You are on page 1of 1

CAMIL PETRESCU: ABSOLUTUL, TRANSCENDEN, TRASCEDENTAL PRIN ALEXANDRU SURDU

ALEXANDRU SURDU, Filosofia pentadic I, Problema transcendenei ALEXANDRU SURDU, Filosofia pentadic II, Teoria subsistenei ABSOLUTUL ca atribut i supercategorie Vol II, pg. 81 CITATE DE APLICAT LA GNDIREA LUI TEFAN / CAMIL PETRESCU Absolutul este contrariul relativului, dar, cum toate sunt relative, toate pot fi absolutizate. Ca adjectiv, absolut nseamn desvrit, complet, perfect, independent, nelimitat, necondiinat. Principial, orice poate fi desvrit, completat, perfecionat etc., sau poate fi imaginat, conceput, ca desvrit. Dar i invers, ceea ce este absolut poate s devin relativ, adic poate s sufere transformri, alterri, dac are existen fizic n spaiu i timp. Din aceast cauz, au fost considerate absolute, n sine sau ca atare, numai entitile din domeniul Fiinei, esenele i qudditile, n accepia aristotelic, obinute prin abstractizare (ex aphairesis = rom Afar fr far??) i generalizare (speciile i genurile), ale cror definiii rmn aceleai, , idiferent de existena sau inexistena individualelor (indivizilor= atoma) la care se refer i din care au fost desprinse, abstrase mental. Dar acestea sunt entitile post rem, n accepia medieval, spre deosebire de cele ante rem, de origine platonician, de Ideile modele sau prototipuri (paradeigma) ale individualelor existente. Ideile sunt prin excelen absolute, adic perfecte, imuabile, dar i eterne, nenscute i nepieritoare. Spre deosebire ns de gndurile obinuite (specii, genuri, chiar i genurile supreme = ta megista ton genon), care nu sunt eterne, fiind precedate de individualele existeniale, dar sunt transcedentale, adic dincoace de noi, (in mente, en te psyche), Ideile sunt transcendente, adic dicolo de noi. Ele nu sunt numai anterioare fa de individuale (inclusiv vieuitoarele, cu oameni cu tot i cu sufletele sau minile acestora), ci i desprite sau separate (choris) de acestea. [n.m. i de aceea nu sunt sesizabile prin simuri i nici prin intelect. De aceea Eu am vzut Idei a lui Camil Petresu este o prostie din punct de vedere filozofic]. Ceea ce le confer i calitatea de a fi n sine i pentru sine (auto kathhauto), avnd i atributul de simplu (haplos), ca i gndurile, necompuse din altceva.

You might also like