e cronicar. Cf. N. lorga, Un mitropolit în jaţa unui cronicar — mitropolitul Sava şi Ion Neculce, în Bis. ort. rom., L V I (1938), nr. 11— 12, p.715—718. î n 1739 încă nu intervenise o soluţionare în conflictul de o v i a ţ ă c u abuzivele f e ţ e duhovniceşti. L a 14 mai din acel a n I o n Neculce întocmeşte o lungă l i s t ă de d o c u m e n t e şi explicaţii în l e g ă t u r ă cu săliştea Ostriţa, d e p e n d e n t ă de Boian „pe care o fac călugării că este a lor" şi cere domnului Grigorie al II-lea Ghica „să-i t r i m i t ă hotărnici buni cu m i n t e şi cu frica lui Dumnezeu, ca să afle h o t a r u l cel vechiu..." s ă puie semne şi c a p ă t acestui lung proces. (Cf. Biblioteca Academiei R . S. R o m â n i a CXX-123. P u b l i c a t de Iulian Marinescu în op. cit., p. 75—80. Doc. nr. 34.) E s t e u l t i m u l p e care îl cunoaştem relativ la conflictul său cu m ă n ă s t i r e a P u t n a . 91 Cf. d o c u m e n t u l din 7 iunie 1726 la Biblioteca Academiei R . S. R o m â n i a CXI-137, p u b l i c a t de Iulian Marinescu în op. cit., p . 61, doc. 25. 92 L a 28 decembrie 1728, participînd ca m a r t o r la î m p ă r ţ e a l a i n t r e copii a averii surorii sale Maria, soţia Lucăi vistiernicului, semnează ca biv < f o s t ) - h a t m a n . Cf. Biblioteca Academiei R . S. Rom â n i a X I I I - 4 1 , publicat de Iulian Marinescu în op. cit., p . 63 — 64, «doc. nr. 27. L a 13 noiembrie 1730 îl găsim t o t „fost h a t m a n " .

41

/
din p a r t e a u n o r boieri, în f r u n t e cu 1 l o r d a c h e stolnicul, feciorul vechiului său v r ă j m a ş L u p u l Costache. Acesta, uneltind înlocuirea domnului cu unul din boierii p a r t i c i p a n ţ i ia complot, a p l ă t i t — ca şi t a t ă l său — cu capul, lipsa de omenie. Ceilalţi a u fost scoşi din f u n c ţ i i şi închişi, „ A t u n c e a au p u s p r e Constantin R u s e t vornic d e Ţara, d e Gios, i a r p e m i n e l o a n Niculce, b i v - h a t m a n , m-au p u s vornic de Ţ a r a de Sus..." 93 Schimbarea a a v u t loc, probabil, c u m se obişnuia, cu prilejul noului an, căci în februarie 1731 semnează în n o u a calitate de vel < m a r e ) - v o r n i c 9 4 . O m a p r o p i a t de şasezeci de ani, cu o experienţă de v i a ţ ă c u m n-au a v u t mulţi boieri moldoveni, Neculce nu se mai lasă a m ă g i t de ceea ce vede în j u r u l său şi nici nu-1 găsim a m e s t e c a t în probleme delicate ale domniei. Nici s u b r a p o r t u l sarcinilor vorniciei nu-1 înregistrează documentele în mod deosebit. N u m a i cronica, relatînd f o a m e t e a din anii 1731 şi 1732 din p a r t e a de n o r d a Moldovei,, cînd Grigote Ghica a luat m ă s u r i de c o m b a t e r e a ei, ne lasă să presup u n e m că a fost o c u p a t cu organizarea t r a n s p o r t u r i l o r d e grîne dinspre Fălciu şi Chişinău, înspre regiunile î n f o m e t a t e 95 . î n 27 decembrie 1731 Neculce se adresează sfatului boieresc, în f r u n t e cu Antonie mitropolitul Sucevii, şi obţine d e la acesta o m ă r t u r i e (adică o confirmare) a s u p r a t u t u r o r proprietăţilor p e care le avea, p e b a z a documentelor p r e z e n t a t e . E r a o m ă s u r ă în p l u s d e s i g u r a n ţ ă că, d u p ă m o a r t e a lui, n u vor fi c o n t e s t a t e urmaşilor drepturile de stăpînire a s u p r a p ă m î n t u r i l o r şi viilor. D o c u m e n t u l esteinteresant şi p r i n datele biografice p e care le acumulează, şi, evident, p e n t r u t o p o n i m i a nordului Moldovei m . în t o a m n a anului 1732 Grigore Ghica, însoţit d e mitropolit şi: boierii mari, îi face vornicului său d e Ţ a r a d e Sus o vizită la Prigoreni. E r a , f ă r ă îndoială, u n a c t de cinstire din p a r t e a domnului, p e care Neculce îl reţine în cronică 97 . D u p ă vizita la Prigoreni, d o m n u l şi suita, din care făcea p a r t e şi cronicarul, au vizitat o s u m e d e n i e d e m ă n ă s t i r i din nordul Moldovei, şi moşii ale u n o r boieri, lucru p u ţ i n obişnuit în istoria n o a s t r ă . Neculce reţine a c e a s t ă „excursie", ca p e o d o v a d ă a preocupării d o m n u l u i p e n t r u s t a r e a mănăstirilor, a conacelor boiereşti şi p e n t r u regimul economic al m o ş i i l o r 9 8 .

93 Cf. ed. de faţă, p . 711. ® Cf. Documente A. Locuri, în loan Neculce, fascicola I I I (1923), p . 82, doc. X L I I I . 86 Cf. ed. de faţa, p . 713. 96 Documentul se păstrează la Biblioteca A c a d e m i e i R . S. R o m â n i a M C C C L X X X I V , f. 160 v şi a fost p u b l i c a t de Iulian M a r i nescu în op. cit., p . 65—67, doc. nr. 28. 97 Cf. ed. de fată, p . 716. 98 Ibidem, p . 718.

42

A r fi t r e b u i t să sublinieze flţai d e g r a b ă interesul voievodului p e n t r u c ă l ă t o r i a în sine, p e n t r u p a r t e a t u r i s t i c ă a t u r n e u l u i . î n p o r t r e t u l p e care îl f a c e lui Grigore Ghica, Neculce n u u i t ă să redea înclinaţia d o m n u l u i p e n t r u „ieşiri la c î m p " , p e n t r u chefuri şi veselii, la care i n v i t a î n t o t d e a u n a şi p e boieri De altfel de p o r t r e t u l acestuia, .atît de contradictoriu schiţat, v o m m a i a v e a prilejul să ne o c u p ă m . D e o c a m d a t ă t r e b u i a să î n r e g i s t r ă m că u n a n m a i tîrziu Grigore Ghica este s c h i m b a t cu d o m n i a în Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi înlocuit cu C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t . S c h i m b a r e a se face în aprilie, d a r din noul D i v a n Neculce n u m a i f a c e p a r t e . D o m n i a grea a lui C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t este descrisă c a a t a r e , probabil, şi p e n t r u că domnul n u 1-a r e ţ i n u t în s f a t u l domnesc. Obişnuit cu s o a r t a s c h i m b ă t o a r e , la care de a t î t e a ori s-a referit în cronică, Neculce găseşte cu ce să-şi umple t i m p u l . P o v e s t e a Moldovei t r e b u i a c o n t i n u a t ă . P e de a l t ă p a r t e familia sa nu era complet aşezată. P r i n t r - u n a c t din 17 f e b r u a r i e 1734 Neculce îi î n t o c m e ş t e Ilenii, u n i c a f a t ă , o f o a r t e b o g a t ă zestre, la căsătoria ei cu marele p i t a r Costin Darie 100 . E s t e u n d o c u m e n t din cele m a i interesante cu privire la i n v e n t a r u l unei gospodării boiereşti din veacul a l X V I I I - l e a . P e lîngă înşirarea t u t u r o r moşiilor, viilor, ţiganilor, vitelor de prăsilă, cailor, stupilor, sînt t r e c u t e bijuteriile, i n v e n t a r u l de î m b r ă c ă m i n t e , d e dormitor, d e sufragerie, de b u c ă t ă r i e etc. P r i m a d o m n i e a lui C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t n-a d u r a t decît p î n ă la 27 noiembrie 1735, cînd este înlocuit cu Grigore al II-lea Ghica, n u m i t din nou. î n greaua şi relativ lunga d o m n i e de şase ani a acestuia Neculce este n u m i t iarăşi m a r e vornic al Ţ ă r i i de Sus, p e n t r u p u ţ i n t i m p . D a r vremurile nu m a i erau cele d e a l t ă d a t ă şi boieria m a r e p e care o deţinea nu-1 m a i î n c î n t ă ca odinioară h ă t m ă n i a , sub D u m i t r a ş c u C a n t e m i r . î n a c e a s t ă p a r t e a cronicii, cu n u m e r o a s e i n t e r v e n ţ i i a u t o g r a f e , n e m u l ţ u m i r i l e sale u m p l u paginile şi s o a r t a t r i s t ă a Moldovei îi pricinuieşte accente dureroase d e milă şi revoltă. P u n î n d u - s e , probabil, de-a curmezişul politicii fiscale şi practicilor abuzive ale d o m n u l u i şi înconjurimii sale greceşti, Grigore Ghica

Ibidem, p . 725 Documentul, în colecţiile Bibliotecii Academiei R . S. Rom â n i a CXX-110, a fost publicat de Iulian Marinescu în op. cit-, p . 68—6 9. Cf. şi D u m i t r u Velciu, Ion Neculce, p . 154, u n d e se ocupă de ginerele cronicarului. N u mai p u ţ i n interesantă este şi lista autografă a lui Neculce de ceea ce a cheltuit la n u n t a fiicei sale, ce cup r i n d e p a t r u pagini şi care, d u p ă cîte ştim, este inedită. D o c u m e n t u l , intitulat Izvod de ce-(,a)m cheltuit, la nunta Ilenii, se află în fondul de d o c u m e n t e al Bibliotecii Academiei R . S. R o m â n i a s u b cota -CXX-127.
100

99

43<

îl înlocuieşte din D i v a n la mai p u ţ i n d e u n a n d e l a n u m i r e 1 0 1 . E s t e u l t i m a d e m n i t a t e p e care a deţinut-o. Cronica nu înregistrează s c h i m b a r e a s u r v e n i t ă în v i a ţ a lui, d a r liber de orice obligaţie m o r a l ă f a ţ ă de Grigore Ghica, îi p r e z i n t ă d o m n i a plină de abuzuri şi laşităţi, fără menajamente. L a Prigoreni. u n d e obişnuia să locuiască a t u n c i cînd n u era r e ţ i n u t la Iaşi, p r i n funcţii, Neculce şi-a revizuit şi ţ i n u t la zi cronica, d u p ă a n u l 1736 şi, probabil, a s t a t în j u r u l soţiei sale, p e care o b ă n u i m s u f e r i n d ă ; în i a n u a r i e 1738 aceasta se stinge d i n v i a ţ ă , d u p ă o convieţuire cu cronicarul d e a p r o a p e p a t r u z e c i d e ani. înt r - u n l u n g Izvod de ce s-au cheltuit la moarte soţului <sic> mieu Marii(i}, să să ştie, d a t a t 20 i a n u a r i e 1738 l 0 2 , Neculce înregistrează cu o m i n u ţ i o z i t a t e mai greu d e explicat, p e p a t r u pagini dense, t®t ce a cheltuit cu m o a r t a , a m i n t i n d t o a t e pomenile p î n ă la j u m ă t a t e d e a n . D e d u c e m din d o c u m e n t că soţia sa a închis ochii la 19 ianuarie, într-o joi, p e n t r u că u n capitol al cheltuielilor este i n t i t u l a t Grije a noa dza, ghen(arie~) 28, sîmbătă. De m e n ţ i o n a t că lista sărindarelor Izvod de sărindare ce am dat Marii(i,y este scrisă d e m î n a sa. Acesta este u n u l din cele m a i complete şi m a i vechi d o c u m e n t e d e obiceiuri la înmormântări şi pricepem, p a r c u r g î n d lista cheltuielilor, grija celor vechi p e n t r u comînd, p e n t r u împlinirea t u t u r o r datinilor. Neculce a f ă c u t , f ă r ă să vrea, u n real folos studiilor de folclor d i n zilele noastre, r e d a c t î n d această listă d a r ne î n t r e b ă m , p e b u n ă dreptate, ce 1-a d e t e r m i n a t să o f a c ă : o excepţională organizare a economiei casei sale, sau un spirit meschin, p e care nici disp a r i ţ i a tovarăşei de o v i a ţ ă , n u 1-a p u t u t ostoi ?! Sau p o a t e şi u n a şi ceealaltă. Căci d a c ă este explicabilă şi obişnuită foaia de zestre p e care o d ă fiicei sale Ileana, lista cheltuielilor cu n u n t a , de care amint e a m m a i sus (vezi n o t a 100), în care este t r e c u t ă p î n ă şi valoarea unui pieptene, nu ni se p a r e firească, d u p ă c u m i n u t i l n e a p a r e şi izvodul cheltuielilor d e îngropăciune. D a r să-I i e r t ă m p e b ă t r î n u l h a t m a n al lui Dimitrie C a n t e m i r ; p r e ţ a r e p e n t r u noi ceea ce a lăsat p o s t e r i t ă ţ i i şi el a lăsat destul, ca să-i t r e c e m cu vederea niscaiva scăderi ale b ă t r î n e ţ i i . Şi apoi suferinţele sale n-au l u a t sfîrşit cu pierderea Măriei, soţia sa. Norii grei ai u n o r războaie î n t r e ruşi şi t u r c i s-au ridicat la graniţele bietei Moldove, încă în v a r a a n u l u i 1738. Victorioşi, ruşii t r e c Nistrul şi la începutul lui s e p t e m v r i e 1739, sub c o m a n d a generalului Milnnich

Cf. D u m i t r u Velciu, Ion Neculce, p . 185. Cf. Biblioteca Academiei R . S. R o m â n i a C X X - 1 2 1 . Docum e n t u l a fost publicat de Iulian Marinescu în op. cit., p . 72 — 75.
102

l w

44

se î n d r e a p t ă spre Iaşi 103 . î n r î n d u l a r m a t e i se aflau ca ofiţeri şi cei doi feciori ai lui A n t i o h C a n t e m i r , C o n s t a n t i n şi Dimitrie, f u g i ţ i în Rusia, care r e v e n i n d a c u m a , an f o s t î n t î m p i n a ţ i cu t o a t e onorurile de c ă t r e mitropolit şi boierii caimacami lăsaţi d e Grigore Ghica. Cronica lui Neculce n u , ocoleşte j a f u r i l e şi p r ă d ă c i u n i l e la care s-au d e d a t cei doi feciori d e d o m n , nici lista obligaţiilor la care era i m p u s ă Moldova de c ă t r e c o m a n d a n t u l a r m a t e l o r ţ a r u l u i şi nici c u m p l i t a retragere, în care a u fost robiţi oameni din ţ i n u t u r i l e Cernăuţilor şi ale H o t î n u l u i . L a înapoierea în scaun a lui Grigore Ghica, în octomvrie 1739, I o n Neculce are de d a t explicaţii d o m n u l u i a s u p r a p u r t ă r i i sale d i n t i m p u l scurtei ocupaţii moschiceşti. D a r să l ă s ă m cronica să vorbească despre ceea ce i se r e p r o ş a : „... Aşijderea şi p r e mine, l o a n Neculce v o r ( n i c u l ) , t î m p l î n d u - m ă de a m fost la v r e m e moscalilor în E ş ( i > , m - a u a m e s t e c a t ciocoii şi cu alţi neprieteni la Gligori-vodă, şi m - a u închis la b a ş b u l u c b a ş cîtiva dzîle. Şi copiii miei s-ascunsesă în laturi, şi a u triimis u n post<elnic) de i-au c ă u t a t în t o a t ă ţ a r a , d î n d u - m i şi mii pricin<ă> că a m b ă t u t u n ciocoi la v r e m e moscalilor, socotind că a m f o s t şi eu a m e s t e c a t a la niscaiva f a p t e . D a r p r e u r m ă a u a f l a t u că n - a m f o s t şi m - a u slobodzit şi p r e mini l a ţ a r ă . Şi a t u n c e , la ace primejdiîe, a m cheltuit m u l ţ î bani, care de s a m ă la D u m n < ă ) d z ă u cini m-au a m e s t e c a t " 104 . E s t e lesne de înţeles că Neculce a fost suspectat d e simpatii p e n t r u r u ş i ; cei doi Cantemireşti îi erau r u d e p r i n a l i a n ţ ă şi s-ar p u t e a ca el să-şi fi m a n i f e s t a t în v r e u n fel e n t u z i a s m u l la vederea armatelor în care-şi pusese şi el n ă d e j d e a cu treizeci d e ani în u r m ă . S-ar p u t e a să fi b r u s c a t şi v r e u n grec din cei ce „ d o b î n d i s ^ ă ) mîndrie şi obraz, cu clevite şi f ă r < ă ) ruşine a s u p r a bieţilor boeri şi cu nebăgare în sam<ă> într-o nimică p r e moldoveni" 105 . î n orice caz suspiciunile d o m n u l u i n-au d u r a t mult, d e v r e m e ce îl întîlnim designat să p a r t i c i p e la unele j u d e c ă ţ i , sau ca m a r t o r în a c t e de d a n i e ale voievodului 10e . U l t i m u l capitol civic al vieţii cronicarului, s c u r t şi modest, se c o n s u m ă în t i m p u l celei d e a d o u a domnii a lui C o n s t a n t i n Mavrocordat. Aceasta începe în s e p t e m v r i e 1741 şi v a f i c a r a c t e r i z a t ă p r i n t r - o serie de reforme de m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u v i a ţ a economică şi socială a Moldovei. P r i n t r e reforme, cea j u d e c ă t o r e a s c ă îl a d u c e

103

fata,

Evenimentele sînt r e d a t e în detalii de cronică. Cf. ed. p . 821 — 837. Cf. ed. de faţă, p . 841. Ibidem, p . 839. Cf. D. Velciu, Ion Neculce,

de

104 105 106

p. 1 9 8 - 199.

45

şi p e I o n Neculce p e p r i m plan, impunîndu-1, alături de alţi m a r i boieri, f ă r ă f u n c ţ i i în Divan, ca j u d e c ă t o r în Iaşi, la t o a t e pricinile, primind ca leafă 50 d e lei p e l u n ă 10? , şi mai tîrziu, în v a r a a n u l u i 17-12, ca m e m b r u al unei comisii care avea menirea să precizeze c a t e goriile de boieri. C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t va mai folosi experienţa, lui Neculce, ca ispravnic al ţ i n u t u l u i Cîrligăturii, ca zlotaş, în sfîrşit sarcini m ă r u n t e d a r r e m u n e r a t e de către vistierie. T o t d o m n u l îi v a solicita p u n c t u l de vedere în l e g ă t u r ă cu evoluţia impozitelor d i n Moldova 10S , domeniu de care Neculce nu era străin, d u p ă c u m o m ă r t u r i s e ş t e atît de des cronica însăşi. Neculce a ocupe şi de iar în iunie să cumpere a v u t vreme, în p o f i d a vîrstei de peste 70 de ani, să se proprietăţile sale, să m a i adaoge cîteva răzoare de vie, 1743, în p r e a j m a mazilirii lui C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t , o moşie întreagă, Priporenii 1 0 9 .

S u b u r m a ş u l acestuia, l o a n Mavrocordat, cronicarul se p a r e că a mai fost m e n ţ i n u t ca s t a r o s t e al Cîrligăturii. Va fi fost mai m u l t u n a c t de c o n d e s c e n d e n ţ ă din p a r t e a domnului p e n t r u b ă t r î n e ţ i l e cronicarului, decît o utilizare efectivă a sa, deşi în a n u l 1744 îl mai întîlnim rezolvînd pricini de h o t a r din porunca, domnului 110 L a 11 decembrie 1744 face u n schimb de ţigani cu marele vornic Costache Razul. T r a n z a c ţ i a este prinsă î n t r - u n zapis, r e d a c t a t în dublu exemplar, cel al lui Neculce fiind d a t p e n t r u el „şi coconii dumisale..." 1 1 1 , D a r ca orice b ă t r î n echilibrat şi cu simţurile întregi, observmd că-1 c u p r i n d e negura, p r e m e r g ă t o a r e întunericului veşnic, la 25 februarie 1745 lasă dispoziţii scrise feciorilor cu privire la datoriile p e care le are, p r e c u m şi cheltuielile ce u r m e a z ă să se f a c ă cu astrucarea, comîndul, grija şi sărindarele p e n t r u sufletul său 112 . Cu solicitudinea deosebită p e care i-o c u n o a ş t e m — şi p e n t r u care, probabil, că l -am suspectat p e n e d r e p t — a r a t ă desluşit de u n d e să se realizeze b a n i i necesari: este u n tipic bilanţ contabil veac X V I I I .

Cf. ed. de faţă, p . 849. Cf. scrisoarea lui C o n s t a n t i n Mavrocordat către I o n Neculce din 7 decembrie 1742, publicată de N. l o r g a în Stadii si documente..., VI, p a r t e a II, Bucureşti, 1904, p. 2 9 1 - 2 9 2 . 109 Cf. D u m i t r u Velciu, Ion Neculce, p. 212. liD Cf, M. Costăchescu, Sineştii, în loan Neculce, I V (1924), p. 31 şi acelaşi Goeştii, în loan Neculce I I I (1923), p. 41 — 42. 111 Cf. Biblioteca Academiei R . S. R o m â n i a CXX-135. Docum e n t u l a fost publicat de Iulian Marinescu, op. cit., p . 80 — 81, doc. 35. 112 Documentul, în colecţiile Bibliotecii Academiei sub c o t a CXX-137, este r e d a c t a t de m î n ă străină, d a r s e m n a t c i t e ţ , deşi t r e m u r a t : I o n Neculce b i v - v o r < n i ) c . A fost publicat de Iulian Marinescu, op. cit., p. 81 — 82, nr. 36.
108

107

46

L a m o a r t e a sa, î n t î m p l a t ă în acelaşi an, 1745, Neculce. avea 73 de ani. A fost îngropat la Prigoreni, alături de soţia sa, unde. în 1934, i-au fost găsite osemintele u 3 . P r o b a b i l că încă în v i a ţ ă fiind şi-a î m p ă r ţ i t averea la cei trei feciori: Gavril, Ilie şi Alexandru, p e care îi v a fi rostuit la casele lor 1 1 1 şi că a c t u l de î m p ă r ţ e a l a averii r ă m a s ă d e p e u r m a cronicarului, despre care vorbeşte Ilie, într-un d o c u m e n t din 12 i a n u a r i e 1746, se referă la resturi d e avere, r ă m a s e în s e a m a capului familiei, p î n ă lâ stingerea acestuia din viaiţă 1 1 5 . Feciorii nu s-au ridicat la nivelul t a t ă l u i . N u m a i Alexandru (singurul care a a v u t urmaşi) a a j u n s p e t r e a p t a onorurilor p î n ă la d e m n i t a t e a cronicarului, aceea d e m a r e vornic l l e . P r i n el familia Neculce şi-a p e r p e t u a t n e a m u l p î n ă a p r o a p e de zilele noastre 117 . D a r m o n u m e n t u l nepieritor, p e care v r e m e a nu 1-a m ă c i n a t nici nu 1-a s u r p a t , ci. 1-a f ă c u t din zi în zi m a i strălucitor, p e m ă s u r ă ce generaţii d u p ă generaţii s-au a d ă p a t din izvorul său de f r u m u s e ţ i , opera sa, îi t r a n s m i t e a m i n t i r e a cu m a i m a r e fidelitate decît a r fi făcut-o cei m a i d e v o t a ţ i u r m a ş i . De această operă v o m încerca să ne ocup ă m în cele ce u r m e a z ă . Letopiseţul Ţării Moldovei, u l t i m a cronică de proporţii scrisă, în veacul al X V I I I - l e a , d u p ă aceea a m u l t î n v ă ţ a t u l u i Nicolae Costin, c o n t e m p o r a n u l său, a fost p r i v i t ă mai ales ca o creaţie l i t e r a r ă — cea m a i î n a l t ă a vechii noastre l i t e r a t u r i — şi mai p u ţ i n ca u n izvor n a r a t i v istoric, c u m este în realitate. De aici n u m ă r u l relativ m a r e d e studii critice care au a p ă r u t în ultimii douăzeci de ani, scrise evident, d e condeie alese, şi lipsa a p r o a p e t o t a l ă d e consideraţiuni privitoare la valoarea, d o c u m e n t a r ă a cronicii. Letopiseţul lui Neculce nu este nici p e d e p a r t e u n izvor n a r a t i v singular, p e n t r u p e r i o a d a istorică la care se referă. î n a f a r a izvoadelor, a d i c ă a micilor cronici de familii boiereşti, sau d e domni, cele mai m u l t e p i e r d u t e astăzi sau absorbite de letopiseţe, t o p i t e în

113 Cf. D u m i t r u Velciu, Ion Neculce, p. 215. Prigorenii sînt moşteniţi, de feciorul său Alexandru, apoi de fiul acestuia Vasile (zis M u t u ) , p e care îl găsim în v i a ţ ă în februarie 1800, apoi de Cons t a n t i n Neculce (feciorul lui Vasile, p e care îl întîlnim pînă în 1849). Urmaşul lui Constantin Neculce, s p ă t a r u l Iancu, vinde Prigorenii în acelaşi a n lui Iorgu Voinescu. Cf. M. Costăchescu, Satul Prigoreni, p. 6 3 - 6 8 . 1)1 Cf. I. Tanoviceanu, Contribuţiuni la biografiile unora din cronicarii moldoveni..., arborele genealogic de la finele studiului; 115 Ibidem, p , 14. 116 Cf. D. Velciu, Ion Neculce, p . 155. 117 Cf. M.. Costăchescu, Satul Prigoreni..., p. 69,. u n d e aminteşte p e urmaşii cronicarului de la finele sec. X I X . . ;

47

cuprinsul larg al acestora Vasile Demian, Miron c o n s t a t ă m existenţa

(cum au fost izvoadele lui Tudosie D u b ă u , logofătul
11S

, sau izvodul

Costăchesc119), lui (1661 •—1705), a Moldovei ano121

următoarelor

cronici scrise fie înaintea
120

Neculce, fie o d a t ă cu el: Cronica racoviţeană-buhuşească a t r i b u i t ă p e vremuri lui Nicolae Muşte dintre anii nimă Amiras
122

;

Cronică

1661-1709,

a t r i b u i t ă lui Nicolae Costin (1695—1754)
123

; Cronică

a Moldovei

de la 1661 pînă

la 1729, a t r i b u i t ă lui Alexandru . Mai p o t fi aminm

: Cronica Ghiculeştilor

t i t e d o u ă istorii paralele a Ţării R o m â n e ş t i şi a Moldovei c u m şi trei cronici oficiale, f o a r t e l i m i t a t e în t i m p r a p o r t u r i de d e p e n d e n ţ ă , cu excepţia Cronicii p e care a folosit-o d r e p t schelet p e n t r u p r i m a p a r t e a
125

,

pre-

. Se ştie de m u l t

că între cronica lui Neculce şi celelalte izvoare n a r a t i v e nu există racoviţene-buhuşeşti, Letopiseţului126),

118 Cf, C. Giurescu, Contribuţiuni la studiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin, Tudosie Dubău, Vasile Demian), în Analele Acad. Rom., m e m . secţ. ist,, s. I I , t o m . X X X (1908), p. 2 7 3 - 3 0 9 . Ibidem, Izvoadele lui Tudosie Dubă,u, Miron logofătul şi Vasile Demian, în Bulet. Com. ist. a României, I, p . 165—214. A se vedea si D. Velciu, Izvodul lui Miron logofătul, în Revista de istorie si teorie 'literară, X X V (1976), nr. 1, p . 4 5 - 5 0 . 119 Vezi C. A. Stoide, Izvodul Costăchesc, în Studii si articole de istorie, VI (1964), p. 7 - 4 5 . 120 P u b l i c a t ă u l t i m a oară d e c ă t r e C. Giurescu într-o ediţie critică sub titlul Letopiseţul Ţării Moldovei de la Istratie Dabiia pînă la domnia a doua a lui Antioh Cantemir (1661 —1705), Bucureşti, 1913, 112 p. 121 Cf. M. Kogălniceanu, Letopisiţe..., II, p. 3 — 77. 122 Cf. Cronica anonimă a Moldovei 1661 — 1729 (Pseudo Amiras ), studiu si ediţie critică de D a n Simonescu, Bucureşti, 1975, 170 p . 123 Cf. Cronica Ghiculeştilor. Istoria Moldovei între anii 1695— 1754. T e x t grecesc însoţit de t r a d u c e r e a românească, cu p r e f a ţ ă , introducere, glosar şi indice. E d i ţ i e îngrijită de Nestor Camariano şi A r i a d n a Camariano-Cioran, Bucureşti, 1965, L V -f 808 p. 124 Cf. Istorie paralelă a Ţării Româneşti şi a Moldovei sau Letopiseţul Ţării Româneşti şi a Moldovei (1290—1724) atribuită lui Axinte Uricariul şi Istorie paralelă a Ţării Româneşti ji a Moldovei (1290—1733) scrisă de cămăraşul Vasile Buhăescu p e n t r u Constantin Mavrocordat. U n a a lui Nicolae Costin, De domnia lui Nicolae Alexandruvodă in Ţara Moldovei (1710— 1712), utilă p e n t r u cercetarea cronicii lui Neculce din aceşti doi ani, alta a lui Axinte Uricariul cons a c r a t ă celei de a doua domnii a lui N . Mavrocordat (1712— 1716) şi ultima, a lui Nicolae Chiparissâ, p e n t r u anii 1716— 1717. 126 Cel care a p u s lucrurile la p u n c t în legătură cu folosirea Cronicii racoviţene-buhuşeşti de către Neculce a fost istoricul C. Giurescu în introducerea la ediţia sa critică din 1913. Vezi nota 120.

48

î n Predoslovia

sa, scrisă c u m v o m m a i a v e a prilejul să subliniem,

d u p ă elaborarea întregii opere, i n t r o d u c e r e care ni s-a p ă s t r a t doar în d o u ă copii, Neculce m ă r t u r i s e ş t e însă că scriind „întru pomenirea domnilor" p î n ă la D u c a - v o d ă cel b ă t r î n (pînă la sfîrşitul domniilor acestuia!) s-a folosit şi el de „nişte izvoade ce au a f l a t la unii şi alţii", adică de mici cronici, p e care nu le precizează. P o a t e că unele vor fi a p a r ţ i n u t familiei sale (lui l o r d a c h e Cantacuzino, sau lui Gavrilaş Mateiaş), sau vor fi fost scrise de E n a c h e grămăticul, t a t ă l său vitreg, şi le v a fi găsit d u p ă m o a r t e a acestuia. Alte ştiri, p r e t i n d e Neculce, le deţine „din audzitele celor b ă t r î n i boiari". Aceasta ne duce la concluzia că el a v e a obiceiul să-şi facă însemnări şi că şi-a r e d a c t a t cronica, f o a r t e probabil, în e t a p e . Bănuielile ne obligă să revizuim ideea p e care a î m b r ă ţ i ş a t - o quasi u n a n i m i t a t e a cercetătorilor cu p l i v i r e la v r e m e a cînd a fost scrisă opera. Deocamd a t ă să a r u n c ă m o privire a s u p r a celei dintîi p ă r ţ i a Cronicii racoviţene-buhuşeşti, Amiras. Letopiseţului Nicolae şi să încercăm să r e ţ i n e m eventuale d a t e sau f a p t e ce n u a p a r ţ i n din care a u izvorît şi Pseudo Costin şi Alexandru

P r i m a domnie, aceea a lui D a b i j a - v o d ă , ne dezvăluie de la primele rînduri izvorul de b a z ă folosit:

CRONICA RACOVIŢEANĂ-BUHUŞEASCĂ

„LETOPISEŢUL"

LUI NECULCE

„ D u p ă m o a r t e a lui Ştefăniţă-vodă, fiul lui Vasile-vodă, a u t r i m e s bcerii p r e Chiriţa Draco Ruset, c u m s-au zis, la P o a r t a împărăţiei, cu r u g ă m i n t e a de la ţ a r ă şi de la boeri să le dea d o m n de ţ a r ă . . . " 127

„ D u p ă m o a r t e a lui Ştefăniţ ă - v o d ă , ficiorul lui Vasilie-vodă, în a n u l 7170 < = 1661), a u trimis boiarii la P o a r t ă p r e Chiriţa Drace, cu r u g ă m i n t e d e la boiari şi d e la ţ a r ă , p r e cine or v r e a îei să le dea d o m n u de ţ a r ă . . . " 1 2 8

Şi nu n u m a i acestea, ci şi altele, în care p a n a b ă t r î n u l u i nostru cronicar a i n t e r v e n i t încă şi mai p u ţ i n , c u m este s f a t u l p e care îl d ă marele postelnic S t a m a t e lui Dabija-vodă, f u g a r de la L e v a şi

127

Cf. Letopiseţul
:

Ţării p . 195.

Moldovei...,

editat

de C. Giurescu,

p . 53.
128

Cf. ed. de faţă,

49

înclinat să pribegească în Polonia î m p r e u n ă d o m n u l Ţării R o m â n e ş t i :
CRONICA RACOVIŢEANÂ-BUHUŞEASCĂ

cu Grigore

Ghica

„LETOPISEŢUL" LUI NECULCE

„Să nu fugi, m ă r i a - t a , ce să t e întorci înnapoi la vizirul, că apoi p o a t e să vie din u r m ă p o r u n c ă de la vizirul la ţ a r ă să t e p r i n z ă ; ce lasă p r e Grigoriev o d ă să f a c ă ce ştie el..." 1 2 9

„Să nu fugi, mărie-ta, ci să t e întorcii înnapoi la viziriul, că apoi p o a t e să vie din u r m ă poroncă la ţ a r ă să t e p r i n d z ă ; ci s ( ă > laşi pi Gligorie-vod<ă> să fac<ă> el ce ştie..." 130

N u v o m exemplifica cu alte c i t a t e d e p e n d e n ţ a lui Neculce d e cronica a m i n t i t ă . Vom observa şi noi, a l ă t u r i d e m a j o r i t a t e a istoricilor literari, lărgirea s u b s t a n ţ i a l ă a capitolelor, prelucrarea acest o r a în stilul fermecător, propriu primului nostru a u t e n t i c scriitor şi folosirea tradiţiilor orale: „audzitele celor b ă t r î n i boiari". Spre deosebire de Cronică, Neculce a m i n t e ş t e a n u l învestirii lui D a b i j a - v o d ă ca d o m n : 7 l 7 0 < ( = 1661), t o a m n a , a d ă o g ă m noi, d a r omite precizarea Cronicii c ă t r i m i s u l la Ţarigrad, Chiriţă Drace, făcea p a r t e d i n t r e R u s e t e ş t i : este viitorul d o m n Antonie-vodă R u set m . Capitolul cuprinde în plus n u m e r o a s e ştiri cu privire la Cantacuzini, p e care le deţinea, evident, de la rudele sale. E s t e menţion a t ă căsătoria feciorului vitreg al lui Dabija-vodă, L u p a ş c u (fiul d o a m n e i Dafina, din căsătoria ei cu boierul D u m i t r u Buhuş), cu fiica m a i m a r e a lui l o r d a c h e Cantacuzino, b u n i c u l cronicarului, încuscrirea, zice Neculce, i-a a d u s lui l o r d a c h e boieria de mare s p ă t a r . L a p u ţ i n ă v r e m e însă (în 1664,, precizăm noi) l o r d a c h e a m u r i t , r e g r e t a t de toţi, căci, deşi era grec, era om b u n şi făcea opoziţie domniei p e n t r u p ă m î n t e n i , adică p e n t r u boierii d e ţ a r ă . I n t e r e s a n t ă sub r a p o r t istoric este r e l a t a r e a procesului ce a a v u t loc la Viena (unde se stabilise Grigore Ghica, în final, d u p ă p r i b e g i r e a în Polonia) între stolnicul C o n s t a n t i n Cantacuzino şi •Grigore Ghica, acuzat, d e omorîrea la Snagov a postelnicului Con-

Letopiseţul, ed. Giurescu, p. 54 — 55. Cf. ed. de faţă, p. 200. 131 Sublinierea la Pseudo Nicolae Costin. Vezi Letopisiţile..., t o m . I I p . 15. A se vedea şi R a d u Popescu, Istoriile domnilor .Ţării Româneşti, ediţie critică de Const. Grecescu, Bucureşti, 1963, p . 165. Cf. si C. C. Giurescu, Istoria românilor, voi. I I I , p a r t e a I, Bucureşti, 1942, p . 144.
129 130

50

s t a n t i n Cantacuzino. P o v e s t e ş t e Neculce că la procesul ţ i n u t „înai n t e a D i v a n u l u i împărătesc", Grigore Ghica, plîngîndu-se că nu este v i n o v a t şi că este n ă p ă s t u i t d e stolnic, acesta a c u m p ă r a t o slugă a lui Grigore Ghica, a n u m e p e l o n a ş c o Cap de ghindă, care a d e p u s m ă r t u r i e î m p o t r i v a stăpînului său (dar m ă r t u r i e d r e a p t ă , p e n t r u că, într-adevăr, postelnicul fusese omorît n e v i n o v a t la Snagov). Socotit vinovat, fostul d o m n al Ţării R o m â n e ş t i şi-ar fi p i e r d u t şi capul d a c ă u n prieten n u l-ar fi s f ă t u i t să t r e a c ă la catolicism. „Şi — conchide Neculce — aşea, priimind, ş-au d a t şi u n copil la î m p ă r a t u l , d e l-au b o t e d z a t şi i-au p u s şi n u m e copilului Leopold» p e numele î m p ă r a t u l u i " 132 . D a r d u p ă o vreme, Grigore Ghica s-a d u s la Constantinopol şi, c u m p ă r î n d u - i p e turci, a o b ţ i n u t p e n t r u a d o u a oară d o m n i a . Detaliile numirii, consemnate sec şi de Cronica racoviţeană, c a p ă t ă la Neculce f o r m a unei povestiri de a v e n t u r i de cea mai aleasă calit a t e , d e m n ă de o antologie a genului. Predecesorul lui Ghica, „Antonie-vodă d e n Popeşti", u n e a l t ă docilă în mîinile Cantacuzinilor şi p l ă t i t de vistierie cu cîţiva gologani p e zi, de cheltuială, este mazilit şi p o r n e ş t e la Ţarigrad însoţit de marii boieri din care u r m a s ă se aleagă u n domn, d u p ă obicei. Aceştia n u ştiau însă că fostul d o m n este la Constantinopol şi m a i p u ţ i n că a s c u l t ă de d u p ă o p e r d e a t o a t ă conversaţia lor cu vizirul. î n t r e b a ţ i de vizir, u n d e p o a t e fi Grigore Ghica şi dacă nu care c u m v a l-ar vrea domn, boierii a u început să-1 î n j u r e şi să s p u n ă că nici î n t r - u n caz n-ar a v e a nevoie d e el. A doua zi Cantacuzinii, alegîndu-1 p e Drăghici de d o m n şi prezentîndu-se cu el vizirului, d u p ă i n v i t a ţ i a f ă c u t ă în ziua precedentă, acesta 1-a scos p e Grigore Ghica şi 1-a î m b r ă c a t cu c a f t a n . I a r p e boieri i-a d a t p e t o ţ i p e m î n a lui. N u m a i Şerban, viitorul d o m n . a scăpat, a v e r t i z a t în u l t i m a clipă d e u n prieten, d a r f ă r ă să-i p o a t ă a n u n ţ a şi p e ceilalţi. Şi, c o n t i n u ă Neculce singur, p e Drăghici 1-a omorît, iar p e ceilalţi i-a închis şi i-a s u p u s la b ă t ă i şi t o r t u r i . Acelaşi t r a t a m e n t a fost aplicat şi soţiei lui Ş e r b a n logofătul şi celorlalte„giupînese" 133 .

132 Cf. ed. de faţă, p. 202. R a d u Popescu şi Anonimul cantacuzinesc, cele d o u ă cronici m u n t e n e de c a r e s-ar fi p u t u t folosi Neculce, nu amintesc de acest proces. 133 P e n t r u a d o u a numire a lui Grigore Ghica pe t r o n u l Ţ ă r i i R o m â n e ş t i să se v a d ă Istoria Ţării Româneşti (1290—1690), Letopiseţul Cantacuzinesc, ediţie critică de C. Grecescu şi D. Simonescu, Bucureşti, 1960, p. 164, u n d e nu se face însă nici o aluzie la î m p r e j u rările numirii. Cît despre Drăghici spătarul, s p u n e aceeaşi Istorie, la p . 157, acesta fusese o t r ă v i t la Constantinopol încă în a n u l 1668. Mai a p r o p i a t ă — d a r d e p a r t e de a p u t e a fi socotită izvod p e n t r u Neculce — este povestirea episodului în Cronica lui R a d u P o p e s c »

51

T o t Neculce precizează c ă D a b i j a - v o d ă , fiind originar din ţ i n u t u l P u t n e i şi ştiind că oamenii care c u l t i v a u v i a realizează v e n i t u r i b u n e din vînzarea vinului, a i n t r o d u s p e n t r u p r i m a d a t ă o d a r e nouă, pogonăritul, „de p o g o n cîte u n leu să d e a " . C u m d a r e a se aplica n u m a i răzeşilor, Neculce nu-şi înmoaie condeiul în venin, ca în alte situaţii c a r e li vor p r e j u d i c i a şi p e boieri. Neculce a lăsat p o s t e r i t ă ţ i i c î t e v a a m i n t i r i , p e care le deţinea de la bătrîni, despre calităţile lui D a b i j a - v o d ă . E r a om milos. Trim i t e a mîncare oamenilor săraci p e care îi vedea lucrînd p r i n curte, socotind că a u flămînzit şi că n-au cu ce să-şi c u m p e r e cele necesare. P o d g o r e a n de naştere, nu d i s p r e ţ u i a vinul b u n , b ă u t din oală de l u t . î n s ă din pricina vinului, nu a oalei, judecăţile Divanurilor de d u p ă a m i a z ă „nu cădeau t o a t e p r e a cu l a u d ă " . E r a u n om integru, căruia nu-i plăceau minciunile şi nici r ă u t ă ţ i l e . Vom c o n t i n u a să răsfoim paginile consacrate domniilor lui Gheorghe Duca, din care S a d o v e a n u a croit u n r o m a n istoric, şi v o m c ă u t a să d e s p r i n d e m p a r t e a ce revine exclusiv cronicarului p r e c u m şi valoarea ei i n f o r m a t i v ă . Primele d o u ă domnii ale lui Gheorghe D u c a (1665—1666 şi 1668— 1672) p o t fi t r a t a t e î m p r e u n ă . î n t r e ele nu se i n t e r p u n e decît aceea a lui Iliaş-vodă, care nu ocupă în Letopiseţ decît trei pagini. A treia domnie însă, p o v e s t i t ă f o a r t e p e larg şi cu implicaţii deosebite, inclusiv de istorie universală, care se situează d u p ă domniile lui Ştefan Petriceicu şi a lui D u m i t r a ş c u Cantacuzino, n-ar p u t e a fi l e g a t ă de cele dintîi decît în mod artificial. Originea r u m e l i o t ă a lui Gheorghe Duca, p r e c u m şi începuturile sale modeste sint subliniate d e Neculce d u p ă Cronică. Singurul element în p l u s este a n u l urcării p e t r o n : 7174 < = 1665), în t o a m n ă . Precizări p r i v i n d împrejurările, a p r o a p e ridicole, ale mazilirii din p r i m a d o m n i e — o spionare a hanului, c e r u t ă de P o a r t ă , care s-a întors î m p o t r i v a lui — ne d ă Neculce: nu hanul, ci p a ş a de Vozia a t r i m i s scrisorile la Ţ a r i g r a d . Dar p î n ă să se lămurească lucrurile, căci vizirul de la care primise însărcinările respective era plecat în campanie, D u c a a r ă m a s f ă r ă scaun. î n ceea ce priveşte a d o u a domnie este de observat f a p t u l că Neculce n u t r a t e a z ă cu interesul la care ne-am fi a ş t e p t a t răscoala

(p. 145— 146), cu care h a t m a n u l lui Cantemir se înrudeşte temperam e n t a l . Despre Drăghici precizează şi R a d u Popescu că a m u r i t la Constantinopol fie o t r ă v i t de greci, fie mai degrabă de ciumă „dupre c u m în u r m ă s-au dovedit" (p. 136). Aceste nepotriviri de situaţii ne obligă să folosim Letopiseţul lui Neculce cu oarecare p r u d e n ţ ă cînd este v o r b a de rudele sale munteneşti, c u m a u observat, de altfel, a p r o a p e t o ţ i istoricii literari din zilele noastre.

52

orheienilor şi a lăpuşnenilor, condusă de serdarul Mihalcea Hîncul şi medelnicerul Apostol D u r a c (Neculce zice serdar), deşi aceasta era î n d r e p t a t ă î m p o t r i v a grecilor veniţi cu D u c a - v o d ă de la Ţarigrad. R e d ă f a p t e l e n u m a i d u p ă Cronica racoviţeană-buhuşească, deşi avem t e m e i u r i să credem că el a cunoscut m a i m u l t e detalii ale mişcării. P ă r e r e a noastră este că răscoala fiind î n d r e p t a t ă şi î m p o t r i v a marii boierimi (se şi spune, de altfel, că a f u g i t toată boierimea, şi că răsculaţii au i n t r a t prin casâli boiereşti), Neculce, din solidaritate de castă, nu s-a b u c u r a t de succesele insurgenţilor şi că în sine a d e z a v u a t mişcarea micii boierimi. E s t e v o r b a de acea boierime despre care Neculce v a vorbi cu dispreţ în d o m n i a lui C o n s t a n t i n Cantemir (mojicii, codrenii şi gălăţenii) d a r care v a fi element de discordie în t o a t ă p e r i o a d a p r e m e r g ă t o a r e domniei lui Dimitrie Cantemir. E s t e mica boierime p e care se v a sprijini Dimitrie Cantemir în 1711 şi care îl v a însoţi, în n u m ă r destul d e mare, în Rusia. Neculce p o m e n e ş t e în plus, f a ţ ă de Cronică, despre încercările p e care le-a f ă c u t marele vizir Koprulii (apelînd p e n t r u a c e a s t a şi la Duca-vodă) p e n t r u a-1 d e t e r m i n a p e s u l t a n să r e n u n ţ e la gîndul cuceririi Cameniţei, d a r f ă r ă succes. I n p l i m b a r e a sultanului la Iaşi, descrisă cu m a i m u l t ă culoare d e c ă t r e Neculce, decît o f a c e Cronica, acesta a d a o g ă şi detaliul că hogea a strigat, din clopotniţa bisericii sf. Nicolae, spurcînd-o. Abia în v r e m e a lui A n t o n i e - v o d ă R u s e t biserica a fost r e d a t ă cultului. Cîteva detalii cu privire la rolul j u c a t de Ursache cel b ă t r î n r u d a sa, în mazilirea lui Duca-vodă, lipsesc în Cronică. Din pricina reclamaţiei acestuia d o m n u l a fost b ă t u t şi a s c ă p a t cu v i a ţ a n u m a i d ă r u i n d sultanului — p r i n i n t e r m e d i u l vizirului — o f o a r t e r a r ă b l a n ă neagră d e v u l p e d e Mosc 134 . O f r u m o a s ă p a g i n ă consacră şi u n deplin omagiu a d u c e Neculce predecesorului său, lui Miron Costin, la sfîrşitul capitolului domniei lui D u c a - v o d ă (care lipseşte în întregime din Cronică), cînd îi a t r i buie sjHendida replică, d e u n î n ă l ţ ă t o r p a t r i o t i s m , d a t ă vizirului. Cerîndu-i noului d o m n , Ş t e f a n Petriceicu, u n s f ă t u i t o r d i n t r e boierii ţării p e n t r u felul în care a r t r e b u i a s i g u r a t ă , în viitor, securit a t e a Cameniţei, a c e s t a i 1-a t r i m i s p e Miron Costin. F e r i c i t d e succesul r e p u r t a t , vizirul 1-a î n t r e b a t p e cronicar d a c ă este şi el b u c u r o s d e l u a r e a cetăţii. R ă s p u n s u l lui Miron Costin, de o elegantă demnit a t e şi f r a n c h e ţ e , a r ă m a s p e veci în analele n o a s t r e : „ s i n t e m noi m o l d o v e n i i bucuroşi să s ă l ă ţ a s c ă în t o a t e p ă r ţ i { l ) i cît de m u l t {împăr ă ţ i a ) , i a r peste ţ a r a n o < a ) s t r ă nu ne p a r e binâ să să l ă ţ a s c ă " 185 .

134 Precizarea si la R a d u Popescu, op. cit., p . 151. 135 Cf. ed. de faţă, p. 221.

53

T o t c,u acel prilej, povesteşte n u m a i Neculce, Miron Costin a s a l v a t ţ a r a d e aşezarea trupelor turceşti î n ea, detetminîndu-1 p e vizir să se retragă, iar la observaţiile u n o r a d i n t r e boieri — d u p ă înapoierea de la vizir —, că vor i n v a d a polonezii ţ a r a , replica lui Miron Costin a fost aceea a u n u i diplomat, a u n u i o m de s t a t : m a i bine să p r a d e polonezii ţ a r a , decît „să r ă m î n ă turcii şezători şi să n u se m a i d u c ă " . I n t r e cele d o u ă s c u r t e domnii ale lui Gheorghe Duca, Neculce p r e z i n t ă , c a într-o p a g i n ă din O samă de cuvinte, capitolul domniei lui Iliaş voievod, t o t a l diferit de cel al Cronicii. Iliaş voievod, sărac şi u r m ă r i t d e creditorii t a t ă i u i său — căci unii d o m n i „rămîn săraci d u p ă ce s < ă ) mazîlescu, d i n b l ă s t ă m u l cel m u l t a oamenilor" — îi u r m a coşciugul cu osemintele, p e u l t i m u l d r u m , cînd u n ceauş împ ă r ă t e s c 1-a l u a t şi 1-a d u s la serai u n d e a fost n u m i t d o m n în locul Ducăi-vodă. „ I a r ă pîn-a-1 î m b r ă c a cu c a f t a n u l , f o a r t e r ă u să spăriiasă, că nu ştie la ce-1 duce şi la c6" 188 , P o r t r e t u l f ă c u t lui Iliaş-vodă este acela al u n u i d o m n blînd, darnic, f ă r ă noroc şi sărac. A t î t d e sărac, încît la mazilie, trecînd Dunărea, „n-au fost a v î n d u de cheltuială, s-au fost î n d a t o r i n d u la boerenaşi". Aceasta n u 1-a împiedicat însă — o s p u n e t o t Neculce — ca în t i m p u l domniei să-i p u e p e boierii lui D u c a - v o d ă să d e a „împ r u m u t a r e " , adică să le ia cu î m p r u m u t f o r ţ a t bani, ce nu se m a i restituiau şi, conchide t o t Neculce, „pe care boîari îi a f l a s ă c - a u fostu sfetnici la rădicarea ţărîi a s u p r a tătîne-său, lui Alexandru-vodă, încă nu 16 p r e a c ă u t a cu bin6" 1 8 '. E s t e de presupus că t o a t e datele p r i v i t o a r e la d o m n le deţinea d e la m e m b r i i familiei sale. N u sînt excluse însă nici reminiscenţe ale lecturii cronicelor m u n t e n e ş t i . O extensiune deosebită şî o curioasă p r e z e n t a r e d a t o r ă m lui Neculce în t r a t a r e a domniei lui Petriceicu-vodă. E v i d e n t ă şi aci d e p e n d e n ţ a Letopiseţului său d e Cronica e d i t a t ă d e C. Giurescu. N u m a i că Neculce a d a o g ă elemente istorice noi, p e care nu le găsim în izvoarele n a r a t i v e contemporane, nici în Cronică şi nici în Letopiseţul anonim al Moldovei, a t r i b u i t lui Nicolae Costin. Aşa spre pildă Cronica racoviţeană-buhuşească, r e l a t î n d despre războiul care a a v u t loc între polonezi şi t u r c i în 1673 la H o t i n (polonezii fiind conduşi d e l o a n Sobieski), subliniază că la sfatul ce-a a v u t loc în cortul lui H u s e i n - p a ş a p e n t r u felul c u m u r m a u s ă se p o a r t e ostilităţile, a p a r t i c i p a t n u m a i Grigore Ghica, d o m n u l Ţării

136 Ibidem,, p. 209. Detaliile numirii, ca întregul p o r t r e t moral, se apropie de cele r e l a t a t e de R a d u Popescu, a m i n t i n d în t r e a c ă t de d o m n i a lui Iliaş. Cf. op. şi ed. cit., p . 134. 137 Cf. ed. de faţă, p . 210.

54

R o m â n e ş t i . A m e n i n ţ ă r i l e lui H u s e i n - p a ş a , p e n t r u s f a t u r i l e d a t e n u m a i p e el îl priveau, iar d e f e c ţ i u n e a şi trecerea î n t a b ă r a leşească a fost h o t ă r î t ă n u m a i de m u n t e n i . Neculce vine însă cu precizarea că la s f a t u l lui Husein-paşa a fost prezent şi Ş t e f a n Petriceicu şi, evident, a p a r t i c i p a t cu moldovenii la înfrîngerea turcilor, a l ă t u r i de m u n t e n i şi polonezi. Neculce d e ţ i n e a ştirile din relatările p a r t i c i p a n ţ i l o r la l u p t ă , sau d e la polonezi, din v r e m e a pribegiilor sale în ţ a r a vecină. P u t e a să fie, p î n ă la u r m ă , şi o d e d u c ţ i e logică, d e v r e m e ce Ş t e f a n Petriceicu s-a r e t r a s şi el, o d a t ă cu Sobieski, în Polonia, în t i m p ce Grigore Ghica, m a i iute la m i n t e , a coborît în jos, i-a p ă c ă l i t şi p e polonezi şi şi-a recîştigat şi tronul, făcînd să fie d e c a p i t a t v r ă j m a ş u l său, Huseinpaşa. Sfîrşitul capitolului despre d o m n i a lui P e t r i c e i c u - v o d ă este

t o t a l diferit d e izvodul racoviţesc. E l ne introduce, în p a r t e , în v i a ţ a politică a n e a m u r i l o r sale d i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă , a Postelniceştilor şi, p e de a l t ă p a r t e , ne înfăţişează — p e n t r u a cîta oară? ! — depend e n ţ a domnilor de m a r e a b o i e r i m e : în cazul de f a ţ ă retragerea lui Petriceicu-vodă în Polonia şi părăsirea lui de c ă t r e boieri. Cronica r e l a t e a z ă în cîteva cuvinte că Grigore Ghica a cerut vizirului să-1 lase să se d u c ă la Ţarigrad, ca să-şi v a d ă d o a m n a şi copiii, înainte d e a-şi relua domnia, că o d a t ă a j u n s acolo s-a îmboln ă v i t şi a m u r i t . Neculce p o v e s t e ş t e însă că, întors l a Constantinopol, d o m n u l a a v u t de î n f r u n t a t , într-un proces ţ i n u t la P o a r t ă , acuzaţiile urmaşilor postelnicului C o n s t a n t i n C a n t a c u z i n o cazne şi r ă u t ă ţ i ce li-au f ă c u t " , în a d o u a domnie. R e l a t a r e a acestor întîmplări este f ă c u t ă d e Neculce cu m u l t ă pasiune, m a l i ţ i o z i t a t e şi sarcasm, tratîndu-şî fără menajamente N u ştim neamurile. F r a g m e n t u l p e care îl d ă m este cel m a i incisiv l a adresa Cantacuzinilor, din î n t r e a g a p r i m ă j u m ă t a t e a Letopiseţului. de u n d e a d e ţ i n u t aceste detalii, p e n t r u că ele nu sînt r e l a t a t e de cronicile Ţării R o m â n e ş t i . De altfel ele n-au izul unor a m i n t i r i de lectură, ci m a i d e g r a b ă ale u n o r povestiri, a u z i t e de m u l t . Neculce a r e ţ i n u t situaţiile, stările de l u c r u r i ; p a t o s u l era în el, i a r ironia îi v a ţ i n e isonul ori d e cîte ori v a fi v o r b a de rudele din Ţ a r a R o m â nească, p î n ă d u p ă dispariţia lui Ş t e f a n Cantacuzino şi a t a t ă l u i său, stolnicul, în 1716: „Ce Grigorii-vodă era u n o m harnic şi t a r e , şi s ă m ă ţ u , şi g a t a la r ă s p u n s u şi la t o a t e socotelile, şi să p î r î î a f a ţ ă la f a ţ ă î n n a i n t e a D i v a n u l u i î n p ă r ă t e s c u cu Postelniceştii, cu Şaitaniceştii, cărora le zic-u şi Cantacozineştii. Şi m a i vîrtos giupînesele lor îl p î r î î a î n n a i n t e a Divanului înpărătescu, că li-au fost puittdu p e „pentru

55

giupî n esîe de a u fost cărînd v a r şi piiatrâ, î n p r e u n ă cu ţiganii cei de dîrvală, la curţile domneşti. Ce Grigorie-vodă a u mijlocit cu priiatinii lui şi i a r ă i-au dovedit si i-au p u s iară p r e t o ţ i la poprială. Şi Şerban logofătul iară prinsesîe, d e vâste şi să ascunsâsîe, ca şi întîi. Ce ceauşii înpărăteşti l-au găsit ascunsu în casă la Duca-vodă, în pod, şi de acolo l-au l u a t şi l-au f ă c u t s u r g u n la Crit. Şi m u l t m u s t r a Grigorie-vodă şi să ciortiia cu Duca-vodă, ce să p u n e p e n t r u nişte oameni răi ca aceiîa... N u m a i D u m n e z e u iaste m u l t milostiv, iar apoi de sîrgu întoarce mila sa. Că î n d a t ă s-au războlit Grigorii-vodă şi au m u r i t . Nărocul Cantacozineştilor! Dzicu unii să să fie agiunsu Cantacozineştii cu u n d o f t o r şi să-1 fie o t r ă v i t " 13 8 . Aşadar Dumnezeu a fost milostiv cîtă v r e m e Şeitaniceştii (unchii şi verii săi!) erau la p o p r e a l ă ! Şi ce lehamite şi ciudă în acel „Nărocul Cantacuzineştilor!". Cît despre final, este p r i m a d a t ă , d a r n u singura d a t ă , cînd cronicarul îi acuză p e Cantacuzini d e asas i n a t . Aşa v a m u r i Ş e r b a n C a n t a c u z i n o ; la m o a r t e v a fi trimis t o t d e ei, nepotul lor, C o n s t a n t i n Brîncoveanu. H o t ă r î t , Neculce nu-i v a ierta p e n t r u relele î n d u r a t e de ai săi în t i m p u l pribegiei şi p e n t r u cele suferite d e Moldova din cauza lui Constantin Brîncoveanu, m a i ales, nici p e p a t u l de moarte. D u p ă ce a r ă m a s Petriceicu-vodă singur, boierii moldoveni t e m î n d u - s e d e consecinţele hainirii şi observînd c u m i n ţ e n i a lui Grigore Ghica, s-au h o t ă r î t să-1 părăsească. S-au d u s deci la d o m n şi, invocând pericolul unei posibile invazii t ă t ă r e ş t i , i-au cerut permisiunea să se r e t r a g ă să-şi adăpostească familiile, u r m î n d ca să se î n t o a r c ă din nou în tabăi J ă. L a refuzul semeţ al domnului, care s e b a z a p e oastea poloneză ce era a ş t e p t a t ă să coboare în n u m ă r mare, Miron Costin i-a replicat tăios, în numele t u t u r o r boierilor prezenţi, cu spiritul d e independ e n ţ ă al clasei, cate a f ă c u t m u l t răii Ţărilor R o m â n e : „Ori să fie voia mării-tale, ori să nu fie, noi nu ne v o m lăsa casăli să le îa tăt a r i i " . „Şi s-au închinat şi i-au dzis: « S ă fii măriia-ta s ă n < ă ) t o s » şi a u eşit a f a r ă . . . I a r ă Petriceico-vodă au r ă m a s n u m a i sîngur, num a i cu Hăbăşescul h a t m a n u l şi cu casa lui. Şi au început a plînge şi a b l ă s t ă m a p e Miron şi p e alţii şi a dzice la ce l-au adus..."
139

I a r boierii a u coborît înspre sud, t o c m a i la v r e m e ca să-1 întâmpine p e noul domn, D u m i t r a ş c u Cantacuzino, fostul capichihaiaua

138 139

Ibidem, Ibidem,

p . 231. p. 233.

56

lui Petriceicu-vodă, p u s de P o a r t ă şi v ă r cu I o n Neculce. E r a p r i n noiembrie 1673. Acesta, spune Neculce în capitolul său, m u l t dezvoltat, d a r p o r n i n d t o t u ş i de la Cronică, „era grec ţ ă r i g r ă d e a n d e felul lui, n e a m de î m p ă r a t creştinescu di Ca<n)tacOzoneşti". A s c e n d e n ţ a îl privea, deci, şi p e cronicar. D a r p r e d e s t i n a t să t r ă i a s c ă t o a t ă v i a ţ a la marginea imperialelor sale rude, nu le v a i e r t a acestora destinul care i-a ridicat p e culmi, c u m a fost cazul lui C o n s t a n t i n Brîncoveanu, şi se va. b u c u r a , răutăcios, a t u n c i cînd s o a r t a le v a fi p o t r i v n i c ă . D i n t r e ei cel m a i b a t j o c o r i t — n u cel m a i urît — v a fi D u m i t r a ş c u Cantacuzino. Votti a m i n t i aci ambele domnii şi, d u p ă c u m ne-am p r o p u s , v o m stărui n u m a i a s u p r a p ă r ţ i i originale, a t r i b u i t ă lui Neculce. P r i m a d o m n i e a lui D u m i t r a ş c u Cantacuzino (1674— 1675) este t r i b u t a r ă s u b r a p o r t u l informaţiilor istorice Cronicii şi Izvodului lui Miron l o g o f ă t u l 1 4 0 . Mai m u l t chiar, f r a z e întregi care descriu excesele t ă t a r i l o r trimişi să ierneze în ţ a r ă sînt a i d o m a l u a t e din Cronica racoviţeană; d a r tabloul, în a n s a m b l u , este zugrăvit î n culori p e care nici u n penel c o n t e m p o r a n nu le-ar fi p u t u t r e d a . Se întîlnesc acolo elementele î n t u n e c a t e ale silniciilor t ă t ă r ă ş t i , a m e s t e c a t e cu obiceiurile gospodăreşti ale moldovenilor şi ale polonezilor. Cronica îi învinuieşte p e n t r u t o a t e grozăviile care s-au a b ă t u t a s u p r a ţării p e boieri, şi m a i ales p e Miron Costin logofătul, nu vor a t a c a Moldova. Neculce ridică n ă p a s t a a r u n c a t ă de care n-au v r u t să garanteze domnului, p r i n t r - u n a c t scris, că polonezii Cronică, „Dar a s u p r a marelui său predecesor şi o trece în contul celui m a i dispreţ u i t d i n t r e cîţi d o m n i au s t a t v r e o d a t ă în scaunul Moldovei: acesşte v o r o < a ) v e nu-s nemic, făr<ă> cît Dumitraşco-vodă, fiindu grec tălpiz şi fricos, cu piele d e iepure l a s p a t e (ca alt grec, Constantin Ipsilanti, 50 — 60 d e ani mai tîrziu), şi neavîndu nice o m i l < ă ) d e t a r ă , p u n e a pricini a s u p r a boîarilor ş-a lui Miron, că sfătuescu şi-i bine să ernedze t ă t a r i şi ei n-au priimit să f a c ă zapis. Dar nescarivai poghiiazuri să-l îa din Eşi" (subl. noastră) deşi Cronica,
141

lui

îi

era

voe şi silie spre acela lucru, că s(ă} temea să şadză în Iaşi, să nu vie . Tot Dumidistrugerea idee: traşcu C a n t a c u z i n o este v i n o v a t , cetăţilor Moldovei, d u p ă Neculce, d e

a t r i b u i e vizirului această

„Scris-au a t u n c e viziriul la D u m i t r a ş c u - v o d ă , eşind nemţii din cetăţile Ţ ă r î i Moldovei, să t r i i m i ţ ă să le strice t o a t e , ca a l t ă d a t ă să nu

140 Cf. Letopiseţul Ţării Moldovei, e d i t a t d e C. Giurescu, p. 66— 69, p r e c u m şi Izvoadele lui Tudosie Dubău, Miron logofătul şi Vasile Demian, p. 191—195. 141

Cf. ed- de faţă,

p. 2 3 8 - 2 3 9 .

57

m a i vie oştii să între într-însăle. Aşe să vorovesşte, că m a i m u l t sfatul ş i - n d e m n ă t u r a lui Dumitraşco-vodă au fostu, decît voîa viziriului" 1 4 3 . Un. lung paragraf consacră Neculce stărilor de lucruri din Polonia, greu încercată s u b r a p o r t militar din t o a t e p ă r ţ i l e şi lipsită şi d e u n conducător, d u p ă m o a r t e a regelui Mihail Vişnoveţchi, î n t î m p l a t ă în a n u l 1673. E l povesteşte c u m s-a a j u n s cu turcii la p a c e a d e l a J u r a v n o , cît de mari a u fost pierderile teritoriale ale Poloniei şi c u m a fost ales rege l o a n Sobieski, p r i e t e n al hanului t ă t ă r ă s c . Aceste date, a b s e n t e din izvodul n a r a t i v d e care s-a folosit, Cronica racoviţeană-buhuşească, ne descoperă f a ţ a u n u i istoric bine i n f o r m a t , cel p u ţ i n p e n t r u cazul în speţă, a s u p r a situaţiei din ţările vecine (Polonia, Ucraina, Turcia). Letopiseţul său — c u m bine se ştie — v a cuprinde, mai ales în a doua sa p a r t e , n u m e r o a s e pagini d e istorie universală, care îl vor p l i m b a p e cititor, adesea în tovărăşia unei superbe naivităţi, p e m u l t e din meridianele a t u n c i cunoscute ale globului. Neculce r ă m î n e cel mai p r e o c u p a t d i n t r e cronicarii noştri d e istoria p o p o a r e l o r din j u r ; paginile sale trebuiesc socotite ca dovezi ale dorinţei lui de a cunoaşte şi de a lărgi orizontul cititorilor cărora le era m e n i t ă osteneala sa. Tabloul domniei lui D u m i t r a ş c u Cantacuzino este s u m b r u prez e n t a t a t î t de Cronică, cît şi de Pseudo Nicolae Costin. L a t o a t e cele a m i n t i t e mai sus se a d a o g ă şi introducerea de c ă t r e domn, p e n t r u p r i m a d a t ă în Moldova, a fiscalităţii p e cap de locuitor (capitatio), incluzîndu-i şi p e boieri, nu n u m a i p e oamenii de r î n d u s . Sistemul „hîrtiilor", c u m era n u m i t ă darea, îl vor aplica şi alţii, d a r Neculce p e el îl judecă, mai ales, p e n t r u noutatea, lui. Lucrurile noi, de orice n a t u r ă ar fi — cu a t î t m a i m u l t impozitele — îl d e r a n j e a z ă p e Neculce în cel mai înalt g r a d : „Făc.ut-au acestu d o m n u Dumitraşco-vodă u n obiceiu rău şi spurcat în ţ a r ă , care n-au mai fost p î n ă a t u n c e , de a u d a t hîrtii de sc.riu feţele oamenilor de la mic p î n ' la marâ, care a u r â m a s p o m a n ( a ) lui, d e n-o m a i l a s { ă ) nice u n d o m n u să să uite acea p e d e ( a ) p s ă a s<ă)racilor" 144 . Capitolul consacrat celei de a doua domnii, care n-a d u r a t decît u n a n şi p a t r u luni (febr. 1684—iunie 1685), cuprinde doar cîteva d a t e f u r n i z a t e de Cronică sau de Pseudo Nicolae Costin; el p o a t e fi socotit şi p r i n proporţii, şi p r i n v a r i e t a t e a conţinutului, absolut original. E s t e u n u l din capitolele cele m a i interesante sub

Ibidem, p. 244. E s t e probabil că Neculce a cunoscut şi Cronica Moldtcei dintîi ami 1661 — 1709 (Pseudo Nicolae Costin), u n d e vinovat de distrugerea cetăţilor moldoveneşti este socotit t o t Dumitraşcu Cantacuzino. Cf. M. Kogălniceanu, Letopisiţile..., I I . p.^14. 148 O spune Pseudo Nicolae Costin. Cf, Letopisitile..., I I , p, 15. 144 Cf. ed. de faţă, p . 2 4 5 - 2 4 6 .

58

r a p o r t literar ca şi s u b r a p o r t u l viziunii personale a s u p r a societăţii şi moravurilor acesteia. D u m i t r a ş c u Cantacuzino i n t r ă în Iaşi în t i m p u l unei cumplite f o a m e t e ce d u r a d e trei ani. „ E r a o a m e n i < i ) t o t leşinaţi şi m o r ţ i p e d r u m u r i şi p e uliţi, cît să m î n c a om p e om", scrie Neculce, folosind t e x t u l Cronicii. Din cauza podghiazurilor poloneze gospodarii n-au p u t u t a r a . Cete d e tîlhari a t a c a u drumurile, iar ţ a r a era p u s t i e din sus de Cotnari. L a aceste nenorociri se adăoga şi p r e z e n ţ a perm a n e n t ă a turcilor, care asigurau C a m e n i ţ a cu cele necesare şi care, n e p u t î a d fi satisfăcuţi, d e v a s t a u aşezările boiereşti. A t r e b u i t să vină Şerban Cantacuzino, din Ţ a r a R o m â n e a s c ă , cu „pîne d e a lui, a r a t ă cu plugurile lui, cîteva s u t e d e cară, d e au dus-o la C a m e n i ţ ă " , precizează Neculce. î n Iaşi, din cauza lipsei de lemne de foc, oamenii a u stricat gardurile, acareturile şi „curţile boierilor... de a u arsu tîrgul mai g i u m ă t a t e " . U n t a b l o u m u l t m a i î n t u n e c a t înfăţişează Pseudo Nicolae Costin 145 , care, îl face r ă s p u n z ă t o r , în p a r t e , de această situaţie, p e d o m n , în care „nimica bun nu era... n u m a i lăcomie şi l u ă t u r ă nespusă". I n t e r e s a n t , că deşi sub r a p o r t d o c u m e n t a r capitolul este .mult mai b o g a t decît al cronicilor a m i n t i t e , în ceea ce p r i v e ş t e abuzurile de t o t felul ale lui D u m i t r a ş c u Cantacuzino, Neculce foloseşte u n t o n p o t o l i t în p r e z e n t a r e a lor. E s t e u n ton al neputinţei, al resemnării, p e alocuri al justificării unor situaţii, impus, probabil, de f a p t u l că „boiarilor celor m a r i le a r ă t a dragoste şi cinste". E s t e drept, a d a o g ă Neculce, „că nu-i d a m î n a într-alt chip să f a c ă " . Aşa, în a l doilea a n de domnie, cînd a u început a veni carele t ă t ă r ă ş t i din Bugeac cu mălai de vînzare în Iaşi, d o m n u l a l u a t măsuri corespunzătoare p e n t r u scăderea preţurilor (oprind c u m p ă r a r e a t i m p de trei zile „şi făcînd m i e r ţ a mare"). „Dece a u început săracii oameni a să s ă t u r a . N u m a i era greu, că murie, că era h ă m i s i ţ i " . A încercat să stîrpească tîlharii, chemîndu-1 p e h a t m a n u l B u h u ş , p r i b e a g în Ţ a r a R o m â nească, să-i fie de a j u t o r 146 . D a r acesta refuzînd, D u m i t r a ş c u Can-

Cf. Letopisifile..., II, p . 39. Contradictorie ne a p a r e p r e z e n t a r e a activităţii lui Alexandru B u h u ş în Ţ a r a R o m â n e a s c ă . P e de o p a r t e , acesta r e f u z ă să dea curs invitaţiei lui D u m i t r a ş c u Cantacuzino de-a se întoarce în Moldova „vădzînd vremili neaşădzate... şi fiind şi bolnav... Care i s-au t î m p l a t aşeş şi m o a r t e a acolo, în sat în Ruşi", iar p e de a l t ă p a r t e , îl găsim activ în sprijinirea politicii lui Şerban Cantacuzino de înlăturare a vărului său d e p e t r o n u l Moldovei, chemîndu-i p e boieri, p r i n intermediul lui Gavriliţă vornicul, cu care s-a întîlnit la Focşani, să f u g ă în Ţ a r a R o m â n e a s c ă . Sînt schiţate preliminariile înlocuirii lui D u m i t r a ş c u Cantacuzino cu Constantin Cantemir, a t î t d e b i n e ţ e s u t e de Neculce în paginile ca/pitolului consacrat celui dintîi, d a r d e care ne v o m ocupa la locul p o t r i v i t .
146

145

59

tacuzino, î n b a t j o c u r ă , a n u m i t h a t m a n p e cei „ m a i sărac şi mai p r o s t " d i n t r e boieri, p e Zosin B a ş o t ă , care „ m ă c a r că era de. niiam vechiu (ceea ce în concepţia f e u d a l ă de clasă a ,lui Neculce însemna mult) n u era harnic d e aceia boierie la aceli v r e m i " . Lăcomia domnului, a t î t de v e h e m e n t înscrisă î n Letopiseţul a t r i b u i t lui Nicolae Costin, n u este exemplificată d e Neculce (cu excepţia pomenirii din nou a introducerii fiscalităţii p e persoană), decît p r i n d o u ă cazuri: însuşirea banilor lăsaţi de ctitorii mănăstirii Rîşca şi „ j u d e c a t a " p e care a f ă c u t - o feciorilor vornicului Chiriac S t u r d z a şi mamei lor vitrege p e n t r u nişte b a n i , p e care, p î n ă la urină, i-a l u a t t o t D u m i t r a ş c u Cantacuzino. Nimic din torturile aplicate lui Gavril Brăescu, marele jicnicer, sau lui Toder N a c u , fecior de boier, p e n t r u stoarcerea unor s u m e d e bani, sau de f a p t u l că odăile seimenilor' erau pline de datornici şiliţi, de care a m i n t e ş t e Pseudo Nicolae Costin, nu r ă z b a t e p î n ă la Neculce. î n schimb imoralitatea d o m n u l u i revoltă în cel mai înalt grad p e binecredinciosul cronicar, i a r p o r t r e t u l desfrînatei sale r u d e n-are egal în l i t e r a t u r a n o a s t r ă p r i n ridiculizarea scăderilor, a senilităţii şi decrepitudinei, opuse pretenţiilor sale d e b e r b a n t . V o m m a i întîlni revolta, dezgustul şi d i s p r e ţ u l Iui Neculce f a ţ ă de i m o r a l i t a t e a b ă t r î n e ţ i i a t u n c i cînd v a povesti, cu iz de c u m ă t r ă , v ă d u v i a doamnei Anastasia, soţia lui Gheorghe Duca. î n cazul lui D u m i t r a ş c u Cantacuzino însă, cronicarul este r e v o l t a t n u n u m a i d e afişarea publică a legăturilor sale cu f a t a Arhipoaei, ci şi d e umilinţele p e care le a d u c e boieroaicelor din p r o t i p e n d a d ă , obligate să însoţească crîşmăriţa î n plimbările sale l a vii sau l a ieredeu. N u m a i p u ţ i n scandalos e r a şi obiceiul d o m n u l u i de-a nesocoti posturile, mîncînd carne a l ă t u r e a cu turcii. Şi totuşi, cu t o a t ă r e v o l t a sa, p o r t r e t u l zugrăvit d e Neculce n u este lipsit d e u n oarecare umor, care-i conferă, p a r c ă , u n p l u s de autenticitate: Şi era ora n e s t ă t ă t o r îa voro{a_>vi, tălpiz, a m ă g i t o r , g e a m b a ş d e cei de l a F e n e r din Ţ a r i g r a d . Şi dup-acestea, dup<ă> t o a t e , era b ă t r î n şi c u r v a r . D o < a ) m n a lui era la Ţ a r i g r a d , i a r el aice îşi l u a s ( ă > o f a t ă a unei rachieriţă d e p e P o d u l Vec<hiu>, a n u m e Arhip o < a ) î a , care o chema A n i ţ a , ţiitoare, de o p u r t a în v e d e ( a > l ă î n t r e t o a t ă boerimea, de o ţ i n e a în b r a ţ i , de-o s ă r u t a . Şi o p u r t a cu sălbi d e galbeni şi cu hain6 dă ş a h m a r a n d , ca şlic de sobol şi cu m u l t e o d o ( a > r ă î n p o d o b j t ă . Şi era t î n ă r ă şi f r u m o a s < ă > şi plin<ă> d e suleiman, c a o f a t ă d e rachieriţă. Şi o t r i i m i t e cu car<î>ta d o m n e ( a > s c ă , cu siimeni şi cu vornici şi cu comişi dzuoa amidzidzea m a r i p e uleţi, la feridiu şi p e la m ă n ă s t i r i şi p e la vii, în p r i n b l ă r i . Şi face şi p e boiari de-ş t r i i m i t e giupînesăle cu dînsa. Şi dup<ă> ce vinie de la primblări, t r i i m i t e giupînesilor daruri, c a n a v e ţ e , bilaco<a)s<e), căce i-au f ă c u t cinstea de-au m ă r s u cu

60

M ' Si dup<ă> oe s-au mazilit, au luat-o cu dînsul ş-avx îlTn dînsa ' ' ţ s . a l l m ă r i t a t - o d u p - o slugă a lui, d u p - u n dus-o m în P Ţ a n g r a a cu Srec" iţjtiiţii cetitori, de v i d e ţ i ce îaste omenie şi curvie Cautaţu, ^ a ^ ^ ^ î n gur<ă> n-ave. D i m i n e a ţ a A gtece<a;sc Ve de-i• p u n e a - iu V / ' i a r sara îi desclie cu încrop şi-i p u n e a 11 m e a , c ^ n 6 î p e mas^a>. Şi, din P e r ® p ^ . operei, as p e n compasiune posturile cu turcii de<n>prrân<ă) m î u c a " . numeroşi p e care-i a v e a l a d a t a alcătuirii s c a p e > î n încheiefe, aceste duferoase cuvinte de Moldova lui^ Ştefan, d i n cîte & a ^ ^ cele , ^ mai^ sincere ^
n anilor toate

aşternu , , t a p î n ; c -aceştea ai a v u t ! Ce sorţi de Moldovei, cev narocirc , r D1 ° â m a s om trăitor m tme, de mare mai r t-au cadzut! ouiu , . . , iaste, » ™ mifafe cu a t î t e a spurcăciuni de obicemn ce s<a> t r a g p m astădzi în tine, M o l d o v a ! f e c i o r u l l u i Xordaclie C a n t a c u z i n o si Todetascu r iedeca mazilirea domnului împ rp n f r a t e cu m a m a , lui. JNecuice, u- a -putut f ..„ el era alfa şi omega a t u n c e în Ţ a r a Moldovu , d u p ă c u m n-a deşl ,. ' obi-izurile n u t u t" împiedica nici a o u z u j u •financiare ale acestuia, p *e n t r u care
e a t l a C o n s t a n t i n o p o l c u D u m i t r a ş c u C a n t a c u z i n o , p u s s-o
C "a c 5_ţ re Şerban, d o m n u l Ţării Româneşti. Neculce se Iaca, . ^ r ® ' u i i e l a a d l , e s a unchiului său, care din vistiernicie a răa e «ungi a r e acuv dator cu vreo P " " » 1 de bani, dovadă a corectitudinii sale. s

T

B a

e - u v i n t e de l a u d ă şi p e n t r u Ş e r b a n C a n t a c u z i n o , c a r e d u p ă ar . s -„ moartea ce 1 a { „ t î n m l a t lui T o d e r a ş c u _l a A d r i a n o p o l , i-a a d u s , ,, . ,.a şi i pat oasele cu cheltuiala oa xe - a I n c r e d i n t , a t feciorilor d e 1 l e - a u î n g r o r

« * Risericani. in, măn&strfea Bist-"'-»"' Aceasta, mazilia, _ s-a p r o d.u s. m. u r m a , mter"1 t domnului m u n t e a n la P o a r t a şi a a t r a s d u p ă sine, la ple! / e n ,l c a f e , f e a c ţ .. u a n i i g r e c e ş u , l a c a r e se a s o c i a z ă , e v i d e n t , şi I o n N e c u l c e

ci care se cer explicate. * Xenofobisixml lut Neculce - cînd este v o r b a d e greci - este 4. şi o? a u n a n i m cunoscut a fnst suficient speculat, ca să nu stăruim prea r • , . T>„„;„iie Letopiseţului său a b u n d ă de ironii, b a t • m u l t asupra Im. ± aginuc =ticlietS.ri. stigmatizări, la adresa elementului grecesc, fie el
r „ m e l i o t , insular sau din Tesalia. î n W Neculce nu face

decît să se alinieze atitudinii generale, a d o p t a t e de populaţia ^ t a l r si de boierimea de ţ a r ă împotriva grecilor, v i n o v a ţ i d e relele l a ş i or şi a b ă t u t a s u m f a Moldovei. P r i n ei se exercita exploatarea care s-au pia ai unora dintre domni, cu ei a crescut P o f t i i , ei erau sietnicu. ndiosi u 13, mia delaţiunea si au decăzut, implicit, moravurile

147

Cf. ed. de faţă,

p. 2 9 0 - 2 9 2 .

sănătoase ale societăţii moldoveneşti. L a ei c o n s t a t ă Neculce laşit a t e a , f r i c a de iepure, lipsa d e ruşine. Şi n u n u m a i Neculce, ci şi Cronica a t r i b u i t ă lui Nicolae Costin. De altfel mişcările antigrecesti p e care le înregistrează istoria Ţărilor R o m â n e în veacul al X V I I - l e a grăiesc de la sine. N u este de m i r a r e că la mazilirea lui Dumitraşcu Cantacuzino „s-au f ă c u t mari gîlcevi şi calabalîcu. Fliondor a r m a ş u l şi cu f r a t e - s ă u Gheorghiţă Ciudin, cu M i t r e c ă p i t a n u l , cu Mileştii şi cu alţii a u b u z u r l u i t t o t tîrgul şi slujitorirnea a s u p r a grecilor, t o t cu p i e t r i şi cu beţe, de era c u r t e a domniască plină d e oameni. Şi p e zidiuri sta oamenii, iar grecii t o t în casă şidea, lîngă D u m i t r a ş c o vodă, şi să a s c u n d e a carii p e u n d e p u t e a . Şi m a i vîrtos c ă u t a p e u n grec, p r e a n u m e S a r ă Eni, carele a u f o s t d e a u b ă t u t stupii lui Gavriliţă vornicului şi a u fost d a t ştiubeilor foc... Şi purcegîndu din I a ş i Sară Erii şi a l ţ i greci t o t denaintea lui Husein-beiu mergea, ca să nu-1 p o a t ă lua moldovenii" 1 4 S . Neculce p o v e s t e ş t e cu m u l t u m o r c u m t o t a t u n c i a fost p r i n s de c ă t r e acelaşi F l o n d o r a r m a ş u l u n alt grec, p a h a r n i c u l Mavrodin, care d u p ă ce a fost b ă t u t , d e z b r ă c a t „de l-au lăsat n u m a i cu cămeşe" a fost p u s călare p e u n cal, cu f a ţ a spre coada p e care o ţinea în loc d e f r î u şi p l i m b a t p r i n of aş p î n ă la Copou. Slugile a r m a ş u l u i îi cereau să p r o n u n ţ e o f r a z ă , dificilă p e n t r u u n grec, spre marele haz al spect a t o r i l o r : „Dzi, grece, cal m u r g u la F î n t î n a Bordii, iar el nu p u t e a . . . , ce dzicea « alogo ( = cal, greceşte) m u r g o sto F î n t î n a B o r d i i » 1 4 9 istorice şi artei literare în cronica î n l e g ă t u r ă cu această întîmplare I . C. Chiţimia, î n t r - u n interes a n t studiu consacrat Informaţiei lui Ion Neculce, sa
151 150

m e n ţ i o n e a z ă u n d o c u m e n t descoperit de d o m n i a

în care este r e l a t a t ă o revoltă antigrecească în v a r a anului

1743, în v r e m e a domniei lui C o n s t a n t i n Mavrocordat, p e care însă Neculce o trece sub t ă c e r e — m e n ţ i o n e a z ă a u t o r u l —, din consider a ţ i u n e f a ţ ă de d o m n . Cu acel prilej — s p u n e d o c u m e n t u l — a u fost prinşi m a i m u l ţ i fanarioţi, d a ţ i „pe m î n a ţ ă r a n i l o r di-i p u r t a p r i n t o a t e uleţile t â r g u l u i . î i b ă t 6 şi-i î n v ă ţ a moldovineşte să zică: « Cal m u r g la F î n t î n a Bordei». Şi ei n u p u t 6 zici, ce zicea «alogo m u r g u s t o F u t i n a Bordi ». Şi li d a ţ ă r a n i i p i s p a t e cu toiegile şi li t o t zicea: « Zi, grecule, cal m u r g l a F î n t î n a Bordei » şi ei t o t p i grecie zicea"
152

.

Ibidem, p . 2 9 8 - 2 9 9 . Ibidem, p . 300. 150 P u b l i c a t în v o l u m u l său Probleme de bază ale literaturii române vechi, Bucureşti, 1972, p. 315—338. 151 P ă s t r a t în fondurile Bibliotecii Academiei sub cota CCCLX-8. 152 Cf. I . C. Chiţimia, Probleme de bază..., p. 321.
149

148

62

Kăscoala respectivă a r fi a v u t loc cu prilejul mazilirii lui Cons t a n t i n M a v r o c o r d a t şi cu a p r o x i m a t i v doi a n i î n a i n t e de m o a r t e a cronicarului, cînd Letopiseţul său era r e d a c t a t . D o c u m e n t u l , i n t i t u l a t Carte de blăstăm în contra grecilor de la 7251, noemv(riey 8, a r fi f o s t scris de Teodor Sion m r ^ f l n i c e r u l 15S, ca u n a n g a j a m e n t al semnatarilor (care a d u n a s e r ă p e s t e 5.000 de oameni, î n a r m a ţ i c u t o t felul de arme) de a l u p t a î m p o t r i v a grecilor. I n realitate d o c u m e n t u l este u n fals, o mistificare, destul de grosolană, r e d a c t a t ă , d u p ă t o a t e p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e paleografice, de u n m e m b r u al familiei Sion, p e la 1830 — 1840. E s t e ştiut, de m u l t , încă din veacul t r e c u t , că Sioneştii erau meşteri în falsuri, d a r nu de ei ne o c u p ă m . C r e d e m că A n t o h i Sion este a u t o r u l celui de f a ţ ă . Cîteva elemente de f o n d sînt s u s p e c t e : m a i întîi nici u n alt docum e n t , nici m ă c a r narativ, nu a t e s t ă o mişcare antigrecească în anul 1743, n e c u m u n a la care să fi p a r t i c i p a t — c u m s p u n e document u l —, 5.374 de oameni, nici mai mulţi, nici mai p u ţ i n i . î n al doilea rînd, unele n u m e a m i n t i t e , c u m este grecul M a v r o d i n , sau l o n a ş c o Cap de Ghindă, sînt p e r s o n a j e din Letopiseţul lui Neculce, care au t r ă i t cu 60 — 70 de a n i î n a i n t e de Const. M a v r o c o r d a t . î n sfîrşit, n u m ă r u l semnatarilor, peste 150, numele lor şi calitatea acestora sînt, ca restul t e x t u l u i de 7 pagini de coală, simplă invenţie. T o t d e la Neculce a l u a t , evident, şi expresia stîlcită a grecului, p e care o aduce cu a t î t e a decenii m a i a p r o a p e . De altfel familia Sion poseda, cu siguranţă, u n t e x t al Letopiseţului, căci îi găsim copiind p e unii d i n t r e ei, la 1804, u n e x e m p l a r : este manuscrisul 114 al Academiei, însemnat în a p a r a t u l critic cu sigla G 154. Dar, r e v e n i n d la Neculce, acesta r e l a t e a z ă că M a v r o d i n p a h a r nicul nu s-a speriat p r e a t a r e d e cele p e t r e c u t e , că s-a întors în Mold o v a şi s u b alţi d o m n i — inclusiv sub d o m n i a lui Mihail R a c o v i ţ ă — „ p î n ă ce a u m u r i t de b ă t r î n şi n u s-au m a i p u t u t c u r ă ţ i ţ a r a de dânsul". Şi îşi completează astfel p a h a r u l urii sale, î n d r e p t a t e î m p o t r i v a cioGoimii greceşti (cum bine o defineşte Ş e r b a n Cioculescu): „Aşia socotescu eu cu firea m e a această p r o a s t ă : cîndu a v r e a D u m n e z e u să f a c ă să nu fie r u g i n ă p e fier, şi t u r c i în Ţ a r i g r a d să nu fie, şi luppii să nu mînînce oile în lume, a t u n c e a p o a t e n u vor fi nici greci în Moldova şi în Ţ a r a Munteniască, nici or fi boiari, nici or p u t e a mînca aceste doao ţ ă r i , c u m le mînîncă. I a r alt liac n-au r ă m a s cu condeiul

153 jŢj vorbeşte la persoana întîi, r e l a t î n d găsirea lui M a v r o d i n sub p a t u l doamnei (curios lucru, t o t Mavrodin îl chema şi p e acesta, c a p e eroul lui F l o n d o r a r m a ş u l ! ) .
154 Cf. Nota asupra ediţiei noastre, p . 141 — 142. Cu privire la familia Sion să se v a d ă suita de cinci articole ale lui Şerban Cioculescu, r e u n i t e în volumul Varietăţi critice, p . 137— 176.

63

mieu să m a i pomenescu, ca să p o t gici. F o c u l îl stingi, a p a o ezăşti şi o a b a ţ i p e a l t ă p a r t e , vântul cînd b a t e , t e d a i în lături, î n t r - u n a d ă p o s t , şi t e odihneşti, soarele i n t r ă în nuor, n o a p t e a cu întunerecul trece şi să face iar l u m i n ă ; iar la grec milă sau omenie, sau d r e p t a t e , sau nevicleşug, nici unele de aceste nu sînt, sau frica lui Dumnezeu, N u m a i cîndu nu p o a t e să f a c ă r ă u să a r a t ă cu blîndeţe, i a r i n i m a şi. firea, t o t cît aru p u t e a iaste să f a c ă r ă u t a t e . C ă u t a ţ i d e cetiţi la hronograful grecescu, de v ă încredinţaţi şi m a i bine, p e cînd a u fost grecii puternici şi î m p ă r ă ţ i î a era a lor, ce făcea p r e a t u n c e a şi ce l u c r a ! " 155 D a c ă este să explicăm, să justificăm, a n t i p a t i a cronicarului f a ţ ă de elementul grecesc t r e b u i e să a d e r ă m la opinia lui Ş e r b a n Cioculescu, cu privire la „ d r a m a de familie" a pribegilor moldoveni la rudele b o g a t e din Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi să a c c e p t ă m p u n c t e l e d e vedere, p e care le socotim cît se p o a t e de logice, ale criticului Valeriu Cristea 156 . î n t r - a d e v ă r , b u n i c a sa, „ b ă t r î n a lordăchioaia", f a t a lui Mateiaş, b u c o v i n e a n c ă neaoşe „1-a sustras p e Neculce din r a z a focarelor de grecizare ale familiei sale" 157 , d u p ă ce ea a r ă m a s v ă d u v ă şi d u p ă ce neamurile sale greceşti din Moldova şi din Ţ a r a R o m â nească îşi vor fi dezvăluit m u n ţ i i de egoism, r ă u t a t e şi lăcomie, a t î t d e l i m p e d e v ă z u t e de cronicar 15 8 .

155 Ed. de faţă, p. 301 — 302 Cît priveşte aluzia la Hronograful grecesc, se cere a m i n t i t f a p t u l — care schimbă optica noastră cu privire la limitele orizontului său cultural — că Neculce este autorul, in parte, al unei copii de Cronograf tip Danovici, p ă s t r a t în colecţiile Bibliotecii Academiei R . S. R o m â n i a sub cota 4793 şi realizată, probabil, d u p ă întoarcerea sa din pribegie, sau chiar mai devreme, cînd era încă în Polonia, d a t ă fiind vigoarea scrisului său, f o a r t e urît, d a r perfect lizibil. Cf. Un manuscris inedit al cronicarului Ion Neculce, în Analele Universităţii „C. I. Parhon", Bucureşti, seria ştiinţelor sociale. Filologie. VI (1957), nr. 10, p. .35 — 46. 156 Cf. Introducere în opera lui Ion Neculce, Bucureşti, 1974, 93-96. 157 Ibidem, p . 95. 153 M. Kogâlniceanu a observat resentimentele cronicarului f a ţ ă de greci, şi într-o n o t ă de l a p . 253 a Letopisiţelor, t. I I , la sfirşit u l domniei a doua a lui Dumitraşcu Cantacuzino, face u r m ă t o a r e a m e n ţ i u n e : „Orice este zis în p a t i m ă îşi găseşte lesne întimpinarea s a ; vornicul Alecsandru Beldiman (vezi mai departe nota paginii 442) s-au însărcinat a răspunde imputărilor ce Neculce face grecilor".

p.

Răspunsul lui Alecu Beldirnan, aşezat de Kogălniceanu în subsolul unei pagini ce cuprinde a doua domnie a lui Grigore Ghica, acolo u n d e Neculce îşi dezvoltă ultima răzvrătire antigrecească (ediţia noastră, p. 805), nu dovedeşte o înţelegere deplină a vederilor cronicarului. Cum a r ă t a m , şi c u m au a r ă t a t şi alţii, Neculce n-a fost v r ă j m a ş u l poporului grec, ci al ciocoimii greceşti. P a g i n a arnin-

64

I n t r e cele două domnii ale lui Dumitraşcu Cantacuzino, Neculce situează, firesc, domnia lui Antonie-vodă Ruset (1675—1678) şi a treia domnie a lui Duca-vodă (1678—1683). P e n t r u amîndouă p u n c t u l de plecare rămîne Cronica racoviţeană-buhuşească, din care include fraze întregi, aproape neschimbate, în Letopiseţul său. Acestea sînt, de obicei, fraze de început, sau consideraţiuni generale. R e d a c ţ i a capitolelor sale este amplificată de cel p u ţ i n trei ori, cu d a t e şi povestiri originale, cu prelucrări izvorîte din alte izvoade, sau, mai ales, din inepuizabilul său condei. Folosind izvodul buhuşesc, Neculce lărgeşte m u l t relatarea activităţii militare a ultimului h a t m a n viteaz al Moldovei, care a fost Alexandru Buhuş. Aserţiunea rămîne valabilă şi p e n t r u capitolul relativ la Gheorghe Duca, cu a treia domnie. U n interes m a j o r acordă Neculce situaţiei din Ţ a r a R o m â nească, la sfîrşitul capitolului despre Antonie-vodă Ruset. Şerban Cantacuzino f u g i t la Adrianopol, în a b s e n ţ a lui Duca-vodă, c ă u t a să-i ia locul. Duca-vodă, amăgit de stolnic şi de Constantin Brîncoveanu, care se aflau şi ei cu domnul în t a b ă r ă , la Ceahrin, i-a lăsat să plece şi p e aceştia l a Adrianopol, sub p r e t e x t u l că-1 vor determina să se întoarcă în ţ a r ă . Şi s-a întors, într-adevăr, Şerban Cantacuzino, însă ca domn. î n t r e t i m p blîndul Antonie-vodă Ruset a fost mazilit şi dus direct de la Ceahrin la Constantinopol. Cel care a venit cu f i r m a n u l de mazilie a l lui Duca-vodă a f o s t chiar Constantin Brîncoveanu care, adaogă Neculce, a u m b l a t m u l t să-i p r i n d ă p e v r ă j maşii Cantacuzinilor. Şi p e care i-au prins, „dup<ă> ce au vinit Şerban-vodă, p e t o ţ i i-au omorît cu grele şi cumplite morţi".

t i t ă din domnia lui Grigore Ghica este întru totul concludentă în acest sens. I a t ă şi mesajul lui Alecu Beldiman, adresat, postum, cronicarului: „Eu, vornicul Aleco Beldiman, întorcîndu-mă cătră tine, istoriografule, care cu a t î t a p a t i m ă voroveşti asupra grecilor, îţi voi cere ertăciune mai întîiu, şi după aceasta voiu zice că voroveşti cu p a t i m ă şi că te rătăceşti întru cele ce zici, cu t o t u l ; căci în cursul istoriei hronografului acestuia a m văzut domni p ă m î n t e n i carii au făcut mai multe cruzimi şi prădări, au desbrăcat ţ a r a fără cea mai mică, mustrare de cuget, luînd h r a n a din gura pământenilor şi puind cuţitul în sinul patriei sale fără de milostivire, stricînd pronomiile patriei şi a patrioţilor, spre îndestularea lăcomiei lor. Mă plec a huli pre acei răi şi îndărăpnici din greci, dar nicidecum tot neamul lor, căci cu aceasta apoi huleşti şi t o t neamul moldovenesc, avînd îndestulă pildă de ocîrmuirea ră a domnilor moldoveni. Eu «iâ plec a erta un grec, care vremelnic este este aice, şi nu-i p a s ă de patrie, fiindu-i străină; dar u n pămîntean, p ă m î n t e a n patriot, fiiu patriei acestiea, a p r ă d a pe maică-sa, a p r ă d a şi a nu-i fi milă de fraţii şi patrioţii sei, aceasta nicidecum nu voiu pute-o erta. Eartă-mă, te rog, cetitorule, şi mă giudecă de a m a v u t dreptate a m ă împotrivi la zisele istoriografului".

65

Capitolul se încheie cu u n p o r t r e t f ă c u t lui Antonie-vodă R u s e t şi cu o succintă analiză a împrejurărilor care a u dus la sfîrşitul domniei lui. Acestea r ă m î n p e n t r u istorie a p r o a p e singurele d a t e relative l a d o m n i a lui Antonie-vodă R u s e t . D o m n u l e r a blînd şi b u n , milost i v şi cu frica lui D u m n e z e u ; „ m ă c a r că era grec şi strein, ţ ă r i g r ă d e a n , d a r era mai b u n d o m n u decît u n p e m e n t i i a n " . I n s ă din p r i c i n a u n u i sfetnic ticălos şi f ă r ă ruşine, r u d ă cu el, a n u m e Alexandru R a m a n d e i „grec siraăţu» m î n d r u , n e b u n , lacom", p r e c u m şi din c a u z a nebuniilor şi abuzurilor feciorilor domnului, p r e a r ă s f ă ţ a ţ i , care-şi b ă t e a u joc d e moravurile, încă sănătoase, ale ţării, a fost p î r î t la P o a r t ă de boieri. Acesta a fost m o t i v u l osîndei l u i : d e z m ă ţ u l feciorilor săi. D u s la Constantinopol, p o v e s t e ş t e Neculce, ca în O samă de cuvinte, a fost cumplit t o r t u r a t , i s-au l u a t t o ţ i b a n i i şi apoi a fost lăsat slobod. I a r cînd a a j u n s acasă, ca o culme a nenorocirilor, îi ardea şi casa, încît a a j u n s „cu feciorii la m a r e lipsă; să h r ă n i e cu păscărie în Ţarigrad". P r i n t r e cei v i n o v a ţ i de osînda d o m n u l u i s-au a f l a t h a t m a n u l A l e x a n d r u B u h u ş 1 5 9 şi Miron Costin, cronicarul. D a r nici d e casele acestora, conchide Neculce, nimica n u s-a ales. Cel p u ţ i n Miron Costin, cînd a f o s t omorît din p o r u n c a lui C o n s t a n t i n Cantemir, „strîga în gura m a r e c ă nu-i v i n o v a t c u nemic lui Cantemir-vodă... N u m a i osînda lui Antonie-vodă îl gonesşte, şi pentr-aceia piere, că l-au p î r î t p e s t r î m b ă t a t e " 16°. Deci boierii să nu-i p î r a s c ă p e domni, l a Constantinopol, p e n t r u că aceştia sînt stăpîni şi u n ş i ai lui D u m nezeu (pomăzanicij. I a t ă , într-o frază, concepţia lui Neculce despre rostul voievozilor, care 1-a a p r o p i a t d e Dimitrie C a n t e m i r p î n ă la identificarea aspiraţiilor cu acelea ale celui m a i a u t e n t i c v r ă j m a ş al clasei sale. U l t i m a domnie a lui D u c a - v o d ă a r încheia, d u p ă propriile m ă r turisiri din Predoslovie, folosirea izvoarelor streine la elaborarea Letopiseţului său. Capitolul este lung şi datele în p l u s d e s t u l de n u m e r o a s e , d a r m a i m u l t p e n t r u detalii. D o m n i a lui Gheorghe D u c a este î m p ă r ţ i t ă în două, d u p ă delul Cronicii. moCea dintîi, p î n ă la plecarea cu vizirul şi cu Ş e r b a n

C a n t a c u z i n o la asediul Vienei, deşi include p a t r a a n i de domnie, e s t e e x p e d i a t ă cu oarecare g r a b ă . L a doi a n i d u p ă u r c a r e a p e t r o n , descoperind u n complot al marelui vistiernic Vasile Gheuca, a l Iui G h e o r g h e B o g d a n m a r e jicnicer şi al lui L u p u sulgerul, d u p ă o jude-

159 Cf. G. Ştrempel, Hatmanul Alexandru Antonie vodă Ruset, în Omagiu acad. Ştefan 326—334. 160 Cf. ed. de faţă, p. 257.

Buhuş Şi mazilia lui Pascu, Ciuj. 1974, p.

66

c a t ă s u m a t ă a Divanului, i-a d a t p e m î n a lui F l o n d o r a r m a ş u l care le-a r e t e z a t capetele, ziua în a m i a z a mare, înaintea p o r ţ i i d o m n e ş t i . Neculce p o v e s t e ş t e f a p t e l e f ă r ă comentarii, p e n t r u că hiclenia era d o v e d i t a . Ori, c u m a r ă t a m m a i sus, p e n t r u el p e r s o a n a domnului era sacră. L a p u ţ i n ă v r e m e d u p ă aceasta, relatează Neculce, folosind Cronica, d o m n u l a p l e c a t la P o a r t ă p e n t r u rezolvarea u n o r neînţelegeri cu viitorul său ginere Ş t e f a n beizadea, feciorul lui R a d u Leon (1664— 1669), care era logodit cu fiică-sa Catrina. D a r c u m beizad e a u a „era grozav la f a ţ ă " , d o m n u l „ p u n e a p r i c i n { ă } şi nu v r e să i-o d e a " . D i v a n u l n-a l u a t în s e a m ă asemenea m o f t u r i şi 1-a obligat p e D u c a - v o d ă să f a c ă n u n t a , ceea ce a c e s t a a şi f ă c u t , de î n d a t ă ce s-a î n a p o i a t i n Moldova. N-a plecat însă din Ţ a r i g r a d decît d u p ă ce, cheltuind a p r o a p e 1.000 d e p u n g i , a o b ţ i n u t h ă t m ă n i a Ucrainei. Aceasta i-a conferit d r e p t u l d e a a v e a t r e i tuiuri, asemeni marilor d e m n i t a r i t u r c i . S p u n e Neculce, subliniind ambiţiile domnului, că Gheorghe D u c a „să ţ i n e a şi vorovie în casa lui, de s < ă ) ispite să fie craiu în Ţ a r a Unguriască, şi u n ficior a lui în Ţ a r a Moldovei d o m n u , şi a l t u l în Ţ a r a Munteniiască, şi ginere-său h a t m a n în O c r a i n a " 161 , Cronica m e n ţ i o n e a z ă n u n t a Catrinei cu u r î t a beizadea 162 , ca p e u n f a p t oarecare. Neculce însă creează u n p o e m epic p o v e s t i n d n u n t a de d o u ă s ă p t ă m î n i de la laşi, p e care, probabil, că a văzut-o, copil fiind. Cu acelaşi realism, cu aceeaşi mişcare — subliniată de m a i m u l ţ i critici — ce învie eroii şi epoca şi d a u f a r m e c scrisului său, v a zugrăvi şi n u n t a lui Duculeţ, feciorul lui Gheorghe Duca, la care a p a r t i c i p a t , c u m a m i n t e a m în paginile consacrate biografiei, ca boier t î n ă r . Acestea sînt d o c u m e n t e i n t e r e s a n t e şi unice ale v r e . mii, ce înregistrează obiceiuri şi d a t i n i de b a s m , de m u l t d i s p ă r u t e . D a r h ă t m ă n i a Ucrainei şi n u n t a Catrinei a u costat b a n i grei,

Neculce completează cu u n t a b l o u s u m b r u , a b i a s c h i ţ a t a opresiune fiscală din Cronică ce lovea d e o p o t r i v ă boierime şi sărăcime. Cei din u r m ă erau deprinşi, oarecum, cu răul, d a r boierii a u s u p o r t a t d i n cale a f a r ă de greu p e acest m o n s t r u d e lăcomie şi u r ă . I m p o z i t u l personal „hîrtiile", scoase m a i m u l t e decît n u m ă r u l contribuabililor, a u fost a r u n c a t e a s u p r a t u t u r o r şi obligaţi să le p l ă t e a s c ă în t o t a l i t a t e . Mai m u l t , în loc d e u n galben, cît era i m p u n e r e a iniţială, D u c a - v o d ă a perceput 16 galbeni. Şi, c u m mulţi contribuabili îşi lăsau casa şi fugeau, neavînd d e u n d e plăti, erau obligaţi ceilalţi oameni să a c h i t e b i r u l p e n t r u ei. „Şi p e u n d e era p u s t i i u — relatează c r o n i c a r u l —
161

Cf. ed. de faţă, p . 282. Cronica a t r i b u i t ă lui Alexandru Amiras spune că era lipsit d e m i n t e " .
168

„ can

»
67

face p e zlotaş<i> d e p l ă t i e de la casăle lor. Şi-i b a t e p e zlotaşi cu buzd u g a n u l , d e a u o m o r î t vro doi, trei. Deci vădzind că mor de buzdugan, a u f ă c u t u n b ă ţ u în optu muchii, d e b ă t e p e boeri şi p e zlotaşi cu b ă ţ u l . Şi-i p u n e a p e boiari d ă j d i ş i - n p r u m u t e peste p u t i n ţ a lor, cîtu nu să m a i p u t e a plăti... Ce îera pline închisorile de boiari şi gfosutile d e cei săraci, de-i b ă t e şi-i căznie cu capeteli pen garduri, şi leşinaţiî de f o ( a ) m e , şi b ă r b a ţ i i si femei. Şi murie prin grosuri. Şi giupînes<ă> sărace încă le lega la puşcii şi le închidea la simeni p e n t r u bani..." 163 Mulţi boieri a u iugit, c u m a u fost Teodosie Dub ă u , m a r e s p ă t a r şi a u t o r d e izvod, S a v m Zmucilă medelnicer şi postelnicul Gheorghiţă, f r a t e l e său, ultimii doi t o v a r ă ş i de pribegie ai lui Neculce, d u p ă Stănileşti, şi alţii m u l ţ i . N u i-a scăpat p e oameni d e urgia lui Duca-vodă decît plecarea sa la oaste, în 1682, î m p r e u n ă cu vizirul Cara M u s t a f a . Neculce u r m ă r e ş t e cu u n interes v ă d i t — este d r e p t că foloseşte din plin Cronica racoviţeană-buhuşească — c a m p a n i a turcilor î m p o t r i v a imperialilor, asediul şi despresurarea Vienei, p r e c u m si întoarcerea domnului, împins d e blestemul mulţimii să-şi isprăvească u l t i m u l a c t al domniei în m o d grotesc, la moşia sa, Domneşti. E r a t o a m n ă tîrzie, 1683, cînd Duca-vodă, nevrînd să asculte de Şerban Cantacuzino şi de Mihail A p a f i ca să se ferească de incursiunile poloneze din Moldova, şi p ă r ă s i t de boieri, a t r e c u t p r i n p a s u l Oituz în ţ a r ă . S-a l ă s a t sfătuit, zice Neculce, de sfetnicii lui d e casă, Miron Costin logofătul şi A l e x a n d r u B u h u ş h a t m a n u l . I n v r e m e a a c e a s t a Ş t e f a n Petriceicu a i n t r a t în Moldova, a încercat să a d u n e p a r t e din boieri şi a t r i m i s o m î n ă d e oaste să p r i n d ă p e d o m n . Auzind d e venirea lor, domnul a încercat să-şi ia măsuri d e s i g u r a n ţ ă , retrăgîndu-se spre Focşani. D a r Miron Costin 1-a sfăt u i t să r ă m î n ă p e loc, atribuindu-i Neculce replica, l u a t ă aidoma^ din Cronică, d u p ă ce i-a categorisit d e t î l h a r i : „Ce p u t e r e a u ei să vie a s u p r a mării<i)-tali ? Să nu d ă m locul, c ă p ă m î n t u l acesta îaste f r ă m î n t a t cu sîngele moşilor şi a strămoşilor n o ş t r i " ! 164 D u p ă o b u s c u l a d ă şi d u p ă t r ă d a r e a lui Dediul sei'dar, zice Neculce, folosind exact Cronica, a u i n t r a t „leşii şi cazacii şi moldovenii, a u l u a t p r e D u c a - v o d ă şi p e alţi boiari, <şi> p r e toţi, dezbrăcîndu-i, i-au lăsat în peile goale". Original este echipajul care 1-a d u s p e d o m n în Polonia, de u n d e n u s-a mai întors, ca şî călătoria p r i n Ţ a r a ^ d e Sus, descrise n u m a i d e Neculce, h u i d u i t şi ocărit d e l u m e : „Şi cîndu-1 duce p e d r u m , îl p u s e s ( ă ) într-o sanie cu doi

163 ÎM

Ed. de faţă, Ed. de fată,

p . 265. p . 277. Vezi si Letopisetul...,

ed. C. Giurescu,

p.

76-77.

88

cai, u n u l albu şi u n u l m u r g u , şi cu h a m u r i de teiu, ca v a i d e dînsul. Ocări şi sudălmii d e audzie cu urechile. Ş-agiungîndu la S u c e a y { ă ) la u n sat, a u p o f t i t p u ţ i n t e l l a p t e să mănîncâ. I a r femeia, g a z d a / i-au r ă s p u n s u că « n - a v e m l a p t e să-ţi d ă m , c-au m î n c a t D u c a - v o d ă vaceli din ţ a r ( ă ) , de-1 v a m î n c a vermii iadului cei n e a d o r m i ţ i i ». Că nu ştie femeia acie că îaste singur el D u c a - v o d ă . I a r Duca-vodă, d a c ă a u a u d z i t c ă îaste aşea, î n d a t - a u început a suspina şi a plîng6 cu a m a r " 165 • Neculce ne-a lăsat p o r t r e t u l fizic ..al d o m n u l u i în d o u ă fraze, d u p ă ce a stăruit, în m u l t e pagini, a s u p r a celui m o r a l : „ E r a om nu p r e a nalt şi gros, b u r d u h o s şi b ă t r î n . N u m a i îş<i) cernea b a r b a . P e a t î t a să cunoştea că n-are a c ă t a r â m i n t e sau frica lui D u m n e z e u " 16a . Datele ce lipsesc d i n Cronică sînt a d ă o g a t e d e Neculce, din tradiţiile orale, din povestirile bătrînilor, c u m t o t d u p ă aceste izvoare v a u r m ă r i şi p a r t e din v i a ţ a a v e n t u r o a s ă a d o a m n e i Anastasia, ca o implacabilă p e d e a p s ă p e n t r u p ă c a t e l e soţului său 167 .. Cu d o m n i a lui C o n s t a n t i n C a n t e m i r i n t r ă m în cea de a doua p a r t e a Letopiseţului, p e care cronicarul nostru a a v u t - o scrisă în i n i m a sa, d u p ă propria-i m ă r t u r i s i r e din Predoslovie. V o m c o n s t a t a însă, f ă r ă nici o dificultate, că el c o n t i n u ă să folosească ştirile Cronicii racoviţene-buhuşeşti, e drept, în m ă s u r ă m u l t m a i mică, D e altfel, începînd cu C o n s t a n t i n Cantemir, capitolele consacrate d e Neculce domniilor m o l d o v e n e ş t i sînt t r a t a t e m u l t m a i p e larg, î n t r e a g a istorie a v î n d izul u n e i poveşti, în serie, în reprize, la g u r a . sobei, d a r cu o g r i j ă crescută p e n t r u a d e v ă r . Letopiseţului — scris d u p ă î n t o a r c e r e a sa din R u s i a — deci d u p ă „ t r ă d a r e a " lui C o n s t a n t i n B r î n c o v e a n u d i n 1711 — nu-i scapă nimic d i n amestecul acestuia şi al rudeior sale în v i a ţ a Moldovei. Preliminariile domniei lui C o n s t a n t i n Cantemir sînt t r a t a t e de Neculce în capitolul p r e c e d e n t , cel consacrat lui D u m i t r a ş c u Cantacuzino. Se s p u n e acolo că Ş e r b a n Cantacuzino, în m a r e d u ş m ă n i e cu v ă r u l său D u m i t r a ş c u , i-a î n d e m n a t p e boierii moldoveni să f u g ă la el. D a r n u n u m a i v r ă j m ă ş i a personală, a d a o g ă Neculce, a f o s t mobilul interesului d o m n u l u i m u n t e a n p e n t r u s i t u a ţ i a Moldovei, „Gîndul şi gătirea lui Ş e r b a n - v o d ă era să fie el î n p ă r a t in Ţ a r i g r a d . Şi cu acel mijloc silîia să f a c ă p e C a n t e m i r d o m n u în Moldova, c o b o rîndu-s<ă> şi leşii să să înpreune, să să f a c ă t o t unii a s u p r a turcilor" 1 6 8 , î n această c a m p a n i e a n t i o t o m a n ă , la care m a i luau p a r t e ruşii şi

Ed. de fată, p . 281. Ibidem, p. 282. 167 Viaţa doamnei lui Gheorghe D u c a este a m i n t i t ă de Grigore Scorpan în Ion Neculce, p . 69. w Ci. ed. de foţi, p . 295.
166

165

69

nemţii, lui Şerban i-ar fi revenit u n rol de seamă, în care era însă s t î n j e n i t d e u n d o m n p r e a credincios turcilor, c u m era Dumitraşcu Cantacuzino. Boierii, în f r u n t e cu Gavriliţeştii, sau Costăcheştii, din familia c ă r o r a f ă c e a p a r t e şi v r ă j m a ş u l cronicarului de d u p ă 1711, L u p u l Costaclie, f u g i ţ i la Şerban-vodă a u ales d i n t r e ei, cu sprijinul bănesc şi i n f l u e n t la P o a r t ă al d o m n u l u i m u n t e a n , „pre Costantin C a n t e m i r cliuceriul, fiind o m b ă t r î n , ca d e şaptezăci de ani', şi om prost, m a i d e gios, c ă nice carte nu ş t i î l a j socotind boiarii că l-or p u r t a p r e c u m le v a fi voia lor" 1 6 s . C o n s t a n t i n C a n t e m i r s-a a n g a j a t a t u n c i f a ţ ă d e Ş e r b a n C a n t a cuzino să nu iasă din cuvîntul lui. Aceasta însemna, în f a p t , să lase Moldova p r a d ă incursiunilor poloneze, care a t a c a u d r u m u l Cameniţei şi care u r m a u să a t a c e I m p e r i u l o t o m a n la D u n ă r e , coborînd, în acest scop, t o t p r i n Moldova. Mai t r e b u i a u s u p r i m a ţ i Ruseteştii — sau Cupăreştii — duşmanii Cantacuzinilor. G a v r i l i ţ ă vornicul 1-a p u s şi el să j u r e p e b ă t r î n u l Cantemir, a d a o g ă Necuice, pregătindu-1 p e cititor p e n t r u conflictele sale cu Gavriliţeştii, „să n u să a t i n g ă sabiîa lui d e dînsu sau de v r e u n ficior a lui, pentru căci el videa şi cunoştea Gavriliţă pe ficiorii lui că nu sînt toţi aşezaţi la minte (subl. n o a s t r ă ) " 17°. P r i n t r e ficiori era şi L u p u l Costache. P o v e s t e ş t e Neculce d e ei că a v e a u şi slugi tîlhari la casa lor, care a t a c a u l a d r u m u l m a r e şi f u r a u cai d e l a t ă t a r i i din Bugeac. Şi nimeni n u p u t e a să le zică feciorilor ceva, d e f r i c a lui G a v r i l i ţ ă v o r n i c u l . T o a t e discuţiile acestea, relatează Neculce, a u fost duse la Obluciţa, î n Dobrogea, la Suleiman-paşa, p r i e t e n u l lui Şerban-vodă. Acolo a u a j u n s şi boierii trimişi p e n t r u j u d e c a t ă d e c ă t r e D u m i t r a ş c u C a n t a c u z i n o . Văzînd c ă d o m n u l lor a f o s t mazilit, s-au u n i t şi ei c u ceilalţi boieri şi a u ticluit m a s c a r a d a ce u r m a u să i-o joace lui D u m i t r a ş c u - v o d ă . I - a u scris, a n u m e , că a u o b ţ i n u t din nou c a f t a n d e d o m n i e p e n t r u el şi că Husein, paşa. din Tighina, şi cu F l o n d o r a r m a ş u l a u şi p o r n i t înainte, cu c a f t a n u l , i a r ceilalţi boieri f u g a r i a u f o s t a r e s t a ţ i şi u r m e a z ă să-i fie trimişi, î n d a t ă . D u m i t r a ş c u C a n t a cuzino, credul, le-a ieşit înainte celor doi, c a r e a u sosit, într-adevăr, şi n u i-au c o m u n i c a t f i r m a n u l de mazilie d e cît d u p ă ce a u a j u n s la c u r t e , ţ p Iaşi. Plecarea lui, şi a grecilor, în huiduielile mulţimii, trebuiesc c o m p l e t a t e cu încă u n detaliu al lui Neculce: „Şi la eşitul d i n c u r t e a domniască, D u m i t r a ş c o - v o d ă a r ă t a fantazile, de dzicea •surleli şi trîmbiţeli şi b ă t e a dobeli" 171 .

1,9 170 171

Ibidem, p . 294. Ibidem, p . 296. Ed. de fată, p . 299.

70

D o m n i a propriu-zisă a lui C o n s t a n t i n C a n t e m i r începe cu biografia şi p o r t r e t u l p e care i le f a c e Neculce, folosind şi Cronica racoviţeană-buhuşească. î n t r - o p a g i n ă numai, acest m e ş t e r inegalabil al povestirii, r e z u m ă t o t ce era u t i l cititorului p e n t r u a-1 a v e a p e C a n t e m i r viu în f a ţ ă : mic d e s t a t , gros, b u r d u h o s , r u m ă n la f a ţ ă , b u z a t , b a r b a a l b ă ca z ă p a d a . E.ra sănătos, mînca bine, bea bine. A v e a s e m n e m u l t e pe t r u p d e l a războaie, la cap şi la mîini. C a r t e nu ştia, a b i a iscălea, d a r v o r b e a m a i m u l t e limbi. N u era m î n d r u , nu era cheltuitor. O m de ţ a r ă , îi ştia p e t o ţ i p e n u m e , însă era din oameni proşti, d e la ţ i n u t u l Fălciului. Aşa, d e oameni proşti, c u m a fost, şi socotit d e boieri inofensiv, C o n s t a n t i n C a n t e m i r s-a dovedit, cel p u ţ i n în p r i m a p a r t e a domniei, incomod a t î t p e n t r u ei cît şi p e n t r u p r o t e c t o r u l său, cu veleităţi imperiale. î n v r e m e a lui C o n s t a n t i n C a n t e m i r s-au p e t r e c u t o s e a m ă de e v e n i m e n t e ce n - a u scăpat observaţiilor lui Neculce, sau, m a i degrabă, detectării lor din povestirile celor din j u r u l său. Mai întîi incursiunile polonezilor, d e c a r e a m m a i a m i n t i t . Neculce consacră pagini întregi p r ă d ă c i u n i l o r acestora, p r e c u m şi încercărilor domnului, h a t m a n u l u i Velicico, f r a t e l e lui Miron Costin, turcilor şi t ă t a r i l o r d e a f a c e f a ţ ă acestor p e r m a n e n t e a m e n i n ţ ă r i . Mai mult, în 1686 a i n t r a t în M o l d o v a însuşi Sobieski. D u p ă ce a fost a r s ă t o a t ă p a r t e a d e sus a ţării, inclusiv moşiile şi conacele familiei sale (proprietăţi p e c a r e Neculce le înşiră din amintirile proprii, căci a v e a 14 ani), el se r e f u g i a z ă în Ţ a r a R o m â n e a s c ă , c u m a m v ă z u t . Domnul, r ă m a s a p r o a p e singur, a coborît înspre sud, d a r n-a d a t c u r s sfaturilor lui Ş e r b a n Cantacuzino, n u s-a î n c h i n a t polonezilor. Aceştia s-au retras, de altfel, luînd cu ei şi p e DoSoftei mitropolitul, a cărui personalit a t e i n t e l e c t u a l ă şi ecleziastică o c o n t u r e a z ă Neculce. E s t e unicul d o c u m e n t n a r a t i v ce ne-a r ă m a s despre cel dintîi m a r e p o e t al r o m â n i l o r . Din p ă c a t e Neculce nu a m i n t e ş t e nicăieri a c t i v i t a t e a c ă r t u r ă r e a s c ă a acestuia, despre t i p a r n i ţ a d e la Iaşi, sau d e s p r e versificarea Psaltirei. D e altfel aspectele culturale ale Moldovei a u fost i g n o r a t e n u n u m a i d e Neculce, ci şi d e predecesorii săi. Nici m ă c a r preocupările lui Dimitrie C a n t e m i r nu le v a a m i n t i în c r o n i c ă . I n c u r s i u n i l e polonezilor, m a i r a r e , vor c o n t i n u a în t o a t ă d o m n i a lui C o n s t a n t i n C a n t e m i r . î n a t a r i î m p r e j u r ă r i relaţiile cu Ş e r b a n C a n t a c u z i n o s-au d e t e r i . orat sensibil. Mai m u l t , d u p ă u n î n c e p u t d e opresiune a Cupăreştilor, î n d e p ă r t a t ă cu cîteva p u n g i de bani, C o n s t a n t i n C a n t e m i r le-a d a t acestora ţ a r a p e m î n ă şî le-a dezvăluit t o a t e intenţiile d o m n u l u i m u n t e a n . I a r cînd C a n t e m i r 1-a t r i m i s p e vornicul Gavriliţă — cel care se refugiase la c u r t e a lui Ş e r b a n C a n t a c u z i n o şi a r a n j a s e înlătu-

71

£area lut D u m i t r a ş c u Cantacuzino — ca să împace lucrurile, acesta s-a întors de acolo f ă r ă rezultat şi în s c u r t ă v r e m e a murit, o t r ă v i t — zice Neculce — d e Şerban Cantacuzino, Cronicarul deplînge s o a r t a ţ ă r i l o r surori, supuse la cheltuieli imense d e r e p r e z e n t a n ţ i i la Ţ a r i g r a d ai celor d o u ă grupuri boiereşti v r ă j m a ş e : Cupăreştii (sau Ruseteştii) d i n Moldova şi Cantacuzinii din Ţ a r a R o m â n e a s c ă : „Ţineţi-vă, săracelor ţări, d a c ( ă ) sînteţii putencio<a)s<e>, de a c m u să biruiţii nevoile din pizmel{e> vechi la ce s-au început să să lucredze I" 172 Deplînge m a i ales Moldova, a j u n s ă p e m î n a u n o r oameni abuzivi, c u m a u fost l o r d a c h e Ruset, feciorii acestuia de la Constantinopol, sau Gavriliţeştii. D o m n u l neştiind carte, nu ţ i n e a socoteala vistieriei, iar spre b ă t r î n e ţ e a c ă z u t cu t o t u l sub i n f l u e n ţ a lor. P r ă d ă c i u n i l e polonezilor, ale t ă t a r i l o r şi turcilor, a u a t r a s d u p ă ele constituirea u n o r b a n d e de tîlhari, î m p o t r i v a cărora, s p u n e cronicarul, domnul, a j u t a t d e unii boieri (şi în special de Miron Costin, care era s t a r o s t e de P u t n a ) , a d u s u n război p e r m a n e n t . P a r t e din măsurile l u a t e de stăpînire î m p o t r i v a lor, inclusiv t o r t u r i l e cumplite, sînt r e d a t e şi d e Cronică. P r i n t r e altele d o m n u l a început să-i ierte p e unii şi să constituie din ei d e t a ş a m e n t e de a p ă r a r e şi de l u p t ă î m p o t r i v a celorlalţi. M ă s u r a s-a dovedit eficace, d a r radicalizarea tîlhăritului v a cere încă m u l ţ i ani de combatere. Abia sub Mihail Racoviţă, s p u n e Necuice, a fost stîrpit tîlhăritul la d r u m u l mare. O b u n ă p a r t e a capitolului privitor la C o n s t a n t i n Cantemir, Neculce îl consacră stărilor de lucruri din Ţ a r a R o m â n e a s c ă . Sînt e v i d e n t e amintirile sale despre oameni şi f a p t e din Muntenia, în c a r e de b i n e de r ă u a t r ă i t p a t r u a n i şi despre care v a c o n t i n u a să a i b ă v e ş t i p r o a s p e t e , p r i n f a m i l i a sa, încă u n n u m ă r d e ani. Ş e r b a n Cantacuzino, t o c m a i cînd se p r e g ă t e a să-1 î n l ă t u r e p e C o n s t a n t i n C a n t e m i r din Moldova şi să-1 înlocuiască cu Ilie Drăguţăscul, a m u r i t , o t r ă v i t — zice Neculce — d e f r a ţ i i lui. P o r t r e t u l p e c a r e i-1 f a c e cronicarul este m a i agreabil decît al a l t o r Cantacuzini: o m m a r e , cu ochi ca de b o u ; harnic, darnic, făcea milă l a străini şi la slujitori, cheltuitor, ca să-şi f a c ă n u m e ; cînd era i r i t a t : „nu veghea n i m ă n u i voîa", adică n u m e n a j a susceptibilităţile nimănui, nu ţ i n e a s e a m a ele nimica. î n locul său, C o n s t a n t i n stolnicul şi cu Mihail s p ă t a r u l a u I m p u s ca d o m n p e nepotul lor de soră, p e C o n s t a n t i n Brîncoveanu, c u t o a t e c ă Şerban a v e a u n fecior ce i-ar fi p u t u t succede. Mai m u l t c h i a r , p e d o a m n a lui Ş e r b a n şi p e fiul lor i-a ţ i n u t sub p a z ă la moşia

m

Ibidem,

p. 341.

72

lor la Drăgăneşti. Ginerele lui Şerban, a g a Bălăceanu, f u g i t la nemţi, a venit cu u n d e t a ş a m e n t nemţesc, condus de u n general, Heissler D o n a t , care a ridicat p e d o a m n a lui Şerban — feciorul fugise mai d e v r e m e — şi a dus-o î n Ardeal. Neculce n u ştia însă că p ă t r u n d e r e a l u i Heissler în Ţ a r a R o m â n e a s c ă era d e t e r m i n a t ă de politica d e apropiere i n i ţ i a t ă d e Ş e r b a n - v o d ă f a ţ ă d e imperiali, la care însă f r a ţ i i lui nu voiau să subscrie. U n a n m a i tîrziu (era în 1690), relatează Neculce, B r î n c o v e a n u şi u n d e t a ş a m e n t de moldoveni c o n d u s de h a t m a n u l B o g d a n (viitorul său socru) a u însoţit t r u p e l e t u r c e ş t i şi t ă t ă r e ş t i într-o a c ţ i u n e m i l i t a r ă în Transilvania, m e n i t ă să-1 .aşeze p e t r o n u l Ungariei p e E m e r i c Tokoli, P o v e s t e ş t e Neculce că la -marginea Ţării R o m â n e ş t i „ u n d e să chiamă C î m p i n a " s-au ciocnit •cu Heissler şi cu a g a Bălăceanu şi că aceştia a u fost înfrînţi. Cel -clintii a c ă z u t prizonier, iar a g a a m u r i t în l u p t ă . D r e p t r ă z b u n a r e B r î n c o v e a n u i-a p u s capul î n t r - u n prepeleac în Bucureşti, la casa lui, -pe care a s p a r t - o m a i apoi, r ă m î n î n d loc gol, jărişte — zice Neculce. Cronicarul le r e d ă p e t o a t e corect, cu excepţia satului u n d e a .avut loc ciocnirea cu nemţii. Bătălia nu s-a d a t la Cîmpina, ci în Ţ a r a Bîrsei, între Zărneşti şi Tohani, la 11 a u g u s t 1690 173 . Neculce mai p o m e n e ş t e d e necazurile p e care le-a a v u t Bogdan h a t m a n u l 1a. înapoierea în Moldova, cînd a fost a t a c a t de secui în trecătoarea Oituzului. E l este, de asemeni, bine i n f o r m a t a s u p r a evoluţiei politice din Transilvania, a înfrîngerii lui Tokoli de c ă t r e imperiali şi A plictiselilor p e care i le-au cauzat lui Brîncoveanu rămăşiţele arm a t e i acestuia, aşezate în M u n t e n i a . Neculce n u precizează însă datele, nu fixează anii, şi a c e a s t a :li conferă Letopiseţului, o d a t ă în plus, caracterul unei povestiri şi îl î n d e p ă r t e a z ă o a r e c u m de valoarea izvoarelor n a r a t i v e a n t e r i o a r e (Ureche şi Costineştii) a t î t de m u l t folosite de istoriografia noastră. I n t e r e s a n t sînt t r a t a t e în Letopiseţ r a p o r t u r i l e d i n t r e C o n s t a n t i n Cantemir şi boierii Moldovei. R i d i c a t l a domnie d e marii boieri, f u g i ţ i în Ţ a r a R o m â n e a s c ă de răul lui D u m i t r a ş c u Cantacuzino, aceştia a u v r u t să aibă o u n e a l t ă docilă în mîinile lor, c u m a şi fost, p î n ă l a u r m ă , b ă t r î n u l clucer. Arborele său genealogic fiind m o d e s t , marii boieri nu s-au sfiit să-şi i m p u n ă de 1a început pretenţiile, c u m a m v ă z u t în cazul familiei lui Gavriliţă Costache. E l însuşi se p a r e că încerca u n s e n t i m e n t d e jenă, în p r i m u l an, fiind obligat să h o t ă r a s c ă în pricini ale unor n u m e ilustre din Moldova. Neculce s p u n e că t r ă i a bine cu boierii, la început. L-a p r i m i t „cu ""
1,3

'

.-LLa

Buc., ,P- 1. P-

Cf. R a d u Greceanti, Istoria lui Constantin Brîncoveanu, 1970, p . 78. Vezi si C. C. Giurescu, Istoria românilor, III,
171.

73

milă şi cinste" pe Miron Costin, care se întorcea scăpătat din Polonia. L-a boierit şi p e el, şi p e cei trei feciori ai lui, iar p e Velicico 1-a făcut h a t m a n . Cîtă vreme i-a ţ i n u t p e Ruseteşti departe de treburile ţării, în speţă de vistierie, raporturile cu boierii au fost bune. Cînd lordache Ruset cel b ă t r î n şi cu liota de feciori, cinci la număr, dintre care trei capichihăi la Constantinopol, s-au împăcat cu domnul şi au p u s mîna p e vistierie — a j u t a ţ i şi de h a t m a n u l Bogdan — a început seria abuzurilor, f ă c u t e în numele unui domn, depăşit de vîrstă şi de măsura realităţii. Ruseteştii îl t r a t a u ca p e u n copil, promiţîndu-i că-1 vor face domn în Ţara Românească. I a r domnul asculta numai de ei şi numai de ginerele său Bogdan, care l-a înlocuit în hătmănie p e Velicico. Relatează Neculce că aceştia au scos p e ţ a r ă o mulţime de biruri, inclusiv pe mazili şi p e breslaşi, care — precizează t o t el — a u fost complet distruşi economiceşte. Costineştii, mai ales, dar şi Costăcheştii, făceau o dîrză opoziţie domnului p e n t r u aceste abuzuri. E s t e bine cunoscută vorba p e care Neculce o pune în gura Costineştilor, în legătură cu mulţimea „orînduielilor", a impozitelor: „Mai des cu păharăle, mărie-ta şi mai r a r cu orîndueleli, că ţ a r a îi e r t a t ă de la Po<(a}rtă, ş-ei v r e a să-ţi dai mărie-ta sama o d a t ă şi nu-i p u t e " . î n special Velicico Costin, fire aprigă, om de c u r a j — Neculce iii-I prezintă ca p e u n om neînfricat ce „năvălea în războiu singur, cu suliţa a m i n ă " — se certa rău cu domnul şi cu l o r d a c h e Ruset 174 . Cronicarul mai subliniază u n lucru, anume, că domnul reţinuse bine dispreţul marilor boieri f a ţ ă de el, ridicat de jos şi, odată stăp î n p e soarta Moldovei, nu rnai avea încredere în ei. „ E r a bolarii d e la o vreme prea supăraţii de Cantemir-vodă, Cei crs» la curte boiarinaşi, t o t ficiori de mojîci, codx'eni şi gălăţeni. Şi dzice Cantemir-vodă că domnul face n e ( a ) m u r i l e , domnul le stînge. Şi-i era urîţii ficiori(î)> cei de boer, să nu-i vadză într-ochi, de p e cum îi era n ă t u r a lui. Şi era în cinste numai h a t m a n u l Bogdan, ginere-său, şi cu Iordachi visternicul R u s ă t . Aceşti doi schivernisîla şi mînca ţ a r a , cum le xera voe. Dece boîarii p e aceia vr6<me) nu mai p u t e a suferi să f i e călcaţi de acei doi boeri şi d6 mojîciia celoralalţi mai mici de curte. Că, cînd eşie la ţ a r ă cu slujbe, b o î a r i n a ş i ( i ) făce j n u l t e năcazuri casălor celor m a r i a boerilor" 175 .
174 î n Cronica anonimă a Moldovei, atribuită lui Alexandru Amiras, se spune că în cursul unei astfel de discuţii, la masa domnească, Velicico l-ar fi insultat p e domn zicînd „că omul care n u ştie carte iaste ca u n dobitoc". Cf. ediţia critică a lui Dan Simonescu, p. 58. 175 Ed. de faţă, p. 334.

74

Acestea t o a t e a u d u s la u n complot p u s la cale d e boierii n e m u l ţ u miţi, în t o a m n a anului 1691. Aflîndu-se la o n u n t ă mai sus d e Bîrlad, boierii s-au s f ă t u i t să f u g ă în Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi să-1 i m p u n ă d o m n p e Velicico. U n u l d i n t r e p a r t i c i p a n ţ i , Ilie Ţifescul, poreclit Frige-vacă, a îndeplinit însă rolul de I u d ă al acelei mese de t a i n ă . Cum n u n ţ i l e ţ i n e a u a t u n c e a cu săptămînile, Ţifescu a a v u t t i m p să-1 încunoştinţeze p e d o m n , iar a c e s t a să t r i m i t ă nişte slujitori c a r e i-a p r i n s p e unii d i n t r e ei. (Alţii a u scăpat cu f u g a în Ţ a r a R o m â n e a s c ă . ) P r i n t r e cei a r e s t a ţ i a fost şi Velicico h a t m a n u l . La insistenţele Ruseteştilor, C o n s t a n t i n C a n t e m ' r i-a t ă i a t c a p u l şi a t r i m i s să-1 p r i n d ă şi p e Miron Costin, care — p r e t i n d e Neculce, — nu ştia nimic de s f a t u l celorlalţi. Cînd l-au arestat, cronicarul se afla l a moşia sa Bărboşi, u n d e îşi îngropa soţia. L - a u l u a t trimişii d o m n u l v i şi, f ă r ă să ţ i n ă s e a m a de cererea sa de a fi d u s la Iaşi ca £ă se explice, i s-a t ă i a t capul la R o m a n . Alţi boieri a u fost închişi, iar cei f u g i ţ i i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă , neascultînd d e s f a t u l lui Brîncoveanu şi d u cîndu-se la Constantinopol, cu pîra, a u fost trimişi plocon în Moldova de marele vizir, care era p r i e t e n cu C o n s t a n t i n C a n t e m i r . D a r n-a m a i f o s t omorît nici u n u l . P r i n t r e cei închişi în t u r n u l p a l a t u l u i se afla şi u n oarecare s p ă t a r Dediul albanezul, care a i z b u t i t să fugă, coborînd cu o frînghie, î m p r e u n ă cu u n fecior al său. P o r t r e t u l sugestiv p e care li-1 "face domnul, p i i n p a n a lui Neculce, oprindu-i p e u r m ă r i t o r i să-1 m a i caute, este acela al u n u i Novac, capabil să sară în goana calului de p e u n cal p e altul, sau să s a r ă p e s t e t r e i cai aşezaţi u n u l lîngă celălalt. F u s e s e r ă î m p r e u n ă în război şi u n iz melancolic al aducerilor a m i n t e învăluie povestirea, de u n a u t e n t i c r a f i n a m e n t , a marelui scriitor. Neculce îi împacă, în final, spre satisfacţia deplină a cititorului. R e d a r e a complotului, d e s f ă ş u r a r e a consecinţelor, uciderea Costineştilor sînt f ă c u t e cu o m a r e t e n s i u n e d r a m a t i c ă şi a v î n d t o a t e a p a r e n ţ e l e cunoaşterii depline a a d e v ă r u l u i istoric. Celelalte cronici c o n t e m p o r a n e relatează evenimentele ca p e n i ş t e f a p t e diverse. Singur Letopiseţul a t r i b u i t lui Nicolae Costin f u r n i z e a z ă unele detalii diferite d e ale Iui Neculce. D u p ă acesta, Miron Costin a r fi fost •omorît acasă, la Bărboşi, şi î n g r o p a t î m p r e u n ă cu soţia sa, iar la o m o r î r e a lui Velicico, î n t î m p l a t ă d u p ă înapoierea v ă t a v u l u i Macri •de la Bărboşi, a r fi fost d e f a ţ ă „ p e n t r u c r e d i n ţ ă " , fiul domnului, D u m i t r a ş c u beizadea 176 . F i n a l u l domniei lui C o n s t a n t i n C a n t e m i r este d o m i n a t d e regret e l e b ă t r î n u l u i voievod p e n t r u crimele comise, ca şi de s e n t i m e n t u l

1,6

Cf. M. Kogălniceanu, Letopisiţile,

I I , p . 43.

75

iertării şi al împăcării d i n t r e feciorii lui Miron Costin, ce p a r t i c i p ă la î n m o r m î n t a r e a domnului, şi fiul acestuia, Dimitrie Cantemir. Acesta, ridicat în scaun d e boierii Ruseteşti, nu se p o a t e m e n ţ i n e decît trei săptămîni. B a n i i lui C o n s t a n t i n Brîncoveanu, s p u n e Neculce, l-au i m p u s p e C o n s t a n t i n Duca, şau Duculeţ, viitorul ginere al d o m n u lui m u n t e a n . P o v e s t i r e a p r i m e i domnii a lui C o n s t a n t i n D u c a (1633—1695) d e b u t e a z ă cu o greşală de cronologie; acesta îşi începe d o m n i a nu în a n u l 1691, c u m s p u n e Neculce, ci în a n u l 1693, c u m precizează Letopiseţul a t r i b u i t lui Nicolae Costin şi, bineînţeles, documentele istorice. E s t e încă o d o v a d ă în p l u s că Neculce n-a utilizat acest izvor n a r a t i v . T o t în cuprinsul acestei domnii este d a t , p e n t r u p r i m a dată, D i v a n u l domnesc, care n u v a lipsi din expunerile relative la domniile viitoare şi care lipseşte în Cronica racoviţeană-buhuşească. Materialul d o c u m e n t a r utilizat şi m a i ales n a r a r e a p e 15 pagini a acestei scurte domnii de doi ani, m a i m u l t decît a a l t o r voievozi, n e descoperă u n Neculce cu u n spirit e x t r e m d e ascuţit p e n t r u treb u r i l e politice, cu u n s i m ţ al măsurii tipic omului înţelept şi experim e n t a t . El critică lipsa de seriozitate a boierilor d e la Constantinopol şi a d o m n u l u i t î n ă r care la n u m i r e a u cheltuit sume imense de b a n i p e t o t felul de lucruri inutile, d e s t i n a t e fastului, cînd vistieria ţării era s e c ă t u i t ă . Şi în loc să vie în ţ a r ă , î n d a t ă d u p ă n u m i r e , c a r e a a v u t loc în martie, a s t a t cu boierii, cu slugile, cu seimenii (vreo 200, a n g a j a ţ i eu p l a t ă ) , încă t r e i luni la Ţ a r i g r a d , p e promisiunile lui L u p u Costache care „ca u n bezmetic ce e r a la m i n t e " îl î n d e m n a p e d o m n să cheltuiască f ă r ă grije, că-i ţ a r a b o g a t ă . Neculce subliniază şi eroarea comisă f a ţ ă de t u r c i d e acelaşi L u p u Costache (marele său v r ă j m a ş de m a i tîrziu) care îi a c u z a p e feciorii lui C o n s t a n t i n C a n t e m i r c ă t a t ă l lor a l u a t 1000 d e p u n g i d e b a n i din ţ a r ă , cînd Moldova e r a i e r t a t ă d e bir. D e a t u n c i , conchide Neculce, turcii n-au m a i ocolit b i r u l ţării, p e b a z a acelor afirmaţii greşite, f ă c u t e din d o r i n ţ a de a lovi în fiii d o m n u l u i de curînd d e c e d a t . A j u n s , î n sfîrşit, în Iaşi, î m p r e u n ă cu unii din grecii care-1 î m p r u m u t a s e r ă cu bani, C o n s t a n t i n D u c a a c o n t i n u a t seria cheltuielilor. Mai întîi a m ă r i t a t - o p e soră-sa I l e a n a cu cronicarul Nicolae Costin, cînd în t o a t ă vistieria nu erau m a i m u l t e decît 100 de p u n g i d e bani, precizează Neculce. I a r t o a m n a s-a î n s u r a t d o m n u l însuşi, luînd p e Maria, f a t a lui C o n s t a n t i n Brîncoveanu, cu care se logodise încă la Constantinopol, î n a i n t e d e a pleca spre ţ a r ă . N u n t a , Ia care, c u m a m mai a m i n t i t , a p a r t i c i p a t şi cronicarul, t î n ă r postelnic fiind, şi c a r e a d u r a t t r e i s ă p t ă m î n i , a f o s t f ă c u t ă t o t cu cheltuiala ţ ă r i i I a r d u p ă acestea t o a t e , adaogă Neculce antitetic, - „începur-a. vinii d a t o r n i c i ( i ) d e la Ţ a r i g r a d şi a-ş cer6 datoriile, că li s<(ă)

76

plinîs<ă> dzua. Şi-ncepur-a vini şi poroncii de la Po<a>rtă, h a v a lele, a cere obiceiurile ţ ă r î i (adică birul, n.n.), că nu vrea să le.iarte, c a Ia C a n t e m i r - v o d ă " 177 . D o m n u l , lipsit d e e x p e r i e n ţ ă şi a v î n d u n Diva îi. d e boieri tineri, n-a p u t u t f a c e f a ţ ă situaţiei şi Neculce îi u r m ă r e ş t e erorile crescînde p a s cu pas, p î n ă la mazilire, r e z u l t a t u l lor firesc. Mai întîi oprimarea micii boierimi — p r i v i t ă d e Neculce cu satisfacţie răutăcioasă — „cei rădicaţi din ne<a>muri p r o < a ) s t e , ce dzicea C a n t e m i r c ă i-a faci n e ( a ) m u r i , şi-ncepură a-i b a t e ş-a-i închide p e n t e m n i ţ i şi p e la simeni. Şi-i sărăciră, d e r ă m a s ă r ă cum le-au f o s t u postrigul, mojici" 178 . Apoi birul p e n t r u banii steagului (adlcă f p e n t r u cheltuielile numirii), m a i apoi „lepra sau f i s t u l a în p î n t e c e : văcăritul", care-i p u n e a p e marii boieri la cheltuieli imense. Mai apoi pogonăritul, alt bir greu, p e bieţii oameni săraci, care cultiv a u p o r u m b cu mijloace p r i m i t i v e ; este p r i m a a t e s t a r e documentâiFci 3/ culturii p o r u m b u l u i în Moldova. L a aceste n e m u l ţ u m i r i i n t e r n e s-au a d ă o g a t altele mai grave f a ţ ă de t u r c i şi f a ţ ă de m u n t e n i . C o n s t a n t i n Duca nefiind în s t a r e să asigure s e c u r i t a t e a transporturilor de provizii spre Cameniţa, a d a t posibilitatea polonezilor să î m p r ă ş t i e o imensă c a r a v a n ă ce se înd r e p t a spre c e t a t e şi să irite la culme p e sarascherul d e la Obluciţa, care l-a r e c l a m a t la P o a r t ă c a incapabil să guverneze. A l t ă d a t ă l-au p r i n s turcii că violează corespondenţa lui Tokoli cu francezii, t r a n s m i s ă p r i n i n t e r m e d i u l său la Paris. In sfîrşit, ca să nu le a m i n t i m p e t o a t e , l-a omorît la Iaşi, simulînd o incursiune a leşilor, p e capegibaşea care venise d u p ă bir şi p e care d o m n u l îl suspecta că are p o r u n c ă să-1 mazilească. ; N e m u l ţ u m i r i l e m u n t e n i l o r erau de ordin bănesc. Aceştia, văzînd că Duculeţ a r e o s i t u a ţ i e c u m nu se p o a t e m a i rea la P o a r t ă şi fiind r ă s p u n z ă t o r i p e n t r u el la b a n c h e r i i greci, îl zoreau m e r e u cu r e s t i t u i r e a banilor. I a r el, a d a o g ă Neculce, fiindu-le ginere, c ă u t a să nu-i supere şi să le a c h i t e t o t , f ă r ă să ţ i n ă socoteala cît a d a t şi cît m a i a r e d e p l ă t i t ; „ e r a n u m a i cu numele d o m n u , că-1 stăpînieu muntenii". Neculce nu foloseşte alt izvor, în capitolul p r i m e i domnii a lui C o n s t a n t i n Duca, decît Cronica şi propriile a m i n t i r i . Acestea d a c ă a u fost fidele în problemele d e istorie i n t e r n ă , se dovedesc deficitare a t u n c i cînd a m i n t e ş t e de lucruri p e t r e c u t e în a f a r a Moldovei. Iată-1 p e C o n s t a n t i n Brîncoveanu, în aceşti ani ( f r a g m e n t u l este inserat înaintea omoririi capigiului) întîmpinîndu-1 p e s u l t a n u l M e h m e t (înapoindu-se d i n t r - o c a m p a n i e în U n g a r i a , u n d e a fost

177 179

Ed. de faţă, p . 3 55. Ibidem, p. 352.

b ă t u t d e nemţi), şi conducîndu-1 p r i n ţ a r ă cu m a r e s p a i m ă (din lipsa proviziilor) p î n ă la D u n ă r e . E s t e vorba, în realitate, de sultanul M u s t a f a al II-lea, b ă t u t la Zenta, în 1697, d e c ă t r e Eugeniu d e Savoia, care s-a înapoiat, într-adevăr, p r i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi a fost î n t î m p i n a t de Brîncoveanu cu t o a t ă a t e n ţ i a ce se i m p u n e a . Ştia el bine, Neculce, de ce îl avertizează p e cititor în Predoslovie a s u p r a posibilităţii d e a fi greşit „niscaiva veleaturi a anilor". A m i n t e ş t e apoi de d o v a d a de amiciţie a r ă t a t ă de buiuc i m b r o h o r u l lui Brîncov e a n u cu acel prilej, cînd a f ă c u t să fie omorîţi doi n e m ţ i prizonieri, ce se p r e g ă t e a u să-1 d e n u n ţ e vizirului p e n t r u legături cu austriecii. Aceste detalii a r fi t r e b u i t incluse în capitolul consacrat p r i m e i domnii a lui Antioh Cantemir, u n d e este f ă c u t ă o descriere a b ă t ă liei d e la Zenta, c o n f u n d a t ă însă cu cea d e la P e t r o v a r a d i n . Plecarea lui C o n s t a n t i n Duca seamănă, î n t r - u n fel, cu aceea a lui D u m i t r a ş c u Cantacuzino. Aceeaşi agitaţie, aceleaşi n e m u l ţ u m i r i şi reproşuri ale boierilor p e n t r u abuzurile săvîrşite, vociferări ale slujitorilor neplătiţi şi blesteme ale oamenilor p e n t r u impozitele grele p u s e în sarcina lor. In plus bocetele m u n t e n e ş t i ale dezmierdatei fiice a Brîncoveanului, ce u r m a să închidă ochii cîteva luni m a i tîrziu, secerată de ciumă la Ţ a r i g r a d : „Aolo, aolo, că v a p u n e t a i c a p u n g ă d e p u n g ă din Bucuresştii pîn-în Ţ a r i g r a d şi, zău, nu ne v a lăsa, şi i a r ne v o m înto'Ca^ce cu domnie î n d ă r ă p t " 179 . î n t r - a d e v ă r C o n s t a n t i n D u c a s-a întors, t o t cu a j u t o r u l b ă n e s c al lui C o n s t a n t i n Brîncoveanu, în t o a m n a anului 1700, p e n t r u o d o m n i e ce a v e a să dureze t r e i ani, a l t e r n i n d cu aceea a lui Antioh Cantemir, Şi, d u p ă obiceiul nenorocit al domnilor, cu f o a r t e p u ţ i n e excepţii p e n t r u t i m p u l istoric p a r c u r s d e Neculce, p r i m a g r i j ă a lui C o n s t a n t i n Duca, d u p ă n u m i r e a Divanului boieresc, a fost să-1 reclame la P o a r t ă p e predecesor. D a r A n t i o h Cantemir, închis la început, şi-a a r a n j a t mai apoi lucrurile iar Duculeţ „să î m b r ă c ă cu cămeşe d e g h e a ţ ă " , f u p r i n s adică d e f r i c ă p e n t r u riposta ce p u t e a veni. R a p o r t u r i l e cu muntenii, b u n e la început, s-au d e t e r i o r a t d e î n d a t ă ce aceştia a u încercat să-şi recupereze datoriile b ă n e ş t i . Au început reclamaţiile la P o a r t ă , concomitent cu î n d e m n u l a d r e s a t boierilor ca să-1 părăsească p e D u c u l e ţ : o ţ e s ă t u r ă p e r f e c t realizată de Neculce p e m a i m u l t e pagini, ca u n u l care fusese m a r t o r s p e c t a t o r al acestor intrigi diabolice la care s-au d e d a t de-a lungul istoriei marii boieri, a ţ î ţ a ţ i — în cazul d e f a ţ ă , d a r n u n u m a i într-acesta — de C o n s t a n t i n B r î n c o v e a n u . E s t e r e m a r c a b i l ă a r t a cronicarului de a p r e z e n t a în p l a n u r i paralele concepţiile, acţiunile, metodele folosite d e p e r s o n a j e l e sale, individuale sau g r u p a t e d u p ă interese.

1,4

Ibidem,

p . 375.

78

î n r e l a t a r e a celei d e a d o u a domnii a lui D u c u l e ţ este inserat u n lung capitol de istorie p r i v i t o a r e la popoarele din j u r . D e d a t a a c e a s t a Neculce îşi, î n d r e a p t ă a t e n ţ i a a s u p r a stărilor d e lucruri din Polonia, Suedia şi R u s i a . I n f o r m a ţ i i i e sale politice — sau, p o a t e , explicaţiile p e c a r e le d ă el singur u n o r întîmplări, cu consecinţe c a p i t a l e p e n t r u istoria ţărilor nordice — sînt d i n t r e cele m a i curioase. C a să scape d e August al II-lea, electorul de S a x a (1670—1733), c a r e e r a şi rege al Poloniei („şi să giuca în c ă r ţ i cu d o ( a ) m n e l e celi f r u m o < a > s ( ă > a leşilor. Şi care-i plăcea, o ţ i n e a cîte doo, t r e i luni la dînsuî"), polonezii l-au î n d e m n a t să atace oraşul Riga, ce a p a r ţ i nea Suediei lui Carol al X l I - l e a . Suedezii, puternici, au p ă t r u n s în Polonia, August i-a c h e m a t în a j u t o r p e ruşii lui P e t r u cel Mare ce „vrea să-şi ispitească nărocul oştii sale" şi aşa s-a a j u n s la ocuparea Narvei, la scoaterea din Polonia a lui A u g u s t al II-lea de c ă t r e suedezi şi înlocuirea cu Stanislav Leszczinski şi la p r e g ă t i r e a l u p t e i de la P o l t a v a (pe care Neculce n u o p o m e n e ş t e , evident, aci), cu u r m ă r i l e c u n o s c u t e p e n t r u istoria E u r o p e i . Detaliile acestor acţiuni sînt înşirate de Neculce din p o s t u r a d e cunoscător deplin al lucrurilor. D a r şi aici, ca î n întreaga cronică, lipseşte f u n d a r e a istorică p e izvoare, documente, d a t e . Din Cronica racoviţeană-buhuşească Neculce copiază a i d o m a două pagini 18 °, p r i v i t o a r e la abilitatea lui C o n s t a n t i n Brîncoveanu, a m e n i n ţ a t cu mazilia d e c ă t r e vizirul Raini. Acesta — zice Neculce — observase „că m u n t e n i i a u p r ă p ă d i t Moldova cu meşterşugurile lor" încă de cînd a p a r t i c i p a t la p a c e a d e la Carloviţ ca reiz-efendi (ca m i n i s t r u de externe) şi a p r o m i s că d a c ă v a a j u n g e v r e o d a t ă vizir îl v a î n l ă t u r a p e B r î n c o v e a n u şi v a sprijini Moldova. î n s ă cu a j u t o r u l banilor, Brîncoveanu i-a c u m p ă r a t p e t o ţ i la P o a r t ă . Mai m u l t , a întors lucrurile d e aşa m a n i e r ă încît i s-a oferit şi s t ă p î n i r e a a s u p r a Moldovei, de c ă t r e însuşi vizirul R a m i . N u l-au lăsat unchii săi să accepte, zic a m î n d o u ă letopiseţele, d a r noua s i t u a ţ i e i-a u ş u r a t î n l ă t u r a i ea d i n Moldova a fostului său ginere şi alegerea lui Mihail Racoviţă. Mazilirea lui C o n s t a n t i n D u c a este descrisă d e Neculce în t o a t e detaliile ei, cu o excepţională c a p a c i t a t e d e r e d a r e a agitaţiei, cauz a t ă d e e v e n i m e n t . De la sosirea capegiului cu spahiii, sub p r e t e x t c ă m e r g e în n o r d u l ţ ă r i i să precizeze g r a n i ţ a cu polonezii şi p î n ă la surghiunirea lui D u c u l e ţ la Cavala, Neculce p u n e în mişcare spiritele, a d u n ă mulţimile, închide p o r ţ i l e curţii domneşti, a r e s t e a z ă boierii, î n d e p ă r t e a z ă pericolul din p r e a j m a domnului, care, a j u n s la D u n ă r e , p u n e în f u n c ţ i i p e însoţitori ca şi c u m a r fi fost încă p e t r o n .

180

Cf. ed. de faţă,

de l a p . 433, r. 13, p î n ă la p . 436, r. 13.

79

N u v o m u r m ă r i numirea lui Mihail Racoviţă, înainte de a pomeni cea dintîi stăpînire în Moldova, a lui A n t i o h Cantemir, t r a t a t ă , c u m era şi firesc, î n t r e scurtele înscăunări ale tînăruluî C o n s t a n t i n Duca. Dintre t o a t e domniile incluse în Letopiseţul lui Neculce, cele ale lui Antioh C a n t e m i r ne a p a r oficiale, de casă (excluzînd-o, bineînţeles, p e aceea a lui Dimitrie Cantemir, care a r e u n regim special). Neculce le consacră — m a i ales celei dintîi — m u l t e p a g i n i ; detaliile şi precizările neesenţiale, ce ţ i n de persoana domnului şi a familiei acestuia, sînt mai numeroase, în sfîrşit, f a p t m a i rar întîlnit la Neculce, el trece cu vederea domnului unele m ă s u r i — cum sînt impozitele, spre pildă — găsind justificări care să-1 aşeze î n l o t d e a u n a p e acesta într-o l u m i n ă favorabilă. î n a d o u a domnie, cînd Antioh Cantemir, împins de nevoi, scoate văcărit şi cornărit p e ţ a r ă , v i n o v a ţ i de a c e a s t a vor fi sfetnicii săi apropiaţi, musaipii, Ilie Cantacuzino şi P a n a i t Morona, de care a m mai a m i n t i t şi ale căror t r ă s ă t u r i de c a r a c t e r le zugrăveşte Neculce cu penelul î n m u i a t în o t r a v ă . D o m n u l era t î n ă r , în p r i m a domnie, în j u r u l a 20 de ani, masiv, chipeş, c a m violent din fire, dar o m de o n o a r e : îşi ţ i n e a cinstit „ h o r b a " . A alcătuit Divanul boieresc din marii boieri, căci deşi l-au î n t î m p i n a t „boerinaşii tătîne-său, lui Cantemir-vodă", cu bucurie, n-avea la ce-i folosi; „aşe era d e b ă t u ţ i şi d e stîlciţi şi d e jăcuiţi, cît r ă m ă s e s ( ă ) cu peile". Ruseteştii erau cei m a i numeroşi în D i v a n . D e d a t a aceasta Neculce nu le mai găseşte cusururi. Venise din Rodos, din exil, şi L a s c a r a c h e Ruset, care i-ar fi fost d e folos lui A n t i o h Cantemir la Constantinopol, d a r e r a „bolnav di dropic<ă> şi-n s c u r t ă v r e m e a u m u r i t . Şi nu-i era lui R a s c a r a c h i a t î t a jeli d e mo<a>rte, cîtu-i e r a jelea că-i v i n i s ^ ă ) z a m a n u l şi n u p u t e să-ş r ă s p l ă t e ( a > s c ă r ă u t a t e ce t r ă s e s < ă ) de c ă t r ă m u n t e n i " . C u m p l i t ă înverşunare în ură, d e v r e m e ce nici p e r s p e c t i v a m o r ţ i i n u i-a p u t u t - o ostoi, şi subtilă capacit a t e a scriitorului de-a o reda, î n f ă ş u r a t ă într-o f o a r t e străvezie p î n z ă d e u m o r şi ironie! Spre deosebire d e tată-său, care încerca „să să p u i e î m p o t r i v a u n e i crăii cu o m î n ă d e oameni slabi", A n t i o h C a n t e m i r a f ă c u t p a c e c u polonii şi convenţie să-i a n u n ţ e despre incursiunile t ă t a r i l o r î n n o r d . Cu C o n s t a n t i n Brîncoveanu r a p o r t u r i l e a u fost rele, în pofida m u l t o r încercări ale lui A n t i o h C a n t e m i r d e a-1 împăca, sau m ă c a r d e a-1 neutraliza. A încercat să şi-1 f a c ă socru, d a r Brîncoveanu p u n e a condiţii "de n e a c c e p t a t , în a f a r ă d e d i s p r e ţ u l p e c a r e îl a v e a f a ţ ă d e n e a m u l d e j o s al Cantemireştilor. Cu g r e u t a t e a izbutit A n t i o h Cantem i r să o a d u c ă p e C a s a n d r a Cantacuzino, fiica lui Ş e r b a n care e r a logodită cu Dimitrie, şi să-i f a c ă n u n t ă f r a t e l u i său, în v a r a anului 1700, căci B r î n c o v e a n u se î m p o t r i v e a d i n r ă s p u t e r i . M ă r t u r i s e ş t e Neculce că, d u p ă aşezarea tinerilor c ă s ă t o r i ţ i la Constantinopol,

80

Brîncoveanu a fost c u p r i n s d e m a r e t e a m ă ca n u c u m v a C a s a n d r a , v a r a sa p r i m a r ă , să dezvăluie turcilor legăturile sale cu imperialii; a f ă c u t t o a t e eforturile posibile ca să f i e înlocuit A n t i o h din s c a u n u l Moldovei, lucru p e c a r e l-a izbutit, p î n ă la u r m ă , Ia cîteva l u n i d u p ă evenimentele d e m a i sus. L u i A n t i o h C a n t e m i r i-a fost d a t să se ocupe, ca d o m n al Moldovei, d e u l t i m a aprovizionare a Cameniţei. î n i a r n a anului 1696—1697 şi în p r i m ă v a r a anului 1697 (date p e care le d e d u c e m d u p ă t e x t , căci, c o n f o r m obiceiului, Neculce nu le precizează), o a r m a t ă de 12.000 de t ă t a r i „şi A n t o h i - v o d ă cu t o a t ă oastea sa, c a la 1.500 d e slujit o r i " a u î n t o v ă r ă ş i t „zaharaoa şi h a z n a o a " , c a la 1.500 de cară, cu cirezi d e vite şi oi, ferindu-se de incursiunile polonezilor. Trecerea Nistrului, învolburat, se f a c e cu m a r e dificultate, d a r cu m a r e l a u d ă p e n t r u domn. Doi ani m a i tîrziu, în u r m a păcii de la Carloviţ (1699), A n t i o h C a n t e m i r a p a r t i c i p a t la r e t r o c e d a r e a Cameniţei polonezilor, f a p t p e care Neculce îl descrie cu l u x d e a m ă n u n t e , redînd întregul p r o t o c o l u r m a t d e ambele p ă r ţ i , ca u n u l ce a p a r t i c i p a t efectiv la. eveniment. î n acest sens t r e b u i e i n t e r p r e t a t ă expresia lui: „Şi a t u n c e e r a m şi eu<a,colo !>, I o n Neculce vel-vornic, p e acie v r e m e v ă t a v d e a p r o d z i " l s l . Şi, p e n t r u că a m a m i n t i t d e protocol, Neculce consacră două p a g i n i trecerii p r i n I a ş i a solului polonez R a f a e l Leszczinski la P o a r t ă , p e c a r e îl însoţea, ca m a r e agă, şi descrie etic h e t a stabilită cu acel prilej şi i m p u s ă d e orgoliosul leah. î n m a t e r i e d e istorie europeană, lui Neculce nu-i scapă evenimentele, m a i ales că acestea au a v u t r ă s u n e t în lumea î n t r e a g ă . Mai întîi descrie v e s t i t a b ă t ă l i e de l a Zenta, din 1697, d u p ă relatările f o a r t e p r o b a b i l e ale lui Dimitrie C a n t e m i r , c a r e a p a r t i c i p a t la ea. Neculce comite o singură g r e ş a l ă : c o n f u n d ă Z e n t a cu Petrov a r a d i n u l şi d e n u m e ş t e b ă t ă l i a din 1697 (a cărei a n nu-1 d ă însă) d r e p t b ă t ă l i a de la V a r a d i n . (Bătălia de la P e t r o v a r a d i n a a v u t loc a b i a în 1716.) P e M u s t a f a al II-lea îl c o n f u n d ă cu Mehmed, c u m a m m a i a m i n t i t . Relatează, p a c e a d e la Carloviţ şi implicaţiile ei p e n t r u Moldova şi E u r o p a . „Leşii încă cerea t a r e Ţ a r a Moldovei, d a r turcii a u r ă s p u n s u p e n t r u Ţ a r a Moldovei că Ţ a r a Moldovei nu p o t să o de să le fie lor podani, că îaste v o l n i c ă ; că turcilor îi închinată, nu-i l u a t ă cu sabie". Polonezii a u o b ţ i n u t C a m e n i ţ a şi U c r a i n a şi a u c e d a t t o a t e - c e t ă t i l e Moldovei si localităţile din n o r d p e c a r e le d e ţ i n e a u , î n felul acesta, d u p ă m u l ţ i ani, Moldova revenise l a g r a n i ţ e l e ei fireşti, s u b A n t i o h C a n t e m i r . P l i n d e f a n t e z i e este dialogul d i n t r e P e t r u cel Mare şi î m p ă r a t u l Leopold al Austriei în problemele păcii de la Carloviţ, cel dintîi

205

Ibidem,

p .681.D.CantemirmoareIa1septemvrie1723.

81

rugîndu-1 p e al doilea să nu facă p a c e cu turcii, p e n t r u că îl va sprijini din plin în campania a n t i o t o m a n ă : „Dar înpăratul nemţescu n-au p u t u t să-i facă p e voie, să nu facă pace cu turcii, că slăbis{ă} tare, şi-i dzicea Moscului: « Măcar că t e apuci că me-i, da cîţiiva ani cheltuiala oştii, dar nu poci, că acmu el m ă roag<ă>, dar p e urmă, cine ştie, sau m-a ruga, sau ba, că p o a t e să s<(ă)> l u n g e ( a ) s c ă mulţii ani înainte bătaia. Şi eu a m slăbit, că eu nu m<ă> b a t numai cu Turcul, şi m<ă> b a t şi cu F r a n ţ u j u l , şi acolo a m u mai m a r e b ă t a i e decît cu Turcul ». Dece înpăratul Moscului, î n t o r c î n d u - s ( ă ) înapoi la ţ a r a lui, îndată a t u n c e a s-au şi apucat a rade barbele boîarilor ş-a slujitorilor, ş-a le şi schimba hainele, ş-a face obiceiuri şi o r î n d u i a l ( ă ) t o t nemţ a s c ă " 182. î n a i n t e de a aminti actul mazilirii, care s-a produs — după Neculce — fără incidente deosebite, dar cu mari regrete p e n t r u ţ a r ă , cronicarul pomeneşte de măsura p e care a luat-o domnul de a repopula marginile ţării, rămase pustii d u p ă incursiunile şi jafurile armatelor turceşti, t ă t ă r e ş t i şi poloneze. Cea de a doua domnie a lui Antioh Cantemir, de n u m a i doi ani, {1705— 1707) este p u n c t a t ă de Neculce p r i n p u ţ i n e lucruri de seamă. Mai întîi încercarea lui Constantin Brîncoveanu de a se împăca cu Antioh Cantemir şi cu lordache Ruset, promiţîndu-şi reciproc să nu se mai pîrască la P o a r t ă . „Şi — rezumă Neculce — ase au ţ i n u t de bine această paci, pecum ţin cînei vinerii!" l s 3 . Neculce pomeneşte de birurile puse p e ţ a r ă de Antioh Cantemir, împins de cei doi sfetnici ai săi, d a r şi din dorinţa de a-şi plăti datoriile la Ţarigrad. Antioh Cantemir a scos „obiceiul" nou p e ţ a r ă , v ă d r ă r i t u l (impozit pe vin), dar numai p e ţ ă r a n i şi p e micii boieri, de la agă în jos. Zice Neculce, cam iezuit, că domnul n-a v r u t nicic u m să introducă impozitul respectiv „numai nu putea, că-1 t o t îndemna Panaitachi şi Ilie visternicul". Mai multe învinuiri au avut loc la Constantinopol, între vechiul domn, Mihail Racoviţă şi Antioh Cantemir, p e n t r u bani luaţi din -ţară şi netrecuţi în contul birului. U n u l dintre aceste procese, povestit în p a r t e de cronicar, dă vioiciune capitolului despre a doua domnie a lui Antioh Cantemir, lipsit, în general, de a n i m a ţ i a cu care a m f o s t deprinşi parcurgînd celelalte pagini. Mihail Racoviţă, a f l a t la închisoare, l-a pîrît sultanului p e Antioh Cantemir p e n t r u u n asem e n e a abuz. La cererea vizirului, domnul a trimis d i n ţ a r ă oameni care să-i susţină interesele; „Antiohi-vodă î n d a t ă ales<ă> de trii m i s ( ă ) cîţiva boîarii, care-i ştie că-i sjnt înpotrivire, şi cîţiva breslaşi,

182 183

Ibidem, Ibidem,

p. 3 9 7 - 3 9 8 . p . -157.

82

megiîaşi de-(a> lui Mihai-vodă, vasluîani t o t de cei b u n i de gur<ă> şi de p î r < ă ) . Şi s-au pîrît de f a ţ < a ) înainte Divanului înpărătescu. Breslaşi<i) în gura m a r e striga: « Vîndutu-ne-i, vîndutu-ne-i, vîndutu-ne-i la cochi-vechi (adică la mezat, n.n.), ciocoilor, ca p e mascuri şi ca p e o i ! » Cărei numai ce huîa Divanul înpărătescu, şi s<ă) mira toţi paşii şi agalari<i) d e p î r ( a ) ce-i dau. Şi aşea l-au d a t iar rămas, să plăte<(a)scă iar bani la visterie înpăr<ă)te<a)scă, şi iar <î)l închisăr^ă), încă mai la gre închisoare, la Babagefer" 184 . Mazilirea i-a venit lui Antioh Cantemir la Tighina, plecat acolo cu boieri şi cu salahori p e n t r u r e p a r a r e a şi extinderea cetăţii. Tîrziu, revăzînd textul, Neculce a adăogat celorlalte aduceri a m i n t e : „Şi s-au dus la Po<a>rtă şi acol<(o> au m u r i t . N-au mai işit d o m n u " . P u t e m urmări, în continuare, primele două domnii ale lui Mihail Racoviţă şi apoi cea dintîi domnie în Moldova a lui Nicolae Mavrocordat. Cezura va trebui pusă înainte de Dimitrie Cantemir; acolo a fost c u m p ă n a vieţii sale şi acolo se situează c u m p ă n a izvoarelor de informaţie care î m p a r t Letopiseţul în d o u ă : pînă la Dimitrie Cantemir şi după Dimitrie Cantemir. Domniile lui Mihail Racoviţă sînt apropiate între ele: 1703 — 1705, 1707—1709. Relatînd numirea în prima, domnie, care n-a durat, în realitate, decît u n a n şi j u m ă t a t e , Neculce îi ţese preliminariile în finalul capitolului consacrat lui Duculeţ. Acestea corespund sub r a p o r t u l informaţiilor istorice cu cele p e care le d ă Cronica racoviţeană-buhuşească, în lungul capitol apologetic consac r a t lui Mihail Racoviţă, cu care se şi termină, dealtfel, Cronică. Alegerea lui Mihalache Racoviţă a a v u t loc la Adrianopol şi a fost rezultatul înţelegerii dintre Constantin Brîncoveanu (ca de obicei) şi boierii fugiţi de la Constantin Duca, în f r u n t e cu lordache Ruset. Aceştia, boierii, au înşelat aşteptările lui Antioh Cantemir, ale cărui intervenţii tardive n-au mai p u t u t fi l u a t e în seamă: alegerea fusese sancţionată de sultan. Tocmai în timpul prezenţei boierilor moldoveni p e n t r u alegerea domnului s-au produs turburările m a r i la Ţarigrad şi Adrianopol, p e n t r u depunerea sultanului Mustafa al II-lea, cel înfrînt la Z e n t a şi înlocuirea lui cu Ahmed al III-]ea. Neculce povesteşte cu mult patos, imaginaţie şi insinuare această „zorbâ", în care era amestecat şi marele m u f t i u : „Ş-au pus p e u n f r a t e a lui, soltan Mustafa, înpărat, iar p e soltan Mehrnet l-au p u s la închisoare (Neculce îi c o n f u n d ă pe cei doi sultani) şi peste o s ă p t ă m î n ^ ă ) l-au otrăvit, de au m u r i t . Muftiiul s-ascunses{ă) şi, găsindu-1, l-au muncit de-au l u a t mulţi bani de la dînsul, pin' l-au omorît.

205

Ibidem,

p.

6 8 1 .D.CantemirmoareIa1septemvrie1723.

83

Şi a u p u s u n pop<ă> de legea n o < a ) s t r ă şi altul armenesc d e l-au şi a u ihârsu i'nainte-i cu cîntării şi cu cădelniţă, pîn'l-au scos afar<(ă> din ordie şi l-au îngropat, dzicînd c-au fostu ghiaur. Şi-np ă r a t u l cel mazîl i-au fostu p u ş t u { = a m a n t , n.n.) lui, şi el f ă c e ce-i e r a vt>Ia: de schimba paşii şi dornnei t o t d e o n a . I a r ă p e R â m i vizirul n u 1-âu p u t u t găsii, că nic<§ le îera p r e cu voîe capitilor să-1 găsească. C ă Să vorovie a t u n c e că cu î n d e m n a r e a şi ştirea lui să fie fostu aceasta, că nu p u t e să v i z i r e ( a ) s c ă de răulu m u f t i u l u i " 185 .
p r o h o d i t ,

Cronica racoviţeană-buhuşească înregistrează opoziţia f ă c u t ă de noul ales, c a r e nu voia să primească domnia, evident, din falsă m o d e s t i e şi dezinteres, p r e t i n z î n d că-i este m a i comod să se ocupe de t r e b u r i l e sale gospodăreşti. Neculce, care l-ar fi v r u t , bineînţeles, p e Antioh C a n t e m i r domn, b a t j o c o r e ş t e iezuitismul lui Mihail Racov i ţ ă (despre care, dealtfel, n u v a avea c u v i n t e p r e a elogioase p e n t r u nici u n a din cele trei domnii), comparîndu-1 cu o f a t ă ruşinoasă, d a r dornică de d r a g o s t e : „Să făce a nu-i plăcea să priimască domnie, c a şi f a t a cie ce dzis<ă> u n u i vo<i)nic: « Fă-te t u a m ( ă > trage, şi eu oi m e r g e plîngînd ». Ase să făcea şi Mihai-vodă că nu-i t r e b u î a s ş t e d o m n i e " 186 . Neculce critică cu a s p r i m e dezordinea şi lipsa de protocol de l a c u r t e a noului d o m n , u n d e t o ţ i e r a u t a r i şi mari, u n d e slugile erau o b r a z n i c e şi fiecare i n t r a în casa domnească cu rost şi f ă r ă rost „de nu sămîna c u r t e nemic a domnie, de a t î t a obrăznicie ce îera". Aceste considerente sînt î n t o v ă r ă ş i t e şi de altele şi ele trebuiesc j u d e c a t e î m p r e u n ă : Mihail R a c o v i ţ ă era p o t r i v n i c boierilor lui Antioh Cantem i t şi C o n s t a n t i n Duca, iar Neculce nu figurează în D i v a n . î n p l u s impfazitele grele, mai ales cel personal, „ r u m t a p e ţ a r ă , cu pecetluit roşiii, p e f a ţ ă , <de> t o t omul" l-au f ă c u t i m p o p u l a r . A c e a s t a era d a r e a , p e care a vîndut-o la m e z a t slujbaşilor ce strîngeau impozitele, „de nu p u t e a scăpa nice u n becisnic p e necăiuri să nu ie pecet l u i t " şi p e n t r u care s-a j u d e c a t la Constantinopol cu succesorul său, Antioh Cantemir. A doua domnie a lui Mihail R a c o v i ţ ă d e b u t e a z ă p r i n t r - o goană d u p ă boierii potrivnici cînd — precizează cronicarul — d o m n u l era î n c ă la Ţ a r i g r a d . P r i n t r e ei, o r u d ă a p r o p i a t ă a lui Neculce, Ilie Cantacuzino, este ţ i n t a ironiilor şi a bucuriei sale răutăcioase: „ A t u n c e - a u prinsu şi p e Ilie Câ<n)tacozino cel t a r e şi mare, p e r i f a n , n u m a i cu cămeşea şi desculţu şi făr<ă> sliz, că s<ă) tîmplas<ă> de nu ştie nemic şi dormie. L-au l u a t şi l-au dus p e uleţă de l-au închis, şi z a p c i i ( i ) cărei îl duce aşea gol p e uliţă îl m u s t r a , de-i dzice:

185 186

Cf. ed. de fată, p. 442. Ibidem, p.' 444.

84

«Ţine-te, cerbule, cu co<a>rneli cele buore ce ne inprăsştiei,. că t6 prinsă astădzi leul în m î n ( ă ) »" 187 . Atunci, după venirea domnului, a fost omorît şi Panaiotache Morona, postelnicul, care-i t r ă d a p e toţi domnii, greceşte, dar p e n t r u moartea căruia Neculce îl învinuieşte p e Mihail Racoviţă de cea mai crasă lipsă de recunoştinţă: „Această m u l ţ ă m i t ă şi p l a t ă au a v u t Panaitachie de la Mihai-vodă p e n t r u harzul ce a u făcut cu mina lui la înpăr<ă)ţie, de l-au poftit domnu la domnie întîiu" l e e . U n loc i m p o r t a n t îl ocupă în capitolul celei de a doua domnii a lui Mihail Racoviţă războiul ruso-suedez, care a culminat cu bătălia de la Poltava, p r e c u m şi politica de apropiere a domnului f a ţ ă de ruşi. Acesta, sătul de închisorile primei domnii — zice Neculce — şi văzînd că a r e în Brîncoveanu şi în boierii fugari în Muntenia vrăjmaşi implacabili, s-a hotărît să r e n u n ţ e la scaun şi să f u g ă la moscali. A i n t r a t în legătură cu ei şi a u r m ă r i t să-1 p r i n d ă p e regele Suediei, care era refugiat la Tighina şi care era f o a r t e i m p r u d e n t în mişcările lui (Neculce povesteşte că pleca la vînătoare n u m a i cu cinci, şase oameni, departe de cetate, cale de ore de drum). Mihail Racoviţă pregătise cu abilitate fuga, cînd, în u r m a reclâmaţiilor lui Constantin Brîncoveanu, u n om de încredere al sultanului, trimis „tiptil" la Iaşi, a confirmat intenţia voievodului. Din porunca sultanului un capegiu cu 300 de spahii l-a p r i n s şi l-a închis în Edicule „cu m a r e urgie, care nime nu mai dzicea c-a videa lumea". Boierii, îngroziţi, se temeau de transformarea ţării în paşalîc. S-au a d r e s a t lui Constantin Brîncoveanu — p e care d e d a t a aceăsta Neculce nu-1 mai socotea pacostea Moldovei -- rugîndu-1 să cerceteze cu a j u t o r u l întinselor sale antene şi să le comunice dacă îi paşte acel pericol. Răspunsul negativ al domnului m u n t e a n i-a mai liniştit. P e a l t plan cronicarul desfăşoară sulul iţelor de la Ţarigrad p e n t r u ocuparea scaunului r ă m a s v a c a n t . Antioh Canternir, sprijinit de vizir şi dorit şi d e ţară, avea cele mai multe şanse. N-a v r u t însă să plătească 300 de pungi cerute, sperînd că cu j u m ă t a t e de p r e ţ i se v a d a t o t u ş i lui domnia. Şi atunci s-a petrecut ceea ce avea să aibă urmări rele pentru Ţările R o m â n e : vizirul a dat Moldova p e seama lui Nicolae Mavrocordat, primul domn fanariot. Neculce aminteşte d r a m a p e t r e c u t ă în casa Mavrocordaţilor, cînd Alexandru Exaporitul, t a t ă l noului domn, auzind că feciorul său a acceptat invitaţia marelui vizir, a început să se jeluiască, socotind această

182 183

Ibidem, Ibidem,

p. 3 9 7 3 9 8 . p. -157.

85

numire începutul nenorocirilor familiei sale şi în cîteva zile a şi m u r i t de inimă rea. Domnia lui Nicolae Mavrocordat (1710—1711) care n-a d u r a t decît u n an, ocupă p u ţ i n loc în Letopiseţ. Dealtfel, cum a m i n t e a m şi mai sus, pe măsură ce opera sa devine produsul exclusiv al însemnărilor şi memoriei sale, capitolele diverselor domnii se interferează aidoma reţelei metalice din betonul fortificaţiilor, concepute să dureze cît lumea. Nicolae Mavrocordat nu semăna însă cu domnii de ţ a r ă . î n c ă de la Galaţi, spune Neculce, a p o r u n c i t slujbaşilor ce strîngeau birul, zlotaşilor, să restituie îndată banii oamenilor de rînd, p e care cronicarul din mojici nu-i scoate. „Pe la toate conaceli t o t divanuri de zlotaşi era cu mojicii. Şi zlotaşii, ca vai de capeteli lor, înbla ş i p u r i n d u - s ( ă ) şi rugîndu-s{ă> mojicilor, şi-ndatorîndu-s<ă> şi-ntorcînd mojicilor. Şi le făcea şi zapis, să-i mai aştepte, şi mojicii nu priimie. I a r ă după ce au sosit în Iaşi rădicatu-s-au t o t tîrgul asupra zlotaşilor, de nu p u t e a răzbii p e uleţi de nărod de oameni, dup<(ă) curnu-i rîndul prosştimei... Ce i-au b ă t u t Neculai-vodă cu buzduganul şi i-au închis în temniţi cu tîlharii, p î n ' ş-au v î n d u t ee-u a v u t tot, ş-au plătit ţăranilor pîn'la u n b a n " 1S9 . P r e a m u l t temei şi cinste nu p u n e a Nicolae Mavrocordat nici p e inarii boieri, cel p u ţ i n nu în p r i m a domnie. Tot Neculce descrie c u m l-a b ă t u t p e un sulger şi pe un postelnic la şezut, spre stupefacţia celorlalţi, care nu erau deprinşi cu asemenea t r a t a m e n t . Mulţi dintre ei au fugit p r i n ţările din jur, mai ales în Polonia. P r i n t r e fugari Neculce îi aminteşte pe unii cu care va împărţi pîinea a m a r ă a exilului u n a n mai tîrziu: Luca vistiernicul, b a n u l Zmucilă, Rugină, Abăza, Mireştii şi alţii. P o r t r e t u l lui N. Mavrocordat schiţat de Neculce după înapc» ierea din pribegie, cînd raporturile cu domnul erau f o a r t e bune, ne a p a r e astăzi obiectiv. Domnul era f o a r t e sobru („desfătării, voro<a)ve de glume, nemic nu să făcea înainte lui"), rezervat (îi era uşa mereu închisă), m î n d r u („vre să s t ă p î n e ( a ) s c ă Moldova ca Po<a>rta Turce<a)scă, cu mărire mare"), aprig la mînie, dar om foarte învăţ a t , „cunoscător la o<a)meni", îndatoritor cu cei ce-1 slujeau; avea şi greutăţi,,, neştiind româneşte şi necunoscînd obiceiurile ţării. „ l a r i ţărîi, prostimei, vrea să le arete milă şi d r e p t a t e şi vrea să le ţ i e de parte". începuse să facă sate pe la marginile graniţelor, în aceeaşi idee ca a lui Antioh Cantemir, de a popula regiunile pustii, b ă t ă t o 389

Ibidem,

p. 4 9 5 - 4 9 6 .

â6

rite de incursiunile şi tîlhăriile t u t u r o r liftelor. Dar viaţa t i h n i t ă nu-i era d a t ă bietului moldovean. încă în v a r ă {anul 1710), P o a r t a a început să se pregătească de război cu Rusia, a ţ î ţ a t ă de Carol al Xll-lea, d a r şi de o p a r t e din polonezi. Spre t o a m n ă l-au a r e s t a t p e solul ruşilor şi l-au închis în Edicule, iar în iarnă au p r e g ă t i t d o u ă incursiuni masive ale tătarilor în Ucraina rusească. Acţiunile a r m a t e urmau să aibă loc în anul u r m ă t o r . In cadrul acestor preparative de război situează Neculce şi înlocuirea lui Nicolae Mavrocordat cu Dimitrie Cantemir. Capitolul dedicat savantului voievod, de mari dimensiuni, care se a b a t e f u n d a m e n t a l de la m e t o d a folosită de cronicar în t r a t a r e a istoriei domniilor anterioare, nu p o a t e fi u r m ă r i t în t o a t ă desfăşurarea lui. O mare p a r t e din el a.m observat-o vizînd viaţa lui Neculce, împletită zi de zi cu evenimentele dramatice din vara şi t o a m n a anului 1711. Agitaţia, pasiunea, teama, speranţa, acestea şi alte sentimente, greu de definit, care fac p a r t e componentă din trăirile eroilor, t r a n s f o r m ă capitolul domniei lui Cantemir într-o tragedie a Moldovei şi a voievodului său. Comentariile sistematice p e m a r ginea acestui capitol ne apar de prisos. N e v o m mărgini să subliniem că Neculce redă întîmplările în stilul reportajelor moderne, p e măsură ce lucrurile se precipitau. Aşa se şi explică întinderea celor nouă luni din domnia lui Dimitrie Cantemir p e zeci de pagini. D. Cantemir este u r m ă r i t în acţiunile sale zi de zi. P a n a lui Neculce îl surprinde ezitînd şi aşteptînd semnalul de arestare a lui Constantin Brîncoveanu, p e care dorea, în adîncurile lui, să nu i-1 comunice vizirul niciodată. îl observăm p e domnul Moldovei obligat să fie propriul său sfetnic într-o problemă crucială p e n t r u viitorul său şi al ţării, de vreme ce nu avea suficientă încredere în loialitatea Divanului. îl găsim părăsit de m a j o r i t a t e a boierilor, luptîndu-se cu privaţiuni de t o t felul, inclusiv cu lipsa banilor, încît nu-şi p u t e a plăti nici lefegii, porniţi din această cauză p e răscoală. Dimitrie Cantemir se decide să cheme a j u t o r u l militar r u s exact atunci cînd i-a venit şi p o r u n c a vizirului să-1 aresteze p e Constantin Brîncoveanu; prilej p e n t r u cronicar să se justifice în f a ţ a posterităţii că n-a fost el sfetnicul necredincios al domnului, ci dimpotrivă. E s t e d e reţin u t această înăscută a r t ă la Neculce de-a cultiva întîmplările d e senzaţie, coincidenţele, patosul. Acestea dau sarea necesară unei plăcute lecturi a Letopiseţului. Zarurile o d a t ă aruncate, domnul se simte descătuşat. P o p o r u l de asemeni. laşul seamănă cu u n oraş sud-american în carnaval. Devastarea prăvăliilor turceşti şi jaful asupra turcilor sînt prezentate într-o notă de frenezie şi entuziasm care disimulează realitatea: „Iar băcăliile sta v ă r s a t e p r e uliţă, de e r a sătui şi copiii. Strafide,

87

lui Dimitrie Cantemir, s-a aşezat cu temei să conducă Moldova, să boierească, să-şi cîştige simpatii p r i n t r e boieri, ca să-1 ceară d o m n . L u p u l Costache — r e c u n o a ş t e şi Neculce, cu t o a t ă d u ş m ă n i a ce o avea p e n t r u el — a fost acela care, m e r g î n d l a vizir (ca u n u l ce se opusese lui Cantemir, organizînd chiar şi o t a b ă r ă militară în sudul Moldovei, la Bursuci), a î n l ă t u r a t pericolul. N u m i t caimacam, l-a somat p e Curt-paşa să părăsească laşul, ceea ce t u r c u l a f ă c u t , n u f ă r ă m a r i şi explicabile regrete. Neculce speculează lipsa de m ă s u r ă a L u p u l u i Costache şi abuzurile săvîrşite de el. R e c l a m a t marelui vizir, acesta îl înlocuieşte cu l o a n Mavrocordat, c a i m a c a m al fratelui său, şi p o r u n c e ş t e u n u i capegiu să-1 aresteze „să-1 p u n ă în obezi" şi să-1 exileze la Varna, î m p r e u n ă cu încă doi boieri, mai p u ţ i n v i n o v a ţ i : Antiobie h a t m a n u l şi Macsut postelnicul. încheie Neculce, cu o splendidă v o r b ă l u a t ă din înţelepciunea p o p u l a r ă : „Şi s-au plinit a t u n c e a u n cuvînt p r o s t ce dzice: « Cu i a r b a cea uscat{ă> a r d e şi cea verde »" 19G. Capitolul despre a doua domnie a lui Nicolae M a v r o c o r d a t (1711—1715) suferă, evident, de lipsa de i n f o r m a ţ i i cu privire la evenimentele din Moldova. Neculce nu a m i n t e ş t e decît Divanul şi măsurile l u a t e în p r i m u l a n de domnie, p e n t r u a d u n a r e a celor pribegiţi, p e n t r u potolirea nemulţumirilor negustorilor t u r c i j e f u i ţ i şi m a l t r a t a ţ i în t i m p u l lui Cantemir şi de încercările f ă c u t e de d o m n p e n t r u scoaterea suedezilor aşezaţi p r i n ţ a r ă . Restul capitolului, m a i b i n e d e p a t r u cincimi, este consacrat istoriei europene. Neculce n u s-a p u t u t folosi de istoria celei de a d o u a domnii a lui Nicolae M a v r o c o r d a t , scrisă de A x i n t e Uricariul, c o n t e m p o r a n cu el, iar a l t e izvoare n a r a t i v e nu a v e a . D i n t r e problemele europene d e z b ă t u t e de Neculce, p r i m u l loc îl ocupă încercările turcilor de a-1 scoate p e Carol al X l I - l e a de la V a r n i ţ a şi de a-1 t r i m i t e în Suedia. E r a u obligaţi la aceasta şi p r i n t r a t a t u l de p a c e încheiat cu ruşii, d u p ă Stănileşti. N u m a i că t o a t e pregătirile turcilor, la care se adăogau p r e p a r a t i v e l e t ă t a r i l o r şi ale lui Nicolae M a v r o c o r d a t , care u r m a să dea c ă r u ţ e l e trebuincioase, s-au lovit d e r e f u z u l î n d ă r ă t n i c al viteazului rege de a d a curs p l a nului de evacuare. Acesta era i n f o r m a t că î n t r e t ă t a r i şi generalul Şeremetiev exista o înţelegere de t r ă d a r e şi d e facilitare a prinderii lui de c ă t r e ruşi. S-a a j u n s , în final, l a l u p t e în regulă î n t r e t u r c i şi ostaşii suedezi. Regele a fost p r i n s şi d u s la Adrianopol şi apoi trimis, p r i n Ucraina, în P o m e r a n i a . Neculce u r m ă r e ş t e cu m u l t ă p a s i u n e războaiele regelui cu coaliţia ruso-polono-daneză, la c a r e

205

Ibidem,

p .681.D.CantemirmoareIa1septemvrie1723.

90

sîftji asociat şi prusienii, p î n ă la p i e r d e r e a P o m e r a n i e i şi plecarea lui Carol al X H - l e a în Suedia. A d o u a chestiune de istorie u n i v e r s a l ă r e ţ i n u t ă de Neculce, în m a n i e r a sa, p u ţ i n precisă sub r a p o r t d o c u m e n t a r , dar suculentă ca povestire, a fost încercarea lui Stanislau Leszczincki, de a obţine, cu sprijin turcesc, t r o n u l Poloniei. P e n t r u Moldova această acţiune la care, p e lîngă iţele de culise, a u fost l u a t e şi m ă s u r i de ordin milit a r , s-a încheiat cu pierderea H o t i n u l u i şi a Cernăuţilor, o c u p a t e de garnizoane turceşti, p r e c u m şi cu p r e z e n ţ a p e r m a n e n t ă în Moldova a turcilor şi t ă t a r i l o r , care asigurau aprovizionarea garnizoanelor. N u sînt neglijate nici războaiele d i n t r e n e m ţ i şi francezi p e n t r u succesiunea la t r o n u l Spaniei, a căror m o t i v a r e Neculce o înţelege î n t o c m a i : „Atuncea, p r e aceia vreme, cu cîţva a n i m a i n a i n t e , să t o t b ă t e a F r a n ţ o j u l cu N e a m ţ u l p e n t r u Ţ a r a Spaniei, care d e care să o ia, să o stăpînească, neavînd c r r i u " A p r o a p e două pagini sînt consacrate sfîrşitului tragic al lui C o n s t a n t i n Brîncoveanu şi al familiei sale. P e n t r u Neculce „mînia lui D u m n e z e u " a c ă z u t a t u n c i p e c a p u l domnului m u n t e a n şi blestemele celor p e c a r e i-a n ă p ă s t u i t , şi în p r i m u l rînd blestemele Moldovei. î n t r - a d e v ă r , Neculce a m i n t e ş t e şi cu prilejul acestui c u m p l i t spectacol, p e care îl descrie, evident, din relatările altora, u n e l e din relele strălucitei sale rudenii din Ţ a r a R o m â n e a s c ă , dar sfîrşitul sîngeros al acestuia nu-1 b u c u r ă , c u m au încercat unii istorici literari să dovedească. Neculce, om credincios, nu se p u t e a b u c u r a de acest sfîrşit al lui Brîncoveanu, el care nu se m a n i f e s t ă niciodată în paginile sale ca u n a d e p t al vărsărilor de sînge. Neculce nu este om blxnd, f ă r ă îndoială, mai ales cînd îşi judecă adversarii, d a r este d e p a r t e de el b u c u r i a r ă z b u n ă r i i sîngeroase. De t o a t e relele care i-au a j u n s p e v r ă j m a ş i se b u c u r ă , d a r n u de sîngele lor v ă r s a t . E l înfierează p e Gin Ali-paşa, vizirul ucigaş, chiar cu prilejul masacrării familiei domnului, tocmai p e n t r u că era „un p ă g î n rău, p r e s t e s a m ă " . Acelaşi lucru îl f a c e şi la vestea m o r ţ i i „păgînului rău, t u r b a t şi m a r e sorbitoriu d e sînge a s u p r a creştinilor", în c a m p a n i a de Ia P e t r o v a r a d i n . „Acesta a u omorît p r e Brîncoveanul-vodă cu copiii lui... şi p r e alţii m u l ţ i " , zice Neculce, începînd schiţarea p o r t r e t u l u i odios al c r u n t u l u i vizir a cărui i n t e n ţ i e e r a ca „de a b i r u i p r e nemţi, să p u e p a ş i şi în Moldova şi în Ţ a r a M u n t e n e a s c ă " 1 9 s . Nicolae M a v r o c o r d a t este înlocuit b r u s c d e Neculce în r e d a r e a evenimentelor, p r i n Mihail R a c o v i ţ ă , ce obţine t r o n u l Moldovei p e n t r u a t r e i a oară, şi p e n t r u o lungă p e r i o a d ă de t i m p : 1715— 1726.

182 183

Ibidem, Ibidem,

p . 397-398. p . -157.

91

î n , c a p i t o l u l consacrat ultimei domnii a lui Mihail R a c o v i ţ ă , ca dealtfel în t o a t e domniile ce vor u r m a , observăm, în a l t e r n a n ţ a d e e v e n i m e n t e din ţ a r ă şi de p e s t e h o t a r e , u n m a r e i n t e r e s a c o r d a t istoriei generale. E s t e evidentă i n f l u e n ţ a contactelor sale cu străinii, fie că a u fost polonezi sau ruşi, p r e c u m şi orizontul larg deschis p î n ă la vîrsta cînd îşi r e d a c t e a z ă a doua p a r t e a cronicii. Xnaugurînd domnia, Mihail R a c o v i ţ ă a designat D i v a n u l ţării, a p r o a p e t o ţ i membrii fiind r u d e ale sale, Neculce observă, p r e z e n t î n d d o m n i a celui care îi facilitase întoarcerea în ţară, şi p e care o t r a t e a z ă destul de convenţional, că n-avea rivali la Constantinopol şi că d a c ă a r fi fost v r e m u r i d e p a c e a r fi p u t u t t r ă i liniştit. E s t e p r i n t r e puţinii d o m n i t o r i căruia cronicarul nu-i zugrăveşte p o r t r e t u l , deşi a, d o m n i t în t r e i rînduri. Ştim numai că avea casă g r e a : o p t copii, din care doi feciori erau zălog la turci şi c ă d o a m n a „era de t r e a b ă , b u n ă şi milostivă". L a p u ţ i n ă v r e m e d u p ă u r c a r e a în scaun a izbucnit războiu d i n t r e t u r c i şi austrieci, corect r e l a t a t d e Neculce, consumat în celebra bătălie de la P e t r o v a r a d i n în 1716, care a v e a să a i b ă consec i n ţ e însemnate nu n u m a i p e n t r u h a r t a E u r o p e i de sud-est, ci şi p e n t r u Moldova. î n expansiunea lor austriecii au a j u n s p î n ă la Olt (pacea de la Passarovitz din 1718 consfinţea — c u m p o m e n e ş t e Neculce — stăpînirea lor a s u p r a Olteniei), iar în Moldova s-au Infilt r a t p e v e r s a n t u l oriental al Carpaţilor, ocupînd C e t a t e a N e a m ţ u l u i şi m ă n ă s t i r e a Caşin, şi dominînd, p r i n a m e n i n ţ ă r i l e p e r m a n e n t e , î n t r e a g a Moldovă, p î n ă l a , Şiret. D o m n u l Moldovei, zice Neculce, n u s t ă p î n e a efectiv, decît regiunea Iaşilor şi Orheiul. F i i n d i n f o r m a t Mihail R a c o v i ţ ă că nemţii se pregătesc să-1 p r i n d ă în I a ş i şi p e n t r u a p r e î n t î m p i m o asernenea e v e n t u a l i t a t e , a c h e m a t cîteva mii. d e t ă t a r i în a j u t o r . Aceştia ap soşit e x a c t la v r e m e (cum se întîmplă adesea în relatările lui Neculce: „cît a i r u m p e u n p ă r d i n c a p d e n - a u l u a t p r e Mihai-vodă de grumadzi, din curţile domneşti"), ca să p u n ă c a p ă t pericolului. î n încăierările care a u a v u t loc în j u r u l m ă n ă s t i r i i C e t ă ţ u i a şi Ja Hlincea î n t r e „cele 300 de c ă t a n e cu moldov e n i " şi cei „mai bine de 5.000, ma,i la şese mii" de t ă t a r i , m u l ţ i a u p i e r i t din austrieci. P e s t e t r u p u r i l e lor a fost ridicată, o cruce cu o inscripţie care relatează b ă t ă l i a 1 9 9 . P e t ă t a r i , zice Neculce, nevrînd sau neavî-nd cu ce-i p l ă t i i-a lăsat d o m n u l să jefuiască p r o p r i a ţ a r ă , î n t r e Şiret şi m u n ţ i , socotiiţdu-i p e locuitori hainiţi nemţilor. Cronicarul n-a fost m a r t o r al evenimentelor, p e n t r u c ă nu se întorsese încă din Polonia. E l t r e b u i e să fi cunoscut v r e o relatare

199 Cf. D . ' Russo, Stadii 1939, p . 473, n o t a 1.

istorice

greco-româtie,

I I , : Bucureşti,

92

oficială a acestor întîmplări, fie Cronica lui Nicolae Chiparissâ 20°, fie, m a i probabil, P s e u d o A l e x a n d r u A m i r a s 2 0 1 , ale căror a f i r m a ţ i i a u fost b i n e f i l t r a t e însă d e Neculce. Acesta r e d u c e la dimensiuni a p r o a p e ridicole întîmplările care fac, în concepţia cronicilor amintite, din Mihail R a c o v i ţ ă u n e r o u : „Scris-au Mihai-vodă şi la P o a r t ă d e izbîndă ce-au f ă c u t . Şi n-au scris c u m a u fost, ce-au scris c-au fost m u l ţ i m â şi i-au b ă t u t . P e n t r u aceia ş-au agonisit m a r e c r e d i n ţ ă şi l a u d ă şi n u m e d e vitiaz d e la t u r c i " 20a . Neculce povesteşte, p r i n t r e altele, t u r b u r ă r i l e din Polonia care s-au p e t r e c u t „ t o t î n t r u acel a n " în care a a v u t loc incursiunea cătanelor şi „ t o t în acel a n " în c a r e a m u r i t Carol al X l I - l e a . D e d u c e m că este v o r b a de mişcarea şleahtei poloneze î m p o t r i v a regelui August d e Saxa, c a r e a a v u t loc, î n t r - a d e v ă r , în a n u l 1717, care nu este însă şi a n u l m o r ţ i i lui Carol al X l I - l e a : 1718. F a c p a r t e şi aceste „ d a t ă r i " din categoria acelora p e n t r u c a r e Neculce îşi cere scuze în Predoslovie că n u vor fi corespunzînd î n t o c m a i adevărului. î n orice caz, aflîndu-se în Polonia în a c e a s t ă v r e m e , cronicarul a r e ţ i n u t t e a m a nobilimii poloneze f ă r ă funcţii, a şleahtei, a s e m ă n ă t o a r e , oarecum, mazililor noştri, d e a implica în a c e a s t ă mişcare t o a t ă m u j i c i m e a : „ D a r Lidihovschii, care e r a cap p r e mazili, au d a t s f a t că nu-i bine să rădice ţ a r a , să s-înveţe mujicii la r ă z b o i u ; şi d a c ă i-or rădica p e toţi, sint m a i m u l ţ i de u n î n t u n e r i c de oameni şi or b a t e p e saşi şi p o a t e ne-or b a t e şi p r e noi şi ne-or l u a moşiile... şi a fi mai rău, că ne-or lua mojicii ţ a r a . Ce m a i bine, f r a ţ i l o r , noi să ne v ă r s ă m sîngele, iar mojicii, lasă-i să şadză, ca n i ş t e mojici" 203 . N-a fost nevoie să se apeleze la „ î n t u n e r i c u l " (adică la milionul) de m u j i c i ; p r i n înţelegerea s u r v e n i t ă î n t r e Confederaţia de la T a r n o g r o d (constituită din t o ţ i adversarii regelui), şi regele August, din f e b r u a r i e 1717, şleahta o b ţ i n e cîştig de cauză. E s t e d r e p t că o m î n ă d e a j u t o r a u d a t şi ruşii, care l-au t r i m i s p e cneazul Dolgoruki cu 30.000 d e oameni „ca să stea să-i împace. Şi a u venit cnîazul la L u b l i u n şi a u s t ă t u t de li-au f ă c u t p a c e " SOi . O r i e n t a r e a lui Neculce este şi aci categoric f e u d a l ă . El nu se a b a t e , în concepţia sa d e boier, p e n t r u nimic în l u m e de la vederile sale, nici m ă c a r în p r o b l e m e de istorie e u r o p e a n ă şi cu a t î t mai p u ţ i n cînd este vorba de Moldova: boierii şi cu mojicii nu p o t f a c e cartel d e i n t e r e s e ; între ei nu p o a t e f i aşezat niciodată semnul egalităţii.

Cf. I. Crăciun, şi A. Ilieş, Repertoriul.,., p . 110. Cf. Cronica anonimă a Moldovei 1661—1729 Amiras), ed. D a n Simonescu, p, 76 — 86. 202 Ed. de fată, p . 665. 203 Ibidem, p'. 6 6 7 - 6 6 8 . 204 Ibidem, p. 669.
281

200

fPseudo-

93

Din r î n d u l evenimentelor anilor 1717—1718 Neculce a m i n t e ş t e d e vizita î m p ă r a t u l u i P e t r u cel M a r e în F r a n ţ a , p e n t r u t r a t a t i v e a n t i t u r c e ş t i şi s t ă r u i e a s u p r a complotului ţareviciului Alexie, urzit în t i m p u l absenţei sale, şi a r e p r i m ă r i i lui. D e precizat c ă unele m a n u scrise c u p r i n d i n t e r p o l ă r i s u b s t a n ţ i a l e cu p r i v i r e la procesul ţareviciului şi la reorganizarea bisericii ruseşti, a m e s t e c a t ă şi ea în încerc a r e a de a se opune modernizării Rusiei. Acestea a p a r ţ i n în special l u i Ioasaf Luca. Neculce a cunoscut d e s t u l d e e x a c t clauzele păcii d e la Passarovitz, p e care le t r a t e a z ă în acest capitol. Precizează şi a n u l 7226, d a r n u şi localitatea u n d e a fost s e m n a t ă p a c e a . N u u i t ă să pomenească d e consecinţele ei p e n t r u Ţ a r a R o m â n e a s c ă : p i e r d e r e a Olteniei, u n d e a f o s t instalat g u v e r n a t o r Gheorghe Cantacuzino, fiul lui Ş e r b a n şi eliberarea lui Nicolae M a v r o c o r d a t , l u a t prizonier d e c ă t r e austrieci în Bucureşti, în t o a m n a anului 1716. „ P r e acele v r e m i a a v u t loc şi c a m p a n i a rusească în sud, dincolo d e Caucaz, în Persia, la care a p a r t i c i p a t şi Dimitrie Cantemir. E v e n i m e n t e l e sînt t r a t a t e cu m u l t e a m ă n u n t e şi n u ne p u t e m explica mijloacele sale d e i n f o r m a r e decît acceptînd ideea că u n i i moldoveni, p a r t i c i p a n ţ i la acea c a m p a n i e cu D i m i t r i e C a n t e m i r , s-au î n a p o i a t m a i apoi în Moldova şi a u p o v e s t i t cronicarului cele v ă z u t e . Sfîrşitul lui Dimitrie C a n t e m i r nu-i lasă h a t m a n u l u i impresie deosebită, în a f a r ă d e r e s e m n a r e a omului cuminte, p e n t r u ce deşertăciuni a venit p e lume şi c ă nu se p o a t e legilor f i r i i : „Dumitraşco-vodă încă., d u p ă ce a u v e n i t d e n-au t r ă i t p r e a m u l t şi ş-au p l ă t i t şi el d a t o r i e aceştii lumi, moşască, şi s-au dus c ă t r ă p ă r i n ţ i i săi" 205 . său v r e o care ştie sustrage la perşi, cea stră-

î n ultimele pagini ale capitolului, Neculce se întoarce din nou l a v i a ţ a Moldovei. P o m e n e ş t e de focul care a m i s t u i t curţile domneşti, o d a t ă cu o b u n ă p a r t e din oraş, Ia 20 aprilie 1723 „în al optule a n a domniei", d u p ă „cronologia" sa, care este aceea a poveştilor, şi d e care nu este nevoie să se ţ i n ă numaidecît seama. Această întîmp l a r e i-a d a t d o m n u l u i prilejul — s p u n e Neculce — să scoată numeroase b i r u r i p e ţ a r ă , inclusiv văcăritul, a t î t de urgisit de m a r e a boierime. Mihail R a c o v i ţ ă . este d o m n u l care p u n e c a p ă t tîlhăritului, d u p ă m u l ţ i a n i d e încercări ale predecesorilor săi. Neculce descrie t o r t u r i l e 4 a c a r e erau supuşi r ă u f ă c ă t o r i i şi îşi e x p r i m ă satisfacţia p e n t r u rezultate, d a r le-ar fi v r u t f ă r ă excese, m a i ales că unii piereau şi nevinovaţi, din p r i c i n a u n u i a r m a ş grec, „fost crîşmar în Ţ a r i g r a d " , om a b u z i v şi lacom.

205

Ibidem,

p . 681. D . Cantemir m o a r e Ia 1 septemvrie 1723.

94

Mazilirea lui Mihai! R a c o v i ţ ă a f o s t c a u z a t ă d e u n complex de situaţii, care s-au a d ă o g a t , evident, la d o m n i a p r e a lungă, în concepţ i a Porţii. Mai întîi — zice Neculce — grecii de care se folosea d o m n u l s-au constituit în d o u ă t a b e r e , ce se c e r t a u î n t r e ele şi se p î r a u lui v o d ă şi la P o a r t ă . Mihail R a c o v i ţ ă a ţ i n u t p a r t e a „celor b l ă s t ă m a ţ i , d e să s f ă t u i a cu dînşii", Cei c a r e a u p l e c a t la Constantinopol şi erau influenţi, în f r u n t e cu C o n s t a n t i n Ipsilanti, l-au r e c l a m a t p e d o m n marelui vizir. T o t în v r e m e a a c e a s t a s-au r e f u g i a t din Ţ a r a R o m â neacă nişte boieri, p e care Mihail R a c o v i ţ ă , s o m a t de vizir să-i p r i n d ă şi să-i p r e d e a u n u i capegiu, a r e f u z a t s-o facă, p r e t e x t î n d că au f u g i t în T r a n s i l v a n i a . î n sfîrşit la aceste necazuri s-au mai a d ă o g a t şi reclamaţiile marelui r a b i n d i n Constantinopol, p r e c u m că Mihail R a c o v i ţ ă a r fi închis nişte evrei moldoveni acuzaţi, p e n e d r e p t , de omorîrea r i t u a l ă a u n u i copil de creştin. N u este lipsită d e culoare m a n i e r a în care au v r u t boierii mazili să-1 b a t j o c o r e a s c ă p e d o m n la p l e c a r e : „Vrut-au a t u n c e o s a m ă de mazili să-i f a c ă gîlceavă, să lege ştiubeîe deşerte, să le spîndzure p r e lîngă d r u m , p r e u n d e a trece Mihai-vodă, p e n t r u căci li-au r ă m a s d e la dînsul obiceaiu de deseatin<ă>... N u m a i căimăcamii n-au lăsat să-i f a c ă acea o c a r ă " 206 . î n f i n a l Neculce lasă să se î n t r e v a d ă o caracteristică a domnului, b i n e m a r c a t ă de cîte izvoare: arghirofilia, lăcomia de b a n i . î m p r u m u t a s e s u m e de la mazili şi nu-i restit u i s e ; sau, a v e a obiceiul de î m p r u m u t a b a n i de a u r noi şi restituia b a n i vechi, uzaţi, m a i uşori la c î n t a r . Succesorul său la s c a u n u l Moldovei, Grigorie al I I - l e a Ghica (1726— 1733), era o figură curioasă de om plecat s p r e petreceri, spre fast, o m cultivat, cu întinse relaţii la P o a r t ă . Cronicarul îşi redact e a z ă opera, în p a r t e a finală, concomitent cu t r ă i r e a evenimentelor. Curios este f a p t u l că deşi el nu se a b a t e cu nimic d e la p l a n u l de s t r u c t u r a r e a capitolelor p r e c e d e n t e şi cu t o a t e detaliile i n t e r e s a n t e p e c a r e le d ă cu p r i v i r e la domniile lui Grigore Ghica şi C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t , finalului cronicii îi lipseşte strălucirea cu care a m fost obişnuiţi. E n t u z i a s m u l , v e r v a , spiritul uşor sarcastic au p ă l i t o d a t ă cu dispariţia eroilor cu c a r e a d u s război pasional, decenii de-a rîndul. R ă m a s singur, sau a p r o a p e singur, Neculce înregistrează evenimentele, p a r t i c i p ă la ele, uneori i m p l i c a t direct, dar găsindu-se de p a r t e a cealaltă a v e r s a n t u l u i , acestea nu-1 m a i scot din p r o v e r b i a l a sa cuminţenie, nu-1 m a i f a c să a r d ă , asemeni făcliei d e s t i n a t ă să-i lumineze veghea de om a f l a t la c a p ă t u l firului. Marile v r ă j m ă ş i i , d i s p ă r u t e , a ş t e r n în sufletele celor m a i m u l ţ i melancolia şi sentim e n t u l zădărniciei. Cronica lui e plină d e vrăjmăşii, d a r finalul

205

Ibidem,

p. 681.D.CantemirmoareIa1septemvrie1723.

95

acesteia, d a c ă nu este melancolic, este în orice caz lipsit de p a s i u n e . E s t e u n j u r n a l obiectiv şi rece. F i r e a p e t r e c ă r e a ţ ă şi i u b i t o a r e d e f a s t a domnului se v ă d e ş t e d e la î n s c ă u n a r e . E l n-a v e n i t ca t o a t ă l u m e a p e uscat, ci a f ă c u t d r u m u l de la Brăila p î n ă la Galaţi p e apă, în două vase (şeici, le zice Neculce), „cu m u l t ă pofală, dzicînd din t r i m b i ţ ă şi d i n naiuri şi d î n d şi din p u s e i " 2W . î n c e p u t u r i l e domniei a u f o s t p e r i c l i t a t e d e o răscoală a t ă t a r i l o r din Bugeac î m p o t r i v a h a n u l u i Crimeii, care amen i n ţ a u şi ţările din j u r şi mai ales Moldova. Neculce descrie evenimentele şi a r a t ă cauzele c a r e a u g e n e r a t pericolul p e n t r u Moldova de a fi p u s t i i t ă . E r a u f u g i ţ i în Bugeac şi nişte boieri c a r e îi a ţ î ţ a u p e t ă t a r i . D a r , p î n ă la u r m ă lucrurile s-au p o t o l i t şi Grigore Ghica a o b ţ i n u t şi despăgubiri băneşti, cîteva s u t e d e p u n g i . Acestea nu a u p u t u t compensa însă pierderile teritoriale, p r i n extinderea t ă t a rilor din Bugeac spre nord, ocupînd s u p r a f a ţ e m a r i de p ă m î n t u r i ce n u le-au a p a r ţ i n u t niciodată. Neculce r e l a t e a z ă că d u p ă ce s-au potolit lucrurile, d o m n u l a f ă c u t r e p a r a ţ i i m a r i la m ă n ă s t i r e a Balica, sau F r u m o a s a , p r e c u m şi l a Galata, B î r n o v a şi B ă r b o i u . M ă n ă s t i r e a F r u m o a s a u r m a să servească d r e p t loc de a g r e m e n t p e n t r u d o m n i . „ I a r ă în s c u r t ă vreme", adică în 1730, d o m n u l este a m e n i n ţ a t cu mazilirea, în t i m p u l unei răscoale a ienicerilor, care vor să-1 i m p u n ă d o m n în Moldova p e u n oarecare B u ţ u c a c h i . D a r sultanul, înăbuşind răscoala, a r e t e z a t şi capul p r e t e n d e n t u l u i , înainte ca a c e s t a să fi plecat din Ţ a r i g r a d . T o t a t u n c i d o m n u l a r e de înăbuşit u n complot al unor boieri. î n u r m a acestui f a p t Neculce este n u m i t m a r e vornic al Ţării de S u s ; dar, cum a d a o g ă cîteva pagini mai jos, d i n c a u z a grecilor „boerii d e ţ a r ă e r a n u m a i cu numele, că la nemică nu-i m a i î n t r e b a " 20 8 . Capitolul domniei dintîi a lui Grigore Ghica se i m p u n e însă interesului cititorilor p r i n p o r t r e t u l p e care Neculce îl f a c e voievodului, cel m a i complet din t o a t e , în p o f i d a rolului d e s t u l de şters p e c a r e acesta l-a j u c a t în istoria Moldovei. î n c u m p ă n a judecăţii a r a t î r n a m a i m u l t scăderile domnului, f ă r ă îndoială, d a r acesta a a v u t sfetnici răi şi ei sînt v i n o v a ţ i de abuzurile lui Grigore Gliica — asem e n i sfetnicilor lui Antonie-vodă R u s e t , sau C o n s t a n t i n C a n t e m i r . „ E r a acest d o m n Grigorie-vodă la s t a t mic şi supţire, la f a ţ ă u s c a t " . A t î t din p o r t r e t u l fizic. Cel moral se întinde p e trei pagini. Desprind e m din el mici f r a g m e n t e : „ N u m a i era cu toane, a t î t a cît la unele să a r ă t a "prea harnic, b u n şi vrednic, milostiv şi r ă b d ă t o r i u . Şi în v i a ţ a lui era t o t cu m6se mari, cu cîntări şi cu feliuri d e feliuri d e muzici în t o a t e dzilele... Şi p r e boeri t o t d e a u n a îi p o f t i î a să fie cu

182

183

Ibidem, p. 397-398. Ibidem, p . -157.

96

dînsul la p r i m b l ă r i . Şi d a c ă eşîa la cimpu, e r a p r e a Iasca-/ ( = blînd, «.«.) şi darnic. I a r ă p r e u n e locuri i să a r ă t a lucrurile d ă b l ă s t ă m ă ciune. Că să p o t r i v i î a u n o r boîari, sfetnici ai lui, cari-i avea, 2 greci şi u n m o l d o v a n , a n u m e C o s t a n t i n Psiolu ţ = Ipsilanti) h a t < m a n ) şi cu fiiu-seu Enache-aga, lazi d e n i a m u l lor, oameni tirani şi c u r v a r i ; iar din moldoveni a v e a p r e S a n d u l S t u r d z e a h a t m a n u l , o m viclian şi închis la i n i m a lui şi l a c o m . . . E r a acest d o m n şi c u r v a r . M u l t e ţiitori f e t e m a r e ţinea, şi apoi le î n d z ă s t r a şi le m ă r i t a , cu haine, cu odoară, ca p r e nişte f e t e de b o î a r . N u m a i nu să a m e s t e c a l a fete d e casă m a r e , ce de căpetenii m a i de gios. Şi a v e a d o a m n ă şi cuconi, şi nu să ruşina, de-ş făcea casa de ocară... Şi la t o a t e e r a d e s f r î n a t . C u r t e a lui p o f t î a să fie tot î m b r ă c a t ă . P r e n i m e din boîari să nu-i a u d z ă jăluindu-să că-i scăpat, sau olecăindu-i-să că sint t i m p u r i l e rele... că să f o a r t e niîniia, şi la mînie e r a f o a r t e grabnic... L a giudecată îi p ă r e a că giudecă f o a r t e bine, şi cumu-i p ă r e a , aşea r ă m î n e a . Şi p r e u r m ă , deşi v e d e a că au greşit, nu întorcea... D a s u m e m a r e d e b a n i la P o a r t ă şi turcilor agi ce vinixa de la P o a r t ă cu t r e b i . C ă r u i a e r a să-i d e a o p u n g ă d e b a n i îi d a cinci, şease, t o t ca să-1 l a u d e la P o a r t ă . . . De să clintiîa p î n - a f a r ă d e n t î r g u sau p î n ' l a v r e u n boîar, t o t cu c ă r u ţ a cea de c u p ă r i e d u p ă dînsul. Că p r e s t e t o t ceasul b e a ori vin cu pelin, ori v u t c ă . Şi încotro megea, t o t cu gloată, ca doao-trei s u t e de slujitori... Cu p u ş c a d a p r e bine.Greci mulţi adusese în ţ a r ă , de m î n c a lefe t o t din vistierie... P a r a v e a şi trecere m a r e la P o a r t ă , cît p r e turcii baigii d i n ţ a r ă foarte-î înfrînasă şi se t e m e a de dînsul... P o c i u dzice că Grigorie-vodă, p r e c u m u - i era firea, de ar fi a v u t niscai oameni cu f r i c a lui D u m n e d z ă u p r e lîngă dînsul sfetnici, ar fi f o s t d e m i r a r e de p o m e n i r e [Grigorie-vodă] în domnii cei de f r u n t e şi de l a u d ă , iar nu cu cei d e u l ă " 2 0 9 . Succesorul lui Grigorie Ghica, t r e c u t în Ţ a r a R o m â n e a s c ă , este v ă r u l său, C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t , ce venea din ţ a r a vecină. P r i m a lui domnie, de n u m a i doi a n i şi j u m ă t a t e (1733— 1735) este c a r a c t e r i z a t ă de Neculce p r i n p e r m a n e n t e l e intrigi la Constantinopol î m p o t r i v a predecesorului său, şi p r i n cheltuieli a f e r e n t e imense pent r u c a r e cronicarul a r e c u v i n t e de a m ă r ă c i u n e : „Vai de aceste 2 ţ ă r i creştine, cu aceşti d o m n i s t r ă i n i ! Ce di a m a r di b a n i dau p e n t r u v r ă j b i l e celi ticăite a l o r u ! " 2 1 0 Impozitele sînt m u l t e şi mari, grecii veniţi cu d o m n u l numeroşi, i a r boierii d i v a n i ţ i — p r i n t r e care nu mai figurează Neculce —, n u m i ţ i „ d u p ă m i t ă " . Grecii stăpînesc economiceşte ţ a r a . „ T o a f i boeriile şi pîrcălăbixele şi vămăşiile celi di pi

182 183

Ibidem, Ibidem,

p. 3 9 7 - 3 9 8 . p . -157.

97

margini, cu agonisit<ă>, t o t ei Ie c u p r i n s e s ( â ) de li-au l u a t . . . " 2 1 1 Cheltuielile curţii domneşti sînt f o a r t e m a r i : d a r u r i enorme f ă c u t e slujbaşilor turci (mai mari decît la Ghica-voclă), ca să ie obţină b u n ă v o i n ţ a şi l a u d a la P o a r t ă ) ; lefurile u n o r slujbaşi a p r o p i a ţ i şi „lista civilă" a rudelor sale, inclusiv a „ţiitoarelor m ă r i t a t e a tătxne-său vreo zece, cu b ă r b a ţ i i lor", în a f a r ă de haraciu, îl f a c p e Neculce să căineze de mai m u l t e ori b i a t a Moldovă. I n r a p o r t u r i l e cu boierii d o m n u l a d a t d o v a d ă de m u l t ă condescendenţă p o f t i n d u - i zilnic la cafea şi acordîndu-le m u l t ă cinste. Mai tîrziu, în al doilea a n de domnie, v a u ş u r a p e boierii mazili de unele impozite, de t e a m a să nu f u g ă la rivalul său din Ţ a r a R o m â nească. Neculce separă capitolul în d o u ă p ă r ţ i a p r o a p e egale, cea de a d o u a fiind consacrată evenimentelor din ţ ă r i l e învecinate. I n t r e ele, în cîteva cu vinte, fixează t r ă s ă t u r i l e fizice şi morale ale lui C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t : „.., E r a un om p r e mic de s t a t , şi f ă p t u r ă p r o { a ) s t ă , şi c ă u t ă t u r a încrucişetă, şi v o r b a lui înnecată. Dar la hirîe e r a nalt, cu mî<(n^>drie v r e să s-arete, d a r îera şi oniilenic ( = milos, ».».). Cazne, b ă t ă i rele la o < a ) m i n i nu făce, nici la singe nu îera lacom, şi r ă b d ă t o r . Mult îi era d r a g ă î n v ă ţ ă t u r a , c o r ă s p u n d e ţ i i din t o a t e ţ ă r i l e striine să aibă, p r e silitor spre veşti, ca s(ă> ştii ce s<ă> faci p i n t r - a l t e ţări... Minciunile îi era p r e d r a g a li asculta... Giuruîa p r e m u l t u n o r a şi altora, d a r la mai mulţi nu d a dintr-aceli g i u r u i n ţ ă . E r a om di-1 întorce şi alţii" 212 . D i n t r e chestiunile de istorie u n i v e r s a l ă u n loc i m p o r t a n t acordă Neculce luptelor de succesiune la t r o n u l Poloniei, d u p ă m o a r t e a regelui August şi amestecul ţărilor europene p e n t r u i m p u n e r e a diverşilor p r e t e n d e n ţ i . D i n t r e ei Stanislau Leszczinski a i z b u t i t să fie ales p e n t r u s c u r t ă v r e m e rege al Poloniei. A t a c a t la G d a n s k de ruşi, a i z b u t i t să f u g ă din cetate, recurgînd la şiretlicuri d e m n e de O samă de. cuvinie, p e c a r e Neculce le descrie cu p a s i u n e a a t î t de des întîlnită. Sînt a m i n t i t e incursiunile ruşilor în h a n a t u l Crimeei, luptele d i n t r e turci şi p e r ş i şi neînţelegeri d i n t r e francezi şi nemţi, c a u z a t e d e intervenţiile Austriei în t r e b u r i l e succesiunii la t r o n u l Poloniei. I n f o r m a ţ i i l e şi datele p e care le d ă Neculce cu p r i v i r e la luptele d i n t r e t u r c i şi p e r ş i nu p o t fi utilizate decît cu m a r e p r u d e n ţ ă . T e n d i n ţ a sa spre exagerare, adeseori î n t î l n i t ă în m a t e r i e d e istorie europeană, este bine cunoscută. î n cazul de f a ţ ă , din cele vreo d o u ă , t r e i sute ele mii de turci p a r t i c i p a n ţ i la război n-au s c ă p a t decît o mie, d o u ă . R ă m î n e însă esenţialul: f r u m u s e ţ e a povestirii şi f a r m e c u l naivităţii.

182 183

Ibidem, Ibidem,

p . 397-398. p. -157.

98

Plecarea lui C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t şi revenirea p e t r o n a lui Grigore Ghica se face p e nesimţite. Capitolul noii domnii (1735— 1741) este cel m a i cuprinzător, d u p ă cel î n c h i n a t lui Dimitrie C a n t e m i r : peste 45 de pagini. î n t o a r c e r e a în Moldova însemna o scădere a prestigiului p e n t r u cel care venea din Ţ a r a R o m â n e a s c ă , socotită m a i b o g a t ă şi cu o s t a b i l i t a t e economică m a i b u n ă . Grigore Ghica, s u p ă r a t şi ruşinat, c u m a v e n i t la Iaşi i-a şi a r e s t a t p e doi boieri, b ă n u i ţ i că au fost a u t o r i i morali ai coborîrii sale. S o a r t a u n u i a d i n t r e ei, m a i ales, a vornicului Sandul S t u r d z a , care fusese în graţiile d o m n u l u i în p r i m a domnie şi c a r e e r a g a t a să-şi p i a r d ă v i a ţ a la cîteva ceasuri de la i n t r a r e a domnului în Iaşi cu a doua domnie, îi a m i n t e ş t e lui Neculce cît de n e s t a t o r n i c e sînt firile domnilor: „ S ă p o t r i v e ş t i cu linul mărilor şi cu săninul ceriului. Cînd nu gîndeşti, să t u l b u r ă mărilie şi ceriul nuoriadză. Aşe sint şi hirile domnilor. Cînd trage omul n e d e j d e de bucurile, a t u n c e vine la s c î r b ă ! " 2 1 3 F r u m o a s e c o m p a r a ţ i i p e n t r u u n scriitor cu u n p r o n u n ţ a t s i m ţ e p i c ! Ele întăresc convingerea — şi n u n u m a i acestea — că Neculce e r a u n om de m a r e sensibilitate, u n i u b i t o r al poeziei. Divanul, constituit, ca de obicei, cîteva zile mai tîrziu, îl include şi p e cronicar ca vel-vornic, c u m a m a i fost. D i n t r e boierii mari făcea p a r t e , c,a vel-logofăt, şi C o n s t a n t i n Costache, a cărui m o a r t e s u b i t ă de la m ă n ă s t i r e a Suceviţa o descrie Neculce a m ă n u n ţ i t şi o deplînge, în p o f i d a f a p t u l u i că făcea p a r t e d i n t r e Gavriliţeştii care i-au stăpînit moşiile. Acesta ,,s{ă) p u n e a t a r i în prici cu domnii şi cu alţii p e n t r u ţ a r ă . . . ca s ( ă ) nu o jăcuiască... Că boeriul cari s t ă cu bine p e n t r u ţ a r ă di s ( ă ) p u n e , m ă c a r di-ar vini şi la p r i m e j d i i a v ( i ) e ţ i i , i s(ă> c a d e de la ace ţ a r ă şi di la p e m i n t e n i a-i d a m a i m u l t ă cinste di laudă, dicît de h u l ( ă ) " 2 U . Moartea acestuia o încadrează Neculce î n t r e pagini pline de măsuri draconice l u a t e de stăpînire p e n t r u strîngerea p u z d e r i e i de biruri, căzute n ă p a s t ă p e bieţii ţ ă r a n i , p e m ă n ă s t i r i şi p e boierii mazili. Din p r i c i n a celui m a i greu, i m p o z i t u l p e cap de locuitor, scos în săptămâna p a t i m i l o r , „nu p u t e o { a ) m i n i i nici in biserică să m a r g ă , să-ş cati de sufletu, să s(ă)> pricistuiască, sau la P a ş t i să păscuiască, ce p ă s c u î a p r i n p ă d u r i , cu ferăli sălbatice" p u n c t de v e d e r e Letopiseţul
215

. Neculce

r e ţ i n e t o a t e birurile şi ni le t r a n s m i t e cu m a r e fidelitate. Din acest său p o a t e fi utilizat ca izvor i n f o r m a t i v de p r i m ordin, c u m a şi fost folosit de t o ţ i istoricii noştri.

213 2Î1 215

Ibidem, Ibidem, Ibidem,

p . 754. p. 7 5 7 - 7 5 8 . p . 758.

99

Disputa d i n t r e Grigore Ghica şi C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t p e n t r u stăpînirea Ţârii R o m â n e ş t i , p r i n s ă îh Letopiseţ, cu a m ă n u n t e l e u n u i jurnal, nu ne interesează în mod deosebit. E a a r e izul evenimentelor p e t r e c u t e azi, a c u m a , s u b ochii cronicarului, p e c a r e t i m p u l n-a a v u t cînd să le decanteze, de aceea sînt înşirate p e pagini întregi. Alte ştiri de n a t u r a aceasta, î n t î m p l a t e , d e m u l t , sînt r e d a t e , p e n t r u domniile mai vechi, în cîteva fraze. Sfîrşitul Letopiseţului — căci capitolul acesta, cel din u r m ă r e v ă z u t şi c o r e c t a t d e cronicar, încheie s u i t a evenimentelor m a r i din istoria universală — îi dă prilejul lui Neculce să r e ţ i n ă a t e n ţ i a cititorului p e m u l t e p a g i n i cu acţiuni m i l i t a r e ruseşti de proporţii, în Crimeea, u n d e vor p u n e c a p ă t stăpînirii t ă t ă r ă ş t i , p r e c u m şi cu începerea u n u i nou război r u s o - t u r c (1737— 1739), f a v o r a b i l ruşilor, care îi a d u c e p e n t r u a d o u a o a r ă în I a ş i ; de d a t a a c e a s t a f ă r ă să fi fost chemaţi de u n Dimitrie C a n t e m i r . Neculce precizează evenimentele, se dovedeşte m a i b i n e i n f o r m a t , în special cu p r i v i r e la n u m ă r u l t r u p e l o r şi mişcarea acestora. Stilul r ă m î n e însă cel naiv, intim, s t r ă i n de m a n i e r a s a v a n t ă folosită d e istoricii europeni ai vremii. Imperialii, care a u început şi ei atacurile în Balcani, cu mai p u ţ i n succes decît a l t ă d a t ă (prin p a c e a de la Belgrad din 1739 ei vor fi obligaţi să evacueze, p r i n t r e altele, şî Oltenia) se infiltrează a t î t in Ţ a r a R o m â n e a s c ă cît şi în Moldova (ca p e v r e m e a lui Mihail Racoviţă), u r m ă r i ţ i d e Neculce p a s cu p a s . P e cît e r a u ei de paşnici de d a t a aceasta, căci „stricăciuni n-au f ă c u t nimic în ţ a r ă ; t o t c u b a n i c u m p ă r a ce li t r e b u i a " , p e a t î t a era de fricos Grigore Ghica. F u g i t la Ţ u ţ o r a , n-a coborît Ia G a l a t a decît d u p ă ce a o b ţ i n u t a j u t o a r e — vreo 6.000 de oameni, zice Neculce — de la paşii din j u r . „Şi a u m a i eşit frica lui Grigorii-vodă d e n e m ţ i . Şi d e f r i c a viziriului şi d e r u ş i n e s-au î n t o r s u iarăşi înapoi la G ă l a t a . . . " 216 î n v r e m e a a c e a s t a (1737) Grigore Ghica a fost vizitat şi de f r a t e l e său, t e r z i m a n u l , t r i m i s la ruşi p e n t r u obţinerea u n u i armist i ţ i u . R e l a t î n d vizita, Neculce nu-şi p o a t e a s c u n d e r e s e n t i m e n t e l e f a ţ ă d e greci, c a r e nu vedeau cu ochi "buni posibilitatea s c u t u r ă r i i s t ă p î n i r i i t u r c e ş t i : „Ş-au purces tei-dzîmanul, ş-au vinit p r e la Grigoriîe-vodă, frate-său, la G ă l a t a ; şi l-au b e n c h e t u i t 1 dzi cu m a r i cinste. Şi l-au m a i î n v ă ţ a t şi el m e ş t e r ş u g u r i di-a lui, ce au m a i ştiut. Că*ave Grigorie-vodă m a r e jeli şi f r i c ( ă ) , c-or l u a creştinii ţ a r a ; ce nu n u m a i el, ce şi grecii lui, şi n-or ave ce stăpîni şi ce mînca la Ţ a r i g r a d " 2 1 ? . Şi, ca să încheiem s u i t a ironiilor şi a dovezilor d e

216 2

"

Ibidem, Ibidem,

p . 782. p. 787.

100

a n t i p a t i e f a ţ ă de ciocoismul grecesc, r e d ă m u n scurt f r a g m e n t cu c a r e se încheie a c ţ i u n e a nemţilor în Moldova, r e t r a ş i dincolo de m u n ţ i , sub p r e s i u n e a u n u i g r u p de ostaşi trimişi î m p r e u n ă cu două s t e a g u r i d e cazaci, c o m a n d a ţ i d e h a t m a n u l Constantin I p s i l a n t i : „ I a r h a t m a n u l cu o{a)ste, p r e c u m m a i sus scrii, nici g i u m { ă ) t a t e de cias n-au zăbăvit şi s-au şi-ntorsu înnapoi, fiind grec cu pele de iep u r e 1a, s p a t e . Au f u g i t toat<ă> n o a p t e , făcîndu-i-să dzuâ la Bistriţă, negonindu-1 nime, nici vădzînd p r e n i m e ; d u p ă c u m iaste vorba, că n u f a c t o a t e muştile m { i ) e r e . Că, cînd s-au tîlnit cu o ( a ) s t e nemţ a s c < ă ) t r e m u r a de fric<(ă> şi v r e să fug<ă>. I a r turcii, vădzînd că vrea să fugă, au început a-1 sudui ş-au scos şi sabiele a s u p r a lui să-1 taîe. Şi vădzînd aşea, că fac turcii z o r b â a s u p r a lui, s-au slobozit de f r i c - a s u p r a n e m ţ i l o r " 2 1 8 . T o t f r i c a I-a f ă c u t şi p e d o m n — r e l a t e a z ă Neculce — să cheme t u r c i şi t ă t a r i să ierneze cu el în Iaşi, în i a r n a anilor 1737—38. Paginile care descriu abuzurile, silniciile şi ticăloşiile lor amintesc de v r e m e a lui D u m i t r a ş c u Cantacuzino, iar r e v o l t a lui Neculce f a ţ ă de Grigore Ghica nu este d e p ă ş i t ă decît de paginile consacrate acelei domnii. P a r t e a c e n t r a l ă a capitolului o constituie p ă t r u n d e r e a ruşilor în Moldova d i n v a r a anului 1739. Aceştia, cam 120.000 — apreciază Neculce —, s u b c o m a n d a f e l d m a r e ş a l u l u i Munnich au a.tacat mai întîi H o t i n u l — r a i a t u r c e a s c ă la acea v r e m e —, a p ă r a t de Colceagp a ş a , ocupîndu-1 d u p ă o serie de l u p t e ce au a v u t loc, u n e l e nu d e p a r t e de Boian, moşia cronicarului. D u p ă H o t i n , a r m a t e i e turceşti s-au r e t r a s , văzînd că nu p o t f a c e f a ţ ă ruşilor, iar aceştia şi-au cont i n u a t î n a i n t a r e a spre Iaşi. Grigore Ghica n-a întîrziat nici el p r e a m u l t , ci le-a u r m a t ; a p u s caimacami în Iaşi şi a coborît spre Galaţi. Neculce u r m ă r e ş t e cu m a r e t e n s i u n e acţiunile a r m a t e şi r e l a t a r e a sa rămîne, p e n t r u a c e a s t ă v r e m e , izvorul n a r a t i v intern cel mai a u t o r i z a t şi folosit ca a t a r e de istoriografia n o a s t r ă . î n rîndurile a r m a t e i ruse se aflau şi doi feciori ai lui Antioh C a n t e m i r : D u m i t r a ş c u , a v î n d g r a d u l de m a i o r şi Constantin, cel mai m a r e , ca general de brigadă. I-or le-a fost î n c r e d i n ţ a t ă misiunea d e a strînge provizii p e n t r u a r m a t ă şi de a se o c u p a de lichidarea d e t a ş a m e n t e l o r răzleţe t u r c e ş t i şi t ă t ă r ă ş t i ce a r m a i fi e x i s t a t p r i n p a r t e a de n o r d a Moldovei. î n c e r c a r e a lui Constantin C a n t e m i r , de a-1 p r i n d e p e d o m n n - a f o s t î n c u n u n a t ă d e succes. î n schimb, „tot j ă c u i n d " , a i n t r a t în I a ş i în ziua de 2 s e p t e m v r i e 1739, p r i m i t cu m a r e b u c u r i e — zice Neculce — de mitropolit, boieri, negustori şi alţi orăşeni c a r e „i-au închinat cheile ţ ă r î i şi stiagurile slujitorilor" 2 1 9 .

182 183

Ibidem, Ibidem,

p . 397-398. p . -157.

101

A doua zi a i n t r a t în Iaşi şi feldmareşalul Mtlnnich. T i m p d e o s ă p t ă m î n ă , spune Neculce, în fiecare zi invita p e mitropolit şi p e boieri la m a s ă . Apoi lucrurile s-au schimbat în rău, p e n t r u că Miinnieh a i m p u s Moldovei, p r i n boierii caimacami, o s u m ă de obligaţii f o a r t e grele, cuprinse în 12 p u n c t e . Moldova e r a obligată să a d ă p o s t e a s c ă şi să hrănească iarna 20.000 de soldaţi, să dea 100 de p u n g i p e n t r u m a s a mareşalului în fiecare an, să asigure 3.000 de salahori p e n t r u r e p a r a r e a cetăţilor, să i se dea, imediat, u n plocon de 90 d e p u n g i d e b a n i şi altele. I a r d a c ă boierii, chemaţi să le iscălească, vor refuza, v a d a foc oraşului. Cu aceasta s-a încheiat — adaogă Neculce — cinstea a c o r d a t ă boierilor: „Că vinul cel ungurescu, dulce, s-au făcut venin a m a r , şi rîsul, plînsu, şi voia cea b u n ( ă ) , g r o ( a ) z ( ă ) şi frică" 2 2 0 . D u p ă acestea Miinnieh a t r e c u t P r u t u l , a ş t e p t î n d la Zagarance să i se îndeplinească cererile, în t i m p ce feciorii lui Antioh C a n t e m i r c ă u t a u să-1 p r i n d ă p e Grigore Ghica. I n t r e timp, mergînd să ocupe Tighina, Miinnieh a fost înştiinţat că s-a încheiat pace. Cu t o a t e acestea el n-a încetat să-i a m e n i n ţ e p e boierii caimacami şi să ceară împlinirea t u t u r o r obligaţiilor impuse, ascunzîndu-le semnarea păcii d e la Belgrad. Abia la mijlocul lui octomvrie a început retragerea, luîndu-i p e caimacami cu el la H o t i n şi jefuind t î r g u r i l e şi satele. A t r e b u i t i n t e r v e n ţ i a t ă t a r i l o r ca să fie a l u n g a t e rămăşiţele oştirilor ruseşti din Iaşi. Intorcîndu-se Grigore Ghica în capitală a p u s b i r u r i grele p e ţ a r ă şi a început să-i u r m ă r e a s c ă p e boierii b ă n u i ţ i de simpatii f a ţ ă de ruşi. N u p u t e a să scape de n ă p a s t ă nici Neculce, care, m ă r t u r i seşte singur a cheltuit mulţi b a n i ca să fie eliberat. Cit îl p r i v e ş t e p e m i t r o p o l i t u l Antonie, care îşi m a n i f e s t a s e mai direct adeziunea p e n t r u ruşi, făcîndu-le slujbe şi sfinţindu-le a r m a t a , acesta i-a înt o v ă r ă ş i t în r e t r a g e r e şi a a j u n s m i t r o p o l i t al Cernigovului. Sfîrşitul capitolului este o c u p a t de f r ă m î n t ă r i l e din Rusia, survenite la m o a r t e a împărătesei A n a şi t u r b u r ă r i l e legate de succesiunea la t r o n , p r e c u m şi d e mazilirea domnului. Neculce precizează, evenimentele descrise în acest capitol cu d a t e exacte. Cum menţion a m mai sus, valoarea istorică a ultimelor capitole creşte, p e m ă s u r ă ce ne a p r o p i e m de v r e m e a în c a r e Neculce şi-a r e d a c t a t Letopiseţul. î n locul lui Grigore Ghica este numit, p e n t r u a d o u a oară, C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t (1741—1743). Capitolul domniei lui, cu c a r e se încheie Letopiseţul,, f o a r t e i n t e r e s a n t din p u n c t de v e d e r e istoric, căci se r e f e r ă l a m a j o r i t a t e a reformelor i n t r o d u s e de domn, este m a i palid s u b r a p o r t literar. Neculce a m i n t e ş t e m a i întîi r e f o r m a judecătorească, în care era şi el implicat, r e f o r m ă care a t e n u a rnult

205

Ibidem,

p .681.D.CantemirmoareIa1septemvrie1723.

102

abuzurile din t r e c u t . Au fost r e g l e m e n t a t e impozitele — m a i ales d a r e a personală — şi au fost d e s f i i n ţ a t e acele d ă r i care declanşau n e m u l ţ u m i r i grave, c u m a u f o s t v ă c ă r i t u l , pogonăritul, şi altele. Este a m i n t i t ă d e Neculce, singura d a t ă , p r e o c u p a r e a u n u i d o m n p e n t r u c u l t u r ă . C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t reorganizează î n v ă ţ ă m î n t u l , dezvoltînd şcolile greceşti şi slavoneşti existente şi înfiinţînd altele noi, p e n t r u fiii boierilor mazili, p e care-i i n v i t a s t ă r u i t o r să se dedice î n v ă ţ ă t u r i i . Sînt a m i n t i t e de Neculce măsurile l u a t e de d o m n p e n t r u organizarea arhivelor, i n t r o d u c î n d u - s e condicile de documente. T o t el reglementează şi s i t u a ţ i a u n o r m ă n ă s t i r i închinate Sfîntului Mormînt, care ieşiseră, în v r e m e a războaielor, d e sub oblăduirea grecească. î n s f î r ş i t Neculce acordă, ca de obicei, cîteva pagini evenimentelor din ţările vecine, în special celor din Rusia, continuîndu-le p e cele r e l a t a t e în capitolul p r e c e d e n t . Se observă în finalul Letopiseţului o a n u m i t ă g r a b ă a lui Neculce p e n t r u c o n s e m n a r e a celor p e t r e c u t e s u b ochii săi. D o m n i a d e reforme a acestui l u m i n a t voievod, p o a t e cel m a i b u n gospodar d i n t r e t o ţ i f a n a r i o ţ i i , a fost t r a t a t ă în m a i p u ţ i n d e opt pagini, f ă r ă convingerea şi p a t o s u l p e c a r e de a t î t e a ori i le-am u r m ă r i t în capitolele cronicii. T o t u ş i şi acesta r ă m î n e p r o d u s u l inegalabil al strălucitoarei sale m i n ţ i şi al grijii n e d e z m i n ţ i t e p e n t r u nevoile şi s o a r t a Moldovei. Letopiseţul lui Ion Neculce este p r e c e d a t de u n n u m ă r variabil de p o v e s t i r i — de la m a n u s c r i s , la m a n u s c r i s — cunoscute sub t i t l u l de 0 samă de cuvinte ce sînt auzite din om în om, de oameni vechi şi bătrîni şi în letopisăţe nu sînt scrise, ce s-au scris aicea,, după domnita lui Ştefăniţă-vodă, înaintea domniii Dabijii-vodă. E s t e de observat de la b u n î n c e p u t — î n a i n t e de orice consider a ţ i i p r i v i t o a r e la v a l o a r e a istorică a cuvintelor —, că acestea a u fost r e d a c t a t e de a u t o r în l e g ă t u r ă d i r e c t ă cu marile compilaţii de cronici, compilaţii realizate adeseori d u p ă izvoare n a r a t i v e d i s p ă r u t e de m u l t 221 . R e f e r i n d u - n e la cronicile moldoveneşti v o m r e a m i n t i cititorului t e n d i n ţ a ce se observă, Neculce fiind încă în v i a ţ ă , de a fi a d u n a t ă , în acelaşi volum, î n t r e a g a istorie a ţării, şi de a s t r u c t u r a volumele d u p ă u n cuprins p e care ni-1 precizează înseşi manuscrisele r e p r e z e n t a t i v e folosite la elaborarea ediţiei de f a ţ ă 222 . O asemenea compilaţie de cronici n e p r e z i n t ă Teodor Codrescu în Uricarul său, copiată în a n u l 1807 de c ă t r e u n oarecare Iosaf m o n a h u l , p e n t r u C o n s t a n t i n Braşoveanul, d u p ă u n alt m a n u s c r i s

221 Titlu, generic d a t de N. l o r g a celor mai reprezentative letopiseţe ale Moldovei şi Ţării R o m â n e ş t i . Cf. Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea, voi. I, Buc., 1901, p. 61 — 272. 222 A se vedea mai jos Nota asupra ediţiei, u n d e sînt descrise manuscrisele compilaţiei de cronici: 253, 53, 254, 252 etc.

103

clin 1724, februarie, lucrat de i e r o m o n a h u l Sawa p e n t r u Atanasie, episcopul d e R o m a n 223 . A ş a d a r în a n u l 1724 existau manuscrise c a r e d i f u z a u î n t r e a g a istorie a Moldovei p î n ă la a n u l 1661, p î n ă la m o a r t e a lui Ş t e f ă n i ţ ă L u p u 224 . Dacă n - a m fi a v u t î n s e m n a r e a lui Teodor Codrescu p e n t r u manuscrisul d i n 1724, p r o b a b i l d i s p ă r u t astăzi, ani fi socotit d r e p t cea m a i veche compilaţie d e cronici p ă s t r a t ă , copia manuscrisului 253, adică m a n u s c r i s u l corectat de Neculce, care s t ă la b a z a ediţiei n o a s t r e . Mai mult, l-am fi p u t u t considera. p e Neculce d r e p t i n i ţ i a t o r u l compilaţiilor, d e v r e m e ce opera sa a fost t r a n s m i s ă , în p r i m u l rînd, p r i n i n t e r m e d i u l u n o r asemenea manuscrise cumulative. Problema, care nu ne interesează aici, decît tangenţial, nu t r e b u i e t r a t a t ă însă f ă r ă să se ţ i n ă s e a m a şi de implicaţiile lui Axinte Uricariul în elaborarea compilaţiilor de cronici. Neculce, c o n t i n u î n d istoria Moldovei, r ă m a s ă cu Miron Costin la a n u l 166 1, şi vrînd să conexeze Letopiseţul său la compilaţiile care circulau în Moldova, p e de a l t ă p a r t e observînd omisiunile din cronicile a n t e r i o a r e , s-a simţit obligat să le completeze, creînd cuvintele, p e c a r e le-a aşezat, c u m singur precizează, înaintea domniei lui D a b i j a - v o d ă . Mai tîrziu, d u p ă m o a r t e a sa, unii copişti z e l o ş i 2 2 5 a u r e p a r t i z a t o p a r t e din cuvinte în cuprinsul cronicilor lui Ureche sau a Costineştilor, la locul i m p u s de cronologia Moldovei, de obicei la sfîrşitul capitolelor despre Ş t e f a n cel Mare, P e t r u R a r e ş , L ă p u ş n e a n u etc. Acest f a p t a c a u z a t g r e u t ă ţ i u n o r cercetători, care a u ignorat e x i s t e n ţ a cuvintelor din unele v o l u m e compilaţii de cronici, şi care n-au a v u t — p e b u n ă d r e p t a t e — fantezia să le c a u t e 1a, capitolele respective r e d a c t a t e de predecesorii lui Neculce. Aşezarea d e c ă t r e unii copişti a legendelor, d u p ă cronologia lor, ne î n t ă r e ş t e convingerea că ele au fost create, c u m s p u n e a m m a i sus, p e n t r u comp l e t a r e a cronicilor a n t e r i o a r e şi nu „ p e n t r u a i n a u g u r a cu ele lucrarea sa", adică letopiseţul, c u m p r e t i n d e N. l o r g a , şi nici „ p e n t r u î n v ă ţ ă t u r a cetitorilor, cînd vor avea să r ă s p u n d ă , ca în cazurile d a t e de

223 Manuscrisul se p ă s t r e a z ă astăzi în colecţiile Bibliotecii centrale universitare din Cluj sub cota 1/1924, f o n d u l G. Sion. Cf. Theodor Codrescu, Uvicarul, sau colecţiune de diferite acte care pot servi la istoria românilor, voi. X X I V , Iaşi, 1895, p . 334 — 381. N . lorga, în Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea, voi. 1, p. 269 — 272, vorbeşte şi el, folosind Vricarul, de manuscrisul din 1724, numindu-1 „compilaţie". Vezi şi L . Onu, Critica textuală şi editarea literaturii române vechi, Bucureşti, 1973, p . 229 şi 238—243. 224 Pinax-ul, adică t a b l a de materii, p e care o ieproduce 'dricarul în întregime la p. 337—345, este identic cu acela al compilaţiilor ulterioare, lipsindu-i, evident, cronica lui Neculce. 225 p e S p r e care a m i n t i m în Nota asupra ediţiei.

104

tradiţie, p e n t r u moralizarea lor" a26 . I n felul acesta subscriem şi noi, în p a r t e , la concluziile lui C. Boroianu d i n excelentul studiu consacrat cuvintelor 227. C e r c e t a r e a cuvintelor este m u l t p ă g u b i t ă d e a b s e n ţ a lor din manuscrisul 253, cel c o r e c t a t d e Neculce. Acesta ne-ar fi precizat c a r e a n u m e legende au fost e l a b o r a t e de c ă t r e cronicar şi, implicit, t r a t a m e n t u l ia care t r e b u i e să s u p u n e m cele cîteva legende descoperite în zilele noastre şi care lipsesc d i n ediţiile a n t e r i o a r e 228 . Titlul d a t de cronicar, legendelor, în Pinax-ul manuscrisului 253, conexat la a f i r m a ţ i a d e s p r e p r o v e n i e n ţ a lor p ă s t r a t ă în Predoslovie, sau în titlurile din a l t e manuscrise, ne indică sursele de inspiraţie d e care s-a folosit Neculce 229 , Acestea a u f o s t a d u n a t e , p e de o p a r t e din letopiseţele cele vechi ale ţ ă r i i , p r o b a b i l din Letopiseţul lui Eust r a t i e logofătul 2'30, u n d e găsindu-le predecesorii săi (Neculce se ref e r ă n u m a i la Miron Costin, cînd, în r e a l i t a t e cele mai m u l t e legende privesc p e r i o a d a istorică t r a t a t ă de Grigore Ureche) le-au ignorat, p e de a l t ă p a r t e din auzitele oamenilor vechi. Titlul din Pinax: O samă de cuvinte ce scriu pentru lucrurile domnilor şi pentru ţară, culese din letopiseţele ţării cele vechi, care le-au lepădat Miron logofăt (ul~), negăsindu-le scrise in cronicile străine este întărit, în ideea folosirii legendelor din letopiseţe, de Predoslovie: „Mai socotit-au şi din l e t o p i s ă ţ u l lui E v s t r a t i e logofătul şi a lui Simion dascălului şi a lui Misail c ă l u g ă r u l u i neşte cuvinte cîteva, d e nu le-au lăsat să n u le scrie, ce le-au scris ..." 231 . Cît priveşte „auzitele din om în om", transmise, ca explicaţie p e n t r u p r o v e n i e n ţ a cuvintelor, acestea figurează în manuscrisele copiate d u p ă t e x t u l de b a z ă de c ă t r e n e p o t u l

Cf. N . lorga, op. cit., voi. I, p . 250. Cf. C. Boroianu, Unitatea cronicii lui Ion Neculce, in Limbă voi. I , 1973, p . 67—78. si literatură, 228 „Descoperite în zilele noastre" este u n fel de a vorbi. Cel p u ţ i n trei d i n t r e ele (cea privitoare la Aron-vodă şi cele privitoare la Gheorghe Duca) a u fost publicate de Teodor Codrescu în Buciumul român, Iaşi, a n u l I (1875), p . 17— 18 şi 548 —549. Menţiunea şi la N. lorga, op. cit., voi. I. p . 252, nota 2. 229 O analiză a p r o f u n d a t ă sub r a p o r t ştiinţific la O samă de cuvinte a d a t C. C. Giurescu'. Valoarea istorică a tradiţiilor consemnate de Ion Neculce, în Studii de folclor si literatură, Bucureşti, 1967, p. 4 3 9 - 4 9 5 . 230 Cf. C. C. Giurescu, op. cit., p. 440. Despre originea tradiţiilor neculcene vorbeşte şi studiul lui I . Şiadbei, Cercetări asupra cronicelor moldovene, I, Evstatie logofătul, Grigore Ureche, Simion Dascălul, Ion Neculce. Iaşi, 1939, p. 1—10 (capitolul Izvoarele povestirilor din „O samă de cuvinte" de Ion Neculce). 231 Originalul Predosloviei nu s-a p ă s t r a t . Aceasta, lipsind şi din manuscrisul 253, a fost transcrisă d u p ă copii ce redau t e x t u l la persoana a 3-a singular şi n u la persoana 1.
227

226

105

său, loasaf Luca, căruia, îi a p a r ţ i n e explicaţia, şi a u în vedere întîmp l ă r i a p r o p i a t e de zilele lui Neculce: Vasile L u p u , Gheorghe Ştefan, Ş t e f ă n i ţ ă - v o d ă L u p u , Nicolae Milescu, Duca-vodă. Referindu-se la cuvintele r e ţ i n u t e de Neculce din lectura letopiseţelor Moldovei, d a r din care unele fuseseră consemnate, totuşi, şi de c ă t r e Grigore Ureche, sau Costineşti {este v o r b a de legendele privit o a r e la veacurile vechi), C. C. Giurescu socoate, p e b u n ă d r e p t a t e , că legenda p r i v i t o a r e la Dragoş-vodă este c r e a ţ i a lui Neculce, întrucît ea nu este întîlnită schematic, în nici u n t e x t de cronică, cu excepţ i a Letopiseţului c o n t e m p o r a n u l u i său, Nicolae Costin 233 . Încercînd o trecere în revistă a principalelor legende şi po-

vestiri, a căror valoare l i t e r a r ă a fost u n a n i m r e c u n o s c u t ă şi al căror f a r m e c neasemuit le-a i m p u s ca subiecte de inspiraţie p e n t r u mulţi din poeţii reprezentativi ai veacului t r e c u t , v o m a m i n t i toric, fie că este sau nu a t e s t a t d o c u m e n t a r în mod riguros, /-j Povestirile p r i v i t o a r e la Ş t e f a n cel Mare, g r u p a t e la începusînt cele m a i numeroase. î n s e m n a r e a lor, convenţiot u l cuvintelor cititor u l u i că m u l t e din aceste povestiri nu sînt lipsite de u n a d e v ă r is-

nală, cu cifre, nu p o a t e sluji nici m ă c a r trecerii lor în revistă, d e v r e m e ce sub acelaşi n u m ă r sînt prinse, în realitate, m a i m u l t e legende. Aşa, spre pildă, sub n u m ă r u l I I I al ediţiilor p r e c e d e n t e c o n s e m n ă m : Legenda despre clădirea m ă n ă s t i r i i P u t n a
!

şi t r a d i ţ i a — contemtot

j p o r a n ă cronicarului — cu p r i v i r e la arcul şi p a h a r u l rămase, acolo, de la m a r e l e voievod.

Sub n u m ă r u l i m e d i a t u r m ă t o r , IV, sînt r e d a t e t r e i legende: cea p r i v i t o a r e Ia r e f u z u l m a m e i lui Ş t e f a n d e a-şi p r i m i feciorul în C e t a t e a N e a m ţ u l u i , aceea cu privire la precizia t u n u r i l o r din cetate, m î n u i t e de un neamţ, şi, în sfîrşit, aceea c a r e relatează vizita lui Ş t e f a n la sihastrul DaniiI de la Voroneţ. Şi exemplificarea a r p u t e a continua. A d o u a d i n t r e povestiri, cu p r i v i r e la s t a t u t u l vechi al cetăţilor Chilia şi C e t a t e a Albă, p r e c u m şi cu privire la p r e z e n ţ a t ă t a r i l o r în Bugeac, i n e x a c t ă din p u n c t d e vedere istoric
233

, c r e d e m că este o

creaţie a lui Neculce, m e n i t ă să explice cititorilor s i t u a ţ i a politică deosebită a sudului Moldovei. însăşi concluzia: „Şi turcii apoi a u a d u s t ă t a r i d i n Crîm şi i-au aşezat în Bugiac, carii stau şi pînă precum au aşezat şi la Hotin lipcani" astăzi, (subl. noastră) ne î n t ă r e ş t e

b ă n u i a l a . Cuvîntul are, d e altfel, m a i d e g r a b ă izul unei r e l a t ă r i

232 233

Cf. C. C. Giurescu, op. cit., p . 443. C. C. Giurescu, op. cit., p . 473.

106

istorice seci, decit a unei t r a d i ţ i i t r a n s m i s e din generaţie în generaţie, în care misterul, senzaţionalul, insolitul, dau f a r m e c u l povestirilor respective. T r a d i ţ i a p r i v i t o a r e la r a p o r t u l d i n t r e războaiele purtate şi

m ă n ă s t i r i l e zidite d e Ş t e f a n este o c o m p l e t a r e a cronicii lui Grigore Ureche, în care se vorbeşte de n u m ă r u l de mănăstiri, 44, ridicate de v o i e v o d 2 3 4 . E s t e e v i d e n t ă aci reminiscenţa lecturii de cronică. L e g e n d a m ă n ă s t i r i i P u t n a p o a t e fi î m p ă r ţ i t ă , d i n t r u început, î n două. Cea dintîi, cu u n p r o n u n ţ a t c a r a c t e r folcloric, se r e f e r ă la stabilirea locului m ă n ă s t i r i i . ţ ^ e r t f i r g j copilului din casă, care a înd r ă z n i t să î n t i n d ă arcul mai m u l t decît s t ă p î n u l său, a r p u t e a fi socot i t ă ca j e r t f a trebuincioasă p e n t r u ridicarea marilor construcţii, motiv întîlnit în folclorul p e r i m e t r u l u i balcanic şi nord-dunărean. P a r t e a a doua, care se referă la înlocuirea candelabrelor şi a sfeşnicelor de argint, de c ă t r e u n domn, n e n u m i t , cu altele de spije, adică d e f o n t ă „care li-arn a p u c a t şi noi" şi folosirea acestora din u r m ă la t u r n a r e a u n u i clopot, a m i n t e s c de t r a d i ţ i i m a i noi, d e m n e de încredere. Mai veridice sînt povestirile p r i v i t o a r e la arcul — sau h a r b a l e t a cu v î r t e j — lăsat de Ş t e f a n cel M a r e ctitoriei sale şi d i s p ă r u t în t i m p u l incursiunilor poloneze d i n t i m p u l domniei lui C o n s t a n t i n C a n t e m i r , ca şi aceea cu p r i v i r e la p a h a r u l de iaspis r ă m a s de la Ş t e f a n şi s p a r t în v r e m e a domniei a t r e i a a lui Mihail R a c o v i ţ ă de nişte zlotaşi şi d e egumenul Misail Chisăliţă. Cu s i g u r a n ţ ă că Neculce deţinea aceste detalii, ce nu p o t fi p u s e la îndoială, chiar d a c ă docum e n t e istorice speciale nu le relatează, de la călugării m ă n ă s t i r i i P u t n a , cu care cronicarul a a v u t legături f o a r t e strînse (mai m u l t rele decît bune) t o a t ă v i a ţ a . L u p t a de Ia Războieni (1476), crucială p e n t r u însăşi f i i n ţ a

Moldovei şi a voievodului său, a d a t n a ş t e r e la m a i m u l t e povestiri din c a r e unele sînt a t e s t a t e şi de a l t e izvoare narative, iar altele r ă m î n în c a d r u l larg al legendelor. D i n c a p u l locului t r e b u i e exclusă p r e z e n ţ a m a m e i sale, O l t e a d o a m n a , m o a r t ă la 4 noiembrie 1465 .şi î n g r o p a t ă la P o b r a t a
235

, Nu se verifică, aşadar, dialogul d i n t r e

234 Cf. Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei, d e P . P . P a n a i t e s c u , ed. I I , Bucureşti, 1958, p . 121.

ed. îngrijită

235 P i a t r a de p e m o r m î n t a fost descifrată şi publicată de N. l o r g a în Inscripţii din bisericile României, fascicula 1, Bucureşti, 1905, p . 61, inscripţia 136.

107

ea şi fiul său s u b zidurile Cetăţii N e a m ţ u l u i , c u m nu se verifică nici eliberarea d e c ă t r e ea a n e a m ţ u l u i din închisoare, a t î t de. m e ş t e r în ale balisticii, încît „şi boldul de la cortul î m p ă r a t u l u i l-au s f ă r î m a t " Legenda, c o n s e m n a t ă şi de c ă t r e Dimitrie C a n t e m i r 2 3 ', a circulat însă în Moldova, c a a t î t e a a l t e legende despre Ştefan, p r o b a b i l încă din veacul al XVI-Iea. / i \ \ | r w t i y q , TnrMo.german&J** confirmă. _în_ş,cMiab^uccesul artileriei moldovene din C e t a t e a N e a m ţ u l u i , care, d i s t r u g i n d tunui*cel" m a r e , şi omorînd şi p e c o m a n d a n t u l artileriei turceşti, a d e t e r m i n a t r e t r a g e r e a lui M o h a m e d ai II-lea. Cît p r i v e ş t e u l t i m a d i n t r e povestirile legate de l u p t a d e la Războieni, vizita lui Ş t e f a n la Danii 1 S i h a s t r u l şi î m b ă r b ă t a r e a voievodului d e c ă t r e călugăr îşi găseşte j u s t i f i c a r e a istorică a t î t în e x i s t e n ţ a reală a lui Daniil cît şi în ridi-

1 carea, la 1488, a m ă n ă s t i r i i cu h r a m u l Sf. Gheorghe, aşa c u m a proi j mis d o m n u l 2 3 . I ţ L a u n a din legende, cea r e l a t i v ă la a j u t o r u l aprodului P u r i c e d a t lui Ş t e f a n în l u p t a d e la Şcheia cu Hroiot u n g u r u l , care a ridicat V n e a m u l Movileştilor, Neculce se r e f e r ă direct î n Predoslovie: „Şi p e n t r u n e a m u l Movileştilor, şi c u m li s-au n u m i t acest n u m e , d i n t r u Ş t e f a n - v o d ă cel B u n , Moghila, iar nu-i basnă" 2 4 0 . I n t u i ţ i a lui Neculce (mai m u l t decît documentele cunoscute de el) este c o n f i r m a t ă d e aceeaşi cronică moldo-germană, care r e l a t e a z ă c u m în focul bătăliei ce a a v u t loc la 6 m a r t i e 6994( = 1486) la Şcheia, p e Şiret, Ş t e f a n căzînd d e p e cal, .â_stat ascuns p r i n t r e c a d a v r e d e d i m i n e a ţ a şi p î n ă

Cf. ed. de faţă, p. 165. I n The history of the... othman empire..., I, p . 48. Despre o posibilă i n f l u e n ţ ă a literaturii medievale occidentale a s u p r a lui D. C a n t e m i r la Constantinopol, s a s e v a d ă L a e t i ţ i a C a r t o j a n , Legenda „Mama lui Ştefan cel Mare", D. Cantemir, izvorul baladelor din secolul al XlX-lea, în Cercetări literare, V (1943), p . 65—9.5. O menţ i u n e a articolului la N . Cartojan, Istoria literaturii romane vechi, I I I , p. 196. Cf. şi p u n c t u l de vedere, îndreptăţit, al lui C. C. Giurescu, în Valoarea tradiţiilor..., p, 485, n o t a 86. 238 Descoperită de O.Gorka la M u n c h e n şi p u b l i c a t ă mai întîi în l i m b a polonă, în 1931,jşi apoi în limba r o m â n ă s u b titlul Cronica epocei lui Ştefan ceî 'Mare (1457—1499), în Revista istorică română, ŢV,(ia3-4.).„p„ 215 - 279 şi Y - V I ( 1 9 3 5 - 1936), p . 1 - 8 4 şi republicată în v o l u m , „ s u b aceeaşi t r a d u c e r e a lui E m i l Biedrzyski, în 1937, în colecţia Biblioteca Revistei istorice rcmâne, voi. I.
237 239 Cf. C. Turcu, Daniil Sihastru, figură istorică, legendară şi bisericească, î n Studii şi cercetări istorice, voi. X X (1947), p. 246— 259. Vezi şi C. C. Giurescu, op. cit., p . 490, n o t a 190. 240

238

Ed.

de faţă,

p. 158.

108

Ja a m i a z şi c u m a fost r e c u n o s c u t d e u n boier călare, cu numele Purice, cu c a r e a ieşit d o m n u l d e acolo şi şi-a a d u n a t oştirea Cuvîntul p r i v i t o r la înzestrarea logofătului T ă u t u d e c ă t r e regele Poloniei cu 11 sate, d u p ă aşezarea păcii cu Ş t e f a n cel Mare, este în r e a l i t a t e o c o n f i r m a r e a u n u i act istoric bine a t e s t a t documentar 2m, Cuvîntul u r m ă t o r , relativ la Purcel, care a r a în zi d e duminică, „pe a p a Vasluiului, cale de p a t r u ceasuri" d e tîrg este, evident, lipsit d e temei istoric. L e g e n d a a r e menirea să sublinieze spiritul de d r e p t a t e al m a r e l u i d o m n . Legenda D u m b r ă v i i Roşii a p r e o c u p a t p e Neculce în m o d special. I n Predoslovie a d u c e critici lui Miron Costin că a omis cu b u n ă ştiinţă să s p u n ă că D u m b r a v a Roşie a fost a r a t ă de „Bogdan-vodă cu leşii" (ca şi c u m Miron Costin a r fi scris letopiseţul Moldovei p e n t r u vremea respectivă!), deşi „aceia zicu să nu fie b a s n ă " . R e l a t î u d legenda şi p o m e n i n d cele t r e i d u m b r ă v i : D u m b r a v a Roşie la Botoşani, cea d e la C o t n a r i şi cea de din jos de R o m a n , s e m î n a t e „ p e n t r u pomenire, ca să nu s<ă> m a i acolisască {leşii) de M o l d o v a " 243 , îl d e z a p r o b ă din n o u : „ N u m a i m ă m i e r de Miron logofătul c u m a u acoperit acest lucru d e nu l-au scris" 244 . Avînd p e n t r u Miron Costin o deosebită p r e ţ u i r e , m a n i f e s t a t ă d e mai m u l t e ori în cuprinsul •cronicii, Neculce este d e s c u m p ă n i t d e f a p t u l că cel m a i m a r e cronicar p o a t e t r e c e cu vederea a s e m e n e a „ a d e v ă r u r i " . L e g e n d a circula în Moldova, î m p r u m u t a t ă , probabil, din folclor u l r u s 245 . D a r o găsim şi în Letopiseţul lui Grigore Ureche, la sfîrşitul unei incursiuni a regelui Albert d i n a n u l 1500, o p r i t ă d e Ş t e f a n cel Mare, în j u r u l B o t o ş a n i l o r : „...şi f u izbînda la Ş t e f a n - v o d ă şi m u l t ă oaste leşască au p e r i t şi p e m u l ţ i i-au p r i n s în robie... Au p u s Ş t e f a n - v o d ă de a u a r a t cu leşii p e o culme d e deal la B o t ă ş a n i şi au s i m ă n a t u ghindă şi s-au f ă c u t d u m b r a v ă m a r e , de ieste p î n ă astăzi copaci m a r i " 21fi. Dimitrie C a n t e m i r p u n e legenda în l e g ă t u r ă cu

241 Cf. Cronica epocei lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1937. p . 126 şi 149. Despre prezenţa istorică a lui Purece s p ă t a r u l vezi C.C, Giurescu, op. cit., p . 451. 242 Cf, Ilie Corfus, încă un „cuvînt" de-al lui Neculce se dovedeşte a nu f i legendă, în Studii, X V I I (1964), nr. 3, p . 597 — 598. 243 Cf. ed. de faţă, p. 168. 244 Ibidem. 248 Cf. N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, I I I , p . 196 Cf. şi C. Boroianu, Unitatea cronicii lui Ion Neculce, p. 73. 246 Cf. Grigore Ureche, Letopiseţul Tării Moldovei..., p . 116— 117,

109

pădurea de la Cotnari M 7 . Menţiunea Dumbrăvii Roşii de la Botoşani trădează la Neculce o amintire de lectură. Ultimul cuvînt cu privire la Ştefan cel Mare este acela în care i se atribuie pe patul de moarte sfatul d a t urmaşului său, Bogdan, de a închina ţ a r a turcilor, fiind aceştia „mai înţălepţi şi mai puternici". Ideea închinării o mai fnttlmm „Şijff I^ţiJM^jmde, reiatînd pretenţiile polonezilor la(gacea , d e j a C a r l o v i ţ J 1699)) motivează refuzul turcilor de a dispune de Moldova prin aceea că ţ a r a era închinată şi nu cucerită cu sabia; avea, aşadar o cvasi independenţă. Cuvînttil nu corespunde adevărului istoric decît în măsura în care Ştefan l-a p u t u t sfătui p e fiul său Bogdan să se bazeze mai mult p e turci decît p e vecinii din jur, nestatornici şi mai slabi 248 . Este o p a r a f r a z a r e a ultimului f r a g m e n t din domnia lui Ştefan cel Mare, scrisă de Grigore Ureche, în care voievodul, chemînd p e toţi sfetnicii, i-a sfătuit să se închine la turci, „arătîndu-le cum nu vor putea ţinea ţara, cum o au ţinut-o el" 249 . In aceeaşi idee, a închinării, îl întîlnim pe logofătul T ă u t u , trimis la Constantinopol de Bogdan al III-lea cel Orb, într-o legendă plină de umor, care separă cuvintele despre Ştefan de cele dedicate lui P e t r u Rareş. Prezenţa marelui logofăt la P o a r t ă este a t e s t a t ă de Letopiseţul lui Grigore Ureche 25e , Gv ide rit, f ă r ă detaliile savuroa,se ale t r a t ă r i i de către vizir cu cafea fierbinte, p e care logofătul, frigîndu-se la gură, a azvîrlit-o cu ceaşcă cu t o t (cu felegean cu t o t — se spune într-o variantă), spre hazul celor prezenţi, cafeaua fiind p e n t r u moldoveni o b ă u t u r ă cu rotul nouă. Tradiţia aceasta p o a t e avea la b a z ă întîmplări reale, transmise posterităţii de oameni din suita sa, d a t ă fiind personalitatea, logofătului T ă u t u . P r i m a din cele trei povestiri despre P e t r u Rareş, amestec d e real şi plăsmuire, ni-1 prezintă p e fiul nelegitim al marelui Ştefan,, negustor de peşte, întovărăşind carăle pe apa BîrIadului, la Docolina,, în d r u m spre Iaşi şi spre Suceava. L a un popas de noapte a avut,, u n vis, asemănător cu cel al biblicului Iosif, p e care argaţii săi l-au i n t e r p r e t a t ca pe u n semn de b u n cîştig negustoresc. Dar ceea ceera să se împlinească — şi ceea ce P e t r u Rareş a ş t e p t a de m u l t — s-a împlinit; abia porniţi la drum, a fost întîmpinat de popor (de. gloată, zice Neculce), care l-a proclamat domn. P r i n t r - u n gest demărinimie el dăruieşte carăle cu peşte slugilor sale şi Ie promite slo-

247 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, tradusă ele Gheorghe. Adamescu, Bucureşti, 1942, p. 63. 248 Ed. de faţă, p. 168. 249 Grigore Ureche, Letopiseţul..., p. 121. 250 Ibidem, p. 135.

no

bozenie de dări. R e a l ă este, p r o b a b i l din a c e a s t ă povestire, îndeletnicirea cu negoţul de peşte a domnului, în tinereţe 251 , dacă nu c u m v a amintirile de lectură ale lui Neculce din Letopiseţul lui Grigore Ureche, p r i v i t o a r e la a j u t o r u l d a t de nişte p e s c a r i lui P e t r u R a r e ş , d u p ă p r i m a domnie, în t i m p u l fugii sale p r i n m u n ţ i , spre c e t a t e a Ciceiului, a u fost i n t e r p r e t a t e de c ă t r e Neculce în sensul unei solidarităţi de breaslă cu aceştia 2o2 . Şi al doilea cuvînt, p r i v i t o r la trecerea d o m n u l u i p r i n tîrgul P i a t r a <Neamţ>, în d r u m spre Ardeal, şi a t i t u d i n e a d u ş m ă n o a s ă f a ţ ă de el a orăşenilor, şi mai ales a u n u i popă, a r e o p a r t e de a t e s t a r e în Letopiseţul lui Ureche, Se s p u n e acolo că d u p ă ce a t r e c u t P e t r u R a r e ş p r i n P i a t r a şi a a j u n s la m ă n ă s t i r e a Bistriţa (care este aşezată a b i a la cîţiva kilometri de oraş, n. n.) şi vrînd să se odihnească, a v ă z u t l u m e m u l t ă î n c o n j u r î n d m ă n ă s t i r e a şi v r î n d să-1 p r i n d ă . Domnul, încălecînd degrabă, a f u g i t singur în m u n ţ i 2 o 3 . Atunci, d u p ă legendă, a fost u r m ă r i t de u n p o p ă , p e care v o d ă l-a trimis, o d a t ă cu o săgeată bine t r a s ă , să-şi continuie liturghia, să n-o lase n e t e r m i n a t ă . Inapoindu-se în a d o u a domnie, P e t r u R a r e ş i-a p l ă t i t şi popii şi pietrenilor. Cea de a treia legendă, î m p ă r ţ i t ă în d o u ă p ă r ţ i în manuscrisul d u p ă care a fost copiată (ms. 53), t r e b u i e p r i v i t ă ca a t a r e . P r i m a p a r t e este o r e l a t a r e d u p ă Letopiseţul lui Ureche, a măsurilor întreprinse de P e t r u R a r e ş p e n t r u a scăpa din c a p t i v i t a t e a u n g u r e a s c ă de la Ciceiu: scrisoarea scrisă, în sîrbeşte, de soţia sa, ce e r a din n e a m u l Despoţilor; slobozirea scrisorii p e fereastră, d i n t u r n u l cetăţii şi t r a n s m i t e r e a ei, p r i n intermediul unei slugi, la P o a r t ă , şi, în sfîrşit, i n t e r v e n ţ i a sultanului p e lîngă u n g u r i p e n t r u eliberarea domnului, ca să p o a t ă m e r g e la C o n s t a n t i n o p o l 254 . P a r t e a a doua, evident, legendă, ni-1 p r e z i n t ă p e d o m n i e r t a t d e sultan, la i n t e r v e n ţ i a m a r e l u i vizir, d a r nu î n a i n t e ca p a d i ş a h u l să-şi împlinească j u r ă m î n t u l de a t r e c e cu calul p e s t e el, j u r ă m î n t f ă c u t a t u n c i cînd domnul, p r i n actele sale de vitejie, p o t r i v n i c e Porţii, a r ă t a s e că este fiul marelui Ş t e f a n . Vizirul a rezolvat scrupulele d e c r e d i n ţ ă ale s u l t a n u l u i : l-a scos p e R a r e ş la cîmp şi, culcat fiind, s u l t a n u l a sărit cu calul p e s t e el (după a l t ă legendă a r fi f o s t b ă g a t sub u n p o d şi s u l t a n u l a r fi t r e c u t p e s t e p o d de t r e i ori), d u p ă care P e t r u R a r e ş şi-a r e l u a t s c a u n u l Moldovei.

C. C. Giurescu, Valoarea tradiţiilor,.., p. 453. Grigore Ureche, Letopiseţul..., p. 155. 253 Ibidem, p. 154. 251 Ibidem, p. 158. Comentariul şi la C. C. Giurescu, op. p. 453 — 455.
252

251

cit.

111

D o m n i a lui Despot-vodă, p r i n t r e cele mai contradictorii din/ î n t r e a g a istorie a Moldovei, n-a r ă m a s nici ea în a f a r a cuvintelor. Despot, urgisit d e ţ a r ă , nu p u t e a să fie, d u p ă Neculce, decît u n impostor, c a r e f u r î n d actele stăpînului său şi declarîndu-se n e p o t a l acestuia, a a j u n s în scaunul Moldovei. A d e v ă r u l istoric, subliniat de C. C. Giurescu este a l t u l : Despot-vodă deţinea, î n t r - a d e v ă r , o diplomă de p r i n c i p e de P ă r o s şi de s t ă p î n al Samosului, d a t ă lui d e Carol Q u i n t u l la 22 octombrie 1555. Cu aceasta şi cu inteligenţa s a a i z b u t i t să a j u n g ă d o m n . U l t i m a t r a d i ţ i e din veacul al X V I - l e a la care ne r e f e r i m e s t e aceea, m a i p u ţ i n cunoscută — de v r e m e ce n-a fost inclusă în nici o ediţie a n t e r i o a r ă —, r e l a t i v ă la r a p o r t u r i l e d i n t r e Aron-vodă şi unchiul său, mitropolitul N i c a n o r . P r o v e n i n d din mediul călugăresc, p r o b a b i l c e la m ă n ă s t i r e a Agapia, povestirea este a m p l ă şi intriga e b i n e legată. Aron-vodă, t î n ă r îl însoţea p e unchiul său la Agapia cea veche, u n d e acesta, ctitor fiind, obişnuia să m e a r g ă p e n t r u treb u r i gospodăreşti. F ă r ă ştirea mitropolitului, el se ducea ia plimb a r e la u n schit, Hilioara, u n d e se a v e a în dragoste cu o călugăriţă (precizarea finală se găseşte în manuscrisul D, cu cota 112). î n t r - o zi,, întorcîndu-se Aron-vodă de la Hilioara, s-a întîlnit î n t r - u n loc s t r i m t din m u n t e , „ t ă i a t cu ciocanul", cu unchiul său, care, b ă n u i n d d e u n d e vine, l-a b ă t u t . N e p o t u l a f u g i t p r i n m u n ţ i , s-a dus la Ţarig r a d şi, cu v r e m e a , a j u n g î n d d o m n u l Moldovei, l-a p r i n s p e unchiu I său şi, d r e p t r ă z b u n a r e , l-a scopit. I a r în locul u n d e s-a întîlnit cu mitropolitul Nicanor — devenit schimnicul Nil — a p u s să se sape într-o stîncă p o v e s t e a acelei î n t î m p l ă r i ; stînca este c u n o s c u t ă s u b n u m e l e de P i a t r a lui Aron-vodă 256 . Cuvintele p r i v i t o a r e la d o m n i i şi evenimentele din secolul a î X V I I - l e a sînt cele m a i numeroase. Valoarea lor creşte din p u n c t de vedere istoric, a t î t p r i n t i m p u l r e l a t i v s c u r t care s-a scurs de la. întîmplările respective şi d a t a cînd a u p u t u t fi r e c e p t a t e de c ă t r e cronicar (c.u m u l t î n a i n t e de a le fi a ş t t r n u t p e liîrtie!), cit m a i ales p r i n sursele de u n d e le deţinea, cele mar m u l t e parveninclu-i din mediul familial, sau din u n u l f o a r t e a p r o p i a t lui. Sublinierile biografice p r i v i t o a r e la Mavrocordaţi, f ă c u t e în i n t e n ţ i a de a-i lega, genealogic, p r i n fiul lui P e t r u Rareş, de Ş t e f a n cel Mare, n-au nici p e d e p a r t e c a r a c t e r u l povestirilor anterioare, c i p e cel al Letopiseţului. Constantin Mavrocordat, în v r e m e a căruia, la. 7242< = 1734), se r e d a c t e a z ă î n s e m n a r e a biografică, „să t r a g e de p r e

255 | n Valoarea tradiţiilor..., p. 474. 856 pgj-eri contradictorii p r i v i n d veracitatea tradiţiei la C. C_ Giurescu, op. cit., p. 4 66.

112

strămoaşe-sa m a m din domnii cei vechi moldoveneşti". Credem c i Neculce deţinea acest fir m a i d e g r a b ă de la d o m n u l însuşi, cu a l c ă r u i t a t ă , Nicolae Mavrocordat, cronicarul fusese în t e r m e n i b u n i (în a d o u a domnie, corespondase cu el, iar d o m n u l stăruise la P o a r t ă p e n t r u i e r t a r e a lui), decît d e la Dimitrie Cantemir, c u m a f i r m ă Al. P i r u 257 . Cu privire la. d o m n u l credincios şi d e m n , care a fost M i r o n Barnovschi, Neculce ne-a lăsat d o u ă cuvinte, a m î n d o u ă în l e g ă t u r ă cu călătoria t r a g i c ă f ă c u t ă la Constantinopol. P e d r u m , î n t o v ă r ă ş i t de boieri (printre ei fiind şi Costin postelnicul, t a t ă l lui Miron 2 5 s ), la u n p o p a s de m a s ă Miron Barnovschi a fost a p u c a t de o q u i n t ă d e s t r ă n u t u r i , ce nu-1 p ă r ă s e a , cu t o a t ă u r a r e a t r a d i ţ i o n a l ă : „ S ă n ( ă ) t o s , d o a m n e , şi p e voia mării<(i)-tale". U n u l din boieri (ştiind — din b ă trîni — că s t r ă n u t u l v a înceta dacă-i v a a m i n t i de u n lucru neplăcut,, sau de u n u l la a n t i p o d u l u r ă r i i de sănătate) i-a zis „Viermi, d o a m n e " şi î n d a t ă a încetat de s t r ă n u t a t . Legenda, sau povestirea a d e v ă r a t ă , s-a născut, probabil, d u p ă m o a r t e a voievodului, cînd boierii şi-au a m i n t i t de călătorie şi au f ă c u t L g ă t u r a î n t r e cele î n t î m p l a t e . E a a iost, apoi, d i f u z a t ă în mediul boieresc de u n d e a r e ţ i n u t - o Neculce. A d o u a povestire, despre m o a r t e a calului domnesc, o d a t ă cu stăp î n u l său, d e c a p i t a t de t u r c i (deşi Neculce subliniază că „Letopisăţui d e a c e a s t a nu scrie nimică i a r ă oamenii asia vorbăscu, că a u a p u c a t unii d i n t r u alţii"), este r e l a t a t ă de f a p t d u p ă capitolul p r i v i t o r Ja d o m n i a lui Miron-vodă Barnovschi, din Letopiseţul lui M i r o n Costin: „Nu p u t e m să t r e c e m cu p o m e n i r e a nişte tîmplări ce s-ai» p r i l e j i t u în Ţarigrad, d u p ă p e r i r e a cestui d o m n u . . . D e u n cal al lui Barnovschi-vodă, ducîndu-1 la g r a j d i u r i î m p ă r ă t e ş t i , d u p ă p e r i r e a lui, în ceieş dzi s-au t r î n t i t u calul gios şi au m u r i t u în locu" Din numeroasele cuvinte
260 259

.

p r i v i t o a r e la d o m n i a lui Vasile L u p u . Aşa, s p r e pildă, p o l i t i c a

unele a u izul u n o r r e l a t ă r i d e letopiseţ

d e a u s t e r i t a t e economică d e la curte, din primii t r e i ani d e d o m n i e p e care o deţinea, probabil, d e la n e a m u r i l e sale, Cantacuzînii, c e

267 î n Istoria literaturii române, I, ed. I I , Bucureşti, 1970,. E d i t u r a Academiei, p. 600. 258 E r a r u d ă cu d o m n u l şi a fost designat de acesta, înainte d e m o a r t e a c u m p l i t ă la Constantinopol, d r e p t executor t e s t a m e n t a r . Cf. Arhiva istorică a României, Bucureşti, 1866, t o m . I, p a r t e a I l - a , y . 1 8 7 - 190. 259 Miron Costin, Opere, ediţie critică de P . P . Panaitescu, Bucureşti, 1958, p . 103. 2<ro î n c ă u n prilej de a evidenţia studiul Iui C. Boroianu p r i v i t o r la Unitatea cronicii Ivi Ion Neculce.

113

fuseseră slujbaşi ai domnului, îl interesa în m o d special p e Neculce. U n singur lucru n-a fost bun, r e m a r c ă Neculce, darurile p e care le-a f ă c u t d o m n u l sultanului, vizirului şi celorlalţi m a r i d e m n i t a r i turci „că au r ă m a s obiceai de dă ţ a r a baraiamlîc; de a t u n c e a încoace, în t o ţ i anii" 26 t . Ultimul d i n t r e cuvinte, p r i v i t o r la închiderea Iui Vasile L u p u în Edicule şi p î r a domnilor din Muntenia, Moldova şi Transilvania a s u p r a lui, însoţită d e m a r i promisiuni de b a n i — 3000 d e p u n g i ! — n u m a i ca să fie omorît, are, în p r i m a p a r t e , f o r m a a u s t e r ă a relatărilor de cronică. P a r t e a finală, a cărei a u t e n t i c i t a t e n-o p u t e m nici confirma, d a r nici infirma, s e a m ă n ă însă, p r i n caracterul insolit, cu povestirile sale inegalabile 2 6 a . Alt euvînt, deşi n u este c o n f i r m a t de izvoarele narative, p a r e de asemeni o completare de cronică. Vasile L u p u , lacom de b a n i , a stricat m ă n â ş ţ i r e a - P i i t ^ . , crezînd că v a găsi averi ascunse în ea, "clar n-a găsit. Acoperişul, care era de p l u m b , a fost folosit de c ă t r e ginere-său, T i m u s Hmelniţki, Ia fabricarea gloanţelor, la Suceava, în t i m p u l războiului cu Gheorghe Ş t e f a n . Acesta, a j u n g î n d d o m n , a reclădit m ă n ă s t i r e a , ce rămăsese n e t e r m i n a t ă de la Vasile L u p u , dîndu-i f o r m a de c a r e p o m e n e ş t e Neculce. I n t e r e s a n t ă , şi p o a t e că nu î n t r u t o t u l lipsită d e a d e v ă r 2 6 3 , este r e l a t a r e a manierei în care r a f i n a t u l Vasile L u p u şi l-a f ă c u t p r i e t e n p e u n d e m n i t a r turc, trimis în Moldova în vederea înlocuirii lui. Mai întîi d o m n u l a trimis o m u l ţ i m e de slujitori p e p a r c u r s — d e la Galaţi la Iaşi, — , ca să observe t u r c u l că ţ a r a este bine p o p u lată, aceasta concomitent cu desfăşurarea unei m a r i a c t i v i t ă ţ i p e ogoare. Apoi, d u p ă ce a a j u n s t u r c u l în Iaşi, şi a fost găzduit, i-a t r i m i s u n plocon d e 5 000 d e galbeni. Aceeaşi s u m ă i-a d a t - o şi d u p ă convorbirea p e care a u a v u t - o amîndoi şi în decursul căreia. Vasile L u p u i-a m ă r t u r i s i t că ştie că-i este domnia a m e n i n ţ a t ă . Plecînd t u r c u l din Iaşi, p e d r u m a mai p r i m i t 5 000 de galbeni, iar la Constantinopol, o d a t ă a j u n s , l-au î n t î m p i n a t alţi 5 000 de galbeni. î n f a ţ a u n o r dovezi a t î t d e „elocvente" turcul din v r ă j m a ş c u m îi era, a î n c e p u t să-1 laude marelui vizir, cît este ţ a r a de bogată şi d o m n u l d e h a r n i c şi să-i p r o p u n ă exilarea p r e t e n d e n t u l u i ; ceea ce vizirul a şi f ă c u t . Şi, conchide Neculce, ca de a t î t e a ori în cuprinsul Letopiseţului'. „Aşea ţ i n turcii prieteşugul, p e n t r u voia b a n i l o r " **. Cele m a i n u m e r o a s e cuvinte, o p t la n u m ă r , se r e f e r ă la domnia şi v i a ţ a a g i t a t ă a lui Gheorghe Ştefan. îl v e d e m p e Gheorghe Ş t e f a n

261 262 263 284

Ed. de faţă, p. 178. Ibidem, p . 182. Vezi comentariul la C. C. Giurescu, op. cit., Ed. de faţă, p. 180.

p.

467-468.

114

V » t întOTîncă boier, fiind văduv, o m f ă r ă M u , cînd e r a vor iaşi nit la c î n d c u sila r ă d v a n u l S a f t e i , d i n n e a m u l B o e ş t i ^ s p r e c a s a lui. „Şi p r e u r m ă a u p r i i m i t ş i i a ş i s - a u destinul oa r tr ecu ^ c a r e a u a g i u n s u d e a u f o s t ş i di o a m n a şea • AA î mr ^ ret ra aş ^ a j Gheovgbepribegiei în apusul Europei. D a r nestatornic, c u m n
el a u

^

^
acltls

shl

j.

Ş t e f a n a r e p u d i a t - o si a t r i m i s - o î n ţ a r ă . „Şi ? . . . ţ.u t o a r â , d i n t r u' aceli ţ a „r i. s t, r e i•n e „« 26«• E s t e v o r b mea., ^a M i h a i l o v a , c a r e i - a f o s t d e v o t a t ă p î n ă l a m o a r t e şi c ^

Qtefania oseî n c W s ochii

mintele de la Stettin, din Pomerania, u n d e d o m n » sfîrşit,. . f* O CI Ţi • • w î n i a n u a r i e 1668 ş i i l e - a î n g r o p a t l a m ă n a s t i r , ^ ^^ r e l a t a r e a t o t în legătură cu apucăturile lui Gheorghe ^ t e f „ a î l c ^ c h e z e ; doamna î n t r - u n a l t euvînt, d e s p r e p r i n d e r e a f r u m o a s e i i n c a s e ^ ^ d o ' a m n a l u i l u i V a s i l e L u p u , p e c a r e a v r u t s-o b a t j o c o r1e a ă . „ a-A bsl c ăst Vasilii-vodă l-au probozit şi a u început a-i ^ ^ă ^mţa) u şi m a e z e u , că şi a - i zice d u l ă u f ă r ă d e o b r a z , c u m n u s a t e m e ^ ^ . i - a u f o s t d o s n n u - s ă u s t ă p î n şi i - a u m m c a t p i • ' c e n u dat pace..."
268

Sursa de informaţie p e n t r u

Cânta--

p o t f i p u s e l a îndoială, r ă m î n e î n cea m a i m a r e p familiilor c u z i n i l o r , u n d e se v o r f i c o m e n t a t — c a I n ^ s î n u l ^ u ^ ^ ^ G h e o r g h e b o i e r e ş t i — atari. î n t î m p l ă r i . U n euvînt ni-1 î n f a ţ i ş e ^^ ^ ^ î n d u - i Ş t e f a n , l o g o f ă t , s t î n d g î n d i t o r î n D i v a n c u toiag^Ja J a c o t a i u i , abia d u ş m a n u l u i său, l o r d a c h e C a n t a c u z i n o , r a s p u n ^ munte, m a i t î r z i u înţeles'. „Zic î n f l u i e r s ă m i se c o b o a r e c a p » e ^ ^ a ş t e p t a . şi n u m a i v i n " . C a p r e l e f i i n d ostile d i n A r d e a l , p e c s ă - i v i n ă î n a i u t o r s i să-1 r ă s t o a r n e p e V a s i l e L u p u . relateaza conver U n altul, amestec d e strălucire şi grotesc, ^ ^ mijiocnl saţia c u b i v o l a r u l său d i n R o m a n , ce l - a î n t î m p i n a t ^ trecea o r a ş u l u i , p e c î n d d o m n u l , în f r u n t e a oştilor, s i g u r d e domn, spre Suceava. Bivolarul, veche slugă, a î > i e c " n d U " 1 Q 1 b u t e d e v i n a m r ă s p u n d e c u u m o r i n v i t a ţ i e i l u i G h e o r g h e Ş t e ^ a n j '* „ v+ a tea. m.arii<.i>n e g u ţ a t şi n - a m b a n i s ă o p l ă t e s c , s ă b e u p e n t r u s a n W ^ a rîdfe t a l i şi a o ş t i i m ă r i i < i ) - t a l i ! A t u n c e a Ş t e f a n - v o d a au băut s i a u zis l a şoltuzuL. « P a s ' s ă ţ i - o p l ă t i a s c ă ». Ş i a u m a * . . lui •« 369 t r u t e a c e a d e v i n t o a t a , c u s o ţ u.l e

265

Ibidem,

p.

182. loi'ga^
c> GiureS respec

Ibidem, p . 185. C u p r i v i r e l a r e p u d i e r e a d o a m n e i S a f t a ^ s ă se Din pribegia lui Gfeorg/te Stefan-vodă, î n Revista i p . 9 7 - 1 0 3 . Despre Ştefania Mihailova anunţ î n Istoria românilor, XII, p . 133. C o m e n t a r i u l c " l a C. C. G i u r e s c u , Valoarea tradiţiilor, p268 Ed. de faţă, p . 183. 269 Ibidem.
267

266

cu tiv

Mai i n t e r e s a n t şi cu evidente elemente de cronică este p o v e s t i t ă p r i n d e r e a f r a ţ i l o r T o m a şi l o r d a c h e Cantacuzino, d u p ă victoria a s u p r a lui Vasile L u p u , despuierea lor de t o a t e averile şi, în final, salvarea lor de la m o a r t e a ce-i a m e n i n ţ a , p r i n i n t e r v e n ţ i a lui Cons t a n t i n Ş e r b a n , d o m n u l Ţ ă r i i R o m â n e ş t i . I u ţ e a l a cu care c ă p i t a n u l ce ducea scrisorile a p a r c u r s d r u m u l d e la Bucureşti la I a ş i — şi care i-a a d u s mai apoi p o r e c l a de Uşurelul — a s a l v a t zilele celor doi Cantacuzini. Î n t î m p l a r e a este a t e s t a t ă p e d e o p a r t e de Miron Costin în Letopiseţul său 2?0 , p e d e a l t ă p a r t e d e către cronica lui R a d u Popescu, u n d e este d a t şi numele c ă p i t a n u l u i : B a d e a Conteş B ă l ă c e a n u l s l . N u v o m stărui a s u p r a celorlalte povestiri cu p r i v i r e la Gheorghe Ş t e f a n . E s t e de subliniat că ele se încadrează p r i n t r e cele mai savuroase din î n t r e g u l c u p r i n s al operei neculcene şi se bazează a p r o a p e t o a t e p e a d e v ă r u r i a t e s t a t e d o c u m e n t a r , sau t r a n s m i s e de c o n t e m p o r a n i ai evenimentelor. Cea m a i întinsă d i n t r e povestirile din O samă de cuvinte r ă m î n e aceea î n c h i n a t ă prieteniei n e d e s m i n ţ i t e d i n t r e Gheorghe Ghica {1658— 1659) şî marele vizir Mehmed KuprulCi, Copii săraci amîndoi, u n u l albanez, celălalt turc, se duc în l u m e să-şi c a u t e norocul. P a n a m ă i a s t r ă a lui Neculce r e d ă dialogul de b a s m d i n t r e cei doi copii flămînzi şi f ă r ă a d ă p o s t , în d r u m u l lor s p r e C o n s t a n t i n o p o l : „Şi a u dzis Ghica-vodă: « T u eşti t u r c u , p o ţ i să agiungi să fii om m a r e , îşi ce mi-i f a c e p r e mine, a t u n c e a ? » I a r t u r c u l a u zis a t u n c e a : « D e voi fi eu o m mare, t e voi face de vii fi m a i m a r e în Chipru, giudecăt o r i u » " . Dialogul a survenit, copilăreşte, d u p ă promisiunea, m a i t e r e s t r ă , p e care şi-o făcuseră să se c a u t e reciproc d a c ă vor găsi, p î n ă u n a - a l t a , pîiite, ca să-şi potolească f o a m e a ! D a r v i a ţ a i-a desp ă r ţ i t , şi găsindu-şi f i e c a r e rostul, nu s-au mai r e v ă z u t . Gheorghe Ghica a a j u n s , cu v r e m e a , vornic m a r e în Moldova, s u b d o m n i a l u i Vasile L u p u , iar Mehrned Kilprulii m a r e vizir la P o a r t ă , d u p ă ce -a dovedit calităţi militare remarcabile. I n t r - o zi Gheorghe Ghica, aflîndu-se cu t r e b u r i ja Constantinopol cu alţi boieri, în t i m p u l domniei lui Gheorghe Ştefan, e s t e r e c u n o s c u t d e marele vizir. Acesta p u n e p e u n s l u j b a ş să-1 ia p e G h i c a şi să-1 a d u c ă la el, d u p ă divan, f ă r ă să-i spuie de ce a n u m e . Dezvăluirea duioasă din camera vizirului, d u p ă u n dialog ce evocă promisiunile din copilărie, p r e c u m şi împlinirea cuvîntului d a t , n u î n a i n t e d e a sublinia c a r a c t e r u l lui Gheorghe Ghica, ce a i n t e r v e n i t

Miron Costin, Opere, p. 169. Cf. R a d u Popescu, Istoriile domnilor Ţării Româneşti, ediţie critică de C. Grecescu, Bucureşti, 1963, p . ' 111—112. Cf. şi C.C. Giurescu, Valoarea tradiţiilor..,, p. 460 — 461.
271

2,0

116

î n f a v o a r e a domnului său, sînt r e d a t e cu inegalabila sa a r t ă de povestitor. Cele d o u ă t r a d i ţ i i p r i v i t o a r e la Ş t e f ă n i ţ ă - v o d ă L u p u îi dezvăluie c a r a c t e r u l inegal şi i m p u l s i v : desconsideră boierii ce-1 însoţeau la p l i m b a r e , luîndu-le frîiele cailor şi alergîndu-i apoi, de-şi spărgeau c a p e t e l e ; nesocoteşte s f a t u l Cantacuzinilor, în m a t e r i e de impozite, a m e n i n ţ î n d u - i cu hangerul, cu acelaşi h a n g e r cu care, într-un euvînt p r i v i t o r la Nicolae Milescu, l-a p u s p e călău d e i-a t ă i a t acestuia nasul. Sînt t r a d i ţ i i despre v e r a c i t a t e a c ă r o r a nu ne m a i îndoim, de v r e m e ce d e unele grăesc d o c u m e n t e n a r a t i v e 272 , iar altele proveneau din relatările bunicului şi ale unchiului său. N u m a i sfîrşitul a g i t a t u l u i fecior al lui Vasile L u p u diferă de t r a d i ţ i e . D u p ă Miron Costin, Ş t e f ă n i ţ ă - v o d ă a m u r i t de „lungoare", adică de f e b r ă tifoidă 27S, şi nu o t r ă v i t . Cu o desăvîrşită a r t ă schiţează Neculce v i a ţ a t u m u l t o a s ă a s p ă t a r u l u i Nicolae Milescu, urmîndu-1 în ţ a r ă , m î n d r u şi b o g a t , „ î n v ă ţ a t şi c ă r t u r a r " , îndrăgit de Ş t e f ă n i ţ ă L u p u şi viclenindu-1, p e n t r u că „nu s-au s ă t u r a t de b i n e şi d e cinste ce a v e a " , în G e r m a n i a , u n d e u n doctor i-a f ă c u t o o p e r a ţ i e estetică („i-au crescut nasul la locu, de s-au t ă m ă d u i t " 274 ), şi, în sfîrşit, la Moscova, u n d e s-a angaj a t t ă l m a c i la c u r t e şi profesor la v i i t o r u l P e t r u cel Mare. Trimis în a m b a s a d ă la î m p ă r a t u l Chinei, a zăbovit acolo doi, trei a n i şi s-a înapoiat cu „un blid plin de pietri s c u m p e şi u n d i i a m a n t c a u n ou d e p o r u m b u " . L a înapoiere, a r e s t a t de boierii ruşi, deposedat de a v e r e şi exilat în Siberia, a s t a t acolo p î n ă cînd P e t r u cel Mare, a j u n s î m p ă r a t , s-a i n t e r e s a t d e s o a r t a lui şi l-a p u s din nou l a m a r e cinste. „Şi cînd a u r a s barbeli, î n p ă r a t u l , a moscalilor, a t u n c e a cînd ş-au s c h i m b a t p o r t u l , a t u n c e a sîngur î n p ă r a t u l i-au ras b a r b a , cu m î n a l u i " 275 . Acolo, l a Moscova, şi-a sfîrşit zilele, în m a r e cinste, tîrziu, în a d o u a d o m n i e a lui Mihail R a c o v i ţ ă . A d e v ă r u r i şi ficţiune, Neculce a v e a d e u n d e să le deţină, de v r e m e ce eroul îi este în b u n ă p a r t e c o n t e m p o r a n : t r a d i ţ i i l e d e familie, „auzitele" sale de Ia ruşi, în v r e m e a cînd a s t a t acolo, şi p o a t e d e la î m p ă r a t direct, sau p r i n intermediul lui Dimitrie Cantemir. U l t i m e l e d o u ă cuvinte, a b s e n t e din ediţiile a n t e r i o a r e , sînt singurele c a r e se încadrează în epoca zugrăvită de Letopiseţul său. E s t e v o r b a d e d o u ă povestiri p r i v i t o a r e la Gheorghe Duca. Cea dintîi v o r b e ş t e d e u n t u r c rumeliot, d e p e p ă m î n t u r i l e căruia îşi

272 273 274 275

R a d u Popescu, Istoriile domnilor Tării Miron Costin, Opere, p. 2 0 0 - 2 0 1 . Ed. de fată, p . 190. Ibidem, p . 191.

Româneşti,

p.

127.

117

•-trăgea Duca-vodă obîrşia, venit la el d u p ă d a j d e şi îndemnîndu-1 să c e n u n ţ e la d o m n i e şi să se înapoieze acasă. R e f u z u l lui vodă, d u p ă •ce l-a d ă r u i t cu d e t o a t e p e t u r c , a fost categoric: „Mergi tu, d a r eu n u voi m e r g e " . A d o u a povestire, cu u n p r o n u n ţ a t caracter moralizator, cup r i n d e lecţia de b u n ă p u r t a r e p e c a r e D u c a - v o d ă o d ă f r a t e l u i său •Cîrstea, m a r e vameş, ce a ş t e p t a să fie s a l u t a t de t o a t ă lumea, el, •cel dintîi. E s t e de amintit, în final, încă o d a t ă , că povestirile din Letopiseţ .-sînt apropiate, p r i n s t r u c t u r a stilistică, de O samă de cuvinte. î n f r u n t e a operei este aşezată o Predoslovie, o t r e c e r e în revistă «a istoriografiei în limba r o m â n ă , p r i v i t o a r e la Moldova, a n t e r i o a r ă lui, .însoţită de o m ă r t u r i s i r e explozivă a dragostei sale de n e a m . Predoslovia lipseşte din t e x t u l de bază. Mai m u l t , ea nu este inclusă nici în Pinax, ceea ce pledează, evident, p e n t r u o tîrzie r e d a c t a r e a ei., p o s t e r i o a r ă revizuirii f ă c u t e de Neculce cronicii şi -adăogirilor sale a u t o g r a f e 276. E s t e de p r e s u p u s că a existat o redact a ţ i e a u t o n o m ă a Predosloviei, de celelalte t e x t e , l u c r a t ă d e Neculce >cu p u ţ i n înainte d e m o a r t e , r e l u a t ă de c ă t r e Ioasaf L u c a şi inclusă ân cele două manuscrise, singurele care ne-au transmis-o: ms. 53 sşi 254. î n a m î n d o u ă . Predoslovia este aşezată în f r u n t e a volumelor ;§i a fost supusă, în p a r t e , modificărilor g r a m a t i c a l e d e p e r s o a n ă : ameori se vorbeşte la p e r s o a n a a t r e i a singular, în loc de p e r s o a n a •întîi. î n a i n t e de a înclteia se cere, d a c ă n u elucidată deplin, m ă c a r e n u n ţ a t ă , o problemă d i n t r e cele mai interesante, care a p r e o c u p a t pe m a j o r i t a t e a istoricilor noştri, şi a n u m e , c i a d şi-a scris Neculce opera ? ! P e n t r u M. l a r g a 277, Sextil P u ş c a r i u 273 , N . C a r t o j a n * ' * , ca şi p e n t r u alţi istorici l i t e r a r i 2 S 0 , lucrurile sînt limpezi: Neculce şi-a scris opera la bătrîneţe, i n d i f e r e n t d e părţile c o m p o n e n t e ale acesteia, „aşteptîndu-şi senin sfîrşitul." m . Cel care a stabilit acest a d e v ă r , ân m a r e p a r t e valabil şi astăzi, m a i ales p e n t r u p a r t e a de sfîrşit a. Letopiseţului, a f o s t N. l o r g a . L a ideile sale vor a d e r a şi ceilalţi istorici a m i n t i ţ i .

2,8 Păreri diferite, interesante, la L . Onu, Critica textuală,.., 265.,, 277 N. lorga, Istoria, literaturii române în secolul al XVIII-lea, voi. I, p . 2 4 7 - 2 4 8 . 2,8 Sextil Puşcariu, Istoria literaturii române, epoca veche, P- 156279 N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, I i i . p . W-s. 280 Al. Piru, în Istoria literaturii române, I, p. ji/9. 281 N . lorga, op.. Mi.., p . 246.

p.

118

Cel dintîi c a r e a v ă z u t lucrurile altfel decît „ t r a d i ţ i a " predecesorilor a fost C. Boroianu. î n t r - u n s t u d i u al său 2 8 a , el este de p ă r e r e că Neculce şi-a scris opera în m a i m u l t e etape, în f u n c ţ i e de a g i t a t a sa v i a ţ ă . î n c e p u t u l cronicii l-ar fi scris f o a r t e devreme, î n d a t ă după înapoierea d i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă , p e la 20 d e ani, c o m p l e t a t apoi p î n ă p e 2a 1731, şi constituind, cu evenimentele p î n ă la această d a t ă , o p r i m ă versiune a cronicii. î n t i m p u l refugiului în R u s i a a r fi scris capitolul domniei lui D. C a n t e m i r , p r e c u m şi O samă de cuvinte. î n v r e m e a cînd a fost m a r e vornic, c o n t i n u ă autorul, Neculce a revizuit p r i m a versiune şi a completat-o. î n sfîrşit, Predoslovia a fost scrisă u l t i m a şi d a t e a z ă din a n u l 1743. U n a n mai tîrziu 2 8 3 subliniind că Neculce p r e l u c r e a z ă Cronica racoviţeană-buhuşească, îşi revizuieşte implicit şi părerile despre începuturile cronicii, de v r e m e ce aceasta nu p u t e a fi scrisă înainte de a fi d a t ă în vileag cea dintîi. L. Onu consacră n u m e r o a s e pagini acestei chestiuni 2 8 4 stabilind, în esenţă, că „Neculce şi-a r e d a c t a t cronica şi culegerea O samă de cuvinte în mai m u l t e reprize", că e x p u n e r e a propriu-zisă a cronicii sale începea cu a n u l 1684, că Letopiseţul lui Neculce a stat la b a z a Letopiseţului anonim (publicat de C. Giurescu) şi nu invers, că Predoslovia a fost e l a b o r a t ă cel mai d e v r e m e în anii 1732 — 33, că Neculce şi-a scris opera d u p ă înapoierea din exil, că p r i m a p a r t e a cronicii a fost scrisă între anii 1731— 1733, că numeroasele complet ă r i a u t o g r a f e d a t e a z ă din ultimii ani d e v i a ţ ă : 1743—1745, că O samă de cuvinte a fost r e d a c t a t ă cea, dintîi d i n t r e opere, în vremea exilului, şi că, în sfîrşit, d u p ă O samă de cuvinte a început să scrie Letopiseţul de la a n u l 1705 înainte. E s t e d e prisos să s t ă r u i m asupra a r g u m e n t e l o r , r e z u l t a t al numeroaselor investigaţii p e care le-a f ă c u t în izvoarele n a r a t i v e şi documentele epocii. î n ceea ce n e priveşte, d u p ă sumarele observaţii p e care le-am p u t u t înregistra, în t i m p u l zecilor d e lecturi ale operei lui Neculce şi analizînd, p e cît posibil, ideile f o a r t e i n t e r e s a n t e şi d e m n e de r e ţ i n u t ale predecesorilor noştri, sîntem de p ă r e r e că I o n Neculce a a v u t cel p u ţ i n d o u ă redacţii ale operei sale. P e cea dintîi a scris-o în m a i m u l t e reprize, începînd cu anii de pribegie şi p î n ă în jurul

282 Cînd a fost scrisă cronica lui Neculce, în Revista de istorie şi teorie literară (1968), nr. 4, p. 673 —677. Studiul a stîrnit o polemică dusă cu D. Velciu. Cf. articolul acestuia, Cînd şi-a redactat Neculce cronica, în România literară, nr. 20/1969, p , 13, p r e c u m şi răspunsul lui C. Boroianu, In legătură cu datarea cronicii lui Neculce, în Revista de istorie şi teorie literară, X V I I I (1969), nr. 4, p. 691 — 694. 283 284

Vezi, în legătură cu datarea cronicii lui Neculce, î n Critica textuală, p. 258 — 276.

p. 692.

119

a n u l u i 1730. Cea d e a doua, Ia c a r e v a a d ă o g a intervenţiile saie a u t o g r a f e , a fost scrisă după, a n u l 1733. Socotim că O samă de cuvinte a u f o s t r e d a c t a t e încă fiind în exil, şi c ă t o t acolo a fost concepută istoria p r i m e i domnii a lui N . Mavrocordat, c a şi aceea a lui D. Cantemir. Credem că p a r t e a d i n Letopiseţ, consacrată anilor 1661—1709, a fost r e d a c t a t ă d u p ă înt o a r c e r e a din exil şi că este t r i b u t a r ă Cronicii racoviţene-buhuşeşti. I s t o r i a domniilor lui Grigore Ghica şi C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t a fost e l a b o r a t ă a p r o a p e concomitent cu d e s f ă ş u r a r e a evenimentelor şi n - a cunoscut decît o singură r e d a c ţ i e . Cît p r i v e ş t e Predoslovia, c u m m e n ţ i o n a m rai sus, aceasta a fost scrisă în anii 1743— 1744, a p r o a p e de m o a r t e . L a c a p ă t u l acestei i n t r o d u c e r i ne e x p r i m ă m m u l ţ u m i r e a că a m p u t u t duce Ia b u n sfîrşit o sarcină deloc uşoară. D a c ă u n u i a m ă c a r , d i n cei c a r e vor răsfoi paginile cărţii, îi v a fi de folos în studiile sale despre inegalabilul cronicaT şi p o v e s t i t o r , v o m p u t e a spune, c u cuvenita modestie, că n - a m t r u d i t degeaba. GABRIEL ŞTREMPEL

NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI

I d e e a unei ediţii critice Neculce a încolţit în m i n t e a n o a s t r ă încă în a n u l 1968 (de a t u n c i d a t e a z ă p r i m e l e însemnări p r i v i t o a r e la răspîndirea manuscriselor sale şi unele p a r t i c u l a r i t ă ţ i ale acestora), B ă n u i n d însă g r e u t ă ţ i l e p e care a v e a m să le î n t î m p i n ă m , ani •ammat desţelenirea textelor, î m p r ă ş t i a t e integral sau f r a g m e n t a r în nu m a i p u ţ i n de douăzeci d e manuscrise, în s p e r a n ţ a , m ă r t u r i sită n u m a i nouă înşine, că p o a t e , într-o zi, v o m a b a n d o n a gîndul acestei m u n c i istovitoare. D a r n-a fost aşa. î n septembrie 1975 ne găseam în f a ţ a p r i m e i pagini a ms. 53 (care completează lacunele t e x t u l u i de bază), p r e g ă t i ţ i p e n t r u t o a t e îndoielile şi disperările. Morbul curiozităţii şi fascinaţia p e c a r e o exercită vechile t e x t e a s u p r a celor care se ocupă de ele, de m u l t şi de mulţi observată, a u fost mai p u t e r n i c e şi de d a t a aceasta. U t i l i t a t e a ediţiilor critice p e n t r u operele vechii noastre literat u r i n-ar t r e b u i p u s ă la îndoială 1 . î n t r - o ţ a r ă ca a noastră în care t i p a r u l , deşi i n t r o d u s de t i m p u r i u , n-a slujit l i t e r a t u r a laică decît f o a r t e tîrziu, şi în c a r e manuscrisele a u suplinit, p î n ă în plin veac al X l X - l e a , cartea i m p r i m a t ă , stabilirea textelor a u t e n t i c e şi redarea v a r i a n t e l o r — adeseori f o a r t e i n t e r e s a n t e ele înşile — sînt absolut necesare. Lucrurile sînt şi mai evidente cînd este v o r b a de l i t e r a t u r a istorică. I n t e i e s u l stîrnit în rîndul boierimii şi al tîrgoveţilor d e c ă t r e letopiseţe şi cronografe a d e t e r m i n a t copierea acestora în zeci de v a r i a n t e , d i n t r e care, unele sînt î n d e p ă r t a t e s u b s t a n ţ i a l de r e d a c ţ i a p r i m a r ă . A ştiut-o bine şi Kogălniceanu, cel dintîi — şi în m u l t e p r i v i n ţ e cel m a i b u n — d i n t r e editorii Letopiseţelor. î n a i n t e de ediţia din 1845— 1852 — suficientă îndestul ca să r ă m î n ă , n u m a i p r i n aceasta, u n u l d i n cei m a i de seamă oameni ai n e a m u l u i — a a d u n a t u n n u m ă r i m p r e s i o n a n t de v o l u m e de cronici, p e c a r e le-a c e r c e t a t cu atenţie, p î n ă să stabilească textele a u t e n t i c e î n c r e d i n ţ a t e tiparului. Dar, oricît de m ă r e ţ a fost scopul u r m ă r i t de el şi d e cei care a u p r e g ă t i t r e v o l u ţ i a de la 1848 şi Unirea, p r i n publicarea cronicilor, Kogălniceanu n-a p u t u t da ediţii critice.

1 Cf. D a n Simonescu, însemnătatea ediţiilor în Limbă şi literatură, X I (1966), p . 201—211,

critice de

cronici,

121

Nici n -aveau cui să se adreseze, atunci, asemenea lucrări. Regret a b i l este însă f a p t u l că nici d u p ă zeci şi zeci de ani, cînd l i t e r a t u r a istorică p ă t r u n s e s e în c u l t u r a maselor şi cînd exista u n public de specialitate, interesat de critica textelor, ediţiile critice continuau şi c o n t i n u ă să fie rare. I n cazul lui Neculce, cronicarul cel mai g u s t a t şi m a i iubit, p e n t r u s p o n t a n e i t a t e a şi savoarea stilului, c o n s t a t a r e a este încă şi mai n e p l ă c u t ă S p e r ă m că ediţia de f a ţ ă v a u m p l e acest gol. Ar fi u n i c a n o a s t r ă satisfacţie. Stabilirea t e x t u l u i de b a z ă p e n t r u Letopiseţ — manuscrisul 253 d e la Biblioteca Academiei R . S . R o m â n i a 2, însemnat cu sigla A — nu ne-a creat nici u n fel de problemă. E l a fost apreciat ca cel m a i i m p o r t a n t ms. de c ă t r e M. Kogălniceanu şi aprecierea lui a r ă m a s definitivă (apariţia u n u i manuscris autograf Neculce, cuprinzînd întreaga sa operă, este p u ţ i n probabilă) Motivul principal p e n t r u care ms. 253 este socotit de c ă t r e t o ţ i cei ce s-au ocupat de Neculce d r e p t cel m a i preţios şi a u t e n t i c t e x t este d e t e r m i n a t d e f a p t u l că acesta a fost v ă z u t de c ă t r e cronicar. I n t e r v e n ţ i i l e

1 O d a t ă cu înfiinţarea Comisiei istorice a R o m â n i e i , în 1910 p u n î n d u - s e problema editării izvoarelor n a r a t i v e ale R o m â n i e i sarcina elaborării unei ediţii critice a cronicii lui I. Neculce a fost încredinţată istoricului Iulian Marinescu de care a m mai a m i n t i t în introducere. Cîţiva ani mai tîrziu, în 1915, la apariţia celui clintii v o l u m din Buletinul Comisiei istorice, în p r e f a ţ a acestuia se vorbeşte despre i m i n e n t a trimitere la tipar a ediţiei ştiinţifice Neculce. După u n a n la această operaţiune era a n t r e n a t şi l o a n Bogdan, istoricul şi slavistul. Dar declanşarea războiului a împiedicat a p a r i ţ i a ediţiei, d a c ă aceasta a fost într-adevăr t e r m i n a t ă , c u m se pretindea. D u p ă război Iulian Marinescu a p u b l i c a t documente privitoare Ia Neculce, în voi. I V al Buletinului, folosite şi de noi. î n p r e f a ţ a lui N. lorga, preşedintele Comisiei, acesta subliniază existenţa ediţiei „bătrînului h a t m a n m o l d o v e a n " , c ă r e i publicare este condiţionată de găsirea fondurilor necesare. î n a n u l 1929 Iulian Marinescu moare, f ă r ă ca ediţia să fi a p ă r u t vreodată. Personal ne îndoim că lucrarea a fost t e i m i n a t ă . Probabil că au existat însemnări privitoare Ia p a r t i c u larităţile manuscriselor cunoscute atunci, p o a t e u n t e x t copiat parţial, dar n u o ediţie critică definitivată. î n t r e a g a problemă este p e larg şi interesant t r a t a t ă de C. A. Stoide: Cronica lui Ion Neculce, în Luceafărul de ziuă, I I (1957), p. 93 — 95. 2 Manuscrisul a fost descris, d u p ă m e t o d a vremii şi cu erorile inerente, de către V. A. Urechiă în Miron Costin, Opere complete..., t o m . I , ' Bucureşti, 1886, p. 22—23 (Codex U). Cf. şi l o a n Bianu, Catalogul manuscriptelor româneşti, t o m . I, Bucureşti, 1906, p. 552 — 555. Vezi şi l o a c h i m Crăciun şi Aurora Ilieş, Repertoriul manuscriselor de cronici interne, sec. XV—XVIII privind istoria României. Bucureşti, 1963, p. 7 3 - 7 4 . 3 P e cea dintîi filă .liminară a manuscrisului găsim u r m ă t o a r e a însemnare: „N. 1 a letopiseţelor, ce mi-au slujit la colecţie p e n t r u Neculce. M. Kogălniceanu".

122

a u t o g r a f e , f ă c u t e m a i ales în p a r t e a finală, p r e c u m şi f a p t u l că e s t e unicul m a n u s c r i s în care cronicarul, v o r b i n d despre sine, foloseşte p e r s o a n a I, îi conferă cu prisosinţă acest d r e p t 1 . Ms, 2 5 3 nu c u p r i n d e în exclusivitate cronica h a t m a n u l u i . • E l f a c e p a r t e din r î n d u l numeroaselor manuscrise din sec. X V I I I , copiate la cererea boierilor şi a cărturarilor (care cumulează î n t r e a g a — sau a p r o a p e î n t r e a g a — operă a cronicarilor, Ureche, Costineşti, cronici anonime, Neculce, Canta), dornici de a avea a d u n a t ă î n t r - u n singur volum t o a t ă istoria Moldovei. Cronografele, nu m a i p u ţ i n r ă s p î n d i t e în această vreme, suplineau, t o t p r i n manuscrise, a b s e n ţ a unei istorii universale t i p ă r i t e în r o m â n e ş t e . Manuscrisul 2 5 3 a fost copiat pentru I o n Neculce, sub directa s u p r a v e g h e r e a cronicarului. Volumul este u n in folio de 479 file, d u p ă n u m e r o t a r e a mecanică a Bibliotecii, avînd dimensiunile 28,5 X X 18 cm. N u m e r o t a r e a veche cu cifre chirilice a fost f ă c u t ă p e n t r u cea mai m a r e p a r t e a manuscrisului (pînă la f. 381, corespunzătoare filei 427 a n u m e r o t ă r i i mecanice), de c ă t r e cel care a întocmit Cuprinsul (f. 1—4") şi care este u n u l d i n t r e copiştii de seamă ai cronicii. Aceasta nu concordă nici p e d e p a r t e cu n u m e r o t a r e a mecanică, din

1 Manuscrisele care au d i f u z a t opera lui I. Neculce au f ă c u t obiectul unor studii şi însemnări bibliografice, adeseori interesante şi utile. M. Kogălniceanu descrie cel dinţii cîteva din manuscrisele p e care le-a a v u t la î n d e m î n ă ; p r i n t r e ele nr. 253, 53 şi 114. Cf. Letopisiţile Ţării Moldavii, t o m . II, Iaşi, 1845, p . 46(5. P r i m u l dintre ele, în zilele noastre, îl d a t o r ă m acad. Iorgu I o r d a n . Este v o r b a de Studiul manuscriselor şi problema transcrierii cronicii lui Ion Neculce a p ă r u t în Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor, I I (1953), p. 233 —246. Cum era şi normal concluziile esenţiale au fost reluate în Introducerea ediţiilor sale din 1955 şi 1959. De contestat doar includerea p r i n t r e manuscrisele Neculce a celor două texte, cuprinzînd Letopiseţul anonim al Moldovei (1661— 1705), aflate în m a n u scrisele Academiei 123 şi 232. O lucrare f u n d a m e n t a l ă p e n t r u cercetarea cronicilor privitoare la r o m â n i , în care capitolul Neculce este lucrat — ca toate, de altfel —, cu grijă, r ă m î n e aceea a lui Ioachim Crăciun şi Aurora Ilieş, Repertoriul manuscriselor de cronici interne, sec. XV—XVIII, a m i n t i t ă mai sus. D u m i t r u Velciu, în Bibliografia lui loan Neculce (opera cronicarului şi lucrăiile privitoare la viaţa si opera lui), p u b l i c a t ă în Limbăm şi literatură, voi. X I I (1966), p . 503 — 536, utilă istoriografiei, consacră paginile 505—507 descrierii s u m a r e a manuscriselor. In sfîrşit, de u n interes deosebit p e n t r u problemele f u n d a m e n t a l e de filiaţiune, copişti, grafie, l i m b ă este lucrarea lui Liviu Onu Critica textuală şi editarea literaturii române vei hi, cu aplicaţii la cronicarii moldoveni. Bucureşti, e l . Minei va, 1973, în care, deşi se ocupă cu prioritate de opera lui Grigore Ureche şi Miron Costin, consacră numeroase pagini şi studiului Letopiseţului lui I o n Neculce, inclus în aceleaşi manuscrise. "în special manuscrisul 253 a fost supus unor a t e n t e si definitive observaţii, f o r m u l a t e la p. 2 5 1 - 2 5 8 , .342-363.

123

p r i c i n a numeroaselor file ce lipsesc. Filele de la slirşit (382 — 532, c o r e s p u n z ă t o a r e filelor 428—478} au fost n u m e r o t a t e la mijlocul veacului t r e c u t . D u p ă Pinax, manuscrisul c o n t i n u ă cu opera lui Miron Costin, De neamul moldovenilor (f. 5 V —34; fila 5 r e c t o este albă), cu Letopiseţul Ţării Moldovei de la zidirea lumii şi pînă la 1601 al lui Nicolae Costin (f. 34— 125, cu lipsuri la început şi la sfîrşit) şi cu Letopiseţul Ţării Moldovei al lui Miron Costin (f. 125 — 2 14¥, de asemeni cu lipsuri la început şi la sfîrşit). O p e r a lui Neculce, care ne interesează p e noi, este r e p r e z e n t a t ă în manuscris n u m a i p r i n Letopiseţ, O samă de cuvinte lipsind în î n t r e g i m e 1 . Letopiseţul ocupă f, 2 1 5 —478 v şi este r e z u l t a t u l ostenelii m a i m u l t o r copişti. Dealtfel, cum a m a i fost o b s e r v a t , m a n u s c r i s u l în î n t r e g i m e a lui este rodul colaborării a nu m a i p u ţ i n d e 13 copişti, iar stabilirea p e cît posibil exactă a contribuţiei fiecăruia deloc uşor de precizat 2 . P a r t e a care priveşte cronica Iui Neculce a fost rescrisă, d u p ă redact a r e a autorului, de c ă t r e 8 copişti, d a r n u m a i doi d i n t r e ei a u a v u t o c o n t r i b u ţ i e masivă. P r i m a m i n ă 8 copiază filele 215 — 326, cea de a d o u a 4 filele 326 (mijloc) — 427. Ceilalţi copişti îşi î m p a r t r e s t u l d e pagini din f i n a l (aproximativ 100), acolo u n d e intervenţiile a u t o g r a f e ale lui Neculce sînt m a i n u m e r o a s e şi u n d e copiştii au l u c r a t sub î n d r u m a r e a i m e d i a t ă a cronicarului. Manuscrisul a r e numeroase foi lipsă. Golurile din t e x t , p r e c u m şi bizarele p a r t i c u l a r i t ă ţ i lingvistice din p r i m a p a r t e a cronicii, dator a t e copistului B, f a c din ms. 253 o v a r i a n t ă incomodă a cronicelor moldoveneşti. Şi, c u m a m i n t e a m m a i sus, n u m a i adaosurile şi corec-

1 Că manuscrisul a a v u t iniţial O samă de cuvinte, ne-o spune Pinax-vA, care le i n t i t u l e a z ă astfel în ultimele rînduri ale filei 3 V : „O samă de cuvinte ce scriu p e n t r u lucrurile domnilor şi p e n t r u t a r ă , culese din letopiseţeli ţărîi cele vechi, care le-au lepădat Miron log<(o)f < ă t u l ) , negăsindu-le scris<e> în cronicili streine. List 214". 2 Aceasta a fost f ă c u t ă , m final, de către L. Onu în cartea mai s u s a m i n t i t ă , u n d e r e d ă (între p . 254—255) si u n t a b e l cu succesiunea intervenţiilor copiştilor. î n ceea ce ne priveşte, d u p a observaţiile p e care le-am făcut, socotim aprecierile a u t o r u l u i exacte. Mai p u ţ i n convingătoare este recunoaşterea într-un oarecare G. Gherghel a copistului A d m manuscrisul 253. Cf. L . Onu, Aspecte dm tradiţia manuscrisă a cronicii lui Ion Neculce. Contribuţia căpitanului Gavril Gherghel, în Revista de istorie si teorie literara, X X V (1976), nr. 1, p. 8 3 - 9 3 . 3 P e care L . Onu o numeşte B, cu o c o n t r i b u ţ i e substanţială la realizarea întregului volum. Nici u n u l din copişti n-a p u t u t fi identificat. 4 D e n u m i t ă A.

124

t u r i l e a u t o r u l u i ne-au obligat să-i socotim d r e p t manuscrise.

cel dintîi d i n t r e

Lipsurile din t e x t se v ă d e s c încă de la începutul cronicii 1 î n t r e f. 214—215, acolo u n d e a r fi t r e b u i t să figureze O samă de cuvinte, se c o n s t a t ă u n gol de 25 file (după n u m e r o t a r e a veche, din p ă c a t e neconcludentă, d a t e fiind erorile din neglijenţă ale copiştilor). Lipseşte şi începutul domniei lui E u s t r a t i e Dabija, completat, c a şi O samă de cuvinte, d u p ă ms. 53, de care ne v o m ocupa m a i jos. Lipsesc încă a p r o x i m a t i v 24 foi (aşezate între filele, n u m e r o t a t e mecanic, 2 2 5 - 2 2 6 , 2 4 0 - 2 4 1 , 2 4 6 - 2 4 7 , 2 8 8 - 2 8 9 , 3 4 0 - 3 4 1 , p r e c u m şi d u p ă fila 478), aşa c u m se observă, dealtfel, d i n p a r c u r g e r e a ediţiei d e f a ţ ă , t o a t e c o m p l e t a t e de noi fie cu ms. 53 (sau B, c u m a p a r e în a p a r a t u l critic), fie cu ms. 254 (denumit ms.C). F a p t u l că t e x t e l e respective au fost t r a n s m i s e de a p r o a p e t o a t e copiile u l t e r i o a r e , începînd cu cea m a i v e c h e d a t a t ă (ms. 53), dovedeşte că dispariţia filelor a a v u t loc tîrziu, la p e s t e 20 de a n i de la m o a r t e a lui Neculce, dacă n u c u m v a , î n t r e t e x t u l v ă z u t de Neculce (ms. 253) şi manuscrisele 53 şi 254 a mai e x i s t a t u n intermediar. N u v o m s t ă r u i p r e a m u l t nici a s u p r a completărilor a u t o g r a f e ale cronicarului. Acestea sînt subliniate, de altfel, î n a p a r a t u l critic şi-i c o n f e r ă manuscrisului 253 o valoare bibliofilă crx t o t u l deoseb i t ă . A m i n t i m d o a r că ele a b u n d ă în ultimele p a g i n i ale cronicii, şi au f o s t scrise o d a t ă cu evenimentele t r ă i t e . I n t e r v e n ţ i i l e lui Neculce a u fost o b s e r v a t e de c ă t r e t o ţ i istoricii şi filologii c a r e s-au ocupat de opera, sa şi a u a v u t l a î n d e m î n ă ms. 253, începînd cu K o g ă l n i c e a n u U n e l e d i n t r e acestea completează, fie marginal, fie p r i n t r e rînduri, cu idei noi, t e x t u l primei redacţii transcrise de copişti. P e n t r u altele, d e întindere substanţială, au fost rezer-

1 Cf. I. I o r d a n , ed. II, Introducere, p . C X I X . Repertoriul de cronici al lui I. Crăciun şi A. Ilieş menţionează, ca şi Bibliografia alcătuită de către D. Velciu, lipsurile, în generai, ale cronicii. L . Onu în Critica textuală, p . 255—256, le precizează p î n ă în detalii. Vezi şi nota 1 de la p. 256 a aceleiaşi lucrări. 2 O însemnare tîrzie, în alfabet de tranziţie, a unui a n o n i m (f. 436 bis), care transcrie o intervenţie a u t o g r a f ă a lui Neculce de la f. 436^, îi acordă lui Neculce (greşind, desigur) u n rol f o a r t e m a r e în elaborarea întregului manuscris: „N<ota> b<er e ) . Aceste r î n d u r i sînt copieti de p e fila 490, din dos (f. 43(r), scrise chear cu mîna vornic<ului) Neculce. Şi oriunde să v a vide asemenea icoană este t o t a lui. î n s ă t r e b u e luat sama că ce mai m a r e p a r t e din această c a r t e este scrise (sic.) t o t de dînsul, deşi să vedi a fi mai f r u m o s decît rîndurile di sus p o m e n i t e " .

Cf. şi Iorgu I o r d a n , Despre limba lui Neculce, în Studii şi cercetări lingvistice, V (1954), nr. 3 — 4, p. 337—345, u n d e se ocupă d e autografele h a t m a n u l u i .

125

v a t e spaţii libere de c ă t r e grămătici, p r o b a b i l la cererea cronicarului. î n felul acesta, în cinci cazuri, t e x t u l lor este i n t e r c a l a t cu a l a u t o r u l u i (filele 436, 438r~"v, 439, 453); lila 4 7 4 I - T este scrisă în întregime de Neculce (cu excepţia u n u i singur rînd). Referindu-ne, în final, la p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e formale ale m a n u scrisului 253 v o m a d ă u g a că acesta a r e titlurile, colontitlurile (unele a d ă u g a t e de Neculce) şi iniţialele scrise cu chinovar. Două frontispicii îngrijite, în p e n i ţ ă neagră, împodobesc filele 1 şi 5 V . N u m e r o a s e viniete în negru şi roşu, ca cele de la f. 32, 34, 43, sînt răspîndite în întregul manuscris. L e g ă t u r a veche în piele, de f a c t u r ă modestă, se p ă s t r e a z ă sub l e g ă t u r a m o d e r n ă . D o u ă p a r a f e în t u ş a l b a s t r u , cu s e m n ă t u r a lui M. Kogălniceanu, de la f. 5 V şi 478 v , a t e s t ă , o d a t ă în plus, că volumul a f ă c u t p a r t e din biblioteca marelui î n v ă ţ a t . Manuscrisul a fost d ă r u i t Academiei de c ă t r e Ministerul Cultelor şi I n s t r u c ţ i u n i i Publice la 30 iulie 1882. Opera lui Neculce a fost d i f u z a t ă m a i întîi p r i n g r i j a şi cu osteneala unei rudenii f o a r t e a p r o p i a t e . E s t e v o r b a d e ieromonahul loasaf Luca, fiul surorii sale Măria (soră n u m a i d u p ă m a m ă , c u m a m v ă z u t în Introducere) şi al Lucăi vistiernicul, c u m n a t u l său, a cărui v i a ţ ă o găsim adesea î m p l e t i t ă cu aceea a cronicarului, m a i ales în zilele războiului din 1711 şi ale pribegiei. Nu mai p u ţ i n d e ş a p t e manuscrise întregi sau f r a g m e n t a r e a u a j u n s p î n ă l a noi, t o a t e p u r t î n d caracteristicile severe ale grafiei colţuroase şi i n t e n s negre a lui loasaf T r e i d i n t r e ele, c u m v o m vedea, sînt compilaţii de cronici moldoveneşti. P a t r u volume c u p r i n d exclusiv opera lui Neculce. T r u n c h i u l lor c o m u n răniîne manuscrisul 253. Cum feciorii lui Neculce nu s-au dovedit a fi p r e o c u p a ţ i de treb u r i c ă r t u r ă r e ş t i , v o l u m u l a a j u n s , probabil, în p r o p r i e t a t e a v ă r u l u i lor, om n u n u m a i cu v ă d i t e înclinaţii p e n t r u cercetarea t r e c u t u l u i Moldovii, ci şi cu u n p r o n u n ţ a t s i m ţ al limbii. Copiile lui c u p r i n d p e lîngă completări, uneori interesante, la cronică, şi redacţii noi, în care se v o r b e ş t e de cronicar la p e r s o a n a a treia şi se „modernizează" stilul, s u b i n f l u e n ţ a graiului de dincoace de Milcov, ce se f a c e simţit, începînd cu a doua j u m ă t a t e a sec. X V I I I , în î n t r e a g a literatură românească. Manuscrisul 53 (însemnat în ediţia n o a s t r ă cu sigla B) este cel dinţii din această suită şi cel m a i i m p o r t a n t 2 . D a t a t 1766, el c u p r i n d e

1 Cf. G. Ştrempel, Copişti de manuscrise româneşti pînă la 1800, voi. I, Bucureşti, 1959, p. 1 3 9 - 140. 2 Cf. I. Bianu, Catalogul..,, I, p . 128— 133. I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertorial..., p . 12. Vezi şi Miron Costin, Opere complete..., ed. V. A. Urechiă, t o m . I, p. 4 0 - 4 1 (Codex DD).

126

(cu p u ţ i n e lipsuri) întreaga operă a lui Neculce. A fost folosit d e noi la completarea golurilor din t e x t u l de bază, iar în a p a r a t u l critic s-a b u c u r a t , a l ă t u r i de ms. 254 (sigla C), de înregistrarea t u t u ror p a r t i c u l a r i t ă ţ i l o r grafice. Avînd acelaşi f o r m a t ca şi ms. 253 şi u n n u m ă r de 437 file, v o l u m u l a r e u r m ă t o r u l titlu (f. 2): Hronograf care să chiamă moldoveneşti Scrisoarea anilor, scris, cum să va arăta înnainte, cine ce au scris. Şi s-au scris în zilele preliminatului Şi preînnălţatului domnu şi stăpînitoriu a toată Moldaviîa loan Grigorie Alexandrii Ghica voevoda, în anul de la zidirea lumii 7274, iar de la întruparea lui Dumnezeu Cuvîntul 1766, luna martie 27 de zile, întru pomenirea răposaţilor domni a pămîntului Moldavii, cu toată cheltuiala post(eIniculuiy Alexandru Hurmuzachi. Postelnicul respectiv nu era nici el străin de Neculce şi nici de c o p i s t ; e r a n e p o t lui loasaf Luca, a cărui soră, Ilinca, fusese m ă r i t a t ă cu H u r m u z a c h i Cîrstea, p i t a r . H u r m u z a c h i a d a t mai apoi numele H u r m u z ă c h e ş t i l o r ; A l e x a n d r u , fiul Ilincăi şi al lui Cîrstea, n u se v a m a i n u m i A l e x a n d r u Cîrstea, ci A l e x a n d r u H u r muzachi 1 . Volumul a f o s t i n t e r e s a n t s t r u c t u r a t s u b r a p o r t u l aşezării materialului istoric şi c u p r i n d e : f. 2 V — 3V Ion Neculce, Predoslovie; f. 3V— 6 V Miron Costin, Predoslovie la „De neamul moldovenilor"; f. 7 — 10 v Pinax, adecă Scară; f, 11 —35 v Miron Costin, De neamul moldovenilor; f. 35 v — 109 Nicolae Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei, t e x t f r a g m e n t a r ; f. 1 0 9 t - v Ion Neculce, O samă de cuvinte (legenda despre A r o n - v o d ă ) ; f. 109 v — 187 v Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei t e x t f r a g m e n t a r : f. 188 t _ v a l b ă ; f. 189 — 2 0 l v Ion Neculce, O samă de cuvinte; f. 2 0 î v — 426 v Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei. Filele 427 — 437, a d ă u g a t e în v e a c u l t r e c u t , sînt albe. Volumul a r e o n u m e r o t a r e originală a filelor destul de c i u d a t ă , dacă este să ne g î n d i m la felul în c a r e şi-a e l a b o r a t Neculce opera şi la sursele sale de inspiraţie. De la începutul volumului şi pînă la f. 297 (care c o r e s p u n d e sfîrşitului celei de a d o u a domnii a lui Duculeţ, a n u l 1703) o b s e r v ă m o n u m e r o t a r e a filelor f ă c u t ă de loasaf Luca, ce c o r e s p u n d e cu n u m e r o t a r e a mecanică. Cu d o m n i a întîi a lui Mihail R a c o v i ţ ă , succesorul lui C o n s t a n t i n D u c a cel t î n ă r , a d i c ă de la f. 299 (fila p r e c e d e n t ă este albă), n u m e r o t a ţ i a copistului reîncepe de la 1 şi c o n t i n u ă pînă la sfîrşit. Va fi

1 Cf. Sever Zotta, Genealogia familiei Hurmuzachi, în Arhiva genealogică, I (1912), nr. 9 - 1 0 , p. 1 2 9 - 1 6 0 şi I I (1913), nr. 4 - 6 , p. 80 — 83. Datele au fost folosite de către D. Velciu în Ion Neculce-, p. 171.

127

folosit copistul o redacţie a Letopiseţului care începea cu a n u l 1703'. şi care v a îi fost opera, p a r ţ i a l ă a lui N e c u l c e ? ! Greu de precizat,, cu a t î t mai m u l t cu cît ms, 254, copiat în acelaşi an, avînd, de asemeni, o n u m e r o t a ţ i e originală diferită, începe n u m e r o t a r e a Letopiseţului lui Neculce cu f. 1 de la d o m n i a Dabijii-vodă. Manuscrisul n-are însemnări vechi. Singurele m e n ţ i u n i p r i v i n d istoria sa ni le oferă Alexandru S t u r d z a , u n u l din posesori şi Mihaii. Kogălniceanu. Cel dintîi n u m e r o t e a z ă şi p a r a f e a z ă volumul, la 10 s e p t e m b r i e 1839, făcînd m e n ţ i u n e scrisă despre aceasta l a f. 437. M. Mogălniceanu apreciază astfel (la f. 1) valoarea deosebită a m a n u scrisului: „Letopiseţul lui l o a n Neculce, cel m a i complet care astăzi se găseşte, fiindcă originalul ce este ia d ( u m n e a ) l u i b a n u l Mălinescu a r e o m u l ţ i m e de file r u p t e . M. Kogălniceanu. 20 a u g u s t 1845. N. 2 a. letopiseţelor ce mi-au slujit l a colecţia î n t r e a g ă M . K . " Manuscrisul este scris în întregime cu o cerneală neagră, det u ş , este lipsit de o r n a m e n t a ţ i i , cu excepţia u n u i frontispiciu lucrat în p e n i ţ ă la f. 11, p r e c u m şi de l e g ă t u r a originală. D u p ă moartea, lui A l e x a n d r u Sturdza-Miclăuşanul v o l u m u l a r ă m a s feciorului său, lui D.A. S t u r d z a , c a r e l-a d ă r u i t Academiei la 13 s e p t . 1885, cum. a t e s t ă o î n s e m n a r e a bibliotecarului acesteia, l o a n Bianu. Al doilea m a n u s c r i s loasaf L u c a , a v î n d c o t a Bibliotecii Academiei R o m â n e 254, şi sigla C în ediţia n o a s t r ă , face p a r t e t o t d i n compilaţiile de cronici sistematizate de i e r o m o n a h 1 şi a fost copiat,, se p a r e , concomitent cu ms. 53. A r e 415 file şi dimensiunile 29 X X 19,5 cm. O n u m e r o t a ţ i e originală diversă s e p a r ă cronica lui Neculce de r e s t u l volumului, c u m m e n ţ i o n a m m a i sus. P l a s a t e î n t r e cronica lui Miron Costin şi aceea a lui Neculce, filele de la O samă de cuvinte n-au fost n u m e r o t a t e de i e r o m o n a h . Titlul este azeşat la f. 1: Hronograf, care să chiamă sloveneşte Leatopisăţu, iar pre limba românească A anilor scrisoare al <stc> Ţărîi Moldavii, scris de mulţi istorici, precum să va arăta înnainte cine' ce au scris. Şi s-au scris în zilele preluminatului, preînnălţatuluiăomnu şi stăpînitoriu a toată Moldaviîa Io Grigorie Alexandru Ghica: voevoda, în anul de la zidirea lumii 7274, iar de la întruparea domnului Dumnezeu şi Mîntuitoriului nostru I^isuys H^risto^s 1766, lunaaprilie 7 zile, cu toată cheltuiala dumisali Iordachi Cantacozino velspătar2. In c o n t i n u a r e posesorul precizează: „Şi esti scris acestu

1 Cf. l o a n Bianu, Catalogul.,., I, p. 555—558. I. Crăciun şi A . liieş, Repertoriul..., p . 74. Descris de V. A. U r e c h i ă în Miron Costin, Opere complete..,, la p. 36— 37 (Codex cantacuzinean). 2 E s t e v o r b a de l o r d a c h e Cantacuzino-Paşcanul. Cf. N . IorgaGenealogia Cantacuzinilor, Bucureşti, 1902, p . 46.

128.

Litopisăţ de p ă r i n t e l e l o s a v Luca, licior L u c ă i v i s t ( i e r n i c u l ) , cxi t o a t ă cheltuiala mea, cîndu e r a m v e l - s p a t ( a r ) . l o r d a c h i Cantacozino, v e l - v o r ^ n i c ) " . T o t l o r d a c h i Cantacozino m a i semnează, ca vel-vornic, sub o m e n ţ i u n e , ce nu este scrisă de m î n â l u i : „ P î r ă aicea a m găsit de a m izvodit acest Litopisiţ, d a r de aicea î n n a i n t e urmaşii mei, cercetînd, v o r a f l a " . Cuprinsul manuscrisului este u r m ă t o r u l : f. l ' — 2 T Ion Neculce, Predoslovie; f. 3 —5V Miron Coslin, Predoslovie la „De neamul moldovenilor" ; f. 5 V —8 V Pinax, adecă Scară; f. 9 ~ 31 v Miron Costin, De neamul moldovenilor; f. 31 T —99 Nicolae Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei, t e x t f r a g m e n t a r ; f. 99 v — 175T Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei', f. 1 7 6 T - V a l b ă ; f. 1 7 7 — 1 9 f Ion Neculce, O samă de cuvinte; f. 1 9 2 r - y a l b ă ; f. 1 9 3 - 4 1 4 Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei', f. 414 v —415 albe. I d e n t i t a t e a d i n t r e aceste două manuscrise este evidentă. Volumul a r ă m a s în p r o p r i e t a t e a familiei C a n t a c u z i n o p î n ă la 2 3 aprilie 1829, cînd Gheorghe M a t e i Cantacuzino' fi d ă r u i e ş t e lui A l e x a n d r u H a s d e u P a r a f e l e în t u ş violet de la f . 1 şi '413 v , cu s e m n ă t u r a lui Kogălniceanu, a r a t ă că în p r e a j m a pregătirii ediţiei de cronici şi acest m a n u s c r i s se afla în biblioteca .sa. L a filele 3 şi 9 se găsesc două frontispicii în p e n i ţ ă , identice cu cel din ms. 53. O legătură artistică în catifea v e r d e , din secolul t r e c u t , se p ă s t r e a z ă sub scoarţa modernă. Manuscrisul a fost d ă r u i t Academiei de c ă t r e Ministerul Cultelor şi I n s t r u c ţ i u n i i Publice la 30 iulie 1882. U l t i m a compilaţie de cronici l u c r a t ă de loasaf Luca, p e c a r e o cunoaştem, este aceea din ms. 252 (însemnată cu sigla E) şi a fost e l a b o r a t ă în aceeaşi v r e m e cu cele a m i n t i t e mai sus, sau la p u ţ i n t i m p d u p ă ele I n orice caz, d u p ă o î n s e m n a r e a s u p r a căreia v o m reveni, la a n u l 1775 manuscrisul era d e j a copiat. R ă u conservat, cu m u l t e foi lipsă, el r ă m î n e t o t u ş i p r i n t r e cele mai a p r o p i a t e r a m u r i ale t r u n c h i u l u i din care s-au desprins t o a t e . Are dimensiunile 29 X 15,5 şi, d u p ă legarea lui p r i n g r i j a lui A l e x a n d r u S t u r d z a la 1840, u n n u m ă r d e 520 file, ocupate a s t f e l : f. 1 —7V albe, a d ă u g a t e în a n u l 1840; f. 8 Miron Costin, De neamul moldovenilor, s c u r t f r a g m e n t final din Predoslovie; f. 8— 1 l v Pinax, adecă Scară, incomplet,;

1 O însemnare a acestuia d e p e f. 1 liminară o confirmă: „A lui Alexandru H ă j d e u . P r i m i t în dar de la p r i n ţ i p ( u l ) G h e o r g h i e M a t h e i Cantacuzino, 2 3 apr<ilie> 1829. Chişinău", 2 CL Miron Costin, Opere complete,.., ed. V. A. Urechiă, p . 16 — 18 (Codex L). l o a n Bianu. Catalogul..., I, p. 548 — 552. I. Crăciun şi A. llieş, Repertoriul..., p. 112.

129.

i. 12 — 13 v albe, a d ă u g a t e in a n u l 1840; f, H— 37 Miron Costin, De neamul moldovenilor; f, 37— 118 v Nicolae Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei, t e x t f r a g m e n t a r ; la s f î r ş i t u l u n o r capitole sînt a ş e z a t e legende d i n O samă de cuvinte, m e n ţ i o n a t e , dealtfel, şi în a p a r a t u l critic (f. 4 6 v ; 7 6 y - 8 0 ; 9 2 v - 9 3 v ; 103 v ); f. 1 1 8 V - 2 0 1 A « ron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei (legende d i n O samă de cuvinte la f. 152v; 158v ; I86v-188; 1 9 6 v - 1 9 7 v ) ; f. 20V însemnări; f. 202 —477 v Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei (cu filele 474 — — 475 a l b e şi, e v i d e n t , u n gol în succesiunea cronicii, s u b l i m a t în a p a r a t u l c r i t i c ) ; f. 477— 520 albe, a d a o s e d e c ă t r e A l e x a n d r u S t u r d z a , în i n t e n ţ i a , p r o b a b i l ă , d e a c o m p l e t a lipsurile din m a n u scris d u p ă t e x t e l e p e c a r e le a v e a la î n d e m î n ă în ms. 53. M a n u s c r i s u l a r e c î t e v a înseninări c a r e îi dezvăluie, în p a r t e , s o a r t a . P r i m a d i n t r e ele, cea m a i v e c h e şi cea m a i i m p o r t a n t ă , este a copistului. A ş e z a t ă s u b t e x t u l filelor 14— 19 (în r e a l i t a t e a î n c e p u t c u cel p u ţ i n o filă î n u r m ă , f i l a ce lipseşte d i n De neamul nilor), ea glăsuieşte a s t f e l : „Acest Leatopiset, Scrisoarea moldovece să zice rcm&neşte

anilor, l - a m d ă r u i t d u m i s a l i n e p o t u l u i M a t e i H u r m u z a c h i ,

v e l - p a h a r n i c , în a n u l d e ia f a c e r e a l u m i i 7 2 8 3 ; i a r d e la n a ş t e r e a D o m n u l u i I ( i s u ) s H<(ristos)s 1775, l u n a g h e n a r i e 5 zile. Şi a m scris c a să s ( ă > ştie. l o a s a f L u c a , ieromonahul". completează informaţiile
1

O î n s e m n a r e m a i lungă, d e la f. 2 0 1 \ genealogice ale H u r m u z ă c l i e ş t i l o r

: I . „ î n s ă m n a t - a m ca să < s ă ) ,

ştie di cînd a u r ă p o s a t d u m n e a e i c u c o a n a A n a s t a s î i c a , s p ă t ă r e a s a , s o ţ u l d u m n e a l u i c u c o n u l u i I o n i ţ i C a n t a c u z i n o , b i v - v e l - s p ă t a r , fiica d u m n e a l u i r ă p o s a t u l u i p a h a r n i c M a t e i u H u r m u z a c h i , la l e t 1793t n o e m v r i e 28, s î m b ă t ă s p r e d u m i n i c ă , la 2 c e a s u r i din. zi, î n c a r e zi s-au î n t î m p l a t şi u n c u t r e m u r f o a r t e m a r e , d u m i n i c ă s a r a , la 6 c e a s u r i d i n n o a p t e . Şi a u ţ i n u t c u t r e m u r u l 25 d e m i n u t e şi p î r - î n zîo s-au rnai c u t r e m u r a t de doi ori, d a r n - a m ş t i u t , f i i n d t r u d i ţ i . Şi la m o a r te<a> d u m i s a l i a u l ă s a t d i i a t ă f ă c u t ă c a să s t ă p î n i a s c ă d u m n e a l u i c u c o n u t o a t e l u c r u r i l e m i ş c ă t o a r e şi n e m i ş c ă t o a r e , c u m şi moşii şi a l t e t o a t e ; i a r d i n b a n i să d e milostenii la m ă n ă s t i r i . Şi s-au î n g r o p a t r ă p o s a t a în biserică în s a t u d u m i s a l i P o d o l e n i , ci esti h r a m sfinţii a r h a n g h e l i Mihail şi Gavriil, c a r e v e ş t n i c ă să-i fii p o m e n i r e ; şi cini v a ceti, t o ţ i să-i z i c ă : D u m n e z ă u să o e r t e . 1793, n o e m v r i e 2 8 , 2 ceasuri. Sluga d u m n e a i e i , cuconiţii, P e t r a c h e Veisi".

I I . „ C u m şi e u m - a m î n t î m p l a t la a c e a s t ă r ă p o s a r i a d u m n e a e i cucoanii N a s t a s î i c ă . Gligori R a l e t " ,

1

R e p r o d u s ă şi d e l o a n B i a n u in Catalog.,,,

I, p. 552.

ISO

I n sfîrşit, la f. 520 Alexandru S t u r d z a n u m e r o t e a z ă şi p a r a f e a z ă volumul. U n ex libris în t u ş , de la f. 8, ne indică p e alt p o s e s o r : C o n s t a n t i n D. S t u r d z a . Ca şi volumele p r e c e d e n t e şi acesta este împodobit, cu două frontispicii" de aceeaşi f a c t u r ă , aşezate la f. 8 şi 118 Din vechea l e g ă t u r ă n u se p ă s t r e a z ă decît cotorul, aşezat l a sfîrşitul volumului. Manuscrisul a fost d o n a t Academiei R o m â n e la finele veacului t r e c u t de c ă t r e D . A. Sturdza. " D i n t r e cele p a t r u manuscrise loasaf Luca, ce cuprind n u m a i operă lui Neculce, două au fost folosite de noi î n ' a p a r a t u l critic.' 112 {însemnat cu sigla D) şi 3416 (sigla V); cel dintîi p e n t r u că cup r i n d e cîteva legende din O samă de cuvinte, cel de al doilea p e n t r u deosebiri t e x t u a l e p e c a r e le-am socotit d e m n e de r e ţ i n u t şi p e n t r u că ni se p a r e cel m a i vechi din rîndul grupei d e p a t r u . Manuscrisul 112 a r e 242 f i l e 1 , dimensiunile 28,5 X 19 cm. şi o n u m e r o t a r e originală ce începe cu 191 şi continuă, cu lipsuri, p î n ă la 437. Au d i s p ă r u t din t e x t (cum a t e s t ă a p a r a t u l critic) cîte d o u ă file î n t r e cifrele a c t u a l e 2 0 1 - 2 0 2 , 202 - 203. Lipseşte, de asemeni, sfîrşitul, cu d o m n i a lui C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t . Legendele din O samă de cuvinte (care ocupă f. 1 — 7, şi c a r e a u titlul întreg) sînt în n u m ă r de 19 şi. nu a u o succesiune cronologică. Cele mai m u l t e privesc d o m n i a lui Vasile L u p u şi a fiului său Ştefăniţă-vodă, cu care şi începe, dealtfel, m a n u s c r i s u l ; urmează apoi legende despre Nicolae Milescu, Bogdan, succesorul lui Ş t e f a n cel Mare, Iliaş, fiul lui P e t r u R a r e ş , A l e x a n d r u L ă p u ş n e a n u , Despotvodă, Aron-vodă, I e r e m i a Movilă. Cît p r i v e ş t e Letopiseţul, acesta începe cu f. 7 şi continuă, cu golurile d e care a m a m i n t i t , p î n ă l a sfîrşit. N-are titlu, cum nu a r e nici u n Letopiseţ Neculce copiat dte îoasaf L u c a . N u m e r o t a r e a capitolelor Letopiseţului este aceea a manuscriselor compilaţii d e cronici: d o m n i a lui D a b i j a - v o d ă începe cu cap. 78. D a t fiind şi f a p t u l că n u m e r o t a r e a originală a filelor începe cu 191, credem că nu greşim a f i r m î n d că m a n u s c r i s u l D constituie u n f r a g m e n t copiat de loasaf Luca, ce u r m a să întregească u n a s e m e n e a t o m , cu opera unchiului său. V o l u m u l este lipsit de însemnări. N u m a i la fila 235 v , u n cititor subliniază în următorii, t e r m e n i interesul lui Neculce p e n t r u econo-

1 D e m e n ţ i o n a t că primele şapte file a u fost t ă i a t e atît de adînc la legarea manuscrisului — înainte să a j u n g ă în fondurile Bibliotecii Academiei — încît cifrele a u d i s p ă r u t şi n u m a i coada celei dintîi, a sutei, ne a r a t ă de u n d e începe n u m e r o t a r e a . P e n t r u aceste file custodele din subsolul paginilor ne înlesneşte u r m ă r i r e a succesiunii textului.

131.

mia t ă r i i : „Acestui scriitoriu să cunoaşte că îi place vinul, fiindcă adesă p o m e n e ş t i şi jeleşti lipsa vinului". Ultimele 30 d e file ale volumului a u fost uşor d e t e r i o r a t e de umezeală, iar din l e g ă t u r a originală în pielfe nu se m a i p ă s t r e a z ă astăzi, sub l e g ă t u r a modernă, decît u n a d i n t r e scoarţe. Manuscrisul a fost c u m p ă r a t de Academie de la anticarii Ş a r a g a din Iaşi, la 3 f e b r u a r i e 1894 J . Manuscrisul V (cota 3416) cuprinde u n f r a g m e n t s u b s t a n ţ i a l din Letopiseţul lui Neculce (evident, lipseşte t e x t u l la O samă de cuvinte), de la p r i m a domnie a lui Nicolae Mavrocordat (1710) şi p î n ă ' la sfîrşit 2 . Dimensiunile filelor sînt diferite d e ale celorlalte texte, m e n ţ i o n a t e pînă aci: 25,5 X 18,5 cm. N u m e r o t a r e a originală începe de la 1 (prima filă s-a p i e r d u t înainte de n u m e r o t a r e a mecanică a Bibliotecii) şi c o n t i n u ă f ă r ă î n t r e r u p e r i p î n ă la 171. T e x t u l este scris, d u p ă t o a t e aparenţele, în p e r i o a d a de t i n e r e ţ e a activităţii de copist a lui loasaf L u c a : litera este m ă r u n t ă , scrisul mai îngrijit, în p o f i d a u n e i h î r t i i cu o t e n t ă gălbuie, de o c a l i t a t e inferioară celei folosite la a l c ă t u i r e a compilaţiilor de cronici. Şi t o t u ş i nu p u t e m susţine, c u m a m dori, că acest m a n u s c r i s constituie copia p r i m ă a u n u i f r a g m e n t d i n cronică, e l a b o r a t într-o a n u m i t ă etapă, c a r e mai apoi a fost inclus în compilaţie definitivă, de tipul manuscriselor B, C, E, Nu n e p e r m i t e n u m e r o t a r e a capitolelor c o n s a c r a t e domniei a doua a lui Nicolae M a v r o c o r d a t , şi domniei a treia a lui Mihail R a c o v i ţ ă , f ă c u t ă ca şi în manuscrisele de compilaţii, mai exact ca în manuscrisul 253. L a finele v o l u m u l u i se a f l ă n u m e r o a s e încercări de condei şi însemnări de l e c t o r , f ă r ă i m p o r t a n ţ ă , d i n care unele sînt d a t a t e ; 1778, 1781, 1783, 1793. O singură î n s e m n a r e de familie, despre n a ş t e r e a u n u i fiu, a j u t ă î n t r - u n f e l la d a t a r e a manuscrisului (coroborînd-o şi cu celelalte elemente) î n t r e 1755— 1765. Aceasta se găseşte p e u l t i m a filă, 171 ( n e n u m e r o t a t ă mecanic): „Să s<ă> ştii de cînd s-au f ă c u t ' f i i u l miu Ş t ă f a n . Din mila lui D o m n e z ă u u m b l a viliatul 7227, dic<hemvrie> 3". P ă r i n t e l e c a r e însemnează d a t a naşterii feciorului, 1718, nu p u t e a a v e a m u l ţ i ani p e s t e 60, d u p ă scrisul încă energic p e care-1 foloseşte. Ar însemna ca a c e a s t ă inscripţie să fi fost a ş t e r n u t ă p e la 176() (dacă la n a ş t e r e a fiului, t a t ă l a a v u t 20 de ani).

1 Menţiisnea la l o a n Bianu, Catalog,.., 1, p. 259, u n d e este f ă c u t ă şi descrierea codicelui. Cf. şi I . Crăciun şi A. Ilieş, Repertori':,},.., p . 111. 2 Cf. I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul..., p. 113.

132.

Manuscrisul p ă s t r e a z ă l e g ă t u r a originală în c a r t o n şi piele (prima scoarţă este d e t e r i o r a t ă în p a r t e a inferioară), care a fost o r n a t ă cu c h e n a r e artistice şi u n medalion c e n t r a l . A c a d e m i a l-a c u m p ă r a t de la R a d u R o s e t t i la 15 octomvrie 1908. D i n suita de m a n u s c r i s e loasaf L u c a , n u m a i d o u ă n-au fost utilizate în a p a r a t u l critic; este v o r b a de m a n u s c r i s u l d e ţ i n u t de c ă t r e p r . P a u l Mihail din Iaşi şi de manuscrisul p ă s t r a t la Biblioteca U n i v e r s i t ă ţ i i din I a ş i sub cota I I - 3 (fost 2.28), a m î n d o u ă p e n t r u aceleaşi r a ţ i u n i : sînt posterioare copiilor a m i n t i t e m a i sus şi nu aduc elemente i n t e r e s a n t e f a ţ ă de t e x t e l e a m i n t i t e , c a r e să fi m e r i t a t efort u l înregistrării p a r t i c u l a r i t ă ţ i l o r lor. Cel dintîi a c o n s t i t u i t obiectul u n e i p r e z e n t ă r i f ă c u t ă cu prob i t a t e de c ă t r e d e ţ i n ă t o r cu care, în genere, a m fost de acord, î n t r - a d e v ă r , manuscrisul a f o s t copiat înainte de 1781, d a r m u l t d u p ă 1766. î n s e m n a r e a de la sfîrşitul m a n u s c r i s u l u i : „Acestu Leatopisăţ este scris de L u c a e r m o n a h u . 1781" nu este a copistului, ci a unui lector, sau posesor, n e i d e n t i f i c a t . Manuscrisul a r e 269 file d e dimensiuni 29 x 20 cm., a ş a d a r dimensiunile volumelor A, B, C, E şi a f o s t scris de loasaf Luca spre b ă t r î n e ţ e , într-o grafie m a i p u ţ i n î n g r i j i t ă decît manuscrisele precedente. Din opera lui Neculce lipsesc Predoslovia, O samă de cuvinte, o filă d i n interior (fila 108, înlocuită cu o filă albă) şi două file de 3a sfîrşit. O l e g ă t u r ă originală în c a r t o n şi piele, cu i m p r i m ă r i geometrice, protejează volumul. U l t i m u l m a n u s c r i s Luca, c e r c e t a t de noi, în o r i g i n a l 2 , p r i n b u n ă v o i n ţ a conducerii Bibliotecii Centrale a Universităţii din I a ş i — căreia îi a d u c e m şi p e această cale m u l ţ u m i r i l e noastre colegiale — a r e cota I I - 3 (cotă veche 228) şi a fost descris în Repertoriul de cronici, f ă r ă să fi fost identificat copistul 3 . Dimensiunile r e d u s e ale colilor: 19,5 x 14,5 cm., n-au fost utilizate la nici u n u l din m a n u scrisele copiate d e el. Stabilirea copistului a f o s t f ă c u t ă p e b a z a

1 Cf. P r e o t dr. P a u l Mihail, Cronica lui loan Neculce, în copie din 1781, Iaşi, 1948, 8 p . (Publicaţiile I n s t i t u t u l u i de Istorie naţională „A. D. Xenopol"). Descris şi de I. Crăciun şi A. Ilieş în op, cit., p. 114—115. A fost publicat sub t i t l u l : Cronica lui Ion Neculce, copiată de loasaf Luca. Manuscrisul „Mihail". E d i ţ i e de Zamfira Mihail si P a u l Mihail. Cuvînt înainte de Ştefan Ştefănescu. Bucureşti, E d i t u r a L i t e r a , 1980, X X X I + 263 p. 2 O copie fotografică în colecţiile secţiei de manuscrise a Bibliotecii Academiei, sub nr. 162. 3 Cf. I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul..., p . 114.

133.

c o m p a r a ţ i i l o r a t e n t e şi observaţiilor sistematice e f e c t u a t e a s u p r a textelor Luca şi nu v o m s t ă r u i a s u p r a lor. Manuscrisul a r e 282 file n u m e r o t a t e cu cifre chirilice şi 27 file n e n u m e r o t a t e , la început, o c u p a t e de d o m n i a întîi a lui Mihail Racov i ţ ă (cu care începe manuscrisul), de a d o u a domnie a lui Antioh C a n t e m i r şi a lui Mihail R a c o v i ţ ă . N u m e r o t a r e a filelor începe cu p r i m a domnie a lui Nicolae M a v r o c o r d a t şi c o n t i n u ă p î n ă la sfîrşitul volumului, care se încheie cu ştiri p r i v i t o a r e la surghiunirea împărătesei moscovite Ana 1 . Lipsesc, deci, două file de la sfîrşit. Capitolele sînt n u m e r o t a t e în c o n t i n u a r e a compilaţiei de cronici a l c ă t u i t ă d e loasaf Luca, d u p ă care a fost copiat şi acest t e x t . Credem că ms. 2.12 a slujit la copiere. O p a r t i c u l a r i t a t e deosebită a manuscrisului o constituie n u m ă r u l f o a r t e m a r e de ştersături, de a n u l ă r i de t e x t , uneori de dimensiunile paginilor. Aşa, lipseşte întregul p a r a g r a f în care se dezvinovăţeşte cronicarul că l-ar fi s f ă t u i t p e C a n t e m i r să se închine la moscali, aşezat la p. 227—228 ale ediţiei de f a ţ ă , de la „Măcar că mulţi dzic că cu l-am îndemnat să să închine... şi p î n ă la ... au pus pe piatră picioarele mele, i proci" (f. 33 v —34 ale originalului). Sînt a n u l a t e cu condeiul mici t e x t e (de u n rînd) p r i v i t o a r e la c a p t i v i t a t e a lui l o r dache R u s e t în Rusia, în 1711, şi la f u g a jupînesei sale şi a fetei î n Ţ a r a U n g u r e a s c ă (p. 239 a ediţiei, f. 49 a manuscrisului), p r e c u m şi î n t r e g u l t e x t în care Neculce b l a m e a z ă p e l o r d a c h e p e n t r u că s-a ridicat î m p o t r i v a lui D. C a n t e m i r : „Căutaţi, fraţilor, acmu, cum nu trece osinda pre sluga... Au cine-l ştie ce gîndiîa ? !" (p. 239 —240 ale ediţiei; f. 49—50 ale ms.). A n u l a t t e x t u l : „şi v r o 2 copii d i n casă îl ş t i î a " (p. 261; f, 78 v ). E s t e v o r b a de a s c u n d e r e a lui Cantemir în b u t c ă , d u p ă bătălie, ca să n u fie p r e d a t turcilor. E s t e a n u l a t ă descrier e a t e n t a t i v e i d e f u g ă a boierilor de la Kiev (p. 270; f. 91 v —92), a ş a c u m este r e l a t a t ă în ms. E. E s t e a n u l a t , m a i uşor, încît t e x t u l este lizibil, f ă r ă dificultate, f r a g m e n t u l în care este r e l a t a t ă rezistenţa grupului de suedezi încart i r u i ţ i la Prigoreni şi constrînşi să p ă r ă s e a s c ă ţ a r a : „Iar atuncea fiind şvedzi şi în sat în Prigoreni... După aceasta curînd au vinit răspunsu de la Poartă să le dea paceşfedzilor" (p. 2 8 5 - 2 8 6 ; f. i l 3 I _ v ) . A n u l a t ă t r e c e r e a lui Stanislas Lescinschi p e „la Mărgineni, la Ştefăniţe Rusei vornicul" (p. 286; f. 114 v ), t r a t a m e n t u l a s p r u la care a u f o s t supuşi solii ruseşti, în u r m a dezvăluirilor lui Carol al X l I - l e a despre i n t e n ţ i a muscalilor de a-1 c a p t u r a cu a j u t o r u l t ă t a r i l o r : „Nici pînă la umblătoare ... şi de afară" (p. 2 8 7 ; f. 115), E s t e a n u -

1 Desimi: „••• Şi aşea pornindu-i, a u început a t r a g e clopotile şi a slobodzi puşcile cele mari şi a u început". Cf. ed. de faţă, p. 857.

134.

l a t ă a m e n i n ţ a r e a la a d r e s a Ini L u p u l Costachi, ce-i s t ă p m e a moşiile p e n e d r e p t : „Şi nu să temea de osînda lui 'Dumnezeii in ciut t rînduri au tras" (p. 2 8 7 ; f. 116). Din rechizitoriul p e care-1 face Neculce la m o a r t e a Brîncoveanului lipseşte i n s i n u a r e a r e l a t i v a la t r a t a m e n t u l aplicat m ă t u ş i i sale, d o a m n e i lui Ş e r b a n Cantacuzino: „au poate f i şi a unchiu-său, a casei lui Şărban-vodă" (p. 2 94: f. 125^): la f. 140 (p. 303) este a n u l a t ă îndoiala p r i v i t o a r e la omorirea lui Cu za s p ă t a r i u l din p o r u n c a lui Mîhalache R a c o v i ţ ă în a t r e i a d o m n i e : „Ce să nu ştiîe ... că n-au fost scris". A fost a n u l a t (şi nu p o a t e fi reconstituit) u n comentariu în l e g ă t u r ă cu a c ţ i u n e a lui Mihail Racov i ţ ă î m p o t r i v a cătanelor şi cu f a p t u l c ă a înfăţişat turcilor, v ă d i t e x a g e r a t ă , această a c ţ i u n e (p. 304; f. 140 v — 14 l v ) . A n u l a t t e x t u l de la p . 3 06 privitor l a i n t r o d u c e r e a obiceiurilor noi: „Fraţilor ... în Ţara Leşască" (f. 145). A n u l a t : „Aşea fac şi boîarii noştri ... să-l istovască (p. 307; f. 146 r - v ). A n u l a t de la p . 310 (f. 150 v ) u n scurt f r a g m e n t relativ la intenţiile ţareviciului r e b e l : „şi să-şi lepede şi puşdle ...îl va istovi de tot". L a f . 155 sînt a n u l a t e şi înlocuite cîteva expresii la p e r s o a n a întîi, cu altele, la p e r s o a n a a treia, în contextul înapoierii moşiilor d e c ă t r e Mihail R a c o v i ţ ă . Este, evident, o neglij e n ţ ă de r e d a c t a r e a lui loasaf L u c a ; nu este v o r b a de o copie elabor a t ă în t i m p u l vieţii cronicarului, ci de u n a c o r e c t a t ă ulterior, d u p ă m o a r t e a lui. A n u l a t t e x t u l : „Iar âomniîa s-au mutat, pînă a găti citrţile domneşti... Domniîa nu să temea că-i va mai strica nime, nemică" (p. 316 — 317; f. 16& — 16 l v ). A n u l a t t e x t u l cu privire la stîrpirea şi schingiuirea tîlharilor: Pusese patru furci... Şi pe gura aceluia mulţi pătimiîa" (p. 317; f. 162v— 163). A f o s t a n u l a t t e x t u l cu i n t e n ţ i a mazililor de a-1 huidui p e M. R a c o v i ţ ă la mazilire: „Vrut-au atuncea o samă de mazili... scriind Grigorie-vodă de la Ţarigrad" (p. 320; f. 1 6 r - v ) . Anulaţi o p a r t e din boierii p ă r t a ş i intrigilor lui l o r d a c h e Costache stolnicul din p r i m a d o m n i e a lui Grigore al II-lea Ghica: „şi loan Păladi... şi eu lordache Cantacuzino spătariul" (p. 330; f. 179 v ). L a f. 2 6 2 v — 2 6 3 (p. 400 — 401) sînt adaose, marginal, într-o scriere cursivă de la sfîrşitul sec. X V I I I , cîteva f r a g m e n t e omise la copiat şi colaţionate d u p ă manuscrisele C sau E. L a f. 2 6 8 v (p. 404) este a n u l a t u n mic t e x t p r i v i t o r la cererea lui Grigorie-vodă f ă c u t ă la Ţ a r i g r a d p e n t r u a f u r i s a n i a mitropolit u l u i Antonie, plecat cu moscalii. Ştersăturile m a i mici de t e x t e sînt fie r e p e t ă r i d e expresii, fie încercări de stilizare, în genere intervenţii care n u modifică înţelesul frazelor. Credem că intervenţiile masive sînt ale u n e i persoane ostile î n t r u c î t v a cronicarului şi a t a ş a t ă politicii duse de Kuseteşti şi Raco-

135.

viţeşti, Ceea ce a r . f i p u t u t c o m p r o m i t e b u n a r e p u t a ţ i e a acestora a fost î n l ă t u r a t . • Manuscrisul nu este d a t a t şi n u a r e însemnări care să n e a j u t e l a stabilirea vremii cînd a fost scris. Că este u n e x t r a s din m a r i l e compilaţii de cronici (ms. B, C, E) este neîndoios; n u m e r o t a r e a capitolelor este concludentă. Mai greu de explicat este însă a c e a s t ă copiere f r a g m e n t a r ă , o b s e r v a t ă la p a t r u manuscrise, a p ă r ţ i i de cronică p e care Neculce a t r ă i t - o şi a zugrăvit-o. Să fi fost f ă c u t ă ea la cererea u n o r boieri cu implicaţii directe în evenimente, sau a u r m a şilor acestora ? ! E s t e nu n u m a i posibil, ci şi probabil, d u p ă opinia noastră. Aceasta a r justifica şi intervenţiile, de care a m i n t e a m m a i sus. Manuscrisul a fost legat în c a r t o n şi piele, cu i m p r i m e u r i artistice, din p ă c a t e şterse de v r e m e . A doua g r u p ă d e manuscrise care ne-a transmis, în copii, mesaj u l b ă t r î n u l u i cronicar, a m d e n u m i t - o g r u p a manuscriselor Vartolomeu M ă z ă r e a n u N u sînt n u m e r o a s e : d o u ă m a n u s c r i s e întregi şi p a t r u f r a g m e n t e în limba r o m â n ă , p r e c u m şi o redacţie rusească, d a r intervenţiile î n v ă ţ a t u l u i a r h i m a n d r i t p u t n e a n , nu a t î t a în comp l e t a r e a informaţiilor (deşi nici acestea nu-s, adesea, de neglijat), cît m a i ales în s t r u c t u r a r e a frazelor, situează copiile respective, ca i m p o r t a n ţ ă , î n d a t ă d u p ă cele ale lui loasaf L u c a . Din originalul compilaţiei lui Vartolomeu Măzăreanu realizată î n a n u l 1773 n u s-a p ă s t r a t , d u p ă t o a t e investigaţiile, decît f r a g m e n t u l de 20 de file d i n manuscrisul 238 al Academiei, de c a r e v a fi v o r b a ceva m a i tîrziu. î n schimb ne-au f o s t t r a n s m i s e d o u ă copii complete, u n a din a n u l 1785, a l t a f ă c u t ă cîţiva a n i m a i tîrziu, amîndouă r e ţ i n u t e cu f i d e l i t a t e în a p a r a t u l critic p e n t r u deosebirile t e x t u a l e şi nu p e n t r u p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e paleografice, c a r e ne interesează m a i p u ţ i n cînd este v o r b a de t e x t e din ultimele două decenii ale sec. X V I I I . Copia din a n u l 1785, p ă s t r a t ă la Arhivele S t a t u l u i din I a ş i s u b nr. 1735 şi d e n u m i t ă de noi, în t e x t u l v a r i a n t e l o r , m a n u s c r i s u l

1 U n studiu monografic a s u p r a a c t i v i t ă ţ i i neobositului iluminist (rămas p î n ă astăzi cel mai complet), ne-a lăsat Dimitrie D a n : Arhimandritul Vartolomei Măzereanu, schiţă biografică şi bibliografică..., în Analele Acad. Rom., Mem. secţ. lit., s. I I , t o m X X X I I I , (1911), p . 243—345 (şi extras). Cf. şi V. A. Urechiă, Arhimandritul Vartolomei Măzăreanul (1720—1780), notiţă biografică şi bibliografică, în Analele Acad. Rom., M e m . secţ. ist., s. I I , t o m X (1889), p . 183 — 2 3 3 (şi extras). Despre a c t i v i t a t e a de copist a lui Vartolomeu Măzăreanu vezi G. Ştrempel, Copişti..., p. 146—147.

136.

M, a fost realizată la Iaşi de u n oarecare Ştefan Ţicău 1 . Are 736 pagini cu numerotaţie chirilică r e l u a t ă şi dimensiunea de 29 X 19,5 cm. Titlul, la p a g i n a 1, este u r m ă t o r u l : Leatopiseţul Ţării Moldovii, carile întîi au fostu scrisu pînă la un locu de Nestor Ureche vornicul, iară de la un locu de Miron logofătul, iară de acole de loan Neculce, iară preste totu de loan Cantacuzino vel-spatariu, iară al cincile rînd iarăşi preste totu s-au scrisu în sfînta mănăstire Solea, fiind mitropolit Moldovii preosfinţîe-sa chiriu chir Gavriil mitropolit, după trupu frate mării-sale loan Theodor voevod, şi episcop Rădăuţului preosfinţie-sa chir Dosoftei Herescul, prin ostinlala şi osîrdie a lui Var• tholomei Măziranul, arhimandrit sfintei mănăstiri Solcăi, ca să-mi fii pentru a me trebuinţă şi a celor ce vor vre să citlască. Iară după a me moarte, să fie a sfintei mănăstiri Solcăi. Şi l-am scrisu în anii de la Hristos Mîntuitoriul nostru 1773, începîndu-l în luna lui ienuarii. Iară al şasăle rînd s-au scris în tîrgul Iaşii, la începutul domniUjiy mării(i)sale Alecsandru loan Mavrocordatu v(oeyvoda, de dumn(eyalui Costandin Greceanul, biv-vel-spatariu, prin scrisoare şi ostinlala a me a lui Ştefan Ţîcău, la let 1785; ienuarii în 30 zile s-au începutu cu agiutoriul lui Dumnezău. 1785 let. Ştefan Ţicău. Manuscrisul cuprinde: p. 2 — 53 Miron Costin, De neamul moldovenilor; p. 54—186 Nicolae Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei; p . 186—315 Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei; p. 315 — 570 Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei; p. 571—581 loan Canta, Letopiseţul Ţării Moldovei; p. 1, reluată, — 125 Cuprins foarte detaliat al compilaţiei de cronici; p. 126— 128 albe; p . 129— 139 Listă a domnilor Moldovei; p . 140 a l b ă ; p. 1 reluată, —2 Hramul mitropoliilor, episcopiilor şi a unor mănăstiri din Moldova; p . 3—4 a l b e ; p. 5 — 7 Moartea domnilor din Moldova; p . 8—9 De cîte ori au prădat Ţara Moldovii tătarii, turcii, leşii şi alţii; p. 10—12 albe; p. 13—15 Cîte cărţi au tălmăcit şi au şi scris arhimandritul Vartholomeiu Masirianul. Titlul d a t de Ş t e f a n Ţicău este explicit în ceea ce priveşte dep e n d e n ţ a copiei sale: el a a v u t la îndemînă prelucrarea lui Vartolomeu Măzăreanu, p ă s t r a t ă p r i n t r e hirtiile arhimandritului 2 , d u p ă

1 . Descris mai întîi de V. A. Urechiă în Miron Costin, Opere complete..., tom. I, p. 44—46 (Codex Ţicău), d u p ă ce fusese menţionat şi la p . 11. Cf. I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul..., p. 79. Menţionat şi de L . Onu, op. cit., p. 214 şi 235. 2 Compilaţia de cronici este menţionată ca aflîndu-se în biblioteca sa, în lista de la sfîrşitul volumului, care cuprinde cărţile tălmăcite şi copiate de arhimandrit d u p ă înapoierea lui, în 1770, din Rusia.

137.

c a r e a l u c r a t copia d e c a r e ne ocupăm, p e n t r u s p ă t a r u l Constantin Greceanu 1 . Ş t e f a n Ţ i c ă u a c ă u t a t să-1 imite p e Vartolomeu Măzăr e a n u în scris şi In ordonarea paginilor cu chenarele duble caracteristice şi cu frontispiciile geometrice tipice î n v ă ţ a t u l u i p u t n e a n . Manuscrisul este lipsit de însemnări. N u m a i la p a g i n a 1 folcloristul G. T . Kirileanu d ă o n o t ă p r i v i t o a r e la circulaţia manuscrisului, c a r e a a p a r ţ i n u t prof. Climescu de l a U n i v e r s i t a t e a din I a ş i (la d a t a cînd a fost c e r c e t a t de V. A. Urechiă) şi c a r e a fost d o n a t de soţia acestuia, în 1933, Bibliotecii F u n d a ţ i e i U n i v e r s i t a r e , de u n d e , d u p ă al doilea război mondial, a t r e c u t în p r o p r i e t a t e a Arhivelor Stat u l u i din Iaşi. Al doilea manuscris care îl copiază p e Neculce p r i n intermediul lui V a r t o l o m e u M ă z ă r e a n u este manuscrisul nr. 1 din f o n d u l r o m â nesc al Bibliotecii N a ţ i o n a l e d e la P a r i s -'. Acesta este u n v o l u m de

1 L . Onu p r e t i n d e că între copia lui Ştefan Ţicău (manuscrisul M) şi aceea a lui Vartolomeu Măzăreanu a r fi existat o copie intermediară, a lui Ilie Carp, d i n 177? (pe care el o n u m e ş t e Xn), p i e r d u t ă astăzi. N u opinăm p e n t r u această afirmaţie, f ă c u t ă p e b a z a însemnării lui I. Mălinescu din ms. 912, f. 1, dealtfel p r e a p u ţ i n argument a t ă . Copistul s p u n e clar că a cincea copie este a lui Vartolomeu Măzăreanu, iar a şasea este a lui. Sîntem în schimb m a i degrabă de acord că prelucrarea arhimandritului a fost f ă c u t ă d u p ă m a n u scrisul E (ms. 252 de la Academie), care, neavînd titlu, s-ar p u t e a să fi a p a r ţ i n u t spătarului l o a n Cantacuzino. Celelalte d o u ă compilaţii loasaf L u c a (manuscrisele B şi C) n-au s t a t în nici u n caz la b a z a t r u d e i Măzăreanului. 2 Manuscrisul, o compilaţie d e cronici moldoveneşti, a a j u n s la P a r i s — c u m p r e t i n d e C. C. Giurescu — a d u s de către v r e u n u l din fugarii paşoptişti. P r e z e n ţ a ştampilei „Bibliotheque Imperiale" la f. 1, 190 şi 313 v a r a t ă că volumul era acolo înainte d e 1870. O descriere a iui a d a t întîi, Ovid D e n s u ş i a n u : Note asupra trei manuscrise româneşti din Paris, în Revista critică literară, I I I (1895), p . 285. Mult m a i completă descrierea l a C. C. Giurescu: Les manuscrits roumains de la Bibliotheque Naţionale, în Revue Historique, I I (1925), nr. 1 — 3, p . 5—7. î n sfîrşit, o prezentare detaliată a lui a fost f ă c u t ă d e L. O n u : Observaţii pe marginea unui manuscris românesc miscelaneu de la Biblioteca Naţională din Paris (fondul românesc, ms. i), în Limbă şi literatură, X V (1967), p. 139—149. L. O n u consacră u n capitol special manuscrisului parizian în Critica textuală..., p . 218—226, precizînd. lucruri interesante cu privire la t e x t u l operei lui Miron Costin, inclusiv înrudirea acestei p ă r ţ i a volumului cu părţile respective din manuscrisele 401 şi 580 ale Academiei. P e n t r u opera lui Neculce observaţiile sale sînt mai reduse şi p e alocuri greşite. Spre pildă a f i r m a ţ i a domniei _sale privind a b s e n ţ a scrierii O samă de cuvinte trebuie corectată. î n t r - a d e văr, legendele n u constituie u n întreg, care să preceadă Letopiseţul, d a r unele dintre ele sînt r ă s p î n d i t e în cronica lui Miron Costin aşezate, de obicei, la sfîrşitul capitolelor despre d o m n i a voievozilor respectivi, aşa c u m se p r e z i n t ă s i t u a ţ i a şi în cazul manuscrisului E.

138.

30,5 X 20,5 cm. avînd 313 file scrise într-o cursivă e x t r e m d e măr u n t ă , d a r relativ regulată, care nu p r e z i n t ă dificultăţi d e lectură. N u m e r o t a ţ i a v e c h e : 1 — 306. P î n ă l a cronica lui Neculce, aşezată a p r o a p e de sfîrşit, volumul m a i c u p r i n d e : f. 1 — 4 Pinax, adecă, însemnare de cele ce să află într-această carte; f. 4V— 6 V a l b e ; f. 7— 30 v Miron Costin, De neamul moldovenilor ţşi p o e m u l Viaţa lumii cu anexele sale) *; f. 31— 194 v N. Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei; f. 1 9 5 - 2 4 5 Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei; f. 2 4 5 v - 3 1 0 v Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei; f. 310 1 —313 v loan Canta, Letopiseţul Ţării Moldovei. Cîteva legende din O samă de cuvinte a u fost r e d a t e în cuprinsul cronicii lui Miron Costin: l a f. 220 v povestirile p r i v i t o a r e la Mironvodă B a r n o v s c h i ; la f. 2 3 7 v — 2 3 8 v sînt g r u p a t e t o a t e legendele p r i v i t o a r e la v i a ţ a singulară a lui Gheorghe Ş t e f a n ; la f. 2 4 3 r _ v este i n s e r a t ă lunga r e l a t a r e a prieteniei d i n t r e Gheorghe Ghica şi marele vizir Kuprulii. Din p a r c u r g e r e a i n t e g r a l ă şi d e t a l i a t ă a cronicii lui Neculce, ca şi din r e ţ i n e r e a şi r e d a r e a t u t u r o r deosebirilor t e x t u a l e f a ţ ă d e manuscrisul 253, t r a g e m f ă r ă dificultate concluzia c ă la b a z a m a n u scrisului p a r i z i a n a s t a t o copie d e tip Vartolomeu Măzăreanu, p o a t e chiar manuscrisul M, cu care a c e s t a a r e izbitoare asemănări. Dealtfel a m r e d a t în a p a r a t u l critic v a r i a n t e l e celor două manuscrise, consecutiv, t o c m a i p e n t r u a d e m o n s t r a apropierea d i n t r e t e x t e . Manuscrisul n u este d a t a t . O î n s e m n a r e din interiorul copertei posterioare, r e l a t i v ă la c u m p ă r a r e a u n o r şalvari şi c a r e p o a t e fi a t r i b u i t ă copistului, necunoscut, este d a t a t ă 4 f e b r u a r i e 1786. î n a i n t e a acestui a n trebuie, a ş a d a r , s i t u a t ă copierea volumului 2 . S u b r a p o r t artistic este d e m e n ţ i o n a t f a p t u l că m a n u s c r i s u l a r e n u m e r o a s e frontispicii colorate în negru, roşu şi verde, p r e c u m şi m a j u s c u l e l u c r a t e în aceleaşi culori. Grafia, deosebit d e fină, nu ne este cunoscută din a l t e m a n u s c r i s e şi nu p u t e m b ă n u i cui a p a r ţine. L e g ă t u r a originală în piele, ca şi cotorul, sînt bogat o r n a t e cu m o t i v e florale. P e p r i m a c o p e r t ă este i m p r i m a t u n medalion cu o coroană s p r i j i n i t ă p e capetele a doi lei ce ţ i n între l a b e u n s c u t oval, ale cărui simboluri sînt greu d e p r e c i z a t . D i n preocupările lui V a r t o l o m e u M ă z ă r e a n u p e n t r u cronicele Moldovei f a c e p a r t e şi f r a g m e n t u l autograf d e 20 d e file d i n m a n u -

Personal a m cercetat manuscrisul în t o a m n a anului 1972 şi în v a r a a n u l u i 1978, cu prilejul u n o r călătorii d e studii în F r a n ţ a . O fotocopie d u p ă întreaga c o m p i l a ţ i e se p ă s t r e a z ă în fondurile Academiei sub nr. 176. 1 P e n t r u precizări cf. L . Onu, op. cit., p . 220—223. a Alte opinii privitoare la d a t a r e l a L . Onu, op. cit., p. 219—220.

139.

scrisul 238, de c a r e a m i n t e a m mai sus. Acesta este aşezat la sfîrşitul u n e i compilaţii d e cronici, scrisă de Grigoraş sin Vasile Uricariul 1 , c a r e c u p r i n d e Letopiseţul lui Nicolae Costin, al Iui Miron Costin, Cronica anonimă a t r i b u i t ă Iui A l e x a n d r u A m i r a s şi, d u p ă f r a g m e n t u l Neculce, Letopiseţul lui l o a n C a n t a . P a r t e a care ne interesează ocupă filele 318—338 (dimensiuni 32,2 X 20,5 cm.), c o r e s p u n z ă t o a r e n u m e r o t a ţ i e i originale 302 — 322, şi se r e f e r ă la finalul cronicii, d e la d o m n i a lui Grigore Ghica p î n ă la sfîrşit î n t r e g u l m a n u s c r i s (care a r e 346 file) a a p a r ţ i n u t lui M. Kogălniceanu şi a fost d ă r u i t Academiei la 30 iulie 1882. Scrierea lui V a r t o l o m e u M ă z ă r e a n u este deosebit de îngrijită, folosind o cerneală rădăcinie şi o aşezare în p a g i n ă , î n t r e chenare, tipică m a n i e r e i sale de a scrie. De m e n ţ i o n a t că şi Letopiseţul lui l o a n C a n t a este copiat t o t de el. U n d e se v a fi p i e r d u t r e s t u l m a n u scrisului, nimeni nu ştie astăzi. î n colecţiile Bibliotecii Academiei se găseşte u n microfilm cu nr. 344, care cuprinde o t r a d u c e r e în r u s e ş t e a compilaţiei d e cronici, e f e c t u a t ă de Vartolomeu M ă z ă r e a n u î n t r e anii 1770— 1773 s . î n t r - o lungă p r e f a ţ ă — foaie d e t i t l u d e t i p rusesc —, sînt a r ă t a t e î m p r e j u r ă r i l e în c a r e a fost e f e c t u a t ă t r a d u c e r e a . Se s p u n e acolo, p r i n t r e altele, că t r a d u c e r e a a fost f ă c u t ă la cererea feldmareşalului R u m i a n ţ e v şi că a c e a s t a a fost realizată în a n u l 1773. î n r e a l i t a t e lucrul a început în a n u l 1770, căci cîteva rînduri mai sus, în aceeaşi p r e f a ţ ă , el m ă r t u r i s e ş t e că i s-a c e r u t să folosească o cronică în care să se scrie despre t o ţ i voievozii Moldovei d e la Dragoş pînă în anul trecut, 1769. P r e f a ţ a se încheie cu precizarea'. „Iar acest Letoptset moldovenesc l-a t r a d u s şi l-a scris a r h i m a n d r i t u l Vartolomei Măzareanu de la m ă n ă s t i r e a Solea, cu h r a m u l sfinţilor P e t r u si P a v e l " . vartolomeu M ă z ă r e a n u a a l c ă t u i t , deci, compilaţia d e cronici, din c a r e s-a p ă s t r a t f r a g m e n t u l din ms. 238, folosită u l t e r i o r de Ş t e f a n Ţicău, şi a e f e c t u a t concomitent t r a d u c e r e a în ruseşte.
1 Cf. G. Ştrempel, Copişti..., p . 90. Descrierea manuscrisului î n : Miron Costin, Opere complete, ed. V. A. Urechiă, t o m . I, p . 9— 11 (Codex E ) ; l o a n Bianu, Catalogul..., t o m . I, p . 517 — 518; I. Crăciun şî A. Ilieş, Repertoriul..., p. 83. 2 Incipit: „Postelnicul Costantin s-au d u s la P o a r t ă , s-au înştiinţat «pentru h a t m a n u l Dumitraşco că îaste în Dobroge..." Desinit: „.,. Şi începusă a-şi boeri p r e ciocoi, socotind că d o m n i t a lui n u v a a v e sfîrşit. Ce D u m n e d z ă u îaste drept giudecător tuturor". s Cf. G. Bogaei, Letopiseţul lui Vartolomeu Măzăreanu, în Pagini din istoria literaturii şi culturii moldoveneşti. Chişinău, 1979, p . 160—170. D a t o r ă m i n f o r m a ţ i a bibliografică de mai sus prof. Gh. Mihăilă de la Universitatea d m Bucureşti, căruia îi m u l ţ u m i m încă o d a t ă .

140.

Cele 720 pagini, cîte a r e manuscrisul d u p ă n u m e r o t a ţ i a originală, sînt o c u p a t e a s t f e l : p . 3 — 57 Miron Costin, De neamul moldovenilor-, p . 58—198 Nicolae Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei; p . 198—344 Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei; p . 344 — 699 Ion'Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei; p . 700 — 720 loan Canta, Letopiseţul Ţării Moldovei. La sfîrşit, u n n u m ă r d e 2 8 pagini, cu p a g i n a ţ i e r e l u a t ă de l a 1, sînt o c u p a t e d e e x t r a s e d i n cronici şi o d e t a l i a t ă t a b l ă a cuprinsului. Lipsesc din m a n u s c r i s legendele incluse în O samă de cuvinte. U l t i m u l m a n u s c r i s ale cărui v a r i a n t e au fost p r i n s e în a p a r a t u l critic este manuscrisul Academiei 114 (sigla G) copiat în a n u l 1804 1 . E l face p a r t e din rîndul manuscriselor c a r e c u p r i n d exclusiv opera lui Neculce. N u m a i că p e lîngă Letopiseţ, asemeni manuscrisului 112 (sigla D) din care se p a r e că derivă, şi acesta redă, la sfîrşit, cîteva legende din O samă de cuvinte. P e n t r u a c e a s t ă r a ţ i u n e şi p e n t r u unele i n t e r v e n ţ i i în t e x t ale copistului principal, A n t o h i Sion, a fost utilizat în a p a r a t u l critic. Volumul a r e 237 file de dimensiuni 30 X 2 1 cm. N u m e r o t a ţ i e veche cu cifre a r a b e 2—226 (f. 1—226), avînd fila originală 185 num e r o t a t ă de două ori. Lipseşte p r i m a filă n u m e r o t a t ă şi, probabil, încă o filă cu titlul manuscrisului şi d a t e p r i v i t o a r e la î m p r e j u r ă r i l e copierii şi modelul folosit 2 . Sioneştii, c a r e au copiat manuscrisul, n u sînt deloc zgîrciţi în a d a explicaţii despre ei şi osteneala lor, nici în cuprinsul acestui volum, nici în altele 3 . E s t e o t r ă s ă t u r ă a neamului lor, o b s e r v a t ă şi la cei d i n sec. X V I I I şi la urmaşii d i n veacul trecut. T e x t u l continuă, f ă r ă î n t r e r u p e r i , p î n ă la sfîrşitul Letopiseţului, ce coincide cu fila 226. R e s t u l manuscrisului c u p r i n d e : f. 2 2 6 v a l b ă ; f. 227—228 Postfaţa lui Antohi Sion, principalul a u t o r al copierii. E s t e u n euvînt lung în c a r e cere i e r t a r e p e n t r u greşelile săvîrşîte la copiere, d u p ă t i p a r u l îndeobşte c u n o s c u t : fila 2 2 8 v Versuri ale copistului, în aceeaşi idee; f. 2 2 9 r - v a l b ă ; f. 230—231 Y O samă de cuvinte (titlul întreg) cu legende d e s p r e : logofătul T ă u t u , Iliaş, feciorul lui P e t r u R a r e ş , A l e x a n d r u L ă p u ş n e a n u , Despot-vodă, Aron-vodă, averile lui I e r e m i a Movilă, o m o r î r e a h a t m a n u l u i leşesc Jolcovschi de t ă t a r u l f ă r ă noroc, Vasile L u p u . Din legendele acestuia n u figurează decît cea dintîi, r e l a t i v ă la înţelegerea cu turcii p e n t r u p l a t a

1 Descrierea manuscrisului la l o a n Bianu, Catalogul..., I, p . 2 6 0 - 2 6 3 . Cf. şi I." Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul..., p . 111. 2 Incipit: „ D a b i j a - v o d ă cu Iordachie visternicul l-au p u s p r e l o r d a c h i s p ă t a r m a r e . Şi n-au z ă b ă v i t v r e m i m u l t ă şi au m u r i t lordachi s pătariul..." 3 Cf. G. Ştrempel, Copişti..., p. 2 1 9 - 2 2 0 .

141.

b i r u l u i d u p ă 3 ani şi u n scurt f r a g m e n t d i n t r - a doua, r e l a t i v ă la prăzile joimirilor 1 . Restul t e x t u l u i s-a p i e r d u t . Cele două file albe c a r e u r m e a z ă : 232 - 2 3 3 v sînt a d ă o g a t e ulterior. Filele 234 — 237 cuprind extrase din Letopiseţul lui Nicolae Costin, i n t i t u l a t e : Din izvoadile răposatului Nicolai Costin ce-au fost vel-logofăt. Fila 237 v ' este albă. Cu excepţia însemnărilor lui Antohi Sion, de la f. 226, p e care le r e d ă m în întregime, manuscrisul n-are alte elemente privitoare la istoria lui: „ 1804, a v g ( u ) s t ( anulată luna) f e v ( r u a r i e ) 6, a m încep u t a scrie, săpt<em)v<rie> 14 a m sfîrşit acest leatopisăţ de scris. A<ntohi)> S ( i o n ) . Şi s-au scris de mini iubitoriul de ostenele, p r i n osteniala dreptei mele mîini, în zilele preluminatului şi p r e î n n ă l ţ ( a ) tului domnului nostru Alexandru Muruz, voevoda a t o a t ă Moldovlahiîa, la let 1804, s ă p t ( e m v r i e ) 14. A n t o h i Sion". Şi mai jos: „Să să ştie că î n t r u acest leatopisăţ sînt 5 mîini: ce dintîi iaste a m e a ; ce de al doilea iaste a frăţine-meu, a lui loan i ţ ă ; ce de al treilea iaste a logofătului I o n de la moş l a n a c h i Dan, biv-jic<ni)cer; ce de al patrulea, iaste <(a> v ă t ( a ) v < u l u i ) Costachi B o g z a n ; iară ce de al cincile iaste a b ă d i ţ ă l u i Vasili T ă u t ( u ) de la Balş. 1804, s ă p t ( e m v r i e ) 14. Sfîrşit şi lui Dumnezeu laudă, celui ce m - a u învrednicit d u p ă început de a m v ă z u t şi sfîrşitul. C o n { e ) ţ i B ( o ) g u slavu. Antohi Sion". î n t r - a d e v ă r manuscrisul este copiat de cinci mîini, care îşi alternează scrisul, f o a r t e adesea pe cuprinsul aceleiaşi pagini, de aşa m a n i e r ă încît este imposibil de precizat contribuţia fiecăreia dintre ele. Dealtfel n u m a i aceea a lui Antohi Sion (care copiază singur primele 33 de file şi a p r o x i m a t i v filele 150 — 2 3 7 v j p o a t e fi identificată, d a r cu eforturi care nu sînt p e m ă s u r a interesului ştiinţific. Această a l t e r n a n ţ ă este f o a r t e obositoare p e n t r u ochi (Cf. f. 34 , 87 y , 107 v , 114 etc., etc.). E a dovedeşte că copierea a fost f ă c u t ă sub dictare, la intervale scurte de t i m p . Scrierea este cursivă, a unor oameni cultivaţi, f ă c u t ă cu cerneală neagră şi rădăcinie. L a filele 178V— 179Y se foloseşte chinov a r u l p e n t r u colontitluri, începuturi de p a r a g r a f e şi n u m e r o t a r e a acestora. Titlurile şi cifrele marginale sînt ornate naiv în p e n i ţ ă p e quasi t o t a l a întindere a manuscrisului. Vechea legătură a volumului a dispărut. Acesta a f ă c u t p a r t e din biblioteca lui D. Sturdza-Scheianu. Din a p ă r a t u l critic lipsesc trei manuscrise tîrzii, ale căror deosebiri t e x t u a l e f a ţ ă de manuscrisul A nil meritau efortul înregistră-

1 Desinit: „...nişte joimiri slujitori în Ţ a r a Leşască şi p r ă d a în multe r î n d u r i în ţ a r a aceasta a Moldovei. Deci".

142.

rii lor. Acestea sînt: manuscrisul 1664 d e la Arhivele S t a t u l u i din Iaşi, d e la finele sec. X V I I I sau începutul celui u r m ă t o r (o fotocopie se p ă s t r e a z ă în colecţiile Bibliotecii Academiei sub nr, 170); manuscrisul Academiei 4161, d a t a t 1838 şi, în sfîrşit, copia realiz a t ă p e n t r u M. Kogălniceanu î n a i n t e d e 1845, în vederea publicării, şi p ă s t r a t ă astăzi la Biblioteca Centrală a Universităţii din I a ş i sub cota I I I - 1 (fost ms. 68; o copie fotografică la secţia de manuscrise a Academiei, sub nr. 165). Manuscrisul 1664 de la Arhivele S t a t u l u i din I a ş i 1 este o compilaţie de cronici care, p e n t r u opera lui Neculce, u r m e a z ă î n t r u t o t u l t e x t u l manuscrisului 252 (ms. E), ce i-a slujit copistului de model. Volumul a r e 394 file n u m e r o t a t e cu cifre a r a b e , p l u s 5 file la î n c e p u t şi 3 la sfîrşit, n u m e r o t a t e , d e dimensiuni a p r o x . 29,5 x 19,5 cm. şi c u p r i n d e : f. 1 n e n u m e r o t a t ă — 3 „Predoslovia" lui Nicolae Costin la „Letopiseţul Ţării Moldovei"; f. 3 V n e n u m . — 23 Miron Costin, De neamul moldovenilor; f. 2 3 —95 v Nicolae Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei; f. 95 v — 167 v Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei; f. 167 v — 387 Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei; f. 387—394^ loan Canta, Letopiseţul Ţării Moldovei, Ultimele t r e i file n e n u m e r o t a t e c u p r i n d Scara. Asemeni manuscrisului E şi manuscrisul 1664 a r e m a i m u l t e legende din O samă de cuvinte (exact aceleaşi), r ă s p î n d i t e d e obicei la sfîrşitul domniilor respective, d u p ă c u m u r m e a z ă : la f. 59 — 62 legendele cu p r i v i r e la Ş t e f a n cel M a r e ; ia f. 7 2 v — 7 3 v cele privitoare la P e t r u R a r e ş ; la f. 8 2 v — 8 3 legenda despre originea lui Despotv o d ă ; l a f . 127 I ~ V povestirile p r i v i t o a r e la R a d u - v o d ă ; la f , 132 r - v legendele despre Miron-vodă B a r n o v s c h i ; la f. 155 v — 157 numeroasele şi savuroasele legende despre Gheorghe Ş t e f a n şi, la sfîrşit, la f. 163 v — 1 6 4 l u n g a p o v e s t e a lui Gheorghe Ghica, p r i e t e n cu marele vizir Kuprulil. Manuscrisul n u este d a t a t şi nu c u n o a ş t e m numele copistului 2 , Nu a r e nici î n s e m n ă r i vechi. L a sfîrşitul volumului se a f l ă cîteva note ale lui Mihai Costăchescu p r i v i t o a r e la biografia lui Neculce.

1 Descris de I, Craciun şi A. Ilieş în Repertoriul..., p . 94. L. Onu în Critica textuală îi acordă, l a p . 213—218, o i m p o r t a n ţ ă m a i mare, credem, decît o merită, cel p u ţ i n p e n t r u opera lui Neculce. 2 Aprecierile lui Mihail Costăchescu, f o r m u l a t e la sfîrşitul volumului, p r e l u a t e d e Aurora Ilieş în Repertoriu şi de L . O n u în Critica textuală, n u rezistă u n e i cercetări m a i a t e n t e . E s t e vorba de u n manuscris copiat în jurul anului 1800, şi n u m a i devreme. Grafia, în p r i m u l rînd, hîrtia, n u m e r o t a r e a cu cifre arabe în al doilea rînd, sînt elemente care se obligă spre o asemenea d a t a r e . Cît priveşte aserţiunea că manuscrisul a r fi fost copiat la 1782 de către L a v r e n t i e ieromonah de la m ă n ă s t i r e a Coşula, n u este p r o b a t ă în

143.

Al doilea manuscris, 4161 d e la Biblioteca Academiei, este o copie din 1838 d u p ă compilaţiile de cronici, l u c r a t ă de l o a n Diculescu p e n t r u Teodor B a l ş 1 . A r e 313 file, o n u m e r o t a ţ i e v e c h e cu cifre a r a b e p î n ă la 310 (f. 4—313) şi dimensiunile 32,5 X 20,5 c m . Manuscrisul este î m p ă r ţ i t a s t f e l : f. l r _ v , 2 \ 3 V a l b e ; f. 2 t i t l u l : Hronograf despre întîmplările Şi prefacerile ce au urmat în Ţara Moldovii, de pe un izvod vechiu şi s-au scris, în zilele prla înnălţatului domn stăpînitor Mihail G-rigoriu Sturza voevod, la anul de la Mîntuitoriul H(risto")s 1838, noemv(riey 6, cu toată cheltuiala domnului domn colonel şi cavaler Teodoriţă de Balş; f. 3 d e d i c a t ţ i a copistului; f. 4 r _ v Ion Neculce, Predoslovie; f. 5—28 Miron Costin, De neamul moldovenilor (întrerupt între filele 7 Y —9 d e u n Pinax); f. 28 — 81 Nicolae Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei; f. 8 l v - 139 v Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei; f. 140—149 Ion Neculce, O samă de cuvinte; f. 149—313 Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei (f. 2 15 I _ V albă). Lipseşte din final Letopiseţul lui l o a n C a n t a . Singurul lucru d e s e m n a l a t este p r e z e n ţ a , d u p ă d o m n i a lui A r o n - v o d ă (la f. 81 r ~ Y ), a legendei despre conflictul cu unchiul său, mitropolitul Nicanor, aşa c u m ne este t r a n s m i s ă de manuscrisele C, D, şi G (înregistrate în a p a r a t u l critic). Dealtfel credem că m a n u scrisul 4161 a fost copiat d u p ă manuscrisul C. T e x t u l este r e d a t într-o scriere cursivă de o excepţională fineţeE s t e lipsit d e însemnări şi o r n a m e n t e . A i n t r a t în colecţiile Bibliotecii Academiei R o m â n e în a n u l 1912, fiind c u m p ă r a t de la I. Berindei. P e cotorul în piele, b o g a t împodobit, se află i m p r i m a t : „Chronologie historique de la Moldave" -(sic}. U l t i m u l manuscris din g r u p a celor tîrzii este cel p ă s t r a t la Biblioteca U n i v e r s i t ă ţ i i din I a ş i s u b n r . I I I - 1 (cotă veche 68) 2 . E s t e u n v o l u m de 587 file de dimensiuni a p r o x i m a t i v e 25 X 18 cm., care c u p r i n d e n u m a i opera lui Neculce, copiată p e n t r u M. Kogălniceanu în vederea tipăririi ei în Letopisiţe, voi. I I . L a b a z a t e x t u l u i a s t a t copia postelnicului H u r m u z a c h i , adică m a n u s c r i s u l 53, cel m a i complet d i n t r e t o a t e . C u m m e n ţ i o n a m m a i sus, copia a fost r e a l i z a t ă înainte de a n u l 1845. I n t e r v e n ţ i i l e a u t o g r a f e ale lui Kogăl-

mod serios"-şi nu p o a t e fi l u a t ă în considerare. Grafia manuscrisului are însă izbitoare asemănări cu Ceasornicul domnilor (manuscrisul Academiei 5973) apreciat de noi, la alcătuirea ediţiei critice, ca f i i n d copiat în u l t i m a decadă a sec. X V I I I . Cf. Antonio de Guevara, Ceasornicul domnilor, t r a d u c e r e din limba latină de Nicolae Costin, Bucureşti, 1976, p . X L V . 1 Cf. I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul,,,, p . 77—78. 2 Cf. I . Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul.,., p . 114.

144.

niceanu, inclusiv indicaţiile de ordin tipografic, sînt f o a r t e numeroase şi energic f ă c u t e . Unele pagini sînt transcrise în întregime de m i n a s a ; p e ultimele d o u ă file Kogălniceanu p r o p u n e a o v a r i a n t ă de final a cronicii, p e care ulterior a a n u l a t - o . E s t e d a t ă , t o t acolo, şi lista de manuscrise folosite la r e d a c t a r e a voi. I I din Letopisiţe, aşa cum, dealtfel, a şi a p ă r u t la sfîrşitul volumului. •• Din lunga şi obositoarea listă a manuscriselor ce cuprind opera lui I o n Neculce ne-a r ă m a s să a m i n t i m t r e i f r a g m e n t e , f ă r ă semnificaţie deosebită, p ă s t r a t e în manuscrisele Academiei 912, 2690 şi 3410, t o a t e derivînd d i n compilaţia lui V a r t o l o m e u M ă z ă r e a n u . Manuscrisul 912 este constituit din 63 de foi (34 X 22,5 cm.) scrise de I . Mălinescu în a n u l 1839, în ideea completării unor goluri d i n t r - u n manuscris pe care el îl socotea autograiul lui Neculce \ P r i m e l e 18 file c u p r i n d n o t e explicative ale lui Mălinescu şi fragm e n t e din opera lui Miron Costin. F r a g m e n t e l e din Letopiseţul lui Neculce sînt aşezate î n t r e f. 18v şi 58 şi cuprind d o m n i a lui D a b i j a vodă, a lui D u c a - v o d ă {prima şi a treia), a lui P e t r i c e i c u - v o d ă (amîndouă), a lui D u m i t r a ş c u Cantacuzino (a doua), a lui A n t i o h Cantemir (prima domnie), o filă din d o m n i a lui Dimitrie C a n t e m i r 2 şi a d o u a d o m n i e a lui C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t . î n t r e filele 58 şi 63 este inclusă cronica lui l o a n C a n t a . I . Mălinescu p r e t i n d e că aceste f r a g m e n t e Ie-a copiat d u p ă m a n u s c r i s u l sulgerului Ilie Carp, d a t a t 1777. î n acest caz, copia Carp, p i e r d u t ă astăzi, e r a f ă c u t ă d u p ă compilaţia lui Vartolomeu M ă z ă r e a n u , aşa c u m d u p ă aceeaşi compilaţie este realizată şi copia Ţicău (ms. M), cu c a r e f r a g m e n t e l e Mălinescu sînt identice. Volumul a i n t r a t în colecţiile Academiei în 1896, fiind c u m p ă r a t de la a n t i c a r i i Ş a r a g a din Iaşi. Manuscrisul 2690 este u n voluminos in folio de 347 file (dimensiuni 35,5 x 23,5 cm.), copiat în p r i m a d e c a d ă a sec. X I X şi c u p r i n d e cronica lui Nicolae Costin, a lui Miron Costin, p s e u d o A l e x a n d r u A m i r a s şi l o a n C a n t a 3 . F r a g m e n t u l Neculce este aşezat î n t r e filele

1 Cf. l o a n B i a n u şi Gh. Nicolăiasa, Catalogul manuscriselor româneşti, t o m . I I I , Craiova, 1931, p . 120 — 2 1 2 ; I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul.,., p . 112—113. Ample consideraţii la L . Gnu, op. cit., p . 250. 2 Incipit•' „Şi de vreme că, cînd au fost prins p e turcii aceia, a u fost ucis u n turc, moldovenii, s t ă t u t - a u D u m i t r a ş c u - v o d ă de au înpăcat acel lucru..." Desinit: „...Şi s-au r u g a t bregadiriului Cropotchin de i-au d a t 2 căpitani cu 2 steaguri d r a g u n i şi de sară s-au întors la C e t ă ţ u e unde-i era d o a m n a " . 3 Cf. I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul..., p . 89.

145.

318—340 şi include sfîrşitul cronicii sale, d e la p a r t e a a doua a domniei lui Grigore Ghica şi p î n ă la s f î r ş i t 1 . E l coincide exact cu fragm e n t u l autograf V a r t o l o m e u M ă z ă r e a n u din ms. 238, d u p ă care a fost copiat, î m p r e u n ă cu întregul m a n u s c r i s . U l t i m u l f r a g m e n t se a f l ă i n s e r a t în m a n u s c r i s u l 3410 2 . E s t e o compilaţie d e cronici din p r i m e l e două decenii ale sec. X I X , identică cu cea din m a n u s c r i s u l 2690. F r a g m e n t u l începe la f. 315 şi se term i n ă la f. 338. A fost copiat d u p ă m a n u s c r i s u l 238, sau d u p ă u a i n t e r m e d i a r , p o a t e chiar d u p ă 2690, î m p r e u n ă cu întregul t e x t . P e n t r u a încheia t o a t e investigaţiile în l e g ă t u r ă cu m a n u scrisele şi implicaţiile lor în ediţia d e f a ţ ă , ne m a i r ă m î n e să încercăm s c h i ţ a r e a u n e i steme, asa c u m o b ă n u i m .

Hs.lffi!t16]

X

tis.8[63]

/

i

/ls.B-f Uh/t/Jaşi

fis.Gpf1/] /ii/ioii / 1 j fb.M-i iJnir. fyţ, l fis. f6S</ Ath/re Jasf

H}.t1(t71i)M.hş;j flj,P[l)Pari$ m.lUe Carp/am' /777] fi}. 9f2 S690 Ms.WO

)

1

Trad. /&.rt/3o['fad, fioz!}

I . Neculce este cronicarul cel m a i citit şi din vechea n o a s t r ă l i t e r a t u r ă scriitorul c a r e s-a b u c u r a t de cea m a i largă a u d i e n ţ ă posibilă. Căci d a c ă u n Miron Costin sau u n Dosoftei a u i n t e r e s a t , d u p ă caz, fie cercul istoricilor, fie p e cel al literaţilor, Neculce a fost adopt a t , î n egală m ă s u r ă , şi d e unii şi d e ceilalţi. Studiile şî articolele d e s p r e el sînt m u l t m a t n u m e r o a s e decît cele d e s p r e o r i c a r e a l t ă p e r s o n a l i t a t e a veacurilor t r e c u t e , cu excepţia, p o a t e , a lui D. Cânte-

1 Incipit •' „Postelnicul C o n s t a n t i n s-au d u s la P o a r t ă , s-au. î n ş t i i n ţ a t p e n t r u h a t m a n u l D u m i t r a ş c o că îaste în Dobroge..." 2 Cf. I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul,.., p . 91. Rectificăm o eroare d i n Repertoriu u n d e , p e n t r u a m î n d o u ă manuscrisele, sfîrşitul f r a g m e n t u l u i Neculce este greşit d a t : n u fila 338, ci 340 (pentru ms. 2690} şi n u fila 336, ci 338 (pentru ms. 3410).

146.

mir. Şi t o t u ş i opera Sa, c u m r e m a r c ă şi Iorgu I o r d a n 1 , n-a fost, p u b l i c a t ă în t o t a l i t a t e a ei decît în p u ţ i n e ediţii. î n schimb a u a p ă r u t , p e n t r u u z u l şcolarilor, al studenţilor, al profesorilor de licee, t o t felul de extrase, de p u b l i c ă r i p a r ţ i a l e , care d e care m a i t r u n c h i a t e şi mai p u ţ i n îngrijite. E d i ţ i a critică p r o i e c t a t ă de I u l i a n Marinescu, c u m o b s e r v a m la î n c e p u t u l acestei note, n-a fost dusă p î n ă la c a p ă t ; şi d i n ea n-a r ă m a s decît ideea, care, deşi mereu prezentă, a b i a a c u m a p u t u t fi m a t e r i a l i z a t ă . P r i m a ediţie o d a t o r ă m lui Mihail Kogălniceanu. E a a a p ă r u t în a n u l 1845 şi a r e u r m ă t o r u l t i t l u : Letopisiţile Ţării Moldovii, p u b l i c a t e p e n t r u întîiaşi d a t ă de M. Kogălniceanu. T o m . I I , Iaşi 1845, la C a n t o r a Foaiei Săteşti. O p e r a lui Neculce, care ocupă p . 193 — 464, adică sfîrşitul volumului, este aşezată d u p ă Letopiseţul lui Nicolae Costin şi A doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat de A x i n t e Uricariul. E d i ţ i a este t i p ă r i t ă cu c a r a c t e r e chirilice şi a rămas, p î n ă astăzi, cea m a i b u n ă d i n t r e ele. I n a m p l u l s t u d i u i n t r o d u c t i v al a c a d . Iorgu I o r d a n , la ediţia domniei sale, apreciind opera lui Kogălniceanu, îi reproşează marelui istoric că a m o d e r n i z a t t e x t u l şi că n-a ţ i n u t s e a m a de particularit ă ţ i l e lingvistice ale manuscrisului 253, care, m e n ţ i o n e a z ă acad. I o r g u I o r d a n , „ a s t a t la b a z a ediţiei din 1845" 2 . Acad. Iorgu I o r d a n a r e d r e p t a t e n u m a i în p a r t e . M. Kogălniceanu n-a folosit p e n t r u ediţia Letopisiţilor ms. 253, ci ins. 53, p e care a p u s să-1 copieze, p e care l-a c o l a ţ i o n a t şi c o r e c t a t singur, d u p ă ms. 253, şi p e care a d a t indicaţii d e ordin tipografic. E s t e m s . I I I - 1 (fost 68) de la Biblioteca Centrală a U n i v e r s i t ă ţ i i din Iaşi, descris m a i sus la p . 144. Acest manuscris, copie d u p ă loasaf Luca, r e d ă tm t e x t m u n t e n i z a t , u n t e x t literar, sub i n f l u e n ţ a spiritului înnoitor din a doua j u m ă t a t e a sec. X V I I I . Corecturile lui M. Kogălniceanu sînt m a i ales de ordin istoric, r e ţ i n î n d intervenţiile lui Neculce, şi p r e a p u ţ i n d e o r d i n stilistic sau lingvistic. î n 1872 M. Kogălniceanu d ă o n o u ă ediţie a cronicilor moldoveneşti, cu litere latine, socotită de toţi cercetătorii inferioară celei dintîi, d a t o r i t ă , m a i ales, ortografiei, încă neprecizată de Societatea Academică. Titlul noii ediţii este s c h i m b a t : Cronicele României sau Letopiseţele Moldaviei şi ValaMei, voi. I I , Bucureşti, 1872, p. 175 — 421. P î n ă în a n u l 1932 m a i a p a r şase ediţii şcolare, cu p ă r ţ i alese din Letopiseţ şi 0 samă de cuvinte, p e n t r u ca în a n u l respectiv Al. Procopovici, profesor la U n i v e r s i t a t e a din Cernăuţi, să d e a o ediţie comp l e t ă a operei lui Neculce, folosind, c u m o s p u n e în p r e f a ţ ă , t e x t u l

1 2

Cf. I. Neculce, Letopiseţul..., Ibidem, p. C X V - C X V I I .

ed. II, p . CX.1V.

147.

ediţiei Kogălniceanu din 1845. E l î m p a r t e ediţia în d e u ă volume : cel dintîi c u p r i n d e O samă de cuvinte şi Letopiseţul p î n ă la d o m n i a dintîi a lui Nicolae M a v r o c o r d a t (inclusiv), cel de al doilea începe cu d o m n i a lui Dimitrie C a n t e m i r şi se încheie cu u n indice d e cuvinte, d e p e r s o a n e şi de n u m e geografice. P a g i n a ţ i a este d a t ă în c o n t i n u a r e p e n t r u ambele volume. O i n t r o d u c e r e destul de săracă (24 de pagini) şi u n n u m ă r de 13 r e p r o d u c e r i bine alese, avînd în v e d e r e categoria f o a r t e largă de cititori c ă r o r a le e r a a d r e s a t ă , completează c a r t e a : Cronica lui loan Neculce. E d i ţ i e îngrijită de Al. Procopovici. Cu o p r e f a ţ ă şi o i n t r o d u c e r e . Voi. I —II, Craiova, Scrisul românesc, 1932. X X X V + 520 p , + 1 3 f. pl. (Colecţia clasicilor r o m â n i ) . E d i ţ i a fiind, în general, bine p r i m i t ă de public şi elogios recenz a t ă a d e t e r m i n a t scoaterea u n e i noi ediţii, în 1936, o ediţie stereotipă, c a r e diferă de cea dintîi d o a r p r i n publicarea u n o r hărţi, reprezentînd, u n a , E u r o p a din v r e m e a lui Neculce, cu identificarea localităţilor şi populaţiilor p o m e n i t e d e cronicar, şi a doua, h o t a rele Moldovei şi ale regiunilor vecine. E v i d e n t , indicii geografici a u fost şi ei a m p l i f i c a ţ i . î n rest t o t u l a r ă m a s n e s c h i m b a t . E s t e d e r e m a r c a t u t i l i t a t e a celor două geografică deosebit de largă în care Neculce este v o r b a de moldoveni, fie că se r e f e r ă la vecinilor î a istoria euro-asiatică şi d a t ă fiind d e f o r m a t ă a localităţilor şi populaţiilor. h ă r ţ i , d a t ă fiind a r i a îşi p l i m b ă eroii, fie că implicaţiile politice ale redarea, f o a r t e adesea,

Studiul i n t r o d u c t i v a r ă m a s la fel de sărac. A u t o r u l a r fi a v u t m ă c a r obligaţia lărgirii lui cu elementele de istorie şi de l i m b ă necesare b u n e i înţelegeri a cronicii şi a cronicarului. î n sfîrşit, în 1942, în aceeaşi e d i t u r ă craioveană, a p a r e a treia ediţie, c a r e o reproduce p e a doua, f ă r ă modificări. î n t r e t i m p , începînd cu a n u l 1933 şi p î n ă in 1953, m a i a p a r t e x t e alese din Neculce, folosind ediţii d e j a publicate, f ă r ă investigaţii în manuscrisele d e cronici. E s t e m e r i t u l a c a d . I o r g u I o r d a n de a fi e l a b o r a t p r i m a ediţie Neculce în spiritul cerinţelor moderne, şi de a fi d a t u n studiu ştiinţific complet, din c a r e c e r c e t a r e a manuscriselor nu lipseşte. E d i ţ i a a a p ă r u t î n a n u l 1955 l a E d i t u r a d e s t a t p e n t r u l i t e r a t u r ă şi a r t ă : Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei şi O samă de cuvinte. E d i ţ i e îngrijită, cu glosar, indice, şi o i n t r o d u c e r e d e Iorgu I o r d a n , Bucureşti, 1955, 461 p a g i n i . P r i m e l e 100 de pagini sînt consacrate Introducerii, rezultat evident al u n o r a t e n t e cercetări biografice, istorice, lingvistice şi stilistice. C u m e r a şi d e a ş t e p t a t , studiul lingvistic este p r e c u m p ă n i t o r . î n ceea ce p r i v e ş t e ediţia în sine, aceasta a fost l u c r a t ă d u p ă ms. 253, iar paginile lipsă c o m p l e t a t e cu ms. 53.

148.

Au fost r e p r o d u s e cîteva pagini d e m a n u s c r i s e Neculce, p r e c u m şi c î t e v a g r a v u r i r e p r e z e n t î n d figuri d e domnitori. î n final, u n a m p l u glosar explicativ, p r e c u m şi indice d e n u m e şi de locuri. D i n p ă c a t e unele inconsecvenţe în t r a n s c r i e r e , p r e z e n ţ a adesea a u n u i „ u " final, acolo u n d e n u se găseşte în origina], au a t r a s d u p ă sine critici î n d r e p t ă ţ i t e l . Cea de a d o u a ediţie, p u b l i c a t ă în a n u l 1959, de aceeaşi editură, a ţ i n u t s e a m a de unele din observaţiile f o r m u l a t e . Studiul introductiv a fost lărgit {are 128 pagini), iar t e x t u l a fost î m b u n ă t ă ţ i t . Sub r a p o r t t i p o g r a f i c este d e o b s e r v a t c a l i t a t e a s u p e r i o a r ă a reproducerilor (imprimate p e h î r t i e c r e t a t ă ) şi, în general, a condiţiilor în c a r e a a p ă r u t cartea, T e x t u l stabilit de a c a d . I o r g u I o r d a n , cel dintîi t e x t ce reproduce în î n t r e g i m e ms. 253, a fost utilizat u l t e r i o r de n u m ă r u l m a r e de ediţii Neculce a p ă r u t e în n u m e r o a s e e d i t u r i din ţ a r ă ( E d i t u r a Tiner e t u l u i în 1960 şi 1968; E d i t u r a p e n t r u l i t e r a t u r ă şi apoi E d i t u r a M i n e r v a în 1963, 1972, 1975, 1980; E d i t u r a Ştiinţifică, 1968; Edit u r a I o n Creangă, 1972; E d i t u r a J u n i m e a din Iaşi, 1972; E d i t u r a Albatros, 1976), m a i m u l t e decît în 100 d e a n i d e la a p a r i ţ i a p r i m e i ediţii, d o v a d ă de n e t ă g ă d u i t a interesului cititorului m o d e r n şi a î n v ă ţ ă m î n t u l u i p e n t r u f r u m u s e ţ e a operei neculcene. Se m a i cer a m i n t i t e cele două ediţii a p ă r u t e la Chişinău în anii 1969 şi 1974, c a r e folosesc şi ele t o t t e x t u l stabilit d e a c a d . I o r g u I o r d a n , d u p ă c u m m ă r t u r i s e s c editorii în Nota asupra ediţiei. I a t ă t i t l u l p r i m e i e d i ţ i i : I o n Neculce, O samă de cuvinte. Letopiseţul Ţării Moldovei. S t u d i u l i n t r o d u c t i v de E . Russev. î n g r i j i r e a t e x t u lui, glosar şi indice d e P . Dimitriev şi T . Celac. Chişinău, Cartea Moldoveniască, 1969, 4.52 p . + 2 f . p l . De r e m a r c a t glosarul explicativ, larg, şi f o a r t e bine alcătuit, p r e c u m şi u t i l i t a t e a , p e n t r u aceleaşi calităţi, a indicilor d e n u m e de p e r s o a n e şi a numelor d e locuri, r e d a ţ i la p . 394—506 ale celei d e a I l - a ediţii.
*

A m a j u n s la g r a n i ţ a ce s e p a r ă n o t a

n o a s t r ă de t e x t u l pro-

priu-zis, al lumii eroilor lui Neculce. Noi n-o p u t e m însă trece, înai n t e de a d a s e a m ă cititorului de m e t o d a p e care a m folosit-o la alcăt u i r e a ediţiei noastre.

1 Vezi, mai ales, C. A. Stoide, Cronica lui Ion Neculce. Consideraţii cu ocazia noii ediţii a a c a d . I. I o r d a n , în Luceafărul de ziuă, I I (1957), Braşov, p. 9 1 - 1 0 8 .

149.

A m ales ca t e x t de bază, p e n t r u Letopiseţ, ms» 253, î n s e m n a t în a p a r a t u l critic cu sigla A ; în rarele situaţii în care a u f o s t înlocuite unele expresii rău scrise de copist, cu altele corecte, a m a p e l a t la manuscrisele i m e d i a t u r m ă t o a r e ca i m p o r t a n ţ ă (de obicei ms, 53, sau B), P e n t r u O samă de cuvinte a m folosit, în principal, ms. 53, d a r , c u m i n d i c ă m la m a r g i n e a textului, unele legende, absente din ms. 3 , a u fost r e d a t e d u p ă ms. C (cota Academiei 254). A m a r ă t a t , la începutul notei, valoarea manuscrisului d e b a z ă şi nu v c m reveni a s u p r a motivelor care l-au i m p u s ca p r i m manuscris al ediţiei. Ceea ce n - a m a r ă t a t însă sînt p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e c i u d a t e de limbă, observate a t î t de Kogălniceanu, cît şi de Iorgu I o r d a n , p e care le v ă d e ş t e u n u l din copişti, p a r t i c u l a r i t ă ţ i care au f ă c u t dificilă t r a n s c r i e r e a t e x t u l u i 1. î n t r - a d e v ă r copistul B, cel care lucrează filele 215—-326 din ms. 253 (corespunzătoare Letopiseţului de la început, p î n ă spre j u m ă t a t e a p r i m e i domnii a lui N. Mavrocordat), substituie litera „ş" cu „s" (scrie dînsii, în loc de dînşii; s-ar, în loc de ş-ar; s-au, în loc de ş-au; să-s, în loc d e să-ş etc.), substituie litera „s" cu „ş" (fuşesă, în loc de fusesă; giupineşile, în loc d e giupineşile; puşesă, în loc d e pusesă), p e „z" cu „ j " (scrie Josen Başotă, în loc d e Zosen Başotă; jînbit, în loc d e zîrnbit; jorbă, în loc de zorbh; tălpij, în loc de tălpiz); p e „j" cu „z" {dăzdi, în loc d e ăăjdi; ograzo{a)ra, în loc d e ogrăjo(a')ra). Copistul d i f t o n g h e a z ă p e „e" f i n a l a p r o a p e în m o d f r e c v e n t (scrie anumea, în loc de anume; cetea, £n loc d e cele; cumperea, în loc d e cumpere; desprea, în loc de despre; locurilea, în loc d e locurile; marea, în loc d e mare; multea, în loc de multe; oastea, în loc de oaste; poatea, î n loc de poate; prea, în loc de pre; felea, în loc d e rele). Î n t î l n i m

1 Într-o n o t ă de la p . 195 a Letopisiţelor (ed. 1845), sub Precuvîntarea lui Neculce, Kogălniceanu însemnează: „Ortografia păzit ă de l o a n Neculce în cronica sa este întocmai aceea, a lui Nicolai Costin, c o n t i m p u r a n u l s e u ; n u m a i cu a t î t a deosăbire că în m u l t e rînduri în loc de „ş" el se slujeşte de „ s " ; aceasta a r denota o m e t e a h n ă în p r u n u n c i a ţ i a autorului.

Ideea „metehnei de p r o n u n ţ a r e " o a c c e p t ă şi acad. I o r g u I o r d a n (cf. Introducere, ed. I I , p . C X X I I ) . I... Onu, în lucrarea a t î t de des p o m e n i t ă , d u p ă u n amplu studiu p e care îl consacră, la paginile 342 — 363, abaterilor ortografice ale copistului B (care era şi copistul cronicii lui Nicolae Costin), a j u n g e la concluzia că acesta era u n ciangău de neam, a cărui l i m b ă m a t e r n ă era r o m â n a , d a t fiind f a p t u l că a t a r i v a r i a n t e de consoane sînt întîlnite în l i m b a acestora. D a c ă este să l u ă m în considerare f a p t u l că Prigorenii sînt situaţi într-o zonă cu populaţie n u m e r o a s ă d e ciangăi, p u t e m îmbrăţişa, p î n ă la concluziile definitive — rezult a n t e posibile ale altor cercetări — ideea emisă de L . O n u .

150.

însă, f o a r t e des, şi situaţii în care „e" final r ă m î n e nediftongat, în f o r m e ca ace, ase, ave, doile, merge, place, şede, frece, vide, specifice graiului moldovenesc. Copistul nu-1 d i f t o n g h e a z ă - nici p e „o", în cuvinte ca doamnă (scrie domnă), foamete (scrie fomete), oaste (scrie uneori oste), oameni (scrie omeni), Poartă (scrie Portă), scoată (scrie scotă), ci î n cuvinte u n d e d i f t o n g a r e a este lipsită de sens', oasteneială, în loc de. osteneială (de o b s e r v a t şi f e n o m e n u l d e înlocuire a lui „ea", cu g r u p u l „eia"). Copistul dublează f o a r t e adesea p e „i" final, în f o r m e n e a r t i c u l a t e (leşinaţii, în loc de leşinaţi, mazilii, în loc de. mazili', oştii, în loc de oşti-, toţii, în loc de toţi); d u p ă c u m întîlnim f r e c v e n t şi f e n o m e n u l invers, d e folosire a unui singur „ i " în f i n a l u l a r t i c u l a t (boeri, în loc de boerii; dînşi, în Ioc d e dînşii; oameni, în loc de oamenii', turci, în loc de turcii). în sfîrşit, toarte des este întîlnit g r u p u l de consoane „sş" (bărbătesşte, cresştini, domnesşti) şi a p r o a p e f r e c v e n t ă este a b s e n ţ a lui „ ă " final (cas, în loc de casă; frumoas, în loc d e frumoasă; înplus, în loc de înplusă, trecus, în loc de trecusă). î n t r a n s c r i e r e a t e x t u l u i a m încercat să f i m consecvenţi acoroînd aceleaşi valori semnelor chirilice, d e la î n c e p u t p î n ă la sfîrşit. Observaţiile a t e n t e a s u p r a manuscriselor ne-au d e t e r m i n a t să t r a n s c r i e m fonemele susceptibile de i n t e r p r e t ă r i , d u p ă cum u r m e a z ă : 1- = „ea", sau „e", acolo u n d e d i f t o n g a r e a nu se foloseşte a s t ă z i ; A = „ î a " sau „îe" (boiari, paşîa tăiat avusesîe, mersesîe, viie); % = „ă", sau „î", semnul a v î n d şi în sec. X V I I I valoare dublă (caftan şi nu cîftan; cîmp şi nu câmp; Drăghici şi nu Drîghici; mină şi nu mănă; pînă şi nu pănă; tîlhar şi n u tâlhar); t — „ce", sau „ci", d u p ă c u m r e c l a m ă l i m b a zilelor n o a s t r e ; v = „ge", sau „gi"; .f. = „î", „în", „ î m " (în u l t i m u l caz î n a i n t e de labiaiele p, b: împlut, împărţi, îmbiat). Cînd .fi a fost u r m a t de „ n " (chiar dacă a c e s t a a f o s t suprascris) a f o s t r e d a t p r i n „î" (înpărat, înblat, înpins). A c e a s t a p e n t r u a acord a lui „ n " v a l o a r e a sa n e d i m i n u a t ă . Au f o s t p ă s t r a t e vocalele şi consoanele d u b l e : cetaate, lupp, saale, suppue,. P a r t i c u l a r i t ă ţ i l e copistului d e c a r e a m i n t e a m m a i sus le-am rezolvat, p e cît posibil, de aşa m a n i e r ă încît să n u fie a n u l a t e , d a r nici să n'U î n c ă r c ă m a p a r a t u l critic p e s t e m ă s u r ă . P e n t r u f r e c v e n ţ a lor f o a r t e m a r e a m t r a n s c r i s „ş", în t o a t e situaţiile u n d e acesta fusese înlocuit d e copist cu „s" (dînşii, în loc d e dînşii, ş-au în loc de s-au, să-ş în loc d e să-s, ş-ar în loc d e s-ar), f ă r ă a le m e n ţ i o n a în a p a r a t u l critic. A m f ă c u t acelaşi lucru cu „ş" c a r e îl înlocuieşte p e „s", t r a n scriind (alesesă, fusesă, pusesă, în loc de aleşesă, fuşesă, puşesă, c u m copiase g r ă m ă t i c u l . î n celelalte cazuri, m a i r a r întîlnite, a m p r o c e d a t a s t f e l : „ j " , c a r e îl substituie p e „z", a fost înlocuit cu f o r m a

151.

n o r m a l ă : tălpiz, zorbă, Zosen, d a r a fost r e d a t ă în subsol f o r m a rebarb a t i v ă a originalului (tălpij, jorbâ, Jos'en). A m s c r i s . d e asemeni, ogrăjo(a}ra, ăăjdi, d a r a m m e n ţ i n u t î n t r e v a r i a n t e f o r m a originală (ogrăzo(ayra, dăzdi). D i f t o n g a r e a i n u t i l ă a lui „ e " final a m a r ă t a t - o p r i n „e". I n ceea ce p r i v e ş t e t r a n s f o r m a r e a în „e" deschis a lui „ea", specifică imperfectului verbelor din graiul moldovenesc şi în general din graiurile nordice, aceasta a fost r e s p e c t a t ă . A m transcris, deci: merge, Şede, tăie, vene. A m r e d a t întocmai şi p e „e" f i n a l întîlnit la substantivele feminine de declinarea a Il'I-a a r t i c u l a t e : bucurie, hătmănie, împărăţie, nevoe, numele de locuri, t o t feminine, t e r m i n a t e 111 „ ă " : Cameniţă, Nicoriţă, Obluciţă, Suceavă, p r e c u m şi cuvintele: acele, aceste, atunce. Cît priveşte n e d i f t o n g a r e a lui „o" d i n s u b s t a n t i v e c a : codă, dobitoce, morte, omini, n e - a m î n g ă d u i t să o rezolvăm p r i n aşezarea vocalei „ a " între p a r a n t e z e unghiulare, p e de o p a r t e r e d î n d p a r t i c u l a r i t a t e a grafică întocmai, p e de a l t a facilitind lectura celor i n t e r e s a ţ i exclusiv de c o n ţ i n u t u l operei neculcene: co(a~)ăă, dobito(a~)ce, mo(a~)rte, o^a^mini. A m r e s p e c t a t g r u p u l vocalic „eia" din c u v i n t e c a : osteneială, steiaguri, s u b s t i t u i t diftongului „ea". mazileiască,

A m p ă s t r a t d u b l a r e a lui „1" f i n a l nearticulat, des î n t î l n i t ă : cuprinşii, leşinaţii, oştii, toţii, A b s e n ţ a lui „i" final din formele a r t i c u l a t e a m completat-o utilizînd croşetele: bani(i), boeri(i}, maziliei), turciei"). Vocala finală „ă", a b s e n t ă în n u m e r o a s e cuvinte, a m t a t - o de asemeni cu a j u t o r u l p a r a n t e z e l o r u n g h i u l a r e întorcîndu-s{a}, învăţatur^ă}, s(ă}, toat(ă), treacift). compleafar(ăy,

A m transcris, f ă r ă nici o eliminare, g r u p u l d e consoane „sş" întîlnit m a i ales în p r i m a p a r t e a manuscrisului, în c u v i n t e c a : bărbătesşte, cresştini, domnesşti. E s t e o p a r t i c u l a r i t a t e f o n e t i c ă m a i r a r î n t î l n i t ă în t e x t e l e n o a s t r e vechi şi a m socotit obligatorie r e d a r e a ei întocmai. Moldovenescul dzealo s , m a i r a r întîlnit decît în alte manuscrise, a fost, evident, copiat ca a t a r e : ciredzi, dzile, dzise, grumadzi, şedzut. In sfîrşit, „ u " final a fost transcris n u m a i a t u n c i cînd este prez e n t ca s e m n grafic d i s t i n c t : fiindu, gîndindu, mărsu, ştiindu, răspunsu. N - a m r e d a t niciodată semnul moale k d e la sfîrşitul cuvintelor p r i n „ u " . î n c o m p l e t a r e a t e x t u l u i n e - a m folosit de p a r a n t e z e u n g h i u l a r e O . î n cazul paginilor d a t o r a t e copistului B, aceste p a r a n t e z e sînt d e s t u l d e n u m e r o a s e . P a r a n t e z e l e d r e p t e [ ] exclud t e x t u l d e prisos (foarte r a r întîlnit). A i a utilizat l e m a ] p e n t r u m a r c a r e a deosebirilor esenţiale d i n t r e t e x t u l de b a z ă şi v a r i a n t e .

152.

Pentru a după uzanţele r e c t o şi verso unei pagini şi

u ş u r a c o m p a r a r e a t e x t u l u i manuscris cu cel tipărit, întocmirii ediţiilor critice, a m r e d a t marginal filele ale manuscrisului. O linie verticală indică sfîrşitul începutul celei u r m ă t o a r e .

î n a p a r a t u l critic au fost r e d a t e detaliile paleografice şi fonetice n u m a i p e n t r u manuscrisele B (53) şi C (254); din celelalte manuscrise a u fost r e ţ i n u t e n u m a i deosebirile t e x t u a l e , inclusiv cele care privesc succesiunea diferită a cuvintelor d i n fraze. P e n t r u a reduce din apar a t u l critic, anevoios şi de alcătuit, d a r şi de u r m ă r i t , a m subliniat adeseori în c a d r u l aceleiaşi f r a z e din v a r i a n t e deosebirile t e x t u a l e d i n t r e două manuscrise a p r o p i a t e şi t e x t u l de bază, aşezîndu-le între p a r a n t e z e unghiulare. S i t u a ţ i a este des întîlnită m a i ales la m a n u scrisele M şi P, R î n d u r i l e a u fost s e p a r a t e p r i n d o u ă linii oblice: j j , iar cuvintele aceluiaşi rînd p r i n t r - o linie: J . R e d ă m , încă o d a t ă , lista manuscriselor folosite şi a simbolurilor acestora, p r e c u m şi succesiunea lor în v a r i a n t e : Ms. 253 = A; 53 = B; 254 = C ; 112 = D; 252 = E; 114 = G; 3416 = V; Arh. St. I a ş i 1733 = M; Bibi. N a ţ . P a r i s 1 = P . E d i ţ i a se încheie cu u n Glosar, p e c a r e l-am conceput cît mai larg cu p u t i n ţ ă , d a r t o t u ş i p e n t r u categorii d e cititori deprinşi cu lexicul limbii r o m â n e vechi. S p e r ă m că Indicele de persoane, p r e c u m şi cel geografic, vor sluji la l ă m u r i r e a u n o r p a s a j e m a i obscure. A m încerca o reală şi î n d r e p t ă ţ i t ă satisfacţie d a c ă s t r ă d a n i a n o a s t r ă a r fi folositoare cît m a i m u l t o r specialişti şi cît m a i m u l t o r iubitori ai vechii l i t e r a t u r i r o m â n e ş t i . G. Ş.

LETOPISEŢUL ŢĂRII MOLDOVEI
DE LA DABIJA-VODĂ PÎNĂ LA A DOUA DOMNIE A LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT
ŞI

O SAMĂ DE CUVINTE

<predoslovie>

«s. 53, ' Acest p ă m î n t al Moldovii n-au fost aşezat de demult '•2T de oameni, să fie fost t r ă i t într-însul cu pace, ce în cîteva rînduri au fost şi pustiiu. Decii p e n t r u aceia n u să află 5 letopiseţe scrisă de p ă m i n t e n i vechi. Ce de la o vreme, de la descălecatul lui Dragoş-vodă, tîrziu, s-au apucat Urechi vornicul de au scris din istoriile a doi istorici leşeşti. Şi l-au scris p î n ă la domniîa lui Aron-vodă. Apoi au mai făcut d u p ă Ureche vornicul şi un Simion 10 dascaî, şi un Misail călugărul, şi un E v s t r a t i e logofătul, şi iar l-au scris, cit au scris Ureche vornicul, pînă la Aronvodă. N u m a i aceştiia, poate-fi, au fost oameni neînvăţaţi, de n-au citit bine la istorii, că au defăimat pre moldoveni, scriind că sînt din tîlhari. P e n t r u aceasta dară 15 nimenea din scrisorile lor, nici cele ce ar fi fost adevărate, auzite s a u văzute a lor, n u Ie p o t oamenii crede. I a r ă p r e u r m a acestora s-au a p u c a t dumnealui Miron Costin, vel-logofăt, de au făcut un letopisăţu. Şi cit n-au p u t u t istovi Miron logofătul l-au istovit fiiu-său, Nicolai 20 Costin, biv-vel-logofăt, şi l-au scris di-nceputul lumii, a r ă t î n d cine au t r ă i t pre acest p ă m î n t , cu m ă r t u r i i a istorici streini. Şi l-au scris p î n ă la Dragoş-vodă, şi de la Dragoş-vodă l-au scris di pe izvodul lui Ureche vornicul p î n ă la Aron-vodă. I n s ă mult l-au mai înpodobit, mai 25 frumos, şi Miron logofătul şi fiiu-său Nicolai Costin. I a r mai înnainte n u să m a i găseşte scris de Miron sau de fiiu-său Nicolai, Poate-fi, de or fi şi scrise de Nicolai logofătul, dar or fi poate-fi tăinuite, şi p î n ă acum la ivală n-au eşit.
2 după aşezat ad. de u n feliu C/ lipseşte d e d e m u l t C// 5 lipseşte scrisă Cjj 6 lipseşte descălecatul iui C j j 7 Ureche Cj d e au scris] a scrie C/ istoriile] letopiseţele Cjj 81-ati] a u C ( j 9 Grigorie Ureche Cjj 10 dascalul Cjj 11 l-au] a u Cj după vornicul ad. iară Cjj 20 lipseşte biv Cjj 21 după a r ă t î n d ad. niamurile, cine din ce strămoşi sînt şi C/ cu] t o t cu Cjj 24 î m p o d o b i t Cj lipseşte m a i f r u m o s Cjj 25 după Costin ad. ogofătul. Şi l-au scris pînă la D a b i j e a - v o d ă Cjj 26 după Miron ad. logofătul Cj sau] nici Cjj 27 P o a t e de or şi fi scris Cjj 28 lipseşte p o a t e - f i C/ şi] că Cjj

157.

Iară de la Dabijîa-vodâ înnainte îndemnatu-s-au şi Ion Neculcă,/biv-vel-vornic de Ţara de Sus, a scrie întru pomenirea domnilor. însă p î n ă la Duca-vodă cel bătrîn l-au scris di pe neşte izvoade ce au aflat la unii şi alţii 5 şi din auzitele celor bătrîni boiari; iară de Ia Duca-vodă cel b ă t r î n înnainte, p î n ă unde s-a videa, la domniîa lui lon-vodă Mavrocordat, nici de pre un izvod a nemărui, ce au scris sîngur, dintru a sa ştiinţă, cît s-au tîmplat de au fost în viiaţa sa. Nu i-au mai trebuit istoric strein 10 să citiască şi să scrie, că au fost scrisă în inima sa. Decii v ă poftescu, cetitorilor, pre unde ar fi greşit condeiul mieu, să priimiţi, să nu gîndiţi că doară pre voia cuiva sau în pizma cuiva, ce, precum s-au tîmplat, cu adevăr s-au scris. Doar niscaiva văleaturi a anilor de 15 s-or fi greşit, iară celelalte întru adevăr s-au scris. Mai socotit-au şi din letopisăţul Iui Evstratie log<o>fătul şi a lui Simion dascalului şi a lui Misail călugărului n & t e cuvinte cîteva, de n u li-au lăsat să nu le scrie, ce li-au scris, măcar că dumnealui Miron logofătul şi cu 20 Nicolai fiiu-său n u .li-au scris, şi-i ocăreşte. Şi să cade să-i ocărască, undă face că sînt moldovenii din tîlhari. Bine face că -i ocăreşte şi zice că sînt basne. Iar pentru D u m b r a v a Roşiîe, cum că au arat-o Bogdan-vodă cu leşii, Miron logofătul au lăsat de n-au scris. Dar ac6îa 25 zicu să nu fie basnă. Şi pentru niamul Movileştilor, şi cum li s-au numit acest nume, dintru Ştefan-vodâ cel Bun, Mogliila, iar nu-i basnă. Şi altele multe n-or fi ştiut istoricii streini, ca să le pomeniască toate. Decii o samă de istorii mai alese şi noi nu li-am lăsat să n u le scriem./ I. 3T 30 însă nu li-am scris la rîndul lor, ce s-au pus de o parte, înnaintea domniii Dabijii-vodă s-au scris. Ce cine va vrea să le criadă, bine va fi, iar cine nu le va crede, iarăşi f. 3

1 lipseşte I a r ă C/ E v s t r a t i e D a b i j e a - v o d ă C/ lipseşte î n n a i n t e C// 2 biv-vel-vornic d e Ţ a r a d e Sus] v o r n i c u l Cj î n t r u ] p e n t r u Cjj 3 lipseşte d o m n i l o r . I n s ă Cjj 5 i a r Cjj 6 u n d e C/ l a d o m n i î a lui l o n - v o d ă ] p î n ă l a a d o a o d o m n i e a l u i C o s t a n t i n - v o d ă Cjj 1 d i p e Cjj 8 a u ] l - a u Cjj 10 scrise Cj In] î n t r u Cjj î 1 v ă p o f t i m Cj u n d 6 Cj a r şi greşit c o n d e i u l m i e u ] a r f i v r e o greşalâ Cjj 14 v l e a t u r i Cjj 15 iar Cjj 16 l o g o f ă t u l Cjj 17 c ă l u g ă r u l Cjj 19 m ă c a r î Cjj 20 după o e ă r ă ş t e ad. p e n t r u a c e a s t a Cjj 2 2 b a s n e ] m i n c i u n i C / / 23 lipseşte c u m C// 2 4 — 2 5 cu l€şii, şi a u l ă s a t Miron l o g o f ă t u l d e n - a u scris, a c e i a n u - i b a s n ă . Cjj 25 Movileştilor Cjj 2,6—27 acest n u m e Moghila, d e n t r u Ş t e f a n - v o d ă cel B u n şi Vitiaz, i a r n u - i b a s n ă C// 2 8 p o m e n i a s c ă ] scrie C// 29 istorii] l u c r u r i C j lipseşte m a i C/ al6sîe Cj lipseşte şi noi Cj l i - a m ] li-au Cj scrie Cjj 30 l i - a m ] s - a u Cj p u s ] scris C / / 3 1 lipseşte s-au scris Cjj 32 i a r ă ş Cjj

158.

bine va f i ; cine cui a îi va fi voia, aşa va face. Că mulţi istorici streini, de alte ţări, n u le ştiu toate cîte să fac într-alt p ă m î n t u . Tot mai bine ştiu cei de locu, decît cei streini; însă ce să face în viiaţa lor, iară n u în dekmgate 5 vremi, iar istoriile celi văchi m a i bine le ştiu istoricii, că Ie au scrisă, iară n u auzite. Deci, fraţilor cetitorilor, cu cît v ă viţi î n d e m n a a ceti p r e acest letopisăţu mai m u l t , cu a t i t a veţi şti a v ă feri de primejdii şi veţi fi mai î n v ă ţ a ţ i a dare răspunsuri la 10 sfaturi, ori de taină, ori de oştire, ori de voroave, la domni şi la noroade de cinste./

2 de pintr-alte Cjj 3 p ă m î n t Cjj 4 iar Cj în] întru C/ îndelungate Cjj 5 lipsesti istoriile Cj le ştiu mai bine Cjj 6 scrise C/ lipseşte iară Cjj 7 Decii C/ v e ţ i Cjj' § m a i mult pre acest lfetopiseţu Cjj 10 oştire Cjj 11 cinste Cjj

<0 SAMĂ DE CUVINTE)

ms. 53, 0 samă de cuvinte ce sînt auzite din om în om, 189 de oameni vechi şi bâirîni, şi în letopisăţu nu sînt scrise, ce s-au scris aicea, după domniîa lui Ştefăni5 ţă-vodă, înaintea domniii Dabijii-vodă. Decii cine va ceti şi le va crede, bine va ji, iară cine nu le va crede, iară va f i bine ; cine precum îi va f i voia aşîa va face.jl

ms. 254. I . Z a c i < a l o ) 1. D r a g o ş - v o d ă , a ş a p o v e s t e s c u o a m e n i i I• c u m că, d a c ă au descălecat Ţ a r a Moldovii, au descălecat 10 t î r g u l S i r ă t i u l u i . Ş i i - a u f o s t s c a o n u l d o m n i i ( i ) s a l e a c o l o . Ş i a u f ă c u t z a m c ă , c e t a t e d e p ă m î n t , şi î n z a m c ă c a s e d o m n e ş t i şi l î n g ă z a m c ă b i s e r i c ă d e p i i a t r ă . Şi h r a m u l b i s e r i c i i i a s t e S f ( î ) n t a T r o i ţ e , c a r £ şi p î n ă a s t ă z i i a s t e şi să s l u j a ş t e s f î n t a l i t u r g h i e . I a r d o a m n a lui D r a g o ş - v o d ă , 15 a ş a p o v e s t e s c u o a m e n i i a c e i d e l o c u , d e l a t î r g u l S i r £ t i u l u i , c u m s ă f i e f o s t d e I â g e s a s c ă . Ş i a u f ă c u t şi i a o biserică de piatră, săsască, mai depărtişor de la zamcă, s p r e t î r g u , c ă r i î a b i s e r i c i s ă s e ş t i îi s t a z i d u r i l e şi p î n ă î n zioa d e a s t ă z i . Şi a ş a d o m n u l D r a g o ş - v o d ă d u m i n i c i l e şi 20 l a s ă r b ă t o r i m e r g e a l a b i s e r i c a c e a c r e ş t i n i a s c ă , c a r e e r a

2 — 5 O samă de cuvinte ce DU sînt scrise în Idtopisăţ, ce numai din OM in om s-au aurit, care s-au scris innaintea D// 2— 6 ( f . 230) O s a m l de cuvinte ce nu sînt scrise in letopiseţ, ce numai din om în om s-au auzit. Deci cine le va crede Gj (f 76 v ) Sfîrşitul Iui Ştefan-vodă. Aice am însâmnat o samă de cuvinte ce s-au auzit din om în om, din oamenii cei vechi, de demult (ad. marginalCine va ceti şi (ad. marginal B, E ) le va crăde. bine va fi B, E// 2 sint auzite] s-au auzit C II 3 lipseşte de oameni vechi ţi băttîni C/ letopiseţe C// 4 lipseşte ce C// lipseşte aicea, după domniîa ... Dabijii-vodă C// 5—6 Şi cine la va cr6de, bine va fi C//6 iar C, D, E, G// 7 iar bine va fi C, iarăşi bine va fi G/ iarăşi D, iar E/ precum] cum C/y 8 —r. 10 din p. urm. figurează numai în ms. C (f. 177 r - v ), E ({. 4 6 v ) şi ms. 1664 de la Arhivele Statului — la$i (f. 32); cu îngăduinţa .teu putea socoti ţi ms. B (f. -Mr-T) din tîndul acestora // 8 - 2 0 litsesc D, G// 161

fi>t

de dînsul zidită şi doamna iarăşi mergea la biserica cea săsască, care era de dînsa zidită. Mai aflat u -s -au şi o biserică de lemnu, făcută iarăş de Dragoş, la Volovăţ, lîngă episcopie Rădăuţilor, pre care biserică o au m u t a t 5 .dintru aceLioca. Ştfifan-vodâ ceL.Run la m ă n ă s t i r e , la Pnftia. Şi y^stP foraTr|ul kig&fc" Vovedâîie. Şi au zidit —ŞfSfâîi-vodâ la Volovăţu alfS.' / biserica, de piatră,™ vr&d ca să facă evlaviîa mănăstirii Putnii, ca să să chieme aceia întîi, fiind acea biserică mai de demult decît alte 10 mănăstiri a lui Alexandru-vodă cel Mare. // m s S3 - , II. (1) Ştefan-vodă cel Bun, luund domniîa Moldovii, •. 1 8 9 şi viind turcii în zilele lui să triacă în Moldova, la Galaţi, i-au b ă t u t foarte rău pre turci şi au luat şi Cetatea Albă şi Chiliîa de la turci. Apoi mai pe urmă iar li-au luat 15 turcii aceste doao cetăţi. Şi în cîteva rînduri s-au b ă t u t Ştefian-vodă cu turcii. Iar cînd s-au b ă t u t la Războîeni, atuncea s-au aşezat turcii cu Ştefan-vodă. Şi li-au dat hotar şi olat Bugiacul şi au făcut pace. Şi turcii apoi au adus tătarî din Crîm şi i-au aşezat în Bugiac, carii stau 20 şi p î n ă astăzi, precum au aşezat şi la Hotin lipcani. I I I . (2) Ştefan-vodă cel Bun multe războaie au b ă t u t . Şi aşla să aude din oameni vechi şi bătrîni, că, cîte razboai au b ă t u t , atîte mănăstiri cu biserici au făcut. IV. (3) Ştefan-vodă cel Bun, cînd s-au apucat să Iacă 25 mănăstirea Putna, au tras cu arcul Ştefan-vodă dintr-un vîrvu de munte ce iaste lîngă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgiata, acolo au făcut prestolul, în oltariu.

i — 27 lipsesc D, G// 11—18 Ştefan-vodă cel B u n ; fiind d o m n u , a u l u a t Cetatea Albă şi Chilie de la turci şi li-au ţ i n u t . Şi s-au b ă t u t în cîteva r î n d u r i cu turcii, p r e c u m scrie letopisăţul. Apoi, m a i pre urmă, iar li-au l u a t turcii aceste doao c e t ă ţ i , Chiliîa şi Cetatea Albă, de la Ş t e f a n - v o d ă . Şi a t u n c e a s-au aşezat cu Ş t e f a n - v o d ă şi Ştefan-vodă încă li-au d a t h o t a r C/ <f. 7 6 v — 7 7 ) Ştefan-vodă cel Busj, fiind d o m n u au l u a t C e t a t e a Albă şi Chilie de la t u r c i şi li-au ţ i n u t . Şi s-au b ă t u t în cîteva rînduri cu turcii, p r e c u m scrie letopisăţul. Iar apoi, p r e urmă, iar li-au l u a t turcii aceste doao cetăţi, Chiliîa şi C e t a t e a Albă, de l a Ştefan-vodă. A t u n c e a s-au aşezat turcii cu Ş t e f a n - v o d ă şi Ştefan-vodă încă li-au d a t h o t a r E / / 20 p r e c u m au aşezat turcii şi a c u m la H o t i n p r e lipcani C, p r e c u m a u aşezat şi a c u m , în vremile noastre turcii (ad. marginal) la H o t i n lipcani E / / 2 1 2J3C//22 aşa C, E/ să aude] să v o r b e ş t e E/ lipseşte din oameni vechi şi b ă t r î n i E / lipseşte vechi şi b ă t r î n i Cj războaie C, E / / 2 3 cu] şi Cjj 24 lipseşte 3. Ştefan-vodă cel Bum Cj lipseşte cel B u n E/ cînd] Şi cînd Cj s-au a p u c a t să facă] a u f ă c u t // 26 vîrfu C m u n t e înnoit (ad. marginal) E/ ad. marginal- acolo avi făcut m ă n ă s t i r e a Cjj 2 / prestolul, în oltariu] m ă n ă s t i r e a Cj în oltariul bisericii E / / 7

162.

Şi iaste m u l t locu de u n d e au t r a s p î n ă îs m ă n ă s t i r i . P u s - a u şi pre trii boerenaşi de au tras, pre v ă t a v u l de copii şi p r e doi copii din casă. Decii u n d e au căzut săgiata f. 1S9V v ă t a v u l u i de copii au făcut p o a r t a , iar und6 au căzut / să5 g i a t a unui copil din casă au făcut clopotniţa. Iar un copil din casă zicu să fie întrecut pe Ştefan-vodă şi să-i fie căzut săgiata într-un deluşel ce să chiamă Sion, ce iaste lîngă m ă n ă s t i r e . Şi iaste s ă m n u un stîlpu de piiatră. Şi zic să-i fie t ă i a t capul acolo. Dar î n t r u adevăr n u să ştie, 10 n u m a i oamenii aşia povestescu. Fost-au şi bis6ricuce de lemnu î n t r u acel deluşel şi s-au răsipit, fiind de lemnu. Şi aşîa au fost făcut mănăstirea de f r u m o a s ( ă ) , tot cu aur poleită, zugrăvala m a i m u l t aur decît zugrăvală, şi p r e dinlăuntru şi pre denafară, şi acoperită cu p l n m b u . 15 Şi zicu călugării să fie fost făcut şi sfeşnicile cele mari şi cele mici şi policandru şi hora t o t prisne de argint, şi pe u r m ă sa li fie luat un d o m n u şi să fie făcut alteli de spije, care li-am apucat şi noi. I a r strîcîndu-s<ă) un clopot m a r e la m ă n ă s t i r e şi făcînd călugării clopotul a 20 doa oară, au p u s aceste t o a t e ce scriu m a i sus în clopot, ca să fie m a i mare. (4) Lăsat-au Ştefan-vodă cel B u n la mănăstirea Putna, d u p ă m o a r t e a lui, arcul lui şi un p ă h â r , ce vorbiiă" cStlu-* gării la m ă n ă s t i r e că iaste de iaspis, ce era în chipul m a r 25 murii albe şi al farfurii<i>, ca să fie î n t r u pomenir6 la sfînta mănăstire. Şi arcul l-au fost trăgînd cu vîrtej. Şi

1 — 26 lipsesc D, G// 1 de u n d e a u t r a s Ştefan-vodă cu arcul E/ în] la E// 2 boerenaşi d e a lui C, E / t r a s cu arceli E / p r e un v ă t a v C, pre un vătaf E / / 3— 14 Şi BH copil, din casă zic să fie î n t r e c u t pre Ştefan-vodă şi zicu că i-au t ă i a t a c e l u i a capul. Şi a u p u s un stîlpu d e p i i a t r ă întru acel locu u n d e au căzut săgiata, într-un deluşel ce iaste lîngă m ă n ă s t i r e a ce să chiamă Sion. I a r a a l t u i a , a v ă t a v u l u i d e copii, a u c ă z u t [acum] u n d e iaste clopotniţa acum. I a r a a l t u i copil din casă a u căzut u n d e iaste a c u m p o a r t a . Şi aşa au fost f ă c u t m ă n ă s t i r e a d e f r u m o a s ă , t o t cu a u r zugrăvită, şi p r e d i n l ă u n t r u şi p r e d e n a f a r ă , şi o a u acoperit cu p l u m b u Cj ( J . . l T ~ Y y Şi u n d e a u căzut săgiata v ă t a f u l u i de copii au f ă c u t c l o p o t n i ţ a ; iar a u n u i copil din c a s < ă ) a u căzut săgiata u n d e a u f ă c u t p o a r t a , iar a a l t u i copil din cas{ă> dzicu să fie î n t r e c u t p r e Ştefan-vodă şi zicu să-i fie t ă i a t capul aceluia. Şi au p u s şi u n stîlpu de p i i a t r ă î n t r u acel locu u n d e au căzut săgiata, într-un deluşel ce iaste lîngă mănăstire, ce să chiamă Sion, care să pomeneşte şi astăzi. Şi a ş a a u fost f ă c u t m ă n ă s t i r e a de f r u m o a s ( ă ) , t o t cu a u r zugrăvită şi acoperită cu plumb u E / / 15—21 lipseşte Şi zicu călugării... ca să fie m a i mare C, E / / 22 — 26 Lăsat-au Ş t e f a n - v o d ă cel B u n arcul lui şi u n p ă h a r l a m ă n ă s t i r e a P u t n a , î n t r u pomenire. Şi p a h a r u l să p o m e n i î a că iaste d e p i i a t r a ce să chiamă iaspis şi era în chipul m a r i n a r i i albe şi a f a r f u r i e i ) . Şi arcul Cjj 22 — 23 cel Bun la m o a r t e a sa arcul lui şi u n p ă h a r E / / 2 3 ce] care E / / 2 4 ce era] fiind E / / 2 4 — 25 ad. marginal ce era ... al. farfm-ii(i) B / / 25 — 26 lipseşte ca să fie ... m ă n ă s t i r e E / /

183.

la vremea lui Costantin Cantemir-vodă, fiind răscoale, au vinit nişte cazaci cu Ieşi, cu moldoveni joi miri, vrîrid ca să jecuiască ce ari găsi în m ă n ă s t i r i . Decii fiind un , t u r n u cu b u n ă tarife, n u p u t e a să jecuiască. Decii au zis 13 călugărilor să dea turnul, că n u vor lua a mănăstirii / neinică. I a r . călugării, necrezind, n u vrea să dea turnul. Iar acei cazaci cu Ieşi şi cu moldoveni î n d a t ă cu aprinsu ^ m ă n ă s t i r e a ; /iar călugării, văzind că a p r i n d mănăstirea, î n d a t ă au dat turnul. Atuncea, îndată, avînd puşci de 10 apă, acei căzaci, Ieşi şi moldoveni au stînsu focul. Decii atuncea au jecuit tot din t u r n u ce au fost a boiari şi a neguţitori, iar a mănăstirii n-au luat nemică, f ă r ă n u m a i arcul lui Ştefan-vodă. Iar p ă h a r u l au fost p î n ă la a triîa domniîe a lui Mihai Racoviţă-vodă. Şi scoţindu-1 din 15 t u r n u un egumen, p r e anum<£JMisail Cliisiliţă, şi v r î n d să să făliască, au b ă u t la m a s ă cu acel p a h a r a lui Ştefan1 — 16 lipsesc D, G//1 fiind răscoali C] fiind vrăme de riepace E//2— r . 3 din p . u r m . a a v M t nfeşte căzaci. Şi fiind m u l t ă avere într-un t u r n u la mănăstirea u n d e era arciţl şi păharul lui Ştefan-vodă şi a mănăstirii odoarăli bisericii şi multă avere a mulţi boieri şi neguţitori şi oameni, şi neputînd ca să Ia acea avere, fiind t u r n u l cu bună ţările, au adeverit cu giurămînt că nu vor luoa a mănăstirii nemică, n u m a i să âeşchiză turnul să-l d e a ; iar nedînda-1, vor aprinde mănăstirea. Şi vrînd acei căzaci şi joimiri ca să aprinză mănăstirea şi t o a t e chiliile ce era înlăuntrul mănăstirii, au datu călugării turnul pre mîna cazacilor şi au p r ă d a t şi au jecuit t o t ce au fost în t u r n u , boerescu şi neguţitorescu şi omenescu. I a r a mănăstirii n-au l u a t nemică, f ă r ă n u m a i arcul lui Ştefan-vodă cel Bun, carele îl lăsasă la mănăstirea sa, J P u t n a j J n t r u pomenirea luiş. Iar păharul au fost la mănăstire de au t r ă i t pînă Ia a triîa domniîe a lui Mihai-vodă Racoviţă, pînă în anul 7234 ( = 1726). Şi a t u n c e a un egumen, fiind cu neşte slugi boereşti, zlotaşi, la masă şezind, a u scos şi păharul lui Ştefan-vodă ca si-1 vază. Şi bînd cu acel pahar şi fiindu beţi, ca neşte oameni de nemică au stricat un lucru de minune, ca acela C/ rau vinit neşte căzaci şi cu joimiri moldoveni. Şi fiind într-un t u r n u unde îera odoarăle bisericii, a mănăstirii Putnii, şi arcul lui Ştefan-vodă şi păharul şi era şi a altora avere, a boiari şi a neguţitori şi a oameni, şi neputînd ca să Ia averea aceia, din t u r n u l accla, fiind t u r n u l cu tărie, au zis că nu vor lua a mănăstirii nemică, numai să deşchiză turnul, sâ-1 d e a ; iar nedîndu-1 turnul, vor aprinde acoperemîntul mănăstirii. Şi vrînd acei joimiri ca să aprinză mănăstirea, au d a t călugării turnul. Şi au p r ă d a t cazacii şi joimirii t p t şi au jecuit "ce au fost în t u r n u , boerescu şi neguţitorescu şi omenescu. I a r a mănăstirii u - a u luat nemică, fără numai au l u a t arcul lui Ştefan-vodă cel Bun, carele îl lăsase la mănăstirea sa, să fie întru pomenirea luişi. 5. Iar păharul au fost la mănăstire pînă la a triîa domnie, a lui Io Mihai Racoviţă voevoda, la anul 7234. Şi atuncea bînd u n egumen la masă, a n u m e Misail Chisăliţă, f i i ^ n d ) om de nemică, cu nişte ciocoi, slugi boereşti, ce era zlotaşi, şi fiind beţi, ca nişte oameni de nemică a u stricat un lucru de minune ca acela, domnescu. E//

/ i.

164.

vodă, cu nişte slugi boereşti, ce era zlotaşi. Şi, b î n d m u l t cu acel p a h a r , s-au î n b ă t a t . Şi, fiind beţi, a u - s t r i c a t un , lucru scumpu domnescu şi de m i n u n e , ca acela. V (5) Ş t e f a n - v o d ă cel Bun, bătîndu-1 turcii la Răz5 boîeni, au m ă r s u să între în Cetatea Niamţului. Şi fiind m u m ă - s a în cetate, n u l-au lăsat să între şi i-au zis că pasirea în cuibul său piiare. Ce să s<ă> d u c ă în sus, să strîngă oaste, că izbînda va fi a lui. Şi aşea, pe c u v î n t u l mîne-sa, s-au dus în sus şi au strînsu oaste. 10 (6) I a r ă î n p ă r a t u l turcescu au vinit cu t o a t ă p u t e r e a lui la Cetatea Niamţului. Şi au suit puşcile deasupra unui m u n t e pre despre Moldova. Şi au înccput a b a t e Cetatea N i a m ţ u l u i foarte tare. I a r p r e aceia v r e m e era un n i a m ţ u închis în cetate. Şi, v ă z i n d că b a t cetatea, au zis păzi15 torilor să spue m u m e i lui Ş t e f a n - v o d ă să-î sloboadă de la închisoare,, din t e m n i ţ ă , p r e dînsul, că el va m î n t u i cetat e a de acel greu. Decii, slobozindu-1 p r e acel n i a m ţ u de la închisoare, s-au şi a p u c a t acel n i a m ţ u de au î n d r e p t a t puşcile din c e t a t e asupra turcilor, u n d e sta acolo în m u n t e 20 de avea nevoie c e t a t e a . Şi au şi lovit în g u r a unii puşci turceşti, de au sfărmat-o. Şi au început a b a t e în corturile f. 190" turcilor, cît şi b o l d u l de la cortul / î n p a r a t u l u i l-au sîarm a t . Decii n - a u m a i p u t u t sta turcii î n t r u acel vîrvu de m u n t e , de u n d e avea cetatca nevoie, ce n u m a i li-au 25 c ă u t a t a să da în l a t u r i de la acel locu. (7) I a r ă Ştefan-vodă, m e r g î n d de la Cetatea Niamţului în sus p r e Moldova, au m ă r s u p e la Voroneţ, u n d e trăiîa u n p ă r i n t e sihastru, pre a n u m e D a n iii. Şi b ă t î n d Ş t e f a n - v o d ă în uşia sihastrului, să-i descuie, au răspunsu

> - _< l 1 isc D, Gjj 4 5]6 E/ P r e Ştefan C, E / / 5 mersu Cjj 5—6 fiindu maică-sa în ( e a N i a m ţ u l u i Cjj 6 ad. marginal în c e t a t e B// 5—7 au purces turcii şi a u mersu de la RftzDOîeni l a C e t a t e a N i a m ţ u l u i să îa cetatea. I a r mărgînd Ştefan-vodă să intre m C e t a t e a N i a m ţ u l u i şi fiind maică-sa în cetate, n u l-au lăsat să între. în c.ftate si i-au zis că pasirea 'E/j 7 piere E / / 8 aşa C, E / pre C, E / / 9 maică-sa C, E / / iO 6]7 E / după turcescu ad. soltan Mehmet E / / 1 1 — 1 3 . Şi a u s u i t puşcile deaa p r a cf tatii, suind puşcile p r e dincoaci, p r e despre Moldova. Şi a u fost bătînd f tdtea iie. ,C // 11—12 u n u i m u n t e , d e a s u p r a Cetăţii N i a m ţ u l u i , suind puşcile o r e dmcoaci, p r e despre Moldova. E / / 1 3 lipseşte f o a r t e E / / 13 era]au fost Cj ea Î atg-t lai u n n i a m ţ u Cjj 14 în Cetatea N i a m ţ u l u i C, E / b a t e CIj 15 s p u î e C , .E// 16 Up te de l a închisoare C, E / cetate C / / 19 lipseşte în m u n t e C // 20 n'evoe C ;/ 21 f a r m a t C// 23 v î r f u d e m u n t e E]locu Cjj 24 d e u n d e avea nevoie cetatea Cjj 25 de îa d i n t r u C // 26 7]8 E // 27 lipseşte p r e Moldova, au mărsu C, lipseşte Moldova. a u mărsu p e E / Voroneţu E // 29 lipseşte Ştefan-vodă C, E / uşa C, £ / >i> iste <a descuie C, E //

165.

sihastrul să aştepte Ştefan-vodă a f a r ă p î n ă ş-a istovi ruga. Şi d u p ă ce ş-au istovit sihastrul ruga, l-au thieroar în chilie pre Ştefan-vodă. Şi s-au ispoveduit Ştefan-vodă r m la dînsul. Şi au întrebat Ştefan-vodă p r e sihastru ce 5 v a m a i face, că n u p o a t e să să mai b a t ă cu turcii; inchin a - v â ţ a r a Ia turci, au b a ? I a r sihastrul au zis sa a u © închine, că războiul iaste a lui. Numai, d u p ă ce va izbîndi, sa faca o m ă n ă s t i r i acolo, în numele Sfîntului Gheorghie, ... să fie h r a m u l bisericii. Decii au şi purces Ştefan v o d ă în 10 sus pe la Cernăuţi şi p r e la H o t i n şi au strînsu oastea, feliuri de feliuri de oameni. Şi au purces în gios. Iar turcii, . înţălegînd că va să vie Ştefan-vodă cu oaste în gios, au i lăsat şi ei Cetatea Niamţului de a o mai b a t e şi au început a fugi spre D u n ă r e a . Iar Ştefan-vodă au început a-i - 15 goni în u r m ă şi a-i bate, p î n ă i-au trecut de Dunăre. Şi întorcîndu-s<ă> înapoi Ştefan-vodă, s-au apucat de a u făcut mănăstirea Voroneţul. Şi au p u s h r a m u l bisericii Sfîntul Gheorghie. VI (8) Ştefan-vodă cel Bun, cînd s-au b ă t u t cu B r o i t . 20 ungurul, precum zicu unii la Caşen, iar letopisăţul scrie că s-au t ă t u t la Schela pe Siretiu, au fost căzut calul cu Ştefan-vodă în războiu. I a r ă un Purice aprodul i-au dat calul lui. Şi nu p u t e a în g r a b ă încăleca. Ştefan-vodă, fiind om mieu. Şi au zis Purice a p r o d u l : „Doamne, eu • W1 25 m ă voi face o moviliţă, / şi vino de te sui pe mine şi

1 — 25 îipsesc D, G// 2 chemat E / / 3 lipseşte Ştefan-vodă 2 C, E / / 4 la dînsul, la s i h a s t r u E.// 5 va]a C / că nu m a i poate E / ad. marginal că nu p o a t e să să m a i b a t ă cu turcii B / ş i închina-o-a C, î n c h i n a - o - a E // 6 i-au zisC //7 va] a CJJ 8 —9acolo, î n t r u slava lui Dumnezeu şi h r a m u l bisericii să fie S f ( î ) n t u l , marele mucenic Gheorghie E / în numele Sfîntului Gheorghie, să fie h r a m u l bisericii] şi să-i pue h r a m u l Svîatii Gheorghie C // 10 lipseşte în sus C, E / pre C / oaste C, E // 11 j o s E / / 1 2 v i î e CJJ 11 —12 I a r turcii a t u n c e a s-au fost suit pînă la Suceavă, p r e c u m scrie Ifetopisăţul. I a r înţălegînd E // 12 lipseşte cu oaste C j j 13 eijîei C / lipseşte d e C/./ 12— 14 în jos, au lăsat şi iei cetăţile a le m a i b a t e şi au purces spre D u n ă r e d e •s-au dus. I a r E / / 15 lipseşte de E / / 17 făcut]zidit C, E / Voroneţul, î n t r u slava l u t Dumnezeu şi î n t r u cinstea slăvitului, marelui m u c e n i c Gheorghie, p u r t ă t o r i u l •de b i r u i n ţ ă . E / / 17—18 Şi h r a m u l bisericii au p u s S f < î ) n t u l Gheorghie C Jj 19 •8]9 E JJ 19—22 H r o i t u n g u r u l la Şcheîa p e Siretu, iar alţii zicu că au a v u t războiu Ştefan-vodă cu H r o i t u n g u r u l la Caşen, a t u n c e a au fost căzut Ştefan-vodă •de p r e cal gios, in războiu E / / 2 0 lipseşte precum zicu unii CJJ 20 — 2 1 lipseşte i a r letopisăţul ... pe Siretiu CJJ 22 I a r C, E / Purece C / / 2 4 a u zis acel P u r e c e E / Pureci C JJ 25 eu m-oi face C, D / vin' C, E / suie C, sue E / pre C, E / /

166.

încalecă". Şi s-au suit pe dînsul Ştefan-vodă şi au încălecat pre cal. Şi atuncea au zis Ştefan-vodă: „Sărace Purece, de oi scăpa eu şi t u , atuncea ţi-i schimba numeli, din • , Purice, Movilă". Şi au dat Dumnezeu şi au scăpat amîn5 doi. Şi l-au şi făcut boiar, armaş mare, p r e Purece. Şi dintru acel Pureci aprodul s-au t r a s niamul. Movileştilor, - de au agiunsu de au fost şi domni dintru acel niam. D a r şi aprozii atuncea n u era din oameni proşti, cum stnt acum, ce era tot ficiori de boiari. Şi p o r t u l l o r : era înbră10 caţi cu şarvanale, cu cabaniţe. Aşea trebuia şi acum să să afle slugi, să slujască stăpînului, şi stăpînul să miluiască p r e slugă aşea. V I I (9) Cînd au aşezat pace Ştefan-vodă cel Bun cu leşii, fiind Ion T ă u t u l logofăt mare, l-au trimis sol la 15 Ieşi. Şi au dăruit craiul leşescu Tăutului aceste sate la margine: Cîmpul Lungu rusăscu, Putila, Răstoaceli, Vijniţa, Ispasul, Miliîa, Vilavcea, Carapciul, Zamostiia, Vascăuţii, Voloca. Toate aceste li-au dăruit craiul leşescu Tăutului logofătului. Şi au p u s h o t a r apa Cirimuşul, 20 î n t r u o duminică diminiaţa. V I I I (10) Ştefan-vodă cel Bun, vrînd să m a r g ă la biserică întru o duminică diminiaţa, la liturghie, în tîrgu în Vasluiu, şi eşind în polimari la curţile domneşti ce era făcute de dînsul, au auzit un glas mare de om strigînd 25 să aducă boii la plug. Şi miiîndu-s<ă> ce om iaste acela să are duminica, şi î n d a t ă au trimis în toate părţile, ca să-1 găsască p r e acel om, să-1 aducă la dînsul. Şi l-au aflat pre om în sus, pre apa Vasluiului, cale de p a t r u l. 191V ceasuri, arînd la o movilă ce s<ă> chiiamă / acum Movila
1—29 lipsesc 15, G // 1 p r e C , E / s - a u suit Ştefan-vodă p r e dînsul E / lipseşte Ştefan-vodă C // 3 repetă şi t u C, E // 4 Purece C // 5 — 6 Şi l-au şi făcut Ştefanv o d ă p r e Purece boiariu, a r m a ş mare. Şi i-au schimbat numeli d e i-au dzis din Purece, Movilă. Şi d i n t r u E / boiariu, a r m a ş m a r e , pre Pureci aprodul şi i-au s c h i m b a t n u m e l i de i-au zis din Purece, Movilă. Şi a u d a t Dumnezeu şi d e n t r u Purece aprodul C // 7 a j u n s u C / a j u n s u unii şi d o m n i E / lipseşte de ă u fost C / d e n t r u C / după n i a m ai. p r e c u m scrie letopisăţul E // 10 lipseşte cu şarvanale C / şarvanâle E / cabaniţă C / Aşa C, E / lipseşte şi a c u m C, E // 12 aşa C, E // 13 9] 10 E / lipseşte cel B u n C, E // 14 lipseşte I o n C / după trimis ad. Ştefan-vodă p r e T ă u t u l logofătul C / / 15 d ă r u i t u C / T ă u t u l u i logofătului E // 16 după margine ad. din h o t a r u l leşescu E / Răstoacele C // 17 Vilavce C, E / / 18 T o a t e aceste sate ce sînt l a ţ i n u t u l Cernăuţilor le-au d ă r u i t C, E // 19 după logofătului ad. din h o t a r u l leşescu E // 21 10] l i E // 22 întru o zi C // 2 1 - 2 3 să meargă într-o zi, duminică, la biserică în tîrgu în Vasluiu E // 22 lipseşte la liturghie C//23 lipseşte şi C //23—24 în polimari casălor domneşti, în sală, a u auzit E / curţile] casăle C / lipseşte ce era f ă c a t e d e dînsul C // 25 mirîndu-să Ştefan-vodă E // 26 t r i i m i s C / / 28 după Vasluiului ad. în sus C// 29 să chiamă C//

167.

l u i Purcel. C a p e acel om încă îl chiema Purcel. Şi docîndu-1 pre acel om la Ştefan-vodă, l-au î n t r e b a t Ştefanv o d ă : el au strigat aşîa tare, şi p e n t r u ce ară duminica? E l au zis că au strigat el, să aducă boii la plug, şi a r ă 5 duminica, că iaste om sărac, şi într-alte zile n-au v r u t frate-său să-i dea plugul, şi acum duminica i-au d a t . Decii Ştefan-vodă au luat plugul fratelui celui bogat şi l-au dat fratelui celui săracu, să fie a lui. I X (11) Ştefan-vodă cel Bun şi cu fiiul său Bogdan10 vodă, de multe ori au a v u t războaie cu Mşii. Şi multe robii au făcut în Ţara Leşască, cît au p u s pe Mşi în plug de au şi arat cu dînşii, de au sămînat ghindă, de au făcut d u m b r ă v i p e n t r u pomenire, ca să nu s<ă> mai acolisască de Moldova: D u m b r a v a Rosiîe la Botăseni si Dumbrava J } 3 15 Roşiie la Cotnari şi D u m b r a v a Roşiie mai gios de R o m a n . Şi leşii încă nu tăgăduescu, că scrie şi în cronica, în letopisăţul lor. N u m a i m ă mier de Miron logofătul cum au acoperit acest lucru de n u l-au scris. Şi aşia vorbăscu oamenii, că, cînd au fost arînd cu dînşii, cu. l&ii, i-au 20 fost înpungînd cu strămurările, ca pre boi, să tragă. I a r ei să ruga să nu-i înpungă, ce să-i b a t ă cu biciuşcile; iar cînd îi bătea cu biciuşcile, ei să ruga să-i înpungă. X (12) Cînd au m u r i t Ştefan-vodă cel Bun, au lăsat cuvînt fiiului său, lui Bogdan-vodă, să închine ţ a r a la 25 turci, iar n u la alte niamuri, căci niamul turcilor sînt mai înţălepţi şi m a i puternici, că el n u o va p u t e a ţinea ţ a r a , cu sabiia, ca dînsul. X I (1) D u p ă ce au luat Bogdan-vodă domniîa, au şi triimis p r e T ă u t u l logofătul sol la turci, cînd au închi1—27 lipsesc D,C// 1 pre C / ducînd C, E / / 2 lipseşte Ştefan-vodă 2 C, E / / 3— ^ a ş a t a r e d e dimineaţă să a d u c ă boii la plug, şi C,E// 4 El] Şi acel om E / / 6 să-i dea plugul să-ş are şi întru acîa duminică i-au d a t plugul să-ş are C, să-i dea plugul să-ş are şi acum, duminica, i-au d a t plugul să-ş are E // 7 a f r a t e l u i C, E II 9 11] 12 E / lipseste cel B u n C, E / fiiu-său C, E // 10 a u a v u t războaie] s-au, b ă t u t C, E / m u l t ă robiîe C, E // 11 p r e C, E / / 1 2 a r a t u C / / 1 2 - 1 3 ad. marginal de a u făcut d u m b r ă v i p e n t r u pomenire B // 14 Botâşeani C, E / lipseşte şi C // 15 Cotnariu, C, E / lipseşte şi C / mai]din E / m a i gios d e R o m a n ] la R o m a n din gios C // 16 nu tăgăduescu aceasta C / lipseşte în letopisăţul C, E // 17 lipseşte m ă mier de C / cum de a u E / lipseşte cum C // 18 aşa C, E / vorbescu C]zic E // 19 lipseşte că C / arîndu C / lipseşte cu dînşii C, E / / 2 0 î m p u n gîndu C / p e E / / 21 ei]îei C, 16şii E / / 22 cînd] dacă E / î m p u n g ă cu străm u r ă < r i ) l i E / / 23 12] 13 E, lipseşte C / I a r ă cînd C / lipseşte cel B u n C / / 2 6 - 2 7 căci el, Bogdan-vodă, nu v a putea să ţiîe ţ a r a ca dînsul, cu sabiîa E / n u v a p u t e a C / ţinea] să ţiîe C / / 28 1] 12 C / I a r ă d u p ă ce C / / 2 8 —29 D u p ă ce a u l u a t domniîa Bogdan-vodă, ficiorul lui ( s i n G ) Ştefan-vodă cel B u n , d u p ă î n v ă ţ ă t u r a tătînes-ău a u şi trimişi D,G// 28 — r. 7 din p . u r m . lipsesc E / / 29 cînd] şi cînd Cj) •

168.

nat, ţara la turci. Şi aşea vorbăscu oamenii, că l-au p u s viziriul de au şezut înaintea viziriului p r e m ă c a t , şi n-au I. 192 fost a v î n d mestei la n ă d r a g i ; / că, trăgîndu-i cibotile, n u m a i cu colţuni au fost încălţat. Şi dîndu-i cahfe, n u 5 ştiîa cum o va bea. Şi au început a închina: „Să trăiască î n p ă r a t u l şi viziriul!" Şi închinînd, au sorbit felegianul, ca a l t ă b ă u t u r ă . X I I (1) Cînd au p u s ţara întîi domnu pre Petr<u>vodă Rareş, el n u era acasă, ce să tîmplase cu măjile lui 10 la Gălaţi, la peşte. Şi au triimis boiarii şi mitropolitul haine scumpe domneşti şi carîtă domniască cu slujitori, unde l-ari întimpina, să-1 aducă mai în g r a b ă la scaon, să-1 puie domnu. Decii el, î n t o r c î n d u - s ( ă ) de la Gălaţi, au fost agiunsu la Docolina, de au mas acolo cu zece cară, 15 cîte cu şase boi carul, pline de peşte. Şi piste n o a p t e au visat un vis, p r e c u m dialul cel di cela p a r t e de Bîrlad şi dialul cel di-ncoaci era de aur, cu d u m b r ă v i cu totul. Şi tot sălta, giuca şi să pleca, să închina lui Rareş. Şi deşteptîndu-s<ă> din somnu diminiaţa, au spus visul 20 argaţilor săi, celor ce era la cară. Iar argaţii au zis: „Bun vis ai visat, giupîne, că cum om sosi la Iaşi şi la Suceavă, cum om vinde peştile tot". Şi au şi îngiugat carăle diminiaţa. Şi au purces P e t r < u ) - v o d ă înainte carălor. Şi 25 cînd s-au pogorît în vadul Docoli(ni>i, l-au şi întimpinat
1 lipseşte Ş i C , D , G/ Aşa să povesteşte din oameni, că D,G/ Aşa C / / 2 v e z i r i u l G/îrmai n t e a C,D/ veziriului G/ pe D , G / / 3 avîndu D / mestii Cj lipseşte la nădragi C,G, lipseşte la n ă d r a g i ; că D/ câ]şi C, ce G/ cibotili D, cibotele G j j 4 au fost încălţat n u m a i cu colţ u n i C, I>, a u fost încălţat n u m a i cu colţuni şi cu obele G / cahve C, D jj 5 cum să o bea C]eum a soirbi. Ce au închinat D, G // 6 veziriul G / după sorbit ad. au b ă u t C / feligianul, C jj 1 după b ă u t u r ă ad. şi, frigîndu-s<ă>, a u zvîrlit felegianul d e s-au stricat, G / / 8 —9 lipsesc D, G / / 8 Alte cuvinte ce s-au auzit din om în o m şi în letopisăţu nu sînt scrise < 1 92 v —93 v > E / 1] 13 C, 4 E/ lipseşte întîi C, E jj 9 după tîmplasîe ad. cu cîteva cară C, după tîmplase ad. dus E//10 lipseşte la peşte C, E jj 11 lipseşte scumpe C jj 12 şi unde C / la scaonul domnescu, la Suceavă, să-1 puie C, la scaonul domnescu E // 13 — 14 la Gălaţi cu carăle, a u fost agiunsu la vad la Docolina, pre Bîrlad, din gios d e tîrgul Vasluiului şi au fost m a s C // 13—15 la Gălaţi cu carăli cu peşte, au fost agiunsu la v a d la Docolina, p r e a p a Bîrladului, din gios de Vasluiu şi a u m a s acolo cu cîteva cară pline de p6şte E // 15 şasîe C / lipseşte carul C/ preste E / Ş i mîind acolo la acel locu, preste n o a p t e C // 16 di]din E j j 16—18 cel di-ncoaci d e Bîrlad, amîndoao dialurile, cu d u m b r ă v i cu t o t să lâcîa de a u r . Şi t o t giuca şi sălta şi să pleca şi să închina spre P e t r ( u ) - v o d ă Rareş C, E // 19 după deşteptîndu-s<ă> ad. Petr<u>-vodă E / lipseşte din somnu C, E / după diaiiniaţa ad. Petr<u>-vodă R a r e ş C jj 19 — 20 au spus visul slugilor şi argaţilor lui ce era la cară C // 20 lipseşte celor ce era la cară E jj argaţiijslugile ş i argaţii C jj 21 o m ] v o m E jj 22 lipseşte c u m C, E j după t o t ad. b i n e C, E jj 24 înnaintea C // 24 — 1 Ş i 2 îndată l-au î n t i m p i n a t oaste în v a d u l Docolinii şi a u început a i să închina C, E j j

169.

gloata, şi au început a i să închina şi a-1 înbrăca cu haine domneşti. Iar el s-au zimbit a rîde şi au zis că „de m u l t a ş t e p t a m eu u n a ca aceasta să-mi vie". Şi cînd au purces de acolo, argaţii lui au zis: „Dar n o i ce om face, 5 doamne, cu carăle cu p e ş t i l e " ? " Iar el au zis: „Să fie carăle cu peşte, cu boi cu tot, a voastre. Şi viniţi d u p ă mine, să vă fac cărţi de scutială, să n u daţi nemică în zilele mâle".f f- 192V X I I I (2) Petr<u>-vodă Rareş, fugînd pin tîrg pin Piiatră, şi gonindu-1 pietrenii, l-au fost agiungînd uri 10 popă. Şi au t r a s Pet:r<u)-vodă înapoi în p o p ă cu arcul şi l-au lovit cu săgiata în oblîncul şelii. Şi i-au zis: „ î n toarce-te, popo, înapoi, nu-ţi lăsa liturghie nesfîrşită". Iar după ce au vinit Petr<u)-vodă domnu cu a doa domniîe, au scos ochii popii şi pietrenilor acelor ce l-au gonit 15 şi li-au făcut şi blăstăm, afurisaniie. X I V (3) P e t r < u ) - v o d ă Rareş, cînd era închis in cetatea Ciceului în Ţara Unguriască, avea nevoie de nemţi şi de unguri. Iar fiind doamna lui sirboaică, de niam u l Despoţilor, f a t ă lui Despot crai, au scris o carte sir20 bască la înpăratul turcescu şi la viziriul, cu rugăminte. Şi au slobozit cartea pre o feriastră gios din cetate. Şt au î n v ă ţ a t pre o slugă a lor, sirbu, ce avea, să să ducă cu cartea la Poartă, la viziriul. Şi mergînd sluga aceia Ia Poartă, a lui Petr<u)-vodă, au scris viziriul la [unguri să-I sloboadă 25 pre Petr<u)-vodă. Şi d u p ă ce l-au slobozit, s-au dus la Poartă.

1 — 26 lipsesc D, G // 2 el] Petr<u}-vodă E // 3 a ş t e p t a m ] a m a ş t e p t a t C j vile C, E Ij5 el] P e t r < u ) - v o d ă C, E / au]li-au C // 6 peştile C // 7 făcu C // 8 2] 14 C, 5 E / tîrgu C, E j j 9 a j u n g î n d C//10 cu arcul îrmapoi şi a u lovit in oblîncul şelii pre popă C / lipseşte înapoi în p o p ă E // 11 lipseşte cu săgiata E / d u p ă şelii ad, p r e popă E / Şi a u zis P e t r < u ) - v o d ă C //12 nu-ţi lăsa slujba, liturghiia E j după liturghie ad. s l u j b a singură C jj 13 P e t r ( u ) - v o d ă d o m n u cu domniîa al doilea rînd E / / 14 după domniîe ad. al doilea rînd C // 15 şi li-au f ă c u t afurisanie de i-au b l ă s t ă m a t E / şi afurisenie de i-au b l ă s t ă m a t C // 16 3115 C, 6 E / Cînd era închis P e t r ( u ) - v o d ă Rareş în C, E // 17 Ciciului C / lipseşte în Ţ a r a Unguriască C / / 18—20 I a r d o a m n a lui, îa, fiind d e niam sirboaică, f a t ă lui Despot craiul sirbăscu, a u scris C, I a r d o a m n a lui Petr(u^)-vodă era d e niam sirboaică, f a t ă lui Despot craiul sirbăscu şi ştiind carte a u scris sirbeşte cuvinteii la î n p ă r a t u l turcescu şi la viziriul E // 19 repetă au scris C / sirbască] cu slova sirbascâ, cuvinteii sirbeşti C j j 2 1 după cetate ad. preste zidiu C, E / / 22 lor]lui E / lipseşte cu cartea C, E // 23 după P o a r t ă 1 ad. la Ţarigrad C // 23 — 24 sluga aceia a lui P e t r ( u ) - v o d ă la P o a r t ă , şi dînd c a r t e a la viziriul, au scris viziriul C, sluga ac€îa a lui Petr<(u)-vodă la P o a r t ă cu cartea, a u scris viziriul E / / 2 5 — - 2 6 s-au d u s P e t r < u ) - v o d ă la P o a r t ă la Ţarigrad C //

'(4)

I a r ă d u p ă ce s-au dus Petr<u)-vodă la Poartă» Uşea vorbăscu oamenii, ca au grăit viziriul înpăratului să-1 iarte şi să-1 puie iar domnu în Moldova. Iar înpăratul au răspunsu că-i giurat, p î n ă n u va trece cu calul preste •5 dînsul, să nu-1 lasă. Decii viziriul au zis că-i „pre Msne a p l i n i măriia-ta g i u r ă m î n t u l " . Şi l-au scos la cîmpu şi l-au culcat la p ă m î n t , învălit într-un harariu, şi l-au sărit î n p ă r a t u l de trii ori cu calul. Iar alţii zicu că au şezut s u p t un pod, şi î n p ă r a t u l au trecut de trii ori pe pod. io Decii l-au înbrăcat cu c a f t a n , să fie iarăşi domnu în Molf. 193 do va. Decii cum au slujit / mai p r e u r m ă turcilor, scrie letopisăţul. X V Iliiaş-vodă, ficiorul lui Petr<u>-vodă, d u p ă ce S-au turcit, zic să fie r ă m a s o f a t ă creştină d u p ă moartea 15 lui. Şi au luat-o un grec mare, bogat, vestit la Poartă, a n u m e Scarlat, carele şi sulgeriîa înpărătiască o ţinea ei. Şi cine s-au născut dintru acea fată, mai gios a r a t ă t la rîndul său. X V I Alexa n dru-Vodă Lăpuşnianul, fiind d o m n u , au 20 făcut mănăstirea Slatina. Şi aşîa zicu oamenii că, t r ă i n d u n săhastru acolo şi fiind un paltin, copaciu mare, unde iaste ac mu prestolul în oltariu, videa acel săhastru spre
1 - 1 2 lipesc D, G / / 1 4] 16 C, 7 E / la P o a r t ă Petr<u>-vodă C, E / / 2 aşa < , E/ vorescu C // 4 că-i] că iaste C / n-a trece C / lasă]laste C, E / că-i] că iaste »_, E II t> l-au scos p r e Petr<u>-vodă E // 7 lipseşte învălit C, E // 9 î u p â r a t u l a u txecut p i e acel p o d d e trii ori C, E jj 10 Decii] Şi C / după înbrăcat ad. d u p ă acela C / d u p ă c a f t a n ad. şi l-au p u s C / iarăş C / D u p ă aceia l-au înbrăcat pre Petr(u)>-vodă cu c a f t a a şi l-au p u s să fie E // 11 curn]precum E / scrie letopisăţul] m a i sus s-au scris î n t r ă acest letopisăţu, Sfîrşitul domnii lui P e t r < u ) - v o d ă R a r e s <f. 93 r - v > E II 1 3 - 2 2 lipsesc E / / 13 ante Iliiaş 17 C, 1 D/ Iliiaş v<oe)vod G / fev oral C / P e l r < u > - / o d ă Rareş, C, D, F ă t r u v < o e ) v o d Rareş <f. 2 3 0 ) G // 14 zicu C/ zicu s â - i f i e O/ să fie fost G// 15 luatu-o G// 16 careli D/ sulgerie C, D// 17 m a i j o s C. lipseşte D, G fi 18 după său ad. la domniîa R a d u l u i - v o d â ( v o e v o d G> celui Mare D, G /; 19 ante Alexandru 18 C, 1 D / v<oe>vod G / Lăpuşneanul, fiind d o m n u iii Moldova C / L ă p u ş n i a n u l , în domniîa dintîi, a u zidit m ă n ă s t i r e a D, G / / 2 0 fâcutţzidit C // 20—7 Şi aşa povestescu călugării de l a m ă n ă s t i r e de la Slatina, si alţi oameru b ă t r î n i d e pre acele locuri, că t r ă i n d u n sihastru acolo au fost văz m d u nopţile spre duminicile şi spre sărbători m a r i m u l t e lumini, într-un paltin, copaci mare. Şt i s-au a r ă t a t şi Maica Precistă în vis a celui sihastru şi i-au zis să m a r g ă la Alexandru-vodă să-i zică să facă m ă n ă s t i r e a l a acel locu. Şi mergindu sihastrul la Alexandru-vodă şi spuindu-i aşa, p e zisa acelui sihastru s-1 i îndemn t Alexandru-voda d e a u f ă c u t m ă n ă s t i r e a Slatina. Şi î n t r u acel locu ce a u fost paltinul a u f ă c u t sf<î)ntul prestol în oltariu. Şi a u C, Şi zicu călugării de l a mănăstire de la Slatina şi alţi oameni b ă t r î n i de pre acel locu că, t r ă i n d u n sahastru acolo .... <c<* C ) . Şi mergtnd sihastrul la Alexandru-vodă şi îndemnînd pre Alexandru-voda s-au a p u c a t de a u zidit m ă n ă s t i r e a Slatina. Şi întru acel locu ce au fost paltinul a u zidit prestolul în sfîntul oltariu. Şi au D, G //

171.

duminici şi spre alte zile m a r i multe lumini întru acel p a l t i n la vreme slujbii bisericii. Şi i s-au a r ă t a t Maica Precistă în vis şi i-au zis să m a r g ă la Alexandru-voda, să-i zică să facă mănăstirea. Şi mergînd săhastrul la Alexandru5 vodă, s-au îndemnat Alexandru-vodă de săhastru de au făcut mănăstirea Slatina î n t r u acel loc, u n d e au fost paltinul. Şi au adus şi capul Sfîntului Grigorie B<o)goslov, de stă p î n ă astăzi la sfînta mănăstire la Slatina, ferecat cu argint şi cu pietri scumpe. 10 X V I I începerea lui Despot-vodă cum au fost de au agiunsu de au fost domnu. El n-au fost r u d ă Iui Despot cel Mare, ce au fost slugă lui Despot. Şi m u r i n d Despot, precum zicu unii, la Veneţie, iar alţii zicu că au murit la Rîm, s-au sfătuit cu cele slugi să zică că el iaste nepot 15 lui Despot, şi să î m p a r t ă ei averea a lui Despot şi să-i dea lui toate scrisorili cîte au a v u t Despot cel Mare şi p u ţ i n e din averea lui, iar ceîalaltă avere au înpărţit-o celelalte slugi. Şi aşea, m ă r t u r i s i n d cătră veneţiiam că-i " iaste nepot lui Despot / cel Mare, au crezut veneţiianii 20 că-i iaste nepot lui Despot. Şi n-au luat nemică din averiii Iui Despot veneţiianii, ce t o a t e averili lui Despot cel Mare au înpărţit-o slugile. Iar Despot, ce au zis că-i iaste nepot, au luat n u m a i scrisorili şi hrisovul cel de la Carol, înpăr a t u l nemţăscu, şi cu aceli scrisori au făcut meşterşug 25 de au agiunsu de au fost domnu, p r e c u m scrie letopisăţul,

1—9 lipsesc E // 7 Grigorii D // 8 stă]iaste, D, G, iaste si stă C / la mănăstirea Slatina D, G / lipseşte la 2 C // 10 ante începerea 19 C, 20 E, 1 D // 10 - 11 c u m au fost d e au l u a t domniîa C, D, E, G jj 11 lipseşte El D / r u d ă ] n i a m C, rudenie G, niam, rudenie D// 12 celjcelui D, E , G/ lipseşte ce au fost slugă lui Despot C, D, Gj lui] la E/ Şi] ce D, C, G//13 lipseşte precum zic unii C, E/ Veneţiîa C, D j j 13 — 14 lipseşte iar alţii zicu că a u m u r i t la Rîm, C, E / / 14 sfătuit el E / c61e]celelalte E// 13 — 25 zicu să fie m u r i t în R î m . Decii m u r i n d Despot acel Mare, care avea hrisoave de despoticie (despoţie G ) de la înpăratul nemţăscu, şi rămîindu-i oarece avere acelui Despot <Dispot G ) , s-au sfătuit Despot-vodă <v<oe)vod G ) cu celelalte slugi să zică c u m că Despot ( D i s p o t G ) - v o d ă (lipseşte G ) iaste nepot lui Despot acelui Mare, ca să n u le ia averea ce li-au r ă m a s de la stăpînu-său Despot. Decii făcînd aşa meşterşug n-au l u a t veneţiianii sau rîmlenii nemică d i n aveiile l u i Despot <Dispot G ) celui Mare, ce t o a t ă averea ce au a v u t o a u î n p ă r ţ i t slugile, d i n p r e u n ă cu Despot-vodă <v<oe)vod G ) , fiind el slugă l a Despot. N u m a i lui Despot-vodă <v<oe)vod G ) i-au f ă c u t p a r t e m a i p u ţ i n , p e n t r u că Despotvodă a u l u a t hrisovul careli era de la Carol chesariul şi înpăratul nemţăscu şi t o a t e scrisorile lui Despot ( D i s p o t G> celui Mare, f ă c î n d u s ( ă ) el că-i iaste n e p o t ; şi p e n t r u ac6îa a u l u a t el din averile lui m a i puţin. Şi cu acel hrisov şi cu aceli scrisori a u f ă c u t meşterşug d e au a p u c a t domniîa Moldovii. Şi el au fost d e niamul lui d e la ostrovul ce s<ă> chiamă Samuş ( S a m o s G ) sau Critul <Grit G> şi numele lui <era G ) liacov Vasilie, p r e c u m <îl G ) a d e v e r e ş t e şi letopisăţul Moldovii. D, G // 15 ei]xei C / a lui]lui C j j

172.

X V I I I De la a doa -domnie a lui Alexandru-vodă Lăpuşnianul au început - domnii a să aşeza m a i cu temei în scaon în Iaşi. Şi cînd au purces de la P o a r t ă cu a doa domniîe, zicu să-1 fie î n v ă ţ a t turcii să taie boiarii, să-i 5 slăbască; şi pe cuvin t u l viziriului au tăiat a t î t a mul' ţime de boiari. Şi au triimis şi au ales din curteni de ţară, p r e Racoviţăşti şi pre Sturzăşti şi pre Bălşăşti şi p r e alţii ms. 53, mulţi./ f. 109 X I X I a r ă p e n t r u Aron-vodă aşa să povesteşte din io om în om cum fiind el de niâmul lui moldovan de aici din Moldova şi slujind la un mitropolit, anum6 Nicanor, fiindu-i nepot mitropolitului, şi acel mitropolit fiind ctitor la mănăstirea Agapiîa cea veche din dial şi mergea de

i J - . 1 d e ia p. 172 iaste nepot lui Despot, p e n t r u să nu le îa ce a u r ă m a s de la K i nju-său, averea ce rămăseSîe. Şi aşa mărturisind celelalte slugi cătră veneţiiani si | n~Ji l-au şi pîrît că n u le p l ă t e ş t e simbriîa lor. Şi aşa, fâcînd meşterşug, tu rezut veneţiianii că el iaste nepot lui Despot. Şi n-au l u a t nemică din aveiiij c rămăsesîe d e la Despot, ce a u î n p ă r ţ i t slugile t o a t ă averea ce-au r â m a s < i î Despot. I a r l u i Despot-vodă i-au f ă c u t m a i p u ţ i n ă p a r t e din averea ( t a a r ă m a s de la s t ă p î n u - s ă u . N u m a i cît a u l u a t el t o a t e scrisorile ce a u >espot şi hrisovul cel d e despoticie de la Carol, al cinceli chesar al RîŞi apoi cu aceli scrisori a u f ă c u t meşterşug Despot-vodă de a u agiunsu Ui »iJiL în Moldova, p r e c u m scrie letopisăţul m a i sus. ( f . 103 v ) E / / 15 — 25 de I" j 172 şi să-i d e a lui hrisovul ce a v e a d e la p a p a d e R î m şi de la î n p ă r a t u l nemt i H n si alte scrisori t o a t e , cîte a u a v u t D e s p o t cel Mare. Şi temîndu-să slugile că or luoa averea lui Despot, neavînd ficiori, nici alt niam, a u f ă c u t meşterşug şi i a i p u î t p r e Despot, c u m că m u r i n d Despot cel Mare, u n nepot al lui ce au n o u a ' , n u v a s a l e p l ă t i a s c ă simbriîa lor, ce au slujit pre Despot cel Mare. Şi ,icc 1 ad d d t platnic să le plătiască slugilor simbriîa lor, ce a u slujit. Şi crezind /CJ^tiianu, n-au l u a t nemică d i n averile lui Despot celui Mare, iar slugile au m r r f i t i t t o a t ă averea lui Despot celui Mare. I a r hrisovul şi alte scrisori t o a t e ii-dii d a t lui Despot-vodă şi oarece p u ţ i n şi din averea lui Despot. Şi el cu ac61i s i r j ' o r i a u făcut meşterşug de a u agiunsu şi d o m n u în Moldova, p r e c u m scrie şi Ifetopisăţul C II 1—13 lipsesc E // 1 ante D e ' 2 0 C, 1 D / doao D / domniîe C, D / ^vli-xandru C / v ( o e ) v o d G // 2 —3 aşăza m a i bine, m a i cu temei în scaonul domniei r i,^' G II 3 scaonul domniii C, D / Şi cînd a u purces Alex:andru-vodă cu a dou, d o m n i e d e l a Ţ a r i g r a d , d e la P o a r t ă , zic C // 3 — 8 Şi cînd au p u r c e s Alexandra-,voda L ă p u ş n i a n u l cu a doao domniîe ( d o a d o m n i e G ) la Moldova din Ţarig' d de la P o a r t ă , zicu să-1 fie ( f i G ) î n v ă ţ a t turcii, viziriul (veziriul G ) să taîe (xae..G) p r e boiari, să-i slăbască, ca să nu m a i facă amestecături, aducînd oşti i t . t i n e d e p r i n t r - a l t e ţ ă r î ( ţ ă r i G ) p e n t r u domniîa Ţărîi Moldovii. Şi aşa, pre covuitul viziriului, a u t ă i a t a t î t a m u l ţ i m e de boiari de li-au stînsu rtiamurili lor \ t u n c e a a u t r i m i s şi a u ales din curteni, din căpiteniile d e ţ a r ă , din curteni de t a r ă , p r e Cehăneşti, cărora le zic a c u m R a c o v i ţ e ş t i şi p r e Sturzăşti ( S t u r C > si pre Bălşeşti şi p r e alţii m u l ţ i . D, G // 4 boiariijpre boiari C // 5 pre C//..6 Si] Atuncea C j după triimis ad. Alexandru-vodă C / / 7 R a c o v i ţ e ş t i Cj £tijij;e,ti C / B ă l ş e ş t i C / / 9 — 2 5 d i n p, u r m . Aron-vodă, aşa povestescu oamenii, că a u iost slujind la u n mitropolit, p r e n u m e Nicanor, fiindu-i n e p o t . Şi acel mitro-

173.

multe ori mitropolitul acolo lâ mănăstire de[şi] şedea, fiind ctitor. I a r fiind cu dînsul Aron-vodă, de multe ori eşiîa f ă r ă ştirea unchiu-său, mitropolitului, afară la o mănăstioară de călugăriţe, afară din munte, ce era p r e 5 moşiîa mănăstirii, ce să chiamă Hilioara, Acolo eşiîa la plimblare. • Şi aşa eşind Aron-vodă într-un rînd la primblară l a Hilioara şi întoreîndu-s<(ă) la. mănăstire, n u m a i ce s-au tîlnit cu unchiu-său mitropolitul, mergînd şi mitropolitul 10 de la mănăstire la moşiile mănăstirii. Şi tîlnindu--s(ă> la un locu, u n d e iaste drumul tăiat în piiatră cu ciocanul şi văzind Aron-vodă pre unchiu-său, mitropolitul Nicanor,, de frică au fugit drept la dial, pre după o stîncă m a r e de piiatră. Şi după ce au fugit, nu s-au mai întorşii. Ia 15 unchiu-său mitropolitul, ce s-au dus în Ţ a r a Unguriască şi din Ţara Unguriască s-au dus la Ţarigrad. Şi apucîndu-s<a> la oameni m a r i de au slujit si zabăvind acolo cîtăva vremie, apoi au eşit şi domnu în Moldova. Şi acolo unde s-au întimpinat cu mitropolitul f. 109V 20 Nicanor, la / drumul acel tăiat în piiatră cu ciocanul, au p u s de au săpat intru o stîncă de piiatră mare, făcînd şi sămnu de asupra stîncii unde au călcat calul cu piciorul, scriind şi istorie pre stîncă. Care acum, de mulţimea anilor, n u să poate ceti să să înlăliagă cum că au fugit p r e 25 la acel locu în Ţ a r a Unguriască.//
polit. fiindu c t i t o r i a m ă n ă s t i r e a Agapiîa cea veche din dial, care au iost zidită din c e p u t u l l tei de d o a m n a Xliana a u i P e t r < u ) - v o d ă R a r e ş şi p r i n evoinţa acelui m i t r o polit, fiind vechil /ad. marginal}, ce m a i sus s-au scris, Nicanor. Decii mitropolitul Nicanor fiind ctitor la m ă n ă s t i r e a Agapiîa mergea de m u l t e ori de-şi şidea acolo, de zăbăviîa. I a r Aron-vodă, fiind cu unchiu-său m i t r o politul, de multe ori eşiîa afară la primblare, şi fără ştirea mitropolitului, l a o m ă n ă s t i r e de călugăriţe, a f a r ă din m u n t e , ce era pre moşiîa mănăstirii -ce să chiamă Hilioara. Şi aşa, eşind Aron-vodă într-un rînd la primblare şi întorcîndu-să la mănăstire, n u m a i ce s-au întîlnit cu unchiu-său mitropolitul, eşirid şi mitropolitul de la mănăstire, afară, la.moşiile mănăstirii. Şi t î l n i n d u - s ă ' l a u n locu, u n d e iaste d r u m u l t ă i a t cu ciocanul şi văzînd Aron-vodă p r e mitropolitul Nicanor, pre unchiu-său, de frică au fugit drept la dial, p r e d u p ă o stîncă -mare d e p i a t r ă . Şi d u p ă ce au fugit, n u s-au m a i întorsu la unchiu-său mitropolitul, ce s-au "dus în Ţ a r a Unguriască şi din Ţ a r a Unguriască s-au d u s la Ţ a r i g r a d . Şi apueîndu-să la oameni m a r i d e au slujit şi zăbăvind acolo cîtăva v r e m e , s-au t î m p l a t de au eşit d o m n u în Moldova. Şi d u p ă ce a,u vinit în Moldova, acolo u n d e s-au fost î n t i m p i n a t cu mitropolitul Nicanor, în m u n t e , la d r u m u l acel t ă i a t în p i a t r ă cu ciocanul, a u p u s de a u săpat întru o stîncă d e p i a t r ă mare, şi a u scris istorie p r e c u m au f u g i t p r e la acel locu. Şi p i i a t r a să cunoaşte s ă p a t ă p î n ă în zioa de astăzi. Şi deasupra pietrii încă iaste ocniţă u n d e au călcat calul cu piciorul, de să v a cunoaşte în m u l ţ i a n i C // 1 — 25 lipsesc E // continuă la p. 175 II

174.

ms. 53, f. 193

X X Ieremiia-vodă a u ' f o s t p u s m u l t ă avere la m ă n ă s tire la Suceviţă, într-un beciu supt curţile domneşti. I a r ă d u p ă moartea lui, vinit-au doamna cu ginerii iei * din Ţ a r a Leşască şi au luat acea avere t o a t ă , de s-au dus 5 cu dînsa, de au făcut oaste în Ţara Leşască, şi au vinit în Moldova. Care stau tainele şi p î n ă astăzi deşarte, unde au fost acea avere. X X I Cînd au b ă t u t turcii p r e Gaşpar-vodă la Ţuţora, întorcîndu-s<ă) Ieşii înnapoi, tăiat-au un t ă t a r pre Jol10 covschii, h a t m a n u l leşescu, lîngă Movilău, p r e c u m scrie şi letopisăţul. N u m a i t ă t a r u l n u l-au ştiut că iaste Jolcovschii, h a t m a n u l leşescu. Ce, d u p ă ce l-au omorît, au

Aron-vodă, aşa vorbăscu oamenii b ă t r î n i şi călugării de la m ă n ă s t i r e a Agapiîa că a u fost slujind Aron-vodă la u n mitropolit a n u m e Nicanor, fiindu-i nepot mitropolitului. Şi acel mitropolit fiind ctitor la m ă n ă s t i r e a Agapie cea veche din dial, fiind m ă n ă s t i r e a zidită cu cheltuiala şi agiutoriul doamnii Elenii a lui P e t r { u>-vodă Rareş, care d o a m n a E l e n a au fost f a t ă lui Despot craiului sîrbăscu. Decii cu cheltuiala d o a m n i i Elenii şi p r i n osteniala acelui mitropolit s-a zidit m ă n ă s t i r e a Agapiîa în dial, p r e c u m s-au zis. Şi fiind şi mitropolitul Nicanor ctitor mergea de m u l t e ori la m ă n ă s t i r e de[şi] şidea şi mergea şi nepotusău, . Aron-vodă. Decii Aron-vodă de m u l t e ori eşiîa a f a r ă de la m ă n ă s t i r e la p r i m b l a r e la o m ă n ă s t i o a r ă d e călugăriţă ce era p r e moşiîa mănăstirii, ce s(ă> chiamă Hilioara, a v î n d dragoste cu o călugăriţă t î n ă r ă . Şi aşa, eşind Aron-vodă într-un rînd la primblară la Hilioara şi întorcîndu-s<ă> la m ă n ă s t i r e la Agapiîa în dial, n u m a i ce s-au tîlnit cu unchiu-său, cu mitropolitul Nicanor, mergînd şi mitropolitul a f a r ă la moşiile mănăstirii. Şi s-au tîlnit la un loc u n d e iaste d r u m u l t ă i a t în p i i a t r ă cu ciocanul. Decii mitropolitul să fie b ă t u t p e nepotu-său, Aron-vodă. I a r d u p ă aceîa Aron-vodă s-au d u s în Ţ a r a Unguriască, fugind de la unchiu-său, de la mitropolitul. Şi din Ţ a r a Unguriască s-au d u s Aron-vodă la Ţarigrad şi s-au a p u c a t la oameni m a r i de au slujit. Şi cu v r e m e a u eşit domnii în Moldova. Şi să fie prinsu pre unchiu-său, p r e mitropolitul Nicanor şi să-1 lie f ă c u t h a d î m b u , să-1 fie scopit, căruia mitropolit îi iaste m o r m î n t u l la măi v ^ t i r c în aial. Şi s-au fost sihăstrit l u u n d shimă şi zicîndu-i din schimnicie Nil, care, asia scrie p r e p i i a t r a d i p e m o r m î n t : shimnoje Nil. Iar acolo u n d e s-au tîln i t Aron-vodă cu unchiu-său mitropolitul a u p u s de a u s ă p a t o stîncă m a r e d e piiatră, scriind şi istorie p r e p i a t r ă şi d e a s u p r a stîncii încă a u s ă p a t , ca să s<"a) cunoască, pe u n d e a u fugit. Care acesta semne sînt de să v ă d şi pînă astăzi. Şi sa c h i a m ă acea stîncă d e p i a t r ă , P i i a t r a l u i Aron-î/odă. D < 1 6 r - T ) , G ( f . 230 Y — 23.1) // 24—25 ad. marginal pre la... Unguriască B // 1—12 lipsesc E // 1 ante Ieremiia 22 C / v < o e ) v o d <f. 2 3 1 ) G / avfere D // 2 Suceviţă C / Suceviţă, u n d e a u i o s t zidit cuhne, magheriîe, s u p t D , G // 3 Iar C / lui] Ieremii-vodă C / după iei cut, ce era Ieşi C // 3 —4 I a r d u p ă m o a r t e a Ieremii-vodă ( I e r e m i e i v < o e ) v o d G> şi du.pa ce s-au dus d o a m n a în Ţ a r a Leşască, a u vinit m a i p r e u r m ă d o a m n a şi cu ficiorii şi cu ginerii iei <ei G ) , ce era Ieşi şi a u l u a t D, G / / 4 de] şi C jj 5 în Ţara Leşască, d e a u f ă c u t oaste C / oaste D jj 6 — 7 Care stau taineli unde au test averea şi p î n ă astăzi, d e să cunoaşte u n d e a u fost acea avere ascunsă,. C / Care s t a u tainele u n d e a u fost acea avere ascunsă, d e să cunoaşte şi pînă D, G j j 8 ante Cînd: 23 C, 1 D / v<oe>vod G // 10 p r e h a t m a n u l lâşescu, p . e J o l c o / s c h u C / Jolcovschie G // 11 lipseşte şi C, D, G / letopisăţul Moldovii J \ li t<o)piseţul Moldovei G / iaste el C / lipseşte Jolcovschii D,G// 12 leşescu C , D j j

175.

găsit ceasornicul, în sîn, a e aur cu diiamanturi. Şi aflînd t ă t a r u l că au fost h a t m a n u l leşescu, să fie zis t ă t a r u l acela că n u trebuiaşte să trăiască omul în lume, dacă n u f. 194 v a avea năroc,/ şi să să fie giunghiiat sîngur. 5 X X I I Avînd Radul-vodă o f a t ă clin t r u p u l lui, să fie fugit cu o slugă, eşind pre o feriastră din curţile domneşti din cetatea Hîrlăului. Şi s-au ascunsu în codru. Şi au f ă c u t Radul-vodă n ă v o d de oameni şi au găsit-o la mijlocul codrului, la o f î n t î n ă ce s<ă> c h i i a m ă F î n t î n a Cerbului, 10 lîngă podul de lut. Decii pre slugă l-au omorît, i-au tăiat capul, iar pre dînsa au dat-o la călugărie, de au călugărit-o. X X I I I Radul-vodă făcînd n u n t ă cu fiiul său Alexandruvodă, domnul muntenescu, au luat pre f a t a lui Scarlat celui bogat de la Ţarigrad. Care să pomeneşte într-aît 15 r î n d m a i sus, că au ţ i n u t Scarlat f a t a lui Iliiaş-vodă celui turcit. Şi avînd f a t a lui Scarlat a l b a ţ ă pre un ochiu, n-au a v u t viiaţă b u n ă cu Alexandru-vodă. Şi au trimis Scarlat ferman înpărătescu de ş-au luat f a t a de după Alexandru-vodă, de au dus-o la Ţarigrad, şi au dat-o 20 după un grammatic, a n u m e Mavrocordat. Şi acel Mavrocordat au făcut pre Alexandru Exaporitul, şi Alexandru Exaporitul au făcut pre Nicolai-vodă, şi Nicolae-Vodă au făcut pre Costantin-vodă, c.areli au fost d o m n u aicea la noi în Moldova, în anii de la zidirea lumii 7242< = 25 =1734) careli să t r a g e de pre strămoaşe-sa n i a m din domnii cei vechi moldoveneşti.
1 — 4 lipsesc E / / 1 lipseşte d e a u r C / / 1 — 3 Şi aflînd din sluga lui c u m că acela a u fost Jolcovschii, h a t m a n u l leşescu, să fie zis acel t ă t a r că n u trebuiaşte C, Şi aflîndu-s<ă) din sluga lui c u m că a u fost Jolcovschii, h a t m a n u l lesescu, i a r t ă t a r u l acela să fie zis că n u trebuiaşte D, G // 3 — 4 dacă n-are năroc D, dacă nu a r e noroc G // 4 şi să să fie giunghiiat t ă t a r u l sîngur. Aşa să povesteşte. D, G, lipseşte C // 5—26 lipsesc D, G // 5 Şi aceasta să povesteşte 1 d i n o m în om, că avînd R a d u l - v o d ă o f a t ă <f. 152 v — 153>E / ante A v î n d : 2 4 C / lipseşte R a d u l C // 6 slugă, zugrav C, slugă domniasca ce era zugrav E / lipseşte din curţile domneşti C /,/ 7 lipseşte Şi s-au ascunsu C, E // 8 lipseşte Radul C / şi o a u găsit C, E / la] în C, E // 9 să chiamă C // 10 p r e slugă, pre zugrav C, E f lipseşte i-au t ă i a t capul C // 11 o a u d a t C / lipseşte la călugărie C / iar pre dînsa o a u călugărit E [ a u călugărit C / / 12 ante R a d u l 25 C, 14 E / cu' fiiul său, cu E JJ 13—15 pre f a t a lui Scarlat, care s-au scris m a i sus, la domniîa R a dului-vodă celui Mare, că a u ţ i n u t C / / 14—16 Care acel Scarlat a u ţ i n u t o f a t ă a l u i Iliiaş-vodă, celui ce s-au t u r c i t E // 15 pre f a t a C // 17 triimis C // 19 lipseşte d e a u dus-o la Ţarigrad C // 20 d u p ă Mavrocordat 1 ad. la Ţarigrad C // 2 1 lipseşte Alexandru 2 C, E // 22 Nicolae C, E // 23 Costantin-vodâ Mavrocordat C, E / aici E / / 24 — 26 lipseşte în Moldova... cei vechi moldoveneşti E jj 25 care C // 26 moldoveneşti] a Moldovii C / după Moldovii ad. ulterior Costantinv o d ( ă ) aia f ă c u t p i Alixandru-vod<ă), ci domneşti acmu, let 1783 C //

176.

X X I V Barnovschii-vodă mergînd cu m u l t ă gloată de aicea din ţ a r ă la P o a r t ă , cu m u l ţ i boiari şi mazili şi curteni, f. i94v şi cu di ceiîalalţi mai proşti, şi preoţi şi cu /călugări, şi mergînd pe drum şi poposind şi şezind la masă, au început 5 a s t r ă n u t a Barnovschii-vodă des şi tare. I a r boiarii carii era 1a m a s ă cu Barnovschii-vodă, d u p ă obiceai: „Săn<ă>tos, doamne, şi p e voia mării<i>-tale!" Iar p r e u r m ă , văzind că tot s t r ă n u t ă , un boer să fie zis: „Viermi, doamne". Şi cum i-au zis „viermi, d o a m n e " au şi t ă c u t de s t r ă n u t a t . 10 X X V Cînd i-au t ă i a t capul lui Barnovschii-vodă, calul lui a şi început a sări, cît n-au m a i p u t u t să-1 fie comisul în rnînă. Şi, scăpîndu-1 din mînă, pe loc au căzut de au m u r i t . Şi văzind turcii, m u l t s-au m i r a t şi au zis: „Nevinovat au fost acest om". Şi au cunoscut pre Bar13 novschii-vodă turcii că au fost drept şi s-au căit p e n t r u că l-au t ă i a t . Şi s-au giurat ca să n u m a i taie de acum domnu de Moldova. N u m a i letopisăţul de aceasta n u scrie nimica.. I a r ă oamenii aşîa vorbăscu, că au apucat unii dintru alţii. X X V I Vasilie-vodă, d u p ă ce au luat domniîa de la 20 Ţarigrad, s-au r u g a t viziriului să lasă ţ a r a de bir trii ani, şi al triili anu să dea birul ţării o d a t ă , şi pre turcii pre carii
1—18 lipsesc D , G / / 1 ante Barnovschii: 26 C, 8 E / / 1!—7 Barnovschie-vodă, m e r g î n d l a P o a r t ă cu m u l t ă gloată, p r e c u m m a i sus s-au scris, fiind p e d r u m şi şezind l a m a s ă l a p o p a s cu boiarii, au început Barnovschii-vodă a strănuta, f o a r t e t a r e . Şi boiarii d u p ă obiceai zicea: „Săn<,'ă)tos, doamne, şi pre voia măriit a l i " E <f. 158 v >, P <f. 220 v > // 1 m u l t e gloate C // 1 - 2 de aicea din ţ a r ă ] d e ţară C jj 2 după P o a r t ă ad. la Ţ a r i g r a d p e d r u m C // 2 — 4 lipseşte cu m u l ţ i boiari... şi mergînd p e d r u m şi poposind C // 4 după m a s ă ad. cu boiarii C // 5 s t r ă t u n a B // Barnovschii a s t r ă n u t a des şi t a r e C / I a r ] Şi C // 5—6 lipseşte carii era la m a s ă cu Barnovschii-vodă C // 6 după obiceai ad. zicea C // 7 pre C / lipseşte p r e u r m ă , C,E,Pll8dupâ s t r ă n u t ă a i , a t u n c e a C / boiariu C, bo^ar E, boeriu P / / 10 P o vesteşte-s<ă> şi aceasta din oameni b ă t r î n i cum cînd a u t ă i a t E, P / ante Cînd 11 C / i-au]au C / a]au C, E, P // 11 să-1 m a i ţiîe C, să-1 m a i ţ i e E , să-1 m a i ţii P jj 12 lipseşte comisul în mînă C // 12— 16 Şi scăpîndu-1 din m î n ă comisul, s-au şi slobozit singur şi s-au lovit cu capul d e zidiul c e t ă ţ i i şi î n d a t ă au căzut m o r t calul. Şi a t u n c e a , văzind turcii, m u l t s-au m i r ă t şi a u cunoscut p r e Barnovschiiv o d ă turcii că a u fost o m d r e p t . Şi să fie zis turcii: „Nevinovat au fost acest o m " . Şi s-au căit şi s-au giurat ca să n u m a i taîe C / Şi, scăpîndu-1 din mînă, aşa s-au slobozit sîngur şi s-au lovit cu capul d e zidiul cetăţii şi î n d a t ă au c&zut calul m o r t . Şi a t u n c e a , văzind turcii, m u l t s-au m i r a t şi a u cunoscut pre Barnovschii-vodă turcii că a u fost d r e p t . Şi să fie zis: „ N e v i n o v a t a u fost acest '«ii". Şi s-au căit şi s-au g i u r a t ca să n u m a i t a î e E, P // 17 nemică C, E // 18 I a r E, P / aşa a u a p u c a t u n i i de la alţii din b ă t r î n i a p o v e s t i E, P , a ş a au a p u c a t d e vorbescu unii d i n t r u alţii C. // 19—21 lipsesc E // 19 ante Vasilie 28 C, 1 I) / v < o e ) v o d G / domniîa Moldovii C // 20 veziriul G / lase G // 21 triilea C, 1), treile G / a n D / t o t birul C / t o t birul d e trii ani, şi p r e D, G / ţărîi o d a t ă ] d e acei trii a n i C j lipseşte p r e 2 C, t>, G / or]vor C, D, G //

177.

or avea datorie in ţară să-i scoată, să nu supere oamenii. Şi i-au făcut pre voie viziriul. Şi după ce au vinit el în ţară, la scaonul domniii, contăş cu soboli n-au înbrăcat trii ani, ce numai cu hulpi. Şi pe zi numai o mierţe de 5 pîine să mînca şi doi berbeci şi o ialoviţă la curtea dom: niască. Cheltuială puţin, mai mult de doi galbeni pe zi nu eşiîa. Şi au făcut cărţi de sloboziîe în. t o a t ă ţara. Şi nemică din ţară n-au luat pînă nu s-au plinit trii ani. Numai din desetină şi din mortasipii, din goştină şi din f. 195 10 vamă ce lua, / să chivernisiîa. Iar pînă în trii ani s-au umplut ţara de oameni. Şi au scos atuncea pre ţară fumărit, cîte un leu de casă. Şi au plinit atuncea tustreli birurile, de li-au trimis la P o a r t ă ; şi încă au rămas şi lui Vasilie-vodă o mie de pungi de bani dobîndă. Atuncea 15 au triimis la Poartă poclon, de au mulţămit înpăratului şi viziriului şi altor turci mari, blane de spinări de soboli pentru bine ce au făcut de au aşteptat ţara. Care acest dar n-au fost nici de un folos ţărîi, că au rămas obiceai de dă ţara baraiamlîc de atuncea încoace, in toţi anii. 20 De mirat lucru iaste că au fost domnu strein şi nu au fost grabnic la lăcomiîe. X X V I I Tot atuncea, cînd au vinit Vasilie-vodă în scaon,. era nişte joimiri moldoveni în Ţara Leşască şi prăda în multe rînduri ţara aceasta a Moldovii. Decii Vasilie25 vodă scriîa la Ieşi să poroncească oamenilor săi celor de oaste să nu strice Ţara Moldovii. Iară leşii să mîntmîa
1 — 26 lipsesc E // 2 voe G / vezuuul G / venit G ; / 2 — 4 au vinit el în scaonul domnii, trii a m contăş cu blane de soooli n-au î m b r ă c a t , ce n u m a i cu blane d e hulpi C / au vinit el în scaonul domnu. trii a m contăş cu blane de samur n-a.u înbrăcat, ce n u m a i cu blane de hulpi I j . O- // 4 rmertă G. G // 5 ht>seşte să C / p i m e şi doi berbeci şi o îalovrta rmnca la curtea cea d o m m a s c a P , G // 6 Şi cheltuială C l lipseşte pe zi C // 7 slobozii C, D, slobozie G // 9 lipseşte si C, D. G. / inortasipiie G. D. mortasipie G / lipseşte si 2 C // 10 luoa CJ piră G / / l î î n p l u t G / p e Li, G // 12 tustreli birurile]aceli trii biruri C // 13 triimis D / şi încă x-ati m a i r ă m a s C, D, G // 14 v ( o e ) v o d G // 15 după triimis ad. Vasilie-vodă C / trimis D, t r u m e s G / / 16 veziriului G / soboliJsamur D. s a m u r i G // 17 au]i-a.u J ) , G / ţ a r a de bir C, D, G // 18 nici de u n folos n-au fost G. D, G / lipseşte ţărîi C. D, G / că a u r ă m a s ţ a r a cu obiceai de d a u baraiamlîc C, D, G // 19 lipseşte încoace C / ani » JJ 20 mierat Cil 21 lăcomie G // 22 ante T o t 29 C, 2 D / după a t u n c e a ad. pre acea v r e m e C / Vasilu v ( o e ) v o d m scaonul domniei G / în scaonul dommit C, D jl 23 neste C J joimiri, slujitori moldoveni T> j moldoveni] slujitori G / / 24 Moldovei G / Vasilu D jj 24 — 26 lipseşte Vasilie-vodă scriîa... sa m i n t u n a G il 25—26 să poroncească acelor joimiri să nu strice Ţ a r a Moldovii C, să pjoronceaseă acelor joimiri să nu strice ţ a r a D // 26 lipseşte Moldovii D / Iar C, JJ / m i n t u i a D jj

175.

de cătră Vasilie-vodă şi zicea că n u sînt Ieşi, ce sînt moldoveni aceia ce p r a d ă . Ce Vasilie-vodă, văzînd că-i dau acel răspunsu de la Mşi, au ales şi el puţintei moldoveni de ai lui şi au strigat în 14fe oameni de oaste, slujitori, 5 şi i-au pornit a p r ă d a în Ţ a r a Leşască. Decii moldovenii cei din Ţara Leşască ce strica şi p r ă d a aicea în ţară,'văzind aşea, au vinit toţi la Vasilie-vodă de s-au închinat. Şi au , început şi iei a p r ă d a în Ţ a r a Leşască. Apoi leşii, văzindu aşîa, au început a scrie cu b ă n a t la Vasilie-vodă, iar io Vasilie-vodă răspunzînd: „Ceiîa ce p r ă d a ţ a r a mea aceiîa f. 195*' p r a d ă şi ţ a r a v o a s t r ă " . Şi / n u au ţinut aicea pre mult aceea gîlceavă, şi s-au aşezat cu leşii Vasilii-vodă, şi pre joimirii aceii'a i-au aşezat la margine slujitori. N u m a i pre doi, ce era m a i căpetenii, neaşezindu~s<ă), i-au omorît. 15 Şi apoi s-au făcut b u n ă pace. X X V I I I La domniîa lui Vasilie-vodă rămăsesîe o beizadea a Radului-vodă, tînăr. Şi au fost a v u t R a d u l v o d a un turcu m a r e priiatin la Poartă. Şi sa ruga acel turcu viziriului totdiauna p e n t r u acel beizadea a Radului-vodă 20 să-1 facă d o m n u în Moldova în locul lui Vasilie-voda. Şi poroncindu viziriul să-1 aducă să-1 facă domnu, au zis că-i pre tînăr, dacă l-au văzut viziriul. Şi au zis turcului să mai aştepte vreo doi, trii ani, şi apoi 1-a face domnu la Moldova. Şi au trimis pre acel turcu la Moldova viziriul 25 cu o triabă, şi să v a d ă şi pre Vasilie-vodă şi ţ a r a cum iaste.. I a r ă Vasilie-vodă oblicisă, p e n t r u acel turcu, că-i iaste nepriiatin şi-i iaste stricată domniîa despre acel turcu. .. Şi au şi răpezif la Gălaţi, şi i-au eşit mulţimea de slujitori înainte, şi la Bîrlad, şi la Vasluiu, şi la Scînteîa, şi la Iaşi 30 încă şi mai m u l ţ i slujitori. Şi la arum. au poroncit, şi i-au eşit m u l ţ i m e de pluguri şi ţ a r ă înainte, de-i videa turcul.
1 - 3 1 hptesy F , G II 1 lipseşte de C / Vasilii D // 2 aceia ce p r a d ă Ţ a r a Moldovii < D / aceiîa I) / Ce]Iar C, D // 4 şi în liafă C, şi în lefe D / lipseşte oameni de oaste, l u j i t o n , C D I ad. marginal de caste B // 5 moldovenii C, D // 6 lipseşte şi prăda. C. I) 116— 7 văzind aşa C, D // 7 aşa C, D // 10 răspunzindu C [după răspurizind ad asa, h a u scris C, D / Cela C / a c e i a C // 12 acea C / Vasilie D / p e C // 13 «ceia C I i-au aşezat Vasilie-vodă D / margine C / N u m a i ] Şi C, D / pre vreo doi C J> </ 14 "ape teniîe C, V // 15 pace D // 16 ante L a 30 C, 3 D / Vasilii C / lipseşte vodă i> II 17 beizade D // 19 t o t d e a u n a D / acel] acea C, D // 20 — 21 repetă să-1 faca a o m n u ui M o l d o v a . . . să-1 aducă B / / 21 poroncindu-i C, poroncind D / ' veziriul D / după a d u c ă ad. să-1 vază C, D // 2 1 — 22 să-1 facă d o m n u ; iar dacă l-au a d u s la viziriul şi l-au v ă z u t , au zis viziriul că-i pre tînăr. Şi a u zis C, D //' 23 UDscte vreo D //*24 la în C, D / Şi au triimis viziriul C, D ' / / 26 oblicis<ă> 1J i! 27 domniîa lui D / / 2 8 Şi auzind că vine, a u şi răpezit D jj 29 înnainte 1 , înnainte D // 31 m u l ţ i m e d e oameni cu pluguri C, D / înnainte C, D //

179.

Şi cum au sosit la gazdă în Iaşi, cum i-au trimis Vasilievodă cinci mii de galbeni de aur. Şi apoi, după ce s-au , înpreoiiat cu Vasilie-vodă, poronca ce au, avut acel turcu îndată au plinit. Şi stînd la vorbă cu turcul, Vasilie-vodă l. 1,96 5 au spus poveste cum / că el ştie ca i-i domniîa stricată despre dînsul. Şi i-au mai dăruit şi atuncea la purces cinci mii de galbeni de aur. Şi, după ce au purces turcul pe drum, i-au mai trimis şi alte cinci mii de galbeni de aur. Iar cînd au agiunsu turcul la Ţarigrad, i-au mai dat alte 10 cm ci mu de galbeni de aur, carii s-au făcut preste tot doaozăci de mii de galbeni de aur. Iar d u p ă ce au mărsu turcul Ia viziriul de s-au înpreunat, întrebîndu-1 viziriul de Vasilie-vodă, au început turcul a zice viziriului: „Bine ai nimerit, măriia-ta, de nu ti-ai grăbit să-I mazileşti pre 15 acest domnu harnic şi de triabă şi putincios; că iaste mulţime de oameni în ţara lui, şi de l-ai fi mazilit, s-ar fi făcut mare greşală, că are nişte slujitori mulţi şi ţ a r ă cu putere mare, şi poate s-ar fi hainitu şi ar fi vinit şi el la o peire. Şi acmu el ştie că vei măriia-ta să-1 mazileşti 20 şi să pui domnu pre ficiorul Radului-vodă, şi iaste în grije, Decii, de vii socoti măriia-ta, să faci surgun pre feciorul Radului-vodă, să audă Vasilie-vodă, şi atuncea îi va eşi grije". Decii viziriul îndată au poroncit de I-au făcut surgun, şi s-au tîmplat de au murit ficiorul Radului25 vodă în surgunie. Şi s-au mintuit Vasilie-vodă cu doaozăci de mii de galbeni de aur şi au r ă m a s în pace. Aşea ţin *., , turcii prieteşugul, pentru voia banilor. / ^ | X X I X Vasilie-vodă. aproape de mazilie, au__greşit / j L lui Dumnezeu, că i s-nu întunccat minte spre lăcomiic, / |io de au stricat mănăstirea P u t n a , gîndincl că va găsIlSani, j f. 196 . şin-augăsit. Şi s-au apucat să o facă de nou iarăş, precum
1 — 31 lipsesc', E , G // 1 după sosit ad. t u r c u l O, D / cum. i-au] i-au şi C I> / triimis C, D / 3 lipseşte cu Vasilie-vodă C, D / şi poronca C, D // t Şi stînd Vasilie-vodă ia vorbă cu acel t u r c u C, Şi stînd Vasilie-vodă la vorbă a», .turcul D jj 5 i-au sp\^s C, D j ştiie D / că-i i a s t e ' d o m n i î a C, D // 8 triimis G j după a u r ad. la Qălaţi D // 9 cînd] d u p ă ce C, D / a j u n s u C, D / alte] si alte C. D // 11 mersu C, D. // i 2 înpreonat C, D // 14 nemerit] f ă c u t C / să-1],să D jj 15 h a r n i c u C. D // 16 oameni] om C, D / / 17 neşte C / / 18 h a i n i t C, D / / 19 a c u m C / v e t j v u C, D jj 20 şi vii, să p u i d o m n u în Moldova C / d o m n u în Moldova. D // 21 d e vii] de-i C, D // 22 ficiorul C, D // 24 după s u r g u n ad. pre ficiorul R a d u l m - v o d a € , I> // 25 surguniîe P / Vasilii C // 26 Aşa C, D / / 2 7 priîateşugul C // 28 ante Vasilie 31 C, 4 D / mazilire D / / 29 m i n t e a C, D / / 3 0 stricatlrăsipit D / după b a n i ad. în zidiul bisericii C, D // 31 şi n-au găsit] si r ă s i p m d m ă n ă s t i r e a n-au găsit nemică C / Şi s-au a p u c a t a doa oară D / după facă ad. a doa oara Cil

,180

a u fosţ, şi -nu i-au: a g l u t a t Dumnezeu să o facă. Că au zidit-o -numai din temeliîe din p ă m î n t p î n ă Ia ferestri, : si i-au luat Du mnezeii domniîa. Că s-au sculat Gheorghi Ştefan logofătul cu oaste asupra lui şi l -au scos din domnie. 5 I a r p l u m b u l cu careli au fost acoperită mănăstirea P u t n a l-au luat căzacii lui Tirriuş," a ginerelui <lui> Vasilie-vodă, de I-au. dus la cetat6 la Suceavă, de au făcut glonţuri de puşcă, să apere cetatea Sucevii despre Gheorghie Ştefanvodă. Ce ştiu că a u a p ă r a t - o b i n e ; că s-au osîndit şi Timuş w p e n t r u p r a d a şi jacurile ce au făcut pe Ia sfinteli mănăstiri. Şi ş-au p u s şi el capul de glonţu, precum scrie letopisăţul. Şi pre u r m ă au g ă t i t mănăstirea P u t n a Gheorghie Ştefanvodă, d u p ă ce au luat domniîa, de iaste zidită precum să vede acum. 15 X X X D u p ă ce s-au dus Vasilie-vodă la Poartă, l-au închis turcii. în Edicula. Şi-1 pîiîla domnul muntenescu şi domnul moldovenescu şi Racoţii, craiul ungurescu, şi sta tare asupra lui, să-I omoară înpărăţiîa. Şi giuruîa trii mii de p u n g i de bani. Iar Vasilie-vodă îş pierdus<ă> t o a t ă 20 nedejde de viiaţă. Şi ş-au chiemat t o a t e slugile, cîte avea p r e lîngă dînsul, acolo la Edicula şi ş-au î n p ă r ţ i t t o a t ă avere lor. Şi li-au zis, de a peri, să fie averea aceia a lor, iar de n u v a peri, să i-o dea iarăş înapoi. Şi-ş aştepta numai, ceasul, să vie să-1 omoară. I a r ă atuncea viziriul au chemat 25 p r e t o ţ i paşii ce era la P o a r t a înpărătească şi au sfătuit cu dînşii şi li-au spus cum dăruescu trii mii de pungi de

1 — 26 lipsesc E, G // 1 — 2 Că o au zidit din temelie, din pămînt, numai -pînă C, D,// 4 oaste C, D / domniîe C, I) / după domniîe ad. pre Vasilie-vodă C // 5 care 0 / lipseşte P u t n a Cjj 5 — 7 P u t n a , viind Timuş, ginerele lui Vasilie-vodă, cu căzacii lui, l-au l u a t de l-au dus la cetatea Sucevii D // 6 lui Vasilie-vodă C j j 8 puşci C, D / lipseşte Sucevii D // 9 binejaşa de bine C // 9—11 apărat-o aşîa de bine; că s-au osîndit de ş-au pus şi el capul de glonţu D // 10 lipseşte prada şi C / lipseşte pe la sfinteli mănăstiri C // 11 de g l o n ţ u j i e au perit de glonţu C // 12 Şi] Iar njai D / lipseşte P u t n a C / / 14 după acum ad. pînă astăzi C, D / / 15 ante I a r ă d u p ă ce-, 32 C, 5 D / după vodă ad. la Ţarigrad C | | 15— 16 I a r ă după ce s-au d u ş Vasilie-vodă la Ţarigrad, la Poartă, d u p ă ce l-au scos din domniîe Gheorghie Ştefan, l-au închis turcii pre Vasilie-vodă în Edicula D // 16—17 Şi-1 pîrîla domnul muntenescu pre Vasilie-vodă, şi domnul moldovenescu, şi craiul ungurescu C // 17 Racoţi D // 18 numai să-1 omoară C, D / înpărăţiîa] turcii C, D // 19 Vasilii C, D / pierdusă C // 20 nădejde C / slugile lui pre carii li avea C, slugili lui carii avea D // 21 — 22 toată averea lui ce-au avut, de au dat-o la dînşii. Şi au zis că de v a peri C / lorjslugilor lui D// 22 Şi au zis D/ după peri ad.. el D / acea avere C, lipseşte D // 23 înnapoi C, D / Şi îş aştepta Vasilievodă n u m a i D // 24 ceasul n u m a i C / lipseşte să vie să-1 omoară C / I a r D / I a r viziriul atuncea C / chiemat C // 25 paşii şi agalarii ce sînt la C, paşii şi meghis-tanii ce sînt la D //

181.

i®7

bani, ca să-1 omoară / pre Vasilie-vodă. Şi. toţi au sfătuit să-1 omoară. Numai unul dintre dînşii au zis că mulţi bani sînt, dar la o înpărăţie o liafă nu agiungu bani<(i> şi nu sînt mulţi. Şi acest om poate-fi iaste trebuitoriu, de 5 giuruescu iei atîtea pungi de bani să-1 omoară; că aeest om să cunoaşte că-i harnic. Şi poate să vie o v r e m e să trebuiască şi să slujască înpărăţiii mai mult preţul decît trii mii de pungi de bani, îndzăcit decît giuruescu îei. Şi grăind acel paşîa acel cuvînt, au lăsat toţi dupăcuvmtul 10 lui. Şi l-au ertat înpărăţiîa pre Vasilie-vodă şi l-au slobozit din Edicula. Şi după ac6ia curund era să-1 puie d(?rom. Jar n-au zăbăvit si au murit, XXXI Gheorghie Ştefan-vodă, cînd era bâiâriu, murindu-i gktpîniasa, au rămas văduvoiu. Şi tîlnind ogiupî.15 niasă săracă, frumoasă, tînără, anume Safta., de niamu Boeştilor, au timpinat-o pe drum., mergînd cu rădvanu la Iaşi. Şi au poprit rădvanul cu sila, şi s-au suit fără de voia îei în rădvan, şi au întorsu rădvanul înnapoi, la casa lui. Şi pre urmă au priimit şi îa şi s-au cununat cu dîlrsul, 20 care au agiunsu de au fost şi doamnă. XXXII Gheorghii Ştefan-vodă, cînd era logofăt mare, .au fost şezînd odată în Divan cu toiagul în gură. Iar Jordachi Cantacozino cel bătrîn, vel-vist(iernic): „Ce -zici în fluer, dumneata, logofete?" Iar el au răspimsu: 25 „Zic în fluer, să mi să coboare caprile de la munte, şi nu

1—25 lipsesc G jj 1 — 12 lipsesc E / / 1 lipseşte pre Vasilie-vodă. C, V jj 3 banii .aceste C, aceşti bani D // 4 poate-hi C / iaste u n om trebuitoriu C, B // 5 giuruescu îei a t î ţ e a bani să să o m o a r ă ; şi acest om D / să-1 omoară] să să •omoare C / că]şi C // 6 că-i] că iaste C / viie C / vremîe D // 9 după paşîa ad. ,aşa C j j 10 lipseşte î n p ă r ă ţ i î a p r e Vasilie-vodă C, lipseşte pre Vasilie-vodă B /•/ 11 •din] şi din C / curînd C / era să-1 facă şi d o m n u , să-1 puie C, era să-1 f a c ă ' s ă - l p u i e d o m n u în Moldova D // 12 Iar] Ce C // 13—25 lipsesc D jj 13 ante Gheorghie: .33 C / b o i a r C jj 14 jupîniasă C jj 13—19 [52] Gheorghie Ştefan-vodă, cînd au fost boiar, log<o)făt mare, purcegînd din I a ş i sa m a r g ă l a Buciuleşti şi fiind el vă.duvoi, că-i murisă giupîniasa, a u tîlnit o jupîniasă săracă, t î n ă r ă şi f r u m o a s ă , a n u m e Saîta, de niamul Boeştilor. Şi tîmpinîndu-o p e d r u m , mergînd îa l a I a ş i -cu r ă d v a n u l [şi] a u p o p r i t r ă d v a n u l cu sila şi s-au suit fără de voia îei în r ă d van. Si a-u întorsu r ă d v a n u l înnapoi la casa lui E ( P o v e s t i r i l e cit Gheorghe Ştefan între <f. J 8 6 y ~ 1 8 8 ) , P <f. 2 3 7 y - 2 3 8 v > / / 14 v ă d u v o i C / / 1 4 - 1 7 Şi tîlnind o j u p i m a s ă săracă la Podul Iiioaîa, m6rge la I a ş i şi fiindu acea jupîniasă f r u m o a s ă SJ tînără, a n u m e Safta, de n i a m u l Bofeştilor, a u t î m p i n a t - o mergînd l a I a ş i cu r ă d v a n u l C j j 17 Şi î n d a t ă a u p o p r i t C Jj 19 p e CJJ 20 care C / a j u n s u C j j 2 1 ante Gheorghie: 34 D, 53 E, P / era] a u fost C // 23 cel b ă t r î n ce era vel•vist<iermo> i^au zis E , P / după vist<iemic> ad. i-au zis C jj 24 logofete C f f 2,5 Zicu C / caprele C jj

182.

f.

mai vin". E l au răsp'unsu în pildă, şi alţii nu s-au priceput. Că el a ş t e p t a oştili ungureşti să vie de preste m u n t e . X X X I I I Gheorghie Ştefan-vodă, trecînd cu oastea \ unguriască prin R o m a n , să scoată pre Vasilie-vodă din 5 domniîe, iar un bivolar b ă t r î n al lui au eşit înainte dintr-o cîrcimă, fiind b a t , în mijlocul tirgului, şi au început a rîde Şi a b a t e în palme şi a zic6: / „Dragul badii, Ştefan-vodă, m a i bine îţi şade în domniîe decît în boieriîe. Aşîa să mi te p o r ţ i ! " Iar Ştefan-vodă l-au î n t r e b a t : „Ce ţi-i voia, 10 m ă i ? " Iar bivolariul au dzis: „O b u t e de vin am n e g u ţ a t şi n-am. b a n i să o plătescu, să b e u p e n t r u s ă n < ă ) t a t e a mării<(i)-tali şi a oştii mării<i>-tali.!" Atuncea Ştefanv o d ă s-au zîmbit a rîde şi au zis la şoltuzul: „Pas' să ţi-o plătiască". Şi au m ă r s u de au b ă u t b u t e a cea de vin t o a t ă 15 cu soţiile lui, cu cine au fost, şi au plătit şoltuzul b u t e a cea de v i n . X X X I V Gheorghie Ştefan-vodă, d u p ă ce au l u a t pre doamna lui Vasilii-vodă din Suceava la m î n a lui şi p r e Ştefăniţă-vodâ, pre fiiul său, l-au î n s ă m n a t la nas puţintel, 20 şi pre d o a m n a au v r u t să-şi rîdă de dînsa. Ce doamna lui Vasilii-vodă l-au probozit şi au început a-1 bl ăst ăm a şi a-1 sudui şi a-i zice dulău f ă r ă de obraz, cum n u să teme de Dumnezeu, că i-au fost domnu-său stăpîn, şi i-au m î n c a t p i t a . Şi aşîa i-au dat pace şi o au trimis la Bueiu25 Ieşti de a u închis-o în curţile lui. Şi i-au luat averea şi m u l t ă s p a i m ă i-au f ă c u t . X X X V Gheorghie Ştefan-vodă, d u p ă ce au prinsu pre Toma vornicul Cantacozino în Suceavă, l-au î n b u n a t pînă a aduce pre frate-său Iordachi Cantacozino din Ţara
1

.

^

1 - 2 5 hpsesc D, G // 1 lipseşte E l E // 2 lipseşte el P / ostile C, E / viîe C vii P / d« preste] despre P // 3 ante Gheorghie; 35 C, 54 E , P / oaste E, P // 5 domnie E / i-au eşit înnainte C / înnainte P // 5 —6 lipseşte dintr-o cîrcimă, fiind b a t C // 6 cîrşmă E, P / lipseşte fiind E, P // 7 p a l m i P / zice C, P // 8 bini P / şadi P / d o m n i e C, E , P / boerie C, E, boerii P / Aşa C, P // 9 I a r Gheorghie Ştefan-vodă E , P / I a r Gheorghie Ştefan-vodă s-an zimbit a rîde şi a u zis: C / ţî-i voia P // 10 b u t i P // 11 s ă n ă t a t e a C / / 12 Atuncea Gheorghie Ştefan-vodă E , P / / 1 2 - 1 3 A t u n c e a Gheorghie Ştefan-vodă a u zis la şoltuzul C // 13 zîmbit E, P // 14 mersu € / lipseşte t o a t ă C, E, P // 15 lui] sale E, P / şi o a u p l ă t i t C // 17 ante Gheorghie: 36 C, 55 E , P II 18 Vasilie C, E jj 19 lipseşte p r e E, P / şi p r e fiiul său Ştefăniţăv o d ă l-au î n s ă m n a t C j j 20 d o a m n ă C, E, P // 21 Vasilie E, Vasili P / propozit P Ij 22 zice C, P II 23 d o m n u l său P // 24 aşa C, P / pace C, P , paci P / a u triHiis-Q E„ trimes-o P / după t r i i m i s ad. p r e d o a m n a C // 25 după Buciuleşti ad. p e Bistriţ», la satul lui, la ţ i n u t u l N i a m ţ u l u i C / d e ] şi C / după averea ad. ce a u găsit C // 27 ante Gheorghixe: 37 C, 56 E, P Ij 28—29 în Suceavă, d e o d a t ă l-au înt'UBat p î n ă a a a d u s şi p r e C, E , P // 29 Iordachi] Gheorgachi C / lipseşte Cantacezino E, P //

183.

Leşască, cu giurămlnt, de la Cameniţa. Şi apoi, prinxind pre amîndoi fraţii, i -au închis pre amîndoi fraţii înpreună cu doamna lui Vasilii-vodă la Buciuleşti. Şi acolo m u l t ă groază le făcea şi umbla noaptea cu luntre pre apa Bis5 triţii, de -i spăriîa că-i vor răsturna în Bistriţă. Şi îi-au luat tot ce au avut, şi sate, şi haine, şi odoară, şi haine, şi bucate, şi b a n i gata noaozăci de mii de galbeni de aur ungureşti. Şi au trimis pre armaşul cel mare, pre H ă b ă l. 198 şescul, să-i omoară. Ce Hăbăşescul / nu s-au grăbit cu 10 moartea. Şi au scris în doao rînduri Gheorghe Ştefan-vodă numai să-i omoare, şi tot n-au Vrut să să grăbască să-i omoare. Iar al triile rînd, scriind Gheorghii Ştefan-vodă la armaşul Hăbăşescul numai să-i omoară, şi stînd cărţile gata pre masă, întru acel ceas au sosit un căpitan din 15 Ţara Munteniască, anume Uşurelul, cu cărţi de la Constantin-vodă Băsărabă, domnu nou, poftind cu scrisoare pre Gheorghie Ştefan-vodă să-i sloboadă pre acei doi boiari, gă nu-i omoară. Iar de-i va omorî, vor strica prieteşugul, şi să fie g a t a de războiu. Şi Gheorghie Ştefan-vodă nu 20 ştiia nemică de moartea lui M atei-vodă. Că. cum au murit Matei-vodă, au şi rădicat domnu pre Costantinvodă slujitorii şi boiarii şi ţara. î n t r u acel ceas au căzut cu rugăminte Costantin postelnicul Cantacozino, frateli Tomii vornicului şi a lui Iordachi vistemicului, de au scris
jt — 24 lipsesc D, G / / 1 Caminiţă I 5 / prinzindu C, p r i n z m d u - i P Ij 2 repetă i-au închis p r e amîndoi f r a ţ i i C / lipseşte f r a ţ i i 2 E, P // 3 Vasilie E / Buciuleşti sC // 4 şi u m b l a n o a p t e a cu l u n t r e p r e a p a ] şi-i p u n e a în l u n t r e n o a p t e a pre apa, € // 5 de-i spăriîa r ă u C / de-i spăriîa că-i vor omorî, să spuîe a v e r e a domniii şi .a lor. Şi E, P / că-i vor omorî, să spuîe averea domniii şi a lor. Şi C // 6 au .avut: moşii, sate, haine şi odoară şi b u c a t e C / a u a v u t şi moşii, sate P / a u .avut şi moşii, sate şt odoară E / lipseşte şi haine 1 E / şi h a i n e 2 P / 8 ungureşti de a u r E, P / triimis C, triimes P / pre J ] şi pre E // 9 omoare C, P / lipseşte Ce Hăbăşescul nu s-au grăbit cu .moartea Fj/lOdupă m o a r t e a ad. să-i o m o a r e C, să-i omoară E / Gheorghii E / lipseşte Gheorghie Ştefan-vodă C / / 11 lipseşte n u m a i E, P / omoară E, P jj 11— 13 lipseşte şi t o t n-au v r u t . . . n u m a i să-i .omoară C j j 12 omoară E , P / / 12—14 I a r a triîa o a r ă s t î n d cărţile g a t a p r e m a s ă scrise şi pecetluite, să li t r i m i ţ ă , n u m a i să-i omoare, î n t r u acel ceas E , P // 14 după m a s ă ad. scrise şi pecetluite să le t r i m i ţ ă , n u m a i să-i omoare C jj 15 p r e .anume E, P // 17 Gheorghii E / după boiari ad. p r e T o m a Cantacozino vornicul şi. p r e Gheorgachi Cantacozino vistiiarnicul C, E, P / visternicul P // 18 •omoare G, E , P / priieteşugul E jj 19 Şi] lax C, E , P / / 20 m o a r t e C, p ) / 2 1 ,după rădicat ad. m u n t e n i i E, P / pre Costantin-vodă dornnu C / / 22 după vodă ad. B ă s ă r a b ă în Ţ a r a Munteniască E, P / slujitorii şi boiarii şi ţ a r a ] în Ţ a r a M u n t e n i a s c ă C, lipseşte E, P / î n t r u ] Şi întru C jj 23 fratele E Ij 24 lipseşte vornicului E, P / Iordachi] Gheorgachi C / după Iordachi ad. fiind c u m n a t lui -Costantin-vodă E, fiind Costantin-vodă c u m n a t lui P / lipseşte visterticului ;E, P j d u p ă vistyarnicului ai. Cantacozineştii C //

Costantin-vodă Bâsărabă la Gheorghii Ştefan-vodă, precum s-au pomenit mai sus. Şi căpitanul acela, ce-au vinit cu cărţile, întru o zi şi într-o n o a p t e din Bucureşti au agiunsu în Iaşi, i-au p u s muntenii num6 de atuncea, .5 Uşurelul. Careli după acâfa m u l t ă milă au avut de la Cantacozineşti. Şi aşîa, cu această tîmplar6, i-au ertat Gheorghii Ştefan-vodă pre aceşti doi boiari şi li-au dat moşiile înnapoi, iar altă nemică n u li-au dat ce le luasă. X X X V I Gheorghii Ştefan-vodă, d u p ă ce s-au dus în 10 Ţara Unguriască, umblat-au pin. multe p ă r ţ i de loc, ca să-i dea oaste, pe la nemţi, pe la Ieşi, pe la Moscu, pe la şvezi. Şi au dăruit înparatului moschicescu o cruce ferecată cu aur şi cu pietri scumpe de p a t r u sute de pungi f. !98y de bani, ca /' să-i dea oaste, să vie în Moldova. Şi tot l-au 15 p u r t a t cu voroave şi nu i-au mai dat oaste, pînă ce i s-au tîmplat de au murit acolo, la Moscu. Şi pe urmă i-au adus oasăle lui în Moldova, în mănăstirea lui la Caşen, de l-au îngropat. X X X V I I Iară pre doamna lui Gheorghii Ştefan-vodă, 20 pe Safta, ce o luas<ă> cu sila, precum s-au scris mai sus, o urîs<ă> Gheorghii Ştefan-vodă, umblînd pin ţări streine, şi au triimis-o în ţară aicea, pînă a nu muri el. Şi el ş-au fost luat o slujnică ţiitoare dintru aceli ţări streine. Iar doamna Safta au trăit aicea în ţară, cu (pace) m u l t ă 25 vreme şi după moartea lui Gheorghii Ştefan-vodă.
1 — 25 lipsesc D, G // 1 după Băsărabu ad. marginal care acest Costantin-vodă. B<asarab> era c u m n a t lui Costantin stolnicul Cantacozino C / Gheorghie C, E, P /'/ 2 pomenit] scris C / ce au C // 3 după cărţile ad. au vinit C / noapte C // 4 a j u n s u C / i-au] şi i-au E, P / / 4—5 şi i-au p u s n u m e m u n t e n i i acelui c ă p i t a n d e atijncea Uşurelul C // 4 n u m e m u n t e n i i E, P // 5 Care C, E, P / după a v u t ad. acel căpitan Uşurelul E , P jj 6 aşa C, P / întimpiare C, t î m p l a r e P / i-au] a u P Ij 7 dapâ boiari ad. Cantacozineşti C // 8 a l t ă nu li-au d a t nemică E, P jj 9 ante Gheorghie: 57 E, P / [38] I a r ă Gheorghie Ştefan-vodă, d u p ă ce l-au mazilit înpărăţiîa, s-au d u s în C j j 10 p r i n C, E, P / / 1 0 — 1 1 de loc şi ţări, ca să-i de oaste să vie iarăş în Moldova. Fost-au la n e m ţ i E , P / după loc ad. şi ţ ă r i C j j 11—18 ca să-i d e a oaste să vile aicea în ţ a r ă , în Moldova, ca să m a i fie d o m n u , p r e i a nemţi, pre la Ieşi, p r e la şfezi, p r e la Moscu, pînă a u m u r i t acolo la Moscu. Şi pre. u r m ă i-au adus oasele lui l a m ă n ă s t i r e a lui, l a Caşen, de l-au îngropat C jj 1.1 lipseşte p r e 2 - 4 E, P jj 12—16 Şi avînd o cruce f o a r t e scumpă, ferecată cu aur, cu d i i a m a n t u r i şi cu pietri scumpe, care p r e ţ u l îei era p a t r u sute d e p u n g i de bani,,o a u d ă r u i t î n p ă r a t u l u i moschicescu, ca să-i d e a oaste. Şi aşîa, zăbăvindu-1 moscalii, i s-au t î m p l a t de a u m u r i t la Moscu, E, P //16 p r e E, P Jj 17 oaseli lui aicea în ţ a r ă la m ă n ă s t i r e a l u i E , P / Caşin E, Caşîn P / / 19 I a r Cj ante I a r ă : 58 E, P,/ Gheorghie E JJ 20 p r e d o a m n a S a f t a E, P / luasă cu de-a sila C / precum m a i sus s-au scris E, P // 21 urîsă C / lipseşte Gheorghii Ştefan-vodă C, E , P / prin C, E, P // 22 aicea în ţ a r ă C, E, P // 23 repetă o slujnică P / ţiitoare C jj 24 d o a m n a lut, S a f t a C / cu pace C, P cu p a c e E jj 25 Gheorghie C, E //

185.

5

10

15

i. 199

20

25

X X X V I I I Fost-au luat Iordachi Cantacozino şi Torna frate-său toate moşiile Ceaureştilor, p e n t r u acea p r a d ă ce li-au făcut Gheorghii Ştefan-vodă, cu d r e p t a t e şi cu giudecată. D a r mai pre u r m ă s-au socotit Toma vornicul şi cu frate-său Iordachi visternicul de voia lor şi li-au d a t iar la niamurile lui moşiile, la Ceaureşti, să le stăpîniască. Iară Răcoviţăştii, nu să ştiîe din ce pricină, au fost luat şi iei moşii de-a Ceaureştilor atuncea şi nu li-au mat dat înapoi, care moşii din niamul Racoviţăştilor şi astăzi le tin de le stăpînescu, alteli. 5 X ' satul Roznovul si } X X X I X Ghica-vodă, de niamul Iui fiind arbănaş, copil tînăr au purces de la casa lui la Ţarigrad, să-ş gâsască un stăpîn să slujască. Şi cu dînsul s-au mai luat un copil de turcu, iar sărac, din ostrovul Chiprului, Şi mergînd amîndoi denpreună la Ţarigrad, multe vorbe b u n e au v o r b i t : de vor găsi pită, să s<ă> caute unul pre altul. Şi au dzis Ghica-vodă: „Tu eşti turcu, p o ţ i să agiungi să fii om mare, şi ce mi-i face pre mine a t u n c e a ? " I a r turcul au zis a t u n c e a : „De voi fi /' eu om mare, te voi face de vii fi mai mare în Chipru, giudecătoriu". Şi mergînd în Ţarigrad, s-au despărţit unul de altul, să-ş caute stăpîni. Decii copilul cel de turcu au nemerit Ia un agă, ce era de curtea înpărătiască. Şi au slujit aşea din stăpîn în stăpîn, pînă au agiunsu de era paşîa. Şi fiind paşîa sărac, avea un priiatin musaip înpărătescu. Şi mergea t o t d i a u n a la vorbă la acel musaip înpărătescu. Şi pre aceia vreme

1 - 2 7 lipsesc D, G / / 1 ante F o s t - a u : 39 C, 59 E, P / Iordachi] Gheorgachi Cj şi] şi cu E , P jj 3 ce li-au făcut] ce le fâcusă € , E, P / Gheorghie C // 4 jud e c a t ă C | lipseşte vornicul C // 4 — 5 socotit Torna şi Iordachie de voia lor, E , P j j 5 lipseşte cu frate-său C / Iordachi] Gheorgachi C / lipseşte visternicul C /" d e b u n ă voia C / lipseşte lor C // 6 ad. marginal moşiile B / la niamul lui, Ceaureştilor, înnapoi C, la niamul lui, la Ceaureşti, înnapoi E, P / lipseşte să le stăpîniască C, E , P / 7 Racoviţeştii C, Răcoviţăştii E, P / im să ştie C, n u ştiu E , P jj 8 ad. marginal a t u n c e a B // 9 înnapoi C, E, P / carii C, E, P / lipseşte moşii C, E , P / Racovitestilor C // 10 lipseşte le ţin de C, E, P Ij 11 ante Gtiica: 40 C, 36 E<i. 196 v >, 37 ' p < f . 243 r ~ v > / după vodă ad. cel b ă t r î n C / neamul P / / 14 săracu C / din ostrovul Chiprului] de la Chipru E, P , lipseşte C / mergîndu jp II 15 d i n p r e u n ă C, E , P / şi m u l t e E, P / au v o r b i t amîndoi C, E // 16 vor] or E , P // 17 a j u n g i C // 18 lipseşte sg, fii C, E, P jj 19 lipseşte atuncea, C, E, p / E u d e oi agiunge om m a r e pre tine t e voi face de-i fi E, P / De voi fi] De oi a j i u n g e C / t e voi] te-oi C j j 20 de vii fi] de-i fi C j judecătoriu C, E j mergîndu E, P // 23 Şi s-au a p u c a t copilul acel de turcu la u n agă m a r e ce e r a C // 24 curte înpărătească P / aşa C, P aşîa E // 25 a j u n s u C / lipseşte d e era C, E, P /'/ 26 a v e P / p r e t i n P // 2 6 - 2 7 t o t d e a u n a la m u s a i p la v o r b ă C, E, P / / 27 lipseşte acel C, E, P / lipseşte înpărătescu C, E, P -jj

ISS

să tîmplas<ă> de era multe zorbale în Ţarigrad, de nu s<ă^ m a i p u t e a aşeza P o a r t a . Decii Chiupruliolu au zis cătră acel priiatin musaip de casa înpărătiască: „De m-ar p u n e p r e mine viziriu, aş potoli eu zorbaleli aceste". Tar înpăra5 tului i să supăras<ă) cu zorbaleli, şi s<ă> miera ce va face, şi întreba sfat şi pre imul şi p r e altul, Şi aflînd vrem î a acel musaip înpărătescu, au spus înpăratului că iaste un paşia sărac, şi el zice să-1 pui măriia-ta vizir, că a potoli toate gîicevile aceste, pre careli îl chiamă Chiu10 pruliolu". Decii î n p ă r a t u l î n d a t ă l-au adus şi l-au p u s viziriu. Şi cum l-au pus viziriu, î n d a t ă au şi p u s şi au strigat oastea, şi pre de a l t ă p a r t e au început a tăia capetili celor vicleni, pînă i-au spăriiat, de au aşezat toate zorbaleli. Şi au r ă m a s viziriu l ă u d a t la turci, p r e c u m s-au 15 văzut şi să vede şi pînă astăzi n i a m u l lui. I a r ă Ghica-vodă, î n t r î n d în Ţarigrad, au nemerit la capichihăile moldoveneşti de au slujit, apoi au vinit la Moldova cu neguţ<i>torie, apoi la Vasilie-vodă, lipindus<ă> de curte, fiind şi Vasilie-vodă tot de un niam, arbănaş. 20 Şi vrînd şi Dumnezeu, au agiunsu de au fost capichihaia / i 199V la Ţarigrad şi vornic mare aici în Moldova. Decii tîmp l î n d u - s ( ă ) atuncea, la vremîa lui Gheorghii Ştefanvodă, de au fost la P o a r t ă cu alţi boiari, viziriul, văzindu-1, l-au şi cunoscut cine iaste. Iar Ghica-vodă nu-1 23 cunoştea pre viziriul. Decii viziriul Chiupruliolu au şi chiemat pre haznatariul lui şi i-au zis în t a i n ă : „Vezi cel boiariu b ă t r î n moldovan ce iaste la D i v a n ? Să-1 iei şi să-1 aduci la odaia ta, pînă s-a rădica Divanul, şi apoi
1—2,8 lipsesc D, G // 1 tîmplasă C, P / n u să m a i C, P // 2 p u t e P / Decii paşia acel s ă i a c u Cupruliolu C, Decii paşîa Chiupruliul E , P / / 3 priiatin al lui 'C / înpăr ă t i a s c ă j î n p ă r a t u l u i C// 4 vezir C,E, vizir P'[• zorbalile P / / 5 s u p ă r a s ă C / să mira C, să roera P / / 6 faci P / v r e m e C, E, v r e m i P // 7 că]cum că, C, E, P / / 8 săracii E / vezir E / că]că el P // 9 lipseşte t o a t e C, £ / a potoli gîicevile şi zorbaleli aceste C, E, P / carile P / Chiupruliul E / / 11 v e z i r 1 - 2 , E, v e z i r 1 C, vizir 2 C, vizir 3 - - 2 P jj 12 oaste P, oameni de oaste C / capetile C, E, capitile P // 14 zorbaleli P / vizir C, P , vezir E II 16 ante I a r ă : 4 I C , 37 E / ante I a r : 38 P / întrînd]mergînd C / în]la C / au nimerit P ] s-au a p u c a t a s l u j i C // 17 după moldoveneşti ad. şi s-au a p u c a t E, P / de]şi C // 18 neguţitorie, C, n e g u ţ ( i ) t o r i i E / lipindu-să d e c u r t e a domniască C, E, P / / 20 — 2 1 Şi avînd şi nărocire, avi a j i m s u şi vornic , m a r e aicea l a Moldova şi capichihaia la Ţ a r i g r a d C // 20 vrînd şi Dumnezeu] avîndu şi năroc E, P / lipseşte de au fost E, P // 21 lipseşte aici în Moldova E, P // 22 tîmplîndu-să C, P / v r l m e C, E, P / Gheorghie E // 23 boeri P / veziriul E / văzîndu-1 P //' 25 nu-1 cunoştea pre Cupruliul viziriul E, P / veziriul ^ C / Chiupriliul E, P // 26 lipseşte Vezi C, E, P // 27 boiar C, E,
b o e r i u P jj

187.

să-1 aduci la mine în taină, că-mi trebuiaşte". Iar Ghicavodă, d u p ă ce îl luas(ă> dintre ceiîalalţi boiari, să spăriiasă tare, că n u şt Ha. poveste ce iaste. Şi d u p ă ce s-au rădicat Divanul şi l-au dus la viziriul, l-au î n t r e b a t viziriul 3 ce om iaste şi de u n d e iaste, şi au zis: „Cunoşti-mă pre mine, au b a ? " Iar Ghica-vodă s-au spus de u n d e iaste de locul lui, iar a cunoaşte pre viziriul, nu-1 cunoştea. Atuncea viziriul Chiupruliolu s-au spus şi au dzis: „Ţii m i n t e ce a m vorbit cînd viniiam amîndoi p r e caM ?" Şi 10 au zis: „De ai uitat tu, dar eu n - a m uitat, şi iată că te voi face domnu în Moldova; n u m a i să taci mîlcom". Iar Ghica-vodă au şi m ă r s u de i-au s ă r u t a t m î n a şi s-au r u g a t atuncea p e n t r u stăpînu-său, să-1 lasă să fie domnu, să nu-1 maziliască. Iar viziriul au l ă s p u n s u : „Acum deodată 15 îl las să fiîe, iar m a i pre u r m ă cuvîntul mieu gios nu l -oi lăsa, ce te voi face pre tine". Şi pre urmă, chiemînd la P o a r t ă pre Gheorghii Ştefan-vodă, şi nevrînd Gheorghii Ştefan-vodă să margă, au p u s pre Ghica-vodă domnu în Moldova, după cum scrie letopisăţul. Aşea au fost poveste 20 eşirii acestor doi oameni, Chiupruliului viziriului şi Ghicăiv o d ă ; că u n d e iaste voia lui Dumnezeu să biruiescu toate firili omeneşti. / f. 200 X L Ştefăniţă-vodă, ficiorul lui Vasilie-vodă, fiind u domnu tînăr, dezmierdat şi inimos, de multe ori eşind cu 25 boerii la primblări, punea de lua frîile din capeteli cailor

1 — 25 lipsesc G // 1 — 22 lipsesc D // 1 mini P / trebueşti P // 2 d u p ă ci-1 luasă P / luasă C I aceialalţi C / boeri P / să spăriiase C, el să spăriiasă E , P // 4 1-a» d u s h a z n a t a r i u l E, P / la veziriul E / / 5 e ş t i 1 P / de u n d e iaste d e locul lui şi l-au întrebat viziriul zicînd: „Cunoşti-mă C, d e u n d e iaste şi l-au întrebat zicîndu: „Cunoşti-mă E, P // 6 lipseşte Iar Ghica-vodă s-au spus d e u n d e iaste de locul lui C / Ghica-vodă]el E, P // 7 pre viziriul a u zis că nu-1 cunoaşte E, P / după viziriul ad. au zis că C jj 8 Atuncîa C, A t u n c i E , Atunce P / v e z i r i u l E / Chiupruliul E , P / / 9 ce a m vorbit amîndoi cîndu viniiam pre cale E, P / / 10 a u zis- viziriul E , P / lipseşte d a r P // 11 te-oi face C / în]la E, P jj 12 mersu C, E / repetă şi s-au Cjj 13 a t u n c e P / după stăpînu-său ad. Gheorghie Ştefan-vodă E , P / / 14 mazilească P / veziriul E / / 15 fie C , E , P / jos C,E// 16 te-oi face CJ Şi m a i p r e u r m ă CJ chemînd P/ 17 Gheorghie C,E ad. marginal B//17— 19 şi nevrînd să m a r g ă Gheorghie Ştefan-vodă l a P o a r t ă au p u s d o m n u p r e Ghica-vodă, - d u p ă cum şefie letopisăţul C, E, P // 19 Aşa C, E, P Jj 20 după oameni ad.- imari E, P / veziriului E , viziriul P JJ 20 — 2 1 acestor oameni, amîndurora, d e a u eşit oameni mari, Chiupruliolu viziriului şi lui Gheorghie Ghica-vodă - celui b ă t r î n ; că u n d e C J ŞL l u i Gheorghie Ghica-vodă celui b ă t r î n E, P JJ 21 — 22 să biruescu şi firile t o a t e cele omeneşti C, să biruescu şi firile t o a t e omeneşti E, P Jl 2 3 - 2 5 lipsesc E // 23 ante Ş t e f ă n i ţ ă : 42 C, 1 D / Vasilii C / fiind C/D// 24 inimosjmînios C,D// 25 boiarii C,D/ plimblare D/ d e le luoa C, de le lua D/ capetile C,D //

188.

boerilor şi le da chiot cailor, de cădea boerii gios de-ş sfărma capetile, cît să îngrozise boiarii a m a i merg'e cu dînsul cu cai b u n i la primblări. X L I .Ştefăniţă-vodă v r î n d o d a t ă să scoată f u m ă r i t 5 p e ţ a r ă cîte şase orţi de. casă, şi î n n a i n t e vremîe era obiceai de da n u m a i cîte un leu de casă, iar T o m a vornicul şi cu Iordachi, frate-său, Cantacozineştii nu-1 lăsa să-1 ' r scoată m a i m u l t decît u n leu şi-i zicea să n u facă obiceai : nou, că nu-i bine. I a r Ştefăniţă-vodă î n d a t ă s-au mîniiat 1.0 şi au scos hamgeriul şi s-au răpezit să dea într-înşii, şi ei a u fugit din casă afară. Măcar că acei boiari era greci, dar să p u n e a t a r e p e n t r u ţ a r ă şi p e n t r u obiceai n o u să n u s<ă> facă, că obiceaele cele noao fac răsipă ţărîlor şi peirea domnilor. 15 X L I I Auzind aceste f a p t e răle Vasilie-vodă, tată-său, la Ţarigrad, rm-i părea bine, şi-i scrie de m u l t e ori să să lasă. Şi de nu ar fi murit, era n u m a i să-1 scoată din domniîe p r e fiiu-său, să vie el d o m n u în Moldova, că cunoştea că nu v a procopsi fiiul său în domnie, Ştefăniţă-vodă. 20 X L I I I E r a u n boiar a n u m 6 Neculai Milescul s p ă t a riul, de la Vaslui de moşiîa lui, p r e î n v ă ţ a t şi c ă r t u r a r , şi ştiîa m u l t e limbi: elineşte, sloveneşte, greceşte şi turceşte. Şi era m î n d r u şi b o g a t , şi u m b l a cu povodnici înnainte, domneşti, cu b u z d u g a n e şi cu paloşie, cu soit are t o t sirmă 25 la cai. Şi lui Ştefăniţă-vodă îi era p r e drag, şi-1 ţinea p r e / f. 2 b i n e , şi tot la m a s ă îl punea, şi să giuca în cărţi cu dînsul, şi la sfaturi, că era atuncea g r a m m a t i c la dînsu. I a r cînd a u fost o dată, nu s-au s ă t u r a t de bine şi de cinste ce
1 — 28 lipsesc E, G // 1 boiarilor C, D / după cailor ad. şi pleca caii f u g a D / b o i a m C, D / jos C, P // 2 după capetile ad. şi-ş stîlciîa t r u p u r i l e D / îngrozişi C, E jj 4 ante Ş t e f ă n i ţ ă : 2 P / să scoată o d a t ă C//5 şa,sia D / lipseşte v r f o i l e - C , P / / 7 şi Iordachi vistiiarnicul E> / Iordachi vistiiarnicul C // 1 — 8 să scoată C // 10 eijlei .C, D II 11 Şi m ă c a r î C, D / acîei C // 12 d a r j ş i C / lipseşte t a r e C / obiceaîe C /noujnoao C / nu să C // 12—13 d a r să p u n e a p e n t r u obiceai nou să n u să f a c ă în t a r ă , că obiceaîele noao fac D // 13 obiceaîele C / lipseşte câle C / / H p e r i r e a D ( repetă domnilor B // 15 ante A u z i n d : 43 C, 3 D / d e aceste C, D / rele' C, ad. maremal B / rele a lui Ş t e f ă n i ţ ă - v o d ă , t a t ă - s ă u Vasilie-voda la Ţ a r i g r a d D // 16 s c n î a .0, P II 17 după m u r i t ad. Vasilie-vod'ă C, D // 18 după fiiu-său ad. Ştef ă m t ă - v o d ă D / lipseşte în Moldova C, D// 19 fiiu-său Stefănită-vodă în domniîe C, D l'l ;2Q ante E r a : 44 C, 4 D / boiariu P / p r e a n u m 6 P / N i c o l a i P // 2 0 - 2 1 I a r ă pre acea vreme, la domniîa lui Ştefăniţă-vodă, era u n boiar p r e a n u m e Nicolai Cîrnul spătariul, ce-i zicea Milescul, de la Vasluiu C // 2 1 Vasluiu D / lipseşte lui C, D // 22 sloveneşte C / lipseşte şi P //. 23 înnainte p // 24" lipseşte şi P I .cu 3 ]şi cu C, P II 26 după îl p u n e a ad. cu dînsul P / după dînsul ad. şi JTÎ tavlii C, D // 28 de bineli P / cinstea D //

189.

avea la Ştefăniţă-vodă, ce au şezut şi au scris nişte cărţi viclene şi li-au p u s într-un b ă ţ u sfredelit şi li-au trimis la Costantin-vodă cel bătrîn Băsărabă, în Ţ a r a Leşască, ca să s<ă> rădice de acolo cu oşti, să vie să scoată pre Şte5 făniţă-vodă din domniîe. I a r Costantin-vodă n-au vrut să s<ă> apuce de acele lucruri ce-i scriîa, ce s-au sculat şi au trimis b ă ţ u l acel sfredelit cu cărţi cu tot înnapoi la Ştefăniţă-vodă, de li-au d a t . Decii Ştefăniţă-vodă, cum au văzut b ă ţ u l cu cărţile, s-au pre mîniîat şi l-au şi adus îo pre acel Nicolai Milescul înnaintea lui, în casa cea mică, şi au pus pre călău de i-au t ă i a t nasul. Scoţînd Ştefăniţăvodă în grabă hamgeriul lui din brîu, au dat de i-au tăiat calau nasul. Şi n-au v r u t să-1 lasă pe călău să-i taie nasul cu cuţitul lui călău, ce cu hamgeriul lui Ştefăniţă-vodă 15 i-au t ă i a t nasul. D u p ă aceia, Nicolai Cîrnul au fugit în Ţ a r a Nemţască şi au găsit acolo un doftor, de-i tot sioboziîa sîngeli din obraz şi-1 boţiîa la nas, şi aşîa din zi în zi sîngele să închiega, de i-au crescut nasul la locu, de s-au t ă m ă d u i t . Iar cînd au vinit aicea în ţară, la domnita lui 20 Iliiaş-vodă, n u m a i de abiîa s-au fost cunoscînd nasul că-i tăiat. N u m a i t o t n-au şezut în ţ a r ă mult, de ruşine, ce s-au dus la Moscu, la mareli înpărat, la Alexii Mihailovici, la catul marelui P e t r u înpărat, carele au vinit îa noi aicea în Moldova, Şi p e n t r u î n v ă ţ ă t u r a lui au fost terziman 25 înpărat ului şi învăţa şi p r e fiiul înpăratului, pre P e t r u Alexie viei, carte. Şi era la m a r e cinste şi bogăţie. Şi I-au f. 201 trimis înpăratul Alexii Mihailovici / sol la mareli înpărat al chitailor, de au zăbăvit la Chitai vreo doi, t n i arii. Şi

1 - 2 8 lipsesc E, G // 1 l a j d e l a C, D / neşte C // 2 triimis C // 4 să să C, 13 / să vile C, D // 6 s a să C, D / acfili C, D / după scriîa ad, Neculai Cîrrrul C, Nicolai Milescul s p ă t a r D// 7 triimis C //9 lipseşte şi 2 D / / 10 acel Nicolai Milescul] Cîrnul C I Nicolai Milesculjboiariu. ~Dj înnainte D// 11 calo C jj 12 lipseşte în grabă C, D II 13 calo 1 - 2 C / după nasul ad. cu hamgeriul lui C / lipseşte Şi C, D / p r e C II 14 lipseşte lui calo C, lipseşte călău D / hamgeriul C // 15 lipseşte i-au t ă i a t nasul G,JD / I a r d u p ă acfeîa C / lipseşte Nicolai Cîrnul C // 16 au găsit u n d o f t o r acolo C / lipseşte t o t C // 17 sînge C / şi-l]şi să C /aşa C, D / 18 închega C I lipseşte d e i-au crescut nasul la locu C jj 19 Iar]Şi C, D / după ţ a r ă , ad. Neculai Cîrnul C // 20 cunoscîndu D // 2 1 lipseşte că-i iaste t ă i a t C / r u ş i n e C // 22 mareli înpărat, la]mareli cnlaz, ţ a r i u C / la î n p ă r a t u l Alexii Mihailovici, l a t a t ă l D // 23 lipseşte l a 1 C / t a t u l lui Petr<u> î n p ă r a t C / Petr<u> D / carile D / l i p s e ş t e la noi aicea C, D //24 a u fost]au a j u n s u C, D // 25—26 şi î n v ă ţ a c a r t e p r e fiiul înpăratului, p r e P e t r ( u ) Alexievici C // 25 lipseşte ş i 2 D j Pett<(u) D fi 26 bogăţiîe D // 27 triimis C / marele C //

190.

au a v u t acolo m u l t ă cinste şi dar de la mareli î n p ă r a t al cMtailor, şi m u l t e lucruri de m i r a t au v ă z u t la acea înpărăţiîe a chitailor. Şi i-au dăruit un blid, plin de pietri scumpe şi un diiamant ca un ou de p o r u m b u . Şi întor5 c î n d u - s ( ă ) pe d r u m înnapoi, s-au tîmplat de au murit î n p ă r a t u l Moscului, pre a n u m e Alexii Mihailovici, iar senatorii de la Moscu i-au eşit î n t r u întimpinare şi i-au luat aceli daruri şi t o t ce au a v u t şi l-au făcut surgun la Sibir. Şi au şezut cîţiva ani surgun la Sibir. 10 I a r ă m a i p r e urmă, r ă d i c î n d u - s ( ă ) P e t r u î n p ă r a t , fiiul lui Alexii Mihailovici, carele au vinit aicea în ţară, în Moldova, de s-au b ă t u t cu turcii la P r u t , la Stănileşti din gios de Huşi, în ţ i n u t u l Fălciiului, agiuns-au Cîrnul din Sibir cu cărţi la dînsul, la î n p ă r a t u l P e t r u Alexievici, 15 de i-au făcut ştire de toate ce au făcut şi cum iaste surgun. Atuncea P e t r u Alexievici î n p ă r a t î n d a t ă au chiemat senatorii şi au î n t r e b a t zicînd: „Unde iaste dascalul mieu, cel ce m - a u î n v ă ţ a t carte? Acum, curund, să-1 aduceţi". Şi î n d a t ă au răpezît de olac şi l-au adus la P e t r u Alexie20 viei, î n p ă r a t u l Moscului, în st oliţă. Şi l-au î n t r e b a t ce au văzut şi ce au p ă ţ i t şi i-au p l ă t i t lucrurile t o a t e acele de la senatori ce-i luas<ă>, pînă la un cap de aţă, şi diiamant u l cel mare. Şi înpăratul, d u p ă ce l-au văzut, s-au mirat şi l-au d a t în haznaoa cea înpărătiască, iar Cîrnului i-au 25 dat optzăci de pungi de bani. Şi l-au luat iară în dragoste şi în milă şi l-au p u s iar sfetnic. / f. 20lv Şi cînd a u r a s barbeli, înpăratul, a moscalilor, atuncea cînd ş-au schimbat portul, atuncea sîngur î n p ă r a t u l i-au ras b a r b a , cu mîna lui. Şi au trăit Cîrnul p î n ă la a doa
1—29" lipsesc E, G // 1 d a r ] d a r u r i D // 2 m i r a t ] m i r a r e C, mirare 0 . / / 4 cajcît C, D / după p o r u m b u ad. de m a r e D j întoreîndu-să C // 5 după înnapoi ad. la Moscu C, D jj 6 lipseşte pre a n u m e C, I ) f j 9 lipseşte Şi au şezut cîţiva a n i surgun la Sibir C, D // 10 'ante I a r ă : 45 C, 5 D / Petr<u> D // 10 - 12 Petr<u> înpărat, careli a u vinit aici în Ţ a r a Moldovii, fiiul lui Alexii Mihailovici, careli s-au băt u t C II 11 a u vinit la noi aici în Ţ a r a Moldovii D // 12—13 lipseşte la P r u t , la Stănileşti... în ţ i n u t u l Fălciiului C, D // 13 a j u n s - a u C / Nicolai Cîrnul D // lilipseşte î n p ă r a t u l C, D / P e t r { u > D'// 15 lipseşte de 3 C, D / ce au]ce i-au C / după f ă c u t ad. senatorii D ' / / 16 P e t r < u ) D / Alexievici C / î n p ă r a t u l C, D / lipseşte î n d a t ă C, D // 17 au]i-au C / zicîndu C Ij 18 curînd C // 19 de olac]în grabă C, I)"//19—20 l-au a d u s Ia î n p ă r a t u l Petr<u> Alexievici în stoliţă C, D / / 21 ce C, D j j 22 sănatori C / luasă C, D // 23 cel]acel D / d u p ă ce] d a c ă C, D / m i e r a t C, D // 24 hazneaoa C / lipseşte cea C, D / iar Cîrnului i-au dat]şi i-au d a t Cîrnului C // 25 după d a t ad. : pre dînsu D / iarăş C, iar D / iarăş C // 26 după sfetnic, ad. în m a r e cinste D jf 27—,29 lipseşte Şi cînd a u r a s b a r b e l i . . . cu m î n a lui C, D II 29 Cîrnul]acel Nicolai Cîrnul Milescul spătariul C / doao C //

191.

domniîe a lui Mihai-vodă Racoviţă, şi atuncea au m u r i t . Care m a r e cinste i-au făcut înpăratul la m o a r t e a lui şi m a r e părere de rău au a v u t d u p ă dînsul, ca era trebuitoriu la aceli vremi. 5 Rămas-au acelui Cîrnu ficiori şi nepoţi, şi au agiunsu unii de au fost polcovnici spre slujba oştirii. Că s ă î n s u r a s ( â ) el acolo, de luas<ă> moscav<că>. Şi s-au m a i dus după dînsul de aicea din Moldova trii nepoţi de frate, de să aşezasîe şi ,ei pe lîngă unchiu-său. Şi aceiîa avea milă de 10 la înpărăţiie, şi acolo au murit.
1 — 15 lipsesc E, G // 1 Mihai Racoviţă-vodă, aicea la noi, în Moldova, şi atuucea a u m u r i t D // 3 părere D / după dînsul ad. cînd a u m u r i t C // 5 ante R ă m a s u i - a u : 46 C, 6 D / a j u n s u C // 6 însurasă C, D // 7 luasă I) / moscoavcă C, moscavcă D/'/ 8 de aiceajşi de aicea C / / 9 aşezase C, aşezasă D / ei]îei C, D / p r e C, D / acela C // 11 ante Ştef&niţă: 47 C, 7 D // 12 Tighine I ) // 13 Beadir C Ij 14 a d e v ă r I) / ştie C, D / că l a letopisăţu C, D // 15 după lucru ad.: [48] Duca-vodă cel b ă t r î n , fiindu d e oameni de gios de niamul lui de la Rumele, din Ţ a r a Grecească, d u p ă ce a u l u a t domniîa aicea în ţ a r ă , i n Moldova, a u vinit stăpîmil lui, spahiul, cu f e r m a n înpărătescu la Duca-vodă, de i-au cerşut d a j d e d u p ă obiceai ce a u spahii<(i/ d e eu d e la oamenii săi, pre izvod, d e l a înpărăţiie. Şi d u p ă ce a u vinit spahiul l-au cinstit Duca-vodă, puindu-1 şi la masă. I a r turcul, spahiul, şezind la m a s ă cu Duca-vodă, au fost zicînd lui v o d ă : afendi, blem la Kumeli. I a r Duca-vodă au fost zicînd să margă t u r c u l : p a s tu, d a r eu nii voi merge. Şi i-au d a t şi haine şi i-au d a t şi b a n i ce i să făcea şi m a i m u l t decît i să făcea. [49] Duca-vodă avea un f r a t e m a i bătrîn decît dînsul şi-1 pusesîe v a m e ş m a r e ; şi numele lui era Cîrstea. Şi aşa era de fudul, că cînd mergea prin tîrgu n u vrea să-ş îa şlicul denaintea n e m ă r u i . I a r neguţitorii şi a l ţ i oameni din cei m a i proşti, văzindu-1 că nu-ş îa şlicul denaintea nemărui, a u început şi îei a nu-ş lua şliceli î n n a i n t e a lui. Apoi el s-au d u s şi s-au jeluit Ducăi-vodă, frăţine-său, că nu-1 cinstescu n e g u ţ i t o r i i să-ş îa şlicele î n n a i n t e a lui. Apoi Diuca-vodă l-au întrebat, el îa-ş şlicul înnaintea lor? I a r el a u zis că nu-ş îa. Iar Duca-vodă, i-au zis*: P a s pre uliţă şi-ţi îa t u şlicul şi apoi, dacă nu-ş vor luoa îai şlicile, vin'de-mi spune mie, că ştiu eu ce-oi face. Decii el a u şi purces pre uliţă, cum- îi poroncis<(ă) frate-său, Duca-vodă. Şi au început a-ş lua şlicul. I a r neguţitorii s-au şi sculat în picioare, şi a u început a-ş luoa şlicile şi a să închina. Şi apoi a u mersu l a Duca-vodă şi i-au spus că luîndu-ş şlicul ei, îş" eu şi neguţitorii şlicile înnaintea lui. Atuncea Duca-vodă a u zis că d a c ă v a cinsti el p r e alţii, îl vor cinsti şi p r e dînsul alţii, măcarî că iaste f r a t e de d o m n u . C II [39] D u c a - v o d ă cel bătrîn, fiind de oameni de gios de niamul lui d e la R u m e l e , din Ţ a r a Grecească, d u p ă ce a u l u a t domniîa aicea în ţ a r ă , în Moldova, a u v i n i ţ stăpînul lui, t u r c u l spahiul, cu f e r m a n înpărătescu la Duca-vodă, de i-âu cerşut d a j d e d u p ă obiceaiu ce a u spahiii de iau de la oamenii săi pre izvod de l a înpărăţiie, d e cîţiva ani. Şi d u p ă ce a u vinit spahiul l-au cinstit Duca-vodă şi i-au d a t haine şi la m a s a lui cea domniască încă l-au p u s d e a u şeişut cu dînsul. Decii turcul, a v î n d voie ă grăi înnainte Ducăi-vodă îi zicea în l i m b a lui t u r c e a s c ă : efendi, efendi, blem la R u m e l e . I a r Duca-vodă îi r ă s p u n d e a : Ktergi t u , d a r eu n u voi merge. Şi i-au d a t D u c a - v c d ă t o t ce i să făcea daj'dea şi m a i m u l t decît i să făcea. Şi aşîa t u r c u l s-au d u s l a R u m e l e , l a ţ a r a sa.

192.

X L I V Ştefăniţă-vodă zicu unii că p e n t r u vrăjmăşiîa lui şi supărarea ce făcea boiarilor, atuncea la Tjghinea, la Bender, cînd s-au bolnăvit, să fie m u r i t de otravă. Dar adevărul nu să ştiîe că letopisăţul nu scrie nemică de 15 acest lucru.

F40] Duca-vodă avea u n f r a t e m a i b ă t r î n decît dînsul. Şi-1 pusesîe vameş m a r e . Şi numele lui era Cîrstea. Şi aşîa era de f u d u l , că cînd mergea p r i n tîrgu, n u vrea să-ş îa şlicul înnaintea nemănui. Iar nici neguţitorii, nici cei proşti, dacă l-au v ă z u t că nu-ş îa şlicul, nici îei nu-ş lua işlicele înnaintea lui. Apoi el s-au d u s şi s-au jeluit frăţine-său, Ducăi-vodă, că nu-1 cinstescu neguţitorii, să-ş îa şlicele. Apoi Duca-vodă l-au întrebat, el îa-ş şlicul? I a r el a u zis că nu-ş îa. Iar Duca-vodă i-au zis: p a s pre uliţă şi-ţi îa tu şlicul şi apoi, d a c ă nu-ş vor lua iei şlicele, v i n ' de-mi spune mie, că ştiu eu ce oi face. Decii el au şi purces pre uliţă, precum îi p o r o n c i s ^ ă ) frate-său şi au început el aş lua şlicul întîi. I a r neguţitorii, văzind, s-au şi sculat în picioare şi a u început a-ş lua şi îei şlicele şi a să închina. Şi apoi au mersu la Duca-vodă şi i-au spus că, luundu-şi el şlicul, îş iau şi neguţitorii işlicele î n n a i n t e a lui. Atuncea Duca-vodă au zis că d a c ă v a cinsti el p r e alţii, l-or cinsti şi p r e dînsul alţii, m ă c a r î că iaste f r a t e de d o m n u <f. 3 9 r ~ v ) D / /

LETOPISEŢUL ŢĂRII MOLDOVEI DE LA DABrjA -VODĂ PÎNĂ LA A DOUA DOMNIE A LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT

5

DOMNIÎA

D A B l J I I - V O D Ă . C A P 78

1. D u p ă moartea lui Ştefăniţă-vodă, ficiorul lui Vasilievodă, în anul 7170 < = 1662), au trimis boiarii la P o a r t ă pre Chiriţa Drace, cu rugăminte de la boiari şi de la ţară, pre cine or vrea îei să le dea domnu de ţ a r ă . Şi li-au eşit 10 răspunsul de la înpărăţiie să m a r g ă boiarii t o ţ i la P o a r t ă şi acolo, pre cine or alege ei, pre voia lor vor face. 2. D u p ă aceia mers-au toţi boiarii la Ţarigrad, după poronca viziriului. Şi cu dînşii era şi E v s t r a t i e Dabije vornicul. Şi dintre cei boiari m u l ţ i carii trăgea nedejdea / l. 202 15 domniii, n u m a i T o m a vornicul şi cu frate-său vistiiarnicul Iordachi, Cantacozineştii cei bătrîni, s-au agiunsu cu nepotu-său, cu cupariul R u s ă t cel b ă t r î n . Avînd cupariul

1—17 lipsesc E , G // 1 — 4 lipsesc M // 5 Domniîa lui Efstratie Dabije-voevoda M / după v o d ă ad. î n a n u l 7170 C, P / Cap 75 C, lipseşte M / / 6 m o a r t e M / voevoda M / ficior C, P / Vasilii C, M // 7 v o e v c d a M / în anii 1662 M / lipseşte în a n u l 7170 P / P o a r t ă ] Ţ a r i g r a d M // 8 Chiriţia C / după Drace ad. dinpreună cu Alecxandru Costin postelnicul P / boeri M // 9 pre]ca p r e M / v r e ei M / dea] facă M I lipseşte Şi Ml ante Li-au venit r ă s p u n s : 2 M//10 răspunsu C / î n p ă r ă ţ i e M / t o ţ i boerii M / după t o ţ i ad. la Ţarigrad, C // 11 p e C / or]vor M, P / ei]îei C, P / vor]or C II 12 2]3 M / lipseşte D u p ă aceia M / mărs-au C / / 13 veziriului C / I s t r a t i e D a b î j e a C, E f s t r a t i i D a b i j e M / / 14 dintr-acîei C / lipseşte carii C, D / nedejde C / Şi dintr-acei boeri m u l ţ i doriîa să fii d o m n M / cei]acei P // 15 lipseşte n u m a i M / visternicul C, lipseşte P / Iordachi vistiiarnicul D // 15— 16 4. T h o i a a Cantacuzino v o r ( n i c u l ) şi cu I o r d a c h i Cantacuzino visternicul s-au agiuns M II 17 nepotul lor M / lipseşte cu C / Rosăt M //

195.

trecere şi cinste la Poartă, an isprăvit lucrul de domnie p e n t r u Dabije vornicul.. Şi eşind boiarii înnaintea viziriului, să ţinea di cela să-i aliagă de domniîe. Iar Dabije vornicul nemică nu ştiîa, nici în gînd nu-i era. Ce cum 5 i n t r a r ă boiarii. în casă la viziriul, fiind lucrul tocmit şi aşezat de cupariul, şi î n t r e b ă viziriul care iaste Dabije. Şi arătîndu-1 boiarii, l-au şi înbrăcat cu c a f t a n de domniîe. Iar alţi boiari ce trăgea nedejde domniii au r ă m a s n u m a i cu nedejde. 10 3. Vinit-au Dabijea-vodă în scaonul domnescu în Iaşi, t u t u r o r cu bucurie de b u n ă părere p e n t r u domnu b u n de boiariu de ţară. Şi era t u t u r o r cu bine. Şi nu era nici un boiariu în prepus sau în minciuni Ia acest domnu, nici ţ a r a nu era înpresurată cu dările pre aceia vreme. 15 4. Acest domnu avea obiceai, cînd şidea la m a s ă şi videa niscaiva oameni săraci dvorind pin ogradă, î n v ă ţ a de lua cîte doao, trii blide de bucate din masa lui şi pîine şi vin şi le trimitea acelor oameni acolo în ogradă, de mînca acei oameni. Şi zicea c a t r ă boiari: „De mult or fi zvorind 20 ei si or fi flămînzi, neavînd de cheltuială". Si făcea divanuri dese, ca să n u zăbăvască oamenii mult, dacă or vini
1—21 lipsesc E, G // 1 — 2 la P o a r t ă , şi au isprăvit domniîa lui E f s t r a t i i D a b i j e vor<nicul> M // 1 domniîe C j j 2 Şi eşind] 5. Eşit-au M / boerii M / înnainte C // 3 veziriului' C / veziriului, şi fieştecarile să n ă d ă j d u i a de domnie M / d e 1 C / de, 2 ] •la C jj 4 lipseşte vornicul M / nimică M / nici]şi nici M / Ci c u m a u î n t r a t M j] 5 boerii M / lipseşte în casă M / veziriul C, M / lipseşte tocmit şi P / lucrul aşezat 'şi t o c m i t D / lipseşte şi aşezat C, M // 6 şi î n t r e b ă j a u şi î n t r e b a t D, i-au şi înt r e b a t M / veziriul C, M / carele M, P // 7 boerii M / c a f t a n C / domnie M // 8 I a r ă ceelalţi boeri M / cejcare M, lipseşte P / trăgea nădejde de domniii D, trege n ă d e j d e de domnie M / domniiijde domniîe C, P / / 9 n ă d e j d e M // 10 3]6 M/ Venit-au C / D a b i j e C, E v s t r a t i e D a b i j e P / scaon P / E f s t r a t i i D a b i j e voevoda au venit în Iaşi în scaonul domnesc M / domnescujdomniii C j j 11 t u t u r o r cu b u n ă p ă r e r i d e bucurii P j părere C / şi t u t u r o r cu bucurii, p e n t r u d o m n b u n din boerii de ţară, M // "12 de i]din D, P / de boiariu de ţ a r ă j f i i n d m a i înnainte v r e m e boiariu d e ţ a r ă C / Şi t u t u r o r le era cu bine. Şi la acest d o m n nu era M // 13 la acestu d o m n u . , C, lipseşte M / / 14 nici]şi nici M / î n p r e s u r a t ă j a s u p r i t ă M / lipseşte pre acela v r e m e M // 15 4]7 M, lipseşte C / obiceaiu C, obiceiu M / şede M // 16 vede v r e u n sărac zvorind prin ograda Iui M / prin ogradă la c u r ţ i domnească P / învăţa]poronciia M // 17 luoa C / de]cu M / lipseşte şi M ,//18 t r i m i t e C / lipseşte acelor oameni C, D, M, P / după mînca ad. fiindu, săracii, flămînzi şi neavînd d e cheltuială M // 19 lipseşte acei oameni M / De mult]Săracii, aceîa, d e m u l t M /'/' 20 lipseşte ei şi or fi M / fijhi C / eijîei C / lipseşte Şi M / ante Divan u r i tace adese: 2 1 M / / 2 1 după desie aă. d e multe ori C / desejde m u l t e ori, adesia D, de multe ori, t o t d e a u n a P //

196.

la Iaşi p e n t r u nevoile lor. Şi multe divanuri făcea şi din amiazăzi în desară: Care aceli divanuri den amiazăzi / f. 202v în desară n u cădea toate pre de laudă. Aşijderea el bea v i n m a i m u l t din oală roşiie decît din p ă h a r de cristal, 5 dzicînd că-i mai dulce vinul din oală decît din p ă h a r . ms. 253, Şi el era de locul lui din ţ i n u t u l // Putnii, şi ştiindu elu f. 215 , încă din boîarie că au o<a)meni<i) săraci dobîndă b u n ă din vie, din t o a t e cele rele au scornit şi el acestu obiceiu r ă u de vii: de pogon cîte un leu să d e a ; care să t r a g e şi 10 pîn<ă> astădzi. 5. Avînd un hiiastru al său, a n u m e Lupaşco, f ă c u t de D a b i j o < a ) î a cu Buhuş, căce D a b i j o < a ) e au avut şi alţi b ă r b a ţ i m a i nainte, pîn-a o lua Dabije, făcut-au m a r e n u n t ă în curţile domneşti cu acel hiiastru al său, cu Lu15 paşco, care acel Lupaşco au agiunsu mai p i u r m ă şi spătar
1—15 lipsesc E, G/'/ 1 — 2 De m u l t e ori şi d u p ă amiîazăzi M / lipseşte ş i a D / / 2 Care]Şi M / din C // 2 — 3 lipseşte Care aceli ... în desară P j j 3 n u cădea]nu era M, P / lipseşte pre M j după Aşijderea ad.: acest d o m n u C / 9. Acest domnu vinul îl b e inai m u l t M //4 lipseşte de cristal M, lipseşte decît din p ă h a r de cristal P / / 5 zîcînd M / lipseşte vinul D, M j după oală ad. roşiie C, P , roşe M / după p ă h a r ad. de cristal C, D, M, P // 6 Şi acest d o m n u era d e locul lui C / 10. Acestaş d o m n u din locul lui era din M / ştiind B, C, ştiîa M / el C, lipseşte M // 7 boeriîe B, boeriia lui M / oamenii B, C / cei săraci P / că oamenii cei săraci a u b u n ă dobîndă M // 8 vii B, C / c61e rele B, C / acestujun P / acest obiceai B, C // 9 vii şi din toate. Şi p e n t r u acestea au scornit M // 8—10 obiceaiu rău, cîte u n leu să dea de pogonul d e vie; care m u l t ă v r e m e s-au t r a s acel obiceai l a m u l ţ i domni, pînă l-au e r t a t preluminaţii d o m n i D / obiceiu rău, adic<ă)> pogănăritul de p e vii: să dei t o ţ i cîte u n leu de fieşticarile pogon, care d a j d e şi a c m u să tragi. M // 9 lipseşte de vii C, P / d e pogonul de vie B, P , de pogonul de vile C / să de t o t o m u l cîti u n leu P I cîte B, C // 9—10 care s-au t r a s m u l t ă vreme, la m u l ţ i d o m n i B, care s-au t r a s m u l t ă vreme, la m u l ţ i domni, d u p ă dînsul C, cari s-au t r a s acel obiceiu în m u l t ă v r e m i şi în mulţi a n i P // 11 5] 11 M / Şi avînd el C, Aluvîndu A, Avînd el D / Ave M, P /' fiiastru B, C, D / p r e amimea B jj 12 d o a m n a B a b i j o a e B, d o a m n a Dabijoaîa C, D / lipseşte cu B u h u ş M, P / căcejpentru căci că B, D, căci C, că 'M, P / d o a m n a Dabijoaîa a u m a i a v u t B, d c a m n a Dabijoaîa au m a i a v u t şi a l t b ă r b a t , p e Bnliuş, m a i înnainte C jj 12—r. 4 din p. u r m . D a b i j o ( a ) î a încă m a i înnainte, p î n ă a n u o lua Dabije, a u m a i a v u t şi a l ţ i b ă r b a ţ i . P r e acest hiiastru al său D a b i j e voevcd l-au logodit cu o f a t ă a lui ^Iordachi Cantacuzino visternicul; şi i-au f ă c u t m a r e n u n l ă în curţile domneşti. 12. Incuscrindu-să D a b i j e voevod cu Iordachi Cantacuzino visternicul, l-au f ă c u t spătar m a r e . î n s ă p e s t e puţîn<ă> v r e m e au m u r i t I o r d a c h i Canlacuzino pre carile M, D a b i j o < a ) î a încă. m a i înnainte, pînă a n u o lua Dabije, au m a i a v u t şi alţi b ă r b a ţ i . P r e acest hiiastru al său Dabije-vodă l-au logodit cu o f a t ă a lui Iordachi Caniacuzino visternicul; l-au f ă c u t s p a t a r m a r e . î n s ă p r e s t e puţîn<ă]> v r e m e a u m u r i t Iordachi Cantacuzino p r e carile P // 13 m a i înainte, pînă a nu o lua B / pînă a luoa, C, p î n ă a, nu o lua D/ D a b i j e - v o d ă C,D/ m a r e B, C / m a r e şi f r u m o a s ă n u n t ă D // 14 după n u n t ă ad. şi f r u m o a s ă C / curţile B, C / domneşti B, C / fiiastrn B, C jj 15 care B, C / pijpre B . C j j

197.

mare în Ţara Munteniască şi au luat o f a t ă a lui Iordache visternicul Ca<n)tacozino. Şi încuscrindu-să Dabije-vodă cu Iordachie, l-au p u s spătarii mare, şi n-au pestit vreme m u l t ă ş-au murit Iordachie spătarul, care cu m u l t ă pofal<ă> 5 şi cu m a r d jele dispre toţi pemintenii I-au îngropat înu Barnovschii; că, măcar că era grec, omu strein, dar era ora b u n : să punea tare .pentru peminteni la domnie. 6. într-aciîa vreme tîmplatu-s-au de ave oştire Turcul cu Niamţul. Şi au vinit poroncă la Dabijeâ-vod<ă>, de 10 s-au gătit de oaste, de au mărsu la Uivaru, în Ţ < a ) r a Nemţască, şi au trecut Dunărea p r e la Ruşava, înpreun<ă> cu Grigorie, ficiorul Ghicăi-vod<ă>, domnul Ţării Munteneşti. Şi î n p r e u n î n d u - s ( ă ) cu viziriul, au b ă t u t cetate Uivariul ş-au dobîndit-o de la nemţi, şi s-au întorsu f.2i5v 15 înapoi cu m u l t ă dobîndă moldovenii şi muntenii, / aducînd cară încărcate de haine şi de multe lucruri. 7. I a r ă la anul d u p ă această oştire, iar au vinit poroncă de la P o ( a ) r t < ă ) la Dabijea-vod<ă> şi la Gligorie-vod<ă>,
1 — 2 lipseşte mare... încuscrindu-să G // 1 m a r e B, C / lipseşte m a r e în Ţ a r a E I Iordachi B, C // 2 visternicul B, vistiernicul C / Cantacozino B, C // 3 cu I o r d a c h i Cantacozino vistiiarnicul, l-au p u s p r e Iordachi s p ă t a r m a r e D, cu Iordachie visternicul, l-au p u s pre I o r d a c h i s p ă t ( a r > m a r e G / s p ă t a r C / m a r e B, C / n-au pestit şi n-au t r e c u t D / p e s t i t j t r e c u t C, zăbâvit E, G / vreme B, vremîe C // 4 şi a u B, C / Iordachii B, Iordachi C / spătariul B, C / care B, C, pre carele D / pohfală B, pohvală C, G / p o h v a l ( ă ) şi cinste M // 5 mare jeale B, mare jale C, mare cinste şi jeale E / lipseşte cu m a r e M / jale C / despre C / p ă m i n t e n i i C ' / 5 — 6 despre t o ţ i pămint6nii şi în m ă n ă s t i r e a Barnovschii l-au îngropat B / l-au a d u s şi l-au îngropat în m ă n ă s t ( i r e a ) lui Barnovschievodă în l a ş G / în mănăstirea Barnovschii în Iaşi C, în m ă n ă s t i r e a lui Barnovschiivodă în Iaşi D, în mănăstire Barnovschii M, P// 6 că]şi C/ e r a j a u fost M, P / om C / d a r ă C/ e r a j a u fost M // 7 b u n j f o a r t e b u n M, P / şi să p u n e a G / şi mai m u l t să p u n e p e n t r u ţ a r ă M, P / t a r e B, C / p e n t r u p ă m î n t e n i , p e n t r u ţ a r ă la d o m n i G / păm i n t e n i B, C / d o m n i C, G // 8 6] 13 M / î n t r u aceia v r e m e B, I a r ă într-aceîa vrfane C / avea B, C / Turculjturcii G / / 8—11 Turcul şi cu N i a m ţ u l a v e oştire. L u i E f s t r a t i e Dabije voevod încă i-au venit poroncă de la veziriul să m a r g ă cu oaste moldo vinîască la cetate Ui var, în Ţ a r a N e m ţ a s c ă . S-au gătit D a b i j e voevod şi purcegînd a u t r e c u t M, P jj 9 N i a m ţ u l j n e m ţ i i E, G / Dabije-vodă B, C// 10 d e oaste, B, C / Uivai B, C / Ţ a r a C j j U p r e B / p r e la cetatea R u ş a v a C / R u şava B, E, R u s o v a A, Roşova MJHîrşovaD / împreună B, înpreună C // 12 î n p r e u n ă cu Grigorii-vodă Ghica, domnul muntenescu, ficior l u i . Gheorghie Ghica-vodă celui bătrîn. Şi D, E / Grigorie-vodă, feciorul lui Ghica G / Grigorii-vodă B/ vodă C, voevod M / a domnului C / Munteneşti B, C // 13 Şi]Deci M, P / împreunîndusă B, înpreunîndu-să C, E / c u ] ş i cu M, P / / 13—14 cetatea Uivarul şi a u B, cetat e XJivărul şi au C // 14 Uivarului G / dobîndit-o]luat-o M, P / şi a u dobîndit-o, a u luat-o D / şi moldovenii s-au întorsu M, P // 15 înnapoi C / moldovenii şi m u n t e nii B, C, lipseşte M, P jj 16 încărcate d e m u l t ă avere, de haine E / haine B, C / d e m u l t e B, C // 17 7] 14 M, 8 P / lipseşte I a r ă M, P // 1 7 - r . 2 din p. u r m . : oştire, a u venit d e la veziriul şi a l t ă poroncă lui E f s t a t i e D a b i j e voevod şi lui Grigorie Ghica-vodă, d o m n u l muntenesc, să margă cu ostile în Ţ a r a Nemţască* la Liva. Deci înpreunîndu-să M, P//18 P o a r t ă B, C"/ Babij® B, C / vodă »-* B , ' c / Grigorie B, C / /

198.

de s-au g ă t i t de oştiri, de au mărsu în Ţ a r a Nemţască, la Leva, î m p r e u n ă cu ostili turceşti, cu viziriul. Au lăsat viziriul la Leva p e un sarascheru cu oastea turce<a)scă şi pre un soit an cu triidzăci de mii de t ă t a r i şi cu domni<i> 5 acestoru ţări la cetate la Leva, s-o dobîndiiască. Iară viziriul să dusesă la altă cetate, m a i în l < ă ) u n t r u , şi l-au b ă t u t pe viziriul nemţii de la acea cetate. Şi dup<ă> ce l-au b ă t u t pe viziriul nemţii, s-au dat viziriul cu oastea sa în laturi ş-au răpedzit cum mai degrabă să m a r g ă şi ostile 10 care Iăsas<ă) la Leva, să m a r g ă la vizirul, să-i dea agiutoriu. Ce n-au apucat să m a r g ă la viziriul, că i-au şi lovit nemţi<i> şi pe cea oaste de la Leva, de i-au b ă t u t nemţii şi i-au răsipit. Că li s<ă> şi s u p < ă ) r a s < ă ) turcilor a mai oşti, fiindu vreme de to<a>mnă, p r e la Simedru, şi tră15 gîndu şi nedejde ca do<a)ră i-or slobodzi să m a r g ă p e la casăli lor. Şi Dabije-vodă şi cu Gligorii-vod<ă> s f ă t u i s ( ă ) să f u g < ă ) în Ţ < a ) r a Leşască. Şi c u m au lovit nemţîi acolo la Leva, f u g î n d u oasştea înnapoi spre Dunărea, ei au şi trecut D u n ă r e a cu ostile lor, f ă r ă şt<i)re viziriului, ş-au f. 216 20 vinit prin Ţ < a ) r a Munteniască. I a r ă Stamatie, ci era/postelnicu m a r e la Dabije-vod<ă), au dzis D a b i j ă < i ) - v o d < ă ) : „S ă
1 de B, C Ij 2 î m p r e u n ă B, î n p r e u n ă C, d i n p r e u n ă D / ostile turceşti B, C / veziriul C / Şi a u lăsat C, D, G // 2 — 3 şi cu veziriul a u mers la cetate Liva. Veziriul a u lăsat la cetate L i v a M, P // 3 după Leva ad. înpreună cu ostile turceşti € / pre B, C / sarascheriu B, C / lipseşte cu castea t u r c e < a ) s c ă C / oaste turcească B // 4 pri B, C/ sultan M/ de t ă t a r i B, C// 4 — 5 lipseşte şi cu domni<i>... la Leva M, P / domni acestor B, C // 5 cetate B / să o dobîndiască B, C / I a r B, C // 6 veziriul C / dusesîe B, C/ c e t a t e B, cetaate C//5 —6 să o dobindîască şi să o îa. I a r ă el cu ceelantă oaste s-au dus m a i înlăuntru, l a a l t ă cetate M, P // 6 l ă u n t r u B. C/l 7 veziriul C/ c e t a t e B/ iar n e m ţ i i a u b ă t u t p e viziriul de la ace cetate P / lipseşte şi l-au b ă t u t . . . c e t a t e M/ d u p ă B, C II 8 veziriul 1 - 3 C / lipseşte p e viziriul nemţii M , P / / lipseşte viziriul 2 M, P II 9 în laturi]într-o p a r t e M, P / si au C / ş-au răpedzit]şi a u triimis E / mai în grabă C, E , M, P / şi]cu M, P // 10 ostile careli le lăsas<ă> B / carile le lăsasă D / ostile care le lăsasă la cetat6 la L e v a C; ostile d e la Liva la dînsul să-i dei M, P I veziriul C // 11 Ce ostile M, P / veziriul C // 11— 13 că şi p r e aceştie din Liva i-au lovit a l ţ i n e m ţ i şi i-au b ă t u t şi î-au răsîpitu M , P // 12 n e m ţ i i B, C / p r e B / cea]acea B, D, acîa G, aceia C/ oaste de B, C. D, E, G // 13 li să supărasă şi M, P / să B, C / supărasă B, C // 14 fiind B, C / vre<me> A / t o a m n ă B / t o a m n ă , în luna lui octomvrie şi t r ă g î n d n ă d e j d e M, P / pre l a Svîatii Dimitrii B, C, D, E, G / trăgînd B, C // 15 n e d e j d e B, C / doară îi vor B, M, d o a r îi vor C, P / p r e B, C // 16 lipseşte Şi M, P / ante D a b i j e voevod: 16 M / lipseşte vodă P / lipseşte cu C / Grigorie-'vodă, B, C, voevoda Ghica M / să sfătuisă B, G, M, P / / 17 f u g ă B,C,D,E, G / Ţ a r a B, C, D, E, G / au]i-au M, P / n e m ţ i i B, C / / 181a cetate la L e v a E / Liva M, L i t v a P / fugînd B, C / după oastea ad. turcească B, G / înnapoi C / spre Dunărea, d o m n i i aceştila, acestor ţări, a u şi trecut B / spre C, D, E , G / ei] îei C, domnii G, domnii acestor ţ ă r i E / ei, domnii M, P // 19 lipseşte cu ostile lor M, P / f ă r ă de ştirea B , D , G , P , făr<ă> d e ştirea M/ veziriului C / s i au B,C // 20 Ţ a r a C/ I a r C / ce B,C// 2 1 postelnic Cj m a r e B,C / vodă 1 - 2 C, voevod 1 - 2 M/Dabijii B,C//

199.

nu fugi, mariea-ta, ci să te întorcii înnapoi la viziriul, că apoi poate să vie din u r m ă poroncă la ţ a r ă sa te prindză, ci s < ă ) l a ş i p i Gligorie-vod<ă> să fac<ă> el ce ştie". Dece Dabij e - v o d ( ă ) s-au întorsu şi ş-au tocmit lucrul dispr^ viziriul. 5 8. Gligorie-vod(ă), neştiindu nimic di întorsul Dab i j ă i - v o d ( ă ) , ş-au pornit do<a>mna cu t o a t ă casa lui di au trecut în Ţara Unguriască, iară el au vinit prin Ţ ( a ) r a Moldovii, ca s<ă) afle pe Dabije-vod<ă> în ţ a r ă . Şi au , mărsu p i n ' la Suce<a)v<ă) şi, neaflîndu-lu pe Dabije10 vod<ă), i s-au răzleţit şi oastea sa, ce ave, de dînsul şi au r ă m a s n u m a i cu 50 de oameni. Şi temîndu-s<ă> să nu sar<ă) ţara după dînsul să-I prindză, au purces no<a>pte di la tîrgul Sucevii spre Botăşeni şi di acolo au lovit la P r u t la Bogdănesştii. Şi di acolo au luat asupra Nistrului 15 ş-au trecut tocma la Movilău. Şi cîndu au trecut dimeniaţa pe o negură pe lîngă Botăşeni, i s-au rătăcit un cămăraş a lui, anume Iştoc, c-o păreche di disagi de galbeni, şi cădzindu pre mîna Jorăi, ci iera atunci vornicu în Botă1 Mărie-ta, n u fugi, ci t e întoarce M,P/ măriia-ta B, măriia-ta Cj ce B,C/ întorci B,C/ veziriul Cjj 2 apoi, m a i pre u r m ă M,P/ p o a t e B,C,D,E,G/ vile Cj lipseşte din u r m ă M, P / după ţ a r ă ad. de la viziriul D/ t e B,C,D,E,G/ după j>Tinză, ad. şi să te t r i m a t ă . Lasă p r e Grigorie voevoda M,P; ce să B,C,D,E,G// 3 pre B, pe C,I),E,G/ Grigorii B, Grigorie C / / 3 - 4 vodă 1 - 2 B.C//3 facă B,C, ştiîe B,C/ Becii B.C, lipseşte M,P/ Dabijea B / / 4 s-au întors Dabije voevoda la veziriul şi ş-au M,P/ t o c m i t j a ş ă z a t G / l u c r u r i l e despre veziriul şi iarăşi au venit d o m n în Moldova. G/ despre B,C j veziriul Cjj 5 8] 17 M, 10 PI Grigorie-voaa B. Grigoru-voda C, Grigorie Ghica voevod M/P/ I a r ă Grigorn-vodă E/ nestund nemica B.C/ lipseşte nimic, M,P/ de B,C/ Dabijii-vodă B,C/ de întoarcere lui D a t a j e voevoda M . P / / 6 după vodă ad. la veziriul G,M,P/ d o a m n a B,C/ d e B.C/ / 6 — 8 d o a m n a si t o a t ă avere m Ţ a r a Unguriască, au venit prin Moldova M,P// 7 iar C / a u venit din Ţ a r a Munteniasca in Ţ a r a Moldovei ca să afle G / Ţ a r a C / / 8 să afle B.CJsa găsasca M.P I pre B/ Dabijea-vodă, B,C, Dabijîa voevoda M/ lipseste în t a r ă , Si M , P / / 1 p m a B C D, lip e ,e M P / W p r e la D/ Suceavă B,C/ n e a f l î n d u - l B , C / p r e B / Dabijea-vodă B.C//10 oastea A, oaste C,'/10 —17 voevod, s-au d u s oaste ce era pre lîngă •dînsul. Din Suceava a u purces n o a p t e spre Botoşeni. P r e lîngă Botoşeni au trecut dim i n i a ţ a . pre o negura. î s-au răzletitu u n cămăraş, a n u m e Iştoc, la care era o părechi di cusagi plmi M.P// 10 avea B . C / d e |cu &,/ 11 ^ m z a c i B C ten i r u i - a Cjj 12 sa i B,C, sae Gj noaptea B. n o a p t e C/7 13 de B C/ Bot"sent B C 14 Bogdancsti B C Si d e l a Bogdănesti a u lovit asupra IN istrului G/de B.C// 15 si a u B C I tocma la Moghilau Nistrul în ceia parte, bi crnd a u fost t r e c u t m t r u o duminica diminiaţa p e E . tocma la Movilau Nistrul m ceia parte. I a r cînd au fost trecut m t r u o dimineaţa p e &/ cînd B. C, d i m m i a t a B. Cij lt> pre 1 " 2 B/ Botaseani B. C I dupa camaras ad. a lui Grigoru-voda Di/ 17 si cu o pareciie G. cu o păreche Cj parecne B/ de desaei cu g a l b e n B Cj <lencu D,E lip c -tt si M.P// 17 - 18 si prinzindu-1 Jora. ce E I! 18 - r. 4 d m p. u r m . au căzut Istoc cu galbenii pre mina J o m vornicului de Botoşani. P r e Iştoc l-au trimis l a D a b i j e voevoda, lara banii i-auiuat. Jora. a u despecetluit desagii, au l u a t cîţiva galbmi. apoi î-au trimis r a m a s i t a la D a b i j e voevod, zîcînd că desagii i-au gasir despecetluiti si n u m a i a t î t a galDim an lost. citi i-au trimis M , P j j 18 căzind B, Cj pre B.C/ ce B / era B Cj atuncca B C <o~i ic B C / Boiăspam B,C//,

200.

şeni, au luat banii şi l-au triimis pre Iştoc la D a b i j e - v o d ( ă ) şi cu bani<i>. Numai, pîn-a-1 triimite, au dispecetluit banii J o r a ş-au luat cîţiva galbeni ş-au d a t samă c ă t r ă Dabijeav o d ( ă > că aşea, despecetluiţi, i-au găsit. f. 2I6¥ 5 9. Gligorie-vod<ă> n-au zăbăvit mult în Ţ<a>ra Leşască ş - a u / t r e c u t p r e n Ţ < a > r a Unguriască, de ş-au luat do<a>mna, ş-au trecut cu t o < a ) t ă casa lui la Beciu, la împărat<ul> nemţescu, ş-au zăbăvit acolo cîţiva ani, la Beci.

10. Dece pi acie vreme, audzindu stolnicul Costantin 10 Ca(n)tacozono, fratile lui Ş e r b a n - v o d ( ă ) , î n d a t ă s-au dus şi el din Ţ<a>ra Munteniască la Beciu, de au făcut jalobă la î m p ă r a t u l nemţăscu pi Gligorie-vod(ă), precum, cîndu era Gligorie-vod<ă) domnu în T<a>ra Munteniască, au închis pi tată-său, pe Costantin postelnicul, la m<ă>n<ă>15 st<i)re la Sniagov şi i-au făcut acolo multe cazne, şi i-au luat mulţi bani, şi l-au şi omorît. Şi el n-au fost vinovat lui Gligorie~vod<ă> cu nemic. Iară Gligorie-vodă tăgădue, dzicîndu că-1 năpăstuesşte înainte Divanului împărătescu. Iar Costantin stolnicul s-au agiunsu cu o slug{ă) a. lui
1 trimis B, C / pre C / Dabijea-vodă B, C //' 2 banii C / pînă B, C / trimite B, C / despecetluit B, C // 3 şi au i- 2 B, C / galbeni B, C / Dabije C // 4 vodă B, C I AŞÎA C / după găsit ad. au fost D //• 5 lipseşte 9 M, P / Iară Grigorievoda G / Grigorie-voda B, G-rigorii-vodă C / Ţ a r a C / / 5 — 8 Grigorie Ghica voevoda au mers la P r u t u . la Bogdăneşti şi d e acolo asupra Nistrului şi au trecut iNisirul L A Movilau. Si m Ţara. Leşască n-au zăbăvit mult, ci s-au dus în Ţ a r a Unguriasca de s-au luat doamna. Apoi, cu t o a t ă casa lui s-au dus la Beciu la îripăratul nemtasc B. M // 8 P r e Grigorie voevod l-au priimit împăratul şi acolo a u şezut citiva ani. M / şi acolo la Beciu au şăzut cîţiva ani P // 6 şi a u 1 - 2 C , 1 si AU B / si au trecut din Ţ a r a Leşască prin Ţ a r a Unguriască E / prin B, C / T a r a Unguriască B. C / doamna B, C / / 7 şi au trecut din Ţ a r a XJnguriască cu TOAXA G / t o a t a B. C / împăratul nemţescu B, C // 8 şi au B, C / Beciu B, C // J Up c t 1U î i / Decn B, C / ' p r e B, C / aceia B, C / vremîe C / auzind B j aci. iiat°mal ->tohii ul G / Cantacozino B, C, Cantocozino G / / 9—18 Costantin Cantacozino stol{mcul) au pîrît 1a Divanul împărătesc nemţăsc pre Grigorie voevod. cum ca a u omorît pre tată-său în Ţara Muntimască şi cum că Î-AU luat t o i i b a n u si t o a t a avere. M, P // 10 fratele B, C / vodă C // 11 Ţ a r a C / la Beciujla "Viena. la Beciu D // 12 înpăratul C / nemuţescu A / pre B, C / GRIEORU-voda B. Grigorie-vodă C / / 1 3 Grigorii-vodă C / Ţ a r a C / / 14 pre B, C .lipseşte p e " E . G// 15 mănăstire C / SneagovC / multe cazne şi munci B, C, m u l t e munci si cazne E / / 1 5 — 1 6 multe munci, de 1-au muncit, şi i-au luat mulţi oam. si mai pre u r m a l-au şi omorît ' G // 17 Grigorie-vodă 1 - 2 B, Grigorii-vodă 1 - 2 C i nemica B. C / Iar C/ t ă g ă d u î a B, C // 18 zicînd B, dzicînd C / năpăstuiaste B. năpastuiaste C / mnaintea B, C / înpărătescu C // 19 slugă C // 19 —r. 12 din p. urm. Si doveaindu-1 cu un martur, anume Ionaşco Cap-de-ghindă, înpăratul nemtasc au închis pre Grigorie voevoda. Şi l-au sfătuit un prietin cum că de nu va p r u m i sa iii catolic. într-alt chip nu v a p u t e scăpa de moarte. Şi aşa, priimind, L-au slobodzit si s-au d a t şi u n copil la înpăratul. Şi botezîndu-1 înpăratul i-au pu-. i 1 ele i eopr d, p e tramele său. M, P //

201.

Gligorie-vodă, a n u m e lonaşco Cap-di-ghind<ă>, şi I-au scos m a r tur înainte Divanului împărătescu, de a u m ă r turisit cum că l-au omorît stăpînu-său, Gligorie-vodă, fără nice o vină, p e Costantin postelnicul. 5 11. Dece Gligorie-vodă, dac-au vădzut că mărturisesşt6 aşea sluga lui, n-au a v u t ce m a i răspunde, că s-apucasă pe cap î n a i n t e Divanului că e-i năpaste, ş-au r ă m a s vinovat ş-au cădzut la-nchisoare şi-n m a r e grij<ă>. Sfătuitu-s-au c-un prietin să s<ă> f a c ( ă ) catolic, că î n t r - a l t f. 217 1 0 chip n-a p u t e scăpa de m o a r t e . Şi aşea p r i i m i n d , / ş - a u dat şi un copil la împăratul, de l-au botedzat şi i-au p u s şi n u m e copilului Leopold, pe numele împăratului. 12. Căutatu-ş-au vreme ş-au fugit de la Beci la Vineţie, şi aşe i s-au t r ă g ă n a t vremea, de au zăbăvit în strein <ă>15 t a t e 7 ani, p î n ' ş-au făcut pace la turci. Şi s-au dus pri taină iar la Ţarigrad, <şi> şedea în Ţarigrad pri t a i n ă , di nu-1 ştie nime. 13. I a r ă boiarii munteneşsti,rădicas<ă> cap un domnu în locul lui Gligorie-vodă pe un om prostu, a n u m e Antonie, 20 şi-i da n a f a c â lui pe dzi di c h e l t u i a l ( ă ) cîte 10 potronici. Iar viziriul a u triimis de au chemat pre acel domnu la Po<a>rtă, cu boiarii di<n)preun<ă>, dzicînd să le înno1 Grigorii B, C / p r e n u m e B / Cap-de-ghindă C // 2 înaintea B, înnainte C / î n p ă r ă t e s c u C / / 3 cum]precum E, C / lipseşte că E / l-au omorît pre C o s t a n t i n postelnicul stăpînă-său, Grigorie-vodă, f ă r ă de nici o vină. G /' Grigorie B , C / i a r ă d e nici B, C, D // 4 p r e C / postelnicul C / / 5 Decii Grigorii-vodă B, C / d a c ă B, C / mărturiseşte B, C // 6 aşa C / că să B // 7 înaintea B, înnainte C j că-i iaste n ă p a s t e B, C, G / / 7 —8 şi a u 1 - 2 B, C // 8 închisoare B, C / şi în m a r e grije B, C // 9 Siătuitu-s-au a t u n c e a Grigorii-vodă cu un priiatin al său să să facă Catolic C, G, Sfătuitu-s-au a t u n c e a Grigorii-vodă cu u n priiatin, priimind să fie catolic E / cu un priiatin B // 10 n u v a p u t e a B, n-a p u t e a C / m o a r t e C / repetă Şi aşea priimind B / aşa C / după priimind ad. să fie catolic C, E / Şi aşea priimind Grigorie-vodă d e s-au f ă c u t catolic, ş-au d a t G / / 10—11 ş-au d a t şi u n copil a lui l a î n p ă r a t u l n e m ţ ă s c u C // 12 pre B / î n p ă r a t u l u i C // 13 după v r e m e ad. Grigorie-vodă B, D, E , G, Grigorii-vodă C / şi a u B, C / Beciu B, C / Veneţiîa B, C // 13—17 D i la Beciu a u f u g i t la Veneţiîa, iar d e acolo la Ţarigrad. 7 a n i a u fost în s t r ă i n ă t a t e . Şi în Ţ a r i g r a d t r ă i a p r e taină, p î n ă ce ş-au f ă c u t pace cu turcii. Şi m a i p r e u r m ă iarăş l-au f ă c u t d o m n în Ţ a r a Muntiniaseă M , P / / 14 aşea B, aşîa C / t r ă g ă n a t j t î m p l a t E, G / vrfania B, v r e m e Cjîndelungă v r e m e D j j ă b ă y i t A / s t r e i n ă t a t e C, s t r e i n a t e B // 15 ş a p t e B, C / pînă B, C / turcii A / pre B, C // 16 şi şidea B, C, şi sădia G / după Ţ a r i g r a d 2 ad. ascunsu C / p r e B, C II 17 ştiîa B, C / nime B, C // 18—22 lipsesc M,// 18 boerii B / m u n t e n e ş t i B, C I u n j p r e u n D, E, lipseşte G// 19 Grigorii B, C / p r e B, C / prost B, C / a n u m e C, p r e a n u m 6 B // 20 lui n a f a c ă C / p r e B, C / p e zi cîte zfece potronici d e cheltuială E / d e B, C / cheltuială C / z6ce B, C / după potronici ad. adecă cîte o s u t ă d e bani, C, G // 2 1 chiemat B, C / p e C / la P o a r t ă B]la Ţarigrad, la P o a r t ă C /J 22 d i n p r e u n â B, C / să le]să-i C f j

202.

iască domniie. Şi-ndatâ s-au rădicat pi poronca viziriului cu Antonie-vod<a> ş-au m ă r s u la P o < a ) r t ă , neştiindu nemic de vinirea lui Gligorie-vodă, eă-1 ţinea viziriul tăinuit. 14. D^ce împreunîndu-s<ă> boiari<i> cu viziriul, ruga5 tu-s-au viziriului să le puie un domnu dintre dînsăi, pi care ş-ar alege iei, că acel domnu ce-1 radicasă ei iaste un om prea prostu. Atunce i-au î n t r e b a t vizirul pe boîari p i n t r u Gligorie-vodă, u n d e să află şi, de i-ar scrie, o<a)re n-ar vini? Iar muntenii îlu suduia, că-i omu r ă u şi nici a f. 217V10 mai vini de unde îi dus. Dzisu-le-u viziriul: „Alegiţi-vă / un domnu dintre voi, pe cine v-a place, şi viniţi mîne dimin i a ţ â să vi-1 f a c " . Iar Gligorie-vodă, d u p ă p e r d e a o ( a ) viziriului, asculta toate. Ducîndu-s<ă) boîari<i> la gazdă, şfătuitu-s-au ş-au ales dintre dînşii pi un f r a t e mai m a r e 15 a lui Şerban-vodă, a n u m e Drăgîciu. Şi cum au purces cu dînsul a dooa dzi la P o < a ) r t ă să îmbrace căftan, ş-au Intrat în cas<ă> la viziriul. 15. I a r ă viziriul au şi scos p i Gligorie-vodă şi l-au îmbrăcat cu c ă f t a n . Iară boiari<i> muntenesşti, dacă , 20 l-au vădzut, n u m a i ce au încremenit. Şi i-au dat pi toţi de g r u m a d z i p i mina lui Gligorie-vodă. N u m a i ce au scăpat Şerban-vodă dintre dînşi<i>, că, vrînd şi el să între în casă la viziriul, după cielalţi, u n prietin i-au spus
1 — 2 3 lipsesc M, P // 1 domniîa B, C / î n d a t ă B, C / după rădicat ad. boiarii G / pre B, p e C / după veziriului ad. boîarii C // 2 vodă C/ după vodă ad. d o m n u l lor G / şi au B, C / P o a r t ă B, C / neştiind nemică B, C // 3 Grigorii B, C / veziriul tăinuit şi ascunsu C, veziriul ascuns, t ă i n u i t G // 4 Decii B, C / îripreumndu-să C / boiarii B, boîarii C / veziriul C / după rugatu-s-au ad, boiarii G // 5 veziriului G / .le B, C / dînşii B, C / pre care B, C // 6 ş-ar aMge B, ş-or alege C / ce-1 rădicasă ei]ce l-au fost rădicat lei C / ei]îei B / / 7 pre prost B / p r o s t C / Attnicea B, C / î n t r e b a t B, C / viziriul B, veziriul C / p r e B, C // 8 p e n t r u B, C / Grigorie B, C / i-ar]i-ari B, C / serile B / oari n-ari vini B, C, oare n-ar vini iar D // 9 I a r ă G / munteniijboiarii m u n t e n e ş t i B, D, E, boîarii munteneşti C, boiarii m u n t e n e ş t i G / îl suduia şi zicea că iaste om B, C, E , G, îl suduia şi-i zicea că iaste om D // 10 de u n d e iaste d u s B, C, D, u n d e iaste d u s G / Dzisu-li-au B, Zisu-li-au C / Dzisu-le-au a t u n c e a G, ad. marginal Dzisu-li-au veziriul E / veziriul C / Alegeţi-vă B, Alegeţi-vă C, Alegeţi-vă, d a r ă , u n G / / 11 pre B / plăcea B, C / inîine B, mîini C // 12 Grigorie B, Grigorii C / d u p ă j d e d u p ă B, C, E, G / perdiaoa B, C // 13 Şi dueîndu-să C, I a r ducîndu-s<(ă> E , I a r ă dueîndu-sa G / boiarii B, boiarii C la gazdele sale C // 14 ş-au]şi-au B, şi ş-au C / pe B, C / m a r e B, C // 15 Drăghiciu B, C/Z 16 d o a B, C / la P o a r t ă B, C, ad. marginal G / î nbrace B, C / c a f t a n B, C/ şi au B, C, Djj 17 casă C j veziriul C// 18 p r e B, p e C/ Grigorie B, C, Grigorie Ghica-vodă G // 19 înbrăcat B, C / c a f t a n B, C, c a f t a n de domnie G / Iar C / boiarii B, boîarii C / m u n t e n e ş t i , B, C/j 20 i-au d a t veziriul E / / 20—21 p r e 1 - 2 B, C H 21 d e B, C / Grigorii B, C // 22 dînşii B, C // 23 să între şi el în casă B, C j ceialalţi B, ceîalalţi C, ceîalalţi boiari G / un]iar u n C, G / priiatin B, G, priîatin C//

203.

în t a i n ă că-i Gligorie-vodă în c a s < ă ) la viziriul. Şi el n - a u m a i a p u c a t să spue celoralalţii f r a ţ i , şi-ndată a u f u g i t şi s-au ascunsu. I a r p e Drăghiciu C a < n ) t a c o z o n o şi p e f r a t e - s ă u Mihaiu şi p e f r a t e - s ă u Costantin. car6 îl 5 p î r î s < ă ) p e Gligorie-vodă la Beci, şi p e f r a t e - s ă u Mateiu şi p e Iordachi, i-au l u a t p e acesştea p r e t o ţ i de g r u m a d z i i , i-au d u s în Ţ a r a Munteniască. Dece p e Drăghiciu l-au omorît, i a r ă p e cielalţi i-au închis înu curţile domneştii la simeni. Ş - a u r ă p e d z i t Gligorie-vodă o < a ) m e m i săi î n a 10 i n t e cu schimi-aga, de au p r i n s u p e g i u p î n e < a ) s a lui Ş e r h a n şi p e celelalte a celoralalţi boiari, d e li-au închis l a simeni, f. 218 Şi dup<a> ce au m ă r s u în Bucuresştii, / Gligorie-vodă îi tot b ă t e a şi-i căznie p e acei boiari şi pe, g i u p î n e s ( ă ) . Care l ă s ă m a c m u p o v e s t e a iui Gligorie-vodă, de o m u 15 scrie m a i î n a i n t e , cîndu i-a vini rîndul. Şi-ncepem iar a D a b i j ă i - v o d ă , la r î n d u n o s t r u . 16. D a b i j e a - v o d ă , aice în ţ a r ă d o m n i n d u cu p a c e şi cu domnie aşedzată, cu ţ a r ă î n t e m e i a t ă , era o m u b u n şi b l î n d u , f ă r ă nice o r ă u t a t e . Şi n e p l i n i n d u bin6 4 ani a 20 domneii lui, fiindu şi o m b ă t r î n , a u p l ă t i t şi el datorie ce de opştie, de-au m u r i t . Şi l-au d u s cu t o < a ) t ă boieri1—16 lipsesc M, P // că Grigorii-vodă iaste în casă B,C,G, că-i în casă Grigorie-vodă D /' Grigorie G// 2 spule B, C / cerolalalţi C / îndată B, C // 3 Iară C / pre B, j Cantacozino B, C // 4 Mihai B, C / p r e 1 ~' i B, C / care B, carele C // 5 pîrîsă Cjj 5 pre B, pre 2 C/ Grigorii B, Grigorie C/ Beciu B, C/ Matei B, C // 6 pre B / pre aceştiia, B, C / grumazi C // 7 Decii B, C // 7 — 8 pre *-» B jj 8 iar C / ceiîalaiţi B , ceîalalţi C, ciialalţi f r a ţ i G / în curţile domneşti B, C // 9 siimeni B, C / Şi au B, C / răpedzit] triimis E / Grigorie B, Grigorii C / oamenii B, p r e oamenii C / înnainte B, Cjj 10 schimni-aga B, Cj pre B / g i u p î n i a s a B.Cjj 11 pre B/ siimeni B//12 d u p ă Cj Bucureşti B,C//12—13 Şi d u p ă ce au mărsu Grigoi'ie-vodă în Bucureşti îi t o t b ă t e a E ; G // 12 Grigorii B // 13 căzniîa B/ p r e 1 - 2 B / îi t o t b ă t e a şi-i căzniîa Grigorii-vodă pe aciei boiari C / căznie]munciîa E, G / giupînesîe B, C, giupîneseli lor D, E, giupînesile lor G // 14 Care B, C / Care acum lăsînd istoriia lui D / Care să lăsăm G / a c u m B, C / poveste B]istoriia G / după poveste ad. istoriîa C / Grigorie B, C /'o v o m scrie B, o v o m scriîe C j j 15 înnainte B, înnainte C / cînd B, C / Şi începem B / iară B / iar a scris E / Vom începe istorie iar a Dabijiiv o d ă D // 15— 16 Şi începem a scriîe iar a Dabijii-vcdă, la rîndul domnii noastre, a Moldovii Cj Şi începem iar a Dabijii-vodă istorie, l a rîndul nostru, p e n t r u domnii moldoveni G jj 16 Dabijii B/ rîndul B j j 17 16] 18 M, 11 P / D a b i j e C / aicea B, C / p a c e B // 17—19 D a b i j e voevoda a u venit iarăş în ţ a r ă şi au domnit cu pace, cu domniîe <aşăzată cu t a r ă P ) întemeiiată. E r a om blînd, b u n si f ă r < ă ) de M, Vj j 18 domniîe B, C /cu 2 ]şi cu C, G / o m C//19 blînd B, C / fără d e B, C, D, E, G / nici B, C, D, E / r ă u t a t â B j Şi încă M, P / neplinind C / bine B, C lipseşte M, P / p a t r u B, Cjj 20 domniii B, C/ fiind B, C j lipseşte fiindu şi om b ă t r î n M, P / datoriîa B jj 21 cea- d e obştile B, cia d e obştile C / datoriia aceştii l u m i cea d e obştiîe E, G / obştîe G / de au C]au M, P j după m u r i t ad. schimbîndu-să d i n t r u această, viiaţă D / dusjpetrecut M, P / lipseşte cu M / t o a t ă B, Cj boerimea B, boîarimea C j j

204.

mea, cu m a r e cinste, de l-au îngropat în mănăstirea lui, în Bîrnova, carii iaste de dînsulu isprăvită, iară din temeiul eii au fost-o început-o Barnoviscliie-vodă şi n-au apucat s-o, isprăvască, c-au perit la P o < a ) r t ă , cum să 5 pomeneşte m a i sus.
D O M N I Î A DUCĂI-VODĂ C E L U I B Ă T R Î N . . C A P 76. L ( E A > T 7174 < = 1666>

Zaci<alo> 1. Duca-vodă era de moşie din Ţara Gr^ceiască, de la Rumelea, şi, viindu aici în ţ a r ă de copil, io au slujit la Vasilie-vodă în cas<ă> şi la alţi domni, pîn-au agiunsu la boerie mare. Şi s-au şi-nsurat aicea în ţar<ă>, f. 218V de au l u a t o f a t ă a do<a>mni<i> Dabijooîa, a n u m e / Nastasie, ce iera f ă c u t ă cu Buhuş, ş-au agiunsu de au fost şi visternicu m a r e în dzilele Dabij ăi-vodă. Ce, d u p ă ce au 15 murit Dabijea-vodă, au m ă r s u do<a>mna Dabij o<a>i<a> în Ţarigrad, cu Duca visternicuî, ginere-său, avîndu pe Cupăresştii cei bătrîni în Ţarigrad, p u r t ă t o r i de trebile
1 m a r e cinste B, C / dejşi M, P / m ă n ă s t i r e lui Barnovschii ( B î r n o v a P ) , care M, P // 2 carea B, care C / dînsul B, C / iaste isprăvită de dînsul de 7idit E / după isprăvită ad. de zidit C / iar B, C // 3 terneiuljterneliîa B, C, D, B T V l / «miei B. C. ei M, B, lipseşte D / au fostu începutu-o Barnovschiivodâ. a o zidi B. E . au fost început Barnovschii-vodă a o zidi D, au fost-o început Barnovschii Miron Moghita voevoda C, au fost începută de Barnovscîii voevoda M. P I Upseste vodă E / / 2 —3 iar din temelie această sfîntă m ă năstire au fost inceput-o Miron Barnovschie-vodă a o zidi G // 4 să o B, C / ^ o i pra /ascd Barno rechii-vodă de zidit / după i s p r ă v a s c ă ( ă ) ad. Barnovschii M, P / ca a u B. E / că au periţ la Ţarigrad, la P o a r t ă C / P o a r t ă B, E / pipcum ^ ^ jiomeneste mai sus B, precum m a i sus s-au scris E, G, lipseşte M, P //5 oomeneste u // 6 — 7 lipsesc M / Domniîa întîi a Ducăi E, Domnila dintîi a Ducăi G i Cap 79 B P l i p e ş t e E, G / î n a n u l G / Anul 7174. Cap 76 C, î n a n u l 7174. Cap 79 D 1 Upseste L<ea>t 7174 B, P // 8 lipseşte Zaci<al6> B, C, D, E, M, P / voda cel b a t r î n G / voevoda d e patrie era (lipseşte era P ) din M, P / d e moşiie B. C: d e mosiia lui E, G / Grecească B, Greciască C // 9 Rumele B, C / v i i n d o ' f p i B, C I m t a i a ] m Moldova, în ţ a r ă C, lipseşte M, P / d e copil mic C // 9— 10 în t a r a . a u slunt l a "Vasilie-vodă de copil în casă G jj 10 după slujit ad. încă M, P j voevoda- M/ casa C j repetă şi M//IO —11 în casă şi a u fost şi c ă m ă r a ş mare la Vasilievoda si au slufit si la alti d o m n i pînă au agiunsu. l a boeriîe m a r e E / p î n ă C / prn: ce-an a g i u n s si la M // 11 boeriîe B, boîarîe C / m a r e B, C j însurat B, C/ t a r a G/ dupa t a r a ad. în Moldova D// 12 de]şi D, G, lipseşte M, P j doamnii B, C, itpsesie M, P / Dabijoaîa B, C / anum<§]pre a n u m e D, pre a n u m i G, p r e M, P / ^a~*'a>)i3 B C 1 3 e i a B, C / ş i a u B, C //13—14 cu B u h u ş . Şi în zilele lui D a b i j e voevoda au fost si visternic m a r e M, P // 14 visternic m a r e B,C/ Dabijii B,C/ C e j l a r a M / d u p a cie C / / 15 D a b i j e C / voevoda M / d o a m n a D a b i j o a î a B, C / d o a m n a Dabijoaîa a u mers M, P / / 16 vistiernicul B, visternicuî C / avînd B, C, deci avînd M, P // 17 pre Cupărestii B, C / p u r t ă t o r i d e grije <grijă G>/ de trebile don n m B C D C G M de]la M, P / /

205.

domnii<i), la viziriul şi la alte căpetenii a Porţii împărătesşti. Scris-au şi Toma vornicul Ca<n)tacozono la nepoţii lui, la Cupăresşti, ca s<ă> fie nevoitori p e n t r u Duca visternicul. Şi aşea i-au isprăvit de l-au îmbrăcat cu c ă f t a n 5 de domnie în Ţ a r a Moldovei, în locul Dabijăi-vodă. 2. Dece viindu în scaonul d o m n i ( e i ) , în Iaşi, le iera tutoror cu bine, fiindu şi el din b o i a r i ( i ) ţărîi domnit, cît nu să plîngea nime nice de o s t r î m b ă t a t e . Dar n u m a i g i u m ă t a t e de an au domnit, şi i-au şi vinit mazilie, p e n t r u 10 poveste unei cărţii ce au scris fel la h a n u l t ă t ă r ă s c u . 3. Dzic că atunce să cerca acel h a n u să s-închine la înpărăţiîa Moscului şi să lipsască de supt împărăţie Turcului. Şi-nţelegîndula împărăţie de poveste aceasta, n-au crddzut, ce au scris viziriul la Duca-vodă aice în ţară, să e a u t 6 15 n u m a i să adevere<a)scă acestu lucru, să-i fac<ă> ş t < i ) r e . / 4. Şi viziriul, din Ţ < a ) r i g r a d au purces la oastd. Duca-vodă, vrînd să ispiteiască pr6 hanul, să afle adevăriul p e poronca viziriului, au scris şi el la hanul, cum şi el iaste robu şi plecat supt puterea hanului, şi alteia 20 multe ca acestea. Şi mărgînd omul Ducăi-vodă prd la
1 repetă şi M, P / P o r ţ i i înpărăteşti B, C // 2 Scris-au şi de aicea E, Şi scriind şi T h o m a Cantacuzino v o r ( n i c u l ) M, PJ Cantacozino B,C/ nepoţii B,C// 3 luijsăi M, P / Cupăreşti B, C / să fiîe C // 4 visternicul C / aşa C / înbrăcat C / după înbrăcat ad. veziriul E / c a f t a n B, C // 5 domniîe B / după domniîe ad. să fie d o m n u C, D, d e domnie, să, fie în Ţ a r a Moldovei domn G / Moldovii B, C / Dabijii-vodă, în anul d e la zidirea lumii 7174 B / Dabijii C / voevoda M // 6 Decii CJDuca voevoda M , P / Decii viind D u c a - v o d ă B, E , G, Decii D u c a - v o d ă viind D / viind în Iaşi în scaonul domniii C / domniii B / era B, C / t u t u r o r le era M, P // 7 bine B, Cj fiind B, C / boiarii_B, boiarii Cj Ţării Moldovii B, G / lipseşte d o m n i t M, P //8 nici de B, C / D a r ] î n s ă M, P / Dar numai n-au ţ i n u t m u l t că n u m a i g i u m ă t a t e C // 9 mazilie B, C jj 10 poveste B, C]pricina E , G, M, P / unii cărţi B, C/ au]I-au M / el B, C jj 11 lipseşte 3 C / Dzicu B, C / a t u n c e a B / h a n B / acel h a n să cerca a t u n c e a C, E, M, P, a t u n c e a acel h a n să cerca G / să să închine B, C jj 12 î m p ă r ă ţ i l a 1 - 2 B / m p ă r ă ţ i î a Moscului Cjmoscali M, P / să lipsască d e s u p t ascult a r e a inpărăţiii Turcului C, E, G, să n u m a i fie s u p t stăpîriire Turcului M, P , ad. marginal şi să lipsască de s u p t u înpărăţiîa T u r c u l u i D jj 13 Şi înţălegînd înp ă r ă ţ i î a B, C, D, Şi înţălegînd înpărăţiîa Turcului G / de poveste B, C / crezut B, C jj 13—15 Şi înţălegînd înpăratul turcesc de aceste n-au c r e z u t ; insă veziriul a u scris în Moldova la D u c a voevoda ca să cercetezâ şi să adeverlască M, P//14 ad-.-marginal viziriul D/aicea B,C / ţ a r ă ] Moldova E , G / / 1 5 adeveriască B,C/ acest B,C/să-i facă ştire B,C, şi să-i facă ştire G, şi să-1 înştiinţăz<e> M.P//16 4]3C, lipseşte Ml lipseşte Şi M,P/ Veziriul M/ din Ţarigrad C]după acfeîa E , G , M , P / oaste C j după oaste ad. asupra nemţilor E j j 17 Iar Duca-vodă B,C,E,G,P, I a r ă Duca voevoda M/ să 1 ]ca să M/ ispitiască B , C / p r e B,C / afle B, C / adevărul B, C //18 lipseşte p e poronca viziriului G/ lipseşte şi el M . P / cum]precum E , G , cum că M,P// 19 iaste B,C/ plecat hanului supt a lui stăpînire şi şi altele M , P / altele B , C / / 2 0 aceste B, Cj mergînd B, C / lipseşte vodă M, P jj 20— 1 pre la cetatea Voziîa B, pre lîngă c e t a t e a Voziîa G / pre C / Voziîa C, F. / trecătoarea C / paşîa B, C //

206.

Văzîia, la trec<ă>toarea Niprului, l-au prinsu paşea de Văzîia; şi fiindu paşea neprietin Ducăi-vodă, i-au şi triimăsu cărţile la Ţ<a>rigrad, la camaicanul. Şi camaicanul, neştiindu povestea, î n d a t ă au a r ă t a t cărţile îm5 părăţiei. Şi împărăţie au triimis de l-au mazilit. Şi era să-şu puie şi capul. Atunce în grab-au pus înpăratul pe Iliiiaş-vodă,' ficioriul lui Alcxandru-vodă, domnu. 5. N u m a i nărocul Ducăi-Vodă ce au fost, de nu ş-au pus capul, că camaicanul au triimis acelea cărţi a Ducăi-vodă io la oasttS, la viziriul, de li-au v ă d z u t . Dece viziriul au scris la împărăţie cum că Duca-vodă cu poronca lui au scris la hanul, ca să-1 ispitiască, şi nu-i vinovat. Şi aşea au scăp a t Duca-vodă cu dzile, de n-au perit. I a r ă mazîl t o t au rămas, că a p u c a s ( ă ) împărăţie de puses<ă> p r e Ilieşu 15 domnu. Şi au domnit Duca-vodă n u m a i ş e s ( ă } luni într-această domnie întîiu. f. 219v 6. Şicînd i-au vinit mazilie, era ieşit Duca-vodă Ia/primblară cu t o < a ) t ă casa şi boiarii lui pe P r u t în sus, la Bere2 Voziîa • B, C, D, E , G / fiind B, C / paşîa B, C / nepriîatin B, C / şi fiindu paşa d e Voziîa pizmaş D u c ă i voevoda, î n d a t ă M, P / lipseşte şi 2 M, P // 3 triimis B, trimis C / cărţile]scrisorile M, P / Ţarigrad C / caimacamul 1 - 2 B, C, D, E, caimac a m i 1 M, P , c a i m a c a m i i 2 M, P / Ş i j l a r ă M, P // 4 neştiind B, C / poveste B, C] pricina M / î n d a t ă au d a t scrisorile Ducăi la î n p ă r a t u l . I a r ă înpăratul î n d a t ă M, P / cărţile B, C / î m p ă r ă ţ i i i B, C / î m p ă r ă ţ i î a B, C // 5 împărăţiîa î n d a t ă a u triimes G / t r i m i s B / l-au mazilit pre Duca-vodă B, C, E , G// 6 să-ş B, C / lipseşte ş i 2 G I după capul ad. să piiară G ] Atuncea B, Şi a t u n c e a C / grabă B, C // 5 — 7 a u mazilit p r e D u c a voevod. Duca-voevoda era să-ş p u e capul atunce. Că înpăr a t u l în grabă a u p u s d o m n p r e Iliîaş voevoda, ficiorul lui Alecsandru-voevoda M, P // 6 î n u p a r a t u l A // 7 Iliiaş B, Iliîaş C / ficiorul B / Alixandru C / p r e Iliîaş vodă d o m n u în Moldova, p r e ficiorul lui Alexandru-voda D, p e Iliiaş-vodă să fie d o m n în Moldova, feciorul l u i Alexandru-vodă, în locul Ducăi-vodă G / p r e Iliiaşvodă, în locul Ducăi-vodă E /• lipseşte ficioriul lui Alexandru-vodă, d o m n u E // 8 5)4 C / A t u n c e a n u m a i nărocul E, G / voevoda M / lipseşte ce G // 8 — 9 lipseşte ce au fost... capul M, P // 9 după capul ad. d e n-au perit G j caimacamul B, Cj caimacamii M, P / t r i m i s C / aceli B, C / voevoda M / / 1 0 la]în M, P / oaste B, C , lei-au A / Decii B, C]Iară M, P / au]au şi M, P // 11 împărăţiîe B, Cjînpăratul M, P / cum]precum E / voevoda M // 12 după h a n u l ad. acfeli c ă r ţ i E, acele cărţi G I lipseşte ca M, P / şijiară el M, P / nu-i]nu Iaste M, P / după v i n o v a t ad. Duca-vodă G / aşa C // "l3 zile B, C / lipseşte d e n-au perit E, G, M, P / I a r B, C / mazil B, C // 14 apucasă B, C / împărăţiîa. B, C]inpăratul M, P / pusesîe B, C / pijsâsă d o m n p r e Iliîaş voevoda M, P / p r e B, C, D / Iliiaş-vodă B, D, G, Iliiaşvodă C | pusese p r e Iliiaş-vodă d o m n u în Moldova, pre ficiorul lui Alixandruvodă in locul Ducăi-vodă. Şi E / / 15 Şi aşa M, P/'voevoda M / şeasîa B, C//16 întru B, C / domniîe B, C / dinţii B, C, G / lipseşte într-această domnie întîiu M, P // 17 6)5 C, lipseşte M, P / mazilie B , maziliîa C / eşit B , C / vinit mazilie Ducăivodă, era Duca-vodă eşit l a primblare C / lipseşte Duca-vodă M, P // 18 cu t o a t ă casa lui l a prirtblare şi cu boerii lui M, P / t o a t ă B, C / pre C j Berihoeşti B, C, E //

207.

hoieşti, de-ş lua sama oiloru ce ave din boîarie. Şi acolo, fără nedejdd, i-au vinit mazilie, şi de acolo luîndu-1 aga împărătescu, cu toată casa lui, de l-au dus la Ţ<a)rigrad.

5

DOMNIÎA LUI ILÎÎAŞ-VQDĂ, FiCIORiUL LUI ALEXANDRU-VODĂ. CAP 77

<Zacialo 1>. L<a) ace vreme ce au vinit cărţile Ducăivodă la Poartă, carele scrisesă Duca-vodă la hanul şi le prinsesă paşea de Vuzîia, precum arată mai sus, s-au tulburat tare împărăţie, ş-au întrebat împăratul ce domni 10 să află aice la Ţarigrad mazili. Şi tîmplîndu-s<ă) de m u r i ş i ) Alexandru-vodă, tatul lui Iliîaş-vodă, rămîindu sărac şi la m a r e lipsă şi cu datorii multe, de pre cum iaste obiceiul domnilor mazili, de rămîn săraci după ce s<ă> mazîlescu, din blăstămul cel mult a oamenilor. 15 <2>. Mergea şi Ilieş-vodă dup-oasăl6 tătîn-e-său la îngropare, cu multă grij<ă> şi fric<ă> de datornicii tătîne-su, să nu-1 prindză, să-1 închidză. Şi tîmplîndu-s<ă> într-acel ceas de l-au tîmpinat, cu oasele ducîndu-l.e la

1 luoa C / oilor B, C / ce le a v e încă M, P / avea B, C / boerîe B, boiarîe C // 2 fără de B, C, D, E , G / nedejde B, C / după venit ad. şi M / mazilie B, maziliia C / luundu-1 B, C]l-au l u a t M, P ij 3 înpărătescu C. lipseşte M. P / cujşi pre M, P /. lipseşte de C / de 1-aujşi î-au M j după Ţarigrad ad. la P o a r t ă C jj 4 voevod G, M jj5 ficior lui B, C, iiciorul lui CJsîn lui G / voevod M / Cap 80 B, D, P]7174 G, lipseşte E , M // 6 lipseşte Zacialo B, C, P / La acîa v r e m e C, La vreme B / venit G j voevoda Mij 7 carele B, C / scrisesîe B, C // 7—11 pre care le scrisăsă la h a n u l , s-au t u r b u r a t f o a r t e (hanul) î n p ă r a t u l şi au întrebat ce d o m n mazil să afla in Ţarigrad. Şi t o c m a a t u n c e mtîmplîndu-s<â> de au m u r i t Alexandru voevoda M P / / 8 prinsesîe B, C / paşîa B, C / d e B, C / "Voziîa B. C, E j p r e c u m a r a t ă m a i sus] p r e c u m m a i sus s-au scris E, p r e c u m mai sus s-au a r ă t a t G j/9 t u r b u r a t B, C / t a r e B, C, p r e a t a r e G / î m p ă r ă ţ i î a B , înpărăţiîa C / şi au î n t r e b a t B, C // 10 aicea B, C / mazili B . C / tîmplînd'u-să C j murisă B . C / / 11 Alixandru C t lipseşte-t a t u l lui Iliîaş-vodă P / t a t u l lui]şi M / voevoda M / rămiind B, C Ij 12 lipseşte ş i 1 M, P j m a r e B, C / cu]greie M j cu datorii m u l t e j i n greii datorii P / d u p r e c u m B, C, d u p ă cum M, p r e c u m G Jj 13 iaste B, C / obiceaiul B, C / domnilor celor mazili B / mazili C J j 14 ce 1 s{ă)]ce-i M, P j mazilescu B, C / d m j p e n t r u . M, P / al B, C Ij 15 ante Me g e a : 2 B, C D / ante Atuncea dară mergea : _ E, G lipseşte ™şi M, P / Iliiaş B, I h î a ş C / d u p ă C / oasăle C / tatine-său A // 16 îngrop a r e B, îngropare l a besărică G j cu ]însă cu M, P / grije B, C /' frică de B. C / frică şi grije M, P / de B, C]despre M, P jl "17 să-l]şi să-1 M", P // 18 întru acel B I tîmŢ>lindu-să C / întimpinat B, întimpinat M, P / oasăle B / după oasăle ad. t ă t î n e său C, M JJ 18—1 oasăli tătme-său, ducîndu-li la grobniţă să li îngroape E, oasăle tătinesău ducîndu-le la îngropare să le îngroape, u n om G j grobniţă C] îngrop a r e M, P / om B, C / înpărătescu CJJ

208.

gropniţă, un omu împărătescu şi tîmplîndu-să la acea î n t r e b a r e a împăratului de domnii mazîli de Moldova, iar acel omu împărătescu, cine-r hi fostu, au d a t samă c-au vădzut acmu pe Iliîaşi mărgîndu după oasăl6 / f. 220 5 tătîne-său. Şi aşea î n d a t ă au răpedzit î m p ă r a t u l un ceauş, de l-au luat de la îngroparea tătîne-său şi l-au dus. la saraiu, de l-au îmbrăcat cu c ă f t a n de domnie, de i-au pus domnu în Moldova în locul Ducăi-vodă, pecum să pomenesşte m a i sus. Iară pîn-a-1 îmbrăca cu căftanul, foarte r ă u să 10 spăriiasă, că nu ştie la ce-1 duce şi la ce. Ce mila d u m n ( e ) dzăiască iaste mare, de b u c u r ă pe om cîndu nu gîndesşt6, 3. Şi după ce au vinit Iliiaş-vodă domnu în ţară, pre acie vreme era pace. Şi acestu d o m n u era b u n ţărîi şi boiarilor, îi ave în cinste. Numai, fiindu născut, crescut 15 în Ţarigrad, n u ştie limba ţărîi, ce grăia cu tălmaciu la divan. Şi multe giudeţe a lui, fiindu cu tălmaci, n u s ă giudeca bine, şi cîteva ispisoace au ieşit pe u r m ă r61e..

2 întrebare C / î n p ă r a t u l u i C / mazili B, C // 3 —5 înpărătesc, fiindcă intrebasă înpăratul p e n t r u domnii cei' mazili din Moldova, a u î n t r e b a t pre alţii şi acela au d a t samă că Iliîaş voevod iaste acole şi îş petrece oasăle tătîne-său M, P // 3iară B / om C / cine ar h i fost B, C / după samă ad. la î n p ă r a t u l E, G // 4 că au B, C / p r e B / Iliîaş B, Iliîaş C]Uiiaş beizade D, E, G / mergînd B, mergîndu E, n i ă r u g î n d u A / oasăle B, C / / 5 aşîa C / răpedzit]triimis E, G / î n p ă r a t u l C [ un]pre u n G // 5 — 6 Deci ceauşul înpărătesc î n d a t ă au l u a t pre Iliîaş-voevoda d e la îngropare M, P // 6 îngropare C / saraiul împărătescu B, saraiul înpârătescu C, D, E, G, săraiul înpărătesc M, P // 7 de *]şi M, P / î m b r ă c a t î m p ă r a t u l B, înbrăcat î n p ă r a t u l D, E, G, M / înbrăcat C ,/ c a f t a n B, C / domniîe B, C / de 3 ]şi G, M I după p u s ad. să Iii G/ d o m n u în Moldova]domn Moldovii M, P // 8 voevoda M / p r e c u m C / pomeneşte B, C / p r e c u m m a i sus s-au scris E , G, lipseşte M, P // 9 I a r B, C / p î n ă C / înbrăca C / c a f t a n B, C, E / după c a f t a n ad. p r e Iliiaş-vodă D/ f o a r t e B, Cj lipseşte r ă u E / / 1 0 spăriîase B, spăriîasîe € / n u ştiîa B, C I ia ce îl duce şi la ce B, la cie îl duce şi la ce C, la ce-1 d u c şi p e n t r u ce D, la ce ît duce şi p e n t r u Ce E, G / la ce îl aduce M f lipseşte şi la ce M. P / Ce]Iar mare iaste E, î n s ă M, P j dumnezeiască B, dumnedzăiască C]lui Dumnezeu M, P l[ li iaste m a r e B, C / de]şi M, P / p r e B, C / iiu]nici P / cînd nu gîndeşte B, C, cînd nici să găsăşti M / / 12 3]2 M / lipseşte vodă G / t a r ă ] Moldova E , G j preaceia B, C / / 12—14 Venit-au Iliîaş voevoda d o m n în Moldova. Şi era milostiv câtră ţ a r ă şi p r e boiari M, P / / 13 pacâ B / Si acest d o m n Iliiaş-vodă a u fost b u n G / acest C / / 14 îijşi li D / avea în cinste pre boiari B, C, D. E , G / i n ] l a M, P / fiind B, C / crescut]şi crescut M // 15 rai stila B, C / după ţării ad. moldov e n e ş t e C / limba ţărîi]moldovmeşti M, P / ţării]moldoveniască E, G / grăiîa B, C II 15 —17 ce la divanuri grăia cu tălmaci. Şi fiind cu tâlmaci, m u l t e giudecăţi nu să giudeca bine M/ P // 16 giudeţe B]giudec,ă'ţi C, T), E, G I fiind B, C / tălmaciu B; C II17 după şi ad. m a i pre u r m ă M, P / cîteva ispisoace B, C / după ispisoace ad. de a lui E, G / eşit B, C / pre B, C / a u eşit m a i p r e u r m ă rele E , G / a u eşit rele M, răii au eşit P //

209.

Aşijdere pe o sama de boiari ce era de casa Ducăi-vodă i-au p u s cîţiva b a n i de au dat î m p r u m u t a r e , şi pe carg boiari îi aflasă c-au fostu sfetnici la rădicarea ţării asupra tătîne-său, lui Alexandru-vodă. încă nu le prea căuta cu 5 bine. 4. Tîmplatu-s-au p r e acea vr<5me de a u vinit şi un ficioru a lui Batiste visternicuî cu domnie din Ţ<a>rigrad. Şi aflîndu pe un orheian, a n u m e Bosîie, care au ucis pe tată-său, Batiste visternicuî, l-au fost închis în vartă, 10 f ă r ( ă > şt<i>rea domniei. I a r ă dup<ă> ce au vădzut alţi<i> că l-au închisu, pe afar-au început a strîga şi a gîlcevi, ce poate să fie acest lucru. Dece / domnie, înţelegînd, î n d a t ă au poroncit de l-au slobodzit şi poroncindu să n u să tiiamă nime de nemic, că acele lucruri toate li-au 15 e r t a t . Şi-ncă au ţinut şi pe ficiorul lui Batiste r r ă u . Şi ţ a r a era împresurată cu dările, că să făcea cheltuele m a r i la visterie, şi era şi darnic: bacşizuri da mari, că era om b u n . Şi aşea să pomenesşte că, după ce s-au mazîlit şi au tretffit Dunărea, n-au fost avîndu de cheltuială, s-au
1 Aşijderea, B, C / de 1 - 2 B, C // 1—3 P r e cîţva boeri ci era de casa Ducăi voevoda i-au p u s dî-au d a t bani î n p r u m u t . P r e boerii ce-i aflasă M, P / / 2 d e B, C/ înprum u t a r e C / pre carii B, C / / 3 c ă a u fost s t t t n i c i B, C // 4 Alixandru C / Alexandru-vodă sîn <sic> Iliîaş, încă n u le c ă u t a pre cu bine G j voevod M / n u le B, C / pre B, C / nu le c ă u t a bine M, nu ie c ă u t a pre bini P / bine B, C // 6 4]5 M, lipseşte D / pre B, C / acela B / a u fost venit G /- ficior B, C // 6 —7 Cu acest d o m n v e n i s < ă ) <din Ţarigrad P> şi uri ficior a lui M, P // 7 Batiste Viveli B, C, D / visternicuî B, C / cu d o m n i î a cu Iliiaş-vodă den Ţarigrad G, lipseşte P , M / d o m n i î a B, C / Ţarigrad C // 8 Şi] carile M, P / aflînd C / p r e 1 - 2 B / Bosiîe B. C, Bosie G / carele a u fost ucis B, G, care au fost ucis C, E, care ucisesie D, carile u c i s ă s ^ ă ) M, P / p r e 2 C // 9 Batiste B, p r e Batiste E, pre Batiste Viveli C / visternicuî B, C / l-au]şi l-au G / închisa A / după închis ad. p r e acel orheian B / înjla M, P // 10 fără d e B, D, E , G, P , f ă r ( ă ) de C, M / ştirea domniii B, C / domnieijlui Iliîaş voevod M, P / I a r G / d u p ă ce C / alţii C / / 1 1 închis B, C / pre B / a f a r ă C / a u început p e a f a r ă E , G, M, P / striga B, C / după gîlcevi ad. şi a dzice C, dzicîndu E , zicînd G, P zicînd M // 12 file C / Decii domniîa B, C // 12— 13 Auzîndu aceste Iliîaş voevoda, îndată M, P / înţălegînd B, C / slobozit p e Bosiîe E, slobozit pe Bosie şi a u poroncit G / lipseşte şi M, P / poroncind B ,'/ 14 t i a m ă B , C / nemică. B, C / acfele B, ac61i C, aceste G / e r î t a t A / le-au e r t a t B, li-au e r t a t d o m n i î a C / nime să n u s ( ă > t i a m ă de nimica, fiindcă p r e t o ţ i î-au e r t a t M, P / încâ B, C /pre B / Batiste B, C / rău B, C / Şi foarte a u probozit p r e feciorul lui Batiste M, P / lipseşte „Şi M, P / ante Şi: 5 C // 16 înpresurată C / dările B, C / c h e l t u i a l e B , C // 17 vistierie B, visteriîe C / după e r a 1 ad. acest d o m n u Iliiaş-vodă C, Iliiaş-vodă E, Uieş-vodâ G / darnicu E / bacşişuri B, C / că]şi E, G / că era om bun]fiind milostiv M, P II 18 aşxa B, aşa C / pomeneşte B, C // 18— 1 Aşa zic că d u p ă ce l-au mazilit şi a u t r e c u t D u n ă r e , nici d e cheltuială, n u avia, ce s-au fost î n d a t o r i t l a boernaşi M, P / mazilit B, C / şi au]s-au A / după D u n ă r e a ad. în ceia p a r t e € / avînd C / şi s-au fost îndatorind C, D, E, G / boernaşi B, boîarenaşii lui C, boerenaşii lui D, E, boerînaşii lui G //

210 .

fostu îndatorindu laboerenaşi de bani, de au fostu cheltuind pe d r u m . Şi p u ţ i n n-au plinit 3 ani cu domnie şi s-au mazilit. Şi fiindu Duca-vodă d o m n u mazîl la P o < a ) r t ă , au eşit d o m n u al doilea rîndu la velet 7177<=!669>.
5 D O M N I Î A A DOOA A D U C Ă I C E L U I B Ă T R Î N U . C A P 78

Zaci<alo> 1. Viindu Duca-vodă cu a dooa domniîe în ţ a r ă , arătă-să la liire m a i aspru decît cum era cu domniîa dintîiu. Şi şi începu a zidi mănăstirea Cetăţuîa, că era ţara plină de oameni şi cu h r a n ă şi agonisită bind. 10 2. I a r ă în al triilea anu a domniei lui, la vl<ea>to 7180<—1672), rădicatu-s-au Hîncesşti<i)cu t o ţ i orheianii şi i- 221 lăpuşnenii cu oaste / asupra lui, p e n t r u urîciunea grecilor ce adusesă. prea m u l ţ i de la Ţarigrad. 3. Şi m a i ales p e n t r u Cupăresşti, ce îera aice în ţ a r ă . 15 Dece viind Hîncul şi cu Durac sărdariul aice în Eşi, cu t o a t â oştili, striga să p r i n d z ă pe greci, să-i omoară. Fugit-au
1 — 2 lipseşte d e b a n i . . . p e d r u m M, P / / 1 fost C / cheltuindu B / J2 lipseşte Şi P / înplinit M, P / trii B, C / cu domniîa B, C, lipseşte M, P / s-au]l-au M, P // 3 mazilit B, C / fiind B, C / voevoda M / lipseşte d o m n u M / mazil B, C / după Poart ă ad. la Ţarigrad C j j 3 — 4 d o m n u de Moldova mazil la P o a r t ă a u luat domniîa al doilea rîndu E, d o m n d e Muldova mazil la P o a r t ă au l u a t domniîa al doilea rînd G // 4 iarăşi l-au p u s p r e Duca voevod d o m n u M, P / doilea r î n d u cu a d o a domniîe în anul 7177 B / doile C / după rînd ad. în Moldova C / la velet] în a n u l D / lipseşte la velet 7177 C, E , G, M // 5 Ducăi-vodă B, D, E, Ducăi v ( o e ) v o d a G / b ă t r î n B / după b ă t r î n ad. în a n u l 7177 C, E, G / A dooa domnii a Ducăi voevoda celui b ă t r î n M, P / Cap 81 B, D, P, lipseşte E, G, M // 6 lipseşte Zacialo 1 B, lipseşte Zacialo C, D, E, G, M, P / Viind B, C / Viind Ducav o d ă d o m n u în ţ a r ă cu a doa domnie, să a r ă t ă E, G / voevoda M // 7 ţară]Moldova M, P / să a r ă t ă 'B, C / s-au a r ă t a t cu fire M, P / fire B, fire C / decît B, C// 7—8 decît Ia d o m n i î a ce dintîi. Şi îndată a u început M, P // 8 dinţii B, C / Şi a u şi început E , G / zidi B, C // 9 plină d e h r a n ă şi cu oameni şi cu agonisită b u n ă M, P I şi cu agonesită b u n ă B, E, G / b u n ă C j j 10 lipseşte I a r ă M, P / triile B, C / ari B / a domniii B, al domniii C / a domniei Ducăi-vodă celui bătrîn, în a d o a domnite E, G / la vl<ea)to]in anul B, D, E , G, în anii (loc gol> M, P j ad. marginal, în a n u l 7180 C / / 11 lipseşte 7180 M, P / s-au rădicat M, P / Hînceştii B, C / şilşi cu M, P // 12 lăpuşnenii B, C / oaste C / lui]Ducâi-vcdă C, D, E, G, P, Ducăi-voevoda M //13 adusesie B, C / după adusese ad, Duca-vodă E / grecilor, că pre m u l ţ i greci a d u s ă s < ă ) d e la Ţarigrad M, P / pre B, Cj d e B, C jj 14 lipseşte 3 M, P / Şi]Iară M, P / aleşi A / Cupăreşti B, C / era B, C / aicea B, C / a i . marginal ce era aici în ţ a r ă D jj 15 Decii B, C / viind în Iaşi M, P / Mihalcea H î n c u l B / aici B, aicea C / Iaşi B, C / lipseşte aice în Eşi M, P / t o a t e B, C / viind Mihalcea Hîncul ce fusesie sărdar şi D u r a c sărdariul aicea în I a ş i D / viindu Mihalcea H î n c u l ce fusese sărdar si cu D u r a c u E, G // 15— 16 si cu t o a t ă oaste lor, striga M, P jj 16 ostile B, C, ostile lor E , G / striga B, C / să]să-i B / p r e B, C / omoare C / Fugit-au atuncea E, G //

211.

to<a>tă bolarimea care încotro au p u t u t . Iară Duca-vodă, vădzindu că s-au rădicat a t î t a . ţ a r ă asupra Iui, au ieşit din curtea domne<a)scă cu t o a t ă casa lui ş-au purces în gios p r e iaz. I a r ă Hîncesştii au î n t r a t în curt^ şi pin casăli 5 boiaresşti şi neguţitoresşti, pen tîrgu, strîgîndu şi jăcuind. Şi prindzindu pre greci, pre cîţi i-au găsit, pe t o ţ i i-au omorît. 4. Duca-vodă au trecut deodată peste Dunăre, şi cu o samă de boiari, iară o samă trecusă în Ţ<a>ra Munteniiască. Şi isprăvindu-şi Duca-vodă de la Po<a>rtă, : 10 şi ş-au luat t ă t a r i cîţi i-au trebuit, de i-au triimis cu Alexandru Buhuş, ce îera pe acie vreme sărdariu, de au lovit pin oastea Hînceştilor la lepureni şi i-au b ă t u t pe Hîncesşti şi i-au împrăştiiat. 5. I a r ă tătarii, d u p ă ce au b ă t u t p e Hîncesşti, pe 15 mulţi oameni au robit dintr-acelea ţ i n u t u r i şi p e m u l ţ i din căpetenii, căpitani, hotînogii, prindzindu-i, i-au spîntl, • z u r a t ; şi pe unii i-au î n ţ e p a t Duca-vodă, după ce s-au întorsu de piste Dunăre. I a r n a era m a r e atunce. Hînceştii f. 22iY atunce nu ştim, n-au v r u t / a u n-au îndrăznitu să facă v r u n 20 rău domnului. Ce p e n t r u doi, trii vinovaţi au perit mulţii

1 toată. B, C / Şi au fugit t o ţ i boerii M, P / boerimea B, C / carii încătro B, C / I a r C / voevoda M // 2 văzind C / eşit B, C // 3 domniască B, C / şi a u B, C // 4 I a r B, C, lipseşte M, P / Hînceştii B, C / în curtea cea domniască B, D, în curtea d o m n i a s c ă C, E , G / casăle C // 5 boereşti B, C / neguţitoreşti B, C / pin B, C, •şi pin G / lipseşte pen tîrgu M, P / strîgînd B, C / jecuind B, C / / 6 prinzind B, <C / pre greci C, lipseşte B / şi pre cîţi E, G, M, P / pre B, C // 7 4]3 M, P / I a r ă Duca C / voevoda M / deodată B, C / d e o d a t ă a u trecut M, P / preste B, -C II 8 d e B, C / după samă ad. d e boiari C, E, G, M, P, ad. marginal D / Ţ a r a Munteniască C / Munteniască B / / 9 — 10 4. Duca voevod ş-au isprăvit de la P o a r t ă şi au l u a t M, P // 9 P o a r t ă C // 10 şi t ă t a r î C, t ă t a r i B j t r e b u i t B, C / .dejşi M, P / trimis B, C // 11 Alixandru C / era B, C / pre aceia B, C / vrem<e> A / lipseşte ce îera pe acie vr&me M, P jj 12 p i n ] pre B, C, D, E j E p u r e n i B, C, D, E , G II 11—13 sărdariul, care viind la E p u r e n i au lovit oaste Hînceştilor şi a u îrt•prăştiiat-o' M, P jj 13 pre Hînceşti B, C / înprăştiiat C / / 14 lipseşte I a r ă M, P / t ă t a r i i B, C / pre 1 ' 2 C, pre 2 B / Hînceşti B, C // 15 d i n t r u acele B, dintr-aceli •C I pre B II 16 căpitenii B / lipseşte din căpetenii E, G / după căpitani ad. şi G / hotnogi B, C / după prindzindu-i ad. Duca-vodă C I i-au spînzarat prinzindu-i G H i ! şi]iar C / p r e B, C // 17— 18 i-au s p î n z u r a t ; iară pre alţii î-au spînzurat şi l - a u şi. î n ţ ă p a t . Duca-voevoda au trecut D u n ă r e şi iarăşi a u venit in scaun. I a r n a •era foarte mare M, P // 17 î n ţ ă p a t B, C / după î n ţ ă p a t ad. iară C // 18 d e preste B, de piste C / Şi iarna au fost E, Şi iarna încă au fost G / mare B, C / a t u n u c e A / / 1 8 — 19 a t u n c e a 1 " 2 B , C, lipseşte a t u n c e ^ - M . P / Şi Hînceştii atuncea nu să ştie E , I a r Hînceştii atuncea cînd a u mărs cu oşti la Iaş(i)', nu s ( ă ) ştie, n-au v r u t G, 'Hînceştii a t u n c e , l a v r e m e oştirilor, n u să ştie, sau că n-au v r u t , sau că n-au -îndrăznit M, P II 19 îndrăznit B, Cj lipseşte v r u n M, P // 20 d o m n u l u i Ducăi-vodă B, C, D, E, G, lui Duca voevod M, Ducăi-vodă P / CeJAtuncea G, î n s ă M. P / perit B, C / mulţi nevinovaţi B, C / mulţi a u p e r i t M, P / /

212.

nevinovaţii, şi s-au potolit toţii. N u m a i n u m e l e Hîncesştilor au r ă m a s în p o m e n i r e a oamenilor de a t u n c e p î n - a s t ă d z i , 6. I a r ă dup-acesştea zarve, cît s-au f ă c u t v a r ă , s-au g ă t i t î m p ă r ă ţ i e Turcului şi a u purces cu oşti să vie a s u p r a 5 Ţ<ă)rîi Leşeştii, să dobîndiiască vestita c e t a t e Cameniţa. Şi au triimis poroncă la D u c a - v o d ă să-i triimiţă chip şi starea cetăţii Cameniţăi, să v a d z ă ce loc şi ce tărie a r u a v e , D u c a - v o d ă au triimis p e un n e m i ş din ţ i n u t u l Hotinului, a n u m e Gligorie Cornescul, ce iera f o a r t e meşter 10 de scrisori şi de s ă p ă t u r i la p i e t r e şi la alte lucruri, de au f ă c u t chip cetăţii Cameniţăi de ciiară, cu t o a t e tocmelele iei d i n l u n t r u şi d e n a f a r ă Şi o au triimis la î m p ă r ă ţ i e s de o au v ă d z u t , şi m u l t s - a u m i r a t de mărirea ei, ce iera din singură starea locului, cu a p ă şi cu stînci de p i i a t r ă 15 împregiuriu m i n u n a t locu. Şi m a i m u l t aceasta au î n d e m n a t u p e î m p ă r ă ţ i e d e a u v i n i t la Cameniţă. 7. Viziriu era a t u n c e Chioţărăliolu. Şi nu-i era cu voie să-i vie î m p ă r ă ţ i e Ia Cameniţă, ş-au scris şi la D u c a - v o d ă , cît a r u p u t e a să puie pedică, a r ă t î n d u că-i p r e a t a r e Ca20 m e n i ţ a şi n - a p u t e - o l u a . D a r nemic n-au p u t u t isprăvi.
1 şi]apoi M, P I t o ţ i B, C / N u m a i ] I a r ă M, P / numele B, C / Hînceştilor B, C // 2 în] întru B, C, E, G / atuncea B, C / pînă în zioa d e astăzi C, Gj de a t u n c e şi pîn<(ă) astăzi a u r ă m a s î n t r u pomenire oamenilor. M, P // 3 d u p ă ac6ste zarve B, C / s-au şi gătit G jj 4 7. î m p ă r a t u l turcesc s-au g ă t i t cu oşti şi au p u r c e s să vii M, P / î m p ă r ă ţ i i a B, înpărăţiîa C / şi au şi purces E, G / să viîe C jj 5 Ţărîi Leşeşti B, C / dobîndiască B, C / cetaate B / / 6 trimis C / t r i miţă B, C / chipul E, G, M jj 7 cetăţii Cameniţii B, C / să]ca să M, P / ari avea B, C, a r e M, P // 8 I a r ă Duca-vodă C, D, G / ante Duca voevoda: 8 M, 7 P / trimis C / pre B, C // 9 a n u m e C, pre a n u m e B, D, p r e a n u m e E / Grigorie B, C / era B, C// 10 d e 2 B, C / pietri B, C/ şi la alte B , şi la altele C, şi şi la alte M, P / au]s-au M / / 11 chipul C, E, M / cetăţii B, C / Cameniţii B, C / ceiară B, ciară C / tocmelele B, tocmelele C jj 12 d i n l ă u n t r u şi d e n a f a r ă B, C / cetăţii Cameniţii d i n l ă u n t r u şi d e n a f a r ă şi a u făcut-o de ceară M, P / trimis C / î m p ă r ă ţiîe B, înpărăţiie C // 13 d e 1 - 3 B, C / m i r a t î n p ă r a t u l C, mierat î n p ă r a t u l D, E / Şi Duca voevoda a u trimis la înpăratul. î n p ă r a t u l turcesc, dacă au v ă z u t chipul acei cetăţi, <acei c e t ă ţ i = acela P > f o a r t e s-au m i r a t M, P / d e B, C / îei B, C / era B, C //14 din singură] de însuş M, P / de B, C // 15 împregiur B, înpregiur C / înpregiur şi d e locul ei cel m i n u n a t M, P / Şi] Deci M, P // 16 î n d e m n a t B, C / împărăţiia B, î n p ă r a t u l C / de B, C /' la cetate la Cameniţă B, E , l a cetatea Cameniţa G'// 17 7] 10 M, 9 P / Vezir C / a t u n c e a B, C / Chiupruliolu B, Chiupruliul C, P , Chipriliul M / Veziriul era atuncea cu înpăratul. Şi nu-i era cu voe veziriului să v i e E, G / Şi lui M, P jj 18 să vie î m p ă r ă ţ i i a B, să viîe i n p ă r ă ţ i e C, să vie înpăratul M, P / şî a u B, C j scris-au veziriul Ia Ducă voevoda Bl, P Jj 19 cît]ca cît M, P J ari p u t e a B, C / piedică B, piiiadică C / a r ă t î n d c ă iaste p r e t a r e Cameniţa B, a r ă t î n d că iaste p r e t a r e cetatea C a m e n i ţ a C, D, E, şi să a r e t că Camenita iaste t a r e M, P // 20 n-a p u t e să o îa C, nu o v a p u t e a lua E , G / Dar] î n s ă M, P / nemică B, C / / .

213 .

f. 222

N u m a i ce s-au pornit împărăţie, la Obluţiţea sosindu, au găsit podul g a t a peste Dunărea şi au şi trecut / cu oştile sale. Leşii, neştiindu nemic, nice avî<n>du veste» nu să gătisă nimic de oaste. 5 8. Duca-vodă g ă t i n d u conace şi poduri [şi părefa} peste t o a t e pîreile cu m u l t ă grijă, să nu-i afle împărăţiîa vro pricină, să-şu puie capul. Vinit-au şi Gligorie-vodă cu oastea sa, d u p ă poronca împărăţîei, d6 era de agiutor împreună cu Duca-vodă. io 9. într-acestu anu făcutu-s-au şi o minune m a r f , a r ă t a r e la Hotin, într-o m<ă )n<ă)stio<a >ră mică ce Iaste supt cetaate. Au lăcrămat icoana Maicii Precistei, cît sa r ă n t u n a lacrămile pe chipul icoani<i>, de le vide t o ţ i o a m i n i ( i ) . Şi pica într-o tepsie ce îera p u s ă supt icoană, 15 de îera de mirare a prăvi a r ă t a r e şi sămnu ca acela, car61e au fo<s)tu adevărat sămnu de peirea a mulţi cresştini în Ţ < a ) r a Leşască şi începătura durerii şi stricării ţărîi no<a>stre. Că âe-atunce din an în anu t o t rău şi a m a r de cresştini şi pustiire au r ă m a s locurile p r e acolo.

1 Şi n u m a i C, E, G / î m p ă r ă ţ i î a B, înpărăţiia C / Obluciţă B, E, Obuciţă C / sosind B, şi sosind C, E, şi sosind G / preste B, piste C jj 1—2 Şi <Ce P > n u m a i ce au purces î n p ă r a t u l şi viind la Qbluşniţă, a u găsît M, P // 2 şi îndată au şi trecut cu t o a t e M, P / lipseşte ş i 2 B, C, D, E, G jj 3 oştile sale B, C / după sale ad. î n p ă r a t u l C j ante Leşii: 11 M, 10 P / Leşii B, Iar leşii C / neştiind B, C / nemică B, C / după nemică ad. de vinirea turcilor E / nici B, C / avînd B, C / lipseşte nice avîndu veste M, P /' veste B, C jj 4 nu s-au g ă t i t de oaste M, P / nemică B, C, nimica P j oaste C jj 5 8] 12 M j voevoda M / gătind B, C, au gătit M, P j lipseşte şi păreîa C, M // 6 preste B. C / pîrăîale B. C / cu]şi cu M, P / grije B, C] frică M, P / afle B, C j împărăţiîa B, înpărăţiia CJînpăratul M, P // 7 vreo B, C / să-ş B, C, şi să-ş M, P, să nu-ş E / ante Venit~au: 13 M / Grigorie-vodă, d o m n u l muntenescu, B, C, Gligorie voevoda, domnul muntinesc M. P , Grigorie-vodă Ghica, d o m n u l muntenescu D, E / / 8 oaste C, E / după]din E, M, P // 7 — 8 Grigorie-vodă, d o m n u l m u n t e nesc, din poronca înpărăţiei, cu oastea sa, de era G // 8 împărăţiii B, înpărăţiii Cumpăratului M, P / d e 1 B, C / agiutoriu B, C / lipseşte d e 2 C / era î n t r u agiutori D u c ă i voevoda M, P // 9 înpreună B, C // 10 9] 14 M, 11 P j î n t r u acest a n B, C / acestaş M, acealaş P / s-au f ă c u t M, P / minune B / mare B, C // 10— 11 minune mare într-o manăstioară mică M, P // î l a r ă t a r e C / î n t r u B / mănăstioară B, m ă n ă s t i r e . C // 12 iaste B, C]era E, G / cetaate G, cetaatea Hotinului D. cetate C a m e m ţ a M, cetăţui Cameniţa P / Au]Şi au M / Maicii Preciste B, C]a Maicii P r e c u r a t e M, P // 13 cît]şi M, P / r ă s t u r n a M, P / pre B]di p i M, P / chipul icoanii B, C]icoană M, P j videa B, C/ / 14 oamenii B, C / întru o tipsiie B / tipsie C // 14—15 era 1 - 2 B, C / / 5 m i r a r e B, C / privi B, C I după privi ad. fiind E, G / o a r ă t a r e şi u n s ă m n u M, P / carele B, C // 16 fost B, C / peire C / creştini C / care sămnu a d e v ă r a t că a u fost de perire a multor creştini M, P / / 17 Ţ a r a C / noastre B, C / şi a stricăciunii Moldo vii M, P I Upseste ţărîi n o < a ) s t r e M, P / / 18 a t u n c e a B, C / a n u B jj .19 creştini B, C / pustii' E, G, M, P / locurile B, C / pre B, C //

214.

10, Trecu t-a u în-părăţiîa Dun<ă)rea, şi < : M acolo purceasă pe P r u t cu m u l t ă oaste şi cu multe tunuri greM şi mari. Şi la un t u n punea cîte 80 de bivoli. Unel6 era şi m a i mici; feluri de feluri de harmate. Şi sosîndu la Ţuţora, 5 au şădzut cu toată oastea de au odihnit 8 dzile. Ţara era bejănită numai din şlahul oştii, iar în laturi sta toţi cineşi pe la casăli lor; n-ave nime nice o nevoie, nice la mărsu, nice la întorsu. 11. Yinit-au în prinblare împărăţie de la Ţuţora în 10 Eşi şi s-au scoborît pe la Nicoriţă în Căcaina şi s-au / (• 2227 suit pin tîrgul boilor ş-au descălecat în cîmpu, supt saivan, de la diial de tîrgul boilor. Şi Duca-vodă mergea cu toţii boiarii pri gios pe lîngă împărăţie. Şi s-au tinsu cîteva bucăţii de atlazuri şi de tăfţii pe înbe părţile de uliţă, 15 pe unde mergea înpărăţie. 12. Iară dac-au discălecat împăratul supt saivan, Duca-vodă i-au închinat multe daruri: cîţiva cai turce sşti cu podo<a)be scumpe şi leghin cu ibric de argint şi alte lucruri scumpe. Şi d-ice iar s-au întorsu înpăratul
l 10] 15 M, 12 P / î m p ă r ă ţ i i a B, înpărăţiîa C]înpăratnl M, P / D u n ă r e a C/ de B, C // 2 purceiasă A, au purces B, D, E, G, M, P / pre B / oaste B / cu m u l t ă oaste pe P r u t G / grele B, C // 3 Si]Că M / t u n di celi m a r i E , G / cîte B, C / optzăci B, lipseşte C / de B, C / Unele B, Unele puşci C / E r a uneli E, G // 4 feliuri i" 2 B, C / după h a r m a t e ad. puşci mari B, C, D, G / h ă r m ă ţ i M / lipseşte Şi G / sosind B, Cj după sosind ad. înpărăţiîa E , G// 5 şezut B, Cj la Ţ u ţ o r a cu t o a t ă oastea au odihnit o p t zile D / oaste B, C / oastea sa E, oastea lui G / a u 2 ]s-au G, M, P / o p t B I zile B, C / Ţara]Moldova M, P / ante Moldova: 16 M, 13 P / lipseşte era P // 6 b e j e n i t ă B, C / după b e j e n i t ă ad. a t u n c e a E, G / lipseşte n u m a i M, P / şliahul B, şliavul C, P / lipseşte t o ţ i E / cineş B, C j j 7 p r e B, C / casăle C / nu avea B, n-avea C / nici B, C / iară printr-alte p ă r ţ i era fieşticarile pre la locurile IOT ; Şi n u a v e nici o nevoe M, P / nevoie B, C / nici 1 - 2 B, C / la mărsul inpărăţii<i> E //' 9 11] 17 M / Venit-au C / primblare B, primblare C / împărăţiia B, înpărăţiîa C / î n p ă r ă ţ i î a în primblare E , G / I a ş i B, C / î n p ă r a t u l d e l a Ţ u ţ o r a au venit în primblare p î n ă în Iaşi, M, P // 10 lipseşte ş i 1 - 2 M, P / pogorîtu M P j s-au pogorit p r e lîngă m ă n ă s t i r e a Nicoriţă în pîrîiul Căcaina E , G / pre B / Necoriţă B, G / pin] p r i n B / / l l ş i a u B , C / / 12 dial C / d e B, C // 1 1 - 1 2 lipseşte ş-au descălecat ... t i r g u l b o i l o r G // 12 lipseşte Şi M, P // 13 t o ţ i B, C / p r e ^ B, p e 1 C / Duca voevoda şi cu t o ţ i boerii merge p r e gios M, P / î m p ă r ă ţ i i a B, înpărăţiîa C]înpăratul M, V ] s-au întinsu B, a u întins M, P // 14 b u c ă ţ i B, C / lipseşte d e 1 ' 2 M / a t l a z M, P / t ă f ţ i B, C / p e îmbe B]pe d e amîndoao C, E, G / părţile B, C, E, G I de B, C, E, G'/ lipseşte înbe părţile de M, P / ulţiţe E // 15 u n d e B / împărăţiia B, înpărăţiîa C]înpăratul M după înpărăţiîa ad. şi a u descălecat s u p t saivan, în cîmpu, d e la dial de tîrgul boilor G // 16 12] 18 M / I a r ă dac-au] D u p ă ce au M, P / d a c ă B, C / descălecat B, C / înpăratul C]înpărăţiîa D, E, G // 17 Duca-vodă] atunce D u c a voevoda M, P / m u l t e B, C / turceşti B, C // 18 cu]şi cu M, P / podoabe B, C / scumpe]frumoasă şi scumpe M, P j lighin B / şi ibric cu leghin D I I 19 alte B, C / scumpe B, C]multe şi scumpe M / Şi de cii B, C, D, E jj 19 — 1 lipseşte Şi d-ice iar . . . l a Ţ u ţ o r a M, P jj

215.

• la urdie la Ţuţora. Şi iar după acie au mai vinit î m p ă r a t u l în prinblare şi s-au suit în diial la m < ă ) n < ă ) s t < i ) r e la Cetăţuia, de au vădzut-o şi prăvind locul în t o a t e părţile. Şi iar s-au întorsu la urdixe la Ţuţora. Dzic atunce să fie 5 strigat şi hogea în clopotniţă la Sfete Neculaiu, ş-au s t ă t u t beserica pecetluită pîn'la vinirea cu domnia lui Antonie-vodă. 13. Dece boîari^i) atuncea, aflîndu vreme, au jăluit pe Duca-vodă la împărăţie foarte tare, mai cu de<a>dinsu 10 Ursachi cel b ă t r î n u . Şi era atunce să-1 mazileiască la Ţuţora. Numai viziriul au grăit înpăratuiui că nu-i bine să-1 mazileiască pi cale, ca să nu fac<ă> smintial<ă) p e n t r u cele ce trebuescu să grijască: conace, poduri şi de alt6 ce f. 223 trebuescu p e n t r u triiaba / împărăţîii pîn'la Nistru. Şi aşea 15 l-au îngăduit înpăratul, pecum au dzis viziriul, pîn'la N i s t r u ; n u I-au mazilit acolo. Purces-au împărăţie de la Ţuţora pe P r u t în sus, fiindu boiarii orînduiţi de-a p u r t a grije ce era t r a b a : pîne, ordzu, iarbă, lemne, ţăruşi, ialoviţă, berbeci, unt, miere şi de alte multe ce trebuia la conace;
1 Iară după acela iarăşi au mai venit înpăratul M, P / acela B, C / înpăratul C II 2 primblare B, primblare C / dial B, C / mănăstire C, lipseşte la mănăstire G / lipseşte la 2 M, P // 3 de au văzut mănăstirea E, G (privind B / p ă r ţ i i A, p ă r ţ i B, D // 4 Şi] Apoi M, P lipseşte G / iarăşi M, P / urdie C / Dzic.u B, ante zic: 20 M, 14 P /' atuncea B, C, că atunce M, P // 5 hoge B, C / la]lui M, P / Svîatii Nicolai C, D, Svîatii Nicolai în Iaşi B, E, M, P / şi au B, C // 6 biserica B, C / ş-au s t ă t u t besericajşi ar fi fostu şi biserica M, P / pînă C / domniîa B, C / Antonii-vodă Rusăt B, C, D, E, Antonie-vodă Roset G, Antohie Rosătu voevoda .M, P II 8 13121 M / D e c i i B, C, lipseşte M, P / boiarii B, boîarii C / atunceajaîce M / aflînd B, C / vremîe B / a u jeluit B, C]s-au jăluitu înpăratuiui M, P / / 9 pre B, C / voevoda cu mare jalbă, iar mai cu dîadinsul pre M, P / foarte tare B / foarte tare la înpărăţiîe C / maijiar mai C, şi mai E, G / deadinsu B, diadinsul C//10 bătrîn C/ Şi atunce la Ţ u ţ o r a era să-1 mazilîască înpăratul M, P, Şi era atuncea înpăratul să-1 maziliască pe Duca-vodă E / atuncea B. C / mazilîască B, C, maziliască pe Duca-vodă G ii l l Numai]insa M. P / dupa mparatului ad. zicînd D, E / nu-ijnu iaste M. P / Dine B. C // 12 maziliasca B. C / pre B. C / cale C / facă C / să nu sâ facă M. P / smmtiala C / cele C II 13 trebuescu B. C f cele trebuincioasă, ci să-1 lasă sa gruassca M. P ; conace si t . G / si si M. P / alte B, C // 14 trebuescu B, C / triaDa B. C / i m p a r a t m B. i n p a r a t m C / pina C / aşîa B, aşa C II 15 înpâratul]înparatie D / precum Bldupă cum M. P / Upseste pecum au dzis viziriul C / pînă C // 13—16 au zis veziriul si nu l-au mazilit pin la Nistru M, P // 16 lipseşte acolo M, PJpina acolo E. G I m p a r ă t u a B. C / dupa mparăţiîa ad. după aceîa"'E, G / de B, C / înpăratul au purces de la M. P / ante, Înpăratul : 15 P // 17 fiind B, C, lipseşte D i Doiaru era ormduiti de p u r t a de grije D / de purta grije B, C, M, P, de p u r t a de grne E // lo ce era trabajpentru cele trebuincioasă M, P / triaba B, de triabă E. Glae trebuinta ia oaste C / pune B. C / iarbă de cai E, G / lemne B, C / tărusi de corturi B. tarusi de batur la corturi E, G / ialoviţe B, CU 19 miîare B, c / si si de altele AI P / a l t e B C / lipit sh multe M / trebuia B, C / conace B. C / /

216.

14. Acestu înpărat era căl<ă)reţi bun şi vînător. Mergea t o t p e cîmpu cu p u ţ i n t e i oameni de curte lui pîn'la conac. Şi într-acestu anu era m a r e bişug în ţ a r ă de toate, şi duce o(a)meni<i> la urdie de vinde făr<ă> nice 5 o g r i j e : <i>aloviţă, miere, u n t , p o a m e de t o t felul, cini de ce ave, de s-împlusă o a m e n i ( i ) d6 bani. Cîndu au sosit la Nistru, era podul g a t a piste Nistru, din gios de Hotin, la un sat a n u m e Vîrnoviţa. Şi trecîndu împărăţie, iară Duca-vodă sta la capul podului, di cie p a r t e de 10 Nistru, aştepta p e n t r u slujba să-1 îmbrace cu c ă f t a n . Iar înpăratul, avîndu pi dînsul măraz şi gin du să-1 maziliiască, cum au trecut, au şi făcut sămnu de luară pe Duca-voaă, de l-au dus de l-au închis la baş-ceauş. Atunce s-au Vădzut că-i mazîl. Şi i-au scris, tot ce au avut, la 1.5 înpărăţie, şi din pîra lui Ursachi l-au b ă t u t împărăţie. Ş-au cheltuit mulţi bani, şi era să şi piară. 15. Numai, nărocul lui, s-au tîmplat o b l a n ă de hulpe de mosc n e < a ) g r ă prea b u n ă şi scumpă. Ş-aceîa i-au scos capul, că, ducînd-o la viziriul, vizirul au arătat-o împăra1 14]23 M / Acest B, C / era foarte G / călăreţ B, C / vînătoriu b u n G // 2 pre B / cujcîte cu D / curtea B, C / pînă C // 3 lipseşte Şi M, P / întru acest B, C / an B / e r a j a u fost E, G / mare B, C /,/ 4 ducea B, C / oamenii B, C / urdiîe C / vindea B, C / lără de nici B, E , G, f ă r ( ă ) de nici Cjj 5 ialoviţe B, C / miiare B, miiare C /' poame B, C // 4 — 6 la ordiie: ialoviţă, miere, u n t , poame de t o t feliul, cine de ce ave şi îe vinde fără de nici o grijă, de să umplus<ă>, M, P / feliul B, C / cine d i c6 avea B, C, cine ce avea E / să umplusă B, să înplusă C / oamenii B, C / d e 3 B, C I Cînd B, Şi cînd C, G, Şi cîndu E, lipseşte M // 7 ante Au sosît î n p ă r a t u l : 25 M, 16 P j după Nistru ad. înpărăţiîa E , G / podul era g a t a M, P / piste C, preste B I lipseşte piste Nistru M, P //8 trecînd B, C]au trecut E, G / împărăţiia B, înpărăţiîa C j î n p ă r a t u l u i M, P jj 9 iar B, C / voevoda M / sta în ceia p a r t e , în capul podului, aşteptînd ca p e n t r u slujba ce-au f ă c u t M, P / cie]ceia B, C / d e • B, C jj 10 după slujba, ad. ce-au făcut C, ce făcus<ă> E / înbrace C / c a f t a n B. C II 11 I a r ă B / avînd B, C / pre B, C / gînd B, C / să-1 maziliască B, C / ca să-1 maziliască avea gîndu E // 12 c u m j î n d a t ă ce- M, P / de B, C, de-1 E, M, P / pre B, p e C jj 13 voevoda M / d e 1 ]şi M, P / Atuncea B, C, Şi atunce M, P // 14 s-au v ă z u t Duca-vodă că iaste mazil B, C, D, E, G, s-au v ă z u t Duca voevoda că iaste mazil M jj 15 la înpărăţiie B, C]să fie înpărăteşti M, P / lipseşte şi M, P / 1-a B / înpărăţiîa B, C / după înpărăţiîa ad. p e Duca-vodă E, G / din pîra lui Ursachi l-au b ă t u t împărăţie]Iară pre Ursache l-au b ă t u t şi era n u m a i să-1 omoară M, P / / 1 6 Ş i . a u B, C, M, P / chieltuit C / după b a n i ad. Duca-vodă C / şi era să-ş pue şi capul să piară E]de ş-au scos capul M, P / să s ( ă ) pie A, să şi piiaîe C, să piîae G jj 17 15]26 M, 17 P / P r e D u c a voevod era să-1 omoară, n u m a i M, P / nărocul lui au fost că s-au t î m p l a t de a u a v u t o blană G / o blană de au a v u t , o blană de vulpe de moscu D / hulpe B, C // 17 —18 nărocul lui a u fost d e n-au perit că s-au t î m p l a t d e au a v u t o blană de vulpe niagră de' moscu prea b u n ă E / că s-au înt î m p l a t dî-au a v u t o blană d e vulpe niagră foarte f r u m o a s ă şi scumpă M, P // 18 moscu B, C / niagră B, C / pre B / Şi aceia B, C // 19 ducîndu-o B, C / veziriul 1 - 2 C, viziriul
2

B / au a r ă t a t u - o C / înpăratului C //

217.

!. 223v

tulul, care / s-au mirat şi-npăratul de acea blan<ă>. Şi atuncea au găsit vrâme viziriul, fiindu-i prietin, de au g r ă i t : de n-a h i apucat a peri, să fie mila împărăţîiei să-1 erte. Şi atunce înpăratul l-au ertat de cap şi l-au d a t pe 5 mîna unui agă, de l-au adus prin laşu, de l-au rădicat cu tot ce au avut şi l-au dus la Ţarigrad. î n loc de milă şi cinste ce a ş t e p t a să aibă, ei l-au mazilit. 16, leşit-au răspunsu t o l a r i l o r : pe cine vor aleg6 dintre dînşii să m a r g ă să-1 îmbrace cu caftan di domnie. 10 Sfătuit-au cu toţii ş-au ales dintre dînşîi p e Petriceico cluceriul. Şi l-au dus la cortul viziriului, neavîndu el nice un cuget al său să ias<ă> la domnie, l-au îmbrăcat cu c ă f t a n de domniie. Apoi şi Petriceico-vodă, ce l-au ales boiarii, vide-\-iţii la cîtă stîngere şi robie au dus ţ < a ) r a cu 15 fapte<le> lui, cum omu scrie pe rîndu mai gios. 17. Leşii, neavîndu grije, d^ vinirea Turcului la Cameniţi aşea făr<ă> veste, nice oaste au gătit împrotiva Turcului, nice Cameniţa au întărit-o cu neşticavai oştii,

1 care B, C]şi M, P / s-au mierat şi singur înpăratul D / rnierat B, C / înpăratul B, C / blană frumoasă M, P / blană C / / 2 vreme B, C //1 —4 Şi a t u n c e veziriul ş-au găsit vreme la înpăratul, fiind veziriul prietin Ducăi-voevoda, d e 3;U grăit î n p ă r a t u i u i să nu piîară Duca voevoda, ci să-1 erte. Deci î n p ă r a t u l pre "Duca voevoda l-au erta,t M, P // 2 — 3 şi veziriul fiindu priiatin Ducăi-vodă d e a u grăit înpăratuiui E, G / priiatin B f/3 de B, C / fi B / fiîe C / înpărăţiii B, C / / 4 î a r t e B. C / atuncea B, C / / 4 - 5 de 1 " 8 B, C / pre B jj 5 a d u s j d u s C, M / I a ş i B, C // 6 t o t u l M / Ş i în locu C / / 6 — 7 Şi aceasta a u cîştigat-o D u c a voevod, în loc de milă ce o a ş t e p t a M, P /' şi]şi de E jj 7 cinste B, C / după a ş t e p t a ad. Duca-vodă E, G / eijîei C / mazilit B, C j lipseşte să- aibă, ei l-au mazîlit M, P jj 8 16]27 M, 18 P / Eşit^au B, C j Eşit-au poroncă de la î n p ă r a t u l : p r e cine vor alege ei M, P j pre cine vor alege B, p r e cine vor alege iei C j îs v o r alege D, E, G jj 9 lipseşte d i n t r e dînşii M, P / înbrace B, C / c a f t a n B, C / d e domniie B, C I I 10 Sfătuitu-s-au boiarii E, G, B o e m s-au sfătuit M, P / lipseşte cu toţii M, P / şi au B / dintre dînşii B, lipseşte M, P / p e Petriceaico clîuceriul B, p e Petricîaico cliucîariul C, p r e Ştefan petriceaico cluceriul E, G / / 11 veziriului C / neavînd B, C / nici B, C // 12 lipseşte al său M, P / iasă C / domniie B, C I 1-aulveziriul au M, P / c u j p r e Petriceicu voevoda cu M, P / l-au înbrăcat viziriul D, E, şi l-au înbrăcat veziriul G j înbrăcat C jj 13 c a f t a n B , C / d e B, C / şi]şi p e B // 13— 15 Domniîa lui Petriceico voevod. (după vodă ad. Cap 82 P > D u p ă alegire boerilor, s t ă t u t - a u d o m n Ştefan Petriceico voevod. însă spre stîngire şi robiîa ţării care a u u r m a t din faptile lui, p r e c u m v e ţ i vede înnainte M, P II 13 Petriceaico B // 14 videa-v6ţi B, vide-veţi C / stîngere B, strîngere. C / xobiie ,B, C / au a d u s B, C, D / ţ a r a C / / 15 faptele C / p r e c u m v o m scrie B, D, p r e c u m omu scriîe C / p r e c u m v o m scrie m a i înnainte pre rîndu E, G / pre r î n d B, C / / 16 17]2 M, 1 P / N e ş t î i n d leşii şi neavînd nici o grijă că a veni T u r c u l M, P / neavînd B, C / d e B, C j venirea C / turcilor la cetate Cameniţa E, G / la c e t a t e la Cameniţa D / Cameniţă B, C // i7 aşîa C / fără d e veste B, E / nici 1 - 2 B, C / oaste C, E / n-au gătit G, n - a u fost g ă t i t / înpotriva C / / 1 8 Turculuijturcilor G I Cetatea Cameniţa B, C, D / nici cetate C a m e n i ţ a n - a u fost întărit-o E , nici cetatea Cameniţă n-au întărit-o G //

218 .

să să sprăjîniiască de turcii, că p e acea vreme ave gîlcevi cu sfedzii, nice ţ a r a lor n u s<ă> b e j e n i s ( ă > pen pălănci, n6ştiindu nemic. 18. Craiu leşescu era a t u n c e Mihail Vişnoveschie, 5 şi h a t m a n Sob<e>ţichie, care p e u r m ă a u fostu şi craiu. Sta sateli pe m a r g i n e a Ţărîi Leşesşti pline de oameni, i. 224 şi le spunea moldoveni<i>: „Fugiţi, fugiţi, că vin / t u r c i i in ţ a r a v o < a ) s t r ă l" E i n u crede, sta pe loc. Turcii, cum a u t r e c u t Nistrul, c u m au început a p r ă d a ş-a robi ş-a da 10 foc, cît au p u t u t agiunge pin Ţ<a >ra Leşască, făr'nice o g r i j ă de Ieşi. 19. î n Cameniţă era n u m a i vro 6.000 de drăgani, de p a z a porţilor, şi tirgoveţii. Şi cum au agiunsu turcii supt Cameniţă, trei, p a t r u dzild, ş-au b ă t u t din puşcii, şi s-au 15 şi închinat cei din cetate Cameniţăi, adeverindu-le turcii milă, d a c ă să vor închina. Şi deschidzind porţile, au î n t r a t turcii ş-au f ă c u t d o v â în limba lor şi ves<e)lie m a r e de izbîndă, c-au luat c e t a t e ca acie vestită, Cameniţa,
17 — 2 n - a u gătit a s u p r a turcilor ( T u r c u l u i P ) şi nici cetate Cameniţa n-au întărit-o cu oşti multe, să să p o a t ă a p ă r a de turci, iară deosăbit că leşii atunce a v e oştire cu şfezii M. P / niscaiva oşti B, C // 1 sprejeniască B, C / turci B, C j p r e B/ acîa C / vreme B. vremîe C / avea B, avea leşii C / gîlceavă B, D, gîlceavă leşii E, G jj 2 sfezii B, şvezii C, E, G / nici B, C / după lor ad. Ţ a r a Leşască D / nice ţ a r a i o r j f a r a Leşască M j itu să bejenisă C / prin B, pin C / pin pălăriei şi pin zemei E, G / zămei G // 3 neştiind nemică B, neştiind nimică C]fiindcă n-au ş t i u t d e venire turcilor M, P II 4 18]4 M / a t u n c e a C / Vişnoveţchii, B, C // 5 şi] iară M, P / h a t m a n era M, P / h a t m a n corunnii Sobeţchii B, h a t m a n corunnii era l o a n Sobeţchii C, E/ J a n E, / h a t m a n vielchi corunnii era Sobeţchii D, h a t m a n corunniei era J a n Sobetchie G / carele B, carele m a i M, P f care inai C, D, E, G / pre *-» B, C, D, E, G'/ fost B, C / craiu leşilor E, crai leşilor G // 6 Iar atuncea s t a satele C, Şi sta satele E , G / satele B / Satile p r e margine Ţării Leşeşti s t a pline M, P / Leşeşti B, Leşeşti C / pline d e B, C // 7 le B, C / moldovenii B , C I după moldovenii ad. şi le dzicea C, d e le dzicea E, G // 8 voastră B, C / Eil Şi Iei C, Şi ei E, G, I a r ă ei M, P / nu credea B, C / sta]şi sta M, P / pre B / locu C I I a r turcii C, E , G // 9 cumjîndată, M, P / a u şi început E , G / şi a 1 - 2 B, C, a 1 M jj 10 agiunge B, a agiunge C / p r i n B / Ţ a r a C / fără d e nici B, C, E , G jj 11 grije B, C / de lâşi B, C // 12 19]7 M / î n c e t a a t e în Cameniţă B, D, î n c e t a a t e în C a m e n i ţ ă C, î n cetate în C a m e n i ţ ă E, G, î n cetate C a m e n i ţ a M, P / vreo şasîe mii B, C / d r a g u n i C / / 13 porţilor cetăţii D / An venit turcii supt cetate C a m e n i ţ a M a u venit turcii s u p t C a m e n i ţ ă P / lipseşte a u B / s u p t c e t a t e , s u p t Cameniţă D // 14 trii B, C]au şăzut trei G, şi n u m a i trii M / zile B, C / şi a u b ă t u t B, s-au b ă t u t C, au b ă t u t - o M, P / puşci B, C / s-au închinat G, M // 15 c e t a a t e Cameniţii B, cetaatea Cameniţii C j lipseşte Cameniţăi M, P // 16 deşchizind B, C / porţile B, C // 17 şi a u B, C / d u v a M, după dova aci. strigîndu E, G / şi veselie marejei m a r e bucurie M, P / veseliîe C // 18 mare ~B,C j după izbîndă ad. ce a u f ă c u t G / că au B, C / cetaate B, C / c-au luat o cetate vestită ca aceia şi aşa M, P / aceia B, C //

219.

aşe prea lesne, făr'nice o scădere de oşşti şi vărsări de sînge. Aşea da din tunuri, cît să cutremura locul. Şi au ieşit toţii lăcuitori Cameniţăi pe p o r ţ i afară, cu tot ce a u a v u t . Şi i-au aşedzat p e toţii pe denafară, p e lîngă cetaate, 5 să lăcuiască. 20. I a r ă VolodiovscMe, starostele de Cameniţă, dac-au vădzut că s-închin<ă> cetate, el au i n t r a t în erbărie de au d a t foc, de au arsu şi el cu iarba, socotindu mai bine să-ş facă m o a r t e cu mînuM sale decît să î n c a p < ă ) în mî10 nule paginilor, rob. 21. Deci turcii, întărindu cetate cu puşci şi cu zahara şi cu o<a>ste, au aşedzat şi paşi şi p r ă d î n d u cît au p u t u t f. 224v agiunge ostili turcesşti în sus prin Ţara Leşască, / au purces împărăţie în gios, iar pe acel şlah, ce au vinit, 13 ş-au trecut Dunărea la Obluşiţi cu m u l t plen de robii şi de dui<u>m. 22. I a r ă pe Petriceico-vodă l-au lăsat cu oastea sa, cu moldovenii, în Hotin, c3. sa fie di paza ţărîi ş-a şlaliului
1 aşea pre lesne B, aşa pre lesne C / prea.]de G / fără de nici B,C,E, şi fără d e M, P / scăderi B, C / repetă şi fără d e scădere în oşfi M / oşti B, C / şi fără d e vărsare M, P / de sînge B , C // 2 Şi aşia G/ Aşea d a din t u n u r i , din puşcile cele m a r i B, D, Şi aşa d a d i n t u n u r i , din puşcile cele m a r i C] Şi a t u n c e atîta, b ă t e tunurile de t a r e M, P Şi aşîa d a din t u n u r i de bucurie m a r e ' cît E / locul, p ă m î n t u l C]şi p ă m î n t u l M, P / / 3 eşit B, C/ t o ţ i B, C,/ au eşit toţi oamenii, lăcuitorii G/ lăcuitorii din c e t a a t e Cameniţii B, lăcnitorii Cameniţii cetăţii C, lăcuitorii cetăţii Cameniţii D/ p r e B// 3 — 4 lăcuitorii din Cameniţă {pre p o r ţ i P)> a f a r ă cu t o t u l ce au a v u t şi pre t o ţ i i-au aşezat p r e dinafară, să t r ă iască pre lîngă cetate M, P // 4 pre 1 " 3 B.C/ după aşezat ad. turcii E / toţi B, C/ cetaate B jj 6 20]9 M, 2 P / lipseşte I a r ă M, P / Volodiovschii B, C / starostele B, starosteli C / dacă B , C j j 6 — 7 lipseşte dac -au v ă d z u t . . . cetate M, P / / 7 să închină C/ cetatea B, cetaate C/ el]însuş el M, P / în erbărie, u n d e era p r a v u l cel de puşcă E , G. în puşcărie, u n d e era p r a v u l cel d e pusei CI delsi C j j 7 — 8 erbărie si dîndu-i foc au ars M, P j j 8 lipseşte au 2 C/ arusu A / si el înpreună cu pravul cel d e sineţu, socotind E , G -(sineaţă G ) / cu iarbalcu p r a v u l cel de s m e t B, D, mprevma cu p r a v u l cel d e puşci C/ socotind C/bine B. C. bine iaste M, P / / 9 m o a r t e B, C/ dupa m o a r t e a ad. singur E/ mînule 1 " 2 B, C/sale B, C/ cu mînule salelînsus M, singur P/ încapă C/ în]pre M, P / 1 0 robu B//11 21] 10 M/ Decii B.C, Upseste M, P / întărind B, C a u î n t ă r i t M, 1' cetatea B, C, cetatea Cameniţa E.G/zaharea B.C, zairea E / / 12 oaste B, oaste C/paşlie B,C,E/şi paşîe în cetate D]si au p u s î pase m c e t a t e M, P / p r â d î n d B,C, p r ă d î n d oştile turceşti M.P//13 agiunge B.C// ostile turceşti B,C. lipseşte M, P//14 î m p ă r ă ţ i i a B, înpărăţiia C]impăratul turcesc M . P / îarăs pre acelaşi M , P / pre.C/ sliah B, C ce]pre carile M , P / a u tost vinit G, au si vinit M, P / / 15 si au B,C/ la]pre la D/Obluciţă B,C,E/ plian B, Cj lipseşte de1-2 Mj robi B. CI d u i u m B,C/7 17 22] 11 M/ lipseşte I a r ă M, P / Petriceaico B. Petricîaico C/ voevod M/oaste Cjj 17— 18 cu oaste lui la H o t i n , adică cu moldovenii, ca M. P / j 18 moldovenii B, C/ în cetate în H o t i n E, G/ fiîe C j de BJpentru C/ de p a z a tării si a cetătii H o t m u l u i si a şliavului cetăţii Cameniţii D / şi a şliahului Cameniţii B, si a sliahului cetăţii Cameniţii C j j

220.

Cameniţăi, ca să nu închidă leşii drumul neguţitorilor, s t nu flămînzască o<a)stea din Cameniţă. 23. Trimis-au viziriul la Petriceico-vodă, cînd era împărăţie la Nistru, să ale<a)gă un bolaru care-i m a i de 5 tre<a)bă să-lu t r i i m a t ă la cortu lui, că-i trebuîasştd. Ale s-au Petriceico-vodă din toţii boîari<i> ţării m a i di triiabă la vorovi pe Miron Costîn, care au fost mai pe u r m ă şi logofăt mare. Şi mărgînd Miron la cort<ul) viziriului, pusu-l-au viziriul de au şădzut înaintea lui. Şi i-au dzis vizirul 10 să-i s p u î e - d r e p t u : pare-le lor bine c-au luat împărăţie Cameniţa, au b a ? Iar Miron au răspunsu că să teme a spune drept. Vizirul s-au zimbit a rîde şi i-au dzis să grăiască, să nu să tiiamă. Atunce Miron au dzis că „sintem noi moldovenii bucuroşi să să lăţască în t o a t e părţi<l)i cît 15 de mult, iar peste ţ a r a n o ( a ) s t r ă n u ne p a r e bine sa sa lăţască". Atunce viziriul iară au rîs şi i-au dzis: „Drept ai grăit", ş-apoi l-au întrebat cum socotesşte: lăsa-o-a oastea turcească la H o t i n cu Petriceico-vodă să fie de

1 leşii B,C//1 —2 neguţitorilor şi apoi să flămînzască oaste la Cameniţă M , P / / 2 oaste clin cetate din Cameniţă B, E, G, oaste din cetaate Cameniţii Cjj 3 23] 12 M / / 3 — 4 Cînd era î n p ă r a t u l la H o t i n au trimis veziriul la Petriceicu voevoda, să M, P / Triimis-au B, C, Triimis-au atuncea E/' Petriceaico B, Petriciaico C // 4 împărăţiia B, înpărăţiîa C/ după Nistru ad. şi a u dzis. E,G/ aliagă p r e un boiariu B, aliagă un boiariu Cj care iaste E,G/ d e triabă B,C//5 să-1 t r i m i t ă B, să-1 t r i m a t ă C, şi să-1 triimiaţă E / carile ar fi-mai vrednic şi să-1 t r i i m a t ă M, P / cortul B / trebuiaşte B, C // 6 Petriceaico B, Petriciaico C/ 13. Petriceico voevod, din t o ţ i boerii ţării (boerii moldoveni P)> a u ales m a i vrednic la voroavă M . P / t o ţ i B, C / boiarii B, "boiarii C / ţărîi B, C/ de t r i a b ă B, C j j 7 voroavă B, C, D, E / p r e B, C/ Costin B, Cj care B/ careli mai pre u r m ă au fost şi logofăt mare C, M, P , care m a i p r e u r m ă au fost şi vellogolăt G/ p r e B/ m a r e B// 8 ante Şi: 14 M j mergînd B, C/ cortul B, Cj l-au p u s M, P j j 9 şezut B, Cj d e i-au şezut înnainte P / î n n a i n t e a Cj lipseşte viziriul 2 M//10 spue B/ d r e p t B, Cj pare-le B, C/ bine B, Cj că a u B,C / s p u n e <-spune-mi P> d r e p t de v ă p a r e bine M, P / î n p ă r ă ţ i î a B, inpărăţiîa • C]înpăratul M, P / / 11 cetatea C a m e m t a B, D, M, P , cetaatea Cameniţa C/ a u ba]au n u M, P j lipseşte Iar M. Plante Miron 15 M, 4 P/j 12 spune B, Cj Veziriul C, I a r veziriul G / s-au zimbit C, au zîmbit G, s-au jînbit" A// 13 grăiască]grâiască d r e p t G, spue M, P / t i a m ă B . CI Atuncea B, C, lipseşte M, P / ante Miron: 16/ a u dzis]au r ă s p u n s M, P / lipseşte ca M. P / s m t e m B, Cj/ 14 moldovenii B, Cj noi moldovenii -sintem M, P/- după lăţască ad. m p a r a t i i a B, C, E, G, înpărăţiîa turcească M, P/cît de m u l t şi în t o a t e părţile. îara M. P / p ă r ţile B I lipseşte cît de m u l t Cjj 15 iară Cj piste B, Cj noastră B, CI bine B C ' hpst te să să lăţască M, P j j 16 Atuncea B, C, lipseşte M,P/ ante Veziriul T M'/ lo ia C ii a p o i i-au zis B, C, şi iarăşi i-au zis M-, iarăş a u răspunsu şi i-au zis P I ante si: 18 M j j 17 î n t r e b a t u M/ ş-apoi l-au întrebat]şi iarăş i-au zis P / socoteste B.C. socotesti M / lăsa-vom şi oaste M, P / / 18 oaste C / Petriceaico B, Petriciaico C j cu Petriceicu voevod la H o t i n M, P / /

221.

paza ţărîi ş-a Camcniţăi pîn-în p r i m ă v a r ă şi n-a <a>ve v r o prime]d6 de Ieşi? I. 225 24. I a r ă Miron / au răspunsu că mi-i bind să lasă oasştea turcescă, că este vreme de iarnă, şi să şadză 5 oasştea de iarnă la un loc n-a pute-o birui ţ a r a de fîn şi d6 g r ă u n ţ ă şi de alte bucate, că-i ţ a r a sărac<ă>, ş-a flămîndz<i>. S-o răschire pin sat6, satile îşi rari, şi or lovi pogMiazuri din ceia p a r t e , astădzii într-un sat, m m 6 într-altul, şi pîn-în p r i m ă v a r ă a peri oastea înpărăte<a)scă 10 toată, şi p e n t r u oastea turce<a)scă oru strîca poghiazurile şi ţ a r a . 25. N u m a i oastea turcească să să duc-în gios. N u m a i să le de voie împărăţie să scrie moldovenii la Ieşi, cu r u g < ă ) m i n t e şi cu înbun<ă>turi, fiindu tot de o lege. Or crede leşii s-or lăsa de n-or face stricăciune Moldovei, 15 şi or chivernisi şi cetate di b u c a t e pîn-înu p r i m ă v a r ă . 26. Şi aşea au lăsat vizirul d u p ă sfatul lui Miron, iar unii din boiarii, d u p < ă ) ce li i-au spus Miron sfatul, dzice

1 şi a cetăţii Cameniţii B, C, E>, E, şi a cetăţii Cameniţăi G, lipseşte M, P // 2 nu v a avea vreo primejdie, n-a avea vreo primejdiie C, nu v a avea oastea vreo primejdie D, şi oare nu v a ave oaste turcească vro primedie M, P / Ieşi B, Cjj 3 lipseşte 24 G, M, P / lipseşte I a r ă M, P/ lipseşte că M, P / nu-i]nu iaste M, P / bine B , Cjj 4 că]fiindcă M, P / iaste B, Cj v r e m e B, C/ după şază ad. ţ a r a M j j 5 oastea B , oaste<(a) C/ lipseşte oasştea d e iarnă M, lipseşte de iarnă P / locu B, C/nu o v a p u t e a B, E/ ad. marginal birui Cj cu finul, cu grăunţăle şi cu alte M, P // 6 de g r ă u n ţ e B, Cj că-i]că iaste B, E/ că ţ a r a îaste săracă M, P , lipseşte Cj şi a flămînzi o a s t e a B, M, P j j 7 Să o răşchire B, C]Să să î n p a r ţ ă M, P/ prin M, P/ sate B, Cj satele s f a t rare B, C, sateli sînt rari E/ lovijvini C, P, veni M j j 8 podghiiazuri B, podghiazuri C, poghiazuri leşeşti D, podghiiazuri leşeşti E , Gj cela B, Cj astăzi B, Cj mîine B, miini C jj 9 pînă C / a peri oaste turcească şi poghîazurile acele or strîca şi ţară. M, P / împărătiască B, inpărătiască C//10 oaste turcească C/ or B, C/ strica B/ p o d ghiiazurile B, podghiazurili C]podghiazurile leşeşti E / / 11 şi ţara]şi Ţ a r a Moldovii, raiaoa inpărătiască D/ 25J24 G, lipseşte M/' Ci oaste turcească iaste mai bine să să. ducă î n gios M,P/ oaste B/ după turcească ad. iaste bine Gj ducă C//12 N u m a i ] î n s ă M, P / le dea B, Cj împărăţiîa B/ înpărăţiia voe Gj după înpărăţiia ad. moldovenilor Cj serile C/ moldovenii B, lipseşte Cj Ieşi B, C/ r u g ă m i n t e Cjj 12— 13 să l e dei mp.ţŞratul moldovenilor voe să scrie cu r u g ă m i n t e şi cu î n b u n ă t u r i la Ieşi, fiind M, P / / 1 3 î n b u n ă t u r i Cj fiind B,C, şi fiind E , G/lege B//14 crede B , C / leşii B, Cj Că leşii vor crede şi vor lăsa M/ s~or]şi or B, Cj leşii şi să vor lăsa E, GJ Că şi leşii vor crede şi nu vor face stricăciune P / de n u vor face E, n u vor face B/ face Cj Moldovii B, C] ţării M jj 15 or chivernisi moldovenii şi p r e cei din cetate M, P / chivernisi B, C/ cetaatea B, cetatea Cj de B, C/ d i bucate]cu mîncare M, P / pînă Cj în B, C/ lipseşte pînă in p r i m ă v a r ă M, P j j 16 26]25 G, 19 M, 5 P/aşîa B, Cj veziriul C, şi veziriul M/ lipseşte iar M, P j j 17 boiari B, boiari Cj d u p ă d e Cj H-au spus B, Cj Miron logofătul M/ sfatul veziriului E/ lipseşte sfatul M/ zicea B, ei zicîa Gj dzice că-i m a i binfejau dzis aşa, că mai bine iaste C//

222.

că-i mai bine să lasă turci<i>, că p o ( a ) t e pe dînşi<i> să-i p r a d e leşi<i) ţara. Iară Miron dzice că n-or prăda-o, iar de or şi prăda-o, nemic n-a hi, decît să le la inecerii mularile şi copii<i> şi să rămîe şi aşădzători, să nu să mai ducă.

5

D O M N I Î A L U I Ş T E F A N P E T R I C E I C O - V O D Ă . C A P 78 <sic>

1. 225v

Za(cialo 1>. Stătu domnu Petriceico-vodă la vl<ea)to 7180<=1672>, / Şi dac(ă> s-au aşedzat domnu, au rămas cu o<a)stea sa la Hotin, pentru grije podului ş-a Cameniţăi, pîn-în postul Crăciunului. Apoi au vinit la 10 Iaşi în scaon. 2. Iară de primăvară au vinit împărăţie pin' la Oblusiţă ş-au triimis pe Husăin-paşea cu oştii la Hotin. Mărs-au şi Petriceico-vodă, cu oastea şi cu toţii b o î a r i ( i ) săi, şi domnul muntenescu Gligorie-vodă, iarăş cu o(a)sştea 15 sa, la Hotin, iar la Ţuţora au stătut caplan-paşea cu oastea turce<a)scă.

1 că-i m a i bine] că m a i bine era M, P / bine B/ să lasă turcii să erneze B, să lasă turci, oaste, veziriul C, să lasă veziriul t u r c i E, să lase veziriul oaste turcească G/ p o a t e B, CJ pre B/ dînşii B, C//2 prade B, ( " leşii şi ţ a r a B, C, D, E/ să lasă pre turcii în ţ a r ă , că fără de veste, f ă r < ă ) de dînşii or p r ă d a ţ a r a leşii M, ca f ă r ă d e dînşi p o a t i or p r ă d a leşii ţ a r a P / I a r C, E, lipseşte M/ zicea B, a u dzis C, li-au zis G]li-au r ă s p u n s u G/ că n-or prăda-o ţ a r a B, că ţ a r a n-or prăda-o E, că n-or p r ă d a ţ a r a G; / 3 de o vor şi prăd a B/ ne mică B, CJ n-a fi BJJ 2 — 3 < lipseşte P : M i r o n a u r ă s p u n s : leşii n u vor p r ă d a ţ a r a ) , iară de vor şi prăda-o t o t nimică n-a hi, că mai a m a r ar ii fostu cînd li-ar f i l u a t inicîarii femeile M, P / / 3 le B, Cj inicearii B, nicîarii CJ muerile B, CJJ 4 copiii B, CJ rămîie B, CJ aşezători B, C, şezători M, P / după ducă ad, din ţ a r ă E , d i n ţ a r ă GJj 5 Petriceaico B, Petriciaico C, GJ după vodă ad. în a n u l 7180 C, a n u l 7180 E , după voevoda ad. în a n u l 7180 Gj Cap 82 B, D, lipseşte E , GJ lipseşte Domniîa... c a p 78 M, P j j 6 lipseşte Za<cialo> B, C, D, E, G, P / S t ă t u t - a u C, D* E, Gj Petriciaico C, Ştefan Petriceaico B, E, G/ la vl<ea)to]în anul B, D/ lipseşte la v l < e a ) t o 7180 C, E, G/ î n anii 1672, Petriceicu voevoda < lipseşte voevoda P ) a u s t ă t u t M, P / / 7 dacă Cj domnu]cu domniia Cj lipseşte dac{ă> s-au aşedzat d o m n u M, P j j 8 oastea B, C/ grija B, grijiia C//9 şi a Cameniţii B, şi a cetăţii Cameniţii C,D,E, şi a cetăţii Cameniţăi G/ pînă C / Apoi]Şi d u p ă aceia M, P / / 10 în scaonul domnescu E , Gjj 11 2]21 M / lipseşte I a r ă M, P / de]în B, E , G/ înpărăţiîa B, C/ De p r i m ă v a r ă î n p ă r a t u l turcesc iarăşi a u venit la M, P j lipseşte p î n ( ă ) C/ Obluciţă B, C, D, E, Gjj 12 şi a a B, Cj t r i m i s B/ p r e B/ Husain-paşla B, C/ oşti B, Cj la H o t i n p r e Husain-paşe cu oşti turceşti M, P / Mărsu-au A, Mers-au C jj 13 Petriceaico B, Ştefan Petriciaico C//13—15 Petriceicu voevoda cu boerii şi cu oaste sa, aşijdere şi Grigorie voevoda d o m n u l muntenesc, î m p r e u n ă cu paşa a u mers la H o t i n M, P; t o ţ i boiarii B, t o ţ i boiarii Cjj 14 şi Grigorii-vodă d o m n u l muntenescu Cj Grigorii B, Grigorie Ghicavodă G/ oastea B, Cjj 15 lipseşte sa E / la H o t i n ] a u m ă r s u la H o t i n Cj iară B, lipseşte M, P / ante la 2 : 23 M/ paşîa B, Cj după paşa ad, iarăşi M, P / / 16 oaste C / turcească B, Cjj

223.

3, Atunce leşii gătindu-şi oastea, au vinit asupra turcilor la Hotin Sobeţichii, h a t m a n u l coronii, car6 pe urmă au fost şi craiu, şi cu Sinavischii, h a t m a n u l polnii, cu frumoasă oasşte. Iar Mihail, craiul leşescu, era cu 5 t o < a ) t ă puterea sa la Leovi. Turcii, vădzindu că vine oastea asupra lor, făcut-au şanţuri pe lîngă cetate Hotinului ş-au intrat' în şanţurii, iar moldovenii şi cu m u n t e n i e i ) , osăbiţi într-alte şanţuri, ms. 53 încungiuraţi. Ce ei, ca ciia cu nevoe, s-au sfătuit / / i e i f, 212 10 înde iei, Grigorii-vodă cu Petriceaico-vodă, să să închine la Ieşi, să stea cu toţii să b a t ă pre turci, ca să n u s ( ă ) apuce a să aşeza în cetatea Hotinului paşia, precum să aşezas<ă) în Cameniţă. Că aşezindu-ş<ă) în Hotin paşia, decii în Moldova, n-are di ce m a i domni domnu. Şi agiun15 gîndu-s<ă) cu leşii, ei îi chiema să vie m a i curund, că ei încă vor ţinea cu dînşii asupra turcilor. Decii leşii au priimit cu bucurie şi î n d a t ă s-au pornit asupra Hotinului. 4. Husain-paşia, ce era sarascheriu, cu alţi paşi ce era în Hotin, înţălegînd că vine oaste leşască asupra lor, să
1 3]24 M / Atuncea B, C, Upseste M, P / leşii B, Cj s-au gătit cu oaste şi M, P / oaste B, C// 2 Sobeţchii B/ Sobeţchii Ioan, h a t m a n mare de corona leşască, care m a i pre u r m ă C, I a n Sobeţchii ce era h a t m a n coronii, careli m a i pre u r m ă E/ Sobeţchii ce era h a t m a n corunmi Dj I a n Sobeţchie, ce era h a t m a n G// 2 — 3 H o t i n u . Şi era m a i mari preste oşti Sobeţchii, h a t m a n coronii şi Sinanţschii, h a t m a n polnii M, P/ lipseşte care p e urmă... şi craiu G / / 3 lipseşte şi 2 B / după craiu ad. leşilor E/ şi cu A d a m Sinavschii ce era h a t m a n polnii corunnii E, Gj Sinavschii h a t m a n B, Cjj 4 cu frumoasă oaste B, C, lipseşte M, P / lipseşte Ia.r M, P/ Mihail Vişnoveţchn D, E, Mihail Vişnoveţchie Gj după leşescu ad. Vişnoveţchii B//5 t o a t ă B. C/ I i o v B,C,D,E, Gj Mihail craiul cu t o a t ă p u t e r e sa era la Liov M, Mihail, craiul lesăsc, cu t o a t ă puterea era la Leov P / / 6 Iar turcii Gj anie Turcii: 26 M/ văzind B, Cj vine oaste B, C, vine oastea leşască D, vin leşii M, P / au făcut M, P / / 7 pre B/ cetatea B, cetaa t e a Cj pe lîngă cetate]înpregiurul cetăţii M, P/ şi au 13/ şanţuri B, Cjj 8 moldovenii B, Cj lipseşte cu M/ m u n t e n i i B, C; într-alte B, Cjj 9— 11 încungiuraţi, ca cei cu nevoie. Grigorie voevoda, d o m n u l muntinescu, şi cu P e t n c e i c u voevoda (lipseşte voevoda P ) . d o m n u l Moldovii, s-au sfătuit însuşi intre sîne, <in d e sini P> să să închine leşilor M, P/7 9 Ce B,C/ ei]Iei Cj ceiîa B, cela Cj nevoie B,C// 10 Petricîaico Cjj 11 să, Cjj 12— 14 Hotinului, zicînd că în Cameniţă s-au aşezat pase. Şi d e să v a aşeza şi a l t paşe în H o t m , apoi în Moldova nu m a i are ce domni. Deci a m u n d o i domnii agiungîndu-să M// 12 cetaatea Cj p e c u m j c u m C, Djj 13 să aşezas<ă)]s-au aşezat C,D/ aşezindu-să Cj m]şi în Cj lipseşte paşia C,D// 14 Şi agiunglndu-s<ă>]Deci amîndoi domnii agiungîndu-să M, P / a g i u n g î n d u - s ă Cjj 15 e p - ^ I e i Cj mai curind să vie, f ă g ă d u m d u - s ă că şi ei or ţîne M, să vie mai c u r m d u , făgăduindu-să că şi ei or ţine P//16 vorjor Cj dînşiijleşii Gj lipseşte Decii M, P / ante Leşii: 28 M/ a u şi priimit D j j 18 4]29 M, 7 P jj 18—19 şi cu ceelalţi paşi, auzind că vin oşti leşeşti M, P jj 19 în]la Cj în cetate în H o t i n Gj oastea Cjj

224.

f.2i2v

sfătuia c u m ari tocmi oastea acolo în şanţuri pedestrimea şi cum ari tocmi călărimea a f a r ă din şanţuri, să să b a t ă cu leşii. Au chiemat şi pre domni, pre Grigorie-vodă şi p e Petriceaico-vodă, la sfaturi, să vază cum ari socoti 5 şi iei. Decii Grigorii-vodă şi cu Petriceaico-vodă r u g a Dumnezeu şi aştepta să vază cum m a i degrabă izbîndă Mşilor asupra turcilor, ca să n u s<ă> p o a t ă aşeza turcii în H o t i n . 5. Dzis-au paşia acestor domni, după ce au vinit la 10 dînsul: „Marele şi puternicul î n p ă r a t ne-au trimis cu oaste la această cetaate, la Hotin, cu puterea sa cea nebiruită, să ţinem locul şi cetatea aceasta şi să p u r t ă m de grije, şi de aret să fim cetăţii Cameniţii, care iaste de c u r u n d l u a t ă din nărocită primblarea înpăratului, nostru, ce s-au 15 p r i m b l a t - p î n ă aicea / c a să fie raialii Ţăriî Moldovii, ce iaste supt ascultarea înpărăţiii. Să fim de aret de apărare despre Ieşi, aflîndu-s<ă> nepriiatini înpărăţiii despre această margine. Acmu cum socotiţi să tocmim oastea,, pedestrimea şi călărimea, să p u t e m lua izbîndă nepriia20 tin<il)or celor ce vin acmu asupra noastră cu oşti?'" 6. I a r ă Grigorii-vodă au răspunsu paşii şi au dzisr" „Eu de aceasta n u pociu sfătui într-alt chip, f ă r ă n u m a i oastea puternicului înpărat, : fiindu deprinsă la loc largu călăreşte a da războiu, foarte iaste t a r e şi cu nedejde d e 25 izbîndă f ă r ă de nici o smintială, iar din ş a n ţ u r i iaste cu. grije a să l u p t a cu nepriiatinii cei denafară. Că de m u l t e

1 oaste C/ oaste pedestrime acolo în ş a n ţ u r i M, P / / 2 din]de M , P / 3 Şi au E / A » chiemat]30. Chemat-au M, Chemat-au P / / 3 — 4 pre domnii acestor ţări, pre Grigorievodă, d o m n u l muntenesc şi pre Petriciaico-vodă, d o m n u l Moldovei G/ Grigorii C/' Petriciaico C / v o e v o d a ^ M / la acel sfatu M , P // 4 arijvor M , P / / 5 şi îei]ei P / lipseşte Decii M l ante Grigorii: 31 M/ v o e v o d a 1 - 2 M / P e t r i c i a i c o C / r u g a p r e M, P jj 6 lipseşte si a ş t e p t a M, P / m a i în grabă M, P / / 7 să p o a t ă C/ în cetate în Hoţii» E, G//.9 5]32 M/ ÎPaşa a u zis M, P / / 10 ni-au trimis C// 11 cetaate C// 12 cetaatea Cj g r i j ( ă > , să f i m şi de p a z a cetăţii M, g r i j ă şi să fim de apărare şi cetăţii G, grijă şi să f i m d e p a z a cetăţii P / / 13 d e a r e t , adecă d e apărate cetăţii D/ aret]apărare E j Cameniţăi G , . P / care Cj lipseşte d e c u r u n d l u a t ă M// 14 nărocită Cj a î n p ă r a t u l u i C , P / cejcarile M . P / / 1 5 aiceajacolo M , P / să file Cj cejcare M//16 iaste supt stăpînire m a r e l u i î n p ă r a t M . P / după înpărăţiii ad. despre această margine Cj lipseşte Să fim d e M I / hp^e te oe ( i lip e*te de a f e t G/ lipseşte de a p ă r a r e C, D, M, P j j 17 aflîndu-să C atl ndu < i / i M V j j 18 m a r g i n e j p a r t e de margine M, P / Deci acmu M, Deci a c u m P / oaste Cjj 19 pedestrime Cj după călărimea ad. din nou p ă d e s t r i m e P / să]ca sa M. P / p u t e m Cj luoa C/ nepriiatinilor Cjj 20 celor ci he vin P / a c u m D/ cu oşti a s u p r a noastră M. P I j 2 1 6]33 M, 8 P / lipseşte I a r ă M, P / au]i-au P / lipseşte p a ş i i şi a u dzis M, f j j il — is t a r a decît fiindcă oastea preputernicului M, P / / 2 3 fiindC]iaste M, P / largu şi M, P / / 24 t a r e iaste P j j 26-1 clei din n a f a t ă 1 " 2 C jj

225 .

ori să prilej aşte, cei den a f a r ă încungiură pre cei dinl ă u n t r u şi-i ţin închişi şi-i flămînzăscu, şi pre u r m ă de nevoie să închină şi cad în mînule vrăjmaşilor săi, f ă r ă de nici un războiu. Ce eu socotescu să eşim de aicea cu 5 oastea, să lăsăm cetaatea Hotinului şi să ne pogorîm în gios pre P r u t , u n d e vom alege loc largu şi b u n de bătălie. Şi de v o m videa că n u p u t e m sta înprotiva nepriiatmilor, vii trimite măriia-ta de a vini şi caplan-paşîa cu oast6 de la T o r a si-i vom b a t e " . >u t» t 30 7. I a r ă sarascheriu-paşîa, dacă au auzit pre Grigorie-vodă dzicîndu-i să lasă cetaatea, să iasă la loc largu cu oştile, s-au mîniiat pre tare pre Grigorii-vodă, cît au scos hamgeriul să-1 loVască, să-1 omoară, şi au răcnit de i-au dzis că p e n t r u cetatea aceasta l-au triimis p r e dînsul t. 213 15 înpăratul. Iar Grigorii-vodă cu Petriceaico /-vodă s-au îngrozit şi de sîrgu au eşit de supt cort afară. Şi cum s-au dus la otacul lor, î n d a t ă au trimis la Ieşi să vie mai curund, să n u zăbăvască. Vinit-au oastea leşască aproape de Hotin t ă b ă r î n d u - s ( ă ) ş-au tocmit oastea pre orînduiala 20 lor de războiu. Eşit-au şi turcii, oaste aliasa, călărimea din şanţuri, şi Petriceaico-vodă cu moldovenii, şi Grigorii-vodă cu muntenii. Şi începînd războiu, mergea turcii cu năvală asupra polcurilor leşeşti, iar leşii încet păşind sprejeniia năvala turcilor pînă au vinit aproape de şanţurile turcilor.
1 prilej aste] tîmplă E, întîmplă G, M, P / d e încungiură C, E, G/clei Cjj 2 şi-i 2 ]pînâ •C, D, P , ad. marginal p î n ă M/ şi m a i p r e M, P / p e Cjj 3 — 4 şi f ă r ă nici u n războiu c a d în mîînile vrăjmaşilor săi M, P // 4 eu]iau P / lipseşte cu oastea C // 6 p e C / bătălie]războiu Gj după bătălixe ad. d e războiu Cjj 7 Şi v o m vede c u m n u v o m p u t e M, P jj 8 oaste C jj 9 şi-i v o m b a t e p r e neprilatini E, şi v o m b a t e p r e nepriiateni G, şi v o m birui p r e Ieşi M, P j j 10 7]24 M, 9 P / lipseşte I a r ă M, P / I a r ă H u s a i n sarascher-paşxa D / sarascher-paşa C / Grigorii Cjj 11 voevod M I c e t a a t e C / şi să iasă E, G, M / locu C jj 12 cu oştile, f o a r t e t a r e s-au m î n i i a t M, P / Grigorie Cj voevoda M/ c î t j ş i M , P / / 13 omoare Cj ş-au răcnit C]răcn i n d u P / i-au răcnit asupra lui şl i-au zis G, au răcnit asupra, lui şi i-au dzis £ / d e a u dzis Cjzîcînd M, P / / 14— 15 p e n t r u această cetate m - a u triimis î n p ă r a t u l M , p e n t r u această cetati ni-au triimes înpăratul. P // 14 trimis C // 15 lipseşte Iar M, P"/ ante Grigorie-. 35 M, 10 P / voevoda M / cu]şi cu E , M, P / Petricîaico Cfl 16 sîrgu] grab' E, grabă M, P / lipseşte cum C j j 17 şi î n d a t ă Cj au]au şi M, P / s ă vile m a i de sîrgu C, să vie m a i de sîrgu în grabă D, să vie c u m m a i în grabă M, P/18 ante Veniţ-au: 36 M/ oaste Cj aproape de Hotin]la H o t i n aproape M //19 şi tăbărîndu-să C/ pre]după M, P / p e rînduială Cjj 20 lipseşte d e războiu M, P / lipseşte d i n ş a n ţ u r i M, P / / 2 1 Petricîaico Cj voevoda 1 " 2 M | şp]iar P j j 22 începîndu Cj încep î n d a d a războiu G / turcii merge M, P jj 23 leşeşti C jj 23 — 24 lipseşte i a r leşii... n ă v a l a turcilor M, P jj 24 pînă ce M, P jj

226.

5

10

15 f. 213V

20

Şi stînd leşii vitejaşte, s-au şi închinat Petriceaico-vodă şi cu Grigorii-vodă înpreună cu oştile lor la Ieşi şi s-au amestecat cu leşii şi au şi început cu toţii asupra turcilor a-i tăia.; 8. Decii călărimea turcilor, văzind aşia, n-au m a i a v u t vreme să facă n ă v a l ă asupra leşilor, ce n u m a i le-au c ă u t a t de au i n t r a t în ş a n ţ u r i la ceia pedestrime a lor, ca să să a p e r e ; iar stiagurile husareşti, p ă ş i n d înainte., au î n t r a t în şanţurile turceşti, şi d u p ă dînşii c e i a l a l t ă oaste. Şi a u şi început a-i tăia pre turci, cît n-au m a i p u t u t să să m a i î n d r e p t e turcii. Şi au şi purces în r ăsipă. Unii au apucat pre pod, ce era preste Nistru supt cetatea Hotinului, alţii pin Nistru da, de să înneca, alţii pre supt cetatea de stîncă da, de să zdrobiia. Şi p o d u l încă s-au r u m p t u de năvala turcilor la mijlocul Nistrului, de s-au înnecat m u l ţ i m e / de turci. N u m a i cîţi au a p u c a t cu paşia î n n a i n t e de-au trecut asupra Cameniţii, atîţea au liălăduit. Perit-au optsprăzece mii de turci. U m p l u t u -s-au leşii şi moldovenii şi m u n t e n i i de cai turceşti, şi de h a i n e , si de arme, si de bani, si de alte lucruri bune.
) > i > j

9. D u p ă ce au făcut ldşii această izbîndă, chiemat-au pre aceşti domni de s-au sfătuit să purcează în gios, să triacă Dunărea în Ţ a r a Turcească. Şi au orînduit p r e moldoveni şi pre m u n t e n i să m a r g ă înnainte p r e P r u t să 25 le fie de s t r a j e şi să strîngă oştii zaharea. Şi cu acea soco1 — 2 Petriciaico C / Grigorii-vodă, cu oştile lor înpreună la 16şi E / P e t r i c e i c » voevoda şi cu Grigorie voevoda şi cu t o a t e oştile lor s-au şi. închinat la Ieşi M, P II 2 — 3 lipseşte şi s-au amestecat cu leşii G / / 3 a u început G, M, P / cu t o ţ i i a-i t ă i a p r e turci P // 5 lipseşte 8 M , P / aşa C, P // 6 vremîe C / să m a i facă E / ce n u m a i ce E / / 7 de a u întrat]a întră M, P / l a ceelantă M, la ceialaltă G, P / la câialaltă oaste a lor, pedestrimea, ca E / / 8 stiagurili C/ ad. marginal înnainte C// 9 şi ceelantă M, ceîalantă P / / 10 oaste C/ Şi a u început E, M, P / p e C/ n-au p u t u t G, M, P / / 11 îndrepteze E, îndrepteză G, î n d r e p t e z ( e ) M, P / Şi a u purces P / purces turcii G//12 pe Cj a p u c a t preste Nistru, p r e podul ce era f ă c u t s u p t G, a u a p u c a t pre podul ce era s u p t P / piste C//13 p e s u p t C//14 s u p t cetaate Cj lipseşte d e stîncă Cj lipseşte da D/ d a d e stîncă M, P / de 2 ]şi P / d u p ă zdrobiîa ad. şi să sfărîma, c u m era m a i r ă u C/ lipseşte Şi M, P / după încă ad. d e la o v r e m e E / / 15 năvală C/ lipseşte turcilor C, D]lor M, P II 16 lipseşte de turci M, P / Şi n u m a i G/ N u m a i acei cîţi M, P / Şi n u m a i cîţi a u scăpat de a u a p u c a t E j j 17 înnainte Cj înnainte cu paşa M, P / d e a u t r e c u t Nistrul şi a u l u a t a s u p r a cetăţii Cameniţii C / a t î ţ î a C/ după h ă l ă d u i t ad. d e a a scăpat E, G II 18 după Perit-au ad. atuncea/ optsprăzeci C/ S-au înplut G//19 lipseşte şi 1 M, şi 2 P , şi 3 M, P / ad. marginal şi m u n t e n i i G/ cai b u n i E,G// 20 lipseşte ş i 1 - 2 M, PII 21 9]37 M, 11 P / I a r ă d u p ă E , G/ Leşii, d u p ă ce a u f ă c u t această b i r u i n ţ ă , a u c h e m a t M, P / c h e m a t - a u Cjj 22 aceşti doi d o m n i G j a m î n d o i d o m n i i M, P / d e ] şi M, P / după sfătuit ad. cu dîrişii E, G/ p u r c e a d ă C]margă M, miargă P // 2 3 să triacă şi D u n ă r e M, şi să treacă şi D u n ă r e P / D u n ă r e C j pe C // 24 p e 1 " 2 C/ înnainte C // 2 5 fiîe Cj zairea E, G/ acîa C //

22 T

......

. tială au purces domnii în gios pre P r u t , iar leşii, aşteptînd să le m a i v±e oaste pre urmă, au luat de la H o t i n p r e supt •codru asupra Toporăuţilor î n t r u întimpinarea ceiialalte oşti ce vinila despre Sneatin, ca să să înpreune cu t o a t ă -5 oastea la un locu, să purcează în gios, p r e c u m le era sfatul. 10. Decii domnii au trecut P r u t u l p r e la Zaluciîa în ceasta parte, şi de acolo s-au despărţit; Petriceico-vodă au mărsu la satul lui la T ă t ă r ă ş e n i şi de la Tătărăş6ni au luat pre supt codru asupra Iubăneştilor, î n t r u întimpi10 narea leşilor; iar Grigorie-vodă au luat în gios, că n u avea într-alt chip c u m face, că-i era doamna şi coconii în Ţarigrad, în mîna turcilor. Decii h a t m a n i i leşeşti, văzindu-1 pre Grigorii-vodă că au luat în gios, şi calea nu-i era într-acolo, au triimis u n domnu să-1 întrebe pre 15 Grigorie-vodă di ce merge pre acolo, că calea oştii nu-i t . 214 într-acolo. I a r ă Grigorii /-vodă au dat samă cătră acel domnu că merge să dea ştire ţării să n u fugă, nici să să bejeniască, şi să orînduiască conace p e n t r u triaba oştii. Că într-alt chip n-are pre u n d e merge, că să vor spăriîa 20 oamenii şi să vor bejeni, şi nemică n u vor găsi h r a n ă de triaba oştii. Şi acest răspunsu au luat acel d o m n u leşescu .şi s-au întorsu înnapoi la h a t m a n i . 11. Grigorii-vodă, d u p ă . ce au purces acel domnu leşescu înnapoi la h a t m a n i cu acel răspunsu, scris-au o

1 domnii] amîndoi domnii M, P j j 1 — 5 lipseşte iar leşii, a ş t e p t î n d . . . p r e c u m le e r a sfatul M, P jj 2 viîe oaste C/mai pre u r m ă Gj pe Cjj 5 t o a t e oştile D]toţii .Cj purceadă Cjj 6 10]38 M, 12 P / lipseşte Decii M, P / după Domnii ad. amîndoi M, P / Zaluşce M, Zaluşcea P jj 7 Petricîaico C / voevod M jj 8 si au mersu P / şi]iar M, P / Tătărăşîani 2 C // 9 p e C / Ibăneştilor M, P // 10 Grigorii C / voevod M / lipseşte a u l u a t M, P / / 11— 12 nu a v e să facă într-alt chip, că d o a m n a şi cuconii Iui era în Ţarigrad M, P jj 11 cuconii C jj 12 mînule E, mîinile G, M, P /' leşeşti Cjj .12 — 22 lipseşte Decii h a t m a n i i l e ş e ş t i . . . s-au întorsu înnapoi la h a t m a n i M, P 13 văzind Gj lipseşte p r e Grigorii-vodă C, D / după calea ad. oştii E // 14 era]iaste C / trimis C / a u triimis pre u n ficior de d o m n u leşeşscu E , a u triimes p r e u n fecior d e d o m n leşăsc G / pe C //' 16 I a r O / Grigorie C / cătră acel ficior de ă o m n u leşescu E, cătră acel fecior de d o m n leşăsc G//17 merge Cj ţărîi € / / 18 bejeaiiaască A// 19pe C / m e r g e C jj 19—20 să vor spăriîa oameniişi vor f u g i ş i să vor bejeni : E II 21 acel ficior d e d o m n u leşescu E, G j j 22 la h a t m a n i i leşeşti D// 23 — 24lipsesc •Grigorii-vodă... acel r ă s p u n s u M, P / / 23 I a r ă Grigorii-vodă C, E, G/ acel ficior de - d o m n u leşescu E, acel fecior de d o m n G// 24 înnapoi la h a t m a n i i leşeşti D// 24—4 »dar întîi a u scris la h a t m a n i i leşeşti să-1 e r t e şi să priimască d e la dînsul acîa i z b î h d ă ce a u făcut, iară m a i m u l t n u p o a t e M, d a r întîi a u scris la h a t m a n i i l e ş ă ş t i să-1 erti şi să priimască de la dînsul ace slujbă, că izbînda ce a u ffăcut, iar m a i m u l t nu p o a t e P / /

228 .

carte la h a t m a n i i leşeşti, şi aii triimis-o' pre de altă p a r t e , să-1 iarte şi să priimască de la. dînsul acea slujbă cu izb î n d ă ce au f ă c u t . Că a t î t a au p u t u t , iar m a i m u l t nu poate, fiindu-i doamna şi copiii în Ţarigrad, în mîna p ă 5 gînilor. Şi au purces cum m a i degrabă. în gios Grigorii-vodă de au trecut Dunărea p r e la Gălaţi. Şi a u triimis de au d a t ştire viziriului, la Obluciţă, că şi el au scăpat cum au p u t u t şi vine la poala înpărăţiii. 12. Decii viziriul, -dacă au auzit că vine Grigorie-vodă,. 10 s-au mierat, ştiindu-1 că s-au închinat la Ieşi, avînd viziriul veste de la Husain-paşia că s-au închinat la Ieşi. N u credea viziriul că vine şi t o t trimitea n i pre unul, ni pre a l t u l înnaintea lui, să vie m a i curund. Sosind Grigorii-vodă la Obluciţă, au mărsu la viziriul, şi l-au întrebat cum au fost 15 lucrul lui Husain-paşia sarascheriul la cetatea H o t i n u l u i de au p r ă p ă d i t oastea. 13. Atuncea a v î n d cale Grigorie-vodă cuvintelor sale,, a u spus viziriului cum au sfătuit p r e Husain-paşia să iasă f. 214V din ş a n ţ u cu oastea înpăratuiui, p e n t r u căci că / oastea 20 înpăratuiui iaste deprinsă a da războiu nepriiatinilor la largu, iar n u la strimt oare. Şi Husain-paşia s-au mîniiat şi au scos hamgeriul să-1 omoară, şi i-au făcut de au int r a t în şanţuri şi p r e moldoveni şi p r e m u n t e n i . Şi viind oastea leşască i-au încungiurat din t o a t e părţile, şi n u m a i 25 paşia a u ' s c ă p a t p r e p o d preste Nistru, iar pre dînşii p r e toţi i-au cuprinsu leşii. Ce pre u r m ă el a u făcut c u m a u p u t u t şi ş-au adus capul la poala înpărăţiii. Decii viziriul, dacă au auzit aşia, au dzis că „bine ai fost sfătuind, şi n u ti-au ascultat". De care lucru aşia ş-au tocmit lucrul,.
1 leşeşti C/ trimis-o Cj pe Cj după p a r t e ad. scriinciu-li hatmanilor leşeşti să-1 e r t e E , scriindu-le h a t m a n i l o r leşeşti aşîa, să-1 iarte Gj după p a r t e ad. scriind aşaM, P//2acîa Cjj 4 copiii]coconii C, E , cuconii Gj mînule E, mînile Gjj 5 m a i în grabă M, P / lipseşte în gios M, P / Grigorie Cj voevoda M j j 6 de]şi E, G, P , lipseşte M/ peC/' trimis C//6 —8 Au mers la veziriul la Obluşiţă, ş-au tocmitu trebile şi d e acolos-au d u s în Ţarigrad. Şi l-au f ă c u t iarăşi doirin î n Ţ a r a M u n t k i î a s c ă . Insă n - a u a p u c a t să m a r g ă c u domniîa în Ţ a r a Muntinîască, ci a u m u r i t u acolo, în Ţarigrad M, P / / 9 - 2 9 lipsesc M, P // 9 Grigorii C / / 10 m u l t s-au m i r a t C, D / că s-au f o s t închinat E, că a u fost închinat Gj după Ieşi ad. şi n u credea viziriul că vine 0 / Upseste viziriul C j j 11 că] p r e c u m E, G / închinat Grigorii-vodă E, G / Şi n u E, Gjj 12 veziriul C/ p e 1 - 2 Cjj 13 viîe Cj curînd Cj Şi sosindu E, G/ Grigorie Cjj 14 l-au î n t r e b a t viziriul D // 15 sarascheriului Cjj 16 oaste C j j 18 cum]precumE, G/ Husain-paşîa sarascheriul Cjj 19 ş a n ţ u r i t>j p e n t r u că E, G]căci Cj lipseştecă Djj 20 a d a războiu la loc largu nepriiatinilor E / la locu largu C, Gjj 21 iară C/ strîmtoare Cjj 22 hamgeriul Cjj 23 pe1""2 Cjj 24 şi oastea D / d e n C / / 2 5 pe C/pisteCj p e 1 " 3 Cjj 27 ante Decii: 14 Gjj 29 s-au t o c m i t Cjj

"

229.

că a u a d u s şi m a r t u r i Grigorii-vodă înnaintea viziriului, d e a u a r ă t a t . Decii viziriul a u triimis de a u t ă i a t capul lui Husain-paşîa. 14. Şi pre Grigorie-vodă. de bucurie m a r e ce avea 5 viziriul că a u vinit de s-au închinat de la Ieşi la dînsul, i-au d a t iară domnita în Ţara Munteniască, să fie d o m n u . Că înţălegînd că iaste hain, pus&îe domnu pre Duca-vodă în locul lui, fiind Duca-vodă mazil la Ţarigrad, şi luas<ă> şi pre doamna lui Grigorii-vodă cu coconii la saraiul 10 înpărătescu, să-i turcească. Decii viziriul î n d a t ă a u răpezit la Ţarigrad de a u slobozit pre doamna lui Grigoriivodă şi pre coconi. Şi a u poprit şi pre Duca-vodă să nu m a r g ă în Ţara Munteniască. 15. Decii Grigorii-vodă s-au r u g a t viziriului să-1 lasă 15 să m a r g ă pre la Ţarigrad, să-ş vază casa şi copiii, că i să şi supărasă cu oastea. Şi mergînd la Ţarigrad, apucatu-l-au muntenii cu m u l t e pîri, m a i vîrtos Postelniceştii, fiind f. 215 şi cu a Ducăi-vodă î n d e m n ă t u r ă , temîndu-să / să nu-i smintiască domniia ce-i didesie. 20 16. Şi Postelniceştii fusesie eşiţi de la închisoarea lui Grigorii-vodă m a i dennainte vreme. Că, după ce au vinit Duca-vodă mazil de la Moldova în Ţarigrad, şi Şerb an logofătul, careli pre u r m ă a u fost şi domnu, au scăpat, de n u l-au fost prinsu la m î n ă să-1 îa, p r e c u m au 25 fost prinsu pre ceiialalţi f r a ţ i a lui, p r e c u m să pomeneşte m a i sus, la ceialaltă poveste a lui, au fost isprăvit Şerban logofătul, cu mijlocul Ducăi-vodă, de au fost mărsu

1—27 lipsesc M, P / / 1 a d u s j d u s C,D; lipseşte şi G/ Grigorie Cjj 2 după a r ă t a t ad. m ă r t u r i s i n d C/ trimis C// 4 14] 15 G/ Şi]Iară E/ p e C/ I a r ă veziriul de bucurie m a r e c e avea p e n t r u Grigorie-vodă că au venit Gjj 6 iarăş C/ file Cjj 7 după înţălegînd ad. veziriul C/ pusesîe]au fost p u s E, G/ pe C j j 8 după lui ad. î i i Ţ a r a Munteniască Cj luasă C// 9 pe Cj Grigorie C/ la saraiul înpărătescu cu coconii Cjj 10 veziriul Cj răpeziţjtriimis E, G// 11 pe Cj Grigorie Cjj 12 pe 1 ^ 2 C/ şi p r e ^ c u Gjj 14 15] 16 Gjj 15 p e Cj să-ş vază casa, pre d o a m n a şi coconii D/ să-ş v a z ă pre d o a m n a şi coconii c ă i să s u p ă r a s ( ă ) E/ casa şi copiii] d o a m n a şi coconii C, p r e d o a m n a şi cuconii Gjj 16 supărasîe Cjj 17 şi m a i vîrtos Gjj 18 după î n d e m n ă t u r ă ad. şi î n v ă ţ ă t u r ă Cj după temîndu-să ad. Duca-vodă E , Gjj 19 ce-i] cîe-i Cj după didesie ad, în Ţ a r a Muntepiască C, înpărăţiîa D// 20 16] 17 G/ după Postelniceştii ad. Cantacozineştii C / fusâsîe eşiţi]au fost eşit E, Gjj 2 1 denainte Cjj 23 Şerban Cantacozino logofătul D / careli]care C, D, care m a i E, G/ pe Cj după d o m n ad. în Ţ a r a Munteniască Gjj 24 a u scăpat] au fost scăpat C, D/ după mînă ad. Grigorie-vodă D/ p e c u m Cjj 25Hpseşte fost G/ pre]pi Cj ceialalţi C/ p e c u m Cj p r e c u m să pomeneşte m a i sus]precum m a i sus s-au scris E , Gjj 26 poveste] istorie E , G / l a c e i a l a l t ă i s t o r i i e a l u i Grigorii-vodă C, D/ a u lost]şi a u fost Cjj 21 cu]prin D/ mijlocul]mijlocirea E , G/ mersu C jj

230

f.215v

u n capegi-başia de au luat pre t o ţ i fraţii lui Şerban şî niamul lui din închisoarea lui Grigorii-vodă din Bucureşti; Şi mergînd Grigorii-vodă la Ţarigrad, s-au t î m p l a t ' si iei acolo şi ş-au aflat vreme a-1 pîrî, feliuri de f61 iuri de p î r i 5 p e n t r u cazne şi r ă u t ă ţ i ce li-au f ă c u t . 17. Ce Grigorii-vodă era un om harnic şi tare, şi săm ă ţ u , şi g a t a la răspunsu şi la toate socotelile, şi să pîrîia f a ţ ă la f a ţ ă înnaintea Divanului înpărătescu cu Postelniceştii, cu Şaitaniceştii, cărora le zicu şi Cantacozineştii. 10 Şi mai vîrtos giupînesele lor îl pîrîia înnaintea D i v a n u l u i înpărătescu, că li-au fost p u i n d u p e giupîndsie de au fost cărînd v a r şi piiatră, înpreună cu ţiganii cei de dîrvală, la curţile domneşti. 18. Ce Grigorie-vodă au mijlocit cu priiatinii lui şi 15 iară i-au dovedit şi i-au p u s iară pre toţi la poprială. Şi Şerban logofătul iară prinsesîe de veste şi să ascuns&îe, ca şi întîi. Ce ceauşii înpărăteşti l-au găsit ascunsu în casă la Duca-vodă, în pod, şi de acolo l-au luat şi l-au făcut surgun la Crit. Şi m u l t m u s t r a Grigorie-vodă şi 20 să ciortiia cu Duca-vodă /, ce să p u n e p e n t r u nişte oameni răi ca aceiia. Şi Grigorii-vodă să gătiîa să p u r c e a d ă cu m a r e vîlfă de al triilea rînd în Ţ a r a Munteniască cu domniîa. 19. N u m a i Dumnezeu iaste mult milostiv, iar apoi de sîrgu întoarce mila sa. Că î n d a t ă s-au războlit Gri25 gorii-vodă şi au m u r i t . Nărocul Cantacozineştilor! Dzic u unii să să fie agiunsu Cantacozineştii cu un doftor şi să-1 fie otrăvit.

1 _ 2 7 lipsesc M, P / / 1 başe C/ p e C/ Şerban logofătul D / f r a ţ i i lui Şărban şi prealţii din n e a m u l lui E , Gjj 2 închisoarea]chisoarea C// 4 şi au aflat C// 5 cazne]; m u n c i E / cazne şi m u n c i şi r ă u t ă ţ i G// 6 17] 18 G/ Ce]Iară C, E , G/ Grigorie C/ ! harnec, cheşchin şi t a r e şi simăţu E, G/ s i m ă ţ i € / / 7 socotelele C, socotelili lui E , socotelele lui G / / 8 lipseşte înnaintea D i v a n u l u i înpărătescu C/ Postelniceştii C// 9' lipseşte cu Şaitaniceştii E , Gj dzic C/ Cantacozonfetii G/ după Cantacozineştii ad.. înnainte D i v a n u l u i înpărătescu C// 10 după pîrîia ad. p r e Grigorii-vodă C, E , G/ înnainte C// 11 p u i n d C/ lipseşte p e giupînesîe G/ au fost cărînd]căra, G// 12 cei]cîei< C I j 14 18] 19 G/ C]Iară C, E, G/ Grigorii C// 15 i a r 1 " 2 C/ după dovedit ad. i-au. r ă m a s C// 16 iar C// 19 să m u s t r a C// 20 ciortiia]priciia E , G/ după Duca-vodă ad. şi-ii dzicea C, D, şi-i dzicea Grigorii-vodă, Ducăi-vodă E, şi zicea Grigorie-vodă G/f n6şte C / / 2 1 aceia C/ Grigorie C/ să. p u r c e a d ă din Ţ a r i g r a d cu m a r e vîlfă şi alai E / / 2 2 după vîlfă ad. şi p o h v a l ă din Ţ a r i g r a d C/ v î l h v ă D, vîlhfă şi alaiu G / c u d o m n i î a în Ţ a r a Munteniască C, E , G// 23 19] 18 C, 20 G/ iaste]îi C/ milostiv şi îndelungar ă b d ă t o r i u D, milostiv şi d r e p t giudecător şi degrab-întoarce E/ după milostiv ad. că de şi pedepseşte p r e cineva C/ iar apoi]şi G// 2 5 Aşîa dzic C, D zicea E / / 26 fie]fiie C/ după agiunsu ad. a t u n c e a C// 27 după o t r ă v i t ad. p e Grigorie-vodă C». D a r a d e v ă r u l n u să ştie E j j

231.

20. Şi apoi, m u r i n d Grigorie-vodă, au purces Duca-vodă cu domniîa în Ţ a r a Munteniască. Şi m a i cu vreme, d u p ă ce au mărsu Duca-vodă în Ţ a r a Munteniască, au s t ă t u t cu m a r e cheltuială de au scos şi pre Şerban-vodă din 5 surgunie de la Crit şi l-au adus în Ţ a r a Munteniască şi l-au făcut logofăt mare. 21. De aicea înnainte lăsăm p e n t r u Ţara Munteniască să scrie muntenii, şi noi iară ne întoarcem la urmă, să scriem p e n t r u ţ a r a n o a s t r ă . 10 22. Petriceico-vodă era om b u n şi slabu, prost, n-au cutezat să facă ca Grigorie-vodă, să m a r g ă la turci, şi de la Tătărăşeni s-au dus la lubăneşti, aşteptînd pre Ieşi să s<ă> scoboare în gios şi g în din d că să vor mai strînge moldoveni, să. să înmulţască oastea, să strîngă zaharea, ca 15 să fie de triaba oştii leşeşti. 23. I a r ă boiarii moldoveni carii era cu dînsul, văzind că Grigorii-vodă s-au despărţit şi s-au dus la turci, sfătuitu-s-au şi iei înde iei şi s-au agiunsu şi cu t o a t e capetile, căpitani<i> slujitorilor, să ţie la u n cuvînt. Şi s-au dus cu 20 toţii la Petriceico-vodă şi au început a se ruga lui Petriceico-vodă să-i Iasă pe acasă, să-ş ia fimeile şi copiii, să-i dea în laturi, să nu-i ia tătarîi, şi iarăş or vini întru întimpinarea lui Petriciieico-vodă. Ce Petriceico-vodă,
1 - 9 lipsesc M, P / / 1 20] 19 C, 21 Gj Grigorii C jj 2 vremie Cjj 4 cu]şi cu IIj lipseşte ş l D/ pe C/ vodă]logofătul C, lipseşte E j j 5 adus]dus Cjj 7 21]20 C, 22 Gj înnainte C, lipseşte D// 8 serile Cj iarăş Cjj 9 după scriem ad. istorila C/ după noastră ad. a Moldovii C, p e n t r u Moldova E , Gjj 10 22]21 C, 23 G. 39 M, 13 P / P e t r i c î a i c o C / / 10—11 Iară Petriceicu voevoda era om, slabu la fire şi p r o s t şi p e n t r u aceîa n-au îndrăznit să facă ca Grigorie voevoda M, P / / 1 1 Grigorii CI şi]ci M, P j j 12 lipseşte d e la Tătărăşeni M, P / Tătărăşîeni Cj la I b ă n e ş t i şi acolo aştepta- M, P / / 13 să s ă scoboară C, să să pogoare M, să s<ă> pogoari P / şi gîndind]şi să socotiîa M, şi să socotie P / să vor]s-or C/ că s-a m a i strînge oaste moldovinxască M, ca să m a i strîngă oasti moldovenească P j j 14 şi moldoveni E/ lipseşte să să înmulţască o a s t e a M, P / zairea E, Gjj 14 — 15 zahara p e n t r u oştile leşeşti M, P / / 16 23]22 C, 24 G, 40 M/ lipseşte Iară M, P / dînsul]Petriceaico-'vodă E , G, P , Petriceicu voev o d a M j j 17 s-au d e s p ă r ţ i t a Grigorie Ghica voevoda M, P / / 18 s-au s f ă t u i t u înde sîne, apoi ş-au agiuns M, s-au sfătuit şi ei înde sîni, apoi s-au agiunsu P / lipseşte şi 3 M, P/ capeteli C// 19 căpitanii C/ capetile, câpitani<i>]căpiteniile M, P / ţiie C, ţiîe t o ţ i M, P]fie Gj după cuvînt ad. să ţie Gj s-au dus]mergînd M, P j j 20 P e t r i c î a i c o 1 C, M / / 2 0 - 2 1 la Petriceicu voevod, s-au r u g a t să-i lasă să să ducă p r e la casăle lor M, la Petriceico-vodă s-au r u g a t cu t o ţ i i să-i lasă să să ducă p r e la casăle lor P / / 2 1 corectat îa D/ lipseşte şi M// 22 după t ă t a r i i ad. r o b i M, P / iar E / / 23 Petricîaico-vodă 1 C, lipseşte *D, M, P / lipseşte Ce M, P / lipseşte Ce Petriceico-vodă Cj voevoda M jj

232.

f. 216

neştiind că şi slujitorii sînt cu dînşii la un cuvînt, oarecum / cu simeţie le grăiia, şi nu-i credea şi n u vrea să-i sloboază, zicînd că şi oaste leşască vine m u l t ă . 24. I a r ă Miron logofătul au r ă s p u n s u : „Ori să fie 5 voia mării-tale, ori să n u fie, noi n u ne v o m lăsa casăli s ă le ia t ă t a r î i " . Şi s-au închinat şi i-au dzis : „Să fii măriiat a săn<ă)tos", şi au eşit a f a r ă . Şi aşea t o ţ i boiarii şi căpitanii au purces, cela d u p ă cela, p r e rînd, a să închina şi a eşi a f a r ă . Şi cum au eşit afară, au început a încaleca 30 p r e cai şi au purces cu toţii în gios. 25. I a r ă Petriceico-vodă au r ă m a s n u m a i sîngur, n u m a i cu Hăbăşescul h a t m a n u l şi cu casa lui. Şi au încep u t a plînge şi a b l ă s t ă m a p e Miron şi p e alţii şi a dzice la ce l-au adus, şi au trecut codrul întru întimpinarea 15 leşilor de la l u b ă n e ş t i spre Cernăuţi. 26. Iară boiarii, d u p ă ce au purces şi au m ă r s u la Căcăceni, s-au sfătuit şi au scris cărţi la boiarii cei de Ţ a r a de Gios, la Gavriliţă şi la B u h u ş şi la alţii, p r e c u m îei şi cu t o a t ă oastea s-au despărţit de Petriceico-vodă şi 20 vin în gios la dînşii. Ce să facă ştire viziriului, să poftiască domnu dintre dînşii, să-ş p u e p r e cine vor socoti. Şi, fără zăbavă, şi ei îş vor alege d o m n u şi vor merge cu toţii la viziriul. Şi au dat cărţile la Gheorghiţă Mitre, să le ducă la boiarii carii sînt pomeniţi mai sus.

1 neştiind nemică C / slujitorii c a dînşii sînt la u n c u v î n t D, slujitorii sînt t o ţ i într-un cuvînt cu dînşii M, slujitorii sînt t o ţ i la u n cuvînt cu dînşii P // 2 simeţiie Cj le grăia oarecum cu sămiţiie M, P / nu 2 ]mci M, P / lipseşte şi n u vrea E, Gj sloboază]lasă P / / 3 - c ă ] c u m că P / / 4 24]23 C, 25 G, 41 M, 14 P / lipseşte I a r ă M, P / ad. marginal: a u răspunsu B/ răspunsu] zis M, P , lipseşte a u răspunsu D/, a u răspunsu zicînd G/ file C// 5 cu voia M, P / tali C/ fixe C/ după casăle ad. ş i copiii Cjj 6 să le ia] să-i ia Cj s-au închinat luundu-şi dzioa b u n ă şi a u dzis E , s-au- închinat l u î n d u ş zioa bună şi zicînd G j şi i-au dzis]zîcînd M, P/j 7 aşa C/ căpitanii]căpiteniile M, P j j 8 cela d u p ă cela]unul d u p ă altul G/ lipseşte p r e rînd C, D, M, Pj a i să închina M// 9 afară, î n d a t ă a u încălecat pre cai G/ a u şi început E , M, P j lipseşte p r e cai C, D, M, P / / 11 25]24 C, 26 G, lipseşte M, Pj Petricieico C/ voevod' M/ lipseşte a u r ă m a s n u m a i E/ lipseşte n u m a i G/ lipseşte n u m a i sîngur M / lipseşte n u m a i sîngur, n u m a i P j j 12 h a t m a n u l Hăbăşescul E, G, M, P / casa] casnicii M, P jj 13 plînge Cj Miron logofătul M, P / alţii] ceelalţi M, P / dzice C / a zice: i a t ă l a ce m-au a d u s u M, Pj şi] deci M, Pj codrul d i l a I b ă n e ş t i î n t r u î n t î m p i n a r e leşilor şi s-au d u s spre Cernăuţi M, P / / 15 l u l b ă n e ş t i Cjj 16 26]25 C, 27 G, 42 M, 15 Pj lipseşte I a r ă M, P / d u p ă cie C/ l a j p î n ă la Gjj 17 Căcăcieni C/ a u s f ă t u i t C, D, s-au sfătuit cu t o ţ i i G/scris]trimis Cj lipseşte cărţi M, Pj ciei Cj de]din M//--18 Gavriliţăşti Pj lipseşte şi 1 M, Pj alţii]ceelanţi M, ceialalţi Pj p r e c u m ] c u m că M, P//19 lipseşte cu Pj după oastea ad. slujitorimea E / Petricieico C/voevoda M / / 2 0 lipseşte Ce P/Ci ei să facă M/ la veziriul M , P / poftiască]facă P / / 2 1 să-ş p u i e C, să-ş p u e , să-ş aliagă E , G / p e Cj vor]or Cjj 22 şi îei ş-or alfege C, D/ vor a ]or Cjj 2 3 veziriul Cj Ghiorghiţe C//23—24 să le d u c ă la acei boeri M, P / să le ducă l a boiarii carii m a i s u s s-au scris D, E, Gjj 24 lipseşte carii sînt p o m e n i ţ i m a i sus M, P j j

233.

ns. 253,5

• 226

_ 27. Decii cînd au mărsu Gheorghiţă, au găsit pre t o ţ i boiarii în Gălaţi şi p e Dumitraşco-vodă Cantacozino p u s d o m n u de la împărăţiîe.. Şi cum au văzut pre Gheorghiţă Mitre că au vinit cu cărţile, l-au şi chiemat, de i-au spus. de toate, şi s-au b u c u r a t // şi l-au boerit, l-au p u s postelnic al doilea. Ş-au şi păzit de au scris, de au făcut şt<i>re viziriului, cum că toţii boîarii şi t o a t ă slujit or ime şi ţ<a>ra s-au lăsat de Petriceico-vodă ş-au vinit şi ş-au adus capeteli suptu mila înpărăţiei.

DOMNIÎA

L U I DUMITRAŞCO-VODĂ CANTACOZINO,. L < E A > T 7182 < = 1674). CAP 79

Zaci<alo i>. Audzindu vizirul, fiind la Obltrciţă, de lucrurili ce s-au făcut la H o t i n şi cum s-au hainit Petriceico-vodă, de s-au închinat la Ieşi, acolo, în grabă, nice 15 u n d o m n u sau ficior de d o m n u mazîl n u era, nimi. N u m a i ce s-au aflat Dumitraşco-vodă, care era ca capichihaia lui Petriceico-vodă şi fusesă m a i înainte vreme şi visternic m a r e în Ţ<a>ra Munteniască, la Gligore-vodă.

1 27]26 C, 28 G, lipseşte M, P/ Ghiorgbiţă Mitre C, Gheorghiţă Mitre D, E , Gj p e Cjj 2—3 şi eu dînşii p r e Dumitraşcu voevoda Cantacuzino p u s d o m n de î n p ă r a t u l turcesc. M, P / / 3 lipseşte Şi D/ după. v ă z u t ad. Dumitraşco-vodă E, Gj p e Cj Ghiorghiţe C/j 4 — 7 c-au venit, î n d a t ă l-au chemat. Şi cetind <gătindu P> D u m i t r a ş c u voevod cărţîle şi spuindu-i şi Gheorghiţă Mitre d e t o a t e cîte li s-au î n t î m p l a t , s-au b u c u r a t D u m i t r a ş c u voevod şi a u boerit p r e Gheorghiţă Mitre, făeîndu-1 al doilea postelnic. Şi a u şi scris la veziriul făcîndu-i ştire cum că t o ţ i boerii M, P/7 4 după chiemat ad. Dumitraşco-vodă C// 5 după b u c u r a t ad. Dumitraşco-vodă Gj boiarit C/ după boerit ad. pre Gheorghiţă Mitre Gjj 6 doile C/ Şi a u B, C/ p ă j i t A/ ştirâ C II 1 t o ţ i B, C/ slujitorimea B, Cjj 8 ţ a r a Cj Petricîaico Cj şi a u vinit B, C/ şi ş-au adus]aducîndu-şi M,P//9 capetile B, capetele C /înpărăţiii B,C]înpăratului M, P / / 1 0 D u m i t r a ş c u Cantacuzino voevod M, Dimitraşco Cantacozono voevod P / / 11 l<ea>t]în a n u l B, C, G, a n u l E/ lipseste l<ea>t 7182 M, P / Cap 83 B, P , Cap 82 I>, lipseşte E, G.Mjj 12 lipseşte Zaci<alo> B, C, D, E , G, M, P / Auzind B, Cj viziriul B / lucrurile B / î n anul 7182, fiind viziriul la Obluciţă şi auzind de lucrurile D, î n a n i i 1674, fiind veziriul la Obluşciţă şi auzind d e lucrurile M , P / / 13 f ă c u t la c e t a t e în H o t i n Gj c u m că M, P / Petricîaico Cjj 14 voevod M/ de]şi B, Cj la Ieşi B,C]leşilor M, P / a<colo) E , deci acolo M, P / nici B, Cjj 14— 15 nici u n d o m n mazil., sau vreun fecior d e d o m n mazil G, nici un d o m n u mazîl, sau ficior de d o m n u P / / 1 5 mazil B, Cj n i m e B.C, lipseşte nimi M//16 care B, Cj lipseşte ca D,G// 17 Petricîaico Cj fusesîie B, CJau fost E, G/ înnainte Cjj 15— 17 Ci n u m a i ci era Dumitraşcu Cantacuzino, carile mai-nainte a u fost şi vist<iernic) m a r e M, Ce n u m a i era Dumitraşco-vodă Cantacozono, carile m a i înnainte a u fost şi visternic m a r i P j j 17 visternic B, vistiernic C j j 18 m a r e B, C / Ţ a r a Cj Grigorii B, Cj voevod M//

234.

Şi era grec ţărigrădiian de felul lui, niiarn de-npărat creştinescu di Ca<n >tacozonesştii, şi ştie iîndul acestor ţări. Şi neaflîndu-s<ă> nime atunce. c u m să pomeneşte m a i sus, l-au p u s p e dînsul vizirulu d o m n u în Moldova'în 5 locul lui Petriceico-vodă. Şi luîndu c ă f t a n de domnie, î, 226v au mărsu / în tîrgu în Galaţi. Şi s-au strînsu t o a t ă boîarimea la dînsul şi oastea, ca pui<i> di potrinichi, d u p ă cum s-au scris m a i sus. Ş-au orînduit vizirul şi u n paş<ă> cu cîtăva oasşte turce(a>scă şi u n soltan cu 20.000 de t ă 10 tari, ca să-1 duc-în scaon în Eşii şi să să b a t ă şi cu acei Ieşi ce or vini asupra lui. 2. Dece leşii, dac<ă> s-au tîlnit cu Petriceico-vodă spre Cernăuţii, au purces în gios p î n ' la < loc gol}, t o t depreun<ă> apoi s-au despărţit, ş-au trecut obuzul leşesc în gios, pîn' 15 lîngă Movila Răbîii. Dumitraşco-vodă, din Gălaţii au porn i t p e acel paşe cu turcii şi pe soltanul cu 20.000 de t ă t a r i şi cu oasştea moldovene<a)scă şi cu o samă de boiari moldoveni, a n u m e Alixandru Buhuş h a t m a n u l şi cu Costantin Cantemir, sărdarul, care au fostu pe u r m ă şi 20 domnu, şi cu Ştefan Cerchezul comisul si cu Mitre şi cu frate-său Ghiorghiţă şi alţîi mulţi, ş-au purces în tîmpi1 lipseşte grec P / ţarigrădian B/ ţarigrădian grec Cj feliul B, CJ lipseşte d e felul l u i M, P / însă n î a m M, P / n i a m de î n p ă r a t B, Cj anulat niiam de-npărat cresştinescu D j j 2 creştinescu B, lipseşte C/ d e Cantacozineşti B, Cj ştiîa B/ ştiîa rîndul bine acestor ţ ă r i Cjj 2 — 5 acestor ţări. Deci veziriul p r e acesta l-au p u s d o m n u Ţării Moldovii în locul M, P j j 3 neaflîndu-să C/ atuncea B, Cj atuncea din d o m n i i mazili, sau din ficiorii de d o m n i mazili, p r e c u m m a i sus s-au scris, l-au p u s E, G/ cum] p r e c u m B , D / pomeneşte B, pomeneşte C/ p r e B// 4 viziriul G, veziriul să fie G jj 5 Petricîaico Cj voevoda M j luund B, C j c a f t a n de domniie B, Cjj 1 boerimea B/ la]cu Gj p u i i de potîrniche B, Cjj 7 — 8 lipseşte şi oastea... m a i sus M, P / / 8 m a i sus s-au scris E , Gj Şi au orînduit B, C, Orînduit-au viziriul M, P / şi pre un paşia C, M, P / paşia B//, 9 oaste B, oaste Cj turcească B, Cj şi pre u n soltan B, E, M, P / doaozăci de mii d e t ă t a r î B, Cjj 10 să d u c ă p e D u m i t r a ş c u voevoda M, să a d u c ă p e D u mitraşco-vodă P / ducă Cj la scaonul domnescu în I a ş i E, G/ Iaşi, B, C/ acîai Cj Ieşi B, Cj şi să b a t ă pre leşini) ce ar veni M, şi să b a t ă pre leşii ce vor veni P / / 12 2] 3 M/ Decii B, C, Upseste M, P / leşii B, Cj dacă C/ întîlnitu M, P / Petricîaico CI voevod M ; spre B, C|/ 13 Cernăuţi B, Cj lipseşte pîn' l a B . C, D, E , G , M , P / dinp r e u n ă B,C, înpreună M. P//14 şi a u B/ o b u j u l A/ leşescu B, C/ p î n ă C / / 1 5 lîngâ]la M, P / I a r Dumitraşco C, E , Gj ante D u m i t r a ş c o : 4 M, 2 P / Dumitraşco voevoda a u t r i m i s p r e acel paşe din G a l a ţ i cu t u r c i i M, Dimitraşco-vodă a u triimis acel paşă la Galaţi cu turcii P / Gălaţi B, Cjj 16 p r e B, Cj paşia B, Cj şi p r e acel soltan Cj cu a ] c a acele M, P / doaozăci d e mii B, Cj t ă t a r î B,C//17 oaste moldoveniască B, C//18 moldoveni B, Cj Alexandru B/ lipseşte cu M, lipseşte şi cu P / / 19 sărdariul B, C, lipseşte M, P / carele B/ carele m a i pre u r m ă a u fost şi G, M, P , careli au fost m a i p r e u r m ă şi E / fost B, C/ p r e C// 20 lipseşte c u 1 M/ Cerchez E , Gj lipseşte şi c u 1 - 3 P , şi cu2, M/ Mitre vornicul E , Gjj 2 1 Gheorghiţă B/ Gheorghiţă Mitre şi cu E , Gj şi alţii B,C, şi p r e alţi M,P/ şi a u Cj î n t r u î n t i m p i n a r e a B , C , E , M , P jj

235.

narea leşilor. Şi era în obuzul leşescu cap h a t m a n u l Sinavschii. Şi dup<ă> ce s-au tîlnit acolo la Răbîîa, le-au d a t războiu pre tare, şi s-au b ă t u t t o < a ) t ă dzua. I a r ă cînd au fostu no<a>pte, au făcut leşii m u l ţ i m e de f o c u r i , | f. 227 5 un om cîte 5, 6 focuri. Dece paşea au chemat <pe> B u huş şi pe Cantimir şi i-au triimis să îa limbă. Şi cîndu» au mărsu, au găsit n u m a i locul şi focurile, iar obuzul: leşescu să-ntorses<ă> înapoi, că fuses<ă> de toţii şes<ă>,. şepte miei de Ieşi. Dece spuindu Buhuş paşei, s-au bucurat,. 10 ş-au mai mărsu o samă dup<ă> dînşii, pîn-au trecut din, Eşi leşi<i>. Şi turcii şi cu tătari<i> s-au întorsu înapoi,, că era în postul Crăciunului, vreme de iarnă. Şi leşi<i> s-au tot dus în ţara lor, şi Petriceico-vodă încă s-au dus. cu dînşii, şi h a t m a n u l Hăbăşescul înpreun<ă) cu dînsul. 15 Numai ce au lăsat o samă de nemţii în Cetate Ne<a>mţului şi-n Sucevi, care s-au|,tîmplat de au şedzut acei nemţii într-acel6 cetăţii m a i bini de un an. Şi era acele
1 16şilor B, C / cap oştilor C/ 5. H a t m a n u l Sichiavschi ( S a n e v e ţ c h i e P ) era m a i m a r e preste oaste leşască. Deci d u p ă ce M. P / cap pre oastea leşască A d a m Sinavschii, h a t m a n polnii corunnii E, cap A d a m Smavschie. h a t m a n polnii corunnii G// 2 d u p ă C/ după intîlnit ad. oştile M, P/ ta Movila R a b i m , m gios, pre P r u t Cjj 2 — 5 la Movila Răbîi şi a u d a t u războiu f o a r t e tare, t o a t ă zioa s-au b ă t u t M, P / li-au B, C/ li-au leşilor d a t G// 3 pre t a r e B, p r e t a r e leşilor C,D, leşilor pre t a r e E/ t o a t ă zioa B, C/ I a r B, 0 / ante I a r ă : 6 M// 4 fost 0 / n o a p t e € / leşii B, C/ leşii a u f ă c u t M, P / / 5 cinci, şasie B, C/ Decii B, C, lipseşte M, P / paşîa B, C/ ante p a ş a : 7 M, 3 P / chiemat B, C//5 —6 pre 1 ^ 2 B // 6 pre Buhuş h a t m a n u l şi pre Cantemir sărdariul C, D, E, G/ trimis C/ cînd B, C// 6 — 7 Şi cîndu a u mărsu]Deci mergîndu M, P / / 7 m ă r s u ei E, G / focurile B, focurili C, focurile P / / 8 să întorsesîe înnapoi B, C/* fusesîe B, C, au fost E, G/ că a u fost puţîni, n u m a i vro 7000 M, P / d e t o ţ i B , C lipseşte de toţii E / şesie B, C, şease E//9 şapte C / mii B, CJ d e Ieşi B, C, lipseşte M, P / Decii B, C]Şi M, P / spuind B, C/ B u h u ş h a t m a n u l D, h a t m a n u l B u h u ş E, Gj paşii B, C jj 10 şi a u B, C / d u p ă C]de E, G / dînşii B, C / p î n ă C/j 10 — 11 dînşii, turci şi t ă t a r i şi din oastea moldovenias'că, pînă a u trecut d e Iaşi în sus lâşii E, G, dînşii, pînă ce a u trecut leşii şi din Iaşi. Şi d u p ă aceia turcii şi t ă t a r i i M, P / / 11 după Iaşi ad. in sus C/ leşii B, C/ Şi]Iar C, lipseşte B, E , G / ante Turcii : 3 E, G/ lipseşte cu C/ tătarii B, C/ întorsu înnapoi B, C] d u s l a locurile lor M, d u s înnapoi la locurile lor P / / 12 l a v r e m e D/ lipseşte Şi M, P / leşii B,C/ ante Leşii : 8 M// 13 înjpînă în M, P / lipseşte şi M, P[ Petricieico C/ v o e v o d M II 14 dînşii]leşii P / lipseşte şi M, P/Buhăşescul h a t { m a n u i ' ) încă s-ati d u s cu Petriceicu voevod M, Hăbăşescu h a t m a n u încă s-au d u s cu Petriceicovodă P/- Hăbăşescul încă s-au dus cu Petriceaico-vodă, c u l e ş i i . D// 15 N u m a i ce] Leşii M, P / ante Leşii: 10 M, 4 P I după lăsat ad. leşii E/ o samă]cîţi<(i)va ,M. Pj d e B, C, lipseşte M, P / de Ieşi, n e m ţ i în cetatea Socevii şi în Cetatea N i a m ţ u l u i G/ n e m ţ i B, C/ Cetaatea N i a m ţ u l u i şi în Suceavă B, Cetaate N i a m ţ u l u i şi în c e t a a t e Sucevii C// 16 şi în cetaatea Sucevii D/ carii B, care Cjj 16—17 şi în cetate Sucevii, şi acei n e m ţ i a u f o s t i n t r u acele c e t ă ţ i M, P / acîei C// 17 n e m ţ i B, C/ într-aceli c e t ă ţ i C, lipseşte B, E , G/ bine B, C]mult M, P / ad. ulterior de u n a n A/ d e j d e cît P / aceli cetăţi B, •€/ acele cetăţi era M, P / /

236.

cetăţii plin6 de odo<a>re şi de hain6 a to<a>tă ţ<a>ra, boîaresştii şi neguţitoresştii, dup<ă> cumu-i obiceiul ia vreme de răsco<a>le, de-ş p u n oameni<i> cine ce are mai b u n . 3. Iar în, Hotin, dup<ă> ce au b ă t u t leşii pe turcii, 5 n-au m a i lăsat nici oaste; l-au lăsat pustiiu. 4. Dumitraşco-vodă, dup<ă> ce au vădzut că s-au curăţit de Ieşi, rădicatu-s-âu cu t o a t ă boîarimea şi s-au dus în scaon, în Eşii, şi s-au aşedzat la scaon. Dece Dumitraşco/-vodă temîndu-s<ă> de Ieşi să n u slobo<a)dză 10 nescariva poghiiazuri cu-ndemnarea lui Petriceico-vodă, să-1 îa, scris-au la viziriul de au făcut şt<i>re de toate de acestea cum sau t î m p l a t . D6ce vizirul au poroncit să ernedze t ă t a r i în ţ a r ă p e n t r u să apere şi p e dînsul şi raîaoa. Iar m a i m u l t u au fostu socotiiala turcilor p e n t r u 15 ca s<ă> slăbască raeoa să n u s<ă> p o a t ă haini lesne, Dzic să fie dzis viziriul lui Dumitraşco-vodă, cîndu l-au p u s domnu, 1a Obluşiţe: 5. De s-or apuca boîarii să fac<ă>
1 pline B, C/' odoară M, P / h a i h e M, P / după h a i n e ad. m a i M, P / t o a t ă ţ a r a 13, C II 2 boereşti B, C/ neguţitoreşti B, C / d u p ă c u m i a s t e B, C / obiceaiul B , obiciaiul O // 3 v r e m e d e B, lipseşte.Cj răscoale B/ după răscoale ad. şi la v r e m i de nepace C/ oamenii B, C/ cine B, C/ are B, C// 3 — 4 lipseşte de-ş p u n ... m a i b u n . 3. M, P / / 4 după b u n ad. p r i n c e t ă ţ i şi p r i n m ă n ă s t i r i B , E , G, pre la c e t ă ţ i şi p r e l a m ă n ă s t i r i C, p r i n c e t ă ţ i şi p r i n mănăstiri, p e n t r u a p ă r a r e D/ lipseşte 3 B, C, D, E , G/ I a r c e t a a t e H o t i n u l u i C, I a r ă în cetate în H o t i n E, G, I a r H o t i n u l M, P / d u p ă G / leşii B, C/ p r e t u r c i B// 5 lipseşte n-au m a i lăsat nici oaste M, P / nici oaste în cetaate în H o t i n , ce a u lăsat c e t a a t e puştile C, nici oaste în cetate, ce a u lăsat cetaatea H o t i n u l u i p u s t i p D, nici « a s t e , ce a u lăsat cetatea H o t i n u l u i p u s t i e E , G/ l-au]ce l-au B// 6 4]3 D, lipseşte M, P / I a r ă D u m i t r a ş c o C / d u p ă C / voevoda M / / 7 c u r ă ţ i t j m î n t u i t M, P / s-au cu<răţit d e Ieşi) D / Ieşi B, C/ s-au rădicat M, P / boerimea B, C/ boerimea d i n Galaţi şi a u v i n i t l a scaonul domnescu E , G// 8 înjla B/ I a ş i B, C/ lipseşte şi s-au aşedzat l a scaon M, P / Decii B, C, lipseşte M, P / ante D u m i t r a ş c u v o e v o d a : 11 M/ Dimitraşco P / / 9 temîndu-să C/ Ieşi B, C/ s ă nu sloboadă niscaiva B, C]să n u vie cu M, P / / 10 podghiiazuri B, poghiiazuri G/ î n d e m n a r e a B, C/ Petricîeico C/ voevoda M // 11 să-l]şi să-1 M, P / a u scris M, P / veziriul C/ de]şi M, P au]i-âu B, C/ ştire C// 12 lipseşte de M, P / aceste B, C/ c u m ] p r e c u m B, E , G/ î n t î m p l a t P / Decii B, C] I a r M, P / ante I a r : 12 M/ viziriul B, veziriul Cj/ 13 ernezâ B, erneze C/ t ă t a r î B, C/ în Ţ a r a Moldovii, ca să-1 a p e r e c u m p r e dînsul, a ş a şi p r e ţ a r ă M, P / lipseşte p e n t r u G/ să]să-1 B, C/ p r e B/ dînsul]Dumitraşco-vodă E , G// 14 Iar] î n s ă M, P / m u l t B, C/ fost C/ socotiala B, C/ lipseşte p e n t r u M, P / / 15 să 1 - 3 C/ raîaoa B, raîaoa C]ţara M, P / p o a t ă ] m a i p o a t ă M/ p o a t ă să să hainiască ţ a r a P / lesne B, C, lipseşte M, P / / 16 Dzicu B, Zic u n i i C , Dzicu aşia E, Zic că aşia G/ ante Zic: 13 H/viziriu<l> C// 16—17 Zic că veziriul fiind la Obluşciţă, cîndu a u p u s d o m n u p r e D u m i t r a ş c u voevoda, i-ar fi zisu că d e să vor M, P / cînd B, C//17 Obluciţă B, € / după Obluciţă ad. ca să ierneze t ă t a r î în ţ a r ă . Şi a u zis viziriul C/ 5]4 D/ s-or]să vor B/ facă C//17— 1 boerii cu zapisu c ă n-or veni M, P / /

237.

zapis la m î n a viziriului, cum că n-or vini poghiiazuri să strice ţ a r a şi domnie va t r ă i cu p a c e în laşi, or rădica s ă n u ernedză t ă t a r i i în ţară., Dece o samă. de boiarii s-au fost apucîndu să fac<ă> zapis, dar Miron logofătul 5 dzicu să nu fie priimit la acel sfat, dzicîndu că s-au făcut m u l t ă v r a j b ă cu leşii şi ştiindu şi pe Petriceico-vodă că-i dus cu dînşii, n u să vor p u t e a r ă b d a să n u s<ă> slobo<a>dză poghiiaz, să strice ţara, şi pe u r m ă a căde greu în capetel6 lor; iar aşe, de or erna în ţară, m a i bine a hi, că or a p ă r a 10 şi ţara de poghe<a>zuri, că şi în Ţ a r a Leşască văs că erne<a>dză joimiri şi nu m a i îaste nimic. Şi aşea au socotit şi n-au v r u t să fac<ă> zapis şi au lăsat de au ernat tătarii în ţ a r ă . / 6. Dar acesşte voro<a>ve nu-s nemic, făr<ă> cît 15 Dumitraşco-vodă, fiindu grec tălpiz şi fricos, cu piele de . iepure la spate, şi neavîndu nice o mil<ă> de ţară, p u n e a pricini asupra boiarilor ş-a lui Miron, că sfătuescu şi-i bine să ernedze t ă t a r i şi ei n-au priimit să facă zapis.
1 c u m j p r e c u m D, E / n-or]nu vor B, E / podghiiazuri B, poghiazuri leşeşti C, E , Gjj 2 strice C/ şi]şi c u m că M, P / domniîa B, C / p a c e B / vor rădica B// 2 — 3 a p o i v a rădica pre t ă t a r i să n u erneză M, P // 3 erneze B, ierneze C / t ă t a r i i B C/ Decii B, C/ de C/ boiari B, boiari Cjj 4 apucînd B, CJsupuind M, P / facă C' jdupă zapis ad. la veziriul M, P / d a r j i a r ă M, P j j 5 dzic C, lipseşte M, P / să n u fiejn-au M, P / lipseşte la C/dzicind B, C] şi ar fi zis M, P jj 5 —7 că cu leşii s-au f ă c u t m u l t ă v r a j b ă şi fiind d u s cu dînşii şi Petriceicu voevod, n u să vor p u t e a M, că cu leşii s-au f ă c u t m u l ţ i zarve şi v r ă j b i şi fiinducă Petriceico-vodă era d u s cu dînşii n u să vor p u t e P / / 6 leşii B, C/ ştiind B, C/ Petricieico C/ că-i ]că iaste D, E, G // 7 cu dînşii B]la Ieşi C, cu leşii D, E, Gj să n u să sloboază poghiazuri C, să n u sloboază podghiazuri D// 8 podghiiazuri B, podghiiazuri leşeşti E, G/ poghiazuri şi să nu strice M, P / strice B, Cj ţ a r ă şi apoi, a t u n c e t o t greul a căde < lipseşte a căde P ) în M, P / p r e B/ în]di P/capetile B, capetele Cjj 9 aşîa B, Cj iarna Cj după erna ad. t ă t a r î i B, D, E, G, M, P / bine v a fi B, C/ că vor Bjj 10 de podghiiazuri B, poghiazuri Cj lipseşte că or a p ă r a ... p o g h e < a ) z u r i M, P / văzu că B, C, lipseşte M, P // i l e r n i a z ă B, C/ joimirii B/ şi lăcuitorilor: nu le m a i iaste nimică M, P / nemică B, Cj aşa Cjj 12 facă Cjj 12— 13 lipseşte şi a u lăsat ... in ţ a r ă M. P / / 14 6]5 D, 14 M, 5 P / aceste B, Cj voroave B, Cj n u sînt B/ nemică B, C/ f ă r ă de cît B, E, G, f ă r ă cît n u m a i C// 14— 15 î n s ă aceste au alt tîlcu. D u m i t r a ş c u voevoda era om tălpiz M , P / / 15 fiind B , Cj telpiz B, C/ ad. 'marginal ulterior-, cu piele de iepure la spate A/ piiele Cj epure C/ lipseşte cu piele d e iepure la spate B, E, Gjj 16 spatejspinare M, P / neavînd B, Cj nici B, Cj milă C//17 după pricini ad. ca aceste Gj ş-a]şi a C//17—2 a s u p r a boerilor, iară m a i aîssu asupra lui M i r o n ; însă chiar <că P ) lui. îi era voia să ernez<e> t ă t a r i i în ţ a r ă , fiindcă era fricos şi să t e m e fără oşti a t r ă i în I a ş i <ţară P ) ca să n u vie M, P / ş-a lui Mironjşi asupra l u i Miron logofătul D, şi lui MirOn logofătul E, ş-a lui Miron logofătul Gj sfătuescu ei B, E, Gjj 17—18 că a u s f ă t u i t şi a u dzis că iaste bine să erneze t ă t a r î i şi c u m că îei Cjj 18 bine B/ după t ă t a r î i ad. în ţ a r ă B, E , G/ şi eijşi c u m boiarii D, şi boiarii E, Gjj

238.

D a r lui îi _era voe şi silie spre acela lucru, că s<ă> temea să sadză în îasi, să n u vie nescarivai poghiiazuri să-1 îa din Eşi. 7. Dece î n t r a t - a u t ă t a r i i în ţ a r ă . ca lupii într-o t u r m ă 5 de oi, de s-au aşedzat la îarnatic pin sate, pe oameni, din P r u t pînă în Nistru şi mai sus, pînă în a p a Jijiei, nemărui nefiindu nice o mil<ă> de săraca de ţară, c u m aru hi fostu ţ < a ) r a f ă r ă d o m n u . Ase ier a jac într-însa, cum aru hi fostu ei, săracii, p r i c i n ( a ) răutăţii, cum aru fi ei, săracii, 10 sfătuit să vie leşii cu oastea la H o t i n . Cum s-au î n d u r a t a da ţ a r a în prad<ă>, făr<ă> nice o nevoie ! N u m a i pent r u frica ce b l ă s t ă m ă ţ a s c ă şi chivernisala lui au socotit, de au ernat t ă t a r i i în ţ a r ă pîn-în p r i m ă v a r < ă > ! Joimirii în Ţ a r a Leşască, ce mănîncă gospodarii casăi 15 mănîncă şi ei, şi au fric<ă> di strînso<a>re de rohmistrii lor, de n u p o t face oamenilor răutăţii. 8. I a r ă t ă t a r i i sînt lupi apuc<ă)tori, p r a d ă , robăscu, bat f. 228v şi căznescu pe cresştini, n e a v î n d u grije, nice s t r î n s o a r e / d e mîrzacii lor. Şi tătarii n u mînca, ca joimiri<i>, ce mînca gos20 podarii, ce mînca t o t carne de vacă şi de oai, de nu-i p u t e să-i biruiască cu h r a n a , pe dînşi<i> şi pe cai<i> lor. Că un sac
I după lui ad. Dumitraşco-vodă D/ voia B, voia C/ după voia ad. aşa D/ siliîa B, s ă siliîa Cj spre B, Cj să C// 2 viîe Cj niscaiva B, Cj podghiiazuri B, podghiazuri C, podghiazuri leşeşti D, E/ să-l]şi să-1 M, P / din I a ş i B, C, lipseşte M, P / / 4 7]6D, 15 M/Decii B, C," lipseşte M, P / a u i n t r a t Gj întru o B]îrr M, P / t u r m a M, P// 5 «de2 B, C]şi M, P / ernatec B, C/ sate B, C/ lipseşte p e oameni M, P / / 6 Jijiii B, Cjj 7 nefiind B, C] fiind M, P / nici B, Cj milă Cj'lipseşte de 2 M, P / cum]precum E , c a c u m M, P / ar fi fost B, a r h i fost Cjj 8 ţ a r a Cj f ă r ă d e B , E, G, M, P / Aşia B, Cj e r a B,C/ cum]precum E , ca c u m M , P / a r fi fost îei B, a r h i fost îei Cjj 9 pricină B,C/ r ă u t ă ţ i i B, CI c u m j p r e c u m E, ca c u m M, P / a r B/ a r fi sfătuit Iei, săracii, să viîe C , M, P / s f ă t u i t săracii D// 10 leşii B, C/ oaste B/ Cum]Şi c u m d e M, P / îndurat Dumitraşco voevod M , P / / i t p r a d ă B, C// fără d e nici B, E, G, P / lipseşte f ă r ^ ă ) nice o nevoie M, P / / 1 1 —12 Şi n u m a i p e n t r u p u ţ i n ă frică a lui ce b l ă s t ă m ă ţ a s c ă şi p e n t r u chivernisala l u i ce re M , P / / 1 2 cea B/ chivernisala B, C//12—13 lipseşte a u socotit... în primăvar<ă> M, P / / 1 3 pînă Cj p r i m ă v a r ă C//14 ante Joimirii: 16 M/ după Leşască ad. cîndu erniază p i n casă, cele M, P / după casăi ad. acele M, P / / 15 ei]îei B, Cj şi 2 i a r ă deosăbit că M, P / frică Cj şi frică de rotmistrii ( r o h m i s t r i i P ) lor M, P / ş i strînsoare B, C, lipseşte M, P / / 16 de B, C]şiM, P / r ă u t ă ţ i C / / 178]7 D, lipseşteU, P / s î n t B, C/ a p u c ă t o r i B/ lipseşte şi E / / 1 8 lipseşte şi căznescu M ]şi muncesc P / pre creştini B, C, M, P / neavînd B, Cj grijle C, nici grije M/ nici strînsoare B, C] nici frică P , lipseşte M// 19 lipseşte Şi M, P / ante T ă t a r i i : 17 M, 6 P / n-u mănîncă G, P I lipseşte ce rriînca gospodarii M, P / după gospodarii ad. casii B, C, E , G jj 20 carne B, Cj oale B, Cj de B, Cj p u t e a B, C/ p u t e a bieţii oameni E, Gjj 21 biruiască]îndestulează M, P / h r a n ă C / c u m pre dînşii M, P , şi p r e dînşii G / dînşii B, Cj şi]aşa şi M, P / p r e caii B, M. P, p e caii Cjj 21—1 C ă în fieştecare zi d a cîte u n sac d e orzu d e t o t calul M, P , Şi d a orzu m u l t l a cai Cjj

239.

d6 ordzu da p e dzi unui cal, şi cît n u p u t e să mănînce un cal într-o dzii îl deşerta din traiste şi-1 strîngea deuseghii; şi dac-î<l> şi fîrşe bietul om ordzul din g r o ( a > p ( ă > , iar t ă t a r u l îl face p e om de cumpăra ordzul cela ce strîngea 5 iei de pen traiste. M în ca t-a u tot, şi pîne, şi dobitoc, ş-au jăcuit tot pîn' la u n cap de a ţ ă . P e mulţii au şi robit, cu furiş, femei, fete, copii. Rămas-au bieţii oameni .numai cu sufleteli, b ă t u ţ i i şi strunciunaţii cum era mai r ă u şi m a i amar, cum n u s < ă ) poate nice a scrie, nice a s<ă> povesti 10 caznele şi ucisurili lor ce au avut de tătari. Dece viindu primăvara, s-au rădicat tătarîi din ţ a r < ă ) . 9. Iară nemţii t o t sădea p e n cetăţii, în N e < a ) m ţ u şi-n Suce<a>vă, şi jăcuîa ce p u t e prinpregiurul cetăţilor p e n t r u mîncare. Şi moldovenii sta cu oastea prinpregiurul 1.5 cetăţilor, ca să-i sco<a)tă, şi nu-i pute, şi sta penpregiurul cetăţilor şi t o t d e a u n a avea cu dinsii b ă t a i e . Şi boîarimea di pinpregiur era bejeniţi de răul lor.
1 d e B/ d a u n u i cal p e zi D / p e dzi]în doao, trii zile E , Gj p u t e a B, Cj să] să-1 M/ mănînce B // 2 u n cai intr-c dzii]caii C / zi B/ deşerta B, C, d e ş ă r t a t ă t a r u l Gj deşerta orzul din t r a i s t ă E/ t r a i s t e B, Cj strîngea]pune M, P / deosăbi B, C, D, E, M, P , osăbit Gjj 3 dacă îş fîrşiia B, C, D, E, d a c ă îş sfîrşiîa Gj biietul C / groapă B, Cjj 4 făcea B, C / p e ] p r e B// 4 — 5 c u m p ă r a de la dînsul orzul acela ce-1 strînge el din. t r a i s t ă M, c u m p ă r a d e la dînşii orzul acela ce-1 strînge din straistă P / ce]ce-l C,E// 5 îei Cj d e pin C]din B, D, E, Gj t r a i s t e B, C / ante Mîncat-au t ă t a r i i 18 M/ Mîncat-au t ă t a r î i P / pîine B, pîine Cj dobitoace E j j 6 şi a u jecuit B, Cj p î n ă Cj de B, Cj P r e m u l ţ i B, P e mulţi C, Si pre m u l ţ i D, P r e m u l ţ i moldoveni M, P / ante P r e : 19 M/ cu]pre M. P . lipseşte B', C, E, Gjj 7 fimei B, C/ fete B, C/ şi copii M, Pj Şi au r ă m a s C/ ante R ă m a s - a u : 20M/ bieţii B, C//8 suftetile B, Cj b ă t u ţ i B, Cj ăupă b ă t u ţ i a i . şi stîlciţi E, Gj lipseşte şi M, Pj s t r u n c i n a ţ i B, C / c u m j p r e c u m B, E, G, şi c u m M, P / lipseşte m a i r ă u şi M, P / / 9 c u m ] cît M, P / să Cj nici a să scrie B. D, E , nici a scriîe C / nici B, C / a povesti C / / 1 0 caznele B, Cj ucisăturile B, E , G, ucisăturili C, ucisăturile bieţilor oameni ce D / nici a p o v e s t i b ă t ă ile, ucisăturile şi m u n c i l e lor M, P / de]de la E , M, P / t a t a r î B, Cj Decii B, C, lipseşte M, P / Viind B / ante Viind: 2 1 M, 7 Pjj 11 p r i m ă v a r a Cj d u p ă ţ a r ă ad. şi s-au d u s M, P / / 12 9] 8 D, 22 M / lipseşte I a r ă B, C / n e m ţ i i B, C / şidea p r i n c e t ă ţ i B, C // 12 — 13 şide in Cetate N i a m ţ u l u i şi. a Sucevii M, P / în N i a m ţ u şi în Suceavă B, C, în C e t a t e N i a m ţ u l u i şi în c e t a t e a Sucevii E , G, şi în Cetatea N i a m ţ u l u i şi în cet a t e a Sucevii D // 13 jecula B, Cj p u t e a B, C jj 14 mîncare C, mincarea lor M, P j Şi] I a r M, P / moldovenii B, C / prinpregiurul]înpregiurul M, P / prinpregiurul B, C j j 15—16 lipseşte ca să-i sco<a)tă şi nu-i p u t e şi s t a penpregiurul cetăţilor C//J 15 p u t e a B / p u t e a scoate E, G / lipseşte şi s t a penpregiurul cetăţilor E , M, P / p r i n B jj 16j t o t d i a u n a C / dînşii B, Gj bătăliîe D / boerimea B j j 17 de prinpregiur B, C// •

240.

10. Purces-au al doili anu viziriul cu oastea în Ţ a r a Leşască, p e Nistru, p e di cie parte, tot strîcîndu şi ardzinf. 229 • du / pin Podolie cetăţile şi tîrgurile cu balemezurile, şi hanul cu tătarîi robindu t o < a ) t ă Podolie în sus, pîn-au 5 agiunsu la Zăravna. 11. I a r ă aice au orînduit pe caplan-paşea, cu oaste turcească şi cu moldova<nii>, de au s t ă t u t prinpregiurul cetăţii Sucevii cîtva vrem6, şi n u p u t e sco<a)te p e nemţii, p î n ă au flămîndzit şi s-au închinat de b u n ă voie 10 şi viindu-le şi poroncă de la Ieşi să iasă. 12. Iară cei d i n ' C e t a t e Neiamţului, neavîndu bucate, n-au zăbăvit mult, ce au ieşit legînd tabăr<ă> de au mărsu la Sucevi, la ceîalalţii nemţii. E r a atunce Alexandru Buhuş h a t m a n , şi cum i-au tîmpinat h a t m a n u l Buhuş la 15 Podişoari, apro<a)pe de tîrgul Sucevii, şi dîndu-le năval<ă>
1—5 La al doile a n veziriul cu oaste turcească şi hanul cu tătarii (viziriul, h a n u cu oaste tătărască şi turcească P ) au purces în Ţara Leşască, pe de ceîa p a r t e de Nistru, strîcînd şi arzînd prin Podoliîa cetăţile, tîrgurile, satile, robind şi (arzîndu) tăind, pîn-au agiunsu la Zaravna M , P / / 1 10]9 D, 23 M / Purces-au la al doilea an al d o m n i i ( i ) lui Dumitraşco-vodă Cantacuzino viziriul cu oaste B, E, G/ al]la, al C/ doilea an C/ oaste Cjj 2 p r e 1 - 2 B/ ceia parte B, C/ strîcînd B, C/ arzînd B, C// 3 prin B/ Podoliîa -B, C/ tîrgurile B, tîrgurili C/ tîrgurile, mergîndu turcii cu balimezurile, cu purcile ( s i c ) , cu harrriateli celi mari şi hanul E, tîrgurile, mergînd cu balimezurile, cu puşcile, cu. harmatele cele mari şi hanul G/ după balimezurile ad. cu puşcile cele mari B, D/ balemezurijpuşci mari C// 4 robind B, C]prădînd şi robind C/ toată Cj Podoliîa B, Podoliîa Cj pînă Cjj 5 ad. marginal a u agiunsu Cj Jeravna B, D, E, G, Jiravna C// 6 11] 10 D, 24 M/ I a r ă aicea B, C]în Moldova M, P/ I a r ă aicea în Moldova D, E, G/ orînduit veziriul G, M] rădicat viziriul P / p r e B/ paşia B, Cj oaste B// 7 şi cu moldovîanii B, şi cu moldovenii C, şi cu oaste din Moldova D] şi moldovinîască M, P j j 8 cîtăva vreme B, Cj nu] nu-i Gj p u t e a scoate B, C]pute să scoată M, P / p r e B, Cjj 9 inemţii A/ după nemţii ad. ce era în cetate B, E, Gj pînă ce M, P / au]i-au E, Gj Şi atunce s-au închin a t şi de nevoe, că le venisă M, P/ închinat ei E, Gj voia lor C, D // 10 ad. ulterior şi viindu-le şi poroncă de la Ieşi să iasă A / viindu-le poroncă şi de la Ieşi să iasă din cetate, au eşit E, GJ Ieşi B, C/ dupSias&'ad. din cetate B, din cetaate C j j 11 12].II D, 25. M/ I a r ă nemţii E, Gj cei]cîei C/ Cetaatea Niamţului B, Cj neavînd B, C// 11—13 Aşi]dere şi ceelănţî nemţi din Cetate Niamţului, iarăşi, neavîndu ce mînca, n-au p u t u t să. mai ş a z ( ă ) , ci ( ş i P ) au eşitu şi s-au dus la Suceavă l a ceîalanţi n e m ţ i M, P / / 12 eşit B, C/ şi legînd G/ şi legîndu t a b ă r ă au purces de au mărsu E/ t a b ă r ă B, C/ mersu B// 13 Siiceavă B, C/ ceiîalalţi B, ceîalalţi Cj nemţi B, C / după nemţi ad. ce era în cetate Sucevii E, Gj atuncea B , C / Şi atuncea era E, Gj Alixandru Cjj 13 — 1 P r e aceia vreme h a t m a n u l Alecsandru Buh-uş era cu oaste ( c u oaste e r a P ) la Suceavă. Deci acesta Buhuş, cum i-au întîmpinatu pre n e m ţ i la Podîşor, aproapi de tîrgul Sucevii, îndată cu slujitorii au datu năvală vitejaşti asupra lor şi au r u m p t u M, P// 14 au întîmpinatu B, E, a u t î m p i n a t C/ Buhuş pre nemţi, D, E, Gjj 15 Podişoare, aproape B, Cj ad. marginal tîrgul. D/ dîhdu-le B/ năvală C/ dîndu-le războiu şi năvală D/ năvală şi războiu E, G j j

241.

vitejesşte acolo cu slujitori<i> săi, au r u m t u t a b ă r a nemţilor în doa. Atunce au ucis calul de supt h a t m a n u l Buhuş, şi cădzusă h a t m a n u l într-un răzor, cu f a ţ a în sus, de n u să p u t e î n d a t ă să să sco<a)li. Şi nemţi<i> năvălie să-1 apuce, 5 iar un căpitan moldovan, a n u m e Decusar<ă>, au grăbit cu calul asupră-le, şi s-au a p u c a t h a t m a n u l de coada calului lui Decusar<a>, şi ţiindu-s(ă> bine, l-au scos din năvala nemţilor. Dece h a t m a n u l , încălecîndu şi pi alt cal, le-au m a i d a t năval<ă> în cîteva rînduri, şi m u l ţ i din 10 nemţii au perit, iară pe unii i-au prinsu vii, iar o sa.m<ă> t 229v s-au tot a p ă r a t , pîn-au î n t r a t în Suceavă / la ceîalalţii. Trimis-au nemţii cei vii, ce i-au prinsu în războiu, şi capeteli celor morţii în Iaşi la Dumitraşco-vodă, şi Dumitraşco-vodă i-au trimis la înpărăţie. Şi şăde pregiur cetate 15 oaste, şi nu-i p u t e a s c o a < a ) t e ; şi doi ani tot au ţinut nemţii cetate Sucevii, n u i-au p u t u t sco<a>te. 12 <sic>. Tîmplatu-s-au de au m u r i t şi craiul leşescu
1 v i t e j a ş t e B, C / acolo l a Podişoare E , G/ slujitorii C / r u m p t u B, C // 2 d o a o 11, C I Atuncea C/ Atuncea a u lovit d i n t r - u n sineţ calul B , Atuncea a u lovit d i n t r - u n sineţu, nemţii, calul E, Atuncea a u lovit dintr-o proaşcă, nemţii, calul G / ucisjînpuşcat C, inpuşcat n e m ţ i i M, P // 3 h a t m a n u l de p r e cal gios, intr-un răzor E, G/ r ă j o r A// 4 de n u să p u t e jşi n u p u t e M, P / p u t e a B/ scoale C/ Şillară M, P / nemţii năvăliîa B, C/ apuce B// 5 după moldovan ad. orheian Gj Decusară. B, C, Decusară orheian E jj 6 a s u p r a nemţilor C, Gj a s u p r a nemţilor, h a t m a n u l s-au a p u c a t u cu mîinile de coada M, P / lipseşte hatmanul E I j 7 luijcăpitanului C, D, E, G, lipseşte A, M, P / Decusară Cj ţiindu-să C/ bine B, Cj l-au scos din răzor şi din E , G j j 8 Decii B, C, lipseşte M. P / Deci B u h u ş h a t < m a n u l ) G/ H a t < m a n u l > î n d a t ă a u încălecat p r e altu cal şi iarăşi li-au m a i d a t M, P / încălecînd B, C/ lipseşte şi D/ p i j p r e B , C // 9 li-au C/ năvală nemţilor C, E, G/ cîteva B, Cjj 10 n e m ţ i B, Cj iar B, C/ pre B, Cj iară B/ o s a m ă d e n e m ţ i C, M, P II 11 pînă B, CI în cetatea Sucevii la ceiîalalţi n e m ţ i B, D, E, G/ Suceavăjcetaate Sucevii C/ ceialalţi C/ cielanţi n e m ţ i M, P / / 12 Triimis-au B/ Triimis-au h a t m a n u l p r e n e m ţ i i C, Triimis-au h a t m a n u l B u h u ş p r e n e m ţ i i D, E, G/ capetile B, C/7 12—13 Trimis-au h a t m a n u l B u h u ş nemţii cei vii şi capetile nemţilor celor omorîţi în Iaşi, la D u m i t r a ş c u voevoda (Dimitraşco-vodă P ) M, P / / 13 m o r ţ i B/ şijiar M, P / ad. marginal şi Dumitraşco-vodă Gjj 14 triimis B/ l a î n p ă răţiie la Ţarigrad. Si oastea moldoveniască şidea E, la înpărăţie l a Ţarigrad. Şi oastea moldoveniască şădea înpregiurul cetăţii Socevii G/ şidea B, C/ şidea oastea D/ cetaate C, cetatea Sucevii B, D, E// 14—15 lipseşte Şi şăde... şi nu-i p u t e s c o < a ) t e M , P / / 15 oastea B/ scoate pre n e m ţ i E , G / ad. marginal a u ţ i n u t G// 16 nemţii B. C/ cetatea B, cetaate C/ nu-i]nu C/ nemţii doi a n i au ţ î n u t cetate Sucevii şi alţii n-au p u t u t să-i scoată M, P/ scoate B, scoate C j după scoate ad. pînă ( p î n ă d e la o vreme G ) pînă i-au flămînzit şi s-au închinat ei d e bunăvoîa lor. Şi vnndu-le şi poroncă d e la Ieşi, nemţilor, să iasă din cetate Sucevii, a u eşit p r e c u m m a i sus s-au scris E, Gjj 17 12] 13 E, G, 28 M/ Tîmîplatu-s-au A/ Tîmplatu-s-au a t u n cea E, Gj lipseşte şi G//17— 1 craiul leşescu, pre a n u m e Mihail Vişnoveţchii E , craiul leşesc a n u m i Mihail Vişnoveţchii G/ Mihail Vişnoveţchii B, C, D/ Vişnoveţchii, craiul leşesc a u m u r i t . Şi M, P / /

242.

Vişinoveschie. Şi era m u l t ă amestecătur<ă> între Ieşi, că nu-ş p u t e a leg 6 craiu. Şi din sus cu sfedzii n u era bine aşedzaţii, din gios îi bate turcii şi cu tătarii, pecum s-au p o m e n i t m a i sus. Dece leşii au agiunsu la t o < a ) t ă cresş5 t i n ă t a t e , cîţi sint în levropa, şi la n i i a m ţ u , şi la Moscu, şi la veneţiian, şi la p a p a . T o a t e crăiile cîte sint cresştinesştii au scris cărţii la î n p ă r a t u l şi la viziriul turcescu să dea p a c e leşilor, să n u s<ă> m a i a t i n g ă de dînşi<i), că apoi îei. cu toţîi, s-or scula asupra lor. 10 13. Dece vizirul atunce era la J ă r a v i n a , şi era hanul pe de a l t ă p a r t e şi alţi paşi p e alte locuri, de tot strîca zidurile cetăţilor şi ardea şi p r ă d a . Dece atunce la Jăravna, cum au vinit acelea cărţii d6 la cre.sştin<ă)tate, au şi s t ă t u t viziriul cu leşii la pace, că acolo la J ă r a v i n a era 15 strînsă şi oastea leşască. Şi aşe s-au aşedzat: să dea t o a t ă Podolie olat Cameniţii. din Nistru de la Buceci, pe la f - 230 Satanova şi p î n ' la / Nejiboje, şi pe la Lăticiova, cît cuprinde Podolie to<a>tă şi Ocraina, şi s<ă> ias<ă> şi

1 m u l t ă a m e s t e c ă t u r ă B, m u l t e amestecături Cj Ieşi B , C / / 2 putea alege B, Cj multe a m e s t e c ă t u r i între Ieşi p e n t r u alegire craiului M, P / şvezii B/ bine aşezaţi B,C/ cu şvezii încă t o t n u era E/ nu]încă n u G// 2—4 lipseşte Şi din sus ... pomenit m a i s u s M , P / / 3 b ă t e a B, Cj precum. B,C/ p r e c u m m a i sus s-au scris E, G// 4 ante Decii 14 E / Decii leşii B, Cj t o a t ă creştinătatea B, t o a t ă creştinătaate Cjj 5 cît A/ sînt B, D, E , M, P / cîtă iaste în E v r o p a C/ în]în t o a t ă M, P / E v r o p a B, E, G, M, P / lipseşte şi 1 M, P / n i a m ţ u B// 5 — 6 şi la Moscu şi la f r a n ţ o z ş i l a veneţiiani B/ şi la Moscu şi la n i a m ţ u şi la franţoz şi la veneţiian şi la p a p a d e R î m şi la t o a t e crăiile C/ şi la Moscu şi la franţozi D, E, G/ v e n e ţ i i a n i E/ p a p a d e R î m şi la t o a t e crăiile E , G / p a p a de R î m . Deci t o a t e crăiile D/ la nemţi, la moscali, la f r a n ţ u j i , l a veneţiiani, l a p a p a de R o m a şi la t o a t e crăiile M, P // 6 cîte B / sînt creştineşti B, sînt în E u r o p a creştineşti G//7 şi a u scris cu t o ţ i i C, E, G, şi aceştie t o ţ i a u scris M, P / cărţi B , lipseşte C, M, P / î n p ă r a t u l turcescu B, C, D, E, G/ veziriul CJ lipseşte turcescu D, E, Gjj 8 să dea]scriindu aşea să dea E, Gj să dei b u n ă pace M, P / pace 0 / leşilor CJ să Cj atingă]amestece M/ de dînşii B, C, cu dînşii M, P / / 9 ei B/ lipseşte Iei, cu M, P / toţii B, CJ să vor scula B, Cjj 10 13] 15 E , G, 29 M/ Decii B, C, lipseşte M, P / viziriul B, Cj atuncea B, Cj j e r a v n a B, j i r a v n a C, J u r o v n a M, J o r n o v a P / şi]iar M, P / lipseşte era P / h a n u l era M//11 p r e d e B,C/ şi p a ş a iarăş p r e a l t e locuri M,P/ p r e B/ de tot]şi t o ţ i M,P/ strica B,C// 12 zidiurile B, CJ lipseşte şi 1 M, P / a r d e a tîrgurile şi satele Gj p r ă d a Ţ a r a Leşască M , P / Decii atuncea B, Cj lipseşte la P / J e r a v n a B, J i r a v n a C, J u r o v n a M J o r o v n a P/7 13 aceli B, Cj cărţi B, CJ d e B, C/ creştinătaate B, 0 / de la t o a t ă creştinătate, veziriul a u şi s t ă t u t M, P / / 1 4 leşii B, C/ J e r a v n a B, J i r a v n a C, J u r o v n a M, J ă r o v n a P II 15 oaste leşască, strînsă M/ aşea B, aşia C/ după aşedzat ad. cu leşii Cj după dea ad. leşii B, G, E, Gjj 16 Podoliîa B/ la olatul M, olatul P / Podolie turcilor să fie olat cetăţii Cameniţii CJ cetăţii Cameniţii B, D, E , G/ de B, Cjj 17 p î n ă B, Cj Mejiboje B, D , E, Gjj 18 Podoliîa B, Podoliîa C/ t o a t ă Cj şi Ucraina B, lipseşte Cj să iasă C/ iasă, B//

243.

nemţii de p e n cetăţii din Moldova, şi poghiiazuri în Moldova să n u m a i facă, şi Cameniţa să aibă pace de po. ghiiazuri. : 14. Şi s < ă ) corone<a)scă şi pe h a t m a n u l Sobeţichi, 5 să le fie craiu, căce h a t m a n u l Sobeţichi ave prieteşug b u n cu hanul. Ş-au s t ă t u t h a n u l la mijloc cătră viziriul, de au aşedzat să-1 puie pe dînsul leşii craiu, şi aşe, aşedzindu-s<ă> de înbe părţile, s-au întorsu viziriul înnapoi pe Nistru, p e la Tighinea, de s-au dus la Po<a>rt<ă>. 10 15. Scris-au atunce viziriul la Dumitraşco-vodă, eşind nemţii din cetăţil6 Ţărîi Moldovei, să triimiţă să le strîc6 toate, ca altă d a t ă să nu mai vie oştii să între într-însăld. Aşe se vorovesşte, că mai m u l t sfatul şi-ndemnătura lui Dumitraşco-vodă au fostu decît voia viziriului. 15 16. Trimis-au Dumitraşco-vodă pe Panaitachii uşerul Morona c-un ag<ă> turcu, p e n t r u să strice cetăţile, şi cu alţii boiari. Şi atunce, eşind nemţîi din Suce<a>vă, au î n t r a t acel Panaite, tălmaciu agăi, şi cu acel
1 nemţii B, C / pin B, Cj cetăţi B , C, cetăţile E, G j din Moldova]Moldovei M, P / poghiazuri B, podghiazuri C, podghiiazuri leşii E , G jj 2 să nu să M, P / şi]aşijdere şi M, P / cetaatea Cameniţa B, D, E , G/ poghiazuri B, podghiazuri Cjj. 4 14] 16 E , lipseşte M j coroniască B, să coroniască C, coroniască leşii D/ lipseşte şi 2 M, P / h a t m a n u l , al triile Xoan Sobeţchii E/ pre B / Sobeţchii B, l o a n Sobeţchii Cjj 5 lipseşte să le fie M, P / căci CJpentru căci B, p e n t r u căci că D, p e n t r u că E , G/ Sobeţchii B, C, Sobeţchie h a t ( m a n u l ) G/bun preteşug M, P / / 6 Şi a u Cjj 1 pre B/ aşezat cu leşii să-1 puie pre h a t m a n u l Sobeţchii leşii să le fie craiu D, aşezat cu leşii să-1 p u e p r e h a t m a n u l Sobeţchii să le fie craiu leşilor şi aşîa E , G/ să-1 p u e leşii pre Sobitchi craiu M, P / aşea B, aşa C / asezindu-să C // 8 îmbe B, C]amîndoao E / părţile B, C // 8 - 9 pre 1 '- 2 B, lipseşte pe 2 M, P / pe la Tighinea, p e la Bender D/ de]şi M, P / P o a r t ă B, CJŢarigrad M, P , Ţ a r i g r a d , l a P o a r t ă E, Gjj 10 15] 17 E, G, ' 30 M / Veziriul a u scris a t u n c e l a Dumitraşcu voevod ca M, P/ atuncea B, Cj viziriul B, C Ij 11 nemţii]lesii M, P / cetăţile B, Cj Moldovii B, Cj t r i m i ţ ă B, C/ le strice B, C/1 12 oşti B, C, oşti streine D / / 1 3 Aşea B, Şia,şaC,D, E/ să voroveşte B, să voroviîa E, să v o r o v i i a a t u n c i a Cjj 13— 14 Aşa zic că p e n t r u stricăciune cetăţilor mai m u l t u s-au sîlit Dumitraşco voevoda decît veziriul M, P/ îndemnătură B, C// 14 fost B, C / viziriului B, veziriului C/ voia şi poronca viziriului D// 15 16] 18 E, G, 31 M / T r i i m i s - a u B , C/ p r e B/ Dumitraşcu voevoda a u trimis p r e Morona P a n a i t a c h i uşeriul M, P / P a naiotae-hi B, Cj uşeriul B, uşeriul Cj Panaiotachi Morona vel-uşîar D, P a n a i o t a c h i Morona vel-uşer şi cu u n E, Gjj 16 cu u n agă B, Cj agă t u r c şi cu a l ţ i boeri să strice cetăţile M, P / lipseşte p e n t r u Cj strice B, strîcle C / cetăţile B, C // 17 a l ţ i B,C/ după boiari ad. dinpreună D/ Şi]Iar şi Gj atuncea B,C/ nemţii B,C/ din Suceav ă C, din cetatea Sucevii D, E / / 1 8 Panaiotachi B, Panaiotachi Morona D, Panaiot a c h i uşeriul E , Gj lipseşte tălmaciu agăi B, D, E, G, autograf N-eculce A jj 18— 1 Panaiotachi Morona uşeriul, tălmaciu celui agă t u r c u şi a u s p a r t săcriele C, a u i n t r a t Panaitachi cu aga turcul şi cu a l ţ i boeri să strîce cetăţile şi au s p a r t săcriile M, P j j

2 44

agă ş-au spart săcreiM şi' lădzile unora şi altora, care au fostu pus<ă> acolo, şi multe lucruri scumpe şi odoară au luatu, de s-au înplut de avere. Iară mai pe urmă i-au r ă m a s ficiorul dd murie de foame, a lui Panaitacliie. / t. 230v 5 17. Dece atunce au stricat cetatea Sucevii ş-a Ne<a>mţului ş-a Hotinului. 18. Pe h a t m a n u l Buhuş îlu ţinea la mare cinste Dumitraşco-vodă p e n t r u vitejiile ce făcus(ă> acolo la cetăţii. Cînd au vinit. de la oaste la laş, făcutu-i-au m a r e cinste 10 şi alaiu cu toţii slujitorii curţii, cu dobe, cu surle, ca unui h a t m a n ce iera vestit, de slujîia domnului cu dreptate şi ţărîi. 19. Făcut-au acestu domnu Dumitraşco-vodă un obiceiu rău şi spurcat în ţară, care n-au mai fost pînă atunce, 15 de au dat hîrtii, de scriu feţele oamenilor de la mic pîn' la.
1 după agă, ad. tălmaci fiind Panaiotachi agăi B/ acel t u r c u agă, fiind P a n a i o t a c h i tălmaci, dragoman, acelui t u r c u agă şi a u s p a r t D/ acel agă turcu, fiindu Panaiot a c h i t ă l m a c i acelui a g ă t u r c u şi a u s p a r t E , G / ş-au]şi a u B/ săcriele B / lăzile B,C oamenilor, a u n o r a şi a a l t o r a E , G / a u n o r a Dj carii B,C/ fost B , C / / 2 acolo In cet a t e a Sucevii D, acolo c e t a t e E / s c u m p e B,C/ l u a t B,C// 3 u m p l u t B,C/ a v e r e B/' I a r C/ p r e B / ficiorul l u i P a n a i o t a c h i C/ d e B,C// 3 — 4 I a r mai pre u r m ă p r e c u m a u fost m o a r t e a lui P a n a i o t a c h i să v a scrie la rînd. Aşijderea şi u n ficior ce i - a u r ă m a s din t r u p u l l u i muriîa de foame. Aşa sînt judecăţile lui Dumnezeu, cu d r e p t a t e D, I a r m a i p r e u r m ă a u a v u t n u m a i u n ficior Panaiotachi M o r o n a uşeriul şi a u agiunsu l a m a r e sărăcie ( l a m a r e lipsă şi sărăcie G ) , cît muriîa d e f o a m e , a g i u n g i n d o s î n d ă din blăstămul oamenilor E, G, I a r ă m a i p r e u r m ă un. ficior a lui P a n a i o t a c h i a u r ă m a s d e muriîa (lipseşte muriîa P ) d e foame M, P / / 4 m u r i î a B/ de foame B, C/ lipseşte a lui Panaitachie C/ Panaiotachie B// 5 17] 19 E , G, 32 M, lipseşte C/ Decii B, C, lipseşte M, P / stricat B, C/ a u stricat şi a u răsi-oit E, G/ cetaatea B, C/ s-a]a M, P / si a N i a m ţ u l u i B, C, si cetaate N i a m ţ u l u i D, E, Gjj 6 ş-a]şi a B, Cj şi cetaatea Hotinului D, E, G// 7 18]17C, 20 E, G, 8 P, lipseşte D, M/ Dumitraşco-vodă p r e h a t m a n u l B u h u ş îl ţinea la m a r e cinste E, G, M, P / I a r p r e h a t m a n u l Alexandru B u h u s îl ţinea Dumitrasco-vodă la mare cinste D/ P r e B/ îl B, C/ la]în CI m a r e B,C /cinste B// 8 vitejiile B, C, vetejie P / făcusă C j c e t ă ţ i B, C, cetate M , P / / 9 CîndjŞi atunce cîndu M, P / o a s t e B,C]cetăţi M, P / I a ş i B, CI m a r e cinste B , C/ făcîndu-i E / m a r e cinste i-au făcut M, P / / 10 t o ţ i B, CI curţii B. C/ curţii domneşti, cu surle şi cu dobe E , G/ cu surle şi cu dobe, cu t o a t ă t a b u l h a n a o a domniască, ca u n u i C/ dobe B/ surle B// 11 era B, C/ de]şi M, P / slujiîa B, € / domnului său M, P j d o m n i i i E , Gj d r e p t a t e B, d r e p t a a t e C// 12 şi]după c u m şi M, P / Ţ ă r î i Moldovii D// 13 19] 18 C, D, 2 1 E , G, 34 M / D u m i t r a ş c u voevoda a u f ă c u t ,un obiceiu M, P / acest B , C/ obicei B, obiceaiu C// 14 lipseşte în ţ a r ă G/ care G, carele G // 14— 1 în ţ a r ă şi foarte spurcat, carile ( c a r e P> pînă la dînsul n-au m a i fostu, că a u d a t h î r t i i oamenilor, scriindu-le feţile de l a mic pînă Ia m a r e ; şi această p o m a n ă a l u i a u r ă m a s de n-o lasă M, P / / 15 de a u d a t ] d e a u scos de a u d a t E, de a u scos hîrtii au. d a t oamenilor G/ de a u scris C. !•'., G] scriind D/ ftţeli B, C] micu C/ pînă B, Cjj

245 .

mar6, care au r ă m a s poman<ă> lui, de n-o mai l a s < ă ) nice u n d o m n u sa, sa. uit6 acea p e d e ( a ) p s ă a s ( ă ) r a c i l o r . 20. S-au scornit o cium<ă> m a r e în t o < a ) t ă ţ<a>ra în dzilele acestui domnu la vl<ea>to 7183 <— 1675), de 5 la luna lui iuni, ş-au ţ i n u t p î n ' 1a. ghenar. Ş-au m u r i t mulţi oameni, cît nu-i p u t e îngropa şi-i arunca prin gropi, de-i năruia. 21. I a r ă Dumitraşco-vodă, vădzindu a t î t a omor, au eşit în diial la Gălata cu boiarii, şi acolo şede. Şi atunce 10 s-au tîmplat u n paşe, a n u m e caplan, fiindu la Ţuţora cu oaste, petrecîndu haznalele ce mergea la Cameniţă, i-au vinit f a r m a n de la Po<a>rtă să mazilescă pe Dumitraşcovodă. Dece caplan / -paşea cum i-au sosit farmanul, au şi triimis la Dumitraşco-vodă, de l-au chemat la Ţ u ţ o r a , 15 şi i-au a r ă t a t f ă r m a n u l cel de mazilie. Si de acolo n u l-au mai lăsat s<ă> să mai înto<a)rcă la Iaşi, ce l-au şi pornit.

1—2 de l a m a r e p î n ă l a mieu. Ş i fiind a t u n c e a m i t r o p o l i t părintele (ad. marginal'} Ohiriu, chir Theodosie, a u l u a t doao, trii, h î r t i i şi a u m ă r s u în casă la D u m i t r a ş c o v o d ă şi a u zis: Ce sînt a e f e t e , semnele l u i A n t i h r i s t ? ! Decii D u m i t r a ş c o - v o d ă s-au m î n i i a t f o a r t e , d a r acel obicîai i-au r ă m a s p o m a n ă lui, d e nu-1 m a i l a s ă nici u n d o m n u să să uite acea p e d i a p s ă a săracilor D / / 1 m a r e B, C/ i-au r ă m a s p o m a n ă C,G, i-au r ă m a s lui pomană. E / n-o]nu o B/ nici B/ nu-1 m a i lasă acest obiceaiu nici C// 2 ca să să u i t e M , P / această p e d i a p s ă a săracilor să să u i t e C/ a c e a j a c e a s t ă M, P / pediapsia săracilor B / pediapsă a oamenilor, a săracilor, în m u l ţ i a n i G, p e d i a p s ă a săracilor în m u l ţ i ani E / după a n i ad. 22. Decii la acea v r e m e f i i n d u mitropolit ţărîi (lipseşte ţărîi G ) c h i r Theodosie Barbovschii a u l u a t doao, t r i i h î r t i i şi a u m ă r s u l a D u m i t r a ş c o - v o d ă şi a r ă t î n d u hîrtiile a u d z i s : Ce sînt aceste, m ă r i i a - t a ? A u d o a r ă sînt (lipseşte d o a r ă sînt G} semnele l u i A n t i h r i s t ? ! I a r ( D e c i i G ) D u m i traşco-vodă, mîniindu -S 'Că), a u scos p e m i t r o p o l i t u l Theodosie d i n cas-afară, c u necinste E, G// 3 20] 19 C, D, 23 E , Gj Scornitu-s-au şi o c i u m ă , m a r e o m o r în t o a t ă ţ a r a C/ S-au scornit a t u n c e a şi G/ şi o c i u m ă m a r e B / t o a t ă ţ a r a B// 3 — 4 Scornitu-s-au a t u n c e a , în zileli l u i D u m i t r a ş c o - v o d ă şi u n omor, c i u m ă m a r e , în t o a t ă ţ a r a , în a n u l 7183 E / / 3 — 5 î n zîlile a c e s t u i d o m n u , in anii 1675, f o s t - a u m a r e ciumă în t o a t ă ţ a r a , de la iunie şi p î n ă la ghenuarie M, P / / 4 zileli B, zilele C/ l a v l ( e a ) t o ] i n anul B, C, D, G/ d e la]din D// 5 iunie B, iunii C/ şi a u 1 - 2 B, C/ p î n ă în l u n a lui ghenar C, D, E , Gjj 6 p u t e a B, Cj îngropa cei v i i p r e cei m o r ţ i E , Gj prin]pin Cjj 8 21]20 C, D, 24 E , G, lipseşte M/ I a r C, lipseşte M, P / v ă z i n d B, CII 9 a u eşit d i n Iaşi E / la G a l a t a în dial şi acolo şide cu boerii M, P / dial B , C/ şidea B, Cjj 9—10 lipseşte Şi a t u n c e s-au t î m p l a t u n paşâ, a n u m e M, P / / 10 p a ş î a B, C/ caplan-paşia B, C, D . E. G/ Caplan-paşa cu o a s t e era l a Ţ u ţ o r a , d e p e t r e c e M, P / fiind B, C// 11 oastea B / petrecînd B, C/ haznelile B, haznelele C, haznelile î n p ă r ă t e ş t i E / lipseşte ce mergea ,\I, P / la c e t a a t e la C a m e n i ţ ă B, E , Gj i-au]şi i-au C, E , şi aceluia i-au M, P / / 12 f e r m a n B, Cj d e la P o a r t ă B]acelui p a ş î a Cj maziliască B, Cjj 13 voevoda M/ ante Decii: 22 B, 25 E, G / p a ş î a B, C/ lipseşte Dece... f a r m a n u l M, P / f e r m a n u l B, CI au]şi a u M, P / / 14 t r i m i s B / v o e v o d a M/ c h i e m a t B, C, c h i e m a t acolo G// 15 şi i-au a r ă t a t ] c e t i n d u - i M, P / f e r m a n u l B , C/ lipseşte cel P / maziliia B, Cj lipseşte Şi M, P / / 16 lipseşte s<ă> să m a i î n t o ( a ) r c ă la. Iaşi, M, P / să Cj î n t o a r c ă B, Cj ci î n d a t ă i - a u p o r n i t u M, P j j

246.

în gios la Ţ<a>rigrad. N u m a i ce au triimis la Iaşi, de ş-au luat agîrlîcul, că do<a>mna lui era la Ţarigrad. Iar în locul lui au p u s d o m n u p e Antonie-vodă R u s ă t .

5

DOMNIÎA L U I ANTONIE-VODĂ RUSĂT, V L < E A ) T O 7184 < = 1676). CAP 80

Zaci<alo 1). Dac-au mazilit caplan-paşea pe D u m i traşco-vodă Ia Ţuţora, au vinit d o m n u Antoniîe-vodă R u s ă t , iară grec ţărigrădiian, rud<ă> cu Dumitraşco-vodă. Acesta, dac-au vinit în scaunul domniei, fiindu b u n şi 10 milostiv, s-au apucat a face lucruri dumnedzăresşti, beserici, să rămîîe p o m a n < ă ) . Au dires clopotniţa la Sfetei Neculaiu, o au şindilit peste tot şi au făcut / zidu înpregiur şi au zugrăvitu pristolul, cum să vede, şi au a d u s

1 Ţ a r i g r a d B, C/ Ce n u m a i P , Şi n u m a i M/ ş-au]î-au// 2 argalîcul M/ d o a m n a B, C/ locul lui Dumitraşco-vodă C, E, G, locul lui Dumitraşco-vodă Cantacozino D// 3 după p u s ad. înpărăţiia C, E, Gj d o m n u în Moldova D/ pre B, Cj Antonii B, P / v o d ă R o s ă t G, Roset voevoda M, R u s ă t - v c d ă P j j 4 A n u t o n A/ Antonie R u s ă t voevod P j j 5 vl<ea)to]în anul B, C, E, G/ lipseste v l < e a ) t o 7184 D, P / Cap 84 B, Cap 83 D, 84. Cap P , lipseşte E, G// 4 - 5 lipsesc M// 6 lipseşte Zaci<alo> B, D, E , G / lipseşte Zaci<alo 1) C/ Dacă B, C/ D u p ă ce a u mazilit E, G/ paşia B, C/ Dumitraşco-vodă Cantacozino E, G// 6 — 7 1. î n anii 1676 caplan-paşa, din poronca î n p ă r a t u i u i a u mazilitu p e D u m i t r a ş c u voevod şi a u venit M, P / / 7 Antonii B, C/ R o s e t G, Rosăt voevcd M, P / / 8 după R u s ă t ad. în a n u l 7184 D/ iar C/ lipseşte iară grec ... Acesta P / ţarigrădian D, C, lipseşte M / r u d ă B, C, şi r u d ă M/ D u m i traşco-vodă Cantacozino B, C, D// 9 Acesta] 2. Antonie voevoda M/ dacă B, C/ scaonul B, C/ domniii B, C, domnescu M, P / fiind B, C// 10 dumnezeeşti B, C, dumnezeeşti a direge E, G/ biserici B, lipseşte M, P / / 11 biserici a drege să-i rămîîe C/ să-i rămîîe C, E, să-i rămîîe G, M, P / p o m a n ă B, C, pomenire D, M, P / Au dres B, Şi a u dres C// 11—12 3. Clopotniţa d e la Sfeti Nicolai a u tocmit-o şi a u şindilit-o M, P / Svîatii Nicolai din Iaşi şi B, Svîatii Nicolai în Iaşi şi a u acoperit, o a u şindilit C, Svîatii Nicolae în Iaşi şi o a u şindilit biserica D, Sfîntul Nicolae cel Mare şi o a u şindilit biserica E, Sfîntul Nicolae din Iaşi, cel Mare şi o a u şindilit G II 12 preste B, C, piste E/ zidiu B, zidiul C, şi zidiu M, P / / 1 3 lipseşte şi au zugrăvitu ... să vede M, P / zugrăvit B/ pristoluljbiserica preste t o t B/ zugrăvit la prestol c u m să vede şi pînă astăzi şi biserica preste t o t C/ cum]precum D// 13 — 2 şi o au zugrăvit piste t o t şi deasupra prestolului a u f ă c u t cerdăcelul poleit, p e c u m să v e d e şi pînă astăzi şi a u a d u s şi a p ă p e oale p i n zidiul aceştii sfinte biserici de a u f ă c u t fîntînă, ceşmea, care m a i p r e u r m ă E , şi o a u zugrăvit piste t o t şi d e a s u p r a prestolului cerdăcel poleit piste t o t , p r e c u m să vede şi p î n ă astăzi. Aşijderea o a u îngrădit şi cu zidiu înpregiur această sfîntă beserică şi a u a d u s şi a p ă p e oale pin zidiul acestii sfinte besărici, d e a u f ă c u t fîntînă, cişmea, în colţul zidiului, p r e c u m să cunoaşte p î n ă astăzi u n d e au fost, care p r e u r m ă s-au a s t u p a t cu v r e m i , nedregînd-o nimi. Aşijderea a u zidit G / |

247.

şi ap<ă> pe oale, pîn-în zidul acesştii biserici, cărei p e u r m ă cu vreme s-au;, a s t u p a t , netocmind-o nime. Zidit-au şi la mănăstirea Sfetei Savei zidulu înpregiur, ce n-au apucat să-1 istovască. Alu doilea a n u a domnii<i> lui au 5 vinit poroncă de a u mărsu la oaste cu vizirul la Ceahrin. 2. Mărs-au şi Duca-vodă, domnul muntenescu, şi b ă t î n d u cetatea Ceahrinului cîteva săptămîni, şi viind oastea moschiciiască cu un cneadzu, a n u m e R a m a d a n , au b ă t u t pre turcii, şi mulţii turcii s-au înecat în apa 10 Tesmenul. La Antonie-vodă era h a t m a n Gavriliţă. Iară dac-au mărsu oaste la Ceahrin, fiindu ştiind Halil-paşea pe Buhuş h a t m a n u l , carele au mărsu cu o zahara la Cameniţă, şi Buhuş h a t m a n u l făcea p o d peste Nistru, şi viind oastea leşască, ţinea calea să nu las<a> zaharaoa să o 15 tre<a>c<ă> la Cameniţă. Şi s-au făcut un războiu m a r e , u n d e sta B u h u ş vitejesşte. Acel paşe întrebîndu p r e
i lipseşte şi M/ lipseşte şi ap<ă> P / apă B, Cj pre B/ oale B, C/ pîn-îrx]pin C/ zidiul B, CJ aceştii B, Cj biserici B , C, sf{i)nte biserici Dj după biserici ad. p r e c u m să vede CJ care B, CJ lipseşte cărei pe u r m ă ... nime M, P / pre B, CJJ 2 ad. marginal cu vremea CJ netocmindu-o B, CJ după nime ad. precum să vede şi pînă a s t ă z i la colţul zidiului sfinţii biserici EJJ 3 La Sfeti S i v a au zidit zidiu înpregiur M, P / ' Sfîntului Savvei B, E, G, S f < î ) n t u l u i Savii D, Sfîatului Savvii d i n I a ş i CJ zidiul B, CJ înpregiurul mănăstirii C, înpregiur pe de o p a r t e E / / 3 — 4 lipseşte ce n-au a p u c a t să-1 istovască, M, P / / 4 istovască]isprăvască C, E, G, isprăvască peste tot de zidit D/ Aiu]Iar al B, C, Iar în al E; Gj d o i l e ( a ) Cj an B , C / d o m n i i i B, C, domniei lui Antonii-vodă E, domniei lui Antonie-vodă Roset GJ lui]sale DIJ 5 i-au vinit, B vinitu-i-au Cj după poroncă ad. de la P o a r t ă D/ lâ 1 ]cu M, P / oaste B/ viziriul B j după Cehrin ad. în Ţara Căzăcească Gjj 6 2]6 Uj M ă r u - s - a u A/ voevoda Mjj 7 şi bătînd B, C] b ă t u t - a u M, P / cetaate CJ cîteva B, CJ s ă p t ă mîni]zile M / / 8 oaste C J moschicească, B, 0 / Venit-au R a m a d a n cnlazul c u oaste mdschicîască, si au b ă t u t M, P / cniaz B, C / a n u m e B . C / R a m a d a n o v s c h i i D, E , G II 9 turci 1 - 2 ' B, C / mulţi B, C / înnecat B, C /./ 10 Tesmeriului G / L a j l a r la C, D, G/ Iar la Antonii-vodă R u s ă t la acea vreme era E / voevod M/ vodă R o s e t GJ Gavriliţă Costachi B, C, D, E, G/ I a r dacă au m ă r s u B, C]Iară a t u n c e cînd a u mersu.M, P / / 11 oastea B, oaste turcească E, G/ fiind B, fiindu-1 C/ H a l e p A// 11—13, fiindu Halil-paşîa şi ştiindu pre Buhuş h a t m a n u l , făcea pod E / / 11—12 Halil-paşa ştiind pre Buhuş, carile m a i întîi mersăsă cu M, P / paşia B, C// 12 pre B/ carele B/ carele acel paşa ad. marginal CJ au fost mărsu C, m e r s ă s ( ă ) G/ cu zahareaoa B, C, cu zaireaoa G// 13 după pod ad. atuncea C / p r e s t e B, p i s t e C/ viind "B, C, atunce viind M/ oaste C// 14 ţinea]poprîa M, P / lasă CJ zahareaoa B, G. zaireaoa GJJ 15 triacă B, CJ după triacă ad. în cela p a r t e de Nistru să o d u c ă G / făcut atuncea Cj mare B, C//16 u n d e sta]unde au s t ă t u t C, la care a u s t ă t u t M, P / h a t m a n u l B u h u ş G/vitejaşte B, C, foarte vitejeşti M,P/Acel]Şi acel B , D , E , G , M , P / / 16 —1. Şi ştiindu -1 acel paşia de atuncea a u întrebat pre Antonii-vodă C/ paşia Halii E, Halil-paşîa GJ a u întrebat M, P / Antonii-vodă R u s ă t B, E , G/ voevod M, lipseşte P / undâ GJ h a t m a n u l B u h u ş G, M, P / lipseşte iar M, P / /

248.

Anton-vodă unde iaste Buhuş hatmanul, iar Antonievodă au dat sam<ă> că au bolnăvit şi n - a u p u t u t vini în oaste. Şi au făcut pre. Antoniîe-vodă de au triimis, cum m a i de sîrgu, de l-au adus pre Buhuş tocma acolo la Cea5 hrin. Şi mărgîndu Buhuş, cu slujitorii ce ave, pre cîmpu pustiiu, au dat preste niştd căzaci ce ţinea şle<a)vul turcilor Ia nisşte stîncii de piiatră, şi nime n u le putea strica f. 232 nemică. Iară lovindu-i Buhuş, i-au luat / pe toţii de grumadzii, pîn-apuca îei să între în stîncă. Şi mărgîndu 10 la adunare, au închinat la paşe, pentru care slujbă au dobîndit cinste şi n u m e b u n de la paşe. Şi îndat-au poroncit paşa lui Antoniîe-vodă de l-au p u s h a t m a n , şi s<ă> nu afle că-1 mai schimbă din hătmănie. Dece p e n t r u Buhuş era şi Duca-vodă, domnul muntenescu, îndemnător la 15 paşe ca să-1 puie h a t m a n . Dar şi hărnicie lui îlu a r ă t a la stăpîni, cum şi atunci n-au mărsu cu mînule go<a)le la paşe. 3. Iară la anul dup-aceasta au mărsu turcii cu oaste şi cu domnii acestor ţărîi la Ceahrin şi au dobîndit Cehrmul
1 Antonii 2 B, C// 2 vodă Roset G/ voevod M/ a u d a t s a m ă B, C]au d a t s a m ă zicînd G, a u răspunsu M, P / că]cum că M, P / au]s-au M, P/vini]să vie B, E , G// 3 oaste B, C/ Şi a u f ă c u t pre]Şi au poroncitu lui M, P / după f ă c u t ad. acel paşîa E/ Antonii B, CI voevoda M f i 3—6 triimis să vie h a t m a n u l B u h u ş cum m a i în grabă, t o c m a acolo la Cehrin. B u h u ş h a t m a n u l cu slujitorii ce ave, mergîndu p r i n locuri p u s t i e PII 4 de sîrgu Cjdegrab' B, E , G// 4 —6 în grabă să vie B u h u ş h a t m a n u l t o c m a la Ceahrin. B u h u ş h a t m a n u l cu slujitorii ce ave, mergînd p r e locuri p u s t i i M// 5 mergîndu B, mărgind C/ a v e a B, C, avea cu dînsul E, G/ cimpiu A// 6 — 7 n i ş t e 1 " 2 B, neşte 1 - 2 C/ ce]carii E, M, P / ţinea B, C/ şliavul B, C/ turcilor, carii m e r g e a la Cameniţă si sidea în nişte stînci E/ stînci B, C/ p i a t r ă C/ după p i i a t r ă ad. la N i s t r u B/ nime. B/ le B, C/ strica B, C/f 8 I a r B, C/ lovindu-ijviind M, P / p r e t o ţ i B, C// 9 grumazi, B, Cj pînă a apuca B. C, B , E/ p î n ă a n u a p u c a să între ei M, P / stînci C, T>l mergînd C, mergîndu B u h u ş B, E, G// 10 a d u n a r e B, C/ au]i-au M, P / i-au închinat la paşia p r e căzaci B, E, G, i-au închinat l a paşîa pre aclei căzaci C, D/ care B, C, care a l u i M, P / / 11 dobîndttjcîştigatu, M, P / cinste B, C/ paşejacel paşia D/ paşîa B, C/ lipseşte Ş i M, P / î n d i t i B, C/ Paşa î n d a t ă a u p o r o n c i t M, P j j 12 A n t o n i i C, Antonii-vodă R u s ă t B/ voevoda M/ d e l-au p u s ] să p u e M, P / h a t m a n pre Buhuş M, P / h a t m a n p e B u h u ş şi a u dzis să n u afle B, E , h a t m a n p r e B u h u ş şi zicînd să n u afle G/ să nu afle C// 13 schimbăjscoate D / h ă t m ă n i i e C/ Decii B, C, lipseşte M, P / / 14 era]au fost M, P / voevod M/ muntenescu B, C/ îndemnăţoriu C / l a ] c ă t r ă M, P / / 15 paşia B, C/ lipseşte ca M, P / p u e B/ hatman ai. fiindu-i c u m n a t B,E,G/. după h a t m a n a i . p r e B u h u ş D/ hărniciia B, Cjvredniciia D/ îl B , C / . a r ă t a vrednic la stăpîni M, P , a r ă t a la stăpîni vrednic B, E , G// 16 cum]de v r e m e că M, P / a t u n c e a B, C/ cu mînule goale B, cu mîinile goale C]în d e ş ă r t M, P / / 17 paşîa B, Halil-paşia Cjstăpin M, P / / 18 3]12M/ lipseşte I a r ă M, P / d u p ă C/dupaceastajîarăşi M, "Pj lipseşte, cu oaste M, P / / 19 cujînsă cu M, P / ţ ă r i B, C/ a u dobîndit-o Ceahrinul G, dobîndit Ceahrinul B, dobîndit cetaatea Ceah r i n u l C, D//

249.

cu vicleşugul lui R a m a d a n . Dzic să fie c ă d z u t în robie u n ficior a lui R a m a d a n , d i n t r - u n poghiiaz ce a u m ă r s u spre Crîm, m a i î n a i n t e de oştirea turcilor la Ceahrin, şi l-au fost t u r c i t . Şi înţelegîndu el că iaste t a t ă - s ă u cu ostili 5 moschicesştii acolo la Ceahrin, a u spus turcilor şi să-1 duc<ă> şi p r e dînsul acolo, că, dac<ă)-l va şti t a t ă - s ă u , el v a închina c e t a t e . 4. Dece m ă r g î n d u turcii a do<a> o < a ) r ă ca oştii la Ceahrin, a u d u s p r 6 ficiorul lui R a m a d a n , şi a u scris îa 10 t a t ă - s ă u să silescă să-1 s c o < a ) t ă din robie. Şi a g i u n g î n d u turcii şi cu b a n i la R a m a d a n , el a u f ă c u t vicleşug, scoţ i n d u - ş i ficioriul din robie. Au î n b ă t a t cu holercă p r e căzacii cei din c e t a t e şi, d o r m i n d beţii, au d a t şt<i>re turcilor, şi a u i n t r a t turcii, în c e t a t e şi a u prinsu p r e 15 toţii căzacii şi a u arsu c e t a t e pîn-în p ă m î n t , că era de f. 232V l e m n u şi de p ă m î n t . I a r ă / R a m a d a n o s c h i s-au f ă c u t a fugii şi t î m p i n î n d u - s ă cu oastea moschice<a)scă ce vinie a s u p r a turcilor la Ceahrin, dac-au înţeles c-au luat turcii Cehrinul, s-au întorsu înapoi în deşert.

1 vicleşugul B, Cj lui]cnîazului Cj R a m a n d i cniazul M, P ] Ramadanovschii D, E, Gj Dzicu atuncea E/ să file Cj cădzut]agiuns Gj în robie la turci B, E, Gjj 1—5 Zic că u n ficior a lui Ramandi, încă mai nainte de oştire turcească la Cehrin, mergînd el cu u n poghiaz spre Crîm, au căzut in robie la turci şi l-ar fi şiturcitu. Carile înştiinţîndu-să de t a t ă l său cum că iaste- cu oştile acolo M, P j j 2 Ramadanovschii B, D, E , Gj podghiaz Cj au fost mărsu moscalii spre B, E, au mărs moscalii Gjj 3 î n n a i n t e B, Cjj 4 l-au fost turcit ( ş i turcit E, G> pre acel ficior al lui R a m a d a novschii B, E, Gj l-au fost şi turcit turcii Cj înţălegînd C]auzind B,E, Gj iaste B, CI tată-său Ramadanovschii E / ostile moschiceşti B, Cjj 5 spus]zis M,P/ lipseşte şi B, E,G/ şi au zis să-1 ducă Cjj 6 ducă B/ dînsul B/ dacă îl B.C// 7 el]apoi el le M, P / cetatea B, cetaate Ceahrinului Cjj 8 413 D, lipseşte M/ Decii B,C/ mergîndu B, mergînd CJcînd au mersu M,P/ turcii la Ceahrm a doa oară cu oşti la Ceahrin, a u Gj a doa cară B, Cj cu oşti C, lipseşte B, M,P// 9 dusjadus Gj au dus pre ficior u l lui Ramadan]l-au luat şi pre dînsul M, Pj şi pre B, C,D, E, Gj Ramadanovschii B, D E, Gj şi]şi el M// 10 să siliască B, C, să să silească M, P / scoată B, Cj robiie C/ ajungînd C// 11 Ramadanovschii B, D, E, G, R a m a n d i M, Romandi Pj lipseşte el Gj vicleşug B. C// 12 ficiorul Cj robiie Cj horilcă B.C, holircă G/ pe Cjj 13 cetaate Cj după dormind ad. căzacii C, D, Gj beţi B, beţi C, lipseşte M/ ştirâ Cjj 14 au întrat]întrînd M, P / lipseşte şi 2 M, P j j 15 t o ţ i B, Cj cetaate C, şi cetatea B j pînă Cjj 15 — 16 cetate, că era (care era P> de lemnu şi de pămînt, pînă în pămînt M, P / / 16 lemnu Cj Iar B/ Ramadanovscliii B, Rainadannovschii C, Ramandi M, R o m a n d i P j j 17 fugi B, C/ întimpinîndu-s<ă) B]întîlnindu-să M, P / moschicească Cj viniia B, C// 17— 19 oastea ce moschicîască, care merge la Cehrin asupra turcilor, li-au spus cum că a u l u a t turcii cetate Cehrinul şi s-au întorsu şi aceia oaste înnapoi. M, Pjj 18 dacă au înţăles B, Cj pă au B, Cjj 19 Ceahrinul Cj după întors ad. oastea moschicească Gj înnapoi B, Cj lipseşte în deşert M, Pjj

250.

5. Pe u r m ă , înţelegîndu de vicleşugul fui R a m a d a novschii, l-au prinsu î n p ă r a t u l moschicescu ş-au topit banii ce au luat de la turcii şi i-au t u r n a t în gura lui R a madanovschii. Şi aşea ş-au luat p l a t a dup<ă> f a p t a lui. 5 6. Iară la P o ( a > r t a înpărăţîei turcesştii p e aciia vreme înbla Dumitraşco-vodă Ca<n>tacozono să mazîlescă pre Anton-vodă, şi Şerban Ca<n>tacozono logofătul înbla p e n t r u domnie Ţării Muntenesştii, să mazîlescă p r e Ducavodă, domnul muntenescu. Că pe Şerban logofătul îlu 10 lăsas<ă> Duca-vodă camaican în Bucuresştii şi ispravnic, să f a c < ă ) curţile domnesştii acolo în Bucuresştii. Şi dac-au g ă t i t curţile, el n-au mai a ş t e p t a t pe Duca-vodă să vie de la Ceahrin, că atunce au găsit vreme b u n ( ă > de fug<ă>, şi s-au dus cu t o < a ) t ă casa lui şi cu tot n e a m u l lui Ca<n>15 tacozonesştii, C-ave mulţii şi m a r i neprieteni la Duca-vodă, de sta în t o t ce<a)sul să-i mînînce capul, pe toţii Cupăresştii şi p e alţii boiari de Ţ a r a Munteniască, tovarăşi cu Cup<ă>resştii. Şii sta tot de pîr<ă>. î n doo rînduri I-aduses<ă> Duca-vodă, pe gurile lor, la Bucuresşti, să-i taia f. 233 20 capul. N u m a i să p u n e do<a>mna / şi cu frateli do<a>mnei, Lupaşco spătarul, fiindu-i c u m n a t lui Şerîban, de-i scote capul. Iar pe urmă, tîmplîndu-s<ă> de au m u r i t Lupaşco

1 P e B/ înţălegînd C/ înţălegîndu moscalii B, D, E, G/ ad. marginal moscalii D/ vicleşugul B, CII 1 — 3 î n p ă r a t u l moschicesc, m a i pre u r m ă , s-au î n ş t i i n ţ a t u d e vicleşugul lui R a m a n d a n <Romandi P ) şi a u poroncit d e a u t o p i t u b a n i i aceîa ce-i < e e P ) luasă R a m a n d i < R o m a n d i P > M,P// 2 ş-au]şi a u B , C / / 3 ce a u fost l u a t B, E ] carii îi luasă 0 / t u r c i , B, C/ R a m a n d i M, R o m a n d i P / / 4 aşia B, aşa C/ d u p ă B, C/ f a p t a lui]faptile sale M// 5 6] 14 M, 2 P / P o a r t a înpărăţiii t u r c e ş t i B, C/ p r e aceîa B C// 5 — 6 P r e acele v r e m i la P o a r t a înpărăţiei turceşti, D u m i t r a ş c u <(Dimitraşco P> Cantacuzino voevod înbla M, P / / 6 u m b l a B, C/ Cantacozino B, C/ maziliască B,C/ p r e B , C / / 7 Antonii-vodă R u s ă t din Moldova B, Antonie-vodă d e aici din Moldova C, Antonii-vodă R u s ă t de aici din Moldova E , G, Antonie R o s e t u voevoda M, P / Cantacozino B, C/ logofătul din Ţ a r a Munteniască B, E , G/ u m b l a B, C// 8 domniîa B, C/ Munteneşti B, C/ lipseşte înbla p e n t r u d o m n i e Ţ ă r î i Muntenesştii M, lipseşte p e n t r u ... Muntenesştii P / maziliască B, C/ v o e v o d a M II 9—22 lipseşte d o m n u l muntenescu ... L u p a ş c o M, lipseşte Că p e Şerban logofătul... Lupaşco P / / 10 îl lăsasă B, C/ caimacam B, C/ B u c u r e ş t i B, C// 11 facă curţile domneşti B, C/ lipseşte acolo G/ Bucureşti B, C/ d a c ă a u B, C//12 curţile B, C/ viîe C// 13 a t u n c e a B, C/ v r e m e C/ b u n ă B, C / f u g ă B, C// 14 t o a t ă B, C/ niamul B,C/ Cantacozineştii B, C// 15 Că a v e a B,C/ m u l ţ i B,C/ nepriîatini B,C// 16 după ceasul ad. de-1 pîrîîa B/ mînînce B, C/ p r e C/ t o ţ i B/ Cupărestii B// 17 a l t i B, CII 18 Cupărestii B, C/ Şi B/ de-1 pîrîîa B, C, D, E , G/ Şi în doao B, C, E , G// 19 Q adusâsîe C]l-au a d u s B, E , G/ gurili C/ Bucureşti B, C/ t a e B// 20 p u n e a B, C/ d o a m n a B, C/ fratele C/ doamnii B, C// 2 1 cu Lupaşco C/ s p ă t a r i u l B, C/ lipseşte f i i n d u - i E, G/ c u m n a t fiind lui Şerban logofătul B/ Şerban logofătul C, E, G/ scoţea B, C// 22 p r e C/ tîmplîndu-să B, C//

251.

5

10

15

20 f. 233 v

s p ă t a r u l , a u v ă d z u t Ş e r b a n eă n - a r 6 c i n e să m a i puri£ p e n t r u d î n s u l ; n u m a i ce a u c ă u t a t d e a u fugit. 7. D e c e D u c a - v o d ă , d a c - a u î n ţ ă l e s d e l a C e h r i n c - a u f u g i t Ş e r b a n l o g < o > f ă t u l l a U d r i i u şi c u t o t n e ( a ) m u l l u i , s-au mîhnit. Gliemat-au p e Costantin stolnicul, fratele .lui Ş e r b a n l o g o f ă t u l , ş i p e n e p o t u l s ă u , C o s t a n t i n " B r î n c o v a n u l postelnicul, d e le a u g i u r a t D u c a - v o d ă c u m că n - a a v e nici o n e v o i e , să s - î n t o < a ) r c ă iar î n n a p o i . Că s t o l n i c u l C o s t a n t i n îl c r e d e D u c a - v o d ă , c ă - i e r a c u m n a t , şi s - a p u c a c - a - n t o < a ) r c e p e f r a t e - s ă u d e l a U d r i i u î n n a p o i . Şi a s e a u a m ă g i t şi ei p e D u c a - v o d ă , d e i - a u t r i i m i s şi p e dînşii d e la oaste t o c m a la U d r i i u , la căîalalţii. Dece Ş e r b a n - v o d ă , d u p < ă > ce a u v ă d z u t şi p e f r a t e - s ă u s c ă p a t d e la D u c a - v o d ă , n - a u c ă u t a t să s < ă ) m a i în.to<a>rcă înapoi, ce, a v î n d u p r i e t e n i la P o < a ) r t a î n p ă r ă ţ î i e i , a u f ă c u t c u m a u p u t u t , cu cheltuial<ă>, ş-au eşit d o m n u în Ţ a r a M u n t e ne<a>scă. î n s ă p e D u c a - v o d ă n u l-au p u t u t mazîli, ce a u mazilit pe Antonîe-vodă. Ş-au vinit Duca-vodă din scaonul m u n t e n e s c u aice în Moldova, în locul lui A n t o n i e - v o d ă . întorcîndu-s<ă> Antonie-vodă de la Ceahrin, au vinit p î n ' l a S o r o c a . Şi-1 p î r î s ă o s a m ă d e b o i a r i p e / A n t o n i e -

1—17 lipseşte spătarul a u v ă d z u t . . . Ţ a r a M u n t e n e { a ) s c ă M, P// 1 spătariul B, C/ Şerban logofătul B, D, E, G/ n-are B, C/ pune Cjj 2 şi n u m a i ce i-au căutat. B, E, G/ au]i-au C, D// 3 Decii B, C/ dacă a u B, C/ de B, C/ Ceahrin C/ că a u B, C j j 4 logofătul B, C/ n i a m u l B, C/ lui]său G//' 5 Chemat-au atuncea pre B, E, Chemat-au a t u n c e a Duca-vodă pre C, G/ fratele B, C/ lipseşte fratele lui Şerban logofătul D II 6 p r e nepotu-său B, C/ 13rîncoveanul B// 7 de li-au B, C/ după vodă ad. p.entru Şerban logofătul B, E, G // 8 nu v a avea B/ a v e a CI nice C/ nevoie B, C / după nevoie ad. Şerban logofătul D/ să să întoarcă C, n u m a i să să întoarcă B/ lipseşte iar B/ înnapoi iară G/ Că pe B, E, G, Că pre C, D// 9 credea B, C// 10 să a p u c a B, D, s-au a p u c a t C, să apucasă el G/ că v a întoarce B, G, că a întoarce el C// 11 Aşia B, C/ei]iei C/ trimis C// 12 de B, C/ oaste B, C/ ceîalalţi B . C / Decii B, ante Decii: 8 C / / 13 vodă] logofătul B, E, G/ d u p ă ce C] dacă B/ după frate-său ad. Costantin stolnicul C/1 14 să C/ întoarcă B, C/' înnapoi B, C// 15 avînd B, C / p r i i a t i n i B, priîatini C/ P o a r t a B, C / î n p ă r ă ţ i e i B, înpărăţiii C// 16 chieltuială B, C/ lipseşte a u E/ şi a u C/ ş-au eşit d o m n u în Ţ a r a Muntene<(a)scă]şi a u l u a t domniîa Ţării Munteneşti B// 17 Munteniască.C/.voevoda M/ m a î i l i B, C, mazili într-alt c h i p M, P / / 18 p r e B, C/ Antonii-vodă R u s ă t C, E , G, Antonii-vodă R u s ă t din Moldova B, Antonie Roset voevod, domnul Moldovii M, Antonii Rusăt-vodă, d o m n u l Moldovei P / Şi a u B, C/ din scaonul muntenescu] din scaonul domniii m u n t e n e ş t i E / / 18—20 Ş-au vinit ... Antonie-vodă]Iară in locul Ini â u p u s veziriul d o m n Moldovii pre Duca voevoda M, P/f 19 aice]dommi aicea B, CJ Antonii-vodă B, C, Antonii-vodă Roset G// 20. Decii î n t o r c i n d u - s ( ă ) Antonii-vodă B, E, G, Şi întorcîndu-să Antonii-vodă C, I a r Antonii-vodă întorcmdu-să D/ d e B,C // 20— 3 .Antonie Roset voevoda întorcîndu-să di la Cehrin şi 252. la Soroca, l-au pîrît o samă de boeri la veziriul. Deci Antonie voevod ( A n t o n i e viind R u s ă t - v o d ă P ) a u cheltuit l a veziriul 100 p u n g i de b a n i şi ş-au t o c m i t trebile. Şi luîndu-şi zioa b u n ă M, P / / 2 1 pînă B,C/ pîrîs<ă> B/ Antonii B, Antonii C//

v o d ă , şi A n t o n i e - v o d ă c h e l t u i s < ă > o s u t ă d e p u n g i i d e b a n i şi m a i b i n e a t u n c e l a v i z i r u l . Şi ş t i e c ă ş - a u t o c m i t lucrul. Ş - a u m ă r s u de ş-au l u a t d z u a J n m < ă > de la vizirul ş - a u î n b r ă c a t c ă f t a n să m a r g ă la I a ş i c u d o m n i e . I a r 5 B u h u ş şi a l ţ i i b o i a r i i c ă r e i îl p î r î s < ă > , d a c - a u v ă d z u t c - a u î n b r ă c a t c ă f t a n d e la vizirul, a u î n c e p u t a-şi p r i n d e caii, să f u g < ă > cărei î n c o t r o or p u t e a . M ă r s - a u A n t o n i e - v o d ă şi l a c h i h a î a o a , s ă - ş î a d z u a b u n < ă > . A t u n c e a u şi n e m e r i t u n a g < ă ) de , la î n p ă r ă ţ i e c u mazîlie. Şi acolea, de la chi10 h a i o a v i z i r u l u i , i - a u l u a t c a f t a n u l d i n s p a t e ş i l - a u p u s î n h e r e şi l - a u d u s l a î n p ă r ă ţ i e l a U d r i i u . Ş - a u p u s c a m a i c a n p e <loc g o l ) , p î n ă a socoti î n p ă r ă ţ i e să p u e d o m n u . A t u n c e a u d z i n d boiarii ceîa ce iera să f u g < ă > s-au b u c u r a t ş-au d a t l a u d ă lui D u m n e d z ă u . 15 8. I a r p e D u c a - v o d ă a t u n c e n u l - a u m a z i l i t . Ş - a u m ă r s u d e l a C e a h r i n l a B u c u r e s ş t i i şi î n B u c u r e ş s t i i a u triimis de l-au mazilit. A u vinit cu mazilie Costantin B r î n c o v a n u l postelnicul în Bucuresştii, cu cealma în cap, făr<ă> d e veste, de n e m i c n u ştie D u c a - v o d ă , î n p r e u n ( ă ) 1 Antonii B/ cheltuisă Cj p u n g i B, C / d e B, C jj 2 b i n e B, C / atuncea B, C / viziriul B, C/ ştiie B, C / repetă că E / tocmit ]aşezat B, E, G// 3 Şi a u B, Cj zioa b u n ă B, Cj veziriul B j j 4 şi a u B , C]l-au M, P / cu c a f t a n d e domnie ca să margă la Iaşi M, P , cu caftan să m a r g ă la Iaşi cu domnie în Moldova B, E , G, cn caftan să m a r g ă în Moldova la Iaşi cu domniîa Cj lipseşte cu domnie M, P/ lipseşte I a r M, P // 5 şi]şi cu M, P / alţi B, Cj boiari Cj carii B, Cj după pîrîsă ad. p r e Antonii-vodă Cj dacă a u B. C, dacă l-au M, P / că a u B, Cjj 6 că l-au înbrăcat cu c a f t a n de domnie, î n d a t ă a u început să-şi prinză M, P / caftan B, Cj viziriul B, Cj d e la viziriul Antonii-vodă E / a-ş B, C // 7 să f u g ă carii încătro B, Cj vor p u t e a C, a p u t e a M, P / Mers-au B , C, Şi mergîndu E / Antonii B, Antoniie Cj Antonie Rosetu voevoda M// 8 chihaiaoa veziriului B, E , G, M, chihaiaoa viziriului C, D, chihaîa viziriului P / zioa b u n ă B, C / Atuncea C, I a r a t u n c e a B. E, G, Şi t o c m a a t u n c e M, P / lipseşte şi 2 M, P // 9 u n agă B, C, u n t u r c u agă D/ înpărăţiie C]înpăratul M, P / mazilie B, maziliîa C / cu maziliîa lui Antonie Roset voevoda, Şi acolo, la capichehaiaoa ( c a p i c h i h a e P) viziriului M, P jj 10 veziriului B, C / c a f t a n u l B, C / spate B, C j j 11 hieră B, hiiară C / înpărăţiie CjŢarigrad P / la Odriiu la î n p ă r a t u l M, P / Şi a u B, C/ lipseşte p u s P / caimacam B, caimacami Cjj 12 pe]pre boiari C, lipseşte B, E, G, M, Pj va socoti Cj înpărăţiîa Cj lipseşte să pue d o m n u M, P ] p e cine, v a pune d o m n u Cjj 13 Atuncea B, C, lipseşte M, P / Auzind aceasta boerii, s-au b u c u r a t M, P / cei ce era să f u g ă B, ceia ce era să fugă Cjj M şi a u B, Cj Dumnezeu B, C / l a u d ă ] s l a v ă M, Pjj 15 8]9 C, lipseşte M/ I a r ă B, Cj pre Cj lipseşte Iar p e ... mazilit M, P / a t u n c e a B, Cj Şi a u B, CU 15—16 I a r ă D u c a voevoda d i n Cehrin s-au d u s la Bucureşti. I a r ă din Bucureşti a u venitu în scaunul său în Moldova, u n d e a u fost orînduit d e î n p ă r a t u l M, P I j 16 mersu B/ B u c u r e ş t i 1 - 2 B, Cj în]la C/ şi în Bucureşti dacă au mersu a u triimis înpărăţie B, E , G// 17 a u trimis î n p ă r ă ţ i î a D/ Şi a u B, C, E, G/ maziliîa C, BrîncQveanul B , C//17—19 lipseşte Au vinit... î n p r e u n ( ă ) M, Pjj 18 Bucureşti B, C//19 fără de veste B,C/ fără de veste. Decii Duca-vodă nemică n u ştiîa şi înpreu n ă D / d e nu ştiîa nemică C, şi nemică n u ştiia B, G j şi înpreună schimni-aga B,E, : şi înpreună cu, schimni-aga C,.G/'/, .

253.

c u s c h i m i - a g a , să-1 d u c < ă > î n Ţ a r a lui să fie Ş e r b a n l o g o f ă t u l .

Moldovei,

şi-n

locul

f. 234

5

10

15

20

9, î n b l a t - a u B r î n c o v a n u l p o s t e l n i c u l , n e p o t u l lui Ş e r b a n - v o d ă , ca să p r i n d z ă p e t o ţ i i n e p r i e t i n i i lui Ş e r b a n v o d ă , / să-i ţie la-nchiso<a>re, p î n - a vini Ş e r b a n - v o d ă cu domnie, pîn-a vi<ni> de la Ţarigrad. Dece p e Cupăreşti, fiind, g r e c i , n u i - a u p u t u t l u a d e Ia m î n a D u c ă i - v o d ă . I a r p e boîari<i> muntenesştii cărei <e)ra d u ş m a n i lui Şerbanv o d ă , S t a i c o p a h a r n i c u l şi c u a l ţ î i , d a c - a u p r i n s u d e v e s ş t e , a u făcut c u m au p u t u t ş-au fugit ş - a c â a în Moldova. I a r p e H r i z e a şi p e a l ţ i i m u l ţ i i b o i a r i i m u n t e n e s ş t i i a u p r i n s u - i şi, d u p < ă > c e a u v i n i t Ş e r b a n - v o d ă , p e t o ţ i i - a u o m o r î t c u g r e l e şi c u m p l i t e m o r ţ i . I a r D u c a - v o d ă au purces la scaonul său în Moldova, în postul Crăciunului. 10. L a v r e m e a l u i A n t o n i e - v o d ă , d u p < ă > ce s - a u î n t o r s u d e l a J ă r a v i n a v i z i r u l şi c u h a n u l , c o r o n i t - a u leşii p e S o b e ţ i c h i e c r a i u la v l e a t o < loc g o l ) . Şi d u p < ă > ce l - a u coronit, stătut-au cu toată recipospolita de au ales pe u n d o m n u m a r e leşescu, d e l - a u t r i i m i s sol la P o < a ) r t ă p i n < t r u > î n t e m e î a r e a şi a ş ă d z ă m î n t u l p ă c e i , c e a u fostu f ă c u t la J a r a v i n a . Ş - a u trecut p e n tîrgu p e n laşi cu m a r e p o f a l < ă > , şi i - a u e ş i t A n t o n i e - v o d ă î n a i n t e şi i - a u f ă c u t

1 - 22 lipsesc M, P / / I ducă : B, C/ ducă p e Duca-vodă E / Moldovii. B, C Moldovii, să fie d o m n u D, Moldovii, în' scaonul domnescu E / şi în C // 1—2 şi în locul lui în Ţ a r a Munteniască să vie să fie d o m n u Şerban logofătul B, şi în locul lui în Ţ a r a Munteniască să fie Şerban logofătul D, şi în locul Ducăi-vodă în Ţ a r a Munteniască să fie d o m n u Şerban logofătul E, şi în locul lui să vie să fie d o m n Şerban Cantacozino logofătul G/ după logofătul ad. d o m n u Ţării Munteneşti CII 3 9] 10 CI U m b l a t - a u Brîncoveanul postelnicul a t u n c e a C/ Vrut-au a t u n c e a Costantin Brîncoveanul postelnicul B, E, G// 4 vodă Cantacozino, ca să p r i n d z ă G/ şi a u u m b l a t ca să prinză pre t o ţ i B/ pre t o ţ i C/ nepriîatinii B, C / / 5 ţiîe C / l a închisoare B,C/ pînă B, C// 6 d o m n i î a B,C/ pînă a vini C, lipseşte B , E , G / Becii B, C / / 7 fiindu B / luoa B, C // 8 boiarii B, boîarii C / m u n t e n e ş t i B, C/ carii B, C/ după d u ş m a n i ad. nepriiateni G// 9 după vodă ad. pre a n u m e C/ Stoica B, G/ şi cu alţii B, C, şi alţii D/ dacă B, C/ veste B, C// 10 şi a u fugit B, C /' şi aceiîa B, şi aceîa G // 11 p r e i _ a B, C / mulţi B, C / boiari B, boîari C / munteneşti B, C/ i-au prinsu B, C, E, G// 12 d u p ă B, C/ cejcîe C / p r e B, C // 13 grele B, grele C // 15 10J11 C / I a r ă la v r & n e B, E, G, I a r ă la v r e m î a C / Antonii-vodă B, Antonii-vodă R u s ă t C, G / d u p ă B, C // 16 J e r a v n a B, J i r a v n a C / viziriul B, CII Ifr—17 coronit-au leşii a t u n c e a p r e I o a n Sobeţchii să fie craiu în Ţ a r a Leşască, în anul B, coronit-au leşii p e Sobeţchii să le fie craiu în a n u l 7180 C, coronit-au leşii p r e al triile Ioan Sobeţchi să fie craiu laşilor în Ţ a r a Leşască. Şi d".pă E , coronit-au leşii p r e hat<manul> corunniei, a n u m e p r e al triilea J a n Sobeţchie să fie craiu în Ţ a r a Leşască. Şi d u p ă G// 17 l a vleato] în a n u l 7186 < anul este ad. ulterior}D/dupăB,C//'l8recepospolitaB,C// 18 — 1 9 d e 1 _ 4 ] ş i B , E , G / d e C / p r e B, C//19 P o a r t ă B, G/ p e n t r u B,C// 20 întemeiare B,C/ asezămîntul, B,C/ păcii B, CI fost B, CU 21 J e r a v n a B, J i r a v n a C/ şi a u B, CI p i n 1 " 2 B, C/ tîrgu]Moldova B, E , Gjl 2 1 m a r e p o h v a l ă C, m a r e şi m u l t ă pohvală B/ Antonii B,C/înnainte B, C//

254 .

mar<6 c i n s t e şi p o f a l < ă > . Ş - a u f ă c u t m u l t ă z ă b a v ă l a Ţ a r i g r a d . Tîrdziu s-au întorsu la ţ<a>ra lui. 11. A n t o n i e - v o d ă , m ă c a r c ă e r a g r e c şi s t r e i n , ţ ă r i grăde<a)n, dar era m a i b u n d o m n u decît un pementiian, 5 că nice u n obiceiu r ă u în ţ a r < ă > în dzilile lui n - a u f ă c u t , / f. 234 1 c e î n c ă şi c î t e a u g ă s i t d e a l ţ i i rele, m u l t e a u l ă s a t . N u m a i l a t o ţ i i d o m n i i să a f l ă c î t e u n m u s a i p o m r ă u . A ş e şi l a A n t o n i e - v o d ă era o r u d - a lui, a n u m e A l i x a n d r u R a m a n d e i , postelnic mare, grec simăţu, mîndru, nebun, lacom. 10 T r e c e p e s t e t o ţ i i , n u c u n o s ş t e a p r e n i m e , a v î n d t r e c e r e s cinste de la >i Antonie-vodă. 12. D a r î n c ă ş i , p e c u m v ă d a c m u , m u s a i p e i l a d o m n u , n u n u m a i s t r e i n i , ce şi d e a n o ş t r i m o l d o v e n i , c ă r e i a u c i n s t e şi s i n t a p t o < a > p i l a d o m n i , a u î n t r e c u t c u d z e c e 15 p ă r ţ i c u r ă u t a t e ş i n e o m e n i e p e R a m a n d i i u ; c ă R a m a n d i i u nice u n obiceiu r ă u n - a u î n d e m n a t p e d o m n u să fac<ă>, n i c e a u f ă c u t . I a r a c e s ş t i e d e p e a c m u , c î t e c i u m e şi r ă u t ă ţ i i t o a t e l e - a u s c o r n i t şi l e - a u f ă c u t , p r e c u m le-ţii v i d e a la r î n d u l lor î n a i n t e , că s - a u î n s ă m n a t t o t a n u m e la ce 20 d o m n u s - a u f ă c u t ş i c i n e a u f o s t u m u s a i p i i .

1 — 2 lipsesc M, P / / 1 m a r e cinste B, C / pohvală B, C, pohvală cu alaiu G / Şi a u B, C// 2 Şi tîrziu B, E, G / ţ a r a lui B, C, ţ a r a lui, în Ţ a r a Leşască G// 3 11] 18 M/ era]au fost E, M, P/ streinjom strein C / lipseşte şi strein M, P / ţărigrădian B, ţarigrădian C // 4 e r a j a u fost E , M, P / lipseşte d o m n u G, M, P / p ă m i n t i a n B, C // 5 nici B, C/ obiceaiu B, C/ că în domnie lui nici u n obiceiu r ă u n-au făcut, şi încă M, P / ţa^ră B, C j lipseşte în ţar<ă> D / zilele B, C / n-au f ă c u t în zilele lui G// 6 de alţii obiceaiuri rele D, de alţii obiceaie rele E, d e alţii obiceae răle G/ d e la alţii obiceaiuri rele li-au stricat. Insă la t o ţ i M, P / răle B, rele C// 7 t o ţ i B, C/ Aşîa B, Aşa C]După cum M, P / / 8 Antonii B, C/ voevod M/'era]au fost M, P / r u d ă M, P / R a m a n d i i B, C, R a m a n d i e G, R a m a n d i M, R ă m ă d a n P // 9 Şi era postelnic m a r e C/ mare B / grec de niamul lui B/ după simăţu ad. dîrzu E / mîndru]dîrzu D// 10 Trecîa C / preste t o ţ i B, C/ cunoştea B, C'/ nime B, C / a v î n d u B / trecere B // 11 cinste B, C / / 1 0 - 1 1 Şi trece preste toţi, m i vre să ştii p e nime, fiindcă a v e trecere la Antonie voevoda M, P / Antonii B, C// 12 lipseşte 12 B, E , G, M/ p r e c u m v i d e m D, p r e c u m sînt B / a c u m B, C / musaipii B, C / d o m n i B, C // 12— 15 Ci n u Iaste lucru d e mirat, d e vreme că şi acmu vedem şi pre alţi musaipi l a domni şi n u n u m a i străini, ce şi moldoveni de ai noştri, carii avîndu cinste şi trecere la domni, apoi cu zăce p ă r ţ i întrec cu r ă u t a t e şi cu neomenie p r e acel R a m a n d i ; căci că R a m a n d i M, P//13 ai noştri B, C/ moldoveni C/ carii C // 14 cinste C/ sînt C// 13— 14 lipseşte moldoveni, cărei . . . l a d o m n i B, E, G / aproape C/ zece B, C // 15 r ă u t a t e a B, C / şi]şi. cu C, D, E, G/ neomeniia C/ R a m a n d i i 1 " 2 B, G // 16 nici B, C/ obiceaiu B, C/ obiceiu r ă u n-au făcut, nici a u î n d e m n a t pre d o m n u să facă E/ pre B, C / domnu]Antonie voevod M, P / să facă B, C, să-1 facă M / / 17 nici B, C / lipseşte nice a u f ă c u t M, P / aceştiia B, C / d i C / pre B, lipseşte M, P / cîte r ă u t ă ţ i a u scornit şi li-au şi f ă c u t M, P / ciume C, ciume rele B / r ă u t ă ţ i B, C // 18 li-au 1 " 2 C, li a u 2 B/ li-ţi videa B, să vor videa C// 19 înnainte B, C// 19—20 lipseşte că s-au î n s ă m n a t . . . musaipii M, P / c€ B, C// 20 cine B, C/ fost B/ musaipi B//

255.

13. F o s t - a u şi f i c i o r i i l u i A n t o n i î e - v o d ă d e z m e r d a ţ i i . F ă r ă frică înbla p r i n ţar<ă>, cu m u l ţ i i ficiori de mazili, n e b u n i , s t r î n ş i c u d î n ş î i , d e f ă c e a m u l t e g i o c u r i şi b e ţ î i şi n e b u n i i p r i n t î r g u r i şi p r i n s a t e b o î a r e ş t i i , d e l u a f e m e i l e 5 şi f u t i l e o a m e n i l o r c u d e sîla, d e - ş r î d e a d e d î n s ă l e , c e n u n u m a i a o a m e n i p r o s ş t i i , c e şi a o a m e n i d e f r u n t e . Ce, deşi oblicie A n t o n i e - v o d ă , î n c ă n u 16 d z i c e n e m i c şi n u - i c e r t a c u c u v î n t u l , / c a u n p ă r i n t e ce l e e r a . Şi p e n t r - a c i e p o a t e în osîndă m a i pe u r m ă Antonie-vodă a u cădzut. 10 H . C - a u m ă r s u b o î a r i < i > Ia. P o < a ) r t ă d e l - a u p î r î t p r e t a r e l a P o < a ) r t ă , c u m u l t e n ă p ă s ş t i i , î n Ioc d e b i n 6 ce a u f ă c u t A n t o n i e - v o d ă ţ ă r î i , d e n - a u s c o s n i c e u n obiceiu r ă u . Cu acestu fel de m u l ţ ă m i t ă boîarii i-au m u l ţ ă m i t , c ă l - a u î n c h i s t u r c i i , şi l - a u b ă t u t , şi l - a u c ă z n i t c u 15 fel d e f e l d e c a z n e . P î n ' şi t u l p a n u r i s u p ţ i r i îl f ă c e d e înghiţie, ş-apoi le t r ă g e a înapoi, de-i scote m a ţ ă l e p e g u r < ă ) . Şi l - a u f ă c u t d e a u d a t 1000 d e p u n g i i d e b a n i şi m a i b i n e . Şi d u p < ă > ce l - a u s l o b o d z i t u - 1 t u r c i i să m a r g ă l a c a s ă - ş , şi a p r o p i i n d u - ş i d e c a s ă - ş , n u m a i c e - a u v ă d z u t 20 c ă - i a r d e şi c a s a ; şi p u ţ i n t e l ^ o d o < a ) r ă ce-i m a i s c ă p a s ( ă ) , ; m i s t u i t e î n c a s ă ; a u a r s u şi a c e l e a .

1 13] 12 B, E , G, 20 U I Antonii B, Antonie C/ voevoda M/ dezmierdaţi B, C// 2 F ă r ă d e B, E, G, Şi fără d e C, M, P / u m b l a pin ţ a r ă B, Cj m u l ţ i B, C/ mazili B, C// 3 lipseşte strînşi cu dînşîi M, P / dînşii B, C/ făcea A/ m u l t e B, C/ lipseşte şi M, P / beţii B, Cjj 4 şi inulte nebunii P / sate boereşti B, C/ lipseşte de M, P/' luoa fimeile B, C/y 5 fetile B, C/ de-a sila B, di-a sila C/ rîde B/ de B, C/ dînsăle B, CI ce]şi G, M, P// 6 a]la M, P prosti B, C/ ce si d e la cei d e f r u n t e M, P / de f r u n t e şi d e cinste B , E , G /Ce]Şi B, E , G, M, P // 7 oblicila .B, C / Antonii B I obliciîa tată-său Antonie-vodă G/ voevoda M/ d a r nimică nu le zice ( f ă c e P>, nu-i certa ca u n t a t ă ce le era M> P / n u l e zicea nemică B, C // 8 p e n t r u aceîa B , C j j 9 p o a t e fi G/ p r e C/ Antonii B,C/ p o a t e fi a u şi căzutu în osîndă m a i pre u r m ă M, P / lipseşte Antonie-vodă M, P / cădzut]agiunsu B, E, G // 10 14] 13 B, E, G, 21 MI Că a u B , Şi a u C/ boiarii C/ l a P o a r t ă B, C, l a P o a r t ă l a Ţarigrad <3/ de l-au pîrît p r e tare]şi f o a r t e l-au p î r î t u M, p / / 11 t a r e C/ Upseste la P o < a ) r t ă B, C, G, M, P / cu]şi cu M, P / n ă p ă ş t i B, C/ locu' C/.bine B, C// 12 ce a u făcut]ce le făcusă lor M, P / Antonii-vodă B, C, lipseşte M, P / şi ţării M, P / nici B, C// 13 obiceaiu B, C/ acest B/ f61iu B, C// 13 — 14 î-au m u l ţ ă m i t boerii, că p e pîra lor l-au închis M, PII 14 l-au m u n c i t cu felin d e feliu d e m u n c i B, C, E , G, M, P / / 15 P î n ă B, C / făcea d<3 înghiţila B, C// 16 şi apoi B, C/ înnapoi B, C/ scotea B, C/ m a t ă l e B, maţile C// 17 gură B, C/ au]li-au P / o mie B, o mile CI p u n g i B, C// 17— 19 p u n g i de bani. Şi apoi l-au slobozit ; şi apropiindu-să de casă-ş M. P / / 18 bine B, C/ d u p ă B, C/ l-au slobozit B, C, D// 19 casă-şi 1 " 2 C/ apropiindu-să B , C/ ad. marginal şi apropiindu-să d e casă G/ ce a u C// 20 a r d e B, C/ casa]casăli E , casile G/ p u ţ i n t e i i B, p u ţ i n t e l e C/ odoară B, C/ scăpasie C// 20—21 şi I-au arsu şi acele puţine odoară ce m a i rămăsăs<ă> în casă m i s t u i t e ( m i s t u i t e în casă P> M, P / / 2 1 a r u s u 'Al acele B,C// ' - '•

256 .

15. V e d e ţ i ! p ă c a t u l şi o s î n d a l a c e a d u c 6 p e o m l a vreme b ă t r î n e ţ e : s ă r ă c i e şi c a z n ă ! C î t a u m a i t r ă i t , c u m i l o s t e n i e î ş ţ i n e a v i i a ţ a l u i , şi f i c i o r i i l u i , i a m a r e lipsă, să h r ă n i e cu p ă s c ă r i e în Ţ a r i g r a d u . 5 16. D a r şi b o i a r i i c e i a c e l - a u p î r î t , î n c ă n e m i c n u s - a u m a i ales de casăle lor. L - A l i x a n d r u B u h u ş h a t m a n u l nem i c n u i s - a u a l e s d e c a s a l u i şi d e ficiorii lui, c a r e să v e d şi p î n - a s t ă d z i . A ş i j d e r e şi M i r o n C o s t i n l o g o f ă t u l , c î n d u a u p u s C o s t a n t i n C a n t e m i r - v o d ă d e i-au t ă i a t c a p u l în f. 23 5 V i o R o m a n , c e - i p o v e s t e a s c r i s < ă > î n a i n t e l a r î n d u /, [ 1 7 ] d z i c e a şi s t r î g a î n g u r a m a r e c ă n u - i v i n o v a t c u n e m i c l u i C a n t e m i r - v o d ă şi p e r e p e < n e ) d r e p t a t e ; n u m a i o s î n d a l u i A n t o n i e - v o d ă îl g o n e s ş t e , ş i p e n t r - a c e î a p i e r e , c ă l - a u p î r î t p e s t r î m b ă t a t e . Şi a l ţ i i m u l ţ i i c a a c e s t a . 35 D e c e b i n e < a ) r fi, f r a ţ i l o r , să n u v ă î n d e s a ţ i i a p î r î d o m n i ( i > , c ă - s s t ă p î n i şi p o m ă z a n i c i a l u i D u m n < e > d z ă u . M ă c a r d e v - a r şi p o r o n c i d o m n u l a t u n c e , c a r e - i s t ă p î n i t o r , î n c ă d i n cele d r e p t e să le m a i î n p u ţ i n a ţ i i , i a r n ă p ă s ş t i i

1 15] 14 B, E, G, 22 M/ Vedeţi B, Videţi C j aduce B, C]duce P/' pre C// 1 - 2 pre om la v î r s t a b ă t r m e ţ i l o r : sărăcie şi m u n c i ! Şi cît M, P / / 2 d e "bătrîneţe B, C/ sărăciîe Gj caziiăjmunci B, E , G/ şi caznă şi m u n c ă C, şi cazne şi m u n c i D/ Şi cit C, T>l Şi cît au m a i t r ă i t Antonie-vodă B, E, Gjj 3 milosteniîe CJ ţinea]chivernisiia GJ la m a r e lipsă a u agiunsu, să hrăniîa B, la mare lipsă agiunsesie, cît să h r ă n i î a C, D, la m a r e lipsă şi sărăcie au fost agiunsu, cît să hrăniîa E, la mare lipsă agiungînd, cît să hrăniîa G, au r ă m a s la mare lipsă şi să hrănie M, P// 4 păscăriia C/ Ţarigrad C[| 5 16] 15 B, E , G, lipseşte M/ şi]şi de M, P j cei ce B, acei ce CJ încă]iarăşi M, P / nemică B, CJJ 6 lipseşte m a i M, P / casăle B, CJ L a Alexand r u B, Că de A l e x a n d r u C, L u i Alecsandru M, P / nemică B, Cjj 7 n u s-au ales Ivi, P / de B, CI şi]nici M, P / c a r e B, Cldupă cum M, P ] vede B, C// 8 pînă B, C/ Aşijderea B, C/ ante Aşijderea: 15 B, E/ Costin B, Cj cînd B, Cjj 8 - 1 0 L u i Miron Costin logof{ă)>tul m a i p r e u r m ă Costandin Cantimir voevoda au poroncit de î-au t ă i a t u capul în tîrg în R o m a n . M, PJJ 10 care iaste istorie scrisă la rînd înnainte B, ce iaste scrisă poveste înnainte la rîndu C, ce-i iaste istoriia scrisă înnainte la rîndu D, ce-i iaste istorie scrisă la rînd înnainte E, G, lipseşte M, P / lipseşte 17 B, C, D, E, G, M, P / / 11 au zis şi au strigat B/ striga Cj m a r e B, Cj lipseşte că M/ nu-i]nu iaste B, C, E, GJ nemică B, CJJ 12 piere B, piîare C// 11— 14 cu nimică nu Iaste vinovat, l u i Costandin Cantemir voevoda, ci l-au agiunsu osînda lui Antonie voevoda, că l-au p î r î t u cu n ă p a s t e . Şi şi alţii M, P j j 13 Antonii B, Cj goneşte B, C/ p e n t r u B, Cj piere B, piîare Ci pe]cu B, EJJ 14 alţii mulţi B, C//15 Decii B, C, D, E, G, lipseşte M, P / ante Decii: 17 C, D, E, G, 25 IVI/ ar fi B, C/ fraţilor boiari GJ îndesaţi C]îndemnaţi B, E , . G / / 16 p r e d o m n i că sînt B, C, E, Gjj 15—16 Bine iaste, fraţilor, să nu p î r î ţ i pre domni, că acei<a) sînt stăpîni şi unşii lui D u m n e z e u M, P J j 16 p o m ă z a n i c i B, pomazanici, aleşi C/ Dumnezeu B, Cjj 17 d o m n u l carele v a fi a t u n c e a în scaon stăpînitor B, E, domnul carele v a fi a t u n c î a în scaon stăpînitori ca s<a> p î r î ţ i încă Gj a t u n c e a Cj care-i]carele iaste C.D//18 cele B/ drepte B/ le B// 17— 18 d o m n u l cel ce v ă stăpîneşti ca să pîrîţi pre cel mazil, ce voi şi din cele a d e v ă r a t e să le. m a i scădeţi, î m p u ţ i n a ţ i <şi să li m a i î n p u ţ î n a ţ i P> M , P cele ce sînt drepte să le m a i lăsaţi şi să le m a i î m p u ţ i n a ţ i Cjj 18 î n p u ţ i n a ţ i B / n ă p ă ş t i B Cjj

257 .

să n u p u n e ţ i i , că o s î n d ă n u s<ă> iartă, nici trece. P e mulţii a m u v ă d z u t î n d e s î n d u - s < ă > , p e n t r u c i n s t e să d o b î n d e < a > scă, d e p î r ă s c u d o m n i şi s<â > l a u d ă î n t r e dînşii, că s<ă> t e m d o m n i < i > de dînşii' că ştiu bine a pîrî. Iar pe urmă 5 de cest fel de hărnicii nice p e unul n - a m vădzut viindu la p r e c o p s a l < ă > .

DOMNIÎA A TRIE

DUCĂI-VODĂ CELUI BĂTRÎN Î N Ţ A R A M O L D O V E I . [CAP]

Zaci<alo 10 M o l d o v e i vl<ea>to dzile a lui

1>.

Yinit-au 1679>.

Duca-vodă Ş-au la intrat Sfetei

cu cu a în

domnie trie Iaşi în

în

Ţara la şes<ă>

din

Ţara

Muntene<a>scă

domnie

7 1 8 7 '< =

deche<m>vri<e>,'

Neculaiu.

Vinit-au

şi c î ţ i v a b o i a r i m u n t e n e s ş t i i 15 e r a greu în şi ţară pentru

aice în ţară cu Duca-vodă, / şi meziluri la drumul din

d e frica lui Ş e r b a n - v o d ă , p e c u m s-au scris m a i sus. A t u n c e a zăhărele cu Cameniţăi cheltuial<ă> schimbatul paşilor

1 p u n e ţ i B, Cj nu. să B, Cj nici t r e c e p r e o m . î n c ă p e m u l ţ i a m v ă z u t B, nici trece. Că p e m u l ţ i a m v ă d z u t C, nici t r e c e p r e o m . C ă p e m u l ţ i a m v ă z u t GJ nici t r e c e p r e o m E j j 2 î n d e s î n d u - s ă Cj a m v ă z u t p e n t r u ca < lipseşte p e n t r u P ) să cîştige cinste, s ă î n d e s ă s c u şi p î r ă s c u p r e d o m n i M , P / d o b î n d i a s c ă B, Cjj 3 d o m n i i B, p r e d o m n i C, D , E , G / să B , Cj î n t r e d î n ş i i ] î n t r e dînşii şi <de E ) z i c u B, E , î n t r u sîne zîcînd M, P j j 4 lipseşte c ă s < ă > t e m d o m n i ( i ) d e dînşii B, E / să Cj d o m n i i Cj d î n s ă i A / b i n e Cj pre' B , Cjj 5 d e c e s t l c u acel B, E , G, d e acîei C, d e acel D j j 4 — 6 I a r ă m a i p r e u r m ă n i c i p r e u n u l n - a m v ă z u t p r o c o p s i t M, P / feliîu B/' h ă r n i c i e B, h a r n i c i C/ nici B , Cj p r e B / n i c i p r e u n u l d i n t r u aciia Gj viind l a v r e o p r o c o p s a l ă < p r o c o p s e a l ă C, p r i c o p s e a l ă D > B, C, D, E , G// 7 D o m niîa a triia a D u c ă i - v o d ă c e l u i b ă t r î n B , C, G , A t r i î a d o m n i î e , a D u c ă i - v o d ă celui b ă t r î n < D u c ă i v o e v o d b ă t r î i i u l M, D u c ă i - v o d ă cel b ă t r î n P ) D, M, P / / 8 lipseşte Ţ a r a Cj î n Ţ a r a M o l d o v e i M, P / M o l d o v i i B , M o l d o v a Cj după Moldaviei ad. în a n u l 7187 G / C a p 8 1 B , C a p 80 C, C a p 84 D , C a p 85 P , lipseşte E , G, M jj 9 lipseşte Z a c i < a l o > B , C, D , E , G , M , P / V e n i t - a u B, V e n i t - a u d o m n Gj c u a t r i î a d o m n i e B , E , Gj c u a t r i î a d o m n i î e C / Moldovii B, C // 9 — 1 0 D u c a v o e v o d a d i n Ţ a r a M u n t i n î a s c ă a u v e n i t d o m n în M o l d o v a cu a triîa d o m n i e în a n i i 1679 M , P / / 10 M u n t e n i a s c ă B , C / lipseşte c u a t r i e d o m n i e B . C . E j ' / l l l a v l < e a ) t o ] în a n u l B , C, D , E / lipseşte l a v l < e a > t o 7 1 8 7 Gj Şi a u i n t r a t în l a ş i l a sezonul d o m n e s c u , d e c h e < m > v r i e în s a s e zile,. î n zioa S f î i i t u l u i Nicolae B <Necolai G> B , E , G / Şi a u i n t r a t C/ şasîe Cjj 12 zile C/ d e c h e i n v r i i C/ la Sfetei N e c u l a i u ] în zioa S f î n t u l u i N i c o l a e C, E), în zioa p o m e n i r i i S f î n t u l u i N i c o l a i M, P / V e n i t - a u B/j 13 m u n t e n e ş t i B , C / a i c e a B , Cj după ţara ad. î n M o l d o v a B , E , Gjj 1 2 - 1 3 Şi d e f r i c a l u i Ş e r b a n C a n t a c o z i n o v o e v o d ' a u ' v e n i t î n I a ş i şi c î ţ v a b o e r i m u n t e n i M, P / / 14 p r e c u m B, Cj m a i s u s s - a u scris D , E , G, lipseşte M , P j j 15 zăhărele B, zahareli C/ d r u m u r i l e D/j 15— 16 î n ţ a r ă e r a g r e u p e n t r u z ă h ă r a l e l a C a m e n i ţ a şi p e n t r u m a z i l u r i l a d r u m ş i p e n t r u c h e l t u i a l a c u M, P / / 16 C a m e n i ţ i i B, C, D/ c h e l t u i a l a B, Cj d i n ] d e i a M, P / /

258 .

Cameniţă. Din Iaşii pîn-în Cameniţi era pustiiţi încă din i e r n a t u l tătarilor din dzilelă lui D u m i t r a ş c o - v o d ă . Şi a ş e d z î n d s l u j i t o r i î n T a b ă r ă şi în Ş t e f ă n e s ş t i i , A n t o n i e - v o d ă ţinea mezilul din Ştefănesştii pîn-în Cameniţă. Iar pe 5 u r m ă a u aşedzat o a m e n i în H o t i n şi-n P e r e r i t a . Viniîa poghiiazuri din Ţ a r a Leşască la d r u m < u l > Cameniţăi, d e l o v i e p e t u r c i i şi p e n e g u ţ i t o r i ( i ) ce m e r g e a l a C a m e n i ţ ă , şi f a c e m u l t e p a g u b e şi s t r i c ă c i u n i . 2. I a r ă d a c < ă > s - a u î n t o r s u solul d e l a P o < a ) r t ă , cel 10 l e ş e s c u c e t r e c u s < ă > l a A n t o n i e - v o d ă , a u a l e s l o c C a m e n i ţ ă i ş - a u h o t ă r î t t o < a ) t ă P o d o l i e să fie olat C a m e n i ţ ă i : d i n N i s t r u d e l a B u c e c i p î n - î n O c r a i n a şi c u O c r a i n a c u t o t p î n - î n C e h r i n şi p î n - î n Vozie î n gios a u r ă m a s t o t s u p t a s c u l t a r e a turcilor. Ş - a u ieşit m u l ţ i m e de ruşi din13 l u n t r u , d i n Ţ a r a L e ş a s c ă , d e s - a u a ş e d z a t î n o l a t u l C a m e n i ţ ă i , d e s - a u f ă c u t s a t e şi r a i a , d e - u p u s s u b a ş i p e n s a t e d u p - o b i c e i u l lor. Şi î n b l a t u r c i i l a Ieşi şi leşii la t u r c i i f ă r ( ă ) n i c e o g r i j ( ă ) . A t u n c e şi-n M o l d o v a s - a u a ş e d z a t 1 Din]Şi din B, C, D, E , G j I a ş i B, Cj pînă în Cameniţă B, C, pînă în cetaate în Cameniţă D / după era ad. locul B, E, G j j 2 ernatul B, C, ernaticul M, iarnaticul P / zilele B, C] domniîa M, P / Dumitraşco-vodă Cantacozino B, D jj 3 aşezindu B, C j j 2 — 4 î n c ă fiind d o m n Antonie Roset voevod, au aşezat p u ţ î n i slujitori în t a b ă r ă şi în Ştefăneşti şi ţ i n e mezilile pîn-în Cameniţă, din Ştefăneşti M, Antonie-vodă încă fiindu d o m n u a u aşăzat p u ţ i n i slujitori în t a b ă r ă şi în Ştefăneşti şi ţine mezîlurile din Ştefăneşti p î n ă în C a m i n i ţ ă Pjj 3 — 4 Ştefăneşti 1 " 2 B, Cj repetă Antonie-vodă A, Antonii B, Antonii-vodă R u s ă t C // 4 ţinea] au ţ i n u t E p î n ă B, C / în cetate în C a m e n i ţ ă D/ I a r m a i B, E, Gjj 5 I a r ă m a i pre u r m ă s-au <au P ) aşezatu şi lăcuitori în H o t i n P, M / şi în P e r e r i t a B, şi în Peririta, lipseşte M, P / Atuncea viniîa B, E. G, Şi viniîa jj 6 podghiazuri C /' la d r u m u l Cameniţii B, C, la Caminiţă pe d r u m u r i P jj 7 loviîa B, C / turci C / neguţitorii B, C / cejcarii B, M, P/j 8 făcea C, le făcea B, Gj p a g u b e B, Cj stricăciuni B, Cjj 9 lipseşte 2 M / dacă C / P o a r t ă C // 9—10 I a r ă d u p ă ce s-au întorsu solul cel leşescu de la P o a r t ă ce trecusă în zilele lui Antonii-vodă B, E, G, I a r d a c ă s-au întorsu solul leşesc, carile m e r s ă s ^ ă ) încă în domniîa lui Antonie Roset voevod, de la Ţ a r i g r a d , leşii au ales M, PII 10 trecusă Cj Antonii C/ alesu B/ Cameniţii B, C, cetăţii Cameniţi G / / 11 t o a t ă Podoliia B, C / fiîe C / olatul M/ olat cetăţii C, E / Cameniţii B C j j 12 Buceci B, Bucecîa M, P / pînă, B C /' în Ucraina şi t o a t ă Ocraina pînă în M, P / U c r a i n a 1 " 3 B//13 Ceahrin B, Cj pînă în B, C / Voziîa B, C jj 13 — 14 în gios t o a t e aceste a u r ă m a s să fie s u p t stăpînire turcilor. Si au si M, Pj a u r ă m a s să fie t o t s u p t u B, E , G jj 14 Şi au eşit 13, C / m u l ţ i m e C j ruşi B // 15 l ă u n t r u B, C/ de'jşi B, E, G, M, Pj olatul cetăţii C, E, G / Cameniţii B, C j l 16 d e ' j ş i G, M, Pj s-au făcut m u l t e sate raia Cj de-u] de au C, şi a u B, E, G, şi turcii au M, P/'/ 16—17 p u s turcii pin sate subaşi B, E, p u s turcii subaşi d u p ă obiciaiul lor prin sate G // 16 prin C // 17 d u p ă C/ obiceaiul C/ u m b l a Bjmergea C, u m b l a de mergea G / Ieşi B, C/ leşii B, C / Şi d u p ă aceste M, P / furci 2 C jj 18 fără de nici / B, V, E, G / grije B, Cj Atuncea B, C, Şi atuncea M, P / şi în B, C//

259.

slujitori pe

la

mezîiuri

şi p e

la şi p e au

margine la

ş i a. s ( ă >

face

şi s l o b o d z î i p e 3. I a r ă boîari, £. 2 3 6 t în anurni făcut

la Cernăuţii al pe doilea anu Vas(i)lie

Hotin. Duca-vodă vel-visternic lui pe şi trei pe cărei Dumicu casa morţi Lupul anume s-au altă mărsu iasşte? la pe de

tăiat

Gheuca cu

5 G b i o r g h i e B o g d a n v e l - j i c n i c e r şi p e L u p u l s u l g e r i u l ,
a u

fostu

cărţii / liicleni,

iscăliturile să s ( ă )

t r a ş c o - v o d ă , l a o r h e e n i şi l a l ă p u ş n e n i , lui, şi p r e o s a m ă sulgerul, ca cum de de boîari vrea hi de ce a lui, şi cu la singur scrie

rădice

oastea, să m a r g ă să p r i n d z ă p e D u c a - v o d ă , 10 s ă - i o m o ( a > r e p e t o ţ i i , ş i t r i i m i ţ i n d u la căpitanii Decusar<ă>, făcut a

cu toată

izvod de ce

carte acie cu

Dumitraşco-vodă, carte, au

la acelea ţinuturi. Iar u n căpitan, înţeles la într-acea laşi, de alţii căpitani, sîrgu la iar p e

dac-au

triimite poronca

15 p a r t e a u ş i v i n i t c u m m a i d e

la B u h u ş h a t m a n u l de l-au întrebat, c-o lui şt<i)re curte de au spus Ducăi-vodă.

Ce B u h u ş , neştiindu n e m i c de acestea î n d a t ă au m ă r s u Şi D u c a - v o d ă a u t r i i m i s

1 msziluri B, Cj şi au început a să face şi slobozii B, C, D, E, G, şi s-au f ă c u t şi slobozii M, P II 2 ' C e r n ă u ţ i B, Cj şi în ţ i n u t u l H o t i n u l u i M, P / / 3 3]6 M/ lipseşte I a r ă în M, P / doile C/ după an ad. a domniii lui B, C. E, Gj după v o e v o d a ad. capetele M, P / p r e C]a M, P/' trii B, C/ an a D u c ă i - v o d ă celui b ă t r î n , a d o m n i i i lui în d o m n i î a a triîa a u t ă i a t D u c a - v o d ă D// 4 a n u m e B, C, p r e a n u m e p r e E / p r e 1 - 3 B, C/ pe x ]a lui M, P / Vasilie B, C/ lipseşte vel M, P/ visternic B, C, 'visternicuî M, P / şi pe]a lui M, P j j 5 Gheorghie B, C/ lipseşte vel M, P / jicnicer B, C, jicniceriul M, P / şi p r e L u p u l sulgeriul (sulgîariul C ) B, C, şi a L u p u l u i s l u g c M, P j carii B, Cjj 5—1 care au fost scris vicleni c ă r ţ i cu iscălitura l u i D u m i t r a ş c o v o e v o d a c ă t r ă orheeni M, P j j 6 fost B, Cj c ă r ţ i viclene B, Cj iscăliturile C, iscăl i t u r a B, D, E, Gj Dumitraşco-vodă. Cantacozino B, C j j 7 orheiani B, o r h e î a a i Cj lipseşte la M, P / l ă p u ş n e n i B, Cj ca s i să rădice M, P/ să B. Cj oaste B , C / / 8 şi să m a r g ă M, P / p r e B, C/ v o e v o d a M/ cu]şi cu D j j 9 d i n boerii iui M, P , de boîari a D u c ă i - v o d ă / ai l u i B, C / şi cu izvod d e cii să-i o m o a r e p r e t o ţ i C, D , şi cu izvod şi cu cîe m o r ţ i vor v r e a să-i o m o a r e p r e t o ţ i Gj Şi încă cu izvod cu ce feliu d e m o r ţ i M, P / d'e]cu E / ce B / / 10 o m o a r ă B j pre t o ţ i B/ t r i m i ţ i n d B, t r i i m i ţ i n d C/ c a r t e a B, CJscrisoarea M, P / aceîa B, C/ cu]pre D j j ! 1 sulgeriul B, C/ ca c u m a r fi fost d e la singur B. C, E, G/ ca curii a r fi fost chiar di la D u m i t r a ş c u voevoda M, P / / 12 acfle B, aceli C/ I a r ă Cj ad. marginal a n u m i Gjj 13 D e c u s a r ă B, Cj d a c ă a u înţăles B, Cj c e j c u m M, P / scriîe Cj î n t r u acea B, î n t r u acîa Cj c a r t e C j j 14 f ă c u t că Gj t r i m i t e B/ a l ţ i B, C]ceelanţi M, P / după c ă p i t a n i ad. de l a celalante ţ î r m t u r i M, P / p r e B, C j j 15 a u şi purces d e a u vinit la Iaşi, c u m m a i d e g r a b ' ş i a u m ă r s u la B / a u v e n i t c u m m a i d e g r a b ' l a I a ş i şi a u m ă r s ( m s r g î n d M, P ) la G, M, P/3Îrgu]grab' E/de 3 ]şi C, E / / 16 h a t m a n u l B u h u ş C/ lipseşte de M, P / c u a lui ştire iaste C, cu a cui ştire iaste B, E j cu a cui ştire iaste, a u cu a lui iaste (lipseşte iaste P ) acest l u c r u . I a r ă B u h u ş M , P j j 1 7 C e l I a r B , E , G / B u h u ş h a t m a n u l B / n e ş t i i n d Cj n e m i c ă B, C-/ a c e s t e B, aceste C / m e r s u B / / 18 c u r t e Clcurtea d o m n i a s c ă B,D',E,G /de]şi B , C , E , G , M , P / D u c ă i ] l u i P j v o e v o d a 1 " 2 'W lipseşti Şi M, P / D u c a - v o d ă î n d a t ă ' P / t r i m i s B jj

260.

Ghiorghiţă Ciudin sărdarui de au prinsu p e L u p u l sulgerul c u a c e a c a r t e v i c l e < a ) n ă . I a r G h i e u c a şi B o g d a n n u ştie n e m i c . Ce c u m I-au a d u s p e L u p u l sulgerul la D u c a v o d ă , l-au î n t r e b a t D u c a - v o d ă p e L u p u l sulgerul c-o cui 5 î n v ă ţ ă t u r ( ă ) au făcut acestea. 4, I a r el a u s p u s c ă l - a u t r i i m i s G h e u c a şi B o g d a n . Şi î n d a t ă D u c a - v o d ă a u t r i i m i s n i ş t e b u l u b a ş i cu simeni d e i - a u l u a t d e p r e l a g a z d e < l e ) lor şi i - a u î n c h i s u - i . Şi a d o a d z i i - a u s c o s l a d i v a n , î n t r e t o < a > t ă b o î a r i m e a , şi ei 10 n e m i c n - a u m a i p u t u t s ă t ă g ă d u i a s c ă f a p t e l e l o r , ş i a u s p u s d r e p t c ă ei s i n t v i n o v a ţ i i . D e c i D u c a - v o d ă mult i-au m u s t r a t . 5. Şi a u o r î n d u i t p e T o < a > d e r Flondor vel-armaş de le-au tăiat capetele a tustrii, dzua ami<a>dzădzii la f î n t î n < a > d e n a i n t e porţii domnesştii. Ş iîn locul f. 237 15 G h e u c ă i a u p u s v i s t e r n i c m a r e / p e T o d e r a ş c o C a < n > t a cozono, ficiorul lui Iordachi celui b ă t r î n . F o s t - a u giupîne<a>sa Gheucăi vară primare cu do<a>mna Ducăi-vodă, Nastasie, d a r n e m i c n u i-au p u t u t folosi. 6. I a r ă d u p < ă > c e s - a u p l i n i t 2 a n i d e d o m n i e D u c ă i 20 v o d ă , a u m ă r s u l a Ţ < a ) r i g r a d , l a î n p ă r ă ţ î e , a v î n d u p î r < ă > cu Ş t e f a n - v o d ă , ficior R a d u l u i - v o d ă , p e n t r u l o g o d n a ce 1 Gheorghiţă. B, C / C i u d i n Gheorghiţă M, P / s ă r d a r i u l B, Cj dcjşi B, E, G, M, P/ pre Lupul sulgeriul B, C, pre L u p u l sărdariul, sulgeriul D// 2 viciiană B, C/ Gheuca B, C, Gheuca vistiernicul Gj Bogdan jicniciariul G/ ştiîa B, Cjj 3 nemică] că l-au prins M, nimică că l-au prinsu P/Deci cum au a d u s a pre M/ Deci l-au a d u s îndată pre sulgeriu P / pre B, Cj sulgeriul B, C// 4 voevoda M/ lipseşte Duca-vodă p e Lupul sulgerul M, P / pre L u p u l sulgeriul B, C, lipseşte Gj cu a ' c u i î n v ă ţ ă t u r ă B, Cjj 5 aceste B, Cjj 6 lipseşte 4 G, Uj spus]răspunsu M, P// 7 lipseşte Şi M, P / Duca voevoda îndată M, P / neşte C, lipseşte"IA, P / cu]şi M, P/siimeni B, Cjj 8 lipseste pre M, P / gazdele B, C, P / i-au închişisu-i A, i-au închis B, C, E/ lipseşte Şi M, P / / 9 t o a t ă boerimea B, C / şildeci M,P/ lipseşte ei B, E // 10 nemică B, C j n-au p u t u t să m a i tăgăduiască, P , n-au mai p u t u t tăgădui M/ faptele B, Cjj 11 i-au spus drept Ducăi-vodă că-i sînt vinovaţi B, Gj ,şi]ci M, auji-au E/ drept Ducăi-vodă E/ că] cum că M, P / ei]îei Cj sînt vinovaţi Cj Decii B/ voevoda M j j 12 lipseşte 5 B, E, G, M/ Şi a u poruncit lui Toader Flondor M, P / pre Toader Fliondor B, Cjj 13 a r u m a ş A/ vel-armaş]a,rniaşul D/ după a r m a ş ad. poroncindu-i B/ li-au B, Cj capetile B, Cj zioa amizăzi B, C, zioa amiiazăzi mare Gjj 14 fîntînă B, Cj porţii domneşti C] porţii curţilor domneşti B, porţii curţii domneşti D, E, P , curţilor domneşti G// 15 visternic m a r e B, Cj p r e B/ Tcderaşco]Dimitraşco P / Cantacozino B, Cjj 16 Iord a c h i Cantacozino C, D, Gj Iordachi celui b ă t r î n Cantacozino E/ giupîniasa B, Cjj 17 Giupîniasa lui Gheuca au fost M, P / Gheucăi vistiernicul Gj primare B, Cj cu d o a m n a Nastasiîa a Ducăi-vodă, dar B , E , G , cu d o a m n a Anastasiîa, d o a m n a Ducăi-vodă D, Năstasiîa d o a m n a Ducăi, ce nimică M , P / d o a m n a C j j 18 Nastasiîa C/ nemică B, Cjj 19 6]4 B,E,G, 9 M, 2 P / d u p ă B,C/ s-au înplinit P , au înplmitu Uf doi B,C/ de domniîa B,C, a domniii E , M , P / Duca-vcevod M, Ducăi-vodă a triia D//20 a u mersu B, a u mărsu Duca-vodă D , G / a u mărsu]s-au dus M,P/ Ţarigrad B,C/ la înpărăţie B, la înpărăţiie C, lipseşte M, P/avînd pîră B, C// 21 Ştefan voevod M, Ştefan beizade B,E, Gj feciorul M, P / ce făcusă C, ce o făcusă M, ce a u fost f ă c u t B , E , G , ce-au f ă c u t P j j

261.

făcus<ă> fiică-sa C a t r i n a ; că, f i i n d u ficiorul R a d u l u i v o d ă g r o z a v l a f a ţ ă , p u n e a p r i c i n ( ă ) şi n u v r e s ă i - o d e a . D e c e a u r ă m a s ficiorul R a d u l u i - v o d ă p e D u c a - v o d ă de la Divan(ul) împărătescu. 7. A t u n c e a a u c h e l t u i t D u c a - v o d ă m u l ţ i b a n i la P o ( a > r tă, a p r o < a ) p e de o m i e de p u n g i i de b a n i . Şi i-au d a t t u r c i i şi h ă t m ă n i e Q c r a i n e i , c ă f t a n şi ş l i c şi b u z d u g a n şi u n t u i . Şi d i n Ţ a r i g r a d a u p u r c e s d e p r e u n ă c u f i c i o r u l R a d u l u i - V o d ă , g i n e r e - s ă u , c u 3 t u i u r i şi c u b u z d u g a n , 10 d e - 1 d u c e î n a i n t e l u i , c u m a r e â l a i î n t r î n d u î n I a ş i . 8 . î n d a t ă ş i s - a u a p u c a t d e a u f ă c u t m a r e şi f r u m o a s < ă > n u n t ă . Triimis-au în t o < a ) t ă ţara de au poftit pe t o < a ) t ă b o î a r i m e a şi m a z î l i m e a d e l a m i c p î n ' l a m a r e , şi d e a l t 6 c ă p i t e n i i , c e n u c u g o r o n c ă şi c u p o f t ă . Ş i d u p < ă > c e s - a u 15 s t r î n s u c u t o ţ î i l a I a ş i , f ă c u t u - l e - a u o b o r o < a ) c e , t u t u r o r d e la d o m n i e , d e le d a d e t o ( a > t e ce le t r e b u e , d e n u c h e l tuia nime, nemic. 9. A ş i j d e r e m a i a d u s - a u f. 237 v opt soli: 2 din Ţ a r a MunteLeNipru, n e < a ) s c ă şi / 2 d i n Ţ a r a U n g u r e < a ) s c ă şi 2 d i n Ţ a r a 5

20 ş a s c ă şi 2 d i n Ţ a r a C ă z ă c e ( a > s c ă c e m a r e d e p i s t e

1 Ecaterina M, P/ fiind B, C// 2 voevod M j după pricina ad. Duca-vodă B,C,G/ şi] de P/ vrea B,C//3 Decii B,C/ Deci ficiorul Radului (Radului-vodă P> au rămas pre Duca voevod M, P/ l-au rămas D/ pre B// 4 Divanul C/ înpărătescu B, C// 5 7]5 B, E, G, 10 M/ chieltuit C/ Poartă B, C/ Duca voevod mulţi bani au cheltuit atunce M, P lipseşte la P o ( a ) r t ă M, P// 6 aproape B, Cj mite'C/ pungi B, C j j 6 — 7 de bani. înpăratul turcesc au făcut pre Duca voevoda şi ( lipseşte şi P> h a t m a n Ucrainii, l-au înbrăcat cu caftan, i-au d a t şlic, buzdugan şi tuiu M,P//' 7 hătmăniîa Ucrainii B, CJ caftan C, osăbit caftan B, E, Gj tuiu B, Cjj 8 Şi au purces din Ţarigrad dinpreună B, E, Şi au purces din Ţarigrad dinpreună cu Ştefan beizadea, ficiorul G, Şi din Ţarigrad au purces Duca-vodă dinpreună Cjj 9 Radului voevoda, cu ginere-său M, P/ ginere-său, fiind Duca-vodă domnu cu tril tuiuri D/ trii B, Cjj 10 de-1 ducea înnaintea B, C, pre carile le duce M,P/ culşi cu M, P/mare B,C/întrînd C, au intrat M]au trecut P// 11 8]6 B, E,G,12M/ Şi îndatăş B,E, Şi îndată C,G] Duca voevoda îndată M,P/ mare B, C/ frumoasă C/ nuntă mare şi frumoasă, domniască Gjj 12 n u n t ă domniască B, E/ t o a t ă 1 ' 2 B, Cj pre C, lipseşte M, PJJ 13 boerimea B, Cj mazilimea B, Cj si pînă la mare, şi şi de alte M, P/ pînă B/ mare B,C/ alte B,C jj 14 căpetenii Cj ce^şi C.M.P/şPjce B,C,D,E,G,M,P/ pohtă C/după B, Cj s-au strînsu]au venit M,P// 15 toţii B, Cj făcutu-li-au nafacale tuturor, G, făcutu-li-au tuturor nafacali E, făcutu-li-au oboroace, tainuri, tuturor C, tuturor li-au făcutu tain M,P// 16 domniîe C/de 2 ]şi M/ toate B.C trebuia B,CJJ 17 nime CJ nemic-ă Cjnici un ban B,E,G, nemică, nici un ban D j j 18 9]7 B,E,G, lipseşte M/ Aşijderea B,C/au mai adus G,M,P/doi B,C/Munteniască. B,C//18 — 2 opt soli: 2 din Ţ a r a Leşască, 2 din Ţara Muntiniască, 2 din Ţ a r a Căzăcească cea mare do peste Nistru, 2 din Ţara Unguriască; ( o p t soli: 2 din Ţara Leşască, 2 din Ţara Căzăcească ce a mari de peşti Nistru, 2 din Ţara Munteniască şi 2 din din Ţara Unguriască P ) şi acei soli multe şi frumoasă daruri au adus şi lî-au închinatu Ducăi voevoda M.P//19—20 doi 1 " 3 B,C/Unguriască B,C;7 20 Căzăcească cea mare B,C/piste B, Cjj

262.

d e a u a d u s soli<i> m u l t e d a r u r i şi f r u m o a s < ă > , d e a u î n c h i n a t D u c ă i - v o d ă . S - a u veselit 2 s ă p t ă m î n i cu feluri d e f e l u r i d e m u z i c i şi d e g i o c u r i şi p e l i v a n i şi d e p u ş c i i . Şi g i u c a 2 d a n ţ u r i p e n o g r a d < ă ) şi p e u l i ţ e , c u t o ţ i i b o i a r i i 5 şi g i u p î n e s e î n p o d o b i ţ i şi t o ţ i n e g u ţ i t o r i i şi t o t t î r g u l . Şi u n v o r n i c m a r e p u r t a u n c a p d e d a n ţ u şi a l t V o r n i c u m a r e a l t c a p u d e d a n ţ u , î n b r ă c a ţ i i cu ş a r v a n a l e d o m n e s ş t i i . N u m a i m i r i l i şi m i r e < a ) s a , f i i n d u f i c i o r i d e d o m n u , n u g i u c a în d a n ţ u p e a f a r ă , n u m a i ce g i u c a b o i a r i i . C î t n u 10 e r a n u n t ă , şi e r a m i n u n e . Şi d u p < ă > ce a u n u n t i t , a u m u l ţ ă m i t solilor şi i - a u d ă r u i t b i n e , şi s - a u d u s l a ţ < ă ) r î l e l o r . 9. <sic>. P 6 u r m ă s - a u g ă t i t ş - a u p u r c e s la O c r a i n a , l a N e m i r o V a . Şi s - a u s t r î n s u t o < a > t ă c ă z ă c i m e a a c o l o la D u c a - v o d ă , la NemiroVa. Ş - a u ales din c a p e t e d i n t r e 15 d î n ş i < i > ş - a u p u s g i u d e c ă t o r i şi p o l c o v n i c i i şi s o t n i c i şi l e - u p u s şi-n l o c u l l u i n e m e s n i c , î n loc d e h a t m a n , să l e p o a r t e d e g r i j e lor, a n u m e E n e Gredinevici, o m u slujit, ştiindu limbă căzăce<a>scă, de n e < a ) m u l lui grec. Ş-au f ă c u t şi c u r ţ i i l î n g ă N e m i r o v a , î n m a r g i n e a B u h u l u i , 20 ş - a u f ă c u t şi a l t e c u r ţ i i în m a r g i n e a N i s t r u l u i , la Ţ i c a n o v c a , î n p o t r i v a S o r o c i i . Şi d e - c o l o s - a u î n t o r s u d e t o < a ) m n ă la I a ş i . Şi s t ă p î n i e D u c a - v o d ă şi O c r a i n a şi Ţ a r a M o l d o v e i ,
1 de 1 ]şî B, E, Gj solii B, Cj f r u m o a s ă Cjj 2 Şi s-au B, C, E, G, M, Şi a u D, Şi i-au P / d o a o B , C j j 2 — 3 feliuri 1 " 2 C, feliuri 1 , feliuri 2 B jj 3 muzici B/ lipseşte şi d e 1 M,P/ jocuri Cj şi 2 ]şi de D/peilivani B,D, ad. ulterior şi pelivani A / şi cu puşci B , E , G , lipseşte M, P / puşci C jj 4 juca C/ doao d a n ţ u r i B, lipseşte Cj pin ograda curţilor domneşti B, pin ograda curţii domneşti C, D, E, G/ t o ţ i B, C j j 5 jupîneselî B, jupînesele C, giupînesăle G, M, P j t o t tîrgul] tîrgoveţii IM, P // 6 lipseşte Şi M, P / m a r e B, Cj şi a l t vornic mare p u r t a B, C, D, E/ şi iarăşi alt vornic M, P / / 7 lipseşte m a r ? M/ (fep Cj înbrăcaţi B, Cj şarvanale C] cabaniţe B , E , G / domneşti B,C/ după domneşti ad. cu cabaniţe Djj 8 Şi n u m a i M,P/ mirele B,C/ miriasa B,C/ fiind B, C / domni B, C jj 9 j u c a 1 - 2 Cj lipseşte p e M, P / după afară ad. ce n u m a i în casă, iar la d a n ţ u B/ lipseşte n u m a i ce giuca boîarii M,P//10 n u era ca o n u n t ă ( c a l a o P > , ci ca ( c a l a P > u n lucru de mirare M, P j şi]ce C / m i n u n e B / după m i n u n e ad. de mirare C, E / d u p ă B, C // 11 bine B, C / dus fieştecarii E , G / ţărîli Cjj 12 9]8 B,E,G, 10 C,D, 13 M/ P e B, Iară pe Cj P e u r m ă ] Duca voevoda M,P/ după gătit ad. Duca-vodă C,G / şi-au purces B,C]şi s-au dus M/ U c r a i n a B,C//13 t o a t ă B,C/căzăcime C//14 voevoda M//14 —15 Şi a u 1 " 2 B,C/ lipseşte din Gjj 15 dînşii B,C/ polcovnici B,C//16 li-au p u s şi în B,C/ şi namesnic în locul lui G/namestnic B, namestnic C,E/ şi în locul său li-au (i-au P ) p u s şi nemestnic, adică în loc de h a t m a n M,P/ să le B,C// 17 grija Cj pre a n u m e B,D,E,G, a n u m e p r e Cj E n i B, Cj Iane D/ Gredineviciu B/ ca să le poarte de grijă, pre E n e Gridenovici M, P / om C j j 18 ştiind C, ştiind şi B,E,G/ căzăcească B,C/ niamul B,C/grec fiindu B, E, G, fiind grec Cj de niamul său grec, dar ştiîa şi limba căzăcească M, P / Şi a u făcut B, Şi ş-au f ă c u t C// 19 curţi B, Cjj 20 şi au f ă c u t B, şi ş-au făcut C, şi au mai f ă c u t u M, P/ alte curţi B, € / Ţiconovca M, Ţîconovca P// 2 1 după Sorocii ad. d i ceia p a r t e C/ de acolo B, Cj t o a m n ă B, C/ de t o a m n ă s-au întorsu în Iaşi M, P II 22 Şi aşa M, P / stăpîniîa B, C/ voevoda M/ Ucraina B, Cj Moldovii//

263.

d o m n u c u trii t u i u r i . Şi a c o l o , c î n d u a u f o s t u la m u l t ă cinste cu făcut căzaciloru. /

Ocraina,

10. D u p - a c e i a m â r s - a u î n p r i n b l a r e l a u n s a t a l u i , c e i a s t e în ţ i n u t u l N e < a > m ţ u l u i , a n u m e P r ă j ă ş t i i , a v î n d u şi 5 c u r ţ i i a c o l o , c u t o < a ) t ă c a s a lui, c u g i n e r e i şi c u f i c i o r e i Iui şi c u t o < a ) t ă b o i a r i m e a şi c u r t e l u i . Ş - a u z ă b ă v i t u a c o l o v r o 2 — 3 s ă p ă m î n i , î n b l î n d u p e l a v î n a t u r i şi p e l a a l t e s a t e a l u i . C h e m a t u - l - a u î n c i n s t e şi u n b b e r , a n u r n e C o s t a n t i n p o s t e l n i c u l C i o b a n u l , la u n sat a lui, a n u m e la 10 S i l e s ş t e , d e l - a u c i n s t i t 2 d z i l e . Ş i a ş e i a r s - a u î n t o r s u l a Iaşii la scaon, 11. D u c a - v o d ă , v r î n d u s ă s c o < a ) t ă b a n i i ce chelt u i s < ă > l a P o < a ) r t ă p e n t r u h ă t m ă n i e O c r a e n e i şi a v î n d u şi c a s < ă > g r e a , c u m a r e c h e l t u i a l < ă > , şi n u c h e l t u i a c a u n 15 d o m n u , d u p ă p u t i n ţ a ţ ă r î i , ş i v r e a s ă c h e l t u i a s c ă c a u n c r a i u , şi v ă d z i n d şi v i c l e ş u g u l b o i a r i l o r c e l o r a c e i - a u tăetu-i, de c u m era r ă u de fel, î n c ă m a i r ă u s-au f ă c u t şi m a i g r o ( a ) z n i c a s u p r a b o î a r i m e i şi a s u p r a ţ ă r î i . S c o s - a u n i s ş t e h î r t i i p e ţ a r ă , m a r i c î t e d e 6, d e 8 u g < h i > , şi c î t e 20 n - a u î n b r ă c a t p e f e ţ e , l e - a u d a t n ă p ă s ş t i i p i n s a t e . Ş i

1 d o m n u fiindu cu trii tuiuri B, C, lipsite M, P / cînd Cj fost Cj Ucraina B, Cjj 2 cazacilor B, Cjj 3 10] 11 C, D, 9 E, G, 14 M / După aceîa B, C, I a r ă d u p ă a c e i a G, lipseşte M, P / D u p ă acela, dacă au vinit la Iaşi E/ mers-au B,C j primblare B, primblare Cj după primblare ad. Duca-vodă C , G j j 3 — 4 Duca voevoda au m e r s în primblare în ţ i n u t u l Niamţului ia un sat a lui, a n u m e M, P// 4 iaste B, CI Niamţului. B,C/ Prăjeşti] B,C, Prăzăsştii A/ avînd C // 5 curţi B / C / toată B, C / lipseşte cu t < o ) a t ă casa lui M,P/ ginerii B,C/ lipseşte cu 3 Cjj 5 - 6 lipseşte M / ficiorii B, Cjj 6 Upseste lui M, P / t o a t ă B, Cj boerimea B/ şi cu curtea lui C, şi cu t o a t ă c u r t e lui M, P / c u r t e a B/ Şi a u zăbăvit B, Cjj 7 lipseşte acolo i f / vreo cioao, trii B, C, v r o trei M, P / umblînd B, C / pre 1 B, lipseşte M, P / p r e 1 - 3 C j j 8 Chiematu-l$au B / / 9 - 1 0 Costandin Cioban vel-post<elnîc> < l o g < o ) f < ă t ) P au p o f t i t pre D u c a voevoda în cinste Ia u n sat al său a n u m e Silişte, lîngă R o m â n i ; cioao zile l-au cinstit. Apoi iarăşi s-au întors M.P// 8 boiari u B," boîar Cj pre a n u m e B, E j j 9 lipseşte la 2 E/ a n u m e 33/ u n sat a n u m e a lui C// 10 Silişte B,E, Silişte C/doao B,C/ aşiaB/ i a r ă s B . G / aşa s-au întorsu iar Cjj i i Iaşi B , C j j 12 U U 0 B , E , G , 12C,D, 16 M / v r î n d CI să-s scoată B,C,D/ ce au cheltuit B, P , ce cheltuisă C, ce a u fost cheltuit E , G , ce i-au cheltuit M j j 13 la P o a r t ă B,C, lipseşte M,P/ h â t m ă n i î a B, CJ Ucrainii B, Cj avînd B, Cjj 14 casă B,C/ cu mare cheltuială B, C, şi cu multe cheltuele M,P/ şi 2 ]că M,P// 1 5Jipseşte şi vrea să cheltuiască M,P/ ca]ci ca M , P / / 1 6 văzindu B/ vicleşugul B//16 —17 a celor ci i-au tăiat, p r e cît era râu d e fel pre at'ita şi încă şi m u l t m a i r ă u s-au făcut <mai mult s-au făcut râu P ) M,P// 17 ce i-au t ă i a t B , D , E , G , ce i-au t ă i a t C / r ă u de feliul lui B,C/ în-,ă şi B//18 g r o ( a ) z n i c u B/ boerimii B, boiarilor C.G//19 nişte B, neşte C, lipseşte M, P/ pre Cj cîte de şease galbeni şi altele m a i mari, cîte d e opt galbeni şi cîte n-au înbrăcat B,E,G, cîte de şasia galbeni şi cîte de opt galbfeni şi cîte n - a u înbrăcat C, D! pre ţ a r ă hîrtii m a r i <pre m a r i P ) , cîte de 6 şi cîte de < lipseşte cîte de P ) 8 galbeni M,P// 20 după înbrăcat ad. zlotaşii D/ pe feţe B, C, p e fetăle' oamenilor M, P / la-au Ai li-au d a t n ă p ă ş t i B, Cj sate B, C//

264.

d u p < ă > ce a u d a t tablele în visterie, a u a r u n c a t p e hîrtii, găsie 5 pe cu de un galbăn ce plini era Şi-i de la şesă galbeni unde îi t a c e ; m a i pustiiu, bate bine om, pe de o sută. de Şi

orînduele de nu Şi ia au pe dacă de de şi

16 g a l b e n i . C a r e l u a s < ă > h î r t i e lua <a> altue pentr-acela. zlotaş(i) cu plătie de pe buzduganul, că m o r băte dăjdi boeri

făce

casăle lor. omorît zlotaşi vro cu

pe / zlotaşi

doi, trei. Deci băţul. şi v a c a Şi-i

vădzind pe

buzdugan,

a u făcut u n b ă ţ u în o p t u muchii, de punea

boiari şi (nu)

şi-nprumute zlotaşi<i> neguţitori. de cei săprin şi leşi-

îo p e s t e p u t i n ţ a lor, c î t u n u s ă m a i p u t e a p l ă t i c ă e r a b o u l 2 galben<i) tot, Ce nice iera de 1 ug<hiu>, ce le istovie pe la cu odo(a)răli închisorile şi zălojîia

pline

de boiari şi

şi g r o s u r i l e femei. Şi

raci, de-i b ă t e 15 n a ţ i i grosuri.

şi-i c ă z n i e c u c a p e t e l i p e n g a r d u r i , bărbaţii murie

fo<a)me,

12. Şi g i u p î n e s < ' ă ) închidea la simeni

sărace

încă

le l e g a

la puşcii

şi

le

pentru

bani.

Pentr-acea

vrăjmăşie

1 d u p ă B, Cj a u d a t zlotaşii B , C , E , G / tablele B, C, t a b l e M, P / vistieriîe C( a r u n c a t j e ş i t , B, E , G, scos D/ orînduiale B, orînduîale C, orînduelile M, orînduiale, civet u r i D, E/7 2 şeasesprăzece B, sasîasprăzece Cjj 2 — 3 galbeni 1 " 2 C, lipseşte1 Gj Carile M,P, Şi carii E , G / Şi carii l u a s ă B, Şi care o m l u a s ă C/hirtiîa C/,/3 şease B, şasîe Cj îi făcea C, li să făcea B, i să făcea D, făcea să d e a E/ m a i bine d e o s u t ă d e galbeni CJnoaozăci si o p t d e galbeni B, noaozăci si sease d e galbeni E , 98 G, m a i m u l t cie cit 10 gaibiui M,P/ după d e galbeni ad. să dea C//4 găsiia B , C / î n p l i n i M, P / o m u B/'iuoa a altisîa B,C,D,E, d e la a l t u l M , P / p e n t r u B , C j j 5 p r e 1 " 2 Cj u n d e B,C/ făcea B,C/ plătila B, Cjj 6 casăle B, C/ bă + ea B,C/ pre Cj casăle lor şi b ă t e pre zlotaşi d e plătiia d e la casăle lor. P r e zlotaşi îi b ă t e cu b u z d u g a n u l şi a n M / j 7 vreo doi, trii B,C] trii oameni M, P / Decii B,C/ v ă z i n d D u c a - v o d ă Cj că mor zlotaşii B , E , G / / 8 au]ş-au M, P / o p t C / m u c h i B,C / b ă t e a B, Cj p r e 1 " 2 Cj în trii m u c h i cu care b ă t e M,P/ lipseşte şi E, G/ boiari, boiari C j j 9 lipseşte cu b ă ţ u l M, P / Şi P / p r e C / d ă z d i A/ ia d ă j d i grele G, la d ă j d i i şi la î n p r u m u t e M,P/ î n p r u m u t e B,C// 10 piste B, p r e s t e Cj cît B, Cj că boul era cîte M , P / doi galbeni B, doi galbeni C j j 11 şP-jiară M , P / v a c a u n galbîn B , C , D , E , v a c a cîte u n galbin M, P / istoviia B , C j zlotaşii B,C// 12 după t o t ad. la visteriîe Cj lipseşte tot, nice M, P / nicejşi nici B,C,E/ odoarăle B , C , o d o a r ă l e lor M, odoarele boarilor P / ce le jălojîîa A, ce le zălogiîa B, C, zălogindu-le M, P j după neguţitori ad. <ad. marginal C ) n u să p u t e a p l ă t i B , D , E , G , n u p u t e a plini someli banilor cu carii era î n c ă r c a ţ i D// 13 era M j închisorile B,C/ Şi e r a închisorile plini M, P / grosurile B, Cj di cei B, d e cîei Cjj 14 de-i]îi M, P / b ă t e a B , C căzniîa Cjmunciîa B , E , G , M , P / îi p u n e cu capitile M, P / p i n B, Cj lipseşte şi 2 M, P/ leşinaţi M, P / / 15 f o a m e B, C/ lipseşte V 1 M, P / b ă r b a ţ i şi fimei B, Cj Şi îîiîjriîa B, CjMuerile M, P / p i n B// 17 12] 13 D, lipseşte B, C, E G , M/ Şi p e giupînese B, Şi pre giupînesie C, Aşijderea şi p e giupînese Gj P r e giupînesăle cele sărace le lega p r e la M, P / lipseşte încă E / p u ş c i B, C// 18 siimeni B, Cj P e n t r u a c e a B, P e n t r u acîa Cj v r ă j t n ă ş i î e Cjj

265.

şi g r o < a ) z ă ave, urît-au Dumnedzău 5 Atunce

ce-i î n p l u s < ă ) toţii pre mare, de ş-au

inema

diiavolul de lăcomie Şi s(ă> ruga toţi l u i , şi-1

ce lui

Duca-vodă.

să-i m î n t u i a s c ă

de mînule şi m a z i l i casăle.

blăstăma orecheli. Iui în Dubău Iaşi Şi

de la m i c pîn'la pentr-alte vel-spătar Ţara nicer) 239 şi ţări,

d e a u d z i e slugeli lui c u pustiit şi Sa vin Tudosîe din

fugit-au mulţii boîarii

de gro<a>za

au fugit într-o no<a)pte Aşijdere frate-său cu Ghiorghiţă

din tîrgu

Leşască.

Zmucil<ă>

vel-med<eli-au bătut şi gătiîn şi s - a u

postelnicul.

10 a g i u n s u g o n a ş i i , l e p c a n i i , î n C o d r u l H e r ţ e i , c u d î n s ă i , şi n u l e - a u p u t u t u alţîi mulţii. tu-s-au vizirul de oaste, să şi strica nemică. margă la asupra

/ Şi M o ţ o c nemţilor. să margă

I a r la a n u l , la v l < e a ) t o 7 1 9 1 < = 1683), poroncă Duca-vodă

13. Y i n t - a u polcuri

13 o a s t e . F ă c u t - a u m a r e g ă t i r e d e o a s t e , c - a u a d u s ş i c î t e v a d e c a z a c i d e 1a O c r a i n a , şi M n s a r i . Şi p e ţară şi c ă l ă r ă ş i m e , au orînduit şi lefecii, oameni de şi c u r t e n i ,

o a s t e ' , şi b o e r i i , ş i m a z i l i i , c î t e c u

10—12 slugii. Ş - a u p u s

1 groază B, C/ la săimeni şl tot p e n t r u bani. Fiindcă-i u m p l u s ă diiavolul inima de t o a t ă vrăjmăşiîa şi lăcomiîa M, P / ce îi umplusă inima B, cie-i umplusă i n i m a Cj lăcomiîa banilor C/ ce avea B,C, lipseşte M,C// 2 urîtu-l-au t o t i B,C,E,G/ pe B/ voevod M; s ă C / / 3 Dumnezeu B, Cj dejdin B,C,D,M,P/ mînuli Cjj 4 pînă B,C, şi pînă M,P/ m a r e B,C/ de auzita B,C, de-i auziîa M/ slugile B, C/ urechile B,C// 5 Atuncea B, Cj Fugit-au atuncea D/ m u l ţ i B, Cj boiari B, boîari Cj mazili B, Cj mulţi boeri şi mazili a u fugit M, P/ groaza B, C] răul M,P/ lui]Ducăi-voclă Cjj 6 pintr-alte ţ ă r i B,C]prin ţ ă r i străine M,P/s-au A/ casăli B, casăle Cj A n u m e Tudosie B,C,G, P r e a n u m e Tudosie E/ Theodosie D// 7 după spătar ad. d e răul lui M , P / n o a p t e B, C/ lipseşte di», tîrgu din Iaşi M , P j j 8 Aşijderea B,C/ Zmucilă B,C/ medelnicear B, medelnicîar Cjj 9 lipseşte şi M/ fratiJe său M/ Gheorghiţă B, Cj după postelnicul ad. au fugit M , P j j 10 după l i p c a n i i ( B ) ad. cîe-i trimisesie Duca-vodă d u p ă dînşii Cj Şi măcar că i-au agiunsu în Codrul H e r t i i gonasii lipcani M,P/ în]la Cj Hertii B, Cj dînşii B, C / lipseşte şi s-au b ă t u t cu dînsăi M, P jj 11 şi]însă M, P / li-au p u t u t B,C j nimica nu H-au p u t u t strîca M,P/ Moţocu B/' Şi Moţoc încă a u fugit C, Au m a i fugit şi Moţoc M,P II 12 alţii m u l ţ i B, Cj 'lipseşte m u l ţ i D / Iară în anul 7191 gătitu-s-au B, D, E, G, I a r la anul d u p ă aceia, 7191, gătitu-s-au Cjj 1 2 - 1 3 î n anii 1683 veziriul s-au gătit cu oaste M, P//13 veziriul B, Cj oaste B, Cj asupra n e m ţilor să meargă M, P j j 14 13] 11 B, G, 14 D, 18 M, 4 P/ Venit-au B/ voevoda. M/ oaste B,C// 15 F ă c u t - a u atuncea Duca-vodă m a r e gătire de oaste B, Şi a u f ă c u t Duca-vodă mare gătire d e oaste C,Gătindu-să veziriul de oaste să m a r g ă a s u p r a nemţilor, făcut-au şi Duca-vodă m a r e gătire de oaste G/de]în P/şi a u a d u s B , E , G , că a u adus C, adus-au M , P j j 16 Ucraina B,C/şi călărime lefecii B , E / c ă l ă r i m e D , G / lefeciii C/ curteni B, curtenii Cjj 16—17 Ucraina, călăreţi, pedestrime şi lefegii, curteni şi oaste de ţ a r ă Mjj 16— 18 lipseşte şi călărăşime... oameni de 'oaste, şi P j j 17 — 18 lipseşte şi hînsari... oameni de oaste, şi M//17 p e ţ a r ă încă au orînduit să facă Cj oamenilo samă Gjj 18 oaste B , C j boiari B, boiarii C, şi p r e boiari Gj mazili B,mazilii Cj zece B,C, lipseşte M, P / doaosprăzeci B,C/ slugi B,C/ Şi a u p u s B, Cjj

266.

şi p e u n B r a h < ă > c ă p i t a n de a u f ă c u t u n stiag de tot din vătajîi boîarilor ş-a giupînesilor celor 14. Ş - a u p u r c e s c u t o ( a ) t ă .5 s ă de purce(a)dză unde mergea. Duca-vodă Că şi în

oameni îasi de

săraci. bucuroşi

o a s t e a sa d e aice d i n oaste, la să hălăduiască multă să

în 20 dzili a l u i a p r i l u . B o i a r i i şi ţ a r a , t o ţ i i e r a vrăjmăşie soare l u i . Şi-1 b l ă s t ă m a t o ţ i i s ă n u s < ă ) m a i atunce, purces, pentru rămăşiţa banilor

înto(a)rcă strînisto-

(făcea)

birului, la

v a s c ă b o i e r i ( i ) . Şi n u p u t e istovi, c ă b a n i n u era n e c ă i u r i , 10 v î n d z a r e mărgîndu în v i t e n u cu oastea, e r a . C e şi p r e c a l e , p î n tot zapceituri era. Focşenii, încet şi Mergea

f ă c e o t u r a c e , c î t e 5 — 6 clzile şi m a i m u l t , l a u n l o c , p e n t r u tătari. T r e c î n d u h a n u l cu tătărirnea p r e la Fălciiu, multe în L 239 v jacuri sate au făcut pen ţară, 15 t a r î i p r i n Ţara şi p r e l a casăle boiaresştii, mărgîndu la pîn-au Şi atunce tătrecut dac(ă) trecut hi slobodzindu-s(ă) oaste.

Muntene(a)scă,

s-au strecurat t ă t ă r î m e a di prin ţar(ă>, / ş-apoi au ' şi D u c a - v o d ă p e la Focşeni, cu toată

oastea lui. N - a r

1 Brahă. B.C//1—2 Şi a u pus căpitan pre B r a h ă preste u n stiag, oşteni tot din M,P//' 2 vătajii B.C/ Şi a jupîneselor B,C/ lipseşte celor M,P/ sărace, B,C.// 3 14] 15 D, lipseşte B,E,G,M/ Şi au B/ Şi au purces Duca-vodă C,G/ Şi a u purces Duca-vodă de aicea din Iaşi cu t o a t ă oastea sa D/ t o a t ă B,C/oaste Cj de aicea B , C j j 3 — 4 Şi, april 20 ( l a apriili în P ) au purces cu (lipseşte cu P ) t o a t ă oaste din Iaşi M, P// 4 doaozăci de zile a lui april B, doaozeci de zile a lunii lui aprilie C/toţi B,C/ ţ a r a t o a t ă s-au bucurat de purcedere Ducăi voevoda M,P// 5 purcează B,C/ oaste Cj în oaste, să să mîntuiască şi să hălăduiască B/ să hălăduiască]ca să s ( ă ) mîntuiască M,P// 6 de vrăjrnăşixa B,C; toţi B,C/ să]ca să M,P/ să Cj întoarcă B , C j j 7 merge B, merge C]să duce EII 7— 11 Duca voevoda chiar la purcesul lui m u l t ă strînsoare a u făcut p e n t r u răm ă ş i ţ a banilor. Şi boerii nu p u t e istovi, că vînzare nu era în nimică; vitile nici să întreba, că bani nu era. Aşijdere şi pre cale pînă la Focşani mergînd cu oaste in bieţii oameni,tot zapciituri era p e n t r u bani. î n adinsu merge încet şi făce otacuri M, P / j 7 atuncea Cj după purcesul ad. Ducăi-vodă l a oaste Cjj 8 strînsoare făcea B, E,G/ după birului ad. a u f ă c u t D/ să]ca să Cjj 9 boiarii B/ după boiarii ad. la vistieriîe Cj Şi boiarii nu p u t e a Cj p u t e a B/ nicăiri B , C j j 10 vînzare B,C/ vită A/ cale Cj pînă B,C/Focşani B,C//11 mergîndu B, m e r g î n d Cj zapciituri B/zapciituri de b a n i era C/Merge B/încetu B//12 făcea B,C/ cinci B,C/ şease B, şasie C/ zile B,C/ lipseşte şi mai m u l t M, P/ la un locu B,C]într-un loc P / p e n t r u t ă t a r i C, lipseşte B,M,P // 13 Trecînd a t u n c e a Cjj 13— 14 A t u n c e a trecîndu h a n u l cu t ă t ă r î m e a p r e la Fălciiu in oaste, m u l t e jacuri a u f ă c u t pin ţ a r ă B, H a n u l cu t ă t a r i i a u t r e c u t prin Fălciiu şi a t u n c e m u l t ă stricăciune a u f ă c u t t ă t a r i i în ţ a r ă M , P / t ă t ă r î m e a C / a t u n c e a C// 14 pin Cj slobozindu-să Cj lipseşte t ă t a r î i M,P// 15 sate Cj casăle B,C]sate Gj boereşti B, boîareşti CI după boereşti ad. de a u făcut m u l t ă stricăciune B / pînă C, pînă ce G, M, P jj 16 Munteniască B, Cj mergîndu B, mergînd 0 / la oaste B,C, la ceelantă oaste M, Pj lipseşte Şi M / dacă B, Cjj 16—18 lipseşte Şi d a c ( ă ) s-au strecurat... oastea lui P//17 de B,C,/di p r i n j d i n M/ ţ a r ă C/ şi apoi a u t r e c u t Cjatunce a u purces M// 18 voevoda M/ pre 13/ Focşani Cj Şi n-ar fi f ă c u t B,C,E,G//

267.

f ă c u t t ă t a r i i a t î t a stricăciune în ţ a r ă trecînd, de-r hi d a t Duca-vodă poclon deplin p e c u m cerea. N u m a i Duca-vodă n - a u v r u t să-i d e a . 15. R ă m a s - a u 5 logofătul şi camaicani spătarul în şi Iaşi Neculaiu Răcoviţă visternicuî, de d<e) dînsul, să-ş sătura, Ungupre s(ă> Ău cîmpu Şerbanoastea Kara anume. Pălade Toderaşco

cărei, la purcesul Ducăi-vodă, b o i a r i de cee ce a u m ă r s u s-ar mai înto<a)rce ei n u - 1 v o r Duca-vodă că nice 10 p r i n d z ă Mărgînd au trecut la Sarvaş, aştepta

s-au sfătuit cu o s a m ă în oaste ca, vie- c u vor duce ei să n u Eşi, ce să

cu d o m n i î a în

Duca-vodă,

capeteli printr-alte

ţări, că nu-1 m a i p o t

cu oastea prin Ţara

Muntene(a)scă,

p e s t e m u n t e şi a u m ă r s u a l ă t u r i c u Ţ a r a pre la So<l)nnoc, ce i a s t e Ia apa ce

re<a>scă p r e la

Sibii, p r e la Logo}, p r e la T i m i ş v a r ,

15 c l i i i a m ă T i s a , s i d e a c o l o I a D u n ă r e , l a c e t a t e B u d a . trecut D u n ă r e a pe p o d din gios de B u d a . vodă de s-au adunat şi tătărîmea era 20 M u s t a f a - p a ş e a atunce într-un a u a g i u n s u p e Ş e r b a n - v o d ă c u o a s t e a , şi a u v i n i t cu D u c a - v o d ă , iar vizirul cu la Stonbeligrad. gătire Viziriul cu aceia mergea, înainte

1 — 2 T ă t a r i i n - a r li stricat a t î t a în ţ a r ă , de lî-ar fi d a t Duca voevoda poc3om.il deplin M , P / / 1 stricăciune B,C./ înjpin B,G/ de ar hi B , C / / 2 poclon h a n u l u i E/ deplin] h a n u l u i C / p r e c u m B/ precum an cerut t ă t a r i i să d e a G, d u p ă c u m il cere ei M,P/ Numai]Ce M,P/ voevoda M / / 3 să dea B , E , G , să le dei. M , P / / 4 15] 12 B , E , G , 16 D, 24 M; R ă m a s - a u atuncea B,C/ caimacami B/ în Iaşi caimacami Cj In Iaşi au r ă m a s caimacami (lipseşte caimacami P> M/P; Nicolai R a c o v i t ă B.C// 5 Upseste logofătul M,P/ lipseşte şi 1 M, P / Păladie B, Păladii Cj spătariul B.C/ Toderaşco C a n t a c u zino M/ Toderaşcu v i s t e r n i c u ( l ) Cantacozono, caimacami P / visternicuî B, vistiernicul Cjj 6 voevoda M j s-au s f ă t u i t cu ceelanţi boeri ci a u mersu M , P j j 7 d e aceiîa B, di ceîa Cj ce au mersu B, ce au fost m ă r s Gj domniîa]Duca voevoda M , P / in oaste B,C, Upseste M,P/ de B,C jj 8 s-ari Cj d e să v a m a i întoarce M,P/ întoarce B,C/ voevoda M/ ei]îei Cj viîe Cjj 9 nici B, nice C/ eilîei Cj nu-1 vor m a i B,G,P/' Iaşi B,C/ duce B.C//10 capetile B,C/ duce p r i n t r - a l t e ţ ă r i să-ş mîntuiască capetele, că M / P jj 11 Mărugînd A/ I a r mergindu B , E , G , Şi mărgînd C/ Duca voevod mergînd M,P/ cu oaste C, ad. marginal T)j Munteniască B , C j j 12 piste B,-preste Cj mersu Bl a l ă t u r e a B, a l ă t u r e C/ Unguriască B,C// 13 lipseşte p r e B,C/ Sibiiu B,C/ pre 1 "® B,C, lipseşte p r e 1 - 4 M,P/7 14 iaste B,C/ l a 2]pre M,P/,/ 15 să chiamă Cj D u n ă r e Cj cetatea B/ la B u d a C/ Şi a u B , C , D , E , G jj 16 D u n ă r e B,C/ D u n ă r e a u trecut-o p r e p o d M,P/, p r e B/ din gios d e c e t a a t e a B u d a D/ Şi acolo într-un B, Şi într-un G/ după cîmpu ad. şi acolo C, acolo M,P// 17 pre B,C/ Şerban voevoda, domnul m u n t e nesc cu oaste şi Şerban voevoda a u mers de s-au a d u n a t u M,P// ÎS adunac]înpreon a t C,G/ veziriul cu oastea si cu h a n u l cu t ă r ă r î m e a B/ lipseşte iar M,P/ viziriul C/719 şi]şi cu D,E, şi cu tătarii M, P / înnainte B, Cj Stonbiligrad B, C// 1 9 - 2 0 ' A t u n c e a vezir era K a r a Mustafa-paşla şi cu aceîa B / Iar veziriul C, Gj paşa Cj a t u n c e a C, era a t u n c e a D/ Veziri era K a r a Mustafa-paşa. Şi acest veziriu m e r g e cu aceîa gătire ( c u ace gătire merge P ) adică a n u m e M,P//

268.

să dobînde<a)scă cetate Enîcul, ce iaste î n m a r g i n e a Ţărîi Nemţeştii, cu îndemnarea lui Tiucliil grof şi altor domni unguresştii, ce îndemnas<ă> pe viziriul să margă, Dece nemţîi, avîndu vesşte de vinirea oştilor turceştii la 5 Enîc, au grijit cetate cu oaste şi cu bucate.
Sosindu care f. 240 au vizirul că cu oastea la Enîc, au prinsu limbă, bine Beciul au prea nemic sus, Beci. spus cetate Enecul iaste grijită foarte şi c u t ă r i e m a r e ; n u o v a p u t e d o b î n d i . I a r c e t a t e 10 s o s i t , numai cei de locu în cetate. această şi au De va merge,

iaste făr<ă> d6 nice / o g r i j ă : nice oastea, nice b u c a t e n u lesne o va pre 13 lîngă 16. dobîndi. Luîndu Dunăre, la Beci veste, viziriul tăb<ă)rît lîngă tunuri.

l î n g ă E n e c n - a u z ă b ă v i t , c e a u şi p u r c e s c u o a s t e a î n Şi-n 5 dzile a lui iiulie a u î n c e p u t a b a t e d i n înpăratul nemţescu

era cu osştii a t u n c e

într-altă era

p a r t e , d e să b ă t e a c u alţii m e g i i a ş i a i săi, i a r în B e c i

n u m a i u n ghinărar, a n u m e Sterimbeg, cu 25 000 de nemţii. Şi a u z ă b ă v i t u turcii p r e g i u r c e t a t e Beciului d i n 5 dzile a lui iiulie p î n ă în 2 dzile a lui s e p t < e m v r i e > . Şi nepărăsit

t doblndiască B, Cj cetatea B, C/Enicul B j l n ă u l M, P/ceJcare E, care c e t a t e M, P / iaste B, C// 2 N e m ţ ă ş t i B, C/Îndemnare C/ Tiuchiun A/ şi a altor D , E / / 3 ungureşti B, Cj indemnasă B, C/ pre Cj veziriul B/ lipseşte ce îndemnaseră)... s ă ' m a r g ă M, P ; după margă ad. să ia cetaate Enicul Cjj 4 Decii B, C, lipseşte M, P / nemţii B, Cj avînd CI veste B, Cjştire M, P / venirea B/ turceşti B, Cjj 5 Enicu B, Enîc C, E n î ţ M, E n u ţ u P / la cetate la Enic £ / cetatea B, cetaate C, cetaatea bine D/ oaste B, Cj cu bucatejmîncare M, P j j 6 Iar sosind B, C, E, G/ veziriul B, viziriul Cj lipseşte cu oastea Cj la E n u ţ cu oaste M/ Enic B, E n u ţ u P , Enic, la cetaate Cjj 7 care B, Cj lipseste care au spus M/ căjcum că M, P / cetatea B, cetaatea Cj Enicul B, C, E n u ţ M , P / iaste B, Cj bine B , Cjj 8 tăriile Cj m a r e tăriie M, P / mare, B, CI nu o vor p u t e a dobîndi]şi nu v a p u t e să o ia M, P / p u t e a C/ I a r cetaate Viena, ce să zice Beciul C, D// 9 iaste B, Cj fără de nici B, Cj grije B, Cj după grijă ad. este P / nici 1 "* B, Cj oaste B, Cj bucate nu au şi sînt numai B, E, Gjj 10 şi numai M, P / ceijciei Cj de loc sînt C,D,M, P / cetaate C,D/ Şi de v a merge C,E,G, Şi de va ( v o r P > merge acolo M,P/ pre B,C// 11 lesne B/ dobîndillua M,P/ Şi l u u n d C , G / I a r veziriul luund această veste, nemică B/ veste Cjj 11— 12 Veziriul luînd această veste, nimica n-au ( n - a u m a i P ) z ă b ă v i t lîngă cetate E n u ţ ( I n u c P ) , ci M, P j veziriulC/ nemicăC/ lîngă cetaate lîngă E n i c C / Enic B/ lipseşte şi E//12 o a s t e C j j 13 Dunăre C/ Beciu B, la cetaate l a Beciu C/ t ă b ă r î t 0 / lipseste şi au t ă b ( ă ) r î t lîngă. Beci B, M, P / Beciu 2 C//14 Şi în cinci zile B, Cj lipseşte dzile M, P / a lunii lui iulie D, Gj iulie B, C, h u i l e P / a b a t e cetaatea B, E, a b a t e cetaate, a b a t e cetaatea Beciul D, Gjj 13 16] 13 B, E, G, 17 D, lipseşte M/ Iară înpăratul C, Gj nemţăsc B, C/ era atuncea cu oşti B, E , G, atunce era cu oaste ( o ş t i P ) M, P / oşti C/ a t u n cea Cjj 16 alţi B, C/ ai]al A/ Beciu B, C// 17 gheneral B , C / pre a n u m e D/ Şterimbergu B, Şerimbergu M, P/' doaozeci şi cinci de mii B, Cj lipseşte de M, P / nemţi B, C/Z 18 zăbăvit B, Cj înpregiurul cetăţii B, C, E, G, M , P / cinci B, Cj din]de la P / cinci B, Cj lipseşte dzile M, P/ a lui]a lunii lui Cjj 19 iulie B, Cj doao B, C/ zile B, C, îipseşis Gj a lui]a lunii lui Cj septemvrie B, C/ nepărăsitjneincetat M, P//

269.

da

din

tunuri, de pe

cum

şi d i n

cetate

apăra nice

bărbătesşte. cumparte, au izînnăvala o de o de nice

Şi era în m a r e p ă n i ) 5 bătut p î n ' ce a u vinit turcii turcilor. părăţîîe. 10 n u i-au

s t r î n s o a r e cei d i n neviindu-M Sobeţichi,

cetate,

cît era în

peire,

agiutoru cetate

c r a i u l l e ş e s c u , c u o a s t e şi Beciului de vizirul că va lui. făr<ă> aduce Ce au

şi a u m î n t u i t

Şi î n t o r c î n d u - s < ă > Că el s-apucas(ă) dup(ă>

bîndă, l-au zugrumat

î n B e l i g r a d şi i - a u d u s c a p u l l a cheile rămas

cetăţii Ţara rămas au în i-au au

l a î n p ă r ă ţ i e , a l a n î c u l u i , a p o i şi a B e c i u l u i , i a r D u m n e d z ă u agiutat lor. s-au întorsu oastea turcească de la şi Beci, simeţie N e m ţ a s c ă p r ă d a t ă şi a r s < ă > , c î t n u m a i p ă m î n t u l a u pe urma Dac(ă> 15 g i o s I a putut

v i n i t l a B u d a , şi p o g o r î n d şi o a s t e a l e ş a s c ă p e D u n ă r e a

Hostrohon.

Iar turcii s-au simeţit înapoi a

s-au

întorsu

î n a p o i ş - a u l o v i t p e I e ş i , şi l e ş i i , f i i n d u n e t o c m i ţ i , n u sprejînii ş-au îndreptat fugii. A t u n c e

p e r i t f i c i o r u l h a t m a n u l u i p o l n î i a ş i a l ţ î i m u l ţ i i , şi a p r o < a ) p e

1 d a din t u n u r i şi bătea cetatea, cum şi cei D/ cum şi cei B , E , G / c u m j d a r M, P/ cetaate C/ b ă r b ă t e ş t e B, C, vitejaşte M, P j j 2 mare strînsoare B, C/ ceijciai Cjj 2 — 3 î n s ă cei din cetate era în mare ( i a r a în mare P ) strîmtoare şi neviitidu-le d i nicăiuri agiutori, era în c u m p ă n ă de perire M, P/ lipseşte cît era B, E, O// 3 c u m p ă n ă B, Cj peire Cj neviindu-li B, neviindu-le Cj agiutoriu B, C/ nici de B, Cjj 3 —4 de o parte, cît luasă turcii locul pre denafară ( r e p e t ă ) , u n d e iaste biserica S f ( î ) n t u l u i arhidiiacon Ştefan, pînă ce au vinit şi Sobeţchii Djj 4 pînă ce B, C, lipseşte M, P / au vinit al triilea Ioan Sobeţchii E, G / Sobeţchii C, J a n Sobeţchii B/ oaste B, C/Veuitu-lî-au (Venit-au P ) întru agiutoriu Sobeţchii, craiul lesesc, cu 30.000 oaste M, P// 5 pre Cj turci B, Cj cetatea B, Cjj 6 Upseste Şi M, P / întorcîndu-să B, C/ veziriul B, viziriul Cj fără de nici B, C / / 7 după zugrumat ad. turcii D/ Biliigrad B, Beliigrad Cj înpărăţie B, înpărăţiia Cjj 8 să apucasă B, s-ati fost a p u c a t e / cetăţii Enicului la înpărăţie şi apoi D, E, Gjj 9 înpărăţiia Cj lanicului C//8—12 cheile cetăţii ( î n p ă r ă ţ i i P> lanîcului şi a Beciului la înpărăţie; iară Dumnezeu, văzînd semiţiîa lui, nu i-au agiutat. î n s ă pre u r m a turcilor au r ă m a s Ţ a r a Nemţască p r ă d a t ă şi arsă, cît n u m a i pămîntul a u rămas pre acolo p r e u n d e a u mers (mergiia P> ei M, P/ Dumnezeu B, C/710 a j u t a t Cj d u p ă B, Cj simeţiia Cjj 11 arsă B, Cj au fost rămas C//13 Iar dacă B , C , E / Beciu B, Cjj 14 au venit B/ la B u d a a u vinit Cj Oaste turcească, dacă s-au întorsu de la Beciu, au venit M, P / pogorîndu B/ pe D u n ă r e în gios B, în gios pre Dunăre M, P, lipseşte Cjj 15 Ostrogon B, C, JE, G, Ostrohon D, Astrahon P , H o t i n M/ şi iarăşi s-au' întorsu M, P// 16 înnapoi B,Cj şi au B, Cj pre Ieşi B, Cj şijiar B,/ leşii B, Cj fiind Cj fiind oaste netocmită E j u e g ă ţ i ţ fiind de războiu Gjj 17 sprejeni Cjdupâ sprejeni ad. pre turci B,D/şi a u C]ce au B/ îndărăptat înnapoi B, C, D, E ] d a t dos M,P/ fugi B, Cj Atuncea C j j 17—1 Atuncea au perit ficiorul h a t m a n u l u i polnii, fiindu pe lîngă craiul strigîndu craiul „ratuisia moţpanie" şi alţii m u l ţ i ficiori de domni leşeşti au perit şi nu era m u l t să piară B// 18 au perit în războiu G/perit şi M, P/poinii C, polcăi M, polnisii P, polnii corunnii E , Gj alţii C/mulţi Cj mulţi ficiori de d o m n i leşeşti D , E , G / şi n-au fost ( n u era G ) m u l t să piiară E, G j aproape Cjj

270.

f . 240 v

e r a s ă p i i a r ă / şi c r a i u l S o b e ţ i c h i . N u m a i n ă r o c i r e a l u i a f o s t u că l-au t u n p i n a t nişte polcuri de husari, de l-au m a i rătuit, pîn-au a g i u n s u şi p e d e s t r i m e a , n e m ţ i i . D e c e i a r i-au î n f r î n t pe turcii ş-au r ă m a s izbîndă la cresştini, iar 5 cu m a r e scădere oştii leşeşti. 17. Ş i p î n - a v i n i p e i r e a v i z i r u l u i şi z ă b ă v i n d la B u d a , nice p r e d o m n < i > a c e s t o r ţ ă r î i nu vre v i z i r u l s ă - i l a s < ă > să vie înainte. Pîrîtu-s-au a t u n c e D u c a - v o d ă cu Ş e r b a n - v o d ă la vizirul 10 p e n t r u o som<ă) de bani, ce au rămas la Duca-vodă, Muntesă plăDece vizirul, bani de Soroca, a Ţărîi Muntenesştii, c î n d u a u fostu d o m n u în Ţ a r a n i a s c ă . Şi l-au r ă m a s te(a)scă luîndu-şi 15 s ă vie în toţii dzuoa ţară banii au Şerban-vodă la visterie Duca-vodă zălog la pe Duca-vodă înpărăte<a)scă. atunce de la de vizirul pentr-acei Tănase

bun<ă> lăsat

pe Apostol Catargiul pîn-a

Vel-comis

şi p e

t r i i m i t e b a n i i . Şi D u c a - v o d ă

a u p u r c e s în gios,

a u vinit la ţ i n u t u l P u t n e i , la sat la D o m n e s ş t i i , iară d o < a ) m n a c u c a s a lui a u l ă s a t - o în F o c ş e n i . Că fugis<ă> î n a i n t e la Focşenii. Vizirul încă, d a c - a u p u r c e s do<a)mna Duca-vodă, 20 d i n E ş i i m a i - n a i n t e d e I e ş i , l a B r ă i l a ş i i - a u e ş i t D u c ă i - v o d ă

1 piară Cj Sobeţchii B, Sobeţchi C//2 fost B, Cj întimpinat B, C, D, E, G, M, P/ nişte B, neşte Cjj 2 — 3 polcuri de a lui, husari, şi aceia l-au m a i apărat, pînă ce-au venit şi pedestrinie, nemţi ( n e m ţ a s c ă P ) M, P// 3 rătuit, apărîndu-1 B , E, G, rătuit, adecă l-au a p ă r a t C/ pînă Cj nemţii B,C/ Decii B,C]Şi d u p ă aceia M,P// 4 înfrînt lesii M,P/ turci B,C/ şi au Cj si au rămasu B/ creştini B,C/ iarjînsă M,P// 5 mare B, Cj leşeşti B, Cjj 6 17] 14 B, 18 D, 32 M, 6 P/ pînă B, C/ veni B/ peire<a> B/ veziriului B,C// 6 — 7 Veziriul încă viu fiind acolo la Buda, pre Duca voevoda şi pre Şerban voevoda n-au v r u t să-i lasă M,P// 7 nici pre domnii B , C / ţări B,C/ vrea B, Cj veziriul B, viziriul Cj lasă B, Cjj 8 viîe C,j înnainte B, Cjj 9 ante Pîrîtu-s-au: 14 E, G, 33 M/ atuncea B, Cj voevoda 1 " 2 M/ veziriul B, viziriul Cjj 10 soma B, C/ d e B, Cj ce a u fost r ă m a s B, E/ voevod M j j 11 a]ai M/ Munteneşti B, Cj cînd Cj fost Cj lipseşte cîndu au fostu d o m n u în Ţ a r a Munteniască M,P/'/ 12 l-au]au M, P/ voevoda 1 - 2 M/ pre B, Cj plătiască B, Cjj 13 toţi B, Cj banii acela M, P / visterie B, vistieriîa Cj înpărătiască B, Cj Decii luundu-şi B, Cjj 14 zioa b u n ă B, Cj atuncea B,C/ Deci atunce cîndu ş-au l u a t zioa b u n ă de la M,P//14 — 15 veziriul 1 " 2 B, viziriul 1 " 2 C//15 viîe. Cj in ţară]la Moldova M,P/ pentru B/ lipseşte p e n t r ( u ) acei bani C//16 ţire 1 " 2 -B, Cj Tănasie B, C, Athanasîe M, Athanasachi P / dc la Soroca I), M, P, lipseşte Cjj 17 pînă B, Cj trimite B/ lipseşte banii Gj lipseşte Şi M, P/ voevoda UI jos Cj după gios ad. a u i n t r a t in Ţ a r a Moldovii M, P/ lipseşte de M, P j j 18 P u t n i i B,'C/ la 1 " 2 ]™ M,P/ Domneşti M , P / ' i a r pre d o a m n a B,D,E,G,'/ 1.9 cu]şi pre t o a t ă M/P/ îiilla C/Focşani B,C/fugisâ C/doamna B, Cjj 20 Iaşi B,C/îmiainte B,C/leşi B, Cjj 19 — 21 Că d o a m n a din Iaşi încă mai înnainte fugisă la Brăila şi cînd a n a u z i i că s-au întorsu Duca voevoda i-au eşitu înnainte la Focşani M,P, ad. marginal A jj 20 Duca-vodă B, C, Gjj 21 înnainte ' B;C/Focşani B, Cj Veziriul B. Iar veziriului Cj anulat încă Gj dacă B , C j j

271.

încă i-au vinit sconcenie, p e c u m scrie m a i sus, de au perit iar boiarii car6 era zălog, a t u n c e , p e r i n d vizirul, a t u n c e a u f u g i t . C e n - a u v i n i t la D u c a - v o d ă , ce s - a u d u s în Ţara Ungure<a)scă, că le-au fostu casăle acolo, cu alţii boiarii 5 ce p r i b e g i s ( ă ) din M o l d o v a . 18. D e la D o m n e s ş t i i D u c a - v o d ă scrie la c a m a i c a n i , l a N e c u l a i R ă c o v i ţ ă v e l - l o g o f ă t şi l a T o d e r a ş c o v e l - v i s ( t e r n i c ) şi l a a l t ă b o e r i m e , s ă i a s ă d i n H a n g u . d î n b e j e n i e , ms. 53, s ă m a r g ă l a d î n s u / / l a D o m n e ş t i , s ă n u s ă t i a m ă d e Ieşi,, f. 2.30 i o c ă l e ş i i s î n t n i ş t e t î l h a r i . I a r b o i a r i i , c u m i - a u v ă z u t c a r t e a , î n d a t ă a u f ă c u t p ă t ă ş c i şi a u f u g i t p e p o t i c ă î n Ţ a r a U n g u r i a s c ă , în G i u r g e v u , cu t o a t e casăle lor, ca să n u m a i dea într-ochi cu Duca-vodă. 1 6 . I a r ă c î n d ş - a u l u a t z i o a b u n ă D u c a - v o d ă şi c u 15 Ş e r b a n - v o d ă d e l a v e z i r i u l , ş i i - a u î n b r ă c a t v e z i r i u l c u caftane, au fost zicînd Şerban-vodă, D u c ă i - v o d ă : „Ia, că î n T a r a M o l d o v i i s ă a u d e Cct 8.11 e ş i t I e ş i . B l e r n p e l a m i n e , c ă î ţ i i a s t e şi d o a m n a l a B r ă i l a , şi-i ş i d e a c î t ă v a v r e m e a c o l o , şi t e v o i g r i j i d e c o n a c e , şi p î n ă v i i v i d e a c u m a m a i 20 f i . Ş i d e a c o l o t e v i i p u t e a c h i v e r n i s i ş i v e i m e r g e c u t e m e i " . 1 i-au venit conceuie, precum s-au scris m a i sus B/ sconcenie, slîrşit, peire Cj sconcenie, sfîrşitul D / concenie, precum mai sus s-au scris E, G / precum Cjj 1 — 5 d u p ă ce au purces Duca voevoda au peritu, d u p ă cum s-au zis m a i sus, A t u n ce comisul Cata.rgi.ul şi Athanasie ( A t h a n a s a c h i P ) de la Soroca, dacă au v ă z u t a că au murit veziriul, ş-au găsit vreme şi au f u g i t a . Dară n-au venit la Duca voevoda, ce s-au dus în Ţ a r a Ungurească, că acolo li era şi bejeniile, înpreună cu alţi boeri ci pribegisă din Moldova de răul Ducăi voevod. M,P// 2 carii B, Cj atuncea 1 B,C/ veziriul B, viziriul Cj atuncea C, lipseşte B , E , G / a u fugit atuncea 13// 3 s-au d u s în Ţ a r a Munteniască şi alţii în Ţ a r a Unguriască D// 4 Unguriască B , C / li-au fost B/ fost Cj casăle Bjgiupînesăle E/ după casăle ad. giupînesăle CJ alţi boiari B, alţi boîari Cjj 5 pribegisă C//6 18] 15 B,E,G, 19 D, 35 M/ I a r ă Duca-vodă de la Domneşti scriîa la boiarii caimacami B, Duca-vodă de la Domneşti scriia la boiarii caimacami D, Duca voevoda de la Domneşti scriîa la caimacami la Iaşi M, P/Domneşti C/ scriîa Cj la caimacami C, la boiarii caimacami E j j 7 Nicolai R ă c o v i ţ ă B , Cj Toderaşco Cantacozino D , E , M , P/visternic B// 8 altă boerimejalţi boeri M , P / repetă din 1 G7 b e j e n i i B,C// 10 neşte Cj lipseşte Iar M, P / cum au văzut cartea ce le scriîa E, cum au văzut carte Ducăi voevoda M, P// 12 Giurgev C, Giurgeu M, P/' lipseşte cu toate casăle lor M, P / casăli Cjj 13 dei M/ întru ochi Cj voevoda M j j 14 16] 19 C, 20 D, 37 M/ Iaxă]Atunce C, M, lipseşte D ' j j 1 4 - 15 l u a t D u c a voevoda ( ş i Şârban-vodă P ) zioa b u n ă de la veziriul şi Şerban voevoda, încă fiind viu veziriul, în Ţ a r a Unguriască şi î-au înbrăcatu M , P j j 15 viziriul 1 " 2 C| cu c a f t a n e pre d o m n i C, cu caftan pre amîndoi domnii Gjj 16 voevoda 1 " 2 M / I a ] I a t ă C , D j j 16— 19 Eu, zice ( A u , îce P ) , a m auzit că în Ţ a r a Moldovii stătu Ieşi. Să m e r g i m ( f r a t e P> a m u n d o i la Bucureşti, că şi d o a m n a îţi iaste la Brăila şi de cîtăva v r e m i şede acolo; iar eu t e voi griji M,P// 17 Blăm D j pre Cjj 18 că-ţi iaste Cj şi vii şidea C, D / c î t e v a zile acolo Gjj 19 şi te-oi griji Cjj 19 — 20 de conace. Şi de acolo te vii p u t e a chivernisi şi pînă vii videa cum v a m a i fi şi vii merge cu temei E , G / om mai vide cum v a ii P/ cum v a m a i fi D//20 acole M/ de acolo ti-i p u t e a chivernisi cum v a m a i fi şi vii merge cu temei C, de acolo te vei p u t e a chivernisi cum a m a i fi şi cînd vii merge, vii merge cu temei D/şi atunce vei merge în Moldova cu nădejde t e m e i n i c ă M,-P//

1

»

272.

I a r el n - a u v r u t să f a c ă aşîa,. p e c u m îi zicea Ş e r b a n - v o d ă , şi a u t r e c u t D u n ă r e a în c e a s t a p a r t e , d e a u v i n i t d r e p t p i n Ţ a r a U n g u r i a s c ă , de a u m ă r s u p e la A p a f i Mihai, craiul u n g u r e s c u , l a B i l i i g r a d . Şi i - a u f ă c u t c r a i u l m a s ă f r u 5 m o a ş ă D u c ă i - v o d ă , şi l - a u c i n s t i t t a r e , şi a u g i u c a t a m î n d o i şi c u t o ţ i b o i a r i i . Şi c r a i u l u n g u r e s c u î n c ă îi s p u n e a D u c ă i v o d ă să n u v i e î n Ţ a r a M o l d o v i i , c ă a u v i n i t î n ţ a r ă a l t d o m n u d e la Ieşi, ce să a ş t e p t e a c o l o la d î n s u l , şi-i v a d a d e t o a t e ce i - a t r e b u i , s a u , / d e a v r e a , să-i d e a c î t e v a m i i 10 d e c ă t a n e , să-1 p i t r i a c ă p î n ă la s c a o n . Şi el n i c i a ş î a n - a u priimit. Şi p u r c e g î n d u d e a c o l o şi a g m n g î n d u l a C o t e l e , l î n g ă B r a ş o v , o s a m ă d e b o i a r i a D u c ă i - v o d ă , c ă r o r a le e r a g i u p î n e s e l e in Ţ a r a M u n t e n i a s c ă c u d o a m n a şi e r a la u n 15 s f a t c u c e i î a l a l ţ i b o i a r i d i n M o l d o v a , c u c a i m a c a m i i , s f ă t u i a p e D u c a - v o d ă să t r i a c ă d e l a B r a ş o v , î n Ţ a r a M u n t e n i a s c ă , g î n d i n d c ă - ş v o r a p u c a g i u p î n e s e l e şi să v o r î n c h i n a l a Ieşi c u c e i î a l a l ţ i b o i a r i , ce e r a c a i m a c a m i . 17. I a r ă M i r o n l o g o f ă t u l şi c u B u h u ş h a t m a n u l şi c u 20 C o s t a n t i n p o s t e l n i c u l C i o b a n u l , f i i n d m a i a p r o a p e d e c a s a D u c ă i - v o d ă , n - a u p r i i m i t a c e l s f a t să t r i a c ă d e Ia B r a ş o v în Ţ a r a M u n t e n i a s c ă , z i c î n d u : „ D a c ă n - a m m ă r s u p i n Ţ a r a M u n t e n i a s c ă , cîndu n e înbie Ş e r b a n - v o d ă , iar de a i c e ce să c ă u t ă m ? Ce m a i b i n e i a s t e să m e r g e m d r e p t p e 25 O i t u z , şi d a c ă o m v i d e a că n - o m p u t e a m e r g e Ia I a ş i d e r ă u l leşilor, n o i o m l u a p e T r o t u ş î n g i o s şi o m m e r g e la F o c ş a n i " . Şi p e a c e l s f a t a u p u r c e s şi a u e ş i t u p e O i t u z .

1 eUDuca-vodă D, E , G/ a ţ a Cj precum C/ îi zicea]i-au dzis E// 1 — 2 Iară el im l-au ascultat şi trecînd D u n ă r e au venit în ceasta parte, M , P / / 2 şi]ce D/ de]şi M, P / v e n i t M// 3—5 prin Ţ a r a Unguriască, pre la Beligrad. Şi acolo era Apafi Mihai, craiul unguresc. Acel craiu au făcut m a s ă frumoasă Ducăi voevod, l-au M, P i i 5 lipseşte tare M, P / şi a u şi giucat M, P / şi a u giucat amîndoi şi cu toţi boiarii şi i-au cinstit t a r e D// 6 — 7 Acelaş craiu încă sfătuia pre Duca voevoda să nu margă, în Ţ a r a Moldovii M, P// 6 lipseşte ungurescu C,D,E,G// 7 să n u mai vie Gj viîe C/ că în Moldova a u venit a l t d o m n u M,P// 8 cejşi p e n t r u aceia M,P/ să m a i a ş t e p t e M, P j după dînsul ad. cîtăva vreme E j j 9 toati celi ce-i v a trebui P/ ; cejdi ce D,E,/ i-ar trebui G/ v a vrea Dj lipseşte de 2 M, P / Şi el]Ci Duca voevod M, P/ eljDuca-vodă E , G/ aşa Gjj 12 purcegînd C]au purces P / agiungînd l a C]au mersu pre la M,P/ pre lîngă M,P//13 Braşov D/ după Braşov ad. şi au eşitu pre Oituz, în Moldova M, P// 13—27 lipseşte o samă de boiari... a u eşitu pe Oituz M, P// 15 lipseste cu ceiîalalţi boiari din Moldova C.D//16 Braşev D//17 că ş-or apuca C//18 s-or închina CI ceialalţi Cj lipseşte ce era Gjj 19 17]20 C, 21 Dj Iar C/ lipseşte c u 1 " 2 € , D, Gj! 20 repetă mai D/ 2 1 Braşev D j j 22 zicîndu]ce au zis C, D/ cînd ne îmbiîa Cil 24 aicea C/f 26 om, luoa Cj jos C/ vom D j j 27 eşit Cjj

273.

D e c i i o a s t e a D u c ă i - v o d ă , fiindu supărată d e ia Svîatii G h e o r g h i e pîn'la S v î a t i i N i c o l a i , s-au şi răsipit, carii î n c ă t r o a u p u t u t p r e l a c a s ă l e lor, Şi a u r ă m a s u n u m a i d o a o s t i a g u r i de l i p c a n i şi p u ţ i n e i s i i m e n i . D e c i i la Iaşi 5 n - a u a v u t c u c i n e m e r g e şi a u l u a t î n g i o s d e s - a u d u s l a Domneşti.
f

- 231

18. B o i a r i i c a r i i s f ă t u i a p e D u c a - v o d ă d e l a B r a ş o v să m a r g ă p i n Ţ a r a M u n t e n i a s c ă , d a c ă a u v ă z u t / c ă n u li s - a s c u l t ă s f a t u l l o r , ei s - a u r ă z l e ţ i t d e D u c a - v o d ă , d e l a io B r a ş o v , şi s - a u c o b o r î t î n Ţ a r a M u n t e n i a s c ă , d e ş-au. g ă s i t g i u p î n e s e l e a c o l o , d u p ă c u m le e r a s f a t u l c u c e i i a l a l ţ i b o i a r i , c î n d a u p u r c e s d i n I a ş i l a o a s t e , c a să-1 p ă r i sască p r e D u c a - v o d ă , să nu-1 m a i v a z ă în ochi. A n u m e G a v r i l i ţ ă C o s t a c h i v e l - v o r n i c şi I o n R ă c o v i ţ ă v e l - p ă h a r n i c 13 şi G h e o r g h i ţ ă t r e t i i - l o g o f ă t şi a l ţ i i s - a u dus î n Ţara M u n t e n i a s c ă , p e c u m m a i sus s-au scris. 19. V i i n d u veste în Ţ a r a Leşască p r e c u m craiul S o b e ţ c h i i şi c u n e m ţ i i a u b ă t u t p e t u r c i l a B e c i u , a u şi î n c e p u t a să s l o b o z i p o g h i i a z u r i î n P o d o l i î a , î n r a i a o a t u r 20 c e a ş c ă , a t ă i a şi a r o b i p r e t u r c i . D e c i i t u r c i i , c î ţ i a u p u t u t p r i n d e d e v e s t e a u f u g i t şi s - a u î n c h i s î n c e t a t e î n C a m e n i ţ ă , iar p r o s t i m e a , s a t e l e , s-au r ă s i p i t c a r i i încătro au p u t u t . Şi a u î n c e p u t a să s l o b o z i t î l h ă r i t şi î n Moldova şi

1 lipseşte Deci! M, P/ oastea, lui, a Ducăi-vodă Cj Ducăi-vodâ]lui D/ fiind Cj Sfeti M, P, Sfîntul C, D/7 2 Ghiorghii Cj Sfeti M, P, Sfîntul C, D/ după Nicolai ad. cum au întratu în Moldova M, P/ lipseşte şi Djj 3 Şi]Iară cu Duca voevoda M, P / r ă m a s C, rămas cu Duca-vodă E j j 4 lipseşte de M, P / p u ţ i n t e i C, D, puţini M, P / siimeni Cjj 4 — 5 Deci Duca voevoda n-au a v u t cu cine să margă la Iaşi şi purceglndu în gios s-au dus la Domneşti M, P// 5 - 6 la Domneşti de s-au dus c',D ,E ,G// 7 18]21 C, 22 D, lipseşte M/ Iară boiarii G/ pre Cj Braşev Djj 7— 16 Boerii încă vorovindu-să mai înnainte, cîndu au purcesu din Iaşi ca să părăsască pre Duca voevoda, să {si să P ) nu-1 mai vază în ochi, anume Costache Gavriliţă vel-vornic şi Ioan Răcoviţă vel-paharnic şi Gheorghiţă treti logofăt şi .înpreună cu alţii, fiind încă în Ţ a r a Unguriască şi sfătuind pre Duca voevoda să margă de la Braşov prin Ţara Muntiniască. Deci •dacă au văzutu că nu li să ascultă sfatul lor, ei încă de acolo de la Braşov s-au răzliţitu de Duca voevoda şi s-au pogoritu în Ţara Muntiniască şi acolo ş-au găsit u giupînesăle şi. au rămas acolo. M, P / / 8 văzutjauzit C,D/ nu li să Cjj 9 ad. marginal sfatul lor Gj ei]îei Cjj 10 Braşev C,D/ scoborit Cjj 11 ceîalalţi Cjj 13 lipseşte pre Duca-vodă C, D/ într-ochi C, D j j 14 paharnicii Cjj 15 si s-au dus C, Gjj 16 precum serile <scrie D ) mai sus C, Djj 17 19]22 C, 23 D, 41 M/ Viind C/ pecum CJcuni că M, P/ craiul lor M, P// 18 pre Cj au şi]atunce leşii îndată ( lipseşte îndată P ) au şi M, P j j 19 a slobozi D/ podghiazuri C/raghiîaoa turcească M, raeoa Hotinului P j j 20 a-i t ă i a şi a-i robi D/ pe Cjj 20 — 21 cîţi au apucatu a fugi, prinzînd de veste s-au închis M/j 21 în cetaate C, lipseşte D, M, P / / 2 2 prostimea, ruşii, satele E, Gjj 23 Inceput-au unii (şi unii P ) din tîlhari a să slobozi poghîazuri şi în Moldova, M, P/

274 .

B r ă n e ş t i i d e la C e r n ă u ţ i , şi a u î n c e p u t o a m e n i i d e l a c î m p u a să b e j e n i spre m u n t e . 2 0 . A t u n c e a b o i a r i i c a i m a c a m i îş f ă c e a s p a i m ă , m a i m u l t ei d e c î t a l ţ i i . î ş g ă s i s ă v r e m e d e a u s p ă r i i a t p r e 5 d o a m n a D u c ă i - v o d ă , d e a u f u g i t în g i o s la B r ă i l a . Şi a u f u g i t şi b o i a r i i 1a. m u n t e , s ă n u m a i d e a o c h i c u D u c a - v o d ă , să-şi m a i d e a s a m a d e a t î t a m u l ţ i m e d e r ă m ă ş i ţ ă ce le e r a a s u p r a , p r e c u m m a i s u s s - a u s c r i s . A t u n c e a şi o a m e n i i c a r i i e r a î n c h i ş i c î t e d e u n a n şi m a i b i n e p e l a t î r g u r i 10 ş i g r o s u r i s - a u s l o b o z i t ş i a u d a t l a u d ă l u i D u m n e z e u . / 2.1. R ă d i c a t u - s - a u P e t r i c e a i c o - v o d ă d i n Ţ a r a L e ş a s c ă , c u b o i a r i i c a r i i e r a p r i b e g i c u d î n s u l , şi a u v i n i t c u o a s t e în M o l d o v a . Şi s - a u coborît P e t r i c e a i c o - v o d ă la S u c e a v ă c u D e m i d e ţ c h i i şi c u C o n e ţ c h i i ş i c u p u ţ i n t e o a s t e c ă z ă c e a s c ă , 15 s ă l a M o l d o v a , s ă m a r g ă s ă b a t ă B u g e a c u l , f i i n d u t ă t a r î i duşi în oaste la Beciu. Şi de la S u c e a v ă s-au coborît Petriceaico-vodă la şi a u urmă triimis pe au fost Savin medelniceriul şi p r e Zmucilă, carele şi b a n , alţii p r i n bejenii, de Iaşi pe alţii

scotea

20 o a m e n i i l a o a s t e , p e m o l d o v e n i , p e u n i i d e v o i e , p e

i lipseşte şi Brăneştii d e la Cernăuţi M, P/ de la ţinutul Cernăuţilor C j j 1—2 Atunce oamenii de la cîmpu au început a să bejeni ( b e j ă n i r e P ) l a m u n t e M, P// 3 20143 >1, lipseşte C, D/ Atuncea şi C,D,E,G/ boiarii Cjj 4 eijîei Cjj 3 — 4 Atunce şi boerii caimacami, însuş ei ş-au f ă c u t u m a i m u l t ă spaimă ş-au găsîtu vreme M, P// 4 vremîe Cj pre]şi pre Cjj 5 lipseşte Ducăi-vodă Cj Ducăi voevoda şi îa, temîndu-să/ au fugit M, P / Şi lei a u fugit la m u n t e C, D, Iară boerii a u fugitu l a m u n t e M , P j j 6 — 7 deajdei 1 " 2 M,P/ voevoda M/ să-ş Cjj 7 r ă m ă ş i ţ ă a birului, carile era asupra lor M, P//' 8 precum s-au scris m a i sus C, lipseşte M, P j j 9 cariijcîţi C,M,P/ lipseşte cîte u n an şi mai bine M, P j j 10 şi 1 ]pin C, D, prin Gj şi prin grosuri p e n t r u bir, pre toţi i-au slobozit M, P/ după Dumnezeu ad. de aceia C, de aceia că i-au izbăvit din m m u î i Ducăi-vodă D/j 11 21] 23 C, 24 D, 44 M/ Petricieico Cjj 1 1 - 1 2 Petriceico voevoda şi cu boerii cei pribegi din Ţ a r a Leşască şi a u venitu M, P// 12 lipseşte cu dînsul C, Ejacolo Gjj 13 scoborît C,D/ Petricieico C//14 Dimideţchii C,D//13— 16Şi au mersu cu Coneţchii la Suceavă şi cu p u ţ î n ă oaste căzăcească ( c a să e t o a t ă Moldova, să miargă şi la Bugiac să-1 b a t ă P ) fiind t ă t a r i i în oaste la Beciu M, P / / 15 Moldova şi C, E/ Bugiacul Cj fiind Cjj 16 lipseşte duşi C , D , E j j 17 scoborît Cj Petricieico-vodă C, lipseşte E / Petriceicu voevod d e la Suceavă s-au pogoritu la Iaşi M, P j j 18 medelnicîariul C/pre Savin Zmucilă medelniceariul G, p r e medelniceritsl Savin Zmucilă M,P//18—19 care m a i pe u r m ă an fost şi b a n C,E, careli mai pre urmă, 1a alţi domni, au agiunsu de a u fost b a n mare D, carele m a i p e u r m ă au fost şi b a n m a r e ' l a alţi d o m n i G, lipseşte M , P j j 19 pe Cj pin C]pre la M j j 19—4 scotea pre oameni, moldoveni, la oaste şi cu voe şi f ă r ă de voe, Petriceicu voevod au, r ă m a s în laşi, iară Coneţchii cu căzacii şi cu moldovenii ( c u moldovenii şi cu cazacii P ) s-an d u s in ( l a P ) Bugîag, au tăia,t şi a u arsu în Bugiag ( B u g i a c u P ) , spinteca tătareile cele burduhoasă şi le p u n e M, P / / 20 d e voîe, iar p r e alţii şi de nevoieE, de voe, iară pre unii şi de nevoe Gjj

275.

^ n e v o i e . 01 s - a u a u s m p r e u n a cu c a z a c i i ş i c u C o n e t c h i i ' î n B u g e a c , 'iar P e t r i c e a i c o - v o d a a u r ă m a s î n I a ş i . D e c i i t o t t ă i a şi a r d e a î n B u g e a c u , t ă t a r c e l e cele b u r d u h o a s < ă > le s p i n t e c a şi p u n e a copii<i> p i n p a r i , şi- sloboziră r o b i i d e 5 p i n o b e z i , si-i l u a c u b u c a t e l e cele t ă t ă r ă ş t i , şi a d u c e a d u i u m u r i m u l t e , cît n u m a i p u t e a să le Ia s a m a . C ă n u a v e a c i n e să le s t e a î n p o t n v ă . Şi aşea a u u m b l a t c î t ă v a v r e m e , a r z i n d u şi s t r i c î n d u B u g e a c u l . 22. D u c a - v o d ă , dacă s-au aşezat în Domneşti,, au B u h u ş hatmanul d e au bătut pre nişte 'adunăt o r i ce e r a cu Vasilie H ă b ă ş e s c u l . Sa s t r î n s e s e m u l t e c ă p i tenii si o a m e n i d e ţ a r ă la M o v i l e n i , î n m a l u l Siretiului, d e s p r e T e c u c i . Si e r a şi aceila m e r g ă t o r i la B u g e a c . S i i - a u r ă s i p i t , cît n u s - a u p u t u t a p u c a d e n e m i c ă . 232 15 2 3. P e t r i c e a i c o - v o d ă , d a c ă a u sosit î n Iaşi, î n d a t ă / a u s l o b o z i t p o g h i i a z cazacii şi Ieşi, cu D e m i d e ţ c h i i şi c u C o s t a n t i n T u r c u l e ţ p o l c o v n i c u l şi cu B a i n s c h i i sărdariul, să m a r g ă să l o v â s c ă p r e D u c a - v o d ă la D o m n e ş t i . Şi p u r c e g î n d u p o g h i i a z u l d i n Iaşi, a u m e r s u p r e Siretiu în g i o s , 20 şi l u u n d u m a z i l i şi c ă p i t a n i şi s l u j i t o r i şi p r e c i n e a f l a p i n ţ a r ă , s ă se î n g l o t i a s c ă cît d e m u l ţ i . 10

triimis pe

24. D u c a - v o d ă , î n ţ ă î e g î n d u că v i n e p o g h i i a z p e S i r e t i u , s - a u s f ă t u i t c u b o i a r i i c u m vor f a c e . B u h u ş h a t m a n u l s f ă t u i a să să c o b o a r e D u c a - v o d ă d m D o m n e ş t i ia f o c ş a n i , 25 la m a r g i n e , că i a s t e m a i f ă r ă d e grije, şi să v o r g ă s i si
2 Bugiac CJ Petricieico C / / 2 - 3 Deci, dacă au marş în Bugeac, tot tăiia şi ardîa prin Bugiac G//3 Bugiac Cj pe tătarcele C, » / burduhoasă C//4 copiii C/ p i n J I a P / lipseşte si 3 M, P/7 4 - 5 pre robi I-au slobozitu din obezi şi î-au luat cu vitiie cele tătăreşti M P I j 5 luoa 0 / bucateli C// 6 si au adus mulţime de duiumuri <duium P> l\j p / c u t e nime M, P / Fiindcă n-au avut M, P// 7 n-avea C/ înprotivă Cj aşa C// S arz inii CI strîcînd C/ Bugiacul Cjj 9 22J24 C, 25 D, 45 M/ voevoda M/ lipseşte dacă M,P//îO trimis CI ad. marginal de a u b ă t u t D, lipseşte M, P/ pre]spre P/ neşte Cj a d u n ă t u r i C I I 11 Că să strîasăsă M, P / strînsesîe Cjj 12 şijde Gj la]tot P/j 13 Upseste si3 SC.' aceîa Cj mărgători C j j 14 Şi i-au răsipit şi i-au înprăştuat E, Şi i-au r&sipit h a t manul Buhus G, Beci p i e t o t i i-au bătut şi î-au râsîpitu M, P/ s-au mai p u t u t M.Pfl 15 23]25 C, 46 M/Petriciaico C// 16 slobozit]trimis M, P/podghiaz C/ cazaci € / Dimidetchie Cjj 1 6 - 1 8 cu Dimideţchie şi cu Bawschil sărdariul şi Constantin Turculeţ polcovnic sa margă D// 1 6 - 1 7 lipseşte cu Demidţchii şi cu ... polcovnicul si M, P / Upseste si cu Costantin Turculeţ polcovnicul C j j îl Baniţchie G / libseste sărdariul C,M,'P//18 voevoda UI purcegînd C]m4rg!nd Gjj 19 podghiazul C / lipseşte a u mersu £ / Şiret C / j o s C / / 2 0 luund C]au luat M, P / lipseşte şi»-» C, D, M. p / Upseste si slujitori si E/ prin C// 21 să să C// 20-21 pre cine au putut afla in tară < s i P > s-au înglotit oaste M, P// 22 24)26 C, 27 D, 47 Uj Deci Duca G/ vae/oda M / înţălegxnd C/ podghiaz C / pre Şiret Cjj 23 boiari săi G / vorjar M, P/7 2 3 - 2 4 Buhus' hatmanul au sfătuitu pre Duca voevoda să sâ pogoare in gios la margine, -sore Focşani, că iaste M.P//24 scoboare C, scoboare D , E / / 2 5 margine Cjj

276.

putere să nkt că iaste fraraîntCt Sân, moşilor şi a c Şi cu acest sfat înşelătoriu nu s-au clătit p,Uca din Domneşti, ce au făcut căutare slujitorilor -~vodă 10 si s-au aflat numai şeaşedzăci de siimeni Si • eiUl0r în curte, că p î n ă atuncea era deuafată. ^ %at optzăci de oameni, la doao steaguri. Această a, U Pcan-: st în zioa de agiunul de Crăciun. Şi au trimis V° W u doisprăzeci lipeam cu Muharecico, căpitanul j ^~v jv 0< f. 232r 15 spxe Răcăciuni, de straje. Şi a doa zi ^ Sa în sus « hatmanul, în zioa de Crăciun, cu ceiîalalţi li / Îiîtimpiiiarea poghiiazului. Iar s o s i n d u p o g h î i a ^la^ î n t r u c i u n i I n t r u acea seară, au prinsu pre lip cari acol RăcăRăcăciuni, şi i-au tăiat pre toţi. Numai Urml „ 1 Sc o, îr, 20 si viind noaptea să dea ştire, au dat piste i ^ f &pat la Copăceşti, pe apa Trotuşului. Şi dîndu-i t,'^ ^ e n i ducă l a Domneşti, el l-au dus pintr-o d u m W cindu-I pînă în zio. Şi cînd au sosit lipcanul drept Ti' Din dumbravă, atuncea şi poghiiazul au fost a„-0taîiesti : 1Xlll V, . dgvnn~A 23 rla curte înt—, DomneştiX»_S! fără3de veste.<— Şi încungiUrî § gîîid^
OL 1 A & u

5

slujitori în lefe, trebui, în grije. D o a m n a Ducăi-vodă încă vinis<ă\ V iaste k Focşani. Miron au «g ^ a i F ţU t i a s c ă n i c ă i r i d i n D o m n e ş t i , c ă a c e i î a c e ~ V ' ' r t U s ă clin t î l h a r i . „Ce a u ei v i e a s u p r a măritow ? n t l? d ă m locul, p ă m î n t u l acesta 1 strămoşilor noştri!" u

dacă ar

D^

Iar

logofătul

sfătuit

curtea

1 dac-or t i e t u i C] de or ii trebuitori M,P/ că] iară M,P/ j » ^ . ,
Y-w ,„ Uf H,fi „ ; „ : _ * -

- « j.vl p

l n *t ^ !?'/•'' i? M, P / / 3 l-au sfătuit M, P / a u sfătuit Duca-vodă Cj cUnti^scKW1"111 » clintiască ad. Duca-vodă E / / 4 după Domneşti ad. dzicindu E / a o - C ă M p ) dup. c Ce]Şi ce M, P / ei]îei C/ lipseşte ei să vie M,P/ viîe €// 6 singe / ne'ste Fît Si ctfjCu D, Deci cu M, P / ante Şi 27 C, 28 D/ clătitjcliutit G a Ş l a ]si C f / ' S 8 M// 9 cejşi M, P / căutare C / lipseşte slujitorilor D,E,G,M,P/ s i i m L j ? K ^jvof11 r UI n u m a i 60 de < lipseşte de P> oameni şi 80 lipcani, s i s-au ° 10 s curte M, P / şasîezăci Cj siim&ii C// 1 1 - 12 lipseşte Era şi lipcani T ^ 1 ° ş t e r r tt M.P//12 a u fost]era D / / 1 2 - 1 3 Şi aceste s-au făcut luni, în zioa de agi u ste a U î l r Şi aceste s-au f ă c u t luni în agiunul Crăciunului P//13 în agiunul de c"" ^iui??" de agiunul Crăciunului G, în zioa de agiunul Naşterii Domnului n ^ ^ C fr, • ' tos D/ a u triimis C/ lipseşte Duca-vodă C,D,E,G,M,P// 14 doisnr* - • I i s u s T ? ° a Si ad. în zioa d e Crăciun C,D,E, G,M,P// 16 lipseşte în zioa de C r L 1 C / / 15 d 3" P / ceîalalţi Cj după lipcani ad. să iasă Gjj 17 podghiazuri C/ s o s i n d C ' E ) , E O t ă CU 18 într-acîa, ihtr-aceiaşi M/ sară C,M,P// 19 lipseşte VK tot; ' M,P/ N u m a i unul dintr-înşii D// 20 să dea stirfe Ducăi-vodă D/ n&te r / , P / Si W * ^ l c M j j 2 1 - 2 2 a p a Trotuşului, cari i-au d a t un om să-1 ducă la îW "- l-au " P// 24 lipseşte pin d j umb v,—x „ P / i podghîazui . . domneşti, Ş 1 Cr ; 1 acela d-u s M, r a v ă M, r , ' > oJ' sosîîa la c u r t e M, P / a j u n g î o d C / încunjurînd curte Cjj \P°ghia?JÎ veste, încungiurîndu curte, u n rotmistru <rohmistru P> ci era î n n - ' ? l f ă r ă d alîlte între pre poartă. Ce M, Pjj era ^

277 .

d e n e v o i e . Şi s - a u d u s î n p r e u n ă c u c ă z a c i i şi c u C o n e ţ c i i i i în Bugeac, iar Petriceaico-vodă a u r ă m a s în Iaşi. Decii t o t t ă i a şi a r d e a î n B u g e a c u , t ă t a r c e l e cele b u r d u h o a s ( ă ) le s p i n t e c a şi p u n e a copii<i> p i n p a r i , şi s l o b o z i i a r o b i i d e 5 p i n o b e z i , şi-i l u a c u b u c a t e l e cele t ă t ă r ă ş t i , şi a d u c e a d u i u m u r i m u l t e , cît n u m a i p u t e a să le ia s a m a . C ă n u a v e a c i n e să le s t e a î n p o t r i v ă . Şi a ş e a a u u m b l a t c î t ă v a v r e m e , a r z i n d u şi s t r i c î n d u B u g e a c u l . 22. D u c a - v o d ă , d a c ă s - a u a ş e z a t î n D o m n e ş t i , au 10 t r i i m i s p e B u h u ş h a t m a n u l d e a u b ă t u t p r e n i ş t e a d u n ă t o r i ce e r a cu Vasilie H ă b ă ş e s c u l . S â s t r î n s 6 s e m u l t e c ă p i t e n i i şi o a m e n i d e ţ a r ă la M o v i l e n i , în m a l u l S i r e t i u l u i , d e s p r e T e c u c i . Şi e r a şi a c e i i a m e r g ă t o r i la B u g e a c . Ş i i - a u r ă s i p i t , cît n u s - a u p u t u t a p u c a d e n e m î c ă . f. 2.32 15 2 3 . P e t r i c e a i c o - v o d ă , d a c ă a u sosit î n I a ş i , î n d a t ă / a u s l o b o z i t p o g h i i a z c ă z a c i i şi Ieşi, c u D e m i d e ţ c h i i şi c u C o s t a n t i n T u r c u l e ţ p o l c o v n i c u l şi c u B a i n s c h i i s ă r d a r i u l , să m a r g ă să l o v a s c ă p r e D u c a - v o d ă l a D o m n e ş t i . Şi p u r c e g î n d u poghiiazul din Iaşi, a u m e r s u p r e Siretiu în gios, 20 şi l u u n d u m a z i l i şi c ă p i t a n i şi s l u j i t o r i şi p r e c i n e a f l a p i n ţ a r ă , s ă se î n g l o t i a s c ă cît d e m u l ţ i .
24. D u c a - v o d ă , înţălegîndu că v i n e p o g h i i a z pe Siretiu, s-au sfătuit cu boiarii c u m vor face. B u h u ş h a t m a n u l s f ă t u i a să să c o b o a r e D u c a - v o d ă d i n D o m n e ş t i l a , F o c ş a n i , 25 la m a r g i n e , c ă i a s t e m a i f ă r ă d e g r i j e , şi să vor găsi şi

2 Bugiac C/ Petricieico C / / 2 - 3 Deci, dacă au m â r s în Bugeac, tot tăila s i a r d i a p r i n Bugiac G j / 3 Bugiac C/ p e tătarcele C, D/ burduhoasă C/74 copiii C/ p i n ] î n P / lipseşte şi 3 M, P/7 4 — 5 pre robi î-au slobozitu din obezi şi I-au l u a t cu vitile cele t ă t ă r e ş t i M, P / / 5 luoa Cj bucateli C// 6 şi a u a d u s m u l ţ i m e de d u i u m u r i < d u i u m P > M. P/ pute nime M, P/ Fiindcă n-au a v u t M, P// 7 n-avea C/ înprotivă C/ asa C// S arziad CI strîcînd CI Bugiacul C// 9 22)24 C, 25 D, 45 M/ voevoda M/ lipseşte dacă M,P//10 trimis CI ad. marginal de au b ă t u t D, Upseste M, P/ prejspre P / neste Cj a d u n ă t u r i C// 11 Că să strînsăsă M, P / strînsesie Cjj 12 şilde G/ la]tot P// 13 Upseste si'3 M/ aceia C/ mărgători C// 14 Şi i-au răsipit şi i-au înprăştiiat E, Şi i-au răsipit h a t m a n u l B u h u s G, Deci pre toti i-au b ă t u t şi I-au răsîpitu M, P / s-au m a i p u t u t M.P/7 15 23]25C, 46 M/Petricîaico C// 16 slobozit]trimis M, P/podghiaz C/ cazaci Cj Dimideţchie Cjj 1 6 - 1 8 cu Dimideţchie şi cu Bainschii sărdariul şi C o n s t a n t i n Turculeţ polcovnic să margă D j j 16 — 17 lipseşte cu Demidţchii şi cu ,,. polcovnicul şi M, P / ' lipseşte şi cu Costantin Turculeţ polcovnicul C j j 17 Baniţchie G / lipseşte sărdariul C,M,P//18 voevoda M/ purcegînd C]mărgînd Gjj 19 podghiazul C / Upseste au. mersu E j Şiret Cj jos C j j 20 luund C]au l u a t M, P / lipseşte şi 3 " 3 C, D, M, P; lipseşte şi slujitori şi E/ prin Cjj 21 să să Cjj 20-21 pre cine au p u t u t a î l a în t a r a <şi P> s-au înglotit oaste M, P/7 22 24]26 C, 27 D, 47 M/ Deci Duca Gj voevoda Mj înţălegînd C j podghiaz C / pre Şiret Cjj 23 boiari săi G / v o r j a r M, P// 23-24 B u h u ş h a t m a n u l a u sfătuitu pre Duca voevoda să sâ pogoare in gios la margine, spre Focşani, că iaste M.P//24 scoboare C, scoboare D , E / / 2 5 margine Cjj

276 .

slujitori în lefe, d a c ă ar t r e b u i , că în D o m n e ş t i iaste cu g r i j e . D o a m n a D u c ă i - v o d ă încă vinis<ă> de la B r ă i l a în F o c ş a n i . I a r M i r o n l o g o f ă t u l a u s f ă t u i t să j m să clint i a s c ă n i c ă i r i d i n D o m n e ş t i , c ă a c e i î a ce v m s î n t n i ş t e 5 t î l h a r i . „Ce p u t e r e a u ei s ă v i e a s u p r a m ă r i i < i ) - t a l i ? S ă n u d ă m locul, că p ă m î n t u l a c e s t a iaste f r ă m î n t a t cu sîngele m o ş i l o r şi a s t r ă m o ş i l o r n o ş t r i ! " Şi c u a c e s t s f a t î n ş e l ă t o r i u nu s-au c l ă t i t D u c a - v o d ă din D o m n e ş t i , ce a u f ă c u t c ă u t a r e slujitorilor siimenilor, 10 şi s - a u a f l a t n u m a i ş e a ş e d z ă c i d e s i i m e n i . Ş i i - a u b ă g a t î n c u r t e , c ă p î n ă a t u n c e a e r a d e n a f a r ă . E r a şi l i p c a n i , optzăci de o a m e n i , la doao steaguri. Aceasta au fost luni, în zioa d e a g i u n u l d e C r ă c i u n . Şi a u t r i m i s D u c a - v o d ă doisprăzeci l i p c a n i cu M u h a r e c i c o , c ă p i t a n u l lor, în sus î. 232Y 15 s p r e R ă c ă c i u n i , d e s t r a j e . Şi a d o a zi e r a să / m a r g ă şi h a t m a n u l , î n z i o a d e C r ă c i u n , c u c e i i a l a l ţ i l i p c a n i î n t r u î n t i m p i n a r e a p o g h i i a z u l u i . I a r s o s i n d u p o g h i i a z u l la R ă c ă ciuni î n t r u acea seară, a u p r i n s u p r e lipcani acolo, în R ă c ă c i u n i , şi i - a u t ă i a t p r e t o ţ i . N u m a i u n u l a u s c ă p a t 20 şi, v i i n d n o a p t e a să d e a ş t i r e , a u d a t p i s t e n i ş t e o a m e n i ' - - - - - - ; n d u - i u n o m să-1 dumbravă, rătăc m c l u - i p î n ă î n z i o . Şi c i n a a u s o s i t l i p c a n u l d r e p t D o m n e ş t i p i n d u m b r a v ă , a t u n c e a şi p o g h i i a z u l a u f o s t a g i u n g î n d u 25 l a c u r t e î n D o m n e ş t i f ă r ă d e v e s t e . Şi î n c u n g i u r î n d u c u r t e a ,
1 dac-or t r e b u i C] de or li trebuitori M,P/ că] iară M/P,/ iaste lucru M,P// 2 Şi d o a m n a M, P/ încă a Ducăi-vodă E/ voevoda M/ vinisă C / de la]din M, P / în]la M, P II 3 l-au sfătuit M, P / au sfătuit Duca-vodă C/ clintiască]ducă M,P/ după clintiască ad. Duca-vodă F.// 4 după Domneşti ad. dzicîndu E/ acela C / n e ş t e O// 5 Ce]Şi ce M, P/ eijlei C/ lipseşte ei să vie M,P/ viîe C / / 6 singele C / / 7 şi a]şi C,D// 8 Si cu'jCu D, Deci cu M, P / ante Si 27 C, 28 D/ clătit]clintit G, dus M, P/voevoda M/1 9 ce]şi M, P/ căutare 0 / lipseşte slujitorilor D,E,G,M,P/ siimenilor C/1 10 s-au]au M/ numai 60 de (lipseşte de P ) oameni şi 80 lipcani. Şi s-au m u t a t oştenii în curte M, P / şasîezăci C/ siimeni C// 11— 12 lipseşte E r a şi lipcani... la doao steaguri M,P//12 au fost]era D//12-13 Şi aceste s-au făcut luni, în zioa de agiun de Crăciun M, Şi aceste s-au făcut luni în agiunul Crăciunului P//13 în agiunul de Crăciun C, în zioa de agiunul Crăciunului G, în zioa de agiunul Naşterii Domnului nostru lisus Hristos D/ au triimis C/ lipseşte Duca-vodă C,D,E,G,M,P// 14 doisprăzeci C// 15 după Şi ad. în zioa de C r ă c i u n ' c , D , E , G , M , P / / 16 lipseşte în zioa de Crăciun C,D,E,G,M, P/ ceîalalţi C/ după lipcani ad. să iasă G// 17 podghiazuri C/ sosind C/ podghiazul C// 18 într-acîa, într-aceîaşi M/ sară C,M,P// 19 lipseşte pre t o ţ i M, P/ Şi numai M,P/ N u m a i unul dintr-înşii D fi 20 să dea ştire Ducăi-vodă D/ neşte C//21Căpoceşti MII 21—22 apa Trotuşului, cari î-au d a t un om să-1 ducă la Domneşti. Ci omul acela l-au dus M, P// 24 lipseşte pin dumbravă M, P/ podghiazul C/ poghiazul sosîia la curte M, P / ajungînd C / încunjurînd curte C// 25—1 şi fără d e veste, încungiurîndu curte, u n rotmistru (rohmistru P ) ci era înnainte era să între pre poartă. Ce M, P//

277.

f.

era să între pe poartă un rohmistru ce vine înnainte. Ce întîmplîndu-să în poarta un bulubaşe, anume Cerchezu, au văzut că sînt Ieşi şi au dat cu puşca şi au lovit pre acel rohmistru, de nu s-au mai clătit. Şi au apucatu p o a r t a de o 5 au închis siimenii cu mare greu, că năvălisă leşii la p o a r t ă să între. Duca-vodă atuncea şezusă la masă. Lipcanii, luund banii de lefe, era toţi la gazda rohmistrului, de le înpărţiia lefele. Au plecat fuga cine încătro au putut să scape; 10 caii lor (era) pre la gazde prin sat; n-au apucat să să încălăreze. Miron logofătul şidea cu Duca-vodă la masă şi cu Costantin postelnicul, iar Buhuş hatmanul era la o casă departe de curte, mai în gios. Şi dacă au auzit gîlceava la curte, numai cu Dediul sărdariul şi cu vreo cinci, 15 şese lipcani, ce scăpasă călări, şi au purces spre curte. Ce timpinîndu-s(ă) cu căzaci(i) şi cu leşi<i>, n-au putut răzbi spre curte, ştiindu că în curte era slujitori siimeni şi curtea lui vodă şi să vor apăra. Ce ş-au întorsu giupîniasa 233 de au fugit în / luncă cu sanie, iar el hărăţindu-s(â) oarece 20 au dat dos, oarece sprejenindu-s(ă) şi leşii cu moldovenii a-i goni. Şi nemică nu li-au stricat, că nice gonaşii nu pre îndrăzniia.

1 viniia CI ante Ce: 28 C-i Ce prilejindu-să, intîmplîndu-să Cjj 2 întiniplindu-sâjpril e j i n d u - s ( ă ) Djj 2 — 3 în p o a r t ă Cerchez bulubaşia, au văzut C,D,E,M,P, în p o a r t ă u n cerchez bulucbaşa, a u v ă z u t G / j 3 sint C/ au d a t cu]au slobozit M, P/ lovit] înpuşcatu M,P// 4 rotmistru ( r o h m i s t r u P ) şi îndată cu căzut mortu. Şi au şi a p u c a t M, P / clătit]clintit C/ apucat C/ de au închis-o D,M,P, de a u închis p o a r t a Cjj 5 cujînsă cu M, P j j 7 Duca voevoda atunce şede M, P / Lipcanii Ducăi-vodă, luund banii lefelor lor Djj 8 dejpe P, de pe M/ era cu toţii D/ rotmistrului M] căpitanului E , Gjj 9 lefe C,D,M,P/ Plecat-au fuga C, Atuncea au plecat fuga G, Şi îndată a u plecat f u g a M, P/ cinejcare M, P// 10 iar caii lor Cj că caii lor era (le e r a P ) în sat p r e l a gazde M, P / / 11 să să încălareze]să încalece M, P/ şideajera E, lipseşte D, Gjj 11—12 Duca-vodă era la masă şi din boiari Miron logofătul şi Costantin postelnicul C, Duca-vodă la masă, cu Miron logofătul şi cu Costantin postelnicul Gj Miron logofătul şi cu Costantin postelnicul Ciobanul era la masă cu Duca voevoda; B u h u ş M, P// 12 'lipseşte cu D// 13 lipseşte mai M, P/ jos C-/ ante Şi: 29 C, Djj 14 lipseşte vreo CJ lipseşte cinci M, P// 15 şasie CJ lipcani, ci era la dînsul, au încălecat şi a u purces spre curte M, P/ scăpasîe Cj călări, şi au purces călări Gj ad. marginal spre D//16 t î m p i n m d u - s { ă ) C / căzacii CJ leşii C//16 —17 n-au p u t u t răzbate la curte şi ştiind M, P//17 ştiind CJ siimeni C//18 lipseşte şi curtea lui vodă M, P/ iui vodă, gindind c ă să vor a p ă r a Gj să vor p u t e a p ă r a M , P j j 18 — 19 S-au întorsu şi ş-au pornit giup'icîasa cu sanie în luncă să fugă, iară M,P/' jupîniasa C//19 saniia Cj lipseşte de a u fugit D/ eljhatmânul E, h a t m a n u l Buhuş Cj oarişce cu leşii M, P / / 20 lipseşte oarece M, P / sprejenindu-să Cj şijiară M, P/ repetă şi leşii GJ cu]şi cu M, P jj 21 a-i goni]îl goniîa M, P/ Şijînsă M, P/ nici Cjj 22 nu le pre îndrăzniia Cjj

278.

25. A u triimis h a t m a n u l în F o c ş a n i la d o a m n a p r e M a n o l a c h i sulgeriul, să d e a b a n i să f a c ă o a s t e d e acolo, d i n F o c ş a n i , şi să v i e l a d î n s u l , să m a r g ă să s < ă > b a t ă cu leşii, să p o a t ă f a c e v r e o i z b î n d ă . Ş i d a c ă a u m ă r s u ms,253, 5 M a n o l a c h i l a d o a m n a , / / n - a u p u s s ă s t r i g ă î n l e f i n e s c a i f. 241 slujitori, ce a u ş i - n c ă l e c a t Ş t e f a n - v o d ă , g i n e r e l e D u c ă i v o d ă , c u n i ş t e s i i m e n i şi c u s l u g i i d e p e l a b o i a r i i c e i e r a cu d o < a > m n a . Şi-ntr-acea n o a p t e a u vinit Ia h a t m a n u l in Zăbrăuţii, la Şoldesştii. I a r ă h a t m a n u l , dac<ă> l-au v ă d z u t 10 p e g i n e r e l e D u c ă i - v o d ă , n u m a i c e s - a u c i u d i t p e n t r u c e a u v i n i t . C ă el v r e a să m a r g ă , c u g l o < a ) t a . ce iera, să d e r ă z b o i u c u m a r u h i p u t u t , i a r c e l a v r e a f i i s t ă t u t î n l a t u r i , şi l î n g ă d î n s u v r e a r ă m î n e a ceia ce vini<să> h a t m a n u l u i î n t r - a g i u t o r . 31. P u r c e s - a u cu toţîi din Zăbrăuţii şi a u mărsu de 15 n o a p t e î n C o r n u l D u m b r ă v i i , d r e p t u D o m n e s ş t i i . C e ce a u socotit să a ş t e p t e p î n - î n d z u o , să va întoarce să v a d z ă şi v a cine n-au sint. oaste, curte şi

v r u t sa l o v a s c ă n o a p t e , t e m î n d u - s < ă > să n u r ă p u e o a m e n i < i ) Iar ne-ndrăznindu-le 20 ş i a l t ă g l o a t ă . strînge

ş t i i n d u c ă î n c u r t e e r a 6 0 d e s i m e n i şi b o e r i n a ş i i d e Să vor apăra cîteva dzile, că

şi b u c a t e

h r a n < ă > d e c a i şi i a r b ă d e p u ş c ă d e a g i u n s u a v e . Ş i d a c < ă > 1 25]30 C, D, 51 M; după triimes ad. atuncea G/ dupX h a t m a n u l ad. atuncea Cj H a t m a n u l B u h u ş a u trimis în Focşani M, P / / 2 sulgeriul Cj după bani ad. d o a m n a Cj să facă]să strîngă ceva, M, 'Pj lipseşte d e M , P j j 3 dinjla M, Pj viîe Cj să b a t ă / / 4 lipseşte să p o a t ă face vreo izbîndă M, Pj vro Cjj 5 Manolachie Cjj 4—6 Şi mergîndu Manolachi la doamna, b a n i n u i-au d a t u , nici a striga în lefe ( l i a f ă ) P n-au poroncitu, ci a u şi încălecat M, P / strige B, Cj 16fe B, C/ niscai B, C, niscaiva D// 6 încălecat B,C//6 —7 v o d ă ^ b e i z a d e B, D, E, Gj v o e v o d a 1 - 2 M/ginerele B, ginereliC//7 neşte C j p u ţ i n i M,P/ siimeni 0 / slugi B,C/ p r e B/ boiari B, boiari 0 / lipseşte ce iera cu d o a m n a M, Pj era B,C // 8 d o a m n a B, Cj Şi întru acea B, Şi într-acia C, Şi întru aceeş P / a u v e n i t u t o c m a M, Pjj 9 Zăbrăuţi B, Cj l a Şoldeşti B, C, lipseşte M, Pj I a r B, Cj d a c ă a u v ă z u t B, C, D, E / / 9 - 10 S-au <Şi s-au P > m i n u n a t h a t m a n u l d a c ă a u v ă z u t p r e Ştefan voevoda că a u venitu M, P / / 10 pre B j ginerele B, ginereli Cj n u m a i ce s-au m i r a t şi s-au ciudit Cj ciudit]mirat B, G, mierat E/ce]cie C/'/Il gloata B, Cj era B, Cj să dea B, Cjj 11— 13 lipseşte Că el vrea ... h a t m a n u l u i într-agiutor M, Pjj 12 ar fi p u t u t B, Cj fi s t ă t u t B, Cjj 13 vinisă Cj î n t r u agiutor B, într-agiutoriu Cjj 14 31]26 B , E , G , lipseşte M/ Purces-au noapte M, P / toţii B, Cj Zăbrăuţi B, Cj mersu B j j 14 — 15 au mersu în Codrul D u m b r ă v i i M, Pjj 15 d r e p t C, drepte A/ Domneşti B,C/ CeJDară M,P//16 să lovască pre Ieşi M,P/ noaptea B j t e m î n d u - s ^ ă ) B, temîndu-să C, răpuie Cj oamenii B//16 —21 temîndu-să să nu-i ( n u le P ) p i i a r ă oamenii, cu a u a ş t e p t a t u pînă ce s-au f ă c u t u zioa, ştiind că în curte era 60 săimeni şi boernaşii de curte şi şi alte gloate, şi p o t să să apere; că fînu p e n t r u cai, m î n c a r e p e n t r u dînşii şi praf de puşcă a v e ( a u ) de agiunsu M, Pjj 17 pînă în zio B,C/ sîntu B, sînt C//18 neîndrăznindu-le B, Cj strînge B, Cjj 19 ştiind Cj şeasezăci d e siimeni B, şasxezăci d e siimeni Cj boerenaşi B, boerenaşii C j j 20 zile B, Cjj 21 h r a n ă B, Cj iarbă]prav B, D, E , G, praf Cj a j u n s u Cj avea B, Cj dacă B , C j j

279.

f. 24lT

s-au făcut dzaă, s-au apropietu prin arini, lingă sat, p e din g i o s d e c u r t e , î n t r - o r î p < ă ) , şi a u e ş i t d e a u p r i n s u l i m b ă p e u n celednic leiav. Şi a c e l a a u s p u s cîte s t i i a g u r i s i n t d e c ă z a c i ş i c î t e - s d e l e ş i i şi d e m o l d o v e n i , d e t o ţ i i c a 5 0 0 d e 5 o a m e n i . Leşii sta d e n a i n t e curţii ţiindu cai<i> de îrîu, că să n u v i e c u t ă t a r i i să-i lovascâ. a y e j grije de Buhuş, 3 2 . H a t m a n u l B u h u ş , V ă d z i n d u - i c ă sta,u s t o l i ţ i i , a u scos p r e D e d u l s ă r d a r u l cu v r o 20 s l u j i t o r i ai lor, de a u 10 m ă r s u s p r e o a s t e a l e ş i l o r , c a d o a r a r u î n c ă l i c a şi s - a r s l o b o d z i a s u p r a l o r . Şi a t u n c e , d e p ă r t î n d u - s < ă ) d e lîngă. c u r t e , s a d e n ă v a l < ă > şi h a t m a n u l c u a i s ă i , s ă a p u c e d i s p r e c u r t e şi, e ş i n d u şi c e i d i n c u r t e , s ă v o r b a t e c u l e ş i i . Că celalaltă g l o a t ă de ţar<ă>, ce era l u a t ă cu de-sîia în 15 p o g h i i a z , e r a t o ţ i i g a t a d e f u g < ă > , c î t a r v i d e a p r e h a t m a n u l . Ce m ă r g î n d u D e d u l s ă r d a r u l p î n - a p r o ( a ) p i de dînşii, a u încălecat n u m a i trei <i)nşi den g l o a t a leşilor şi l e - a u e ş i t î n a i n t e , î n t r e b î n d u - i c e c a u t ă . D e d u l s ă r d a r i u l a u r ă s p u n s u în l i m b ă t u r c e a s c ă , iar ei a u d z i s : 20 „ V ă ş t i m n o i c i n e s î n t e ţ i i ; m a i b i n e s ă v i n i ţ i i s ă f i m u i o t d e u n i i " . Ş i s - a u î n t o r s u î n a p o i l a a l s ă i , i a r t e m e i u l lor,, a leşilor, sta n e c l ă t i t î n a i n t e < a ) c u r ţ i i .

1 zio B, Cj apropiiat B, apropiiat Cj l i n g i B, C/ pre B, C// 2 jos Cj curte B/ r î p i B, C/ Upseste au* eşit de M, P / / 3 ore B, CI celednicu C. celiadnic D'/ liav B,C,D, liah E,M,P/ au]ll-au, M, P/ stiaguri sînt B, Cjj 3 - 4 cîte stîaguri d e •căzaci şi de Ieşi sîntvi şi cîţi moldoveni sîntu cu dînşii, de toţi 500 oameni M, P j j 4 cîte sînt de Ieşi B, Cj cîte sînt D/ cîte steaguri sînt de Ieşi Gj moldoveni B, C; toţi B, C/ ca la D/ cinci sute B, Cjj 5 Leşii B, Cj d e n a i n t e ' p o r ţ i i c u r ţ i i B/ curţii C / ' t i i n d B, Cj caii-B, Cjj 6 avea B. Cj grije B, Cj Buhuş h a t m a n u l B.C.E.G, h a t m a n u l Buhuş D,M,P/ viîe Cj t ă t a r îi] t ă t ă r î m e a Cjj S lipseşte 32 B,E,G,M/ I a r h a t m a n u l C, E / văzindu-i pre Ieşi D / stoliţi B, Cjj 9 pre B, CJ Dediul sărdariul B . C / vreo B, C, D, lipseşte M, P/ doaozăci de slujitori B,C,D,E, G/ lipseşte ai lor M, P// 10 mersu B/ spre B,C/ oastea, leşilor B, Cjleşi M,P/ ari încăleca leşii şi s-au slobozit B, a r încăleca şi ei şi s-au slobozit E/ ar încăleca Cjj 11 s-au slobozit A,C,D,G//10— 17 ar încăleca şi atunce să-i p o a t ă d e p ă r t a de la curte. Şi mergîndu Dediul sărdariul aproape de Ieşi, au încălecata n u m a i trii din gloata leşilor M, P/ Şi]Socotindu că E/ atuncea depărtîndu-să leşii B/ atuncea d e p i r t î n d u - s ă Cj lipseşte lîngă Gj j 12 curte, B, Cj dea năvală B, Cj apuce B//' 13 despre B, Cj curte 1 " 2 B, C! eşind B, C/ b a t e B, CJ leşii B, Cjj 14 c6îalaltă B, Cj ţ a r ă B, C/ ce B, Cj luaţi Cj cu de-a sila B, cu di-a sila Cjj 15 podghiaz Cj era g a t a toţi de f u g i , nurnai cît ar fi v ă z u t pre D/ t o ţ i B, Cj f u g ă B, CJ a r fi văzut E/ pre B, Cjj 16 mergîndu B, mergînd Cj Deadiul sărdariul B , Dediul sărdariul Cj sărdarul]spătariul E/ pînă aproape d e B, Cjj 17 închelecat A / tri inşi B, C / din B, C / lipseşte den gloata leşilor D / leşilor B, C//18 li-au eşit B, Cj înnainte B, Cj întrebîndu-i B, Cj ce caută]ce c ă u t a ţ i M, P j Deadiul B, I a r Dediul C, E// 19 tulcească A / eilîei C Jj 20 sînteţi B, Cj ci m a i bine veniţi la noi M, P / bine B, Cj viniţi B, Cj fim B, Cjj 21 s-au întors la ai săi înnapoi Gj după întorsu ad. Dediul sărdariul C / înnapoi B, Cj al]ai E / temeiul leşilor M, P / / 2 2 a leşilor B, al leşilor C, D/ neclătiţi C, P, neclintiţi B/ înnaintea C, dinnaintea B, P / curţiijporţii M, P / /

280.

Hatmanul încă s-au dat în giosu spre gîrle, t r i i m e ţ i n d u să-i mai vie agiutor, şi dece să vie asupra leşilor anume, că s i i m e n i ( i ) din curte vor sta pentru domnu. I a r ei, cum s-au clătit hatmanul de acolea, au şi deschis portiţa, 5 de s-au închinat la poghiiaz un b u l u b a ş , anume Dedul, nice de o nevoie, nice de o strînsoari, numai de vicleni ce era. Şi întrind leşii şi căzacii şi moldovenii, au luat pre Duca-vodă şi pe alţii boiari, pre toţii dezbrăcîndu-i i-au lăsat cu peile goale. Şi s-au întorsu poghiiazul cu c. 24210 dobînd<ă> ş-au dus pe Duca-vodă / î n Ţ < a > r a Leşască, şi acolo au murit. Şi cîndu-1 duce pe drum, îl p u s e s ( ă ) într-o sanie cu doi cai, unul albu şi unul murgu, şi cu hamuri de teiu, ca vai de dînsul. Ocări şi sudălmii de audzie cu urechile. Ş-agiungmdu la Suceav(ă>, la un sat, 15 anume <'loe gol), au poftit puţintel lapte să mănînce. Iar femeia, gazda, i-au răspunsu că „n-avem lapte să-ţii dăm, c-au mîncat Duca-vodă vaceli din ţar<ă>, de-i va mînca vermii i a d u l u i cei n e a d o r m i ţ i i " . Că nu ştie femeia acie că îast6 singur el Duca-vodă. Iar Duca-vodă, dacă au
1 Iar h a t m a n u l Buhuş C/ încăş B/ ad. marginal s-au A/ s-au d a t a inai gios M, P / gios B, jos Cj spre gîrle'B.C, lipseşte M, P / trimiţind B, triimiţind C// 2 să-i]să M , PI v a # - « C / ajutoriu C,/ decii B, C]apoi G/ leşilor B,C/ a n u m e B / / 3 siimeaii B, siimeni i Cjj 2 — 4 agiutoriu, şi atunce să vie asupra leşilor, avîndu nădejde pre săimenii din curte că vor sta <(că să vor mtne P ) pentru domnii. Iar ei, cum am v ă z u t a că s-au dusu h a t m a n u l a u şi deschis M, P'/ eijîei C//' 4 deschis B, C // 5 poghiiazu B, podghiaz C / bulubaşe B, bulubaşia C,D/ - Dâdiul B , C j j 6 Dediul, c a r i l e fără de nici o nevoe şi fără d e nici o strînsoare M, P/ nici 1 " 2 B, C/ strînsoare B, strînsoare C / ce n u m a i M, P / de vicleni ce era B,C/ viclîanu M,P//7 după era ad. a u deşchisu p o r t i ţ a M,P/ Şi întrînd] I n t r a t - a u M, P/ leşii B, Cj lipseşte şi 2 M, Pj moldovenii B, CI după moldovenii ad. în curte M, P / luat-au M, P// 8 pre 1 " 2 C, pe 1 , pre 2 V/ voevoda M/ alţi B, CJceelanţi M, P, lipseşte Gf t o ţ i B / pre t o ţ i carii era cu Duca-vodă şi dezbrăcîndu-i € / lipseşte dezbrăcîndu-i E / / 8 — 1 0 pre toţi. Dezbrăcatu-î-au pre t o ţ i ; lăsatu-î-au n u m a i cu peile goale. L u a t - a u p r e Duca voevoda şi aşa s-au întorsu la poghiaz cu izbîndă M , P / / 9 pieile goale B, C/ podghiazul C, lipseşte D// 10 dobîndă B,C/ cu dobîndă şi cu izbîndă D, E, cu izbîndă şi cu dobîndă Gj şi a u d u s B/ şi au luat pre Duca-vodă d e l-au d u s în Ţ a r a Leşască Cj după voevoda ad. tocma M, PI Ţ a r a B// 11 au şi m u r i t P / Si]Insă M,P/ cîndu îl ducea B, cînd îl ducea C,D» pusese B, pusesîe C//12 saniie C/sanie proastă şi cu M, P / / 13 de B , C/ sudălmi B, C// 14 auzi l a B, C/ de le auziia M, P / urechile B, C/ Şi agiungînd spre Suceavă B, Ş i a j u n g î n d la Suceavă Cjj 14—15 Şi agiungindu la u n satu a p r o a p e de Suceavă, au cerşutu l a o fimei puţm l a p t e M , P / / 15 a n u m â B, C, a n u m 6 Bânceşti (ad. ulterior> D/mănînce B J j 16 fimeîa. B, Cj ad. marginal i-au răspunsu CI a u r ă s p u n s u : „Nu a v e m l a p t e să d ă m dumitale M,P/să-ţi B.C//17 după d ă m ad.' d u m i t a l i C/'că a n B , C j voevoda M/ vacile B,C, vacile t o a t e M, P / d i n ţ a r ă B.C, lipseşte Gjj 18 de-1 vor mînca scîndurile patului şi viermii B, C, D, E, G, de l-ar mînca 'M, P / ceijciîei C/neadormiţi B,C7 ştiia B,C,/fimee B, fimeîa Cjj 19 aceia B , C / că iaste el sîngur Duca B, C, că acela iaste însuşi {însuşi iaste P ) Duca. voevoda M, P/singurjuisus Gjj

281.

a u d z i t c ă I a s t e a ş e a , î n d a t - a u î n c e p u t a s u s p i n a şi a p l î n g e cu amar. C ă el s ă ţ i n e a şi v o r o v i e î n c a s a l u i , d e s < ă ) i s p i t e s ă f i e c r a i u î n Ţ a r a U n g u r e i a s c ă , şi u n f i c i o r a l u i î n Ţ a r a 5 M o l d o v e i d o m n u , ş i a l t u l î n Ţ a r a M u n t e n i i a s c ă , şi g i n e r e - s ă u h a t m a n î n O c r a i n a . C ă el îşi ţ i n e a l u c r u l p r e a s u s . C u r t e lui, m a s a lui, cheltuiala lui, ca u n craiu ţ i n e a . Şi c î n d eşie a f a r - î n n ă r o d , t o t p o s o m o r i t c ă u t a , ca să-i îa o a m e n i i d e f r i c < ă > . C ă el a p u c a s < ă > î n v ă ţ ă t u r < ă > d e l a V a s < i ) l i e 10 v o d ă , f i i n d c ă m ă r a ş m a r e l a V a s < i ) l i e - v o d ă . E r a o m n u p r e a n a l t ş i g r o s , b u r d u h o s şi b ă t r î n . N u m a i î ş c e r n e a b a r b a . P e a t î t a să cunosştea că n - a r e a c ă t a r e m i n t e sau f r i c a l u i D u m n e d z ă u . Şi ce g î n d i e iei să f a c < ă > şi l a ce s ă i s p i t i e , şi l a c e l - a u a d u s p ă c a t u l şi o s î n d ă d e l a D u m n ( e ) d •242V15 z ă u i / Şi aşe l-au d u s p e D u c a - v o d ă î n Ţ a r a L e ş a s c ă , d e a u m u r i t acolo. Aşe s-au agonisit de lăcomie banilor, ce ave. 34. E r a u n boieru, a n u m e Ursachi, b o g a t î n t r - a c e a s t ă ţ a r ă a n o < a ) s t r ă , d e c î n d u v i n ie b i r u l d e l a î n p ă r ă ţ i e , d e

1 Auzind aceste Duca voevoda, îndată a u începutu M, P/dacă a u auzit aşîa, au început B/ lipseşte că îaste E,G/' că iaste aşa C/ îndată C, lipseşte Gj a suspina şi a plînge]a suspina şi a lăcrăma, a plînge B/ a plînge C]a lăcrăma E,G/'/2 lipseşte cu a m a r B,E,G// 3 ante Că: 27 B , E , G , 33 C, D/ voroviîa B,C/ de să C]şi B/ispitie B, îspitiîa Cjj 3 — 6 Acesta îaste Duca voevoda, cela ce voroviîa în casa lui c u m că el v a fi craiu unguresc şi u n ficior a lui d o m n în Moldova, iară celalant ficior a l u i d o m n în Ţ a r a Muntiniască, iară ginerile (ginere P ) său h a t m a n în Ucraina M, P j f 4 fiîe Cj Unguriască B, Cj a lui să fie E, Gjj 4—6 ficior a lui să fie în Ţ a r a Moldovii,, şi alt fecior să fie d o m n u în Ţ a r a Munteniască şi ginere-său să fie h a t m a n în U c r a i n a B// 4 — 5 ficior a lui d o m n u in Ţ a r a Moldovii ş i a l t ficior a l u i d o m n u în Ţ a r a M u n teniască C, ficior a lui d o m n u în Ţ a r a Moldovii ş i altul d o m n u î n Ţ a r a Munteniască Djj 5 şi alt ficior să fie d o m n u în E, Gj gineri-său să fie Gjj 6 Ucraina C/îş B, Cj lucrul] lucrurile C / p r e sus]pre î n n a l t e Cj Curtea B//6—7 Acesta îaste Duca voevod,, cela ce-ş ţîne lucrul susu: curte, m a s a şi t o a t ă c h e l t u i a l a sa le ţîne ca u n craiu M,.P/ţ 8 eşiîa afară B, Cj norod B J j 9 frică B, C/apucasă Cjj 8— 10 căuta, că aşa apucasă şi el de l a Vasilii voevoda, fiindu cămăraşu m a r e atunce (fiind atunci c ă m ă r a ş m a r 6 P ) , ca să-i îa toţi ( t o ţ i oamenii P ) de f r i c ă M, P j j 9 î n v ă ţ ă t u r ă B, Cj Vasilie. B, Vasilie Cjj 10 mare B j a d . marginal fiind cămăraş m a r e la Vasilie-vodă E, lipseşte CJJ 11 înnalt B, Cj cerniia B, CJJ 10—14 Acesta iaste Duca voevod, carile era o m nu pre înnaltu, d a r gros şi burduhosu. Şi măcariu că era bătrînu, dar b a r b a t o t îşi cerne. Deci şi pre aceasta să cunoşte că îaste om fără ( f ă r ă de P)> frica lui D u m nezău. Ci socotiîa el să facă şi la ce să îspitiîa M,P// 12 să cunoştea B,C/ că n-are C] că n u avea B,E,G/ acătare B , C / m i n t e CJJ 13 Dumnezeu B,C/ gindiîa el săa fcă B,CJ ce B/7 14 îspitiîa B , C j l a ce B, la ele Cj Dumnezeu B, CJJ 15 aşîa B, aşa CJ Dus-au leşii pre Duca voevoda în Ţ a r a Leşască şi acolo a u şi m u r i t u în pedîapsă M, P / p r e C//16 Aşîa B, Aşa C, Şî-aşa Gj s-au]ş-au B, C, a u Gjj 16 — 18 lipseşte Aşe s-au agonisit... înpărăţie, de M, P/' lăcomiîa B, CJ avea B , C j j 17 34]28 B . E . G / Ş i era. pre acîa v r e m e u n boîariu CJ boiariu B/ pre a n u m e D/întru B// 18 a noastră a Moldovii B, Cj de]decii B,E,G/cînd C/viniia să îa birul B,C,G, veniîa birul să-1 îa E j; n p ă r ă ţ i î a Cjj

282.

multe ori, cîndu era în grab1, îl încărca de la casa lui şi-1 pornie la Po<a>rtă, şi mai pe urmă îş lua de la ţ a r < ă > . Şi nu l-au putut să-1 rebde Duca-vodă pe acel b o e r u , precum sintu mulţii pentr-alte ţărîi boerii bogaţii. Ce 5 den domnie al doa au început a să acolisi de dînsul ş-a-1 prădări, şi neputînd răbda Ursachi pe Duca-vodă, l-au pîrît la Po(a)rtă, pecum mai sus s-au pomenit. Iar mai pe urmă acmu, ştiind Duca-vodă pe Ursachi c-au avut gxlcevi c-un neguţitor mare din Ţara Leşască, anume 10 Băî(ă)ban, şi giud-cată acolo în Ţara Leşască, multă, pentru nisşte bude, trâmăs-au Duca-vodă la acel Băl<ă>ban, de au vinit în ţar(ă) de au pîrît pe Ursachi. Şi i-au f ă c u t strîmbătate l u i Ursachi, că l-au dat rămas să de lui Băl<ă)ban vro patru, cincii sute de pungii. Şi aşea 15 i-a.u luat tot şi l-au închis în temniţă cu tîlhari<i>. Şi-1 s c o t e în toate dzileli de-1 băte la t a l p e , pîn'i s-au zgîrcit f. 243 vinele / ş-au rămas olog pin' la moarte lui. Şi la moarte lui, d i n ce bogăţie multă, n - a v e c u ce-1 griji. Au v î n d u t un s a t l a B a c ă u , anume F î n t î n e l e l i , de l-au g r i j i t . Aşe 20 au făcut Duca-vodă lui Ursachi; şi pe urmă i-au plătit D u m n e d z ă u şi Ducăi-vodă.
1 - 2 1 lipsesc. M,P// 1 cînd Cj grabă B,C/ de la casa lui de-1 lua şi-1 porniîa B / / 2 poniiîa C/ Poartă B,C/ luoa C / l u o a Ursachi banii de la ţară B , £ , G / ţară Cjj 3 rabde B,C, rabde Dj p u t u t Duca-vodă răbda pre G; pre B/ boiariu B, boiariu Cjj 4 sînt mulţi pintr-alte ţâri, B,C/ boiari B, boiari C/ bogaţi B,C// 5 din B,C/ domniîa B,C/ domniîa lui a doao G / a doa B,C[ acolesi B ,CI16 şi a-1 prădare Bjşi au început a-1 p r ă d a ( p r ă d a r e G> C, Gj neputîndu răbda acel boiariu Ursachi B//7 la] şi la B,C/ Poartă B,C]înpărăţie E,G/ precum B/ pomenitjscris B , E , G j după pomenit a i . la a doa domniîe a Ducăi-vodă C//8 acmujîn domniîa a triîa C, la a trie domnie E, lipseşte B,G/ ştiindu B/ lipseşte Duca-vodă C/ că au B,C// 9 gîlceavă C, gîlceavă şi pîră B,E,G/ cu un B, Cj neguţitoriu Cj mare ii, Cjj 10 Bălăban B, Cj şi au a v u t şi giudecată B,G/ lipseşte m u l t ă D//11 nişte B, neşte Cj după bude ad. ce au fost făcut ei aicea în Moldova, înpreună B, ce au fost făcut aicea în Moldova, amîndoi C, ce făcusă dinpreună E, ce au făcut ei înpreună Gj triimis-au B, trimis-au C/ ante triimis-au: 29 B, E j j 12 Bălăban B, Cj de^şi B/ după vinit ad. aici în Moldova C, ad. aicea Gj în ţară, aici B, pre B/ după Ursachi ad. la Duca-vodă Cj Şi au B//13 strîmbătate Cj strîmbătate Duca-vodă Dj lui Ursachi, Duca-vodă B ,E ,G/ d a t pe Ursachi sâ dea B/ dea C//14 Bălăban Cj vreo B, C/cinci B,C./ sute B, C/ pungi de bani B,C,D,G/ aşîa B, aşa Cjj 15 după tot ad. lui Ursachi B, ad. ce au a v u t C, Dj tîlharii B,C/ scotea B,C/' zilele C//16 pînă Cj pînă ce B , E , G j j 17 vinele B, vinele picioarelor D, vinele de la picioare E,G/ vinele de la picioare şi-1 ducea cu scaunul la curte de să giudeca şi au rămas Cj şi au B j după olog ad. de picioare E/ pînă B,C/ moartea' 1 - 2 B, Cjj 18 din cea bogăţie multă ce avusese B/ din bogăţiîa lui cea multă C, D[ n-avea B, CJ cu ce î l C jj 18— 19 cu ce să-1 grijască. Au vîndut un sat la Bacău, a n u m e Fîntînelile, întru o mie de lei, unui grec ee-l chiema Aslan, cămăraş de ocnă (ad. marginal} de I-au grijit D / Şi au vîndut C / amime Fîntînelile B, C j j 19 Aşea B, Aşa Cjj 21 Dumnezeu B, C/ după vodă ad. precum mai sus s-au scris Djj

283.

35. Fost-au şi trii semne m a r i în dzileli Ducăi-vodă, cînd au purces la Beci. Că s-au a r ă t a t o stea pe cer cu c o < a ) d < ă ) , de s-au vădzut m u l t e dzile. Mînca şi lupul oameni. Fost-au şi cutremur prea mare. Cădzut-au a t u n c e 5 şi turnul cel m a r e din cetate Sucevei, ce-i dzice t u r n u l
Nebuisăi.

36. Iară d o < a ) m n a Nastasîia a Ducăi-vodă, d u p ( ă > ce-au luat leşii pe Duca-vodă, la au r ă m a s 1 deodată în Ţ a r a Muntene<a>scă. Ş-au înblat m u l t p e n t r u Duca-vodă, W ca să-1 răscumpere de 1a Ieşi. Şi-1 neguţas<ă> cu leşii drept 70 de pungii de bani, să de leşilor şi să-1 l a s ( ă > . Şi triimiţind banii pen Ţara Ungure<a)scă, i-au poprit ungurii cu-ndemnarea lui Şerban-vodă, i e m m d u - s ă c-a îeşii şi 1-a smintii din domnie. Duca-vodă atunce era în Leov 15 slobod şi oblicind c-au poprit ungurii banii, î-au lovit cataroia, de voia rea, ş-au m u r i t în loc. 37. I a r ă d o < a ) m n a Ducăi-vodă, vădzind aşea, s-au f. 243 v dus cu t o < a ) t ă casa / ei la Ţarigrad. Aşe a u început a o apuca datornicei, unei de o parte, alţîi de alta, cu feluri de
1 35]30 B,E,G, 59 M/ semne B, C/ zilele B, C// 1 - 2 î n zilele Ducăi voevoda, cînd a n purces el cu oaste la Beciu, au fostu trii sămne p e cer M, P / / 2 purces la oaste la Beciu B/ Beciu C/ lipseşte la Beci D/ lipseşte Că M, P / p e ' c e r i u B, C/ lipseşte MU 3 coadă B, C/ pre cer s-au a r ă t a t o ste cu coadă P/ de] şi M, P/ în multe M, P / zile B, C/ Mîiicat-âu şi lupii E, G/ repetă Ivlîncat-au B/ lupii B,C,D// 3 - 4 Lupii mînca oameni. Cutremur mare au iost. Atunce a u căzut t u m u l IVI, P j j 4 pre m a r e B , CI atuncea B. C// 5 mare B, C/ cetatea B/ Sucevii B, C/ zice oamenii B, zicea oamenii C, E/'/ 6 Nebuisii D, E . Nehoisii G, Neboisîa M, P// 7 36]31 B,E,G, 60 M, 10 P / Iar C, lipseşte M,P/ d o a m n a B,C, Nastasiia B , Nastasie Cj d u p ă B , C j j 8 ce a u C/ l u a t u B / / 7 — 9 Nastasîia doamna Ducăi voevoda era în Ţara Muntenească M, P / lesii B,C/ corectat deodată D / | 9 Munteniască B,C/ Şi a n u m b l a t B, C/ Upseste m u l t G/ voevoda M// 10 răscumpere B, C/ Ieşi B, Cj Şi-llŞi P/' neguţasă B , C j ' Upseste ca M/leşii B, Cjj 11 şeptezâci B, şaptezăci CI pungi B, C/ de bani tocmis<ă>'şi aşezasîe să dea D j să dea leşilor, B, Cj lasă C/ trimiţiridu B, trirniţind C//12 pin B, C / u n g u r i a s c ă B, C/ oprit G/ ungurii]nemţii E// 13 îndemnarea B, îndemnare C/ Şerban-vodă Cantacuzino G/ că v a eşi Cjj 13—14 t e m î n d u - s ( ă ) Şerban-vodă că v a eşi şi-1 va sminti B, temîndu-să că v a eşi Duca-vodă şi-1 va sminti Duca-vodă din domnie. Duca-vodă atuncea D, temîndu-s(ă). de Duca-vodă că v a eşi şi-1 v a sminti din domnie E / / 14 sminti Cj domniîa C/ voevoda M/ atuncea .'!. Cj era a t u n c e a E/ Liov B , C j j 15 obIici.nd]luîndu veste M,P/ că a u B,C, că i-au M/ungurii] n e m ţ i i E/l-au lovit cataroi, ce să zice dambla B,E,G, l-au lovit d a m l a , ce să dzice cataroi C, l-au lovit d a m l a ; anulat cataroi ce-i zice D// 15-16 ungurii banii ( b a n i i , u n g e r i i P ) , de ( e l d e P ) scîrbă l-au lovitu cataroi (catarorul P^> adică damla ( d a m bla P> şi îndată au murit.M, P//16 şi a u B,C/în locu B, lipseşte D,M,P//17 37]32 B , E , G , 6 2 M / d o a m n a B,C, d o a m n a Nastasiia a Ducăi-vodă E/văzindu B/aşîa B, aşa C/l 17— 18 Auzînd d o a m n a Ducăi ( v o d ă P ) d e aceste s-au dus cu t o t u l la Ţarigrad M, P// 18 t o a t ă B, C/ ei]îei C / Si aşîa B, C, Si asa C, G]Si acolo îndată M, P j j 19 datornicii B, Cj unii B,C/ alţii B,C/ d e a l t ă p a r t e C,M, dintr-altă p a r t e P/l 1 9 - 1 ftliuri1-2 B,C//

feluri de priceni, ş-a o îngrozi, ş-a o închide, ş-a o jăcuitcare cum pute, agiungînd-o osînda cresştinilor. 38. Care mai pe urmă au vinit şi mai la m a r e osînd<ă> şi ocară, c-au amăgit-o un grec, de s-au m ă r i t a t după 5 dînsul. Avînd îa doi ficiori şi p a t r u fete, n-au socotit cinste iei, că era mai mult bătrîn<ă> decît tînără. Şi d u p ă ce au mărsu dup-acel grec, au amăgit-o de-au d a t bani şi odo<a)ră cîte ,<a)u. mai avut, de-au dat turcilor de l-au pus beiu la Mana. Şi au mai şădzut vro săptă10 mân<ă> cu dînsa, p î n ' ş-au făcut cheful, şi s-au dus ia Mana, dzicînd c-a duce-o şi pe dînsa. Şi aşea vro doi, trei ani au şădzut acolo şi n-au mai triimis la dînsa să o ia, pîn' s-au hainit şi el de la turci. Iar ia, la bătrîneţe, au r ă m a s şi sărac^ă), şi ocărită de voro(a>va oamenilor, 15 şi cu o cas<ă> plin<ă> de copii. Aşe au plătit şi D u m nedzău Ducăi-vodă, pecum au făcut şi el altora.

1 de pricini B,C/ şi a 1 " 3 B, Cj îngroji A/ jecui B, C // 2 carii B, C / putea B, Cj agiungîiidu-o B, Cjj 1 - 2 feluri de pricini: ingrozîtu-au, închisu-au şi a u şi jăcuit-o, care cum p u t e , pentru că o agiunsăsă osînda creştinilor M, P / şi osînda 0 / creştinilor B, Cjj 3 lipseşte 38 B, E, G, M/ Care B, C ] I a r ă M, P / vinit] agiunsu M, P/ Şi la mai mare osîndă. B, C, E, M, P / / 4 că a u B, Cj ocară, un grec au înşelat-o şi Ia s-au m ă r i t a t a [M, P / / 5 fete B, Cj cinstea ei B / / 5 — 9 p a t r u fete şi fiindu şi bătrînă nu ş-au socotit <îa P> cinste ei. Deci acel grecu iarăşi au mai înşălat-o, că i-au datu bani şi odoară cîte fi mai < lipseşte mai P ) r ă m ă s ă s ( ă ) ; iară grecul luînd baniT"şi odoarăle ei lî-au d a t turcilor şi l-au fâcutu beiu la Mana j j 6 bătrînă B, C j j 7 mersu B / d u p ă B, Cj grecu B/ de au d a t B, de i-au d a t C, D / / 8 odoară B, Cj cîte au B, Cj de au d a t B, C // 9 şezut B, Cj şezut cu dînsa vro săptămînă M, P/ vreo Cj s a p t ă m m ă B, Cjj 10 pînă B, C, pînă ce D/ şi apoi s-au dus E// 11 că o va duce B, C, D, E/ zicînd că mai pre u r m ă a aduce-o M,P/ pre B, C/ dînsa acolo B, D, E, G, M, P / după acolo ad. la Mana 15/ aşîa B, aşa C / vreo B// 12 trii B,C/ şezut B , C j j 1 1 - 1 3 Au trecutu şi {lipseşte şi P ) trii ani şi grecul acela n-au mai trimis să o Ia, pînă ce s-au haiuitu <şi el P> de la turci şi au fugitu <şi au fugit de îa turci P>. I a r îa au r ă m a s a săracă şi ocărită de oameni la vîrsta băfrmeţîlor şi cu o casă M, Vj trimis Cjj 13 pînă B, pînă de la o vremîe Cj de B, Cj bătrîneţe B, Cjj 14 ad. marginal au rămas B / săraca B, C / voroavă B, C j j 15 casă B, C / plină B, C / Aşîa B, Aşa C ] Şi P / lipseşte şi2 C, E, M, P jj 15 Dumnezeu B, C/ precum B/ după vodă ad. precum mai sus s-au scris. D / D u c ă i voevoda, după cum şi el a u făcut altora M . Pj j

285.

D O M N I Î A A DOA A L U I P E T R I C E I C O - V O D Ă D E L A L E Ş I I . CAP 81

Z a c i ( a l o ) 1. P e t r i c e i c o - v o d ă , d u p < ă > c e - a u î n ţ e l e s c - a u b ă t u t p e turcii la Beci, s-au scoborît cu m o l d o v e n i i pri5 b e g i i şi c u p u ţ i n t e i I e ş i î n t î r g u î n S u c e < a ) v ă ş - a u î n c e p u t a s t r î n g e p e b o e r i , p e u n e i d e n e v o e , ' a l ţ i i v i n i e de- b u n ( ă > v o e . Şi d e a c o l o s-a s c o b o r î t la l a ş i i ş - a u t r i i m i s p o g h i i a z d e a u l u a t şi p e D u c a - v o d ă , . Ş - a u t r i i m i s şi m o l d o v e n i î n Bugiac, cu puţintei căzaci cu Coneţichie, a p r ă d a ş-a 10 s t r î c a , d e p e c u m l e - i o b i c e i u l m o l d o v e n i l o r , g a t a l a j a c u r i ^ cîup<ă> c u m s-au p o m e n i t m a i sus la d o m n i e D u c ă i - v o d ă . 2. D e c i i î n s c u r t ă v r e m e a u n e m e r i t şi t ă t a r i i d e l a B e c i l a B u g e < a ) g şi v ă d z i n d d e < a > t î t a stric<ă>ciime c e le i - a u f ă c u t m o l d o v e n i i şi c ă z a c i i , d a t u - l e - a u mare 15 r ă z b o i u m o l d o v e n i l o r ş i c ă z a c i l o r . D e c e m o l d o v e n i i , c u m s î n t g a t a l a j a c şi g a t a ş i l a f u g < ă > , î n s c u r t ă v r e m e a u î n c e p u t a să r ă s î p i în f u g < ă > , d e a u p e r i t ca v a i d e d î n ş i i , şi î n P r u t s - a u î n e c a t . I a r c ă z a c i i , c u t a b ă r a legată 1 al doa A/ Petriceaico B/ Ştefan Petricieico-vodă C, D/ Domniîa lui Petriceaicovodă a doa E, A doa domnie a lui Ştefan Petriceicu voevod M, P// 2 Ieşi B/ după Ieşi ad. 111 anul 7192 C, în anul 7191 Gj lipseşte de la leşii M, P / Cap 85 B, Cap 84 D, Cap 86 P, lipseşte E, M// 3 lipseşte' Zaci<alo> B, C, D, E, G, M, P / Petriceaicovodă, dacă a u înţăles că au b ă t u t B , E , G / Ştefan Petricîeico-vodă, d u p ă ce au înţăles, că, au b ă t u t nemţii C// 3— 11 Ştefan. Petriceicu voevoda, d u p ă ce au trimis pre Duca voevod în Ţ a r a Leşască s-au fost aşezatu 111 scaunul domniei în Iaşi M, P / / 4 turci B, C/ Beciu B,C/ s-au coborît şi au vinit cu moldovenii pribegi B/ moldovenii pribegi C// 5 Ieşi B, C/ Suceavă B, C/ şi au 3,Cjj 6 boiari B, boîari Cj pre unii de nevoie B, Cj iar alţii B,C,D,G,/ viniîa B, C, viniîa şi G/ bună B, Cj voie C, voia lor B j j 7 repetă Şi de acolo E/ după acolo ad. de la Suceavă D/ s-au C, D/ s-au coborît de au mersu la Iaşi/ şi au Cj şi au trimis B/ podghiaz Cj de B , C / / 8 a u l u a t p e Duca-vodă E ! după vodă ad. precum mai sus s-au scris C, E/ Şi au trimis B,C/ moldoveni B,C//9 Bugiacu B, Bugeiag A / cu«]şi cu D/ Coneţch'ii B, Coneţchie Cj după Coneţchii ad. căruia îi zicea şi Polschie, şi a u început G//10 şi a strica B, Cj de pe]după B, E, dupre Cj le iaste obiceaiul B, li'-i obiceaiul C/ moldovenilor B, Cj gatajde sînt g a t a C , E , G j j 11 d u p ă C d u p ă c u m ( p e c u m E ) m a i sus s-au scris la B, E, Gj domniîa B, Cjj 12 Decii B, Cj după vreme, ad. fără zăbavă GJ după tătarii ad. clin oaste B, Gj de C]de la B, Gjj 13 Beciu B, Cj după Beci ad. din oaste E j j 13—15 Insa fără zăbavă au venit şi tătarii de la Beciu la Bugiag. Şi văzînd tătarii cită stricăciune le făcusă moldovenii şi căzacii, pre carii îi trimisăs(ă). Petriceicu voevod, du