212

, Filosof, EI 'este' unul dintre, hitemoietorii Ii iii '

Iilosofiei dreptullti.' , ' .,', '
, Tema' aeeastp, rcprezil'l.tll. 0 componcntli fundamen,t!!.HI. -Il operei
fletivit1itii'sal'e. Qinditor polivale!1t, eu Ill/irari tn multo domenii ale'
soeiale, 01 aprf.lejaza Cli mosofia dl'eptului; ca de altfel orice, '
, alta filosofie, a valorii, 'a al'tei, \listoriei et9' reda obiectul,ca po 0 uni-: "
tate l1i eanUI 'slH distingli esent-a, determinarile proprii "
pentl'll a-I cllprinde, contwa defini, ..tniluntrul totaliUitii sau univer
, sali taW d,in care facc ,
Glnditorqii'omap pornellte de ideea dreptul osto 0 l'ealit<\te
de ordin, social spiritual el expl'imi1 0 totalitate"cte norme socillle. ," '
AccasLa d!Jcurge, clin-legile vietii genere.l1i aie' v'ietii sociale tn special: '
EI af.ll'nH\ l;)usociotatca esto cea care ,oferll'supoi'tul,matorial, oa impune
stal1ilirea anumilor raporturi' intre oameni, comportamentele nor-" :
rocle dupi1 care se judecu aeestea.:;ii, tn cele din urmll., preciza, tit"
spi ri tnllui DurldlC,iJn: ,:conl1tiinta sociali1, normeazi1 po coa in,di vidua:Iii". , '
, 'Semnificat,ia opel'ei de-filosofio a drcplului alu'i Eugeniu Speran.
tin constuin aeooa eLl. a contribuit la intemeierea unei atari disciplIne:
a legitin)ut rolu] ei in caMul disciplinelor filosofiei, ,:
' , , " ' " '
,L'tlcrlirii8'sale de filosofie sint: LeCJiltni de encici()pedie
,(1936),; Mic tratat despre llalori (1942); Principii fundamentale,dc fito.' :-'
so[iejuridicif (191J.3); Introdu,ccre filosofia dreptului(19MI);", "
, ' ,Textu! a fost,select;:tt LeCliiuu de cncickJpeaiejwidica,:,':
ointroducere istorica in Filosofia ilreplulu,:, p. 9 -, ,66.' " ,,',
(.V [ LOS' () F h\ D!t g P T U L !-! I r
,I'<
, 4
DREPTUL
Dupa Clim une
i
Ilu poate fi'
en economiea .studieze, tot astfel Drep'.
tul nu poate fi' confllndat c,u J)reptullli.' $tiinl,a,Drep
tului 81:e numai ca oMect realitatea care 0 Dumim DJ'ept",
i .:care e de .()bieoi ,unui papal'"
Dreptul este 0 realitate. Cn tot fanatismul cu care s.a
sllstinut odinioara ea nu alto l'ealitap decit 'J/1.ateria
i )n!lnj,festat'iIe ei, azi s-a, tnt,eles sufi'cient en pe ccle
mate6i11e, al te tipui'i de rcali tati se imjmn mintij noas,tre
i ;nu pot fi Dl'eptul c 0 J',ealit.ate' de ordin social
spiritual, Cll limba. ca (indiferent (/[lCa
sint eredint,e, adev5J'ute suu eronate),ca !?i literatul'a, ca 111
'obiceiurile, Toate Roestea sint produse mintnle, eircuJind
de Ia 0 la alta; legi.nd ast.fel intl'e ole'
figurind deasupl'u lor ea dist.inct, v,iu cohos:iv.
, "Ceca co numim "Dreptul" unui pOpOI' osle intotdeauu'a
o totalitate de regule, de "norme", iniiuntl'ul Cal'Ora
tatea, conduita omenoasea no aparf3'ca trebuind su, se limi
0 norma, 0 regula implicu in totdeauna 0 murginiJ-e,
o limitare a ',unei a unei Hctivitii1ii. Exist<'i 0
analogi,e lrltl'e 0 norma 0 carare sau lui drum butul,;Jtn
,'8.:m1 dfl e(ll'uctel'ele lor purm(3.teriale, eill'ul'oa
drumlll posada unele'caractel'e spil'ituale care Ie eohsti'
'tuie, toemai, esenta lor', ele nu exisW c10eit
Ie adi2u ftlOctiu!1<:a lor.
'PeIitru 0 funli'i ,r-.ornplet hps! M do facuIt.ate,ade a
dfllI11ul ca atarc' nu, exis:ta. ,Din el exista, peJltru oa,' mnnai '
niaterialitatoa tCl'enQlui care nu se aseam,anii eu tel'e
mil, aeoperit ,de de ape nu existu c,u
" minare a nnei dil'cc(,illni ri,e limitare a cl!clr'ului
h{lfiuntrul caruiatl'cbllie sa 'se ment;ioa h:aseul"unui mol'S,
" ... ,' ,.' .., , . .
211
lor;' 'Vlata;' cu; distl'ugel1ea. Printre ele;
.sV'pril1tre inaTginile unui drum; "iava, se ,
giulatU\ aceS-tea sint deoi' norm.e
deot f}lcsevBf .... , ',;
2:. Min:tear, 'ca ufi'al dih:tnec cele' mal. imp.ortarl:.te' maIMes;:
oj ale' v,ieVii,: ,a}J8,lIe
'
"ca. supusa TIl10r. n.crcn-:ie ]1iglu
1
0'asei
totbd<lM' 8il.rLoaresau cree:toare de- asemenew i10r.mei
. direa nut'se nioiodata f:ar,a, respeGtarea unoI'
mite 'reguli 'sa'll( nOrID41l:: logion presu,purrB un:
umit Mw, 0 anumitili stapinil1e 'de, 1;10i in'ne', stapinii'e"p:e>
e nu 'putem pierdem l&ra' a.. ,Gud::ea in. star-au' d'e vis,sau;'
. deliI'. CHN1 \;)'eoe peste. oriee' feI:. de: norma '):1U
f!,i. ca- ar1inceta' de' a, fi" 0 ginclire'lGgiea, ci' ar inceta,pro
11> de a m'ai 6; - pentru dl g-i'ndirea. celui ce
". delireazil ehj'ar mai fm1tastica: *i capriei9asii:
..._ in-aear 'Citcva; vagi'de ".a:soeiatie!' atimu-:
:llior' 81:. ide'ilol'. Absoluia" exdudere . a orioihei norme-
nee ahso]\l:l,a inCOUBl'enta.' Dar 'en se pare eR nici: n-tu' putea
Yealizatfi de oinev.a deeutfn mod cu'o mo:re,
deom;ece: ale' .. inte rt
are
tuale se apliea in. mod, irtvoluntar,.naturaJ', prin exigenv
lt
ca. 0' psih'ienllli,nostr.u:.'Ial" da..ca 9;1" fi: ne-o.liza,t aceasta,
prin s!:ortare. jntentionatli,. accO's-la at,
na incoherent;ei.. fost'
.., or" min-tale' ,deci. niei a:tunci, In,iri,..
.e n-a.u sa se efectueze fara a sta. suboimperiul' unei
e' 'J
. Conseeventa CUi pllr.ticularitatea ei t;un'dltmentalii de 9'
m'or-ie-e eaz' in: cadrulll110I' 'anumite: g1ndires.,!
,c1'iune' cl'cat0are -sau, constl'uctoare ppjn, . tn
'lineste toemai. rolul de a<illstitui ,nonme,' a.e-tiuniloI!'
;j- i ' viet
ii
. (Jindirea ar 'putea chiar sa fie '. Cll:'
ivitatea sp.ecia1a. pt'in., ti: .(:r.eea;zw.
preS:upunind' un, contact: al
all' impog.ibil 'ell partiutilaritalile' earacte-nisticl'
sa nll, ie. FbMnga,'sit nll: stviivada lutu-un. chip
us
.',
S9-U' 'aitul' in manifesti:liile sauiin' slruetura gene'i;alii,a,vielii'<
'ev?-ciale. Normativitatea ',fiin'd""una' dintre Q"ceste
trqi, 'suprirrim;ea".ei qin socialif'{l.r echivalaeu,supri..
. I)1area unor conditii vitale', De Roeea, primuldhd de aceea,_,
in legi norme;: de aecea absenta ' .
.'acestora ar' faee, ea' raportUl'ile .sa apal'amintilor ea
de ratiune, ea emergind dintr-un ,capriciu. Prin _Cll: .'
latura iwmai im.pune societatea
Cinq eat'e nu respecta decit ceea ce ,;are
ca.racteJ' ration,al, n-ar, maigasi in sbcietate toemai ceea ce
e (undamcntuT rat,iunii::,norrna.. :', .', .. ',
',.J!; drept ,di tezaaceasta nu esipgnra care se.
!,ip,e:,' eu eOl1vingerea.ca, sociala, ,de.
,di!:1tr-aceea ,indjviduale, .. ,J?oate
. ceca de sens olJus(m sensul teol'ulor durkhem.llene)"
spirjt.ului individual se'
sQ<,:ietut
ii
; CU lia ar fi'tm"prod:us aLregleulontarilor,
iodehmg '11180, inainte, de a f.i
.!lqqirtl spiritual, i.nd ividul e .f.iinta II vie'\ ial' viat,n
n:orme; chiar dud nu e soeialU. I
J
h';siunea JnSa, es'te.
o
. cert ca va" fi proClus ea, Cij iIlcetul, tin .efectde "
.. zarc ". a, .individual." 'Dio cauin particularit.a\i]or.
'sociala pe cea .. 0
cale 'ea .. pe.. cealalt,a se maIllfesta' nOl'matlvltatea vletnin
genere. SI)re tin converg unei mul.,
de factol'i. '. . - ,
." Acestea cl'edem ca sint imprejuri'irile adinci, substratuale.
C.Me fac Gil sQcietatea sa uu poaM. 'exista .. deciitprill.,ceen ce
filosotii au uumit: "limitarea recipl'OCU a vointelorindivi
d.li-a,lc". societatea se datiLcu nOl;ma de .c,on
astfel .'s()cietatea e' conditI
onat de. ea. . , '. . . ,": ' '; ,,'. .": '';''
Constatari)e; noastl'e r-eferitbare 18 reciproea
nal'c dilltre .. societate,c(ms,tituie, desigu!', 0 'parti- .
cu1al:ita'te-faradecareDreptu1nupoate fi judecat.; ,
t;nsa'prin enuntarea, ei. nu; ,s-a: efectuat fnca 'definiMa, logicaa ..,
, '
,:Viata',sociaHi .numeroase manifestID'i
in,' cai'e se' poate distinge. .caracter de nOftnativitate,
dar:'care "nil se potcohfunda yU Dreptul., Norma 80
ciaM.esteun gert, 0 clasa generala inUiuntrul (loreia Dreptul
este o'specie, ocupind 6 portili'ne. mai ingusta' din sfera ge
nului: Num.ai desc.operind diferent-a specifidi a "Dreptului",
,'ililauntrul acestui "genus proximum" al nbrmei soeiale,
numai indicind caracterele prin 'care Dreptul se distinge de
celefalte tipuri de norme sociale,vom puteafi in posesiumia
. " - ,
def " .... , .' " ." ..
La inyeputul, seeolului a1' XVIII-lea, Christian: Thoma-'
sifls:a ridic.at a incercat sa rezolve problema'raporturilor
"justum", "honestum" "decorum". Fiecare.
tei-me,ni designeazii cite un tip 'de normatiurre socia-Iii:
,,,ii.istum" reprezintii "Dreptul", "honestum" reprezinta "Mo-'
6r1ul'\iar "decorum" corespuude "politetei". De la Thoma
siu.s.detinein observa\la eii int,re Drept Moralii, principala
sta::in posibilitatea aplicarii sanctiunilol\ Pe dnd
obHgatiuuile ,juridice sint' susceptibile de indeplinire prin
obligatiile morale nu suportii
loacele .coereitive. Mal tirziu,. s-a preciiat problema, pUl1in
di.i-se'Dreptul in fata tuturor tipurilor de noimatiune 80
ciaHl. S-au distins eu incettil: Morala,
. rile religioase, ceremonialul;politetea etc., 'jar Sociologia
m;>deI'liii .a a'ccentuat a studiat aplicar(}u a
diferite moduri de, co.I1stringere in' acestor
_. de norme sbciale. . ' ., . . '. .
indeobte curioscl,Ita .bhsetvatia .ltit 'burkheirn . dupa
care -< socialUl implica intotdeauna }<"'iecare
li mba, c.a prod'us i ell "lucru" social, seirri!)une intr-u'n .
niit medIu,' ea 0 pract.ica 'lndispensabiHf i inevitabiHi, sub
. a,menintarea' diferitelor -r,iscuri . i etezagremeilte. -Latura
'imperativii .. fiecan)i an), putea--o exprima sub
formula ea aeeasta:' folosiild ,matei'ialul 'le4-ical
. 'l'9glilile:gramaticale.ale me'diuluisoCial, 'altrel acest . medill'
. I '
21;
0
II
.\ill .,. ,.;
' ":.'.;....:.,. ':... ' ,," ' ,> , ,. ''";, .... , ". ','.. ." ,.-; , , ,':J, '.'
11
\
II ' .'
I
.I '" " ,0..0.; ,P.enS:,lflar:e: l ,Rlselll ,dezagre.mente,lon., Y,!l,,ma, z,lll
, ' ..' v ,"" ,3. l' d ' . . 1 . '1
I., . ,tn, 'qr,
U. de,... hrrglstlc',
l, alte. uzum 'soelale, .pne?um 1JIt.bn.lJ:cam1J.ltfla>.
Il
1 '. '"
.c,
' . Itqrtulln'\ Portul;. oa sau:;ca; detahu,. as., .
I,' .. p;e :all exter.ioru1ili {-fizice 'es:t.e. ,lrij
ill, snmetate' unO! "norme" laR ;s,anc:W?llea, cat.e 'le)
I'; I i' " de'
'1'1 '. ,', un anumlt "opr.ohm" :d,!3 o'gravltate, propOrylOna!a( cu. 1m
k/ ",'\ m:arirn.ea,
, , , .,' '.. : 0,
I
, '". '" l:J;llpem,oasa"i un' praY'oaea.. mdJgnarea, p:rJIn,BJdlO?'l?a
.'I" .. ' unel,e. portuJ bar,,:,
!I L ...'. x;egleID:en.tat cu, strlpteta, rar, pot adu,ce.
I,ll' ,', d.e .nuu'e til'
I: '''''f " plerde J;lgJ:ditatea'
o
'
intr-o, msemnat.a,. ma.
sura
" mar ales',
.111 1., . lUlvecte!o,l'.
". . ta.e:, astf:
eI
,:
11.1 .. ' s.i\'ex.Iste, ,t'e>tuh
1"\ '". asemanato.ar,e.. de:pjJcUi", dae!L:ve,stmm
tele
Ul).Ul. euro-,
fjl 1 ,.s. mu1te
' jlIlUl algenan,: declta1e uhm taranJ;'r.!'ltonsau .
11
,I are unni, 'atenian, dip epoca, fqi' P,(micl'e:;, ,un:
1'1,:]' ': to,t ,
1
" . l1nta, aIDm, mare bbertate" de.. alegereil dar. "'nu, Q de;.
1
'I c",,' Ni'ci' iI} mediu1 cel ma:i. .ceL,nuli>larg
I ." :;- ,apreeie:J!i; nici in l'l1meea mar.ilt>r capit<,lle 1l;u se
f imbIiaca cin.eva. Qricum): fara a "'sulari unor, ,
Iii" sQc.ia1e. 14 d.e;. care',' ail:
ilt, rie 'eare'; i le."-a:n 'chiaIl
III, ., ar:,a;p:UI':ffi'
: I_ .. SCU!llPa.; de;: matas$l ff1', eu,. eIlmdru" pe,
,\1 ('. " . sap Gu"casc& alt.a:, p'arte"f:ana, sit,
:,IJ < In iiai nfl- anuJP,ite.
i'j"
Ij I
11'\
I
. :t;nuta" constiuie 'un tntre
, "p.e,gult!e ,gaJa.;nuJsf;l 'merge in
ccostum. de, lothal, llici ;la 'j}fl'mtmmintare ,tn'ihil;ne' de itlenis
,puiflori lahu:tori'iera. iEiec8re ,dintre "I'lormele
.stnt' sa'ncti'onl;!.te: contravenieniul.este ,re!uzat,este
, "Sl,\u:tn .ca7.ul c'el mal .esie ,ocolit utttde cei
'iar -apl'ederile celc severe, sine :nu NortnUr
iia veni la .prin:t,en
din''Y
a
, fireaS(la apTe :au'tonomie'Jn ,prin.,ne
, ' vciia de:a l'C'fuza ceca ce nu convine .,igustului" sau
'sprlmierilol,;personale, .lnfrh1'g' uneJe" eonventi,uni..dintre aees
'tea, . ale ,societa;tiji 'fel.dfj converiliurie :eurerita:,
.acest:.a,c'are descinde Hili'
'ale'
,ntl 'trehtiie sa resp.ecte 'lnlj:lotrivil;iJe m)
.]ritrec ,anumite .limite.Preten'tiile de a di'ipreytiiin mod
solut ,,,opiriia .publica" sau. ,igur-a Inmii", nu pot :merge mai
niciodafii 'pht' laorice capM, 'TeMiile .mai a1l:J'S
e'xtreme aleacestei 'ar 'la 0 v;reme
susppcte1n ce .starea,min'trilaara:zv:iati-_
';tdlui. ' ' : '. - . " ,'> , .
-ni'sconSiderarea; 'oproBiUl,
,Ueo pU'teregre.u debifru!l'tat. :;P.dnele. soeietatea.i.,a"gar.an
lnt-oile'auna respeclareallOrl)'lc1or '
terita. 'Caei, in 'ultima analiZa, 'indh>:itlUlsocia'l 'Bste\m.;indi
vid Trraimu1t oti mai' pUtinst,andardizat; 'ad:ic'il.: ;.alla-ptat '
'\unor:' norme SoCiolog,dl. Tarde, .ple6ind .'0
. conStatare's'iniilaia, define:a ::'9 'tutaJitate.tle
indivizi care' se imita )'eciproc.. ,Standardizarea';mudehrrea
;ilupa un JIOllffie lp'recfse
'1i :apurea.acesttii 'a'tttar ,'ea' 0 \fa't;all, 'Sensul we
e1 atunci .,abuiiv,
dar de mw:s.us a ;societlitii,este :i11sulicienta :pen
s9-11'altul'in manifes,tiirile saubl struetura a
. Normativitatea fiind ,una' di.t;ltre 9"eesteparticulari.
suprimarea ei din vJata socialil aT' echivala cu supri... ,
marea unoI' conditii vitale. De aceea, in primul'rind de aCeea"
sociala'se ingriidete illlegi i norme;, de ace,ea '
aeestora ar' face, "ca' raporturile sa apal'ii minWor omen,eti ea
te de rati\me, ca emergind dink-un capriciu. Prin ce,:.
la-Lurii, ar,mai impune atuncL societatea I'espect ratiunii <,'
ciud ratiunea care nu respecta decit ceea ce, are'
car'ucter rational, n-arJnai gasi in societate tocmai ceea ce
e rathmii:, norlna. , ,
, E dr-ept ca teza aoeasta nu e singura care se poate sus,
,tine. cu convingei'ea:ca n,ornlRtiyi,tatea sociaHi ,de.,
cUJgedintr-aceea a" normativitatii, .in'divid,uale, "se :poate
' susJine cea de sens opus ,(in sensul teoriilor durkheinllene)...
rlormativ iatea spit,it-ului individual se'
en en ar Ii un produs, a1 ,reglementil.rilor sociale,
indelung exercitate asupra indiv.iziloIV, tusa, inainte, de a, ti
.sQqiu
l
i sp
irit
Wl:1, ind ,fiinlii.."vie'\ ia,: v!a{a ,
norme duar cind nu e soeulla. Presll1nea soctala 1nsl1, este,'
cert en va fi proaus i ea, cu ineetul, un efect ,de' normaLivi.:
zQl'e It individual. Dil) ca\lza particularitiitilor
sale,. socialU pe cea Pe 0,
cale pe cealaltil se IuanifesLii nOl'mativit.at,ea vietii in
genere. Spr-e un efect converg )nfluentele unei
de faetoli. ' ';, ", .','
Acestoa credem ca sint hnprejurarlle adinci,' substratuale..
c,ar'e rae ea societatea sa uu poatl1 exista decit prill ceea ce
filoso(ij au' Ilum.it: "limitarea ,re9ipl'oc& a vointelorindivi
chiale". AstfE'll, socie,tatea ,SO' 'nate 0' data eu norma ,de
astfel Dre.ptul conditione-aia: i e conditi
orial de ea., ,( .' , j'..',. , "
. , noastre .l1eferitoare la reciproca determi.
nare, dintre Drept desigur, 0 'parti-"
CUIal'Hate-fara de care Dreptul nupoate .fiint,eles i judecat.;
lns'l( priu einus-a,efectuat inca definitia logicaa '
,/ )
Dfeptului.. sociaHl cuprinde manifestlbi,
in' ea'joe: SO' poate distinge caracter de nOrmativitate,
dar- care totui nu se pot confunda cu Dreptul. Norma' "
ciala, esteun gen, 0 clasa generaHi inlauntrul careia Drepttil
esteospecie, ocupind' 0 mai ingusta din sfera ge
n:ulut'Numai descop.erind diferenta specifica a " Drept'ului" ,
inlil.untml' acestU'i "genus proximum" al normei sOclale,
ri:umai .,indietnd caracterele prin care Dreptul se distinge de
eelefal ta -tipuri de norme sociale, yom putea Ii in posesiunea
definitiei.
La'irl.ceputul secolului aI, .xVIII-lea, Christian TilOma
a incercat sa rezolve pl'oblema raporturilor
di)'1'tre. "justum", ,;decorum". 'Fiecare dinll;e
termeni designeazu cite un tip de nOI;inatiune. sociala:
,,,j'u'stum" reprezinta "Dreptul", "honestum" reprezinta "Mo- .,
(,l1lu1',', iar "decorum" eorespunde "politetei". De Ia Thbma
, , sius detinem observatia' eil intre Drept Moralii, principala
diferenta sta in posibilitatea sanctiuniloi,' Pe dud
obligatiunile .juridice sint' susceptibile de' inqeplinire prin
ihterventia constrtngerii, obligatiile morale nu suportii mij- .
loacele ,coercitive. Mai tirziu s-a .precitat problema, punin
Dreptul in fata tuturor tipurilor de normatinne so
ciaHL S-au distins cu incetul: Morala, moravurile, ,jtualu
rile religioase, ceremonialul, politetea etc., iar Soeiologia
m'oderrta 'a ,accentuat a studiat existenta aplicarea a
de COI1stdngere infa":6area acestor tipl1ri
,de norme sociale. " , .. .
E ,indeobste eunoscuta lui Durkheim' dupa
care'socialli intot\leauna constr1ngere. Fieeare
lirilba, CR pr6dus i 'ca "lucru" socia], se impunc intr-unanu:
mit .mediu, ell. 0 practica indispensabila inevitabila,
amenintarea diferiteloriiscuri d'ezagremente. Latura
inxperativa .a .fiecarei' limbi am putea-o expriina sub 0
formula ca aceasta:' matei'ialul lexieal
regulile'gramaticale,aIemediuIui 'social. 'altrel, a'Cest medin'
f
. . 211
218
riu,.thpoate: ofeli COOa" ,! chiar. rlspunde'
RisGul dezagren)jmtelon. y.ariaul:
to; Cll', graduli de aI'
ifu, ovdi,h .Ungv;istic1 '.lUEl"me:d.imui s'o'9i;aJ.. 'I;o.t, astfel staw 1)1
emirile: Oll: aite. uzuri . sociale
t
' pnecum. gau, .
ppntul: tn: gimere.:Pbrtul, eR, a,titu,dine: saR ca\ de.taliu: .
pact a,l exte:c,ierulni unei. p:ensoane {fizice)i, . &Upus. to;
soeietate' .unOI' "norme" 'iallsancwunea a.are Iff'
.contra; ah'aterilor este,: de' 0i'din" 0, de
l1n anumit "oprobiu" 6 gravitate proportionalil,cu. im
portanWi acOJldata: Iiorin:ei f}3-.U! m,arimea abaterii. La unele
, de primitiYi,. p,o:rtului: este (} regHJi1
\ jar, prov:.oa\la. indi'gnarea pdmejdioasl1
1-.. a. uncle popoare. p'orti.ll mh',:
'j :l"
fliVe. reglemlntat eu pot
p.edepse de mare' tn cJ,vlhzaCil portul
pier,d'e ihtr-o. insemnatiL masur-a,. inar. ales'
.rn:ultlpIi.citat:ii: aspecte!ol' adm/:se, adicli'
t;ie. ,normelol'i asHel'" elitstlc8i, normele
to't.con-tinuitsa e.xiste se suD., sanctiuni: eu totul;
asemauatoane.. da, p,iJdH;, dilCa,. ve,atmi'ntele unui
p.ean. 111oderq,' ucban; .PDt. cr.oi'dupa mai mu1te mo(lele
ale umii algerian; d'ecit aleuhui b.reton, 'suu d.ecit
allL unui atenian din epoca, lui Periora, numar
.d.eci tot de llnorm:eJ"r. -tot exisM.. Nor.melir acestea
lasd' 0 mai mare Fbertatede: alegere;; dar' 'lllU: 0 liliJ,Htat.e.. 'd,e..
- Nici in mediul cel ri.lai inaintat,. cel. mai; Iarg in
a:pl'eeieri, nioi iil 111me:&;: 1llil:f'i1'or ca:pitale oceid.entale: nri se
p(J{1:le, tmbr.ika cine.v.a orieum',; Cara a suferi rigorile' un()r. .
sdc.iale. :m de- '. an
fl.. p_e are apliea;; 'ehiar socie:tateal
w
iei
ar:.ap-area pe: marile bulevar.d'a, eu, p.luioar.ele
'goale, scumpa.., de, mafas.o l}:i. elL' cililiJdm:L pe, qap.
Sa')} ell' ease.a. cuirasien; alta parte;, far-it stk
Ih.. aaemenea', &ai no amin:tim> ca"n, anutpite.
, .
2'18'
p.ol'tul,linuta, coustiuie 'U1'}element 'Dtre .
,.te,gul:ije protocala:r,e. La un .\pltl.tlzde.ga.la ,ifiU se mergetn
':(l0stum. de, ,:f(c)tbal, 'njci ']a !1n:m01!mln:taJ:e.tn de 1\enis
.sau cuiflori la hutoriiera. ,Fiecal'e ,;dintr.e ',normeJe ,acest6'A
. contraveriientu(;este ;r.efuzat,este
... cazul eel mai ocolit :privit Ui'ttlle cei
Jal\.i,iar aprecierile cele rna! severe despre sine IlU vorlnUr
zia de. a-i veni la Inlelectualii, .prin ten
, dint-a 'fireasca s.pre oarecare .au't(jnornie jn. ,prinne
voia:de .a .r.eluza ceea ce nu convine jud.ecatii, <"gusttilui" sau
'apreci'erilor ,personale, tn'rrtng .umile aces-'
'tea, ale leI de
:tn s\mS111acesta" c'are' d.escinde poate tocmal Hill
.'tete anume conventiunea' ,cD. antiJfii
trebtiie sa resp.ecte Dar' tmpotrivi!;ilentl
:tntrec.anumite .limite. 'PreteIiliile de a di)pl'ctuitn mod
8ohrt."opinia publica" sau "gura hrnii" nu pot. emerge ni.ai
:niciodata !phi" laorice Teorllle maiales practic1te
:extreme ale 'aces'l;e'i dispre\tiiri fIn deveni 'de 'Ia 0 'Vreme,siIl1p
tome _susp,ecte 'In .ce privete a .l'l\zvrati
"tlflui. .' : . . ... f." .
Disconsiderarea" oprdbit:a, colectiva. arme
0 ;pu'tere .greu qetn'fhiIitat. Piin
(tat intodeauna respectaro'a :eiis
teIita. Caci,in ultima (lll{.Hiza, :indiv.idtil socilt'l ..u,n ::indi
via ,mai "mult ori maipti1;in st.andardizat,, "adicii: .. ada:ptat.
,.n0rme stabilite.Sociolagtil :7'arde,pl.ecind de']3;0
'constatare siro'Hara, definea "societatea cd :'0 :tdta.li'tateCle
iQdiyizi care se imita reciproe. Standardizal'ea;mo'dehD-"ea
dupa 1m numar earec81'e'lie nor-mepreoise
Iti :apal'ea. ac-esttii 'amar cao 'fata ''3, ,;imitaJi'ei"'. 'S.enslil we
el .atunci eUvilltulul."imita,tie" .este
da,r de !llw:sus Q ,societil.1ii ,.este iU'Slificienta. ;llen
.ar9 '"

trtlcarelativa"uniformiza.re' Q' ir.diviz'lor nn e faptuL ese,oi..
, tial al vietii sociale"cinumai 0, norinativW3tii
Mar apropiatii de a'devar, dei imperfecta i -ea, ar fi
nitia care ar privi societatea'ca pe 0 totalitate de indivizi
unoI' ,norme comune
l
, '", .-
Pentru a preciza distincy1,a icelelalte tipuri
de norn).are sociala, este'cer(",deci ea' nu vom putea. Inul,..
,tumi cu sanctiupilor' ca
n. ca\e ,
citeva preClZafl in plus, este; cel datorlt lUlLoutS Wodon l.apa
rtit Les traits gtneranx,de la vi'e.soclale et'le meca7
f/;i,s'me des institlltfons, in "Revue de l' Institut deSoo.io1o-gie"
(BI'uxelles', 1930). Autorul, inspirindu-se de Durkeim 'I'efe
" la a<.)eas.ta problema, admhe' cOristataI:ea despre pre
i&ilyacoerCitiunii in tot, ce.este social isusyine ca.
Intre. di'ept norme' sociale .,trebuie nu in
o.i in,modalitatilesaricyiunii. t6aie no'r,:
lEi.':putem inglpba intre i ele
sancyionate, insa opul1e abatei'ilcir de,Ia
llU posedanici 'Special 'mo
dalitayi ([xe de Ea se, de,. oriyne orie,urn.
Colectivitatea global, iar este-, ast
fel, difzliii. Iydignarea publica; explozi
mijloace de manifestare ,;ad-hoc".
in' cazurile acestea, felul i gravitatM pedepsei
QU, depind de abaterii ci de, inten
pasiunil: c<:ilective
2
abaterile de Ia
,,'. . ' , ' .." ,:r
,'I Sann se 'uile eil n,orlUeleneestca.nu'exisUi Illll'\lai indivi
ziJor tn parte; ,-'-deaccea,definipa socictatii Ilum.ai prin sUI\ia indivi
iiior esto defectuoasa. '-." ' , '. ,
( " '2.i sevedea aprofundarca cliestiullii: ia division du Ira- .
{Jail social de burkheim - 'in :special capitoll.\l iii IIlea. ' "
/'
.. N
mele juridiee, ,prin agenli ,qetern:1inati
:dupa stabilite, (lupa: un,fel de formula conSA,
Grata:, jul'id.iea e, 0 organ.izata,
Am,putea deduce deci, din observatiile lui Wodon, ca dr<;JRr
tur ar flO. to'talitate de' norme sociale eu sancyiune, fixa,:i
organiza't'a, ,,,moravurile
1t
ar i
diuze labile. Aceasta prezinta., deQ,- '
se'bit"progres fati'i eu iilCerculiile. care 0 IJrecedau, utI'
enici ea care ne .putem 'Oll1'i. Inprimulrin,d, distinsyit!:
neape care 0 face Wodon ar putea servi in definirea Dreptului
'fat
a
: eli ,moravurile daca de la moravurile propagate prin
pin' laDl'ept treceren ar fi insensibiIa, Drep'
tuln-al'"fi deeit 0 form}\. superioara de fara
,de continuitate, daca ambele feluri de norme ar fide ace
-, esenta. ca numai nparitia noilor modalitati de mai
. 6us(organizarea fi difernyiat. Dar mora
vtirM ',sint., un, prndus irational in mai mar,e
pal1te i mai ales consacrarea lor social,a
O,atural dar'nu .. ,J>e dnd Dreptul.
in ,formele'sale adulte nu mai,ineape
cu 'alte. este un produs ra!,ional i
, onal.- 1n al doilan r.iI1d" aceasta. ar avea defectul
de a, eauta "q1ferenta specifiea" tn ullel,e caractere aie'sanc
,Wmii,.<;Und impr.esia ca san9yiunea, aI', fi nota a
Dreptului. ,Dar aeosebit, de care-l garanteazQ.
, va..irebp,i sa. vedem daca normele Dreptului nu poseda
particulal'itayi. prQpriicar-e nu 'seintilnesc in
'alte nqrme i care tocmai ar 'coristitui '. Qai'actel'uLjuridiei
, indiferent pe carese
jina, indi,ferent de faptul ea Dreptuleste ,res,pectat'
ori' datoriti,l de, a evita, adversitatea
mediului sQcial, Dreptul mai posea,ain !line <> anumita im
o
tere propr,ie,' el exercita., 0 "auto'ritate
ll
,i asupra
"
\
220
121
./ sau cel 'se orecle Itl stare 's-o
exerefte. sociale'...ea moda politete'a nti .
Cu" puterea. p'e care le-o acotda ooleGtiva Jiicr
nu, Ie nimeni vreo' valome ifrtl'inse9:i1 a:bso
llIt8:;-. Moda imbllacamintelor, In alarii d.e presiullea sociala
,maL poate' in,voG'a:' tn sprijinuJ sau,' citeo.data.;. ullele: av.p.a
ta:je- dB practic,. dar aeestea 'pQt aC0J!da
0' exclusivitate, del aplicare. Cel ce poarta 0: aUtl;tmita forma
de: ,veston' pentru m.otiV'ul ca.i place, e de:p:ar'te liie 'Il: p\ttea.
afillma ca' este Pe dudo
,n'mma.j:u.ridica at\lu,cr, cind es.te decretata, cind esteaplii.
selritemeia7.:U: pc ea e cea burial
adica UnlCR buna !1J: justa." ,fnstl1J este; tip-ttl' de ev1IJ
caJ'acteIlTstiea: a n!lmelor' de Dl'ep;t. daca lnUfuim
dupa cum se vedea, uncle- cwe:nu
.stat tntru hI-ridice: dar urmares:c stali>iHrea; ,i
pi-atrawal justitn"vl?m f1> sa Ie l'eCUIloat
tem: nat-wra juridil;ii,. cmar.. a.tund clild; 8,llumite
'e anumite conditiuni de aplicar.e
'nueaza poterrt,.iaJul, I
El
Mtompeaza cava din coloritul pl!Oi
pz;u:'; Ie "qpasi-juddice", numai pentru a'ou:
rasa. sa se c:onfund'e (}U. cele', carr:wa condi1iunile e:xtrioseci
Ie:. pepmit afrrmarea' ,in I<lF' ea1'ae:ter; llitr-ad:ev:ar
,exista to' viata sociara totdeauna, iar h:rc cea evolua,U. &(
.1ttlneEfte tot m-ai f'recvent, 6categorie' de carE
8:.a1' putea denumieu termenut de de
"statute cU! Exemplnl tipic 11. constituu:
diferltelor sall' .'ell scOt>'
liitat Ie "societaV
.prezinta 0 s.tr-uctura intru totu) analoagi' ordinii juridice..
.ti-; un; de Dre-pt pozitiv 'jiu tnliiun
unor' orga:nli.a1;iuni'" sociale care' astfelstnt ana10.
Ca, nor-melc' jurid.ice,normele statutar.e
\
/, m
l}i ele ,conduita ,indivizi:lor .carecompuu 'un .grup distinct.
.Jlesp.ectareadispozi'Vilor acastor"statute"es,te, intotdeauna
sanc1ionaLa ;prin -diverse .masuride igal'IHl!ielnt.r.ecare ;fign
-de obJcei,excluderea din grup" ;p.iel'derea 'unor anu
mite drepturi, .avaot'aje sau asemepea, in
uThitectvrii,ca 'lor, statutele slot 'tntotdeauna Jinute sa rej:;
peete 0 atrumita iar sta:tuta.r.e care
.0-a1' I'll' fi considerate ca defeCtuoase ':i ca/Boli
':eitirid 0 aorectare.
Jnsa, dup& cum chiar: "pentru ca") 0 asociatiune
,$a;U sociaH'i eu .scqp lirriitat nu po'ate Ii .con
'fuQdata cu un "Sta:t", statutul ei nu cste 0 veri;tabiHi
Un 'stateste .0 organizare soCial1i
-aleoarei slnt nelimitate. atriblifiunBe
stahilui de a da orientari de a dispune
tuttTror tipurilQr de aotlvitate asupl'a tuturor' 'felurilor
de ,scopuri individuale. ."particulare'!'
sau "cu BCOp 1imitat" sprijina pe autoritatea
asoCiaVune reIigioaS!, cultu1'al8. .sau CU8CQP
'luorativ putea instrumenta tn .chestiuni care ;pcivese.
.depilda g.arantarca.p.atrimoniului .lor ;sooia1 ;impotriva ter1i
i10r s.auchiar 1mpotriva' propriilor lor .meniliri, .. d.eclt ,sub
:p.ro'tecl iunea. ordinei de .D.r.apt p.e care e1 .{) .c0t!_
.. Maimu'lt: statuI.Did n-ar supor.ta
tenta' unei alta .-care, p.e
atiibuyiuni uniiJe.rsale",parale19u 'sta:tul
de e1. oric1t dj:lredUBii .
ar fi, ar diveI:'gente sau abateri .de 18 r.eg.ulile
de Dreptadmise de stat. Asooiatiunilepartielilare
pe baza umii' ,;statut partial" pot, functiona numai ca :sim
pIe,organizarii de stat, deci ca accesorii ale statului. AC'd1o
tnsA on ex.istll, ele ,p()t apirea'oa unte.! ,de'schita.
IaU embri6nalunui stat. .
-
normele de, tip statutar "qllasi;jurid!c",
't\'ebuio sa. S()cotihl toato :regleroontul'ile de' durata pff.:Cara,
de dostinatie ..cil'cull1scrisa" cum sint, de 'pilda: regulile de
joc.' ,Paltenerii 'jocului de sau, de biliat'd, ..a,i jocurUor>
de ai jocUl'ilor, 'lupteloJ' concursurilol' sportive, sin:t
sa respecte, conditiuni precise lacare' Sh1t
ca au aderat in mod tacit prin accept!U'ea
caliUitii -de partenor'. Normele aCestoa ou si.n.t obligatorii
lata de oridn.e, ci num'ai faia de cei ce' intra in sim,tllac'rul
de lupt1'i pe. care-l oferii' jocu!. Supunindu,-se acostol" norme,
,parteIWttil"dev'ine mombru al uovi precis, cu 'statut'
precis {fiedi "g;ur,ul':, p-ar i alcil.tllit decit dio doili1, p,ei'"
8otuie, curp ecazul' jocuhii de 'ea asociatiile
.tutare, exista care se .aplicii .. contea
'uoilor :anu,me, in trasaturi genera,lo, ele sint
aei: pierderea unor.',,,d1llp.turi" ,sau a 'unoI' avantaje de ale
jocului, exdudel'ea;qiri' joc, aplicarea 4e' amon1,.j,
cal'eo etc., J ocm'He copiilo!" ,chiai- stnt sirni)le impro-yi."
zatii spontane; poartii de ,caracteristica: ele'
impllca acceptarea ,unoI' ariumite "norme", de exem- ,
plu: norma de a simula credintii efcctiva tn veraeitatea unOt'
, date fictive. S-a o,bservat
3
ea jocUl'ile sportive cO!lstit\tiesc
o utilii Ia viata socialii. unirriport,ant r'nijlocde
(lultiv'llre i'l solidaritatii. ,So poate dovedi InS(l totqdata ca,
aUt ele, Cit jocul'ile genere,
formeazii politica jurid!cii, tocmai prin faptul
cil obiceiul t'espcctadi normelor consaCl'ate.
este \'1'CO deosebirej din acest p'llCi' de Intt'e joeurile
activitatea spol'Live, ea r
. i '. ' " ...
3 Vezi L'acqui8ition du ;,sens social
u
, de Fonret (lat.'
tn llet,lue de I'Institut de SociQlogie.,Bruxelles, 1927, p,
. ,.'" ..

22.
tn, neeea, ca. jocurile aSlJpra unui
material Inai plastic $i astiel lor e mult supe
rioaril.. Poate insaca, nie;' :ele, nici jocurile
avea putere educativa daca tn, strue,tura oormativi
tatH 101' n-ar intra, ea eleml,lnt organic, ideea, de
vaioarea - de ,;just". Nuse poa,te tnsa,
aeeasta. Ideea de' care tn jocurile-sportive
interven!,ia ul1ui' organ ,special: al'hitl'ul" e t.ot, atit,':de vie
activa, tn joeuJ'ile copiilol' unde saneFunea
au caraetor.ul "difuz", eu toaM starea de a .cune
'li\lIiii, in joeurile tntreprinderile 1M, copiii
un (oarte aecent,nat sever simt de 'dl'epbat:e.
A&tfel, un "gi'up de ,joe" copiHh'esc este" in Sens filogenetic
ontogenetic, un preliminar al grupului polit,ic, inr
norma celu) ,dintij e prcmergatoare sau simptomul ol'dinii
juridice, a celui din urmit
Intre eomuriieihile prezentate primei sesiuni a Institu-'
tulu! International de Filosofia Dreptului, 'in 1933, 'aceea
SiI)zheimer 0 separatiuoe intre 'Orept ,
stat, ,pc temeiul unoI' "asupra
<.
'uvrier ill Jll9(1 eu totul indepeudent ,ae via,ta "d.e
$tat. Jnsa C1.1 toata documentllrea autorului, r,illhino tn
adevarul, di: at-Ita vreme ,cit statuln-a recUnOSC\lt. n-a., ,
orgallizatia suplimen:tara, pc c.are
era j-a,eonfectionat-o, cutnce,t':ll pentru conditiurtile sale
, activitate, normele ace.stea de intel'Os ap/.i
,care 'circuroscrisa pastreazacaraetel'ul de sta tut.
'nu, pot fi conside1'ate ca figur1hd' cu adevarat 1n ordiriea de
'Dt'ept, 'cu toate sanctiunile de relativa pc o.a.re
se sp6jina, Atunci ciod slatlttal devine legisla{ie
" era, anvel.'gma e cu totul alta, pentl'u ca, cel pu\,in
mil.1;; Intreg,organismul ii, sUi tp. ,garantifi eu auto6
sa, iul' lnteresele jni,l:a ,illtl'e .elelllen.
- . J
22;
-:. Fllosotie romilncasca. vol, TV
, ,We de,st.at. '. ,inutll 'mai
,adaogam' caincorpol'area -statutuJui uviier'in 6rdinea lie
;Dre'ptilU produce ,dnd, amiamblui socie
tii\iithte1ege 'Unei 'a' acestiri' sta:tut ..
pl'in ;autoritatea'" de .
biserica cihiar. a trebuit
,sl1 traverseze _faza lao
,,-<1htlui '-sale pentru. tq.treaga Qolectivitate. '
pupa -cum'a, aratat,G. 'Gurvltchcu
, luI se S'tare."nasd,ndli 'hi cohaitiUe de. acti:iitate
. " tllturor 'comunitaWol'.$t)ciii]e:>lhsa. Drepttil ,
clndii .n.u.-e incii-Dreplul,propriu-iis normele pot :sa Ie ,,'
a
"jhst" "se p,oate'd'escoperi in constructiaamnelor
de ,norme', unele '-(iit a:(telri c)1prind garall
tai'e: 'prin" tehnicij' lor. '
, ,;;-all 'paroa . ce constJtuie. g!ferellia,' speci
'fica:a norinelor de Drept ipartic\11a
. a:'fielab'orate, cQrisatrat'e
nizatiade Stat. Tenm" aceast'a ,ntrrriara intre
pe K'eIse'n 10rm).lla
fte<,:llt Staatsrecht, .Stallt' ist, Reyhtstaa,:t'\
iEs-te mult' adeva'r in ace'as-t'il ifirmatie, ;mai ales in al. doilea
pentru:,ca' originile {storIce
cQnfunda cu ale stat'l1ltii l anurne penttu, ea statuI' un este
'a:Iisamblul mai 'mult ori mai ?l".;o-rga-,
'nel,or de: Qreatiune, de apli9are 'gaiiantare a Dreptulul
{cum'am 'aratat in Ac-eai ,
,tamsearima di de :in cea
d(nu pot. ,,'Stat'i' lara. Ii nu pres.upun'e' Drep- .
tul' pe care-l ,cuiri riu pot spune "c-ofp'vhl'" tara'"
care leefectueaza:.:u :a:1'te
ctivinte,. :8:e1,cn hQtiune'ndpstat 'hu
I .: \ ":' \ ., - -' . ,
de vreme, ce lartndul, sllu
s
. DreptAnsa ceea;' ce distinge, statui 4e "aso-,
p9sede un :eeea' ce.
d!s:tlnge. pentru
esential iU -Dre.pt:Ului. tre-ptiie sl Ii d:uchld', prill
anwiz:a al;lest,ei, " ,.', ,.: ,i t ..
p
,;, '. "
Una' dintre cde: mai apropiate de: din' ,
efte s.:8.U dat:
i
DreptWu.i:"es-te dtlfiniF8: lui 'Jhering
, demons.trf.\.t,a vu)gari.zata de da;r
antiqip\lta de autoFii secolwuiraJ anume:
eS,te forma co.ndiWle dl3 ale si'?-t rea-,
lizate pfln 'fort.i de a staLului
u
("Die Form -der
d'urdl St.aates beschaffene Sicherung.
. del' :Lebensbedillgungen del' Gesellschaft"). Ceea ce consH.'
tUle'valdllrea acestei definiW este faptul ca pune accentul p,e
sq,ciflla, privita in tntregimea ei, adica, cum's-a spus
hsocialitate". Este intr-adevar
sa observamcaDreptulnu afe destinatia de a garanta uriele
sau'itltele d,intrc' linteresele in'dividftal'ih'au d'intre i'nteresele
. cQle,ctive. n'onn(dB
81;}' lndrea-ptil: numai asup:t:a"1''Or scel,puri l'>articulAre 'Iimiw .
tate. lmplinirea' g6.I'ari.tllrea' scopurifof particulal'c
n"U pot' aSigura ale
tatea\cuprinMo, corelatill-ne 'pc ider, scopuri; apreciol'i'lli'
8,cfiurii, 'in culd{ ,
vatea' unui' .uric grop de
unui' anj.lrriit scop din: g'ru'p"nupo:i:J.te
'dElplin fUII94ionarea }n:tteguluisistem..-' ," , ' .
De':fapt, sa-.n-e'dam seaJll ce;,trebuie>sa'lnirolnne ace-asta
acesta' poate' se raporie Ja:; ,
mqduride aeliune: e.xista. asigural'ea !'pri'l), creaFune'
gurare pi'inconservare. Aasigur8.'proil'uc-ereaunui fapt
Sa tnsemne a crea' ace1e fara, de faptut inf s.
221:
..
" .fai:a 0' O(iuta,careanume sint aceste
, poate t!II pout(J ,vorbi dee"e'I)1pfu . cauze decisive de' per,turbal'e J1 preciza care sint con
, lncasari, imp07;ite19r'liscalMin'tr-un,stat'.t. Ea.
(titiile sau laturikin care, speciale masui'i ,
'llevineimiIjenta, putem intrezarLdatelecu'care .seva,llutea
neputtpdu"so produce sine, prest1pune cr,e-area de 'organe
construi dennitia, }()gicaa Dl'e.ptului.. '.. .. . .
Pro.duce ..
_ dintre Ol:dihea .de, Drel;t i celelalte,
rea' uQui Jll,-pt.poatesii. ne'!"aslgur.uta" in sensul COlw
erv
8rii ,
d'e-,noiiliaFune avietii sociaJe 'ntistautoatepe
... att1IIci clnd faptul, de;}Urglnd condit
iurii
' "
'nu sint, difel:ente referitoare laacelai pUllCt de vede're:
:.. '..tutale,se' pl:oduce:ir.'moq
Jntl'eordinea st'atuara aasociayilor
, tnsa: un numar "dc' lm.ritejuriiri: sa-l "
'.cu, sQoP restyfnsdeosebirea nft este d'e:ol'din for-mal; Ci deo"
.. pecde,plin. ,J:}tlilK'ohr'ti
, sebiIi
e
,de rapt. DifeI:enta, stainob.iecWl norinayiunii precutn
grt\diritdc sau
rqai'iriiea sferei colectlve. car'e, se . interesat& in
a-at '(te7'':9Ita dac.a uri de advers,e.
respeytai;ea :nOl:mel'or. Faya de ''l'egulile cerenlo
.' __
. *i cu deosebi'rea
cah\cter pur' '.
, '"j'. -'. r; , {' ".". I.. 1.',", .' .'<'.' ",", ','
" insil,i de [.orllial deOal'eCe in totalaa' aces
\, ,.'" lfe ,care tuo'a 'de aSi(7'uia.re '11';' fohnilla luFJhe- .
I.ogica are un caracLei' cu totuHax, e ineSi:Jll,
rlog?:: .: ',,:.':J' .';: r. :.' ".'. '
..'fiat,a; .,da,cii flU inexistenta. E drept oil muJte dinll'e
"Sopjeta't:ea' este, 6o.1'.e un, f;apt car,e a*t'eapti'i. sa. fie,
",Jll,orav\irile 'truditlonale, uzurile' l'egulile de, slnt.
. pr9d'l,l,ce ,de,la ,Proble'p1u
,origine quusi-juridica insi(decazute
;"l\ceastl.\ 'mai })tin,e."azi cum JU,an Mat';lal1
u
,'
"t, '\ _" \.'. "'i;- j.. " t_ ':1. ,;,. " . l J,t.' .
. din :ol'iqe.sprijin 'al .o:o.re de
'0;' doeasta. decadere pot f.i dar lIu'he inLe
:: cer,e sa;. .. "reseaza.. acum; Jnsa intre 'efectele ei" until are hi.
,<\flC\t., in dp '
discuyia pr9bleniei noastre: e faptul pierderiisensului i: ra
:- ;{"' ..,,-:.:,; .:",' .' ."j ,I.. ,} .....
;.' lrr LestransfimnatiQns du, Dr()ii,':7':ardiJ a'
:..4n cazUl'"ace)lta".s.e ,j)u,n tntrel;larile:: rn:'corrl.ra::cUl'or"'a.d
l'eferito,al'e Ja
.!}i ca,re' st
nt

. unora, precum e,stG
sociale care, Iln, se desJ,iJ wod oi
iji' sem'n aldama*ul;'salutul elc;"
,,;ordipii 'juridicet,? : :.\ ,,' '1> . ., ,", ,'. .'
. caderiva.di'n. practice., "
, pl'obkma', In caz?-l stabilitii de omect materi.o.l. ,
norn},ele cele,a!te': ",rout ar\-uni.i a s.ufel'it 0 progl'esiv4 dfffiinual'e 0 pie1'dfwe
in dmtre celelalte 'feluf,l',de.JlOl'me' .' hi care important
a
/. au .darulde .
',' dat" deci
,.' soqi!l-le)n de" :per7
'.: deriva diiltr-oformA specialii tn 'care se altadata
turbiirL.-, '"J ' . '.,. '.' :.'. " ";'.
m
;--- 'r
,cnev..oia ..a aote1or luridice impoI'tante, 'oiv.He
comerci!).le. Salutul 'prin ',p:rin Inclinar-e '
,a urioi-forme (poate ))}lrnce.'
,dur-a1e'lutiJizate instabilirea acelor TapO]!"'
constitnaiu :,)sc]avagiul", (aplecarea .ca'Pu}tii
.esie .punerea <lui sabiei).Toate ,acestea) 'ea. aUt..,
de inulte'ultele, eu sistemu} "logic Ed ,
m'(\inii jllridiee", inwigoar:6,-.ramin'iz61ate 'de' 'orio,e lqgioa ..
';pot suparIi 'produse ,ale" ell pHeiului.2:Logic-itflt'ea
t9l;'iea, fin !a,copera ilQg.icita.:tea Joraetuala.:Cee,a eele-a
mat .calitfl.'tea lor:denprme juriili'c:e ltnprejur.are
'aniime: diJfii
:rluarea fUIlctiunii ,pecare 0 IIp.plineau 'in Yietii
coiactive. Viata e..pos.ibW( azi e1e" ele n,o\mai
Faptul cil S'upx:avieyuiese rAsa cil'1:1Yi-.,
litate;$l lqr nt!., e {ju; toWJ :l11.11a'. ,,'Existii' n'Ol;me
CCflectivitayi,ica:indisperrsabile;, ' (celea'.()t\-'
in vigl!R'1'e-o
norma:nu.. e calitatea ei'ef:ectivB.'de'utilitate sal1 calitatel,l. ,de
'ciw,e ar,peseda-o,inmod' efecti"" oi simpla
ce-o' 'face' carac,ter:ul ,oli]i
des pre c,araeteruf coercitiY Ije "care
brace unele ,It0rme. Atun.ci C'hld 1ncepsa se'o'rganizeie :sane'
-t,iunil,<, cind incep .sa
aplicarii acestor se.
ceic . dintii de. asem:ene.a amenajare. s'intceie 'prezint8
aprecierii co}ec,t-ive mai' fa:V:99.l"ea
lor.;se impune'cea mai' sti!icta :res'pectare, ;.iar, transgresarea '
. lor maHmergict'l. c,q. cumae respeutML
.oiide transgresarea'lor ar- dopinde oii .iiistr,uge
' ..r,eacQlectiv,itatii: Ceea ,de descoperit ,eg,te
'9.enorme :tcq.re efectill.
'l1qrplek a icilrpr su SRU .' ciHcare "ill'.
."../ .' . ;. . ,. . .' ..... '":
':ISO'
.
. pMiclitac socialitatii. Numai: -lntr.-in
sele:'vQm proprir ale jll
: .... \
de' mai alta:;'care'este>'de'
nostril; este cea.pe care:-trebuie
8"'0' faeem intre normele jttl'idice cardinale ju'ridice
attica. nOl'mele' jUl'idic'e' cardihale\ slnt cole
cal'e. stilt sa.
,.1aHl1ter adicn .normOle juridicB" cele destinate
B.if ,. asigure' 'l}i' aplicaJ)i1Ha.tea.' normelqi', .
AslJfe];; toate lega.le, care- au 'ip-. Yedere' siguranta;'
s:fa:Eu.rui, <?are aU''i'n: de exis- ..
nornlele clwadffiinistr:are'a sane
ti:tIl1ilor i scopn,
tHe' dec n}ai,suS' unaue,iare, btlgeta:re etc.)' toate,'
llormelecare con,di1iile de-ordin. sufletese pentru.
ufA.xima de aplrcare"a' juridice cardinale,
. ac'est:ea stn't' notme;'j.uridi<;6,a!llJentige. 'Aci sO' poale ve-
latre"ceea' ee:e'fuIj.damental juridic l}i ceea ce
e<j'urinio- 'prin aluviune;:prin prin,
, N'Ifl. d'iq)ild13:, ,colaridiind' :legi, norme juridica, '
. daR f.jind;$Golnre,. sint advenliive: pentrtt di contl'ibuieJa
st'atului ,i;' pe: cale) oootrihuie la asigura.rea menyi- .
jillidjt\e:' carqiila}e(sta nu:"in- '
tretin.e -'9:eli ," DU. deelaT"a.,"db' Imurma
{"e,te 'suprimareil analfabetismulili p.\3ntru a\ seryL astfel;"so..
in genere, oi cif p:vii:taceste masurLsese;f-',., .
v.e,t.e; pe"sine;::tl}j.\:pregiite,te, !ir;e n,ayoie" 'ii}i;'
priQP!igit, cane lre. sprij%na,
_en. divel's:eler' sale llil'lstituyiuni'" "!iii: miiloacefe. ..
,u;ianin,la ,i a.pli'aare, 8:' ttl?gjl()i).
religioase pot d'evenr n.ormelorde
.. '
..
.
,upar'e ca 0 '
'condWie indispensabila pentrurespectare
ll
'
cardi!'H\le sa'll a color lntimplii'lo'mod
inprimul 'rind' in cQlectiv'iti'lWe <noi'nle
"di\\ec'ardip.ale sau to,tal, direct'
rCligioasa. aeeste juridicu"" Inanifes/
'roligjoase pEi ,(Ie' ,0 parte prentise t'ClJret.iCQ "diricare:
,cl(wiviY ja.r ge alta' riiijlo,ace
,aqestor aceen.'
;, l({Hle,prc,dOWlna" kentalitatea
;ip, ,EUI;op'a sQu PQpoa.
1'01'\"" . a. I)reptului, :'s,eresimte
, '
tJ
1 ceJl. ,de acesto' sistemul'de
, , ierJ.lrliia pers,oanelor; c,aliieaFea
cuprind
<"'.;: .. :, ,,",,:
, cele
\adventiye.n
r
'utili.\ ip: disqutiunea;.prezentu pentr'Q "c.lf.
daa ne, 0:1 <.n
o
J:1Jl
e
l
o
r,
;si't seam(i:Cii, ,!iceskcarn.cter. nl,l a:p&re
pronuritn,.t, inC tn aClM,no}'me care shit
yievi,i soCiale, !l.aiya. in
, jpridice "adventive, un,
erect "me/Hat
l
'., pot sa, ne ratiieeasca}r ,
pot, sp., intirzie prin" ooq1\11'l '
" ,,' ' " ','; , ' '
I
,..,;.;....._ ... ,;!'
, &'rot prilej 'Drdpt Religie' mi'
{lxitita,'in cuvintului;, 'nici" opozit
ie
dill' Ijici '
nece!!ara sillt de'
ele ,cJar c).istigcte., .vorpind.
cut. iZY6r al 'vieiif' cum' este 'Wlicul a(gtndirli
:,,;,:'\' ' '" .. ,;:,;,', J" ,:t" ".' ,"'",'
, DJj;F,l:N1J'IA
,,';. .. ' '.'.1 ."tfJ. .. '.
, in indivifl
omepes,c.),11Jloacele pentru sa;tlsfacf;3reU'
toate ca'ik
prin care lin"oi 'indiviauale pot fi pro,
:iedtate in.alte contiinve, sint prin,?-ordia.l af socie
i'(lvii: intre indivizi n-al' ma,texista" priQinL
.de:ad:'l;ersitate; reglllile Ge Drept ar' fi inutile;'
,nat:tmdfi de 11llOl'lilatiune" soar sat.isfacc):irin tipur''. " '
de Horme sa'll reguli, aplicate fie 'in societate,pe,ntru iJitf'D'
captarea sentimentelor, fie i:o muneii dr
in" tehnica dcscoperfrii adevahilui, intr-IJ
, a'6.ti\rit.i'itUde in contra primehliilorpaturale etc"
Vom iilcerca acun} sa stabilim cam,ele care nasc 4llJversita:.
tile' Ele fiind condivilinea Dreptului"
yom, ,puteo.: gilsi', sfirl}it, nota distinctiva, a jmtdice
" tntre"celelalt'e' irorine', ' , . '0 .. "
,i::, S:ar''jllitea crede clf,' daca !1.6ciala McO'nsista In til-,
t'ima l\rializa numai in 'de '!19Dl}tii,i:ita,
atunci condit;hi.!iile 'ale, asigurarii 'oi ai' fj f0artiL
iliinple. Totul}i, -iluzia se'risipete"daca adaogam 'ca tot'ce:'DQ
t6t ce l}tim; tot tot
ce'dobindiq1 este uri conyintlt 0.1
l}timca touta luptavle\ii;,cu vict6.. iinftingeti}e- ,ei,' se
llOi', 1ripr'ilriul rind,' pe ,phmul'colll}tii'nvei' l}i ca
sUferintele'trupeti', ll1unca '1 consUlnatia1lipsu:,
"ile ab,undenta pe care If? I)fetfra'viata' s6'ciala siilt n,umai
a schirbbului iIiiritai. Ceca
'ce"ttlJiind parte'dintre manifestariie omenei}ti, trece-de' scena'
ceea ce niei nu 'mai este fapt
cJ sipiplueveniInent,al animale. Ata
'cuI ullo'r' aSUIJra 'unui om jefl\irea acestwa
233
---
'IaU irotproduoe,riira Bid un fel de comuni
care mintala, lara nici un schim}} de "idei" intre victima
agreeori, pentru'ca atacul'acesta, in sine, nu e 'fl1pt social,
.El'po'ate avea cauzesociale, poate sociale..
oate 10108i miiloace ,.i de yiata 8.0
, ciaIa, - dar sta 'afara de social? r.RPlinind
un simplu fa'pi brut,:fizic 'animal: De faptul
pIual artieo! alim.entar' pO{l.te Ii
unor rapQrturi poate "fj' tIlfprejiwari ,1: iJ}
, societate, darel, prin w?' E; un
proces'al ,.' ,,: ,", '. '.
, Rapol'turilesociallj}, ca: proces,e ,de' cif,<Jula\if,l U
..idcilor'f (numim\l-stfel, comod, con,t:li.n.,
priteaayea.-loc insa dace. "jdeile
l
\, n-ar. ,prezenta, 0
o. ldcile intra 119
i
'
numai II;l.1i.sura iIi _0 in':mas.ura
In 'Cfl..re dorini sa leprimim Sa Ie eu,prindem in .
nQastra; Ceep. ce '(Jal.oa,re;nu exisi!L, PM.tl'u. noi.
.Un con\inut/.de noll e saa in,dife.
re11t, 'ell 0 lfid utenyia
n9
astra
l-,ar incorpora. 'fot
ieaza 111 0 care $'0 fikl '
n,e-o !lDcXam perSOa:I\el sau, "culm to :nostr..u.
Orice interes estc ,te'ndi posesiunI:i uMi "aJ,Q./fi. '" ' "
r.' Aci trebuie sa facem 0 nou8 i 'B.iiIlleui.,
9 stare' de luer,uri de 0 ffia:J:e .
f" care, tinde1n Baja posedilrtl' se pot".gl;:upa In
mari, valori: pur,
sensorio '. motriee" pe Care .mai, ,putem, numi' i'

.C .Posesiuuea :S'impla pre
in unor' ooJillinuturi lJn 'ard'evul'
..
V"'" ,
,tii:rt!ilic, oinfOl'ma,\ie ,e:tespre Wi fa:pt real, 0
tica, -0 melodie; sau un' motiv muiieal. c'ont;inutul unui roman ,
san al 'unel (!rame, un, aspect frumosal o'aturii, ()
religioasa, iata valori pe care nu Ie putem poseda decltmintifl
pecar.e Ie numim: (','.
V-alori empirice, .sensoriale sau sensorio-motrice alnt oete
a arorposesiune intereseaza 9i totodatff 'posibili
de, Un obiect material poate fi numai CUMsClll '
sall numa.i contemplat, dar in ca,zul acesta el n'u e posedat
decit mintaJ, conceptual. Materia: sa nu es'Le posedata declt.
. cind. existaposibilitati de actiurie asupra obiectului sau ell'
il,jutofu11ili, iaractiunea implico. scnzatiunea.
- E, ored.em, de pri.sos sa adaugam cil aUt actiuriea cit ti
senzaliunea fiind atitudini de contiinta; posesiunea;
materialu '8. unmobiect uu poate avea loc
. A poseda un obiect fara. a-J cuprinde
):ilintal, intr-un chip oarecare, e un non-sens. Dveptul roman
socotea "animus domini" ca pe una din-trc doua
ale "posesiunii" sens juridic Dar
aeest "animus" este intentioJ}f).litatea, care riu poate.fi con
ceputa. d.ectt ell un fapt de, , , ','
M'odalitatea primitiVe. cea mai-simpli(a
gestulprimordial de la' prin care ea se incepe, estesimpla
contempiare sensovialK. ToutS. complexitatea pe care opoate'
prezenta orice alta mQd:a.Jitate ,de posesiune- nu ,est.e ,deCit 0'
acesteiao. Posesiunea 'conceptua:Ui exercitii
. exclusiv prin 'funcyiunUc intele,ctua.le, pc cind pose'siunea sen
sOl'i6,motrice 'sau em})irica se exercitii,de intelec
livii; a-jntata de sensoriale i de cele active., _
acestea implioind deci, A
I} VeziPrincipz:i fundomentale de filosofie juridic;j, cap. VII.'
231
-.
'\
uil' c'reron' a-I
rinau-z' in (sau' ,putiildu'l simyi) oriCtnd :a-I
'ptit'ea minui, a putea act.iva cu el asupra 'lui, cind'
"vrei ." ' " " .
"" 0 :constata'c9.i pe
. cind valorlle coneeptuale pot. il Slmultan posedatede oricite
;'persoane, ,deqa1'ece :conceptua1.
a
, nu. epuizeaz9.
val61'ile 'epuizabilc'prin
terul pe care-l presupun'omectului lor, decinu pot
.fi supuse posesiupii. per
soane.P.osesiune,a implica acyiun
e
posib'iUi
,obiecttl
1ui
, sau implics. mane.vrareadbiectului" \
"pune1'ea lui in rili*eare sa..,U infuncyiune, in v.ederea'scopurilor
'(intentiuniJqrY Ele,"de vrenieC:e
impUcadactivitatea motrice, sint s'payiale *i deci
;;, deei, ,i lor e 'Ii
I mitata. De aceea"'*i .,pose-siunea ee S,l3 exercitli asupraJor riu
,poate fi'limitll.tiL.. O pictura" ,iiltr-un fll
uzeti
de arta;
,.Ii contemplate. ,( deei pos,edata clirnceptual) de ).tn numa!'
.{,cdefinit de flira ca.'eo. sa se consume de putin
,din' cauza acestei 'Dar nu'se
e pose..
,$iUlleo. aspec'l\llui, e irriaginei; impre
siilor subielf,tive pI': care tabloul Ie ' \ Pos.es}unea
,efectiva maUwiaHi ' (adica empirica SQU
aeestui posesiunea pinzei *i a eulorilorde pe'
,: a eadl'tllui' sau ehassiului: 'sau,impliea
"muta" 'dupa dorin\li, 'de'
eri chiliI' de: (}istruge,. Deaceea ea nU poate fi
unuinumar nedefinit
e epuizabila:,. e eOIlSurrtabiHi' individualito.t'ii:, ',de .. '
e 8usceptibilll, 0 apartenentilliniitata;
t,atS" aeeseori' chia-r', p'in:a 10. . ' .' '.<,
" ",
236 ,. ,.
Pe scurt: stnt v(,iori .deapartenentd. ili
mi1ata;..ccle .matericile sfnt valoricle apartenenla
liinitata.' , ' " ;.. ,. "
p'9ate fi,' consider'atl,
co. ilimitata deeit inciteva: cazui-i spe.eialo: ehgl.
de fapHnepuizabil prin, cantitate,a., e '(}a\' (nu,prin
,tul'a'lun,: precum este ingeiwre:,aerul lumfna 'Iii'
eaJoriile solo.re. ,In anUlpite cazuri ehiar pot suferi
oJimita1'e in a..partenentu d,e 'care 'sin't aerul
pirabil, subterana, lumina 501ara inLf-O'll.glome
rath) ,ell; e<1ificii etc. .',', ", , -, ,- " .
Contingent
eie
lumii in care tl'uim fae tusa tocmai posesiu
nea yulorllor materiale sa' condiYioneze. dil'ect rigul'os
tenta ,animalii a indivizilot ,I,ndirect, aceasta 'p,o
sesiune condiyioneazu manifestMile pur spirituale pe cale
80cialo: Ceea ce l'ezultli in mod fat.al este ea valorile de apo.r
,tenentiLli.r:n,itata :provoaea intre ipdivizii competi
'linnea.'" 'r. -,' '.' ". ' "
. . Malthus a la finale secolului XVIIJ'-}ea, observatia
:trjli'-lw ferioite, br
in progresiune' geofuatricU, "lJ1- timp .
mijIoac,ele de pot ,crete decJt in: progl'esi!I
ne
ari't.
wetiea., HH a1' aji:mge 8,3. intre
petitiune.pentru - asUel eil fcricircf;ls-af' schimba
>curindintr-o Adeval:l'il est.e ca., fiira'dis
pfopo"t
ia
"dintre globQhlii 'totalii; "8
din.fa-ptul'cavalorile
celf' mid ea indispeJ'!,s,abiIe.yieW siut
", - " ..... c"
'Pe:cind nimic nu contribuie mai rmilt 10. coeziun1\a,'soeiidii
. declt convergenya spre 'posesiunea pur a'valOl'ilO1'
niplicn)l ?reeaza mai mari."obstaeole
coeziuni, nu provoaca' dia,ensiuQe,
..... . ':,.. "; ';".:.'
S37

aetapanton<t1'tla li.in.itrltiH Ea.: 6' c:e S:i:fl'
e-xistenta";'cu (j formula care nu explica de ce
. imn-li13ih i' --. ,.
I Y' "1. -f(. ' ,
.:. F;&te:.. parte,
li<:' fosk 0' car-e: &" pmv.ocati,
manifcestilrili,r: cele de' .
{G:onstatarec:
qi-ani;' dB,acek'ai;,
_ mutual!' dar. e,. de a-dev.:arat. ca.,
. (.4' 1 ........
,. Ul).:ui corp social se p:ot1
"v;alorile
,siht: de,.
'.' " .: ..
''Sblh;Hl'ritatea' .poate)
. garantati3.', organi:zai: dec1t:p1,ih e:xisl1mtaunOT nbmn6:,
Cllr8f;,sff slLRri"ine::sau'
lor,antisociale De aC,eea grup; sociak
n;).. QlH gmll' organic r,eiati""'i'i:i peIima
norme;:l ap.ar Ca,.
unaIiim
r
ace.eptia.. 'C8J
destmineaza::'piihie.1e trusiltu,.rj '!uui: grpp.soQia),
nor-ma sau de':
:F.,ara.'ele"
tun soda:le; P:ii
d\leej dar sa a:.par.a,:
de" rapoi'liiri- oal'O consti.t'Uia:, viafa' unei"
stabile, ca':',: tHhu};, . - , . '. . ,i.
in lala solutiunii: pere.are o'.'Qautani:;
icp;-'lle "pericliteazB.\;:RosibiliMtea:
l}h ,.W'8,,
,s..g' .ilsigur,li;- oump.e.tHiunea:'
. valorilqi'" dtf Inv-eri:lhld
-
'fleHu,o:e im;jMe,pttt ;'8
1Drtlptlilm:
'U;ne,"ilestiruttctsa "asigure "slJoidle ;prin
'nuarea' :ro,"-wetip'iunii ws:cute :4Im't,irillinta./(Je .:pose$iu1le ;.:;a
tltilor."ilor .lie ;:eForlJutla ])
. :se .. acum ,'este,;aa66.,ac.efl.,st;licacr.ao.
iteviza.te :isuficien.ta., ;,jdiferal\ta.. !4iJi.
'.
. (Oupa,"i"Cell:l:e:nte:r.iol' .ne 'i.amintin'l ,:caialn;ro.vea,:.iln,
, :piimitlrtn:d \sii rmai inter.calam dnacel:j.staJormura
'p;r:in-fcare ,:se 'v.a 'distingenorma luridica de o.Cftf,6r .
elaborare'logled e mai laxa ,cele
s
care mu 'se. ,;impun
. '''Ii ,printr-.o" :serioasa. rpretentie,. de
justf,Jie.; " . .
. seama_ 'tns8. Ide .
.ca-.mei Jogicitatea,nici ,sintdesayirit
,tealizate"lniJ)z'ep't, cj ;numai'conditizmi ideale:ale,sale.:S,e .
"poat,e foa ;;:realiz:are:a'unui ;maximum. '(de Jogimtate fln
:stnuc,tur,i\ '1Ji :ma,ximum cde tiustit-ie ]n.continut,co-o
',bazii;'ale :;edffie:afJi"norme.lar (de
A'ceste:.condiliuni +.disting 'de ,oa-re'
. pot apaPHa'uneori\in ,mod.
;a:vind ',,tot '::desttnatiuni .:sociale 'Qutoritace
:'Vina.dedel de'a ;:face .dreptdte, ,
, 'etnislkde.:comandame-fiiul ,unei .
. <timp,tiLunor, grave treV'n.
'1f"" "'" ':,. ' ;' , ;' , ;.
'U)'10n11re. ."" ...', .' ,'. . ,. . ,. . .. ,. ,
, . -::0.::. ....... .f.- " .. :... ,,' "
',' '1n;8] "clo.flea 'rtnil :'este 'nepesar,'sa:fa-cem Antra
'mitl,lra organica sistematica "a totalitatii 'care''''constituie
pIa icolecfie"'fol'tu.ita ipe"C8r:el:-ar.
"puilta 'aIM. :totaliMte, ,de 'nor"me a'r;fj ,'regrilile
. . ,;cod 10.1 manrerelor'\ ':lll .'B8U"';:li.l
, ,
-
"".e.tichetei". OrganicitateaDrepttilui decurge pe 'de o 'parte
..din' structur.a sa logica,' din, 'faptuL ca . tlOrm13le care
juridica sint deduse' dintr-un ,numar ,de
'fundamentale cum Dreptul, roman,.' s-a fpr,.
mat prin dezvoltarea ,,i interprerarea Legii celor XII tal)
1e). De Rceea putem considera Dreptul oa un ,;sistem dedue'.
tiv", termen care evoca, sfol'tarea de,logicitate fal'a fia imp'
'lice reducerea la unul singur, a principiilor de )aza. De.
parte, or-dinea juridica esle 0 totalitate gratie
faptuluj "ca ea corespunde, unei anumite colectivitat
i
: uni
tatea 'grtipului sQcial crEiMZU unitatea ordinii juridice dupa '
cum Ia rlndul sau. unitatea ordinii j uridice' creenzii unitatea
. grupului sociaL','. ," ',', "
lnal treilea l'ind,,....tocmai ca adev.arata naturli
trebuie diutata in sa de aurmiiri'
"\In maximum de socialitate,' asigurlnd ei iinpo-'
. iriva facto1'ilo1' ,coll'trarii; tocmai pentfu eil esent,a lui
buie cauto.t,a: In normele cardinale, pe' pind 'cele advehtive
au 0 suplimelltara, auxilio.ra,i nu au prin ole
lnsele adevarattil carapter definl\ia pcrfeota: trebilie
inlature confuziile sil' precizeze destinatia, Sa 11U se.
,uite 'cil. 'tot ce este rea:lizate voita omeneascu, servin;d lmp
linirea unui scop, are caracter de constructie'tehniclt Drep
.tul, de asemenea (cum am arat(lt in voltimtil {un
I ,damenlalej, poate i consider'at ca ata're. D,ar
sau ,scopul care-l urmarete Qaract'er' 'esential intr,o
,telinica, definitja unui _,asetnenea obiect tl'ebuie
sa, se 'refere ,la e.a: destinatiei sale's\), face
'logica' exacta a unui obiect tehnic, deci' i aceea
.a Dreptulqi: " ',.' ' "," ' i
tntr-al :pat,pulea rind, pJ,item eo. ,sta'bilit prin
simpUt ,sens\ll ,p,e: care-I: :dam
'cu\,lntuluLcompetitilj,ne,.. ,:i,. tiin(i ca, e!,' se, la
-
vue '.' ..r'
I.,...
,
nascuta din, unanima omeneasca
. de, ,a doblndi pOl;icsill
l1
oa' ,valorHor" de apat:tenentR
t,ata, aa' ineit putem, si:mplifica .form!lla" qefinilQrie,
iluintind in locul a'cestei in tregj' .. ul : .
,Mai mult, tnsa: :ctim am :aratat ell factorul
coeziunea' i viata sociala a'ste tocmai aceast!l
oompetitiune, este de la sine inteles ell 0 garao
tare a vietii s'ociale' hu are sa se tnclrepteze
. : tn-contra acestui factol',astfel ca e suf;cient sa vorbim des
pre garantare sat!
. ne. l'eferim.
tn 0
definiLorij poate' fi
de 'asigurare, pelliI'u'a in fa' ce
' , , ,
simplificare necesaril a 'formulei rioastl'e
ohti,nuta prin suprimarea 'califi6ati!VI1,
lui pe care-l primea termenul n01'013 eilld aJ'lHal1l en e vodw
de' actfllne. Calificatiyulocesta esLe .
deoarece numai activita1.ea. pot' ri' supuse ?!nM
nOI'me. __
,simplificari ue
credem ca cea mai adecvata 8" Dl'bptului
care:l-ar, ea de norme
,ale destinaie ca' prinir-un l114ximunt, de" realizabiZd
'sa (i')igure lpt ,maximmn de sociaatate /nl,:-nn ' grzip
.. ,.(FormuHl '11.)" ',. ,,' ,,':"h,
cf'.
,Bi{ie, v,or fi, 'de abseuta OriClll\oi" ami'ntiri
'sanctiune, a qric.ii-rei amintil'i despl'e
"aLDreptului-., Ac.eastil omisiune tnsa:. i>en1;Ju
':motivele care" Ul'meazii : ' . ", ' . .. ,,' ,
"A. ,San,ctiunea'nu poate defini
,alta ,norma :socia1i1 izhitil de, sanctiuni., ..,' :
. 'B. Sanctiilllile s1nt fixate
',- nltit:e,''':- dai" fixitatea organj7;area, lor' uu
",
ztl
7_ ..
,18. liittmplare, ,tot 151'in' norine '<leDrept:sano-,
. norme destinate -nof'mele,siri\
deci norme juridice adventiveS -0 'bunl1 'l}i
definitje a Dreptului (deci 'Sisteml,llui de 'norma
tre'buie 'Sa sanctiunile, decinu :se poal;e
de wnceptu) de sancliul}e penti-ua"'defi;ni eu'-el "
,tul. Considerenteleacestea :sintcele deAn- ,
,re'!/,s, 1mp6tdvadei'ini1iei DreptWl,li ,dtipaTlwmasius.. '" "
'C.. Jdcea ,de 'asigurare ,sau .
'Unei actiunide constringel'e: 'Nu poyi ...
asigtirarea a presupuM prin 'aeeasta:
'tuturol' mijloacelQr ,ncesare ", iridoiala,
necontra.dictorii c1,1 ideea de Drept).' .
'D. Este,:'falsa extrem ,de'acreditata .eonvinger.
di'puterea Dr.eptului aI', sta, nlImai
unea "ex.terioara.. (Logicitatea
it- ordinii juridice.)11J ,ra.Il).in de repe.reus4i.ni, in, j}eea
\. ce aplicarea :(l0rmelor sale in sode-,
tate.. .:. calitatI 'Ome
. nevoie, ihterioara, 0 exi.gen1'ii suf!eteascli
8. .9
be
pien
y
ii'> &i exereitii 'irito
deanna un; asc.epd.ent puterIh;, iridlxiduale. ','
colective,"ele, cuceresc moralmente eODving. Este' ',un
adevar uJjor de in ca poruncile 00lemai
arbjtrare. _ mai: irationale (bazate d,eci' 'mai'muTt pe
. contjm:t"a decit pe' 'logieii 'i ju.st'it
ie
) sint celeeare
_ .incita ispitesc pe individul omeneschiacte
:de nesypc:nere. (i. fuclinati so.' cre,dem ,ea 'lbcI\1ffi din
cauza. ca ordin,ea, de'Drept pozitjvanu 'apare nidoda:ta
niei tuturcr cll JUS,La i ea ab.solut consecventia,'1Qgi
,tocrr. I).i :d.e aceea' este 8,iiita sa recurga.lasanctiuRi
. coercitive;ll,l' forta brut-a. :0 doyadii .in a:eest ,seits '0
.,fap'tur<ca ,morale,oric1t -de
. ' ," .. , . .
2-\2
.,
ai' p}t!-ea;- o.ricit sint eIe, ch;iar" de refire
coercitiunebrutl!1a, totui. exercita in mod
tes:tabil;' - nu; totdeauna tut:urorI, eel liut,in
oiultor iI)' unele: imprejurari
r
efecte' iohi .
bi,igare,i"dirigJlitoare .importante. ,Fapte de tnalta 'renutl-'
jertfa, de' dev'6tament' l}i: de
v;eritahil:icfealism; '6ricit dec.rare numai de, do
meniul literaturii- d apar, eu irrsis,tei.\W, chia1' in
epoci ,de cras de gl'p.va: depresiun.e! moraUt.
Chiar fara. acestui fel ,de 'fapte,gest1,1rile care vadese
"mustrares.: '-de" 'cuget t,;9;U unele, hnpJ'esionante ,dezyitluiri
post 'a;unei> clare i profunct:e
h
mot.ale,
stu.t' s:ufiqiel'}-te a clovedi ca' exista.. porme deconduita.
Care influente.aiii.puternic: activitatea noastra exclusiv
prill cqnfJingerea, ,prin credinla pe care. 0 'avem despre
lor. swe just4ie ,l}i spl'e ,!ogieitate" c,are ol'ien
.; teaza ,intpde,a1,1na Dreptul in' dezvoltarea i edificarea sa,
n-ar IJlai .l;lve,anici 0' de a fi da.ca n:ar contribui
,i,' -IS: ,validitatea 'la, forta " a' normelol"
,,- ",/,,' ' j'" , " ,., ' 1
. tntHv-izij "$ensibili ll.l '
prestigiirl"logieii, eu eei;
in ce, de puriLmoFala;' ester era
nat a, erede oa adieu
. fi)l'fa brutll,poate garanta llorrnelor
.dw'Dl'ept. Ori: dC,;'c:lte. oli,norma
Wa gratiee4clusiy 'saIWthinii:, san,c'Uunea nu maiare de: intel!
.Aplicarea etepti:v:a dov()(;lol}te co.: , '
ntl1.n;,-a' {:()s.t .respeetata: I;lici'ckiar,:atuue.ea eh1d, aIliemnva;,rea }le
tlepsei s't'il tea tn, .spr.:iijinul 'ei:. Cino Q; -notll.1a c.1,1 sane- '
lluni impune pesp.ectal'ea numai, gr,a ,resp,ectarea
'oo:sc'produce brut al ci gl'atie can
ale,celui' care se teme de 'pedeapS'.a., Putem
.p;une, ,tiirw 8.'p.ut.eafi,contr.az.ii, ca: imjirejuiarz:le clnd- Mrm.a

de cea l11ai cinste huni:i-cl'edin t,il,
aUta vrenw, cit ramin inevitabilc.' 'l\stfei,
exista. nu-}
"
DREPT, MORAVURI!;II
, .
tn cea mai impol'tantil scriere a sa, Der Zi'>Jeck
im, Recht, Rudolf lion Jhel'ing a fo:;; col dinlli care a.racut
punctul de' vedere care convine studiu
naturii inellte cel care convine studi'ului vii.
'Explicarea . de care slut susceptibile naturii
inertl'l e' nUlrlui cauzalu; cea Cnl') cOl>espunde vietti
e explicaFa, finalistii, adicu .coa care 'se refera uu
la eauzele ci la SC9pul'ile sau destinat,iunile 1,01'.
-Dre'ptul, ea produs sufletesc i l'e'llitate' sufleteasea,' nu
poat.e 'fisupus altui studiu nlaiadecvat deGit eelui
'care vafi lndl'eptat spre, cautarea scopurilol' ordinii juri
ad.i.::a a' resortU1>ilor. care-i determinii apari
tia l}i existent,a. Nu e locul aei su l'ezumam glndh'ea lui Jbe
ring, dar putem sa ne 'marginim la considerarea '. solutiei
pe' ear.e el o'propune Dl'epttdui. Dupa
..Jh:ering, scopi.ll'.ile, ;se reduc toate la egoismul
nese. 'EgoismuJ, Dreptul, egoismul mOl'ala,
'liisaacest egoism esbe altul 'decit eel pur individual SEt
.Ilumete; .. altruism. Altruism e :egoismi.I1 filtrat viala
sociaJa, ,prin' Istorie, prin euHurll. Probabil,hisa ea,aqtorul'
;aeestei teorii . nu dat seama suficient 'ofl prin aceasta
filtrare prin profunda sa spiritualizare,
:bat" nu numaf intinderea sferai sale de ci' natura.
Caea 'ceo ra(nlne 'in, picioare tn tot oazul' din teoria de mai
lliS accentuarea .caracterului f.,Qleologie l}i fioa}ist al
.1""
--'
Drop Lului i diroo\ia teleologica po' trebuie s-o 08:dEJpte'
cercetarile ce Val' sa-i ,stabileasca natura, In
care am propus-o, acest caracter ,finalist oste evident. ;De
nItrel aceastoc definii-ieeste 0 emendare ,0 complet8fa ,a
colei preconizate de Jhering. Fara precizarea destinayiei
BaJe, Dl'eptul nu poate fi definit pentru ca, existenya .sa este
determ-inata exclusiv de: aceasta destinayie. El este. ceea
ce esLe, numai pentru ca' are de lnd-eplinit unscop, are de
realizat 0 mis;une. .'
Moravul'ile, .ca produse aproape pentl'\l .cl
sint spontane cil' instituirea lor nu decurge dintr-o
se JTI.ai blDe, se'
completun{li 'studiu .pur sociologic .in sensul pozitivist.
Ele ne apar ca' suficient explicate "inyelese" .atlinci cl:n,d
Ii se' cunOBC cauzele carele 'produc'; cauzele circumstanyele
care le'"determina legile BatUl'ale,ale .
evolut
iunii
,lor. ' . .'. t,t .,.,,' '
...
Sub r'aportql acesta, Dreptul Morala se situeaza In
. tt;.o categorie aparte, diferita de ceca ce, printr-un termen
destul curent;- ponte Dumi: > "moravuri"..:, ;
Raporturile dintre Dropt i Morala, disclltate nesfll1
it
,
de la Thomasius incoace,' au fost ade'seori, mai mull, intu
neeate decit elucidate' din' cauza confuziunii care" g.-a .fiicut
mai ales doua jUI)latatea sec;oiului alXIX.lea' intre
"Morala" i "Mor'a--vuri". Vom preeiza deoi, aci, cl' mora
.vurile sint norme sociale uzuale, a carOl' aplicare ado-,
seori peste Iimitele tinui grup datei'minat a CarOl"
e.ste Qifuza. au en efecte: uniformtzar-ea relativ$ soli
dUl'izare a }ndivizilor.. Ele viata
0 oarecare fizlonomie degrup. Ela nu ImplinaRO
un scop cautat ,i ()unoscut, dar sntisfae automatic nnele
nevoi psihologice. Morala, in sensul cel mal precis a1 .
tuIui, consistil,}ire"tlY,' ,i ea', total da norma dal'8Xpli
248<,
carla lor nu poate fi cQuzala 'ci, .'totodata, de' tip deductiv
d-e tip teleologic. Ea nu decurge din' cauze n.ato.
rme, sociale, )ei principii.
lmpel'atiyele ei nu slut decretate, de grupul social, ci direct
fl' exclusiv' de convingerile interio-are,. personale. Fara a fi
. ocrcatiune colectlva, cum sint mora:vuI'ile, f&ra a-i detine
puierea obligatorie pr-esiunea' grupuhii,
imp:el'ativele morale dobfndesc totui 0 consacrare' colee
liva, un' consens colectiv, tn parte gratie identitaW 'form,ale'
8 spirit,ului omenesc de pretutindeni i; parte,:
adez,iUnH IaanufuUe principii genel'ale sau elilo
aotice.
distinctiv Intra' iinperativel'e mo
rale" Pr<>pri'u-zise eta l,n aeeea cit coman..
dauleritele 'care. q.>lcatuiesc prh,na gr1,1pa de. ,nprme sint re,s
;PeCtate de fieenre ihdivid pentru evitarea blamului, a deza
,robani ,i. a .. coJective, sau iovers, peotru
:rea l.ltmi.gest sau de lauda. In scurt, mor&
vu';'le' slnt sll.tisfacerea opiniei colectiye,
'4 opiniei allora, pe clnd imperative]e morale stau mb gunt
&larea 1}i controlul scrllpuJelor de personalS..
intre 'ele nu e deci 0 deosebire de "continut"
ci .e mar mull, de ordin formal: imperative care
l1I1oori slnt I'esfiectate exclusiv, de teama ,d'ezaprobarii ce10r
lalti se' pot inrtiune :tlDeod individuale prlIl scrupul
de tn cazullntti jndividuJ cedeaza moravurilol';
impuTj.e aplica'rea morale. Este .
cl un i1;nperativ care ,se-respectUnumai pentru scop'tll
'ft a' evita dezaprobarea sao pentI'u a provbc'a (fin partoa'
.altora gestuti de admiratie, va ramine eu to:Lul inoperant
Itt cQzurJle clnd actiunea urmeazii ignoranta,
ueuDsa apre6ierii sooiale. Obligati:vitatea ,i' destinatia sa'
.'"baracter"exterior, numai 0' apreciere tot exterioara
".
H"
--
.
pOf\te 'ptmeretJ: ei in Di,mp0,triva(,cind .,norm,a .
de ac1,iune este ;,ca I SCfUpUl. eav,a
,ti,nde<.,sil se aplice, ,h,ldiferent. de opipiile straine" jndiferen,t,
" 'aprecierile ,persoane1Qr i
apesta rign,ros ,despre un ,om'
unei " , ,:'
, ,Moralitatea. adevarat8"cqnsl,sJa in
pri.n 'S9rUpul!l .D,e- aeeeil ,exista
amoralf, in fondu,r lor cate
lpr de- cQnforqlitate
lor nupI'ovoaoa niciodatil reprobar
ea
sau "scaildalul" c,t carepronareasau ,scan
d&lul pot,veni. peritrU: aceste Znlocuies.c
mpl:ala.: lnsa, Cind acestef!.se ga'sesc 'sau so.
. hi de impiinitate,,i 'de imunitate con'tta .odcarei
, cle s)lrsa 'gest le: d,evine orir-e
, Ie ,Friul interior lipsind inlyial, iarcel
exterior suprimat, ,apa,:rep1-a', de
,ce ramine. mai dec1t bru:talanilllaluL. Qriott de IPk,
zantrop Ii, cineva" e sa afi,rnle
so. situeaza"
,c4' tOJ.i numai, de "mol'a
vur
(
-Illf de E"cu :atit g'reu, e nhiar sa l,"O
afimw -oa friul;,in,terior ,a'r fjc9mpJet i cu singllrii
societatea 'orienteazii actiui1i1e Iloastie, " ' , ",
In sens psiho]ogic i.storic-evo.lutiv, 'e. 11isa adeviirat' eli
au
so. pIne facut apariyia ,po'lume i Ci'i se
in fil?care .noi'datorita .rind ,pl'esi)ln:ii
89cia1,o.,: ea ar fiQ a colective,o su"
blimarEi a 'ei. tn spiritpl te6riilor sociologice ceca ce,
. '. -',.. . . ;. . ..... ,\, "". .
colectiva,;,apreciere a ,fost;
p,rivitcle primitivi ca apreciere COIltiint'i:i. a
" ',', ,. ,'. _.... T
.....
...
.. Cinel" prfmltivul attibuie 0 amim'ita ...
'ta" 0' 's'au ,un 'com'andamEmt, Heestea apa:rti.(l''
grupuluiisocia);' sociale. Acest factor sau.
lrincipiu normatol' ordonator cOlectivii'
care' In, subiecti"iJ a primitivului apare ca fiind
a eu diviD'll, se transtnut:a cu incetul din' exterior
, interior, din' "Macrocosmos" in ,.Microoosmos''. ' cum __
tr-un aparat fotografic un peisaj rIM) filtreaza, prin leu
.1.Hli- irldip:lensillni, reduse dar pastr1nd
ca-n, imaginea vlzll'aJif directa; dupa, cnmse fix,eaza
ast'el inqividu:aHl, se organi- '
Sf) fixeaza in lin;i genera]e .un de
orientari ale vieW, sub
ea '"Divinitate". De atunGi inainte, m'oraJ..il
loate a"p,al'ea ca"Voce a lui Dumnezeu". Ea pastreazauneori
'aspectul siiU: interior un .cal'acter de
'It:ate': ol'dinele 0.1' par a veni de aiurea, de dill colo do subiec-:
aceasta e in primul rind con-',
tiinta Sf) dezvplti\: s\lb actiqnea. celei '9.oleetive;
f,doilea 'rrn'a; in sau de a fUlicl,iqn'a', 'in so
efectueaza ,aprecieri,le'sale, en procedeaza,(scil'
ihdu-se de apara;tul de I'egnlile
ce-i 'vin' din, grupul .
cial, ;nu are. sa j'udece singu,r ci, so. supuno. paSty, fie frica, .....
din ambit,ie, (ie dip cauz,a acelui ascendent d,e
care so. bucura in fieci'il'uia dintre noi, dai'mai ales hI'
Qmului in ,,,stare de n'attira
l
' tot ceea ce ca 0
'nt
a
a care: nu 'conduce, dupa' nici 1m:
elde ilox:m,:a' Rrescrisa'j 1uereaza i"afecteli'-:
sale. $i-Iitr-un ,caz '$i-n eel/Halt, 0.1 0. subiectiv in
sale. ' care' 'so conduc!l' insil '({upll
s;l'deduca logic inferent-e adecvate diverselor cazurj.
'1 n,are 'sa ceara altora sau modalitatea actJuni
:-....
'.

w lQr.sale,I'ci 8-0 g1l.seascif gata;,prepeteryninatl" tn nOf).:'
, 'mele pril1Cjpale, iIllpun;;minW IlIod
Nici, a'-rbitr'nl"U1, inqividual,: nidi'
ciale,uu' mai' influenteazi'iJ, hotaririle' ,sale'; ,cr aceste'hotUlJ1ci"
In mod de'
de joaui ,implilsiunilol" subieetivej de- aceeS'"
ele apa1' ea p8;r mai ,i,i' lumBa
aceasta" , ; ,',' i' ' ,
,.; .t , r I , '. ' ..
se faceprhr: proee.deele: caracteristrc,fJ
i
'
al"El"'Rafiunii, 'prin'; De aceea,
zisa h:u r(de-cit '0 mqralif rat:ionala. (), ,
sent,iment,nu poate ciist'a: d'eeit,9wconditiir ca,sentimen1ie"
lor Ii so' fi fixat, aClicK' sa Ii'se" rf
,unpr-ealabiI'criteriu 'de' apreciere a' sentimentelor;
Da!' 8;Cea,stcf ,implicit' oriz0ftturile Ra-:
, , '<I 1, ;," , T, G: ", y' ',1" ',':.' ,
;SJdf descoperim ihtte'
proprip-:zii;e 'i presup,W1
,o'derivatitirie din ',principii 'd'ate, do'
"m9ravmi'" ,cal'e"<:\orisi'stif II). lipsite' d:
e

vizlbila.. i' rezistlmtii' iiiTanti:6r& Ihgica', '" , . ,'" .. ,"
, 'de" intre, 0
-informade orjgine"
naturi
',k' 'ul< ul'" '" ,", ,- ," - ,
sau ,,9lCeI ',,' ,:., ,,'.. ' , '.. "
, f.Qst,
al, unei exaltari Rpfoape rriistiee celo1\'
m:ai istorice<t" L s-a de a'l
fi' adl,3varaia sursa, a; dreptului, :de' a reproie'n.:ta
gUlla,a 'i: dfL i!e'tlprindetin gr-a;.' ,
dul 'Qeluiai.- in(l.lt .p,ulJ' caraeM;r;?Je:, esen.}iale, , ale 'Qr,ep..,
, , tul:uh, , ,'>-; , .. "'" ,..
2l)Q}:
-
,0 examinaresistelm'Qtica ;aneaJititt--ii'ne 'V8''8'juta
:ammai 1nt1ilmarea Cf! 'a1.6a-,
,uies,c 'eutu1l!-R, de nOl'me, 'earoI'aaspectul
Ii ,se ,pot contesta, Cl,ltuma ,conJinerjtualuri'
:ligioaseeare de pentru"garantarea
U
' ,
xiIll.ei socialitii"i prin, atel1uarea Ea'con
,ine lJresn:riptiunicompletlipsite de
ar complet Ilpsi'te de 0justific-are logiea-: Multe dintreele'
t norme arbTtrare, irr\puse 1a 'inceput, 'prinforya 'sau vio
:enla consa'crate apoi; c'u vremea, de ,,,traditie",
J.:uristul ,.r:y.s 'KorkoUlwfJ ,sociolo'gtil Em. Wax
eiler au ariitat' odiriioara. care e ,proeesul prin care unele
stitutiUlji 'se prin simp1a traditie. Teor-ia a fost
auaia" de curtnd, de catl'e Albert Gdlloway Keller (din New
ork). Ea se po'ate rezuma Gain asHel: 0 imprejurare noua,
poate'p'r-ovoca in:tr-un grap reactilini dnerite'
partBa VOl' fi aprecil1te:
sau':ffiai puVirl Teuiilite:'Cu repeta:r.ea"impj'e}ura
; au 'a''U'um:rt mod' ,de ia, re'actlona '
'm.ai''bttn pe duct 'celelalte
D daM:conaa:cra:ta\c:8; singurau'tilii
easa devine act a'u,tomatlc, ruti-ri'ar. 'Rutiila
en fncetul 0 deaa nattlra tnCit 'nimenl"in gl'Y:P 'un
:ai ,poate'concepe 0 'S'uprimal'o-sau'o's'ubstiturre cu ali mod:
eadtiunein nfrzurLsiniilare, Asupra ei'se ereeazB.r"c:u vrernaa,
Ajunge sa,' :de mare pres
"'gilj. 'tnliiuntrul, grupului, ,sauchiar. ,,<iqintei AsHel
spectul,'sau :adOl1ayiumm. 'pentTu autor
Ipt "consedn1-a ,indiS'cut8:bilii- p-enrtru'opera 1ui,
iea 'per.itrn u7Julsau lohic,eiul ce ase '0
ernenaa reactiunii de mai suslu' religioa-se
u,nul, 'persqna;;j de tIrane infIuenyaN.a ,avM ca
, 8l'e.fapWl6u, gt'upuls0,cial va 'drept '"aacraegiu"
2Sl
,.ol'i eel pu!,irt ea un gest" dedl;!solidari.zQfe 'sociaHi,'de
ci
de
manie, orice der'ogare de 'la .t.raditia "consaorala:.... Atunei,
sanctiuriea va trebui ,sa interv.ina 'cll severitate.-',
pe 'scutt,' 0 corsiderata devine,' utila,
$e C'onsacra ca exclusiva, 'devine-cibicei; tl'adiW'l
'Iii obligatorie, OcI'Qtitli prill etta
iiationaiitate in unui !)implu.6biceiu la gra,d,uJ
"de ins,titut
ie
' se uqr 'se :p6a'te
con!?tata car"j u'stitia" nu are' de fi intotdeaUIia un' riteAu
'\iespectat' ill 'acea'Stji, gellez8. a De',
acee,a din a"fputut rarnine"alntre eJem
u1te
',,,estigii. lot in juridic alpopoare}or a
j:mtut seryi en 0 probif
>Dreptului .din , ' ,,;
,;juridicA"este ,0'pa'rte'
acea parte care invir,tuteil,ulluiSel,de jlle.rtie",poate
.persista ih ordinii juridice
" dar care se distinge' de Drept'll1 propriu-zis
'glutea sa prinmodul sau de elan,ora,re: irational
,,,intentiunea expresa Ii norni'at,iuriH.: jur
i

. dica" intercalata ,in Qrdillea de Drept, ra,m,lne

"cutuma" uumai prin originea e1. Prinfaptul,:c,a In:mo
d

. tentionat pentry.' anuUlite motive ratioriale ea'a fost
. ,rioi admisii pastrata triordinea de
propriu-zis8., la fel ea celelalte." ",' ..
, st.ll. in
tinge de In. Preptului po'
eli
ream
implicati'i. .in expri!11
a
4,estina!iu,nea, iarconcl.3ptul 0 prin
,(in definitio) deductivita!ii .
'. Dad"finaJitatea: til ra!ioJ;lalitatea .dieting. .
tul.de "I;Iiorayuri", este de remarcat oa tocmai a\Jeste
, ' '
'-i. ;"
f-Calitati, d_eparte. de ,8, Morala; 'co
mune 'amindorura: '" , " . " ),', " -, " .' '," ' J'
, 'i . ,ca- insuiri ,de,
se gasesc in .ambele,,:dar direqlia, sensul' sau obiee,
tul lor difer'a: normele nu 'se indrea'pM
rect sau' imediat.asupra s9cialitatii. Sopialitat'e.a
din ele, mimai in mod .lntrebareape/cQre '
pune, acei ,ce-i sc<;mteaza moralmente flU
la in care ,ele pot fi fayorabi,le ,
, ,eise ,nasura 'in, calle
sta,u' ,iri.,armonie eu ailUmi:f,e principii ,j" I)OJ'mc de a
car?r: valoare e conyins t in a dlror val oare crede.' De acee.a,
c.ineya faca ser.uptile eli priYire Ia siml)leIe sale in
tentH netraduse i11'acte merge pll1a la aspr:e 9az.Uri
de proul,jSalavin", din l;omanui Confession de
minuit al 'lui Georges Duhamel. '
" Dar ,aeeste scrrtpule au exclusiv, rrlOl'ai niciodb.ta
';juridic. .J putem judeca
"sau efecbuabile, pe ,cin'd ;inteIitiile:s'iiu simpJole incl1.nari' cit
atare s:Lraine de,apreci,erea juridica:"91nd ciney'a:' jl1
qeca a,riticipatiY de: juridicul1ete
tedinte sau irrtentillni, 1e cil: traductibile 111 acte
eilld ele' soar implini. Nimertl'nu,v8 :plJtel:l', fi
acuzat de 0 simplii intenpune, a:: unui
nu prezintul111 inceptit,d-e' exelJtit1ire
sau riu,'se manifestO. intr-ull' chip ,oarecare (cll-'in: ,cazril' Pto.:
40 mneriinlari), de cugot: pc
faGe;einevapentru inQtiYul ca iar fi' hu'trit moment
dat 0 inteM,ie ilicita rill 'f decit"'o
tare 'pe care sa 0 .face despre .irico-nsecvenla'
mtentiUaFr,cu 'ptincjpiile sali' admis,e, de
u'tarie. E o.-repi'esiune' ir:p.potriva'contradictiiio}-}ogice' caroia
le'putom'cll:eodatii ceclli din" e 0
252
--
, din neoia de' consa(f;,--eiltalogittfl ca, putea,
, n:um) un fel de "instinct" de conservare a BuTut SRli a'
spiritohrl nostrll.' E' ,UIli pl'O'ceir care,conteazit.f'n ,aea.< "mai ,
ip;ll1ta, 'maslrua In' viata spirituaUi i de cape: 'riiei' tiinta>, '
niet morala' ,i chial" nier. a.ctivitate'll prM,tie'a.
tV 'I .. to' :t"t' . '
,
b
pe ,orlen, :arl e IIUD;yU:y.. ptreR axIS ',', . '
" ()r.oar.ea deo cont1!adicti.et estefundamentul sufletesG" aF
, ijus:tipa este. un:ul dhltl'e aspectele,. n-evdii llo-astre:',
lOglca:: Este'"jnst
f
< 'ceea e.e sia pei?fecta con-;
, se.cV'enta ch;'un'!mijieipiu admis,'fie' ac,e! prinerpj:u-'o: simpJii'pl'e:'
a;" uD.ui,p,aragraf, 0 norma' juridTc:ibldinilia, un priIlci;'
,pill 'un' prineipin: de. hlatta mQSOne" .sociala','
ori uri
aprioricil, a, gingirii til.', genere, ' ' - " '
" DIoralk: implicaconseeventa 'cu
_mite principii: 'sau norme d.e: 'eon.d:Uitii'::perSonaJiL
cout'raziee 0"eollV'irrger!l l'ela;
ti.va la,vaZoa".ea: u<epi:: la Obligativ.ita;j:;ea)'U1lui amimiti- in.,
.P:efativ, ,;reprQbab.lla", in
- hi.\itaLe,a'aceasta, e'
'd,e:care'apl YQrb:i.t..attine.aOili. Eunica sap.(J'\;iuhe pe,
. apllee:, uneQri
'ac:e;ista atinge in insuporta-bile ,.' e.,a "p:oate dev0!li ();,
ver.itabiJil' torturur p,e.,care< este firesc' ca 'uriii':oamenfsir pl'&!"':'
fere' s-o, s.chinibe;cu oria,a aHibsuf.eIlint'iL explidi gas::'.
tur11e de a' crfoonalilol'J eel.;
,de autopedepsil'e. ," ,". ' ,. : <,t" 'r:t. '_'
Astfel, 'i!1 e ,j,n'total'
de: norma generate; ale practiJce personale (:uh total
eSp, intra, stiUl ee'1e,'cUl'e:' seer,r.elera la' ,cQn<-2, '
str.uivea d,e' acjitmej',;. care' see ilnpu";'
Cit a.osolut' ralab:ile: !Ii; irfJ;piicii exclua/erea:,'
. ' ., ' '

Care sint, norme; ,cum sa
le',decl',eleze,:nu.e Rci 100111 sa disculiim-, Ad
utem observa1nsa ea orice fjind 0 4nconsecv-enyi'
ata. 131,1' normele de drept, aste, implicit, imorala"pentru ea
.imoraleste..tot ce normele deconduita de 11 CarOl'
yalabilitate 'ohligativitate s1ntem
0 eiHcarea principiilol' generale df,l 'estn impJi'cit
f);ur.ala., ffal'a lea D'ciHcare;8. p:rincipiilof MQllalei :sa -fie 'implicit'
iitjus#tie.:pe ,Meea .ptrYi ;rafulne uneori imunAa1iaeu leg-ea,
,tunci cind 'calci MoraIa, ,,i Dreptidui
se exe-roita pesteto.t morala 'ap'lica
sale.
p,entru a -intelege 9i raporturile dintre Drept
ifi Morala insep:s niguros, 'mai esteun fapt important. de re'
ar-cat: ,Vaea MOllaia este un total ,de norme care se
:.. l'pun ca absolu't valabile, intre aceS'te
orme'se.-cupriQd i celece tre:huiescnespectate)n constMiil'ea
. aprecierea Ilormelor :de lao '.sine in'Ve1es' ,di
elaboraea Dreptuiui ml sepoate sustrage ,de judecata'
orala. 'De aceea, Drept
prezida intotdeauna" principiile 'mOI;ale ale 'celor ,care Q alba-' ?
'''uieso. Drep,tul :nn se ponte 'hiciodatii departn de'MoraIii; ;
gi-Uit9rul.nu va_:putea' decretapentru .tcar-e
tasanu':le '8.cc.epM.,.pentru :5ine;:altfel .0 ,8:Sellienea"de- ,
[;OJ!etarear sureri ,de ilJ> fl sir,nul.'
iaD." jmoraUCi. iI1justa. '" "'., T , .1
In 'scurt., n:u,'e ade-val'atca Dreptut s-ar" opune 1\1or:a1ei.'
.:Del ,Tlechiospune :op.ozivie ..illtreele ,aT >i ,
iUnci dnd unWar' :comanda C'ee,a 'ce :eealana: int.erzice 'sau
;iceversa: ,De asemenea, nu-eadev:ar.at :uief :cQ. 'D.reptul' :a-r
.el'iv.'8 -din' Mora1a,pentru:ca nu t>reptul O'ate
. :ex-plicat;<prii,h 'e8: :filr.a contr-aiica Mtml'la, sint nesftr..
total indiferente Moralei: ,ea
poata reproba.
( , ,
! SENSURILE TERMENULUt "Dl1EPT"
.' . r
\ -, .
". ....',
Cuviritul "Diept" are 'intreb1.iintarea uzuaHf
,de multe eu toatii inr'\:l,direa 'dinll'e elc, destuLcle
" diferite pehtr
u
aputeada roc' 1a,diseut
ii
ul'ai
,'multe ori m'ai 0 examin.
are
/.l.lor are"d'eei
ri
o
"irn.portaoya 'sa ,'exllUnere "EnCic1 pedie' jl:1 .,.
diea".' " -;" , ',"
" '
,
. . ' . - .'
hi primul rind ya trebui sa distingem intre sensul
tival In sens,nl adjectival ar tl'eb!li:
'. sa iIltrebuinyarea' concreta
_. ;s.e"poa,te
,pre '0: s9 t
ie
'dreilptli,' o'ju..decata despre--iC)
pOrUHea
1u
dreapta" de,spreo proeedare dre9,pta; t9
t
" (JUJn '
se despre,o linie dreapta, despre 0 ci;ntfirire
despre' o,masurlitoiu>e dreapta. ';', .'- ): "" , '. ,.;: :.: '
, ' . sensuri:le se prin te'rmeni identiei;
se pr.esupunerea,cK trebuie' sa.)i existind9 a.finifa,te
Sensurile care seservese de termen -trebure
-so: se, fi ,prezentind judecayii
,dind anumit'etrasatriri comune S;luca.fiind'eorespunzatoiiie,
.unor-condiyiuni'
'acosta doua categorii'de,sensud,sta.. 1ilsimilaritatea dintre
'linia, drea,pta aeducyio. 199iea;' Linio.' dreapta:.
'p;un,cte,fara .abateresp're ",
j,pept.. ca parc1.irs spa.lAllleste ,un ,feLde aplicare
_,unei TtOr1ne scutit:e4e"orice are '
inie 0 singuradireetie ,drept: norma ade
este,JQ.e asemeriea, un pareurs
mintal 'adeeyat uiiei; notme:attt de scutite. ,de abatOli.Masu
:1\1nt' . a cori'lpar
a
'
tnseamna apune'faya-n faya doui'i obiectri; un1l
1
.'e'"tipul",sau
lInitatea-, de"masur,a, sau',.modeluL
anen :deUilalt"se .abate, sau nu de'la ,,,!iorma" din:tii,sau
(dnd punetuLde yedere a1 'compa
'e' qAn,titativ), rcpetarea primului')n al 'doilca. AstfeJ;'
,;metJtul'" este un' prototipQantitativ, adica 0'. cantita
tiyn; deiextin<;!ere a unei 'dimensiYlli ;'ino.sur,arca'
esteceonstatarearepetariiaeestei norma a1t,i1difuensiulle
datil. dEl justi.\ie 'lcca"dc'" egalitatc' ex.
ista
'de
0 oarecare afinitate, Atunel
'eind 0 A no apare ogala cuoaita B,
,ca" til (LC privestecantitatca sa, A pOIl'tEdicQnsiderat: co. roali
R Egalitatea ju
ndiQa: sau so.ci:ara dintredoioain.;:lni este- supurierca10r la,"
ambele,
cazuri,., ,3 u'lloiconsecvEmte el\: norma de trat'4-,
., " "" ' '\ ' .>, ,
menL " ' ,':' '::
'in' adindirriea termenii; drept, just,'
'l}l r
e
,6tilinial' se prezintaca Indieiudsimllaritll
tea
sau unita,tea:
unei ,nor/tw: A:eeastii !!- a sub-_
stituireu l?tin "jus't, prin ,tei-menii 'Qoi: ':
"drept" ,<';,droit"
',qtwiv:at
i
Jte din "r'cciu!i" d,in
ditc ,,",',' '. ,', '.-'.' ". ":,,,'

unUl rang}.Il c:JeM ce 1ntot
,deauDf;I. 't,rebuie. sa fie ',privit', ca po'sedind ,atributJul de )!_(Irept)',
..
.:', t .' ....

< ,'. "

\ .' ' .'
,',,:-:
, ' 25'1
, I
11 - Fllosofle vol."JV
, . .
'.
, --:Simsul li1' trejaccDp'Fj' lil,i',re,;ite, care
iacobiectul inmnse In 'ex
,'pr;eiii ,;-Ilre-ptul
"brdine de Drepe" 1 '8.-'I'e a
nefitUpe ,am da't.:.o 'fii :analiza:t-\omai.>na.i:Ji).te. EJ .eS,be
., "tG-taJ.itatea >sisteJnatiea ,de norme sociale,destinate :caprin
.tr-un ImaximllUl ,de ,iii), ,asagure un max;im.uJID
J de ;s0cialitate intr-un ,gru,p ,determiq:at':. Acesta
',,'obwctiv" a1 suhstanti\Vu1ui""Dr-opt". Sini :1nsa 'CR
'. u:rmatoare\e: .re;v,enclica. Wl ,,8 UJ.l
1eza uIl( prept,.al etc...hl;.tr.-al ca
rol' 'contelft terlootlul-. tl0.l;ltr,u are, ;:evident, alt
llU de,. eo*sta,it/!.!t c'a,
'are ,un"ti-ve1es1' dip
.dar unei intrebuin1-1iridiferite, anum.e: sensuI .d,e,
de ',de, sttidiu. Ptill ;ex,presiile :"Faeulta,l,e
',1_ n. ' " \.' '+,', i' n. t" 1 .,' 'h'" '-l
'wre,pt, " nwr.ep ,se ege, ;plloprru VOl', :
: ';Dlle}Jlt;\ilui, 'in
"bi.reptul oi:w,il;
so lcomparata':a Dre,ptului
in mod campara},'''...
feloriee alta ,'denumil'e'.care se la Drept in' sensul d(!
lP,.aferie' Dre,pt,ia sensuI .
ohiectiv ,pe ..care maisus,: e :nimem
de pr,ept .sensul " '
!tfic. 'J)reptu1 civil.carese este;.tiinta norme-le
j:uridiee civile, 'dar n,u -e <wiar- jucidica,:ea
realizeaza indiguirea ..orientaI:e,a',vie,tiL soeia,le: 1
, ,- distiI,lctiuni, ".prohleina eeR mai ,. eite abee{l. a .
; Dreptului subiectiv, raportufilo,.sale eu
- eet1v: " ' , ".- ,.",
'Pentru a reu!}i sa' formulam de'finitia "Dre,ptului" in sens
subiectiv'\ sa ne amintim' pa peIitr.:o a gasi definitia oelll'i I
258
i,
ieotiv am 'P0rn.j.t da lao fiflaljtafi,j ae.estuia.
vorbi,nl1' de asigurarea maxililleil ar, unui
gfup."ne-am lleferi:b. 1a pe' care"o au'
a' iI!lIatura Sall atenua ocazi{!>naM .
apaIltenenl\la 1,iim.itaM.. AstfeI', nOl'm"ele reg1emen-
intereilelor, a. de posesiune'in- ,
,Deosebi:1i de 1a: care,
pc-am l\l'utem. '(lecir sa callaeterizam' Dl.'epJtulobiectiv
'lji ca "un total.de norna, so.ciaJ,e, 'des.tinat:e: sa; gll\fanteze inte-'
la valm?ile1 Falilem
in: ae,eaStilcal'acferizare, ..io! completa), dis
, norm,ale' car.e", in
:i" intere.sel.e care' sillrt' _garan:1late pr.in n0rme,
Di6tille-tiunea, ace.astai, 'e: una ,CUi. distincpl!nea dintre
ohiectiv" "Dreptul' su.l>i.ectiv;" .. Astfel, \1n. Dl'ept,
subieetia,' este un, printr-o' rwrma, soc.iulJi;.
. De ,/M'leea, a deelaraca dneya are' _un drept (subieet1v) asupra '
IW>.1lIli hUDJ,; in6emneazl,lr _adeew8 el1 are;, fl:\,f13,fitor lao aool
bun,,:' un:, intere.s,(cie: pO&esiurpe): pe Clll'e' 'norme
.S0,Cla},e, irl,gaXan;te'G'Za. obllga..
:,'< :' "';: ' ;, '." :" ' ' ,', , ' ,I
.' , Orioo este,' care' nta.:car-;' garantatr
de 0. Ilorma socralii 0\1 oareeare puteri; de obligativitate, ne'
DJ'epll.
unele pl'lllClpl1 ,cal'e ne' pa,r HOlla' e-aJar trebm"
unapim ,pe' :iDtemeiaza, aceastli> eonvin'gere cln'd'
,JP'aear idea1rilentleun 'I?e ase- ,-,
.meRet esteAndispensabiJa" delhnitarea "lritre; principiitesau
c,@ns.aCrllte cel
l
e eireul,a,' tn mBd'
eurerit, ,ca' simpla';Mzidera:te teoretioe veritabila
Din,cauziVca:' aeeasta d.eli'mi.
ta.re"qu. se face:totdea\)na/suficient, numeroase confuz-ii oo.i
8;le Dr,eptJuJur subieetiv. Al}<'f, de,
25I!t
jJ':' . , .
lilt: .' " "., ,
.Ij/?"\/ ..
'I'........ . ..ll.)ele.. lot::f..ar.a, i'Vor?."}s\{; .. !l.
It ..,:' "L1bcJ'tate'\:Q.Q; c:te
'Ir-' cs.c' .
I
!.' . .*1,
"""\' :.' ,I\ ..,altc. .
'1' '. '. 'c;,; JUStlhC.at .. :
[I.':' "" soei{itatca. ,: ;ca .
"ill.: ..: .r im'!>'llefl3rire ,;Drept
i
\
'0 'un
t
\ un . .

" ,ranteaz3. 50.< fif} .'Qita. 'V.reme este.
'. '.. v' credi.nto.' cqri3nta,:.pur
llif. ", .
" 'oJ " ':,a.", .. .
,J,. "
',.', ''..:
:.'.,'. lJr.&pt,,,dar,:..pu "Ull '."
. v,edtabil, curo.k. >
u1r-. ui:sub.iectAv,
, 4e .'.
,eo' nUmipl"atunci.; conjoctm:al", e
:. ::,91, bi,&t,are, .
. \iala, " Marile. ,
... ," ,(
.t'fP, y,'"de 'un?r .
'... QreptW'l. Jvlqlta
"
'" .. .fie
nri. ..
..
j.. :!?iWlila '/,lec.epyie;
26,0 .
.'/
ea 19? c.oIl1;.uJ?:. !1sex:ne.n'o,a'
p1ehnge peste: decenll in \Jn1Jl popor,:' sau' a
!riai iritiltoro:; care s-o
:8.e ga.se,te?ine:r3;: <14:resp..
1.,adu9indu-l ill un . '.1
lectiy.atit,:M intcns incit.siHnfringa iner\ia r.utinei L;barie- .'
rolepe cure le'opun bene.fieiarii'vechiuluiregim.Sti'irile acostea .
deJapt, faie'embrionare.prin'care tree aproape toate. ideo
, logiUe,;. tut-urol' Ie" cste 6 perioada In.
,care lor e" aproape to.tal iIieficace to,
Jlaporfuiile sO!-Jinle."Ma,i muit ehiar, cadupa"
id:eologie s-a raspindit ,i astB:t,uit cityii' '.
sa ,fie 'g.ravprimejduittiau\<:omplet .
'. de an)imi(e:conditi'uni'sQciale 'I!-mbiante.:Cite: ideologii, cite
pl;,9gratn'c .:sociale iCite utopii" au l).,vortat ,astfel rteliisiIid
'. nimic. realiiat Altele, se acrediteaz6. "i; .so.. l'E\o,1i;
aR incl(:dall' nuter9' i 10. Dneptuii:
ofecbiy 'so .
montin, in iJ.1eu.
lizabile;care yrenie 'mirajul unQr inliiptuiri ce,tl'C-'
bl,lie _su'wina sli completeze jiri.siIrile 'unuiregitn cenul}iu,
tno:diocru. .fn s)nt;dintr-un anumit punet
. llezulto.tul. nu numai 8.1' uriei lupte intre 6amcni,
cj acel,alunei ideologii. aceast.a
;hnplidl propaganda, lupta; implicii fra
n}.illtari soeialo de
pentru mQr ,.ca- "iaJ\
lor 0 aqe.s'oepopee CQ,ptivAnta. Ide010giQ, fra'n
a>fpst ;prjp, sec'olu1 a1 patrusprezbcelea" 'a;-ayut
'0 de ,gestayiurie; deafirnlo.le
explozivu,. un triumf rasunatOI1 i'odominayie plina de
ritatc. Azi se impas graY perioada pri
mejdioa'S.li restaurata,
m
'deilu...va fhtz':h:,)ita ,citvat,mfl <in doe 'S,a'\f,
de, Ullva SU()(lIl'lDa,cl:eTill'itiV'. a
'\ui; awea :a marx:ist, :Coa fascis't.a i ''Oea'1'fl:5-1sfa:,
"'f}teziritia 3Illall<1l1l.ge. Fifec8'l:e,\e
de'criterii pl'0pTii in 'aIegel'ea .gaTa'1\tar;ead1.veTS'etor '
oore,spundie ,u,n ,a\l\l1Umit'SisteUl;:at
. iuri-dice; Ilentru: ca \me:le v,ai0,ri '0
anumita.,im:rbie
4e,:a,ci,<l;f\.
",a.p6l''tul flintr.e
:-'c'ar,8.
mOl
1
oial,!iC8Ii'e 'pd'meataasui'>1'-8.
1a1f, t:ezase',po"t argum.ente. Bupa
unii aut01;i.,[IlIi'.fl"Ul4te:eu mla:ci' nlll
" ,exista-, flU e:xJista.,,'dreptuti", exisit9. adicas'iUgl1f
Dr.e,ptu'l obaectiv
,ll1
i
:aaCia :unele illte
,rese inilliVid:Q'ale.isi:n.1t !}i
diQe, ,aoeaS'va se ,ca., &ocieM'W.
, .,' 'ca.aooie,qnlbeVese iW'd:lJ1il!uale sa fie De in-data 'oe in:.
, . 'ar"fi ,sjtu1, 'p>l'oteja.w.eD.:trehuie-
,tiU,.ci'i .atu.;n:ci. eu ,eal''aet,flf V'eI"Sonal n\!., mai pot '
oonta .in Aa, Ide, tpl'(\)-
tOro"0\iIr.e!}.. ,
pentru en 'eo. \es:lJe 9.,,;func'Yi'!i'ne !Bi . ,
. .intl'6gii. .are in1Sa J.)reptul. -de
ar.o, limi1;a D_ger.., ,dar :lI.'tll ;ijFfacultaitea ,a
,
P
pe ,c,inev,a
{de p.l'lti ,1llIl:&suri:le in :ContJra ,ahs'ertibeism'llllllli, JlI1n l'>:P:li:- .
. mundi ;a .}It'Hprj:etarilor .agr.8.l'i ..a
tunm
.
1 tiirn,insuficioota ,exploa,iaa-;esau .valor1tf4c:al'e ;B. hun,u,rilot;"l
socia::le :serigase., '.\Unor
de cm.eta'1:ur.gwe., 'textile etc. in
""
\.
- ,'262 "
_imp: de rii-:zhoi 0 a"unui m.t.eres
Ii 81Pf
0
v.iziona vecniului interes social,
ae l\l particulaii Sa profite ,diJli unei
care '?l'os_ea I'a a-proyizionatea' '
punlicnltl'l' in genere}. Da,ca mel" propqetatea nu un Drept
sul)ieetiv, C1 d, (deci oohlig,atiooe)sqial
a
, se lB-, '
eil ni'ei'UJI'al'tuI pu va. mai put.ea; fi preconiiat sau sus
f" t ' . -' ' ,
)(In.u.. , .' " . -'. ." "
,ca Hans K4sefl, reduCe DreptuJ su:Biectiv"l3.
ee:L QIDe,ctiv ca niei:un. DJep.t,'
pOQteJi ,afillmat
Grice Orepet ,e,D.llept de sta.t. Aceasta 0 ap-ropieJe de.
vecnea. a .lui HeRel, _dupQ eare pot avea
dre'ptw'ilinii fafw de aJtii, sub. statl1hli, dar nu
Ie, p.ut. avea. contra statulm, ea fl..'a,v
av..(}a.' c:in-e s.a.-1 nici. sa-} nici sa
C(;)ll$trhl.g;a. ,.e Sta.t. Lnlespootarea lor. " " . , ,
acestea (le' a uita la--n
ulIIJui .sis-tem' just. iattral; ...
jU-S'bitiei,"Pe dea;s:l1pfl8i (}riG311Ui alit de' stat; Dllejrtut are
snp'l,ema'<le' a l'eailiza' maximUlJil de soeialiltate
, 'I' /
p'l'i11tll-un: D:l.8iXemro de iar statul e destmat sa orga
!}.i de respec
1i
iue,
a. Dnept\1bi.. Peftt-r,U' e:vitai'ea ooe-i lie polite, d:e-, '
sigW1",sa,enifictt st31t.1Uii atlmi,.Ill;;1!tlW: mai
'nimie <lia suh nici'Q f'OI'm8l exis
tenia 3lIIe ati.. nu -Ufmi
re*te; UJ;l. maximum.de- j ustiVe posihila, daea in
teresul Qd'$: 8,aI)!>itlla,ul's.tatul.), e:, ell
al'itelllu III cO: statu} un p8.11tiou13r
re"fffillldroat. ::rdieea,d:e selidarifate
s'Q.ehHa e: de' a1tfel, un- p.l!lneip.iY> e:xtl'em d,e vag. Trebuie e3
..
1

e' aI'
':
. zi: la zi c!ne
. hi
ec nOl :am Ill
a
-:
Xlma socialitate? '1 n:'c3:zUl 'acesta:nu'trenui'e sa" se, uite' ca iii,
trecondiWle' sOQialiitiW': sM:
, a o:rpeneti, ,'in dr ,cart:!,
;', -op
li
i1
ii
'
.. nui*.ai
, llle,<orgallismului,'. c61ebtiv,. 'il-u''i.n'tra:/
"
. ,cerute in pr,imu)'
find- de: cea:;mai:-profun'da exigenVi.,'spe0iala omului:' d'e old":"
, Ii spirituala; tn; 8lujbajlcestuF.'

,.,tul,"in, s-lhlha1 ;Brrlptu)ufstii',syatuI,"Cindheveia 'db ",
" 'rit:m!liJ,;es,te celdihtii in'ter.cs, cari, tre1)uie, garantat, a'Cestp.:Q8&
L i Dre,pt fur.idameni'at.; >1.
: carejol:l.te fi'.
facu' 'QhieCt,ulullci gra!e' '
, 8tH,
, ,: a,duc,u;
altc,cazuri poate a,d1Jg
e
dispqc-"::;\
arbitrare" inoo'hi,tabi'e" care sint:Gontraziceri"ale' ilev.qii ile\ . '
Mrrtisc',l
fie- ,ele ideolog'iGo,',;fie siu 'jrte.l\ent'e ,g'ih:dirii .. o'me'-" .
iieti}."';.: , :,' , . r',' :<, ":: '\;; """"', 'i';';
') ca 'Drep:J
tului ,primatul; a,sup,ra':celui,opiectiv. ntt.. at}
oi de ,ce;
,statuI" de pilntru,a garan,ta.
",' ,I ' "
'lie. t,rtii:ca 'p,m;:de atri'ii!!piri;.
Drept\llui obieoti-v'e,l;te 811b-,
'Qrdo'ifa,ta ce,lei, a' Di"e,ptol\J,i' 'sul;>,ieotiv. ';(: ',:'.,.;,;'" ' ..
. .. I
"0 care
teoriile

:liv,ca -'9;'realitate "g&sesc:, eli :'pc 'aceast(,teali.tat.e. so;:
intr?aga Dr"pt;
:iI1:ttebarea: l:\8. fie b.'r,ealit>at(),
'qlHma" de'
. Qn drept arft el, l'Or{l( co ,;,;',
este' gariliitat. ptin,tr-uri
'factor aceastii:p'nrte., n'uilyt?;m ,
oi,oo "i'nt'eres",subieQtiv, '. ,
tiimi6. Ace1 spri.'
oj ,trebuil:i . ,
'9 ',01
'.':"\'lo" ':. .......,. - .... ,'..". j."' l '." <;. J.. l' ,
in
, ",
'4otcazul; Mra onQrmli,c,are e de "int.e-' .
ei. ins deo,norma car; Sa .
, sa-i dea Q"valahilitate "obiectiva", 'intercsul -subiectiv mi se ":'
con:fuil
dii
,eu un Dreptsubiectiv. ,Shit: sii'<fie irifinit de;
rn.Jllte'intercese suhleCtive, ma,:i
durahile; m'a'L:rnult pri 'puyjii pe'care pimic'rH,l,
Ie tn(Ireptatet,e nimip nu Ie, consacra
calit'a:tca' no.' DrepturL 'As1Jel ..
Dreptul ,nu, pste
primordial fundamefitul" PriDior,
'dial sepoate da.r peste e)
.' _" .' _ 1, '" ,'''' - "'": ' .,
asupra' lui: l"PElDtru ,orgariizarea'"-}tii 'inter-vine, norma. Norma
u a min\ii
. ,', ...
-
- st8.l'ea. a:eeaata, ea. conduce viata indivi
duaHi.'lJl\'JI ea: lro se nepercuteaZl9., in
tiva tl:l-tregii. Deriv81ta"
" in paule', din legile'fugi'ee 'din neeesare' a,.le,gi.Q.
dirii, dar d<iIiivatil din. sa:u mai
mutt ori mai puti,n rationale; a activitiltH .
.devine ordinea de Drept. A,.ceasta, gatanttnd sau consfinyinj
unele dintre interesele 'baza unei selectfuni
dupa criterii. ce va.riaza,)" interesele' selectate,
,in ll.drep,tUUl subiec.tive
w
La rh!,.dullor, drepturile
fjlc ea Dlleptril obj:ectiv sase satriiiascB.; sif 'pr'e'zinte
o sa aiM: 0 de a fi. Filra dl'e,Pturile
tive yietii fina
litlitil@r, tDreptul oJ>1'.ectiv Ii-w fi decit os-lima de
enmit-ati aMdine', 'sterpe,c.a numerele de pe programul unel
car.e n-ar rrd'estinatQ; sii- mai' aipa loc: Pinaeenu
intra-n jpc inler-e,se-, -intreg. Ureptul' obiectiv e'
de po'runci, ing:aadiri interdi'ctii care nu prives'c pe'nimeni.
D'rep:tuI obiectiV' are 0, de- a ifi: a'P. 8i'8rea
celui: Cel s.umectiv-' are' el tina.: ..soeiala:
Un splrjtualij. D'ar el are sursl;,::....
IDr,eptul ,",,,' .
/ . , \ .
R0LliL SOCIE'l1A'JlU AL tN GENEZA
,
. '/ , '
Existenta Dre.ptullU &.it&-. aUt de; Iegata cOO tie
. B.MStltt in.eit a prob1'ema QI!igil1i:i
. sale: t,useamn:A t depl,i.." inapojr expe
.. sQ.eiftla. d:ttt4. eX1ata nid popor
Sa' f,ie' G,0.$p1et. tip.si,t .tip, j.w:idict os. nu
erista colllctilV,i,tate, in, 'sa, nu se ppatli: dis.tinge
". . . . ., ,
/'
'001, pUlin 1!rusatll'l:ile v.agi ale 'unei orga'Jl'izar.j a
inLereselor.. A vorbi ftrleptului inseam'Ha a
. v000i '.oes;pre dll;}oepuJiul societavii ,.IIma'ne, &nseaffi"laa ,c8uLa .
;a.. PI1BSiUp'W.JI1e e,xi-s.l\tmta' momOOl''tuhti oind s'aef,ectllat 'tl'e
aa fO !tal1e a-s0cit:la fi 1a st!lrea 'SooiaHi
;&bsolute s1Jnt ,tnsa gIleu' de 'sul'ptins,
fie m'Ol'dinea fizica, cu ,atilt mad :gre:u qea
.in cea !p'Sl'holog.ica sOt.'iaqa. Plecind ,de 0 ana1ogie.
eli! :a it >eeea oe e ,p,rodus de.
omul a'l'Ef de a drop al
tar il'eali'tiltJi: par 'eil. .t;rebuie. 'sa se 'fi
'mit sa"fi lnoep1'.l!t-:/il:, tot 'C'\iI:m :0' de.
ilfwepe a 'e'KiSta 'dilli '1ll:0mentul ci'll'd ai vlastarul
It,@t cum sdnteia 'dintt--o 'data din
.amna.r. en a'tit ma'i'. multL oint!!.. ev-0tba de imprejur8.rile
.crale': mal simpliste la indemina:'ori
dire1 iInin., concep.Wle oe apar if). nrod nat:ul'al, spontan, de
6e -mintea incepe. sa' sitflt 1potezele ''''care
sooie.tatea fji institutiile ca un produs analog -'.
.calor'indus'kiale, ell un ihioru 'V-oit facu't in mod intent
io

nat. )De in 'veehiine 1lociale nu'.s-au putut

C0'ilJ.S,t,i.t'Ql: .'tOt ce 'in -societate e privit ca de.
C'urg,tltl ;din: arbitTarul 1(lIft01
v
a sat) al't0ra, din arbi'trarul Ullor
sau al unoI' legiuitori plini de presti
. giu. Drepltu], unei 8.') unui popol' incepe, dupa
aceste de lla un Selon; de la \1ll.LyC'ul"g, ,de la un
1I-1oise f}i ... parea 08 ar If;i tI'ebuit sa tf.ie radical d'iferit, 'chiar
0p.US, daca. fleglUlittwilbr 8r ,f.i fost alta. De aceea pra
,era 0 simpUi O'hesbl11n.e Numai de'
ctnd ''''s-'aerMs oonSitatarea ca lnreaHtatile sopi'ale interYlne
.rohil unui. factor "n,atnr-aJ", aJ unor straine
vobiny3., :al UROr ,oaul'lc impets9'na'1e ce' prodl1e .automat
"necef;8.Te nllID.ai de,' atunei Trroble
2Si 266
c{ eVQ}utiei (cu
. pr.o'J.)leine'*tiittlif{te. -',r' \." ';,,'
,.'i 1nc defini1iuhile Iji l105Btre
, . ca esteln tot,cai'ul' tilt
. Qaiul:acesttl ar'trebul.
t6arce'nL,hi cclor sa, 8lJprhnam; '
rile asupra oI;'ig,i'nilor,. ..
.du,te1e.pe care nile oter4 lstoria.; azi 'ne dam
lea insei de 'VOiDtB: p.ersoane -Bau. unci :
colectivitati, .. in)a:un;trqI-"unor,. limite ,foarte', <lepar
'tate intre..:ele, ,de
. 'factopi, precum
fi,zica, iparticula'ritatiie ivietii .
.' grupull:ii, traditiile';l obi-,
cei1Jrile-'exist;entef; ,sentiment-ele. ,
.cledintIl1e :etQ., Q norI\la,juridic?!.,'esto.' :
aglndit-o""i- care
, .' ':'.
';.' ..: . .SlJ,u:,' j'ni(l,i:
I;ea :'sa\} consacrarea. cL socialanu"au::loc decft -subanumite
t ..
l,1:u.exoludc de, fel, 'ci, dimpptriv8;, pre
:- shpune de; 'oaturaJ,:sociologic.'_ In
ar4tate' maj s:''a puttit vedea,' de pilda,.
, jUt:idice eu;
. . '.' ,9rdineaac"Dtept p'r()priu-zisa.; Am
.... :;praptici'. uzdale
.. \.'
['I - ' ,al,ta .rehglOlJ,s8;, maglcB:, etc.. adlCil '
[lie lot, ,in: ,uzul 'trli5!:iYional'.
. lungtlb,vcata de vreme :un. asp.ect,cu. tQtulcopfui
'nal so, fi . cQnj uncturi ,6ticein
. mult'e eodifi6ari veahi repre'zinta faza
. ... . ,",' . .,
de juddiGa.iri. care: intre .nOi:meic .j 0
ri.qice,,i ecle;.rel:i'gio'awsau c.w.tiJrQ,IEi nu.:exista 0 sqfieienta
.. .th Zen-'A a vechilo.r
:in ..gintre, colo.ce.. 0. compun,
'se Fe,
;'.ligias,,. cucaracter: ju.ridie,: aHi.turicu
sint ,btiiiiioaribcele: c,ar.e,c'c
'cemarlda.:-oIriului .s'iiLfaea cU'!lngbiilo 'pc'
.,Jle... alilturi cu fbarte-: lu'
,x 0rot'erea' ciinilor. -in' ;v.echile 'nOlliltx'e;pravile 'se ,h'lUl
":' anal?age:. .
, 'dispozitiuni
J8. date Accstc
,,': sint'oglindiri ,care; Dreptul
, exista' rudimental' "inglohat' ,in cutuma, insuficient:
jiatd'intre,j'moravul'i".EI, .oa oricc.fiiIi!a in-stare eqlbrio
. 'poseda:' '0 .sa.u:,prQpriu/clar. I1U

. Dle( deplio. ;separat
:din ';':: :"
;",:' ."tind' se dintr'ei.Drept,' i' cu ,
'lupl.a '11.U1-
80
'uita' 'dc"prima)m:pprt;int
ii
'ufo,st problema Dl'eptullii'.de ;catro .:ade
r-ent
ii
;;$eolii' .in ft:unte' .cu, Salligny
, Dreptllk,departe' de :a Ii, un ..pr6dus' arbitral:, al
'efectua,prjn d.educYiile aprio- .
:.rlce' ale teoreticieni16r{eite. lato'ric, 'lntocI!iaLca 9
i
'limba; Dupe. cum in'lexipul i II grg,matica /u'n.ei 'limhi .se, anii
,c.ate' suferit.'
.' ,ttn pupor- in cQle mai .indepartate
" brigin,l" dupa' CU'IT! hl1imba ,se gasese,co.urilc tuturor ;part.i- '
,culafifaWor' ale pbpotuhti, tuturor
,aspira.tiilor ,sale, ale felului sau
.de w1e \foi, - la lel,,,4.n I)re;ptul
_ unu.
1
,'0p'0r starulesc. tr.w.eee, "boate, llCeste urme ,care fac
ca: sa tntr-ooev:a'l' 4t -sa, orgatlllca
negoof&,hua ;.de '}<8., popor 'la 'popor:
Suprimar.ea'" tuLec>mv.azacu ,jl),ianliputar.e" schil0'lire;
, ;., .iar iuypootlUle8.rtie 'eu -artiticia-Ja
a unU(i OJ1gan' stdiD. 'DlOO!}l'tul :eI'ete. ,i<ae ;{&J'Jli>,ea:.d ,tJI, !pO-por
()rkcta en, 1JOp()1'lU,l., ',tise'r'CAI'meaz,a hr.at
ul
oom1ll1. fe1ul ;de',I!i.'fi, ,ce.e,a
Tate '
, JII_'t I v "7 lk . t" . .
. I'D:Sa!}l ,n,r,ea eases, a ,O,JH'l,I\!?Ul,:,;"<{) ",SpU-l
,@fOI1acal'e tn,
's(}olal V
. "geist''.,rapOlitiil, Wu:tre, ,al eQl1PIUJui
'sa. a ;fiind
,c01eo\biW'a";' 1sQt ',00 '-Ilil4deo:urge';cl4ntJ'-ins\\l .est.e .
,de impnmtut,"e5te: "",conp, s1main"; ,oo$;taeoJ.iJil
. .. Dar"
4n'Se&1Ilna, .iiLupa teoria < :is1lGriee ,cfHI'.eptul'
este ,;per !ptfimul ,.riJip .;-,out'!-ma,
in' 'e .la
1113a .dooit: 'in"
.mai olar earacterele ";'SPll'i1nti.ui nCutunl,a" ,e"'01 u
'ead.;6' data<riu popclrw. I
adue;sohimoari ale' c"spid
tiol na1ioRat" l\lln,d a.tiiudinile
c.ar.e.-i $thi mat ,Wacestea,
pe eare"le Clu-neul ,joutuma"
,;e.on-Iftiini
'arta ;sauiiteI\8Jtura poa:I.'ia "excl;u-siv ;re
,cetea ;oo!ee-tWli i .niciQd;ata 'pe a vreunei.
jp,diVidmta.1Ji: La,erearea p-f.@duse in4iv,i.i;l,u'l,n
u
,deott p.mn {leeR. ,clf iritr-ins,ul} inS:ul\Ilri colec:"
. '. ,',.,
.C
..,'.. :
'210

t:fv-e, iclentiee la' tot,i, saw la .toti
P9t sji- cllmteze, pentl'u
efeete1'e lor, se se 'flier-d' sub, nivelat0Rl'e a
multirmiJor C01a1ll'pI)Cte steilelilti;pe)..., , '.
It adevarat Ca', dupa ce 'mai' FRtii!, in, f-az.a p,rimi<ti1'a, ...
a. vwttii', urrui 'of'diIrell
a, eu. illeetul legialQl.1li'Va tiim.tle, sa.. .se le.eah
in lIl,g9.<lIle legislatoFu1 ju
risc9Jirsu1tul:" eu misiunea a perfectiona ope'l;a
incepu,ta @ "SJjlh'itul In: Dtep,tuilw. <!'omaQ"
aees,t-e m.omentlil' se ju
Hsconsultul sa' luereze,. isa,
rial a1 Legijl XUTable,coQ,creti.zarea, ",spic
l'hliIui / Legklatorul .i jUBisconsultul: Si.mlt,! n13g1'c
individuale,; tosa, ale
din 'llcelai sol, 'in spirit;, organele
ae,este.a . continua rep-rezin:tii 'efe.Ctiv
looalj,.;at -in:tre -indivi:ili', .
:.d/lP . a
Con$:iept!i.MuJI,c.a: ,a ramhle
valab.iHi; viata numaj .atita
ea contaetUl ideal cu ,colec
tiva,eita vre,me ins.pidi. i decurgearmonic din orienta
r.ile i profund; sutleteti ale intregii, .
" Aces,ta este, punetul de vedere al istltiee", dar.
impQtriva lui se pet numeroase ,Mai in.-,
tli" 9 mare obieetiu;ne dEl .tapt:
j,u'ri'4ice"de lao unpopor; lao altUl,depaJtede !l fi, 0
un" rau,; se tstarie c.a: ':In,rant c,urent .i natural.
Mai,precis: ea e un,fap,t care se. produce spon.tan't pe cleR'
iml-tatin poatoe
fi ca:: un,fenomen. natur.al de'i,atinsa. aplica}'e
in v;ia\asoeip,la. G<!'Jbriel stUdiat .pe larg acest reno-
I
271
,,>'.
,
,,, " , .."'...,,. ... ..., .;, ,..' ",' ' . , ." .;>.. " .. ' ", ..
men', iar .(ljritrc". S<;lrierile trebpie p.mipti.tliodattl'f Jilai
,( lnQlt';celi Les Uu: :Dr6it"in ,"cliro.
'mai a:l "se vede: itnport!1I?- coil. .
e
'in a iiJ.stittl"iUer, juridice diferire pQpoar .
'Dupa: cum, ,de
'peste natienale iputindu-se':p'roPMa' in'',
.de, rase QU tot\J,I
,\iUIlf'o$ffiotiee pe t()
rltorii v.oeine,, "p'opoare a1iat,e.!}i ',chiar,de 14 ,,'
'vasal cel'domrnant. Acesf, din ,ur.rha: eaz ,se pJ:e-,
-:zihte.'atunCi .. cuueriyli'.,poileda' inaihtate" ;
'" celor
cazUl'l'de !il
,bunose! in
lstorie' _henumarate a'(foptaxi _dec,retate intentionat'''de'catre
care
. 'iji cuv-iritele, dip
ri:de 10. 0 vre,Il}e"cOil;
autohtanc':" NU''rrrai 'departe 'decit cnzu,l" adbptiirli'
cod)Jlui. hi aoi, ca teoriile ist:oHcl) ,
".con\111' 0 d:oz
a
de "a ,(jonstitllit,,in mare.
. pa'rte, lor e xi'lo:i mult' lor, dc', "
;naWHl01- put'i:n' :>
" lor CompaiaWl .
straine . uri?i o.rg
a
!,\ strain;" '
, . ,decllrgc natura,r 'din
tfrgariioe' Dreptji...,popor; nu i'ctista : .
InuIt in '1.storice:; ,- '
':tat, fiziologia - ,tesuturj ,organe \'ii
'. fi':triinsplriritate,. )a'o, la -altaaRa lI}cit
ieso\porfect iil
: ,'QUe 'le:.au, tost' ; grofe'
'rhu' prind;,sinftransf\uduni de:singe prime.ldui v'iata'
. .. . .'
272
/:"-
.
Ie '. dl,\.r accasta Qa adaptilrile
';l.nor, unBle
nu e' aZ] inca. Q.m de .
fiziologiaspreu putea dn q1aC!lr: unele, 'i!1dtQa\ji
'E\lgure 09 privire' 'la
. . FIe dl'l :catc' D,htrebutsase sea
ma
, dar cum acestea exista..'
ca: afirIn.a: :ca' . destule .
. se metodele 11noi'
, ce,tilri stiiiltifice asupra L19r. 'Fie zis in treacat. cit un aseme
k.' .;...,... '. t -. .,..., -. ,'.' -.
nea putlila. fi'insa. rea1izat pina ctn.
d
nu seva
, fj';stabi1it'c.a se'V'll' putea judeca d'aca
re
Q rl:lzu)tat poate
!lerat'pD. care en defavol'abif. ApreCier;lle'
;totulrelatlve' 'care'Tesd&i'ologul
va'fixa ',.,.', ' '
.... <llrept' ca
pe Gaie ' izolat
i
l1U _fi E q:rept '91\, .In cea mal ;mare:pal'te; l,nte
.iridividua) l;lste, m,obi1at,
. societateap, Mal' m\J,lt:' e 'drept ,d1
, ,actiunea h)div.idulul,' "ceea
_.J .. se .. ' .
lli,nu: se fara a:cyiuI!ca,
,'" spirite16
r
!inq.()njuratoare. Dar.,.aceste acl.evar
uri
nu .
. exc1qd' pa,rtea decontribuvie spontUnei.tate a
'.iudividuhii to..complexul'sJiflctesc a1 ;,intregul
ui
" social. Un
. flinte
c
SIlU o''PpeZ:ie un :ijlOti
v

, ;unpJ;Ovei'l;l .. s?-u 0 'p
urt
a.rf3 'il:1
un. ge unelelucruri.. speCial
unui ,uitic.ol induitrja1,;':- oridt ar i ele
de. oriett,ar-fi de
in visyu .xiu pot so. fi aparut de la.orlginea lor
din 'Sorgi!1
iea
: lo'r (oriciL

, .
de mod'esta, arli, J}lodHidhl "succesive, soar fi ,
tntru perfecyionarea lbr)' trehuie sa se gaseascalh 'seapar,a'
rea a' (mei iridi'vidual'e, jrebuie
, "ca'ineva---SU' fi gindit, "el\ prin sine pentfu sine,
mal intti, glbma, cefortneaz8. ' fondul
stl:igaturhffl,flori, sau adevallul practi.c for
lnea!"'" fondul' unui prover}), qaie a, ul1iversal6unoseJt.
pi',D,d copoara, uneori d'e peste zeci'd:e
seoQle; d'a)' llfe
Ounarii':,poartli de pe unbazin; de.
stite mii' ea 'e' intr-uri sens
,a1 tre.!$'
vot:. at sau,determmaL este un oareea)'e
d'e, arb1trar in"'detecqlluar,eii,"Mestui' ',iz,vor: denumirea po;:'
,,' ' , ;. ,.,'" '
, pularaeare, s-a i9
tins
.a!ropra intregul
ui
fluviu a fos\ 'aceei:t
, a ,pirrul'l.l,i dnd se prea bine ca'aeea
stili' fi' revenit/altuia, di'ntre .c,Q!1fluentiisaiinhi
ali. i'ridi'*id'lia}itat'eas
a
., Cind apele ,
, unui; ar" f1 lQrrnateqireet Tlumai din 'picaturile \de'
q,c-,p-e'I)' ea 'se, ' '
pe' pantli urn}i Jlturrci licel n\tviu 'ar"fi' ihtr:adeva(
produs
ul
\ intregii at-mos.-fere, a 'un' reI' de'imagine
concretji formarea'
primitiya ,a a alt8
r
pro
,duse ..popular ):' Nicf un fIuviu insa'; ,dintre perrnariente,
e
,"care yi't\ foc p'e globului, nu e astJel:
ce: sa: me'aFga pir;ra d'etaliu;, niei
un,a' dintre stabile, niei Uintre Dunllrile spi \
ritu'ale, ,ale. omeI)irii',.- din V1n )oe iIi TstorieI nu iii 'natere,
prinle'ala contributi
e
' 'simuItana , a ' intregi1.
atrnosfere'spi'rituale a grup. 'De cite 01'1. intr-o ad\mare,
s-e i,au d'eciii\ll,',se f'ormu1'eaz
a
'eereri', se redacteazll;
mot ,' ele? pot 'coresI>Unde intl'-adevi'ir' en
. . /. '.t .
h1ni

274, ' '\
,':!.
'11
nani
0:6 sau
,dar lor 't
e
a:1a '0 :Mom gasl
lljutat, poate, ,de 'inca ,tHl
niie nlUUaT dintr:e'iei :eomp1-etarea ,jgrmulei
qftime. '9,' emis ,tdatabordl
tle,'ton" 'e verit.a.hil
u1
conahca:torsyn:jtualIU intregrilui grup
'( jri -ceia 'ee tgestul acesta)" "cmaI' dbunOi
" c1ntleu'sau farav,olQ'Sa 'sa 'Fiica a TamaS, ,cumva,
'1n um'bra ,*ieinU '$aqa '0 fiiclie, az
:vJila iraUia1
hmile
ei-peste ml1l\lme.Qnd a..:aderat,
e aueseo mai cqmQd dliiar pentru 'et' tn

ii
pe ea caautoare. Astrel ilutia Mes'tor,cr:ea
:Qnm. 's-Ilr ;p\l<tea "tnsa ,eoneepe co. ,0 'melodie
;po,pula-r.a 'so. \fi fost. tot, ;puporul?
i tre'buit.ea ,s-o i .cintat latiH, nioi unul sa
11';0 i de"'}a attril. Aces';flrp't 'de 'mira
c01el<ir 'e' nimeni cQre' siFl 'ia drept <v.er'QsiJ#i'l. 'Foa-rte
muJte-dintre ,,,seritinyele inye1e,pte"sau din'tre ,p,-,ovelb.ele
ea izvotite ,din 'cole;ctiva a",}'lopo
fioe
r\tlui" au oeJ.ginea"bine",stabiIita'J;l 'Uri'el,e opere ;fi1oso
l
<slfU literare 'de pater'niiate' ,iflliia '
'io"zileie 'uoastl'e up.elecrea\iuni
me
'"/se ,sociaJ.izeaz.a sub'oehii 'd.:evenind bmruride'do
'nidI' eoroun.. 'Deo'rigine ' "de
ele poseda de' a ,de 'la' :p:opor }a
llopor, ,dill' 'lini1?a' autoruluilo
r
"e aproa,pe i,ntdt<;leauna llitat, ,ele' np,onirne"',.
Se' '.face . con:fuiia:lntre prov-enien'ta anoriiml 'i' pro-'
vetirenta 'In':patl;imoniul
ce :nif'mai,poarta riici' -u-n 'rlume individna'l
!1 e{ectivia 'a 'in"iividuale
n
i
u: a'fos't priri ,'aee-ast:a dla'ta: ea
31e
'ramine e3
'Verita'bila '80rgin'te a tu'turorc;eaViumlor spirilJu ,cape
, . '.
. ,..' . ,- - \:.. ..)..
'.. eel un ..""t" ,o','
..

,
!ndlVl:dua,I'ei -datfIecarc, 'ca este iJe .fapt 9
rln'eo. .bar1ul" i prhi .care' 8-0: for
:'rJnd 'intra,
o. ..
venitj,trebule'sa fi iivorlVdintr:-o minte de. fi .
rasul1l3t af"grupullli',,;,unaspeet, ,,0' ,spoojali
.. gitl
dit
, fi"bumpanit, - .
n, h,lediu1ui indiv'i<l' e 'UJl., .o. perspectiva
,.\"' .ii. 0 1mpuiiia'ln inililile. de;
unicj1, din c:are
" '
.ori()e :efeCtuat orice 'de :un indi.vid,
/' care
'societates."estei adevaratul subiect care, se-.manifesta, ea
de'dincolo mo:artEl-' ht o1rni'uirea .... ,
prlntr-o prizma cU"un Astrel, un
.. ;<'t" , ".: ,'>'" ':'.' '. ", ." ' .. : ,,' '.' , ,.'..... , ' .. ", .
.1 a, ( arUl -0., , ".' ,.' . ,., ! ' , , . '. ' . .. ."
. .... " .. ,. ; -'."1 .;."" ....'. ,.''''' ,.. ,.'.. ,'.: '".J..... .,!', ", -:;." \.".,\., i ! " - /de, .arta;, 0 'ilOrma' 4e .
,< ca
. i efectfv
. pe "care realiieaza, pri,n
pNdliS -'.exc!uslV...:<na1-ural.' sa. a,para oumal, prIll .
. Qare, s1nt')ndivizii,:, Ei
riuni.8.-(4ih *i, .
. :,lIrmele .. de. ale
iridividuale,ei,'fie ',6i-t 'de' 'p'utin/ '9
Hce

lor,. ca de."empreinta digitllJa" "marca
>fUiidiea care.
'. ,., S '.. .,.. ..' 1 . f...' '.' , ",' - -( a .. ,tntra
a lafucept.. dintre e1e"intin:'
t,iye . ale '.fieco.rei pers:onalitati; . :' ip,tentional.i1atea ' .
: autorului "'e.i, j!crsista, .en, e}e: .
rd1io.nalitatea; aeestea stnt insa-:semnu,l, e#-perso- .
..;rrien-t, orjgin!lr . , ',,;" " " .
nalitdt#: in genere, .. tn
;'NU trHbuie ,sa -ric,' cli; .pr
iil
uyeastii. argu
,111 parte terenul .
. problem\l .
pe, cil'::1-pierde eu" totul}in tez.ei

liste. Aa. pum se prezinta "chestiunea ei; am

sint, din' c1te,'o anumit'a: A.de
'," intr-un creler 'mdlldual sau tn ,clteva ctelere
"," ( ." . J ,1..' ' " " " r,I 'va,ru}. lp. ..concilierea 'atit.udini
0 carel,lr Ii cpl,abqrat" sau sar fi recip,ro$pestc timp
l()r ,,,,Dreptul . un' produs in'<J,ividual ti
, 'I}i peste ca, to' autor ,
c,a in' genere. 'Coleo
,', suu
',tivititea i; 'nu; opuse, uJ,la alteia' pnn
. 'colectiva'<. afin1,lare nu. are' Ci
se ex'c1ud ,reCiproc <ii stilt' mel
< i le,za' .opusa . .
i tntrepl;:
"iildividyala e8>un,,, produs. sociat gel, ce '
-wi. t un.:u:i, ge 'sa.
- .. .
forma sa' initia:H'i, 0
0
pO,ezie care ulterior deviQe po.pplar.ii,
VMTA'f,)RlWTUILUI
\
>, \ -;.l'
- Cu'toatains\rficien1a pllnctnlui "situ ,de
;in caTe 'aa'lunecat, istorice ctiprilide
i 'Ilrtllt.. adevaT;-yn, special 'estle' P1'
'Cate ea intre geneza. deb
',par:he" lilt genez'8. fi1ntelloi, 'orgamce, de 'afta. 'fem'ra
,a igst emis8.( 4e
(Bernf ',/Unserel' Zeit fiirGes,eizgebwng -:und Rochiiw.:i$sens
cfiaflJ La, data Jaoeasta, Jl19:Sc:.;m8.1le,;8.Vlri;f",
. }studi'uJ. v,iletii:.
, lnsui ,deimmirea"de"Biolqg.ie" ce ,
, teia .dateazlLdin ac,ecfI;i epoca, Ea,se ca' II ,lost folosita '
pentru,primu' oara' ,in ,180'3 de riattlralistu1 Tr.ef't
'ranits, Tot in' '1:869; a pUhlicat Lainarck ':celeb-d{
"'soriere. P'liitosopniJe' 'Z'oolofjiqup.,unde dezV'dltaie'ot'i'/i.
",f,@'marii "in'ceteijic,treptate, a' spetifiJorde JPa!a.-,
'CSire;
. t:ul ,eiiuta-um: Dl\ejp't
. _unri-v.er.sa( ,Savigny adyee In,domeniul jmidice, ,0'
" tendintJi analoaga ell eea 'adllsade din,
, . aeeea: 'a studia Dreptul in ge-,
rteza sa. 'Teoria. lui referitoare la depimdenya in care ga
sete: Dyepth'1 fata cu sufletril pr'ezinta 0 viidita
eu
'rata c.u medni1 m<lOO31i1ratGr.PentJru' Savlgny, Orept'Ul
formeaza-in m:@d na-t<ml'aq
imagine 'tl's:deazu ,a;fip'itayiile ,Qu .teo-,
:Ja:mardlciene': ,iea, tafban:cilttpie",: adiCa f}i' conf@rP'l
,cu,'JegHe naturii,daT totodata gratie'WIlor impulsiU1!i sp'on- :
'tane interioal'ei -se ;S'8'
animate, dar a.ite 'ma'ni$estari a>le viet;i, intire ,g;e nu
roara " , ( " ,':
_. Atitll'd,<i:nii
aceea a lui Sav:igny 'Pwchta ,h\ Drept....Qi'l'l'd, ,aupa'
\
"t8(te de
ei puneM, 00, Astiel, ,&!pA "ee,
Is, t85!!)i ptin, sJ}'I'ier-ea-, Sft de:-Jifl,8.'re despre o"igtneti ,
imrod1!lCe in teona ,,8'elee.
, h:a,71ata Pc" ;;'hi"t& pentru'
Iam.iie' de tiint<a "M'l'e'se'vrefera',JI8:" ,diferitele
'P?litwa i
deaigur: ImpTl,ltnlltifun asema:
il.libtior'''(;lu( at ;Iu-i- din
Mell6tll categoFie:,"'Ja:c'e pa'Pte,,,cundBcuta:,Kam/Jf um's ' Recht .
a, !llii ,Rr!-,z:, v;, ,vi-eo -tFeizlec.ide
. oo.i!\de.l8! sel1ierii, lui 'P'at'.wi'n,,' intevV#l ce fuses,e' neee:
",' sal" i
, 0XpluaMliea'dm tiGate'punetel\:l d'eved:ere ateoriildi' 'danVi:
ftii!tle. DGpa cum via-t;a tn' ,e" c.'i lu-ptii dupa
nUl exiahii de:; care" sa .nu fie totodata
, de Illptr8:; a,stfet!>repttii, 'd-ep-arte;'de'a IF UIb pttodUs
.a) __ ae',"a,"se;
illleorn,tient, esten:eaJaj',Q'eparte deei de
I)' Clteflte-- in' vaie-,,',cao 'ia,l'ba' in un- fJ:uct
,ll;t l'tiptei de-! fupta. Nu e*istiii nief uiT Drept (su
caiesa;' Ii IQz, fa,Joterle'. ,Pentru
. tui, pentl'u', Jui
'h'lJtre Jiorm.-ele'[)lleptuilli oJ>.ieetiv; treIND6i'slf ,se'1 ,depus in .
treb:ure sa s'e Ii
aa(}l'ificat $e' fil
I'infe.-:,i.,atlifese,oci', "s.ase' 'ti, 'ad1is., j.-ert1l0,' irh.t ,'oe' ,,,Nu
., 'Ii. , . I '
simpfu rutinil 'es,te- ee6si eea- mal- puter"
niea' lega.flwia D11ep4J1.dl' ziee' )'hering.
eltiU:leeuDose,ute' dirept'Ul,'ilew slnt sUI'SI de
1 fllNi
ft.(i)astre,' in t@Qoli.& polite intrez!ti
. nic(J)'Jl6ll$tnit<, "cunser.vare: a- 'DReptrilut. lbrect ....
, '. .l- ...... , ['or:;, . ',_'.- :.....,. .'.....
l'

. .. ,U.ft
' ";i
9r.epturl,'
tuiala ,nn' ,puFn;
hitrucit', aU' :loco hi "lurriea, 8;taPi-i)fttl:. '
O,Il,leileas:ca, stnt 'ingragite ,.impletite, cu., ';Upeh) 9
re
ptur.V,' .'
Da.r"drepttirile f.i ;i.-n,u,. \
.. ',,:./
J., Ii': ',;
"
,
,. "e.in rind, pontru uge.R: urer9asif coiF.:z, ,)
",.<', IQgica. ',de'0
, '" mica ",iliJ. .te,' 'i
"

" , " ",tV ("i'
: t"e
" ..
..:: tile;:} ual ;
' ,de': tdei ,principii; "-ci ,impHcB. 'q
, .e .uIf
,iiI !1nui'-'Qmor. ce,
fara
.': interes de,. a ,pe:ntr'1,1"
E"ade
just:iH1, tmbro,ca i
.mqrbid,e' ,rjdlole j: .. ea e"tmeori
mlO'r' ,; 'unei
,JJneori ea,'nu ,e deQit im-:supt.erfugiU. sau un inijloc"
ii,ltirtiillai'e sa::u "de ,:.. dar cazurile, aces<'
1m din' frumw,Eltea',:,iinalHmea. :.-vefita:' ,
bilei. i, spitituille .de l)'Ipta;,<
;'8, p..entru, -Jhedng" j)oezia I)reptul.:. .
idealism, . rrti alfanteziei ci,aI
. ,,' - ..
j,
"
. ;:
'.( ..;!:1' ..
'" ..
.' odatorlC QQutoconserv.aru' m@ralcj totalil
.
;,,::. ;':'j>,.>,.':)' .. '"'I :1;:' '-:' :, \ .
i,e ,; acu1l}.
"penttu ' " ..
'poaIielOi: "pimtru ': ,.,lp,l.&turtl;- "
/, i, c,u . u'n"
."
'dupa, .. depa:l'te"de 'a .fi.
." - .,0;; '... ... , . .-. .._ . I , , "', '. ., _ . t __
t'!-U.;tot"dat' oimuabH,deci,;;ljlort;::-'Dl'eptuhe":uIJ,, orgunis)n.
... ..
":' Ia.o.ere., Q. mediului -social. trebirie,' sQ'aducl1;,o'. aoomddatef:,,ci.
tI)/vr,eo
,. '." .,'" .", ,.;: ". . .... . ,). 'I t "... ..._ :'\ . "'. ''-.1
C.USlUn(J- ptilin,
'
- j J e.a.n Crliet (hl 'JA.pie dll1)mitJ
introdusu,.de 'pQate- prinrasunetul ,sa'u.juI'isPf
u
0 sUfsl)i.: de
pentr.u'.-,!o\!l;IuI- nOll.
i.JlseB;lp..;na .n
.
Dt
13
ptl,llui
. viu i, mobil. a:I Dr.,eptului
,j,uris.t-)lIui. ill ,9ogll,latisIl1uI1,1.l ..
.. :JU:ris,t'el Jheting a
'ajuta cq,
' ,ej.
C?el ca.-fe, so opunqu Ia orJ,ce '!l::legdor. -TmuJ.i
,... ''/''. ' ," ,J, -_" t:; I , ,I '''1'. ,. ...
1.
0
r ,sa(se wiei

'I'