Cuprins

1.1.Tipuri si caracteristici de motoare termice 1.2. Motoare cu aprindere prin scanteie 2.1.Ciclul Carnot 2.2.Procesele ciclului Carnot 3.1.Randamentul motoarelor termice 4.1.Motoare cu ardere interna si externa

Ce este motorul termic

Motorul termic este o aplicatie practica principiilor termodinamicii. Caldura este extrasa dintr-o substanta aflata la o temperatura ridicata si convertita partial in lucru mecanic; Deci motoarele termice transfera lucru mecanic exteriorului in schimbul energiei primite sub forma de caldura. Energia termica ramasa se pierde, fiind eliberata in mediul din vecinatatea motorului.

Motoare termice
Clasa a X a E Ilas Diana Vasile Andreea Frunza Alexandra Mihaileasa Smaranda

Tipuri de motoare termice

Motoarele se impart dupa mai multe criterii: Procedeul de aprindere a combustibilului Durata ciclului Procedeu formare amestec aer-combustibil Numar combustibili utilizati Sens rotatie Numar cilindri

Motor cu aprindere prin scanteie

Termenul de motor cu aprindere prin scnteie se refer de obicei la motoarele cu ardere intern, n special motoarele pe benzin, La motorul cu aprindere prin scnteie iniierea procesului de ardere a amestecului aer-combustibil se face n interiorul camerei de ardere cu o scnteie de la o bujie. Termenul contrasteaz cu motoarele diesel cu aprindere prin compresie, unde cldura generat de compresie este suficient pentru a iniia procesul de ardere.

Motorul cu aprindere prin scanteie

Motorul Otto
Motorul Otto este un motor cu aprindere prin scanteie. Combustibilul folosit de acest motor, un amestec de vapori de benzina si aer, este aprins de o scanteie electrica produsa de o bujie.

Graficul alturat, prezint schema de funcionare a motorului Otto, n coordonatele presiune (P) i volum (V). Timpul 1- Aspiraia Timpul 2- Compresia Timpul 3- Aprinderea A1 aspiraie izobar (P1=constant= presiunea atmosferic) 12 compresie adiabatic a amestecului 23 aprindere izocor (V2=constant)

34 detent adiabatic
41 destinderea izocor (se destinde gazul prin deschiderea supapei de evacuare, pistonul fiind la punctul mort inferior, V1=constant)

Timpul 4- Evacuarea

1A evacuare izobar (gazul este eliminat prin supapa de evacuare cu ajutorul pistonului la P1=constant= presiunea atmosferic)

Ciclul Carnot
Este un proces termodinamic ciclic i reversibil pe care l efectueaz gazul ideal. L-a propus inginerul Nicolas Lonard Sadi Carnot n 1824 pentru dezvoltarea bazelor teoretice necesare proiectrii motoarelor cu ardere intern. Este o succesiune de transformri destinat obinerii celui mai mare randament posibil, dup cum urmeaz:

Procesele ciclului Carnot

1-2 izoterma T1: Destindere izoterm n contact termic cu termostatul cald.Temperatura gazului ideal este meninut la valoarea constant a temperaturii termostatului cald adus n contact termic cu gazul ideal care-i mrete volumul. 2-3 prima adiabata: Destindere adiabatic de la izoterma cald la izoterma rece. Gazul ideal este izolat adiabatic i i mrete volumul de la temperatura termostatului cald la temperatura termostatului rece fr s schimbe cldur cu exteriorul 3-4 izoterma T2: Comprimarea izoterm n contact termic cu termostatul rece. Temperatura gazului ideal este meninut la valoarea constant a temperaturii termostatului rece, adus n contact termic cu gazul ideal care-i micoreaz volumul. 4-5 a doua adiabata: Comprimarea adiabatic de la izoterma cald la izoterma rece Gazul ideal este izolat adiabatic i i micoreaz volumul de la temperatura termostatului rece la temperatura termostatului cald fr s schimbe cldur cu exteriorul.

Randamentul motoarelor termice

Eficienta transformarii caldurii n lucru mecanic este exprimata prin randamentul motorului termic. n mod analog randamentului mecanic, cel termic reprezinta raportul dintre lucrul mecanic efectuat de sistem (util) si caldura absorbita de la sursa calda:

L Qabsorbita

Qcedata Qabsorbita

Lucrul util reprezint diferenta ntre valoarea caldurii absorbite de la sursa calda si a celei cedate sursei reci, conform (2). Randamentul unui motor termic este ntotdeauna subunitar. Niciodata Qcedat nu poate fi nula; daca motorul nu ar ceda caldura sursei reci, el nu ar functiona.

Motorul cu ardere interna

Motorul cu ardere intern este motorul care transform energia chimic a combustibilului prin intermediul energiei termice de ardere, n interiorul motorului, n energie mecanic. Cldura degajat n camera de ardere se transform prin intermediul presiunii (energiei poteniale) aplicate pistonului n micare mecanic ciclic, de obicei rectilinie, dup care n micare de rotaie uniform, obinut de obicei la arborele cotit. Camera de ardere este un reactor chimic unde are loc reacia chimic de ardere. Prin arderea carburanilor rezult diferite produse de ardere cu o temperatur de aproximativ 2000 C. Majoritatea acestor produse se prezint sub form gazoas. Pentru o ardere complet se asigur combustibilului o cantitate de oxigen dozat astfel nct s produc oxidarea integral a elementelor sale componente.

Clasificare
Dupa natura combustibilului:
motoare la care se ntrebuineaz drept combustibil benzina, au carburator sau pomp de injecie. motoare la care se ntrebuineaz drept combustibil motorina, au pomp de injecie. motoare cu gaz la care se ntrebuineaz drept combustibil un combustibil gazos, de obicei gaz natural sau un amestec de combustibil.

Dupa numarul de curse simple efectuate de piston intr-un ciclu (sau dupa nr de timpi):
motoare in 4 timpi
motoare in 2 timpi

 Dupa spatiul producerii amestecului carburant:

motoare cu formarea in exteriorul cilindrului a amestecului carburant. Este cazul motoarelor cu carburator, injecie de benzin n conducta de aspiraie i al motoarelor cu gaze cu instalaie de formare extern a amestecului aercombustibil. motoare cu formarea in interiorul cilindrului a amestecului carburant. Din aceast categorie fac parte motoarele cu injecie de combustibil cum sunt motoarele Diesel sau i unele motoare cu aprindere prin scnteie i motoarele cu gaze la care combustibilul gazos este introdus n cilindru printr-o supap aparte n timpul aspiraiei.

Dupa felul aprinderii amestecului carburant:

motor cu aprindere prin scanteie motor cu aprindere prin comprimare

Dupa asezarea cilindrilor sunt:

motoare cu Cilindri in linie motoare cu Cilindri in V

motoare cu Cilindri in W
motoare cu Cilindri si pistoane opuse, boxer motoare inclinate motoare cu cilindri asezati in stea motoare cu cilindri asezati in delta

Motorul cu ardere externa

Un motor cu ardere extern (sau motor cu combustie extern) este o main termic motoare n care energia intern a agentului termic, nclzit n prealabil ntr-un generator extern (generator de abur, camer de combustie) sau de o surs extern prin peretele motorului sau printr-un schimbtor de cldur, este transformat n lucru mecanic. Din categoria motoarelor cu ardere externa, fac parte :
Motorul cu aburi Motorul Stirling

Tot ca motor cu ardere extern poate fi considerat turbina cu abur, ns n terminologia folosit n Romnia niciodat turbinei cu abur nu i s-a spus motor.

Bibleografie si sitografie
Fizica- manual clasa a 10a, Constantin Mantea, Ed. BIC ALL http://facultate.regielive.ro/laboratoare/fizica/motoare-termice-67777.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciclul_Carnot http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_termic