Motorul k aqpa PROCESUL DE ELECTROLIZA

Cea mai importanta etapa din cadrul producerii gazului HHO este procesul de electroliza a apei. Molecula de apa este alcatuita din doi atomi de hidrogen si unul de oxigen. Electricitatea care circula intre electrozi (anod=electrodul pozitiv si catod=electrodul negativ) rupe legaturile moleculei de apa, eliberand astfel hidrogenul si oxigenul in stare pura. Cand curentul electric strabate apa (electrolitul) trecand de la un electrod la altul, molecula de apa se sparge in atomii sai componenti: hidrogen si oxigen. Hidrogenul este eliberat de la electrodul negativ (catodul), iar oxigenul de la electrodul pozitiv (anodul).

.. Oricat de ciudat ar suna, ideea exista de ceva vreme, iar un amic a reusit aparentul imposibil: sa faca apa sa arda. In urma arderii este obtinuta o cantitate impresionanta de energie folosita apoi in diferite scopuri, ca in cazul oricarui motor. Ce este cu adevarat impresionant e ca reziduurile sunt reprezentate de vapori de apa.
1

Un inventator american a realizat o masina de acest tip, iar o firma ce se ocupa de combustibilii fosili i-a oferit 1 miliard $ pentru a-i vinde patentul. Acesta a refuzat. Pana la urma a convins Pentagonul sa-i construiasca un centru de cercetare, dar a doua zi a murit de toxiinfectie alimentara. Ciudat, nu? Prietenul acesta de care v-am vorbit in primul paragraf aproape ca a reusit ce inventatorul a facut, si de asemenea multi altii din lume, dar nu este interesat sa vanda ci sa ofere din gura in gura informatia, caci o masina neagra fara numere de inmatriculare ar putea da peste el oricand la semafor, daca s-ar lansa oficial cu astfel de idei. Pacat este faptul ca din 1985 tehnologia este cat se poate de bine pusa la punct pentru a realiza motoare pe oxyhidrogen pe banda rulanta, dar firmele din industria petrolului se opun cu vehementa si ajung pana la inscenari macabre. Cutia in care ne aflam are peretii crapati, iar cei care tin capacul deasupra noastra sunt speriati de moarte, caci parghia folosita pana acum pentru a ne supune puterii lor incepe sa se rupa. Lumea are acces la energie gratuita, numai ca inca nu stie. Care ar fi solutia? Ia legatura cu cineva care se pricepe, construieste-ti propriul generator de electroliza a apei, baga-l in caroseria masinii si mergi cu el linistit. La ITP (Inspectia Tehinca Periodica) dai jos instalatia si o remontezi dupa. Iti va da niste batai de cap, pentru un weekend, dar nu-i asa ca merita sa mergi cu cativa litri de apa pe o distanta de 100 de km cu aceeasi viteza precum o masina pe benzina sau motorina? In incercarea de a utiliza surse naturale pentru a obtine energie nepoluanta si de a transforma energia solara, dintr-una marginala intr-o sursa principala, cercetatorii au incercat sa depaseasca cea mai importanta piedica: stocarea energiei solare. Energia solara se poate stoca Una dintre principalele probleme pe care le ridica utilizarea puterii solare pentru obtinerea energiei era reprezentata de faptul ca sistemul putea functiona numai pe timpul zilei. Amenajarea unor sisteme capabile sa stocheze aceasta energie s-au dovedit a fi scumpe si ineficiente. Insa cercetatorii si-au dat seama de curand ca stocarea energiei solare de peste zi nu este un proces chiar atat de complicat, cu atat mai mult cu cat mijloacele sunt la indemana si se gasesc in natura. In acest proces vor fi utilizate materiale care se gasesc din abundenta, non-toxice, pentru a utiliza eficient cea mai potenta sursa de energie nepoluanta: soarele. Cercetatorii care au elaborat acest sistem s-au inspirat din procesul fotosintezei plantelor. Energia solara va fi folosita pentru a separa hidrogenul si oxigenul gazos din apa, cu ajutorul unor noi catalizatori. Ulterior, oxigenul si hidrogenul vor fi reunite in interiorul unei celule de combustibil, creand electricitate fara emisii de carbon, care va putea fi folosita oricand ziua si noaptea.

Motorul cu apa
2

Data aparitiei: 17.04.2007 Pentru cei pasionati de mecanica auto, oferim in cele ce urmeaza modul in care se poate transforma automobilul dvs. pentru a functiona cu apa. Planul este simplu: veti construi si instala un sistem ieftin alternativ pentru a face ca motorul cu combustie interna al vehiculului dvs. sa functioneze cu apa, folosind componente care se gasesc in magazinele de specialitate sau la un atelier service auto. Sistemul converteste apa obisnuita in hidrogen si oxigen, si apoi arde hidrogenul cu ajutorul oxigenului in interiorul motorului (in locul benzinei). Acest mini-sistem functioneaza foarte bine cu dotarile obisnuite ale oricarui automobil, si se conecteaza la carburator cu garnituri si tuburi care se gasesc in magazine. Veti instala un rezervor pentru apa facut dintr-un bidon de plastic, un circuit electronic de control, o camera de reactie, o adaptare presurizata pentru carburator, si trei indicatoare (masuratoare) si apoi le veti conecta la carburator. ATENTIE! Active Information Media nu poate fi facuta responsabila pentru eventualele neplaceri aparute in timpul construirii sau folosirii motorului cu apa. Decizia de construire a motorului cu apa va apartine in totalitate, asumandu-va toate riscurile care pot apare. Va sfatuim sa apelati la ajutorul unui specialist. Simplitatea consta in faptul ca este un sistem de tip "la cerere" care nu necesita stocarea pretentioasa a hidrogenului (care este intalnita la rachete). Hidrogenul este creat doar atunci cand este nevoie de el pentru a "hrani" motorul. Cu o simpla apasare pe pedala de acceleratie, creati instantaneu mai mult hidrogen gazos pentru consumul imediat din motor. Cantitatea de hidrogen variaza prompt dupa cum apasati pe acceleratie. Motorul va functiona cu apa, la fel ca pe benzina. Si daca tot aveti de ales, ce alegeti? Apa sau benzina? La ce performante sa va asteptati? Instalat si reglat corespunzator, sistemul modificat va functiona mai rece decat cel pe benzina, si la o putere ceva mai mare. Consumul de apa se va situa intre 0,8 si 5,2 litri la 100 de km, in functie de priceperea dvs. in a regla sistemul. Daca aveti aptitudini mecanice sau sunteti pasionat de mecanica auto, puteti face chiar dvs. aceste modificari (desi noi va recomandam un specialist), mai ales daca aveti o masina de tip vechi, cu motor simplu (cum este Dacia 1300). Daca insa aveti un motor cu injectie, este mai bine sa cereti sfatul unui mecanic autorizat in astfel de motoare, pentru ca sistemul mai necesita un adaptor special, de tipul celui folosit la motoarele transformate sa functioneze cu GPL. Va reamintim ca hidrogenul consumat de motor nu este stocat sub presiune, ci este fabricat instantaneu, la cerere.

Ce impact asupra mediului ambiant va avea motorul cu apa? Va produce vapori de apa si oxigen pur. De aceea, este un motor curat, care nu murdareste mediul (precum cel cu benzina). In plus, veti contribui la imbogatirea cu oxigen a atmosferei noastre. Si nu este de neglijat interesul evident pe care-l vor manifesta cei din jurul dvs. Trebuie sa specificam ca acesta nu este un motor cu aburi (ca la clasicele locomotive). Temperaturile si presiunile inalte nu se folosesc in acest tip de motor. Acesta ramane un motor cu combustie interna care arde hidrogen si evacueaza vapori de apa si oxigen, ca produse secundare de ardere. Un lucru foarte important: benzina nu este necesara, ci doar optionala. Benzina sau apa? Benzina contine o foarte mare energie termochimica, dar apa are si mai multa. Putini dintre noi stim ca asa-numita combustie interna este, de fapt, un proces de tip "termo-vapori", adica nu se foloseste lichid in functionare. Cea mai mare parte a benzinei dintrun sistem cu combustie interna se consuma (prin incalzire si apoi ardere) in convertorul catalitic, dupa ce a "scapat" cu bine din camerele de ardere ale motorului. Asta inseamna ca majoritatea combustibilului pe carel platim atat de scump se "duce pe apa sambetei" in procesul care tine sub control combustia efectiva. Este doar un mod defectuos si foarte poluant care risipeste potentialul combustibilului. Cum functioneaza? Simplu Chiar incredibil de simplu. Apa este pompata atat cat este necesar pentru a mentine un nivel corespunzator in camera de ardere. Electrozii sunt alimentati cu un curent pulsant de 0,5 - 5 Amperi care transforma apa (prin electroliza) in hidrogen si oxigen: 2(H2O) => 2H2 + O2 Cand presiunea atinge un nivel suficient, intoarceti cheia si porniti. Apasati pe pedala de acceleratie si transmiteti si mai mult curent catre electrozi, care vor produce si mai mult hidrogen pentru a alimenta cilindrii motorului. Privit in ansamblu, energia gratuita vine din apa, folosita intrun sistem deschis, pentru ca energia latenta (potentiala) din apa este suficienta pentru a pune in miscare motorul si, deci, alternatorul, care produce curentul necesar electrolizei apei. Alternatorul este destul de eficient pentru a asigura consumuri de curent suficient de mari (10 - 20 Amperi), inclusiv curentul (mic) necesar pentru a genera hidrogen. Nu va trebuie baterii suplimentare.

E nergia solara ca sursa energetica gratuita si nepoluanta este utilizata actual, cu succes in tarile U. E. pentru climatizarea locuintelor si a spatiilor sociale, prepararea apei calde menajere, distilarea apei, producerea fortei motrice, producerea electricitatii, incalzirea apei din stranduri. Pentru rentabilizarea sistemelor solare se folosesc panouri termale si fotovoltaice de mare eficienta energetica, materiale cu proprietati izolatoare sporite, elemente de automatizare si programe pentru dirijarea proceselor de conversie a energiei cu ajutorul calculatorului. Energia primara inclusa in sistemele solare poate fi recuperata in 10-20 de ani. Sistemele solare de mare eficienta furnizeaza energie gratuita si nepoluanta timp de aproximativ 60 de ani. Introducere In tarile U.E. sistemele energetice solare se folosesc pentru producerea apei calde in locuinte, hoteluri, piscine, climatizarea locuintelor, desalinizarea apei si pentru producerea curentului electric. Dinamica procesului de implementare a heliotehnicii rezulta din faptul ca daca in perioada anilor 1980-1990, suprafata de colectare instalata anual era de 3x105 m2/an in anul 1994 suprafata

instalata a fost de 5x105 m2/an [6].

Implementarea energiei solare se bazeaza, actual, pe o industrie specializata in productia echipamentelor solare, cu centre in Austria, Danemarca, Germania, Spania. Intreprinderile pentru producerea componentelor sistemelor solare folosesc, in general, 30 angajati si adesea acestea se limiteaza la asamblarea lantului energetic folosind produse ale altor industrii ce utilizeaza tehnologii avansate, de exemplu placi acoperite cu straturi superficiale selective. Energetica solara este atractiva in tarile care o subventioneaza, de ex.: Germania, Spania, Suedia. In 1994, suprafata instalata a colectorilor solari era de 1,8x106 m2 in Grecia, 1,4x106 m2 in Germania, 0,4x106 m2 in Franta [6]. Natura dispersata a energiei solare introduce unii factori specifici in utilizarea acesteia. Exista o coincidenta naturala intre caracterul distribuit al energiei solare si cererea distribuita de energie. Energia solara este, in general, disponibila chiar in locul in care exista cererea de energie. Independenta energiei de cerintele transportului genereaza una din calitatile sale deoarece in sistemele conventionale investitia pentru transportul si distributia energiei sunt comparabile cu investitiile pentru instalatiile de producere a energiei. Debitul fluxului solar este insa scazut si aceasta impune ca instalatiile solare sa dispuna de campuri de captare care se intind pe mari suprafete. Suprafetele de captare umbresc solul si prin aceasta se modifica unele caracteristici ale solului ca reflexivitatea si higroscopicitatea. Astfel, echilibrul termic si hidrologic al zonelor se modifica si aceasta poate sa duca la schimbari ale microclimatului local, florei si faunei. Diminuarea efectelor nedorite ale patrunderii energiei solare in activitatile umane se poate realiza pe doua cai. Prima cale este marirea randamentului instalatiilor heliotehnice iar cealalta cale este de a amplasa sisteme de conversie solar - electric pe sateliti artificiali geostationari. Energia
6

produsa de o panza solara cu aria de 50 km2 ar fi transmisa spre Pamant, prin microunde de o antena cu diametrul de 1 km. Pe Pamant undele ar fi receptionate de o antena cu diametrul de 7km si energia lor ar fi reconvertita la parametrii doriti. Instalatia ar furniza o putere de pana la 2x1010 W. In continuare, prezentam cateva realizari ale tarilor UE in domeniul heliotehnicii. Scopul acestui demers este de a sensibiliza specialistii si opinia publica din Romania la preocuparile energeticienilor din alte tari pentru a gasi solutii viabile la problemele conservarii surselor de energii concentrate, protejarii mediului si confortului ambiental. Casa Solara Autonoma Energetic (SSSH, Self-Sufficient Solar House) (Germania) Proiectul SSSH [1] a fost demarat in 1988 de catre Institutul pentru Sisteme Energetice Solare Fraunhofer din Freiburg. Contructia a inceput in 1991 si a fost finalizata in octombrie 1992. Functionarea sistemului solar a fost monitorizata timp de trei ani de catre W. Stahl, K. Voss si A. Goetzberger. Costul SSSH a fost 11milioane DM in anul 1992. Investitia a fost suportata de catre Ministerul Federal al Cercetarii si Tehnologiei, landul Baden-Wurttemberg, primaria orasului Freiburg si Societatea Fraunhofer. Suprafata locuibila este de 145 m2 si este distribuita pe doua niveluri. Casa cuprinde camera de zi, dormitoare, bucatarie, dependinte. Volumul spatiului locuibil este de 365m3. Greutatea cladirii este de 760 t. Proiectul urmareste sa arate ca necesarul de energie casnica pentru incalzirea locuintei, incalzirea apei menajere, electricitate poate fi satisfacut numai prin aport solar. Proiectul se bazeaza pe un nou concept termal si pe cel de arhitectura solara integrata. In timpul masuratorilor casa a fost locuita de o familie de patru persoane. Solutia, la caracterul aleatoriu al energiei solare, este aceea ca energia solara stocata vara compenseaza necesarul energetic in timpul iernii. Noul concept termal presupune combinarea intr-un intreg a instalatiilor convertoare a energiei dintr-o forma in alta, de mare randament si folosirea materialelor izolatoare de mare eficienta pentru economisirea energiei. O parte a caldurii pentru incalzirea locuintei si o parte a apei calde sunt furnizate de panouri solare termale (T). O parte a caldurii furnizate de panourile termale este stocata sub forma de caldura sensibila. Energia electrica este furnizata de panouri fotovoltaice (PV). Energia electrica este folosita astfel: pentru acoperirea necesarului curent, pentru electroliza apei, pentru incarcarea bateriilor Pb-acid. Prin electroliza apei se obtin hidrogen si oxigen. Hidrogenul si oxigenul sunt stocate sub presiune, adsorbite pe materiale poroase, in cilindri de otel. Hidrogenul este ars fie in pilele de combustie care retransforma energia termica in energie electrica fie in arzatoare catalitice pentru producerea caldurii si apei calde. Pentru diminuarea pierderilor se folosesc straturi izolatoare transparente de inalta eficienta TI amenajate pe peretele sudic al cladirii. In arzatoarele catalitice sunt arse si gazele degajate pentru a asigura ventilatia instalatiei deoarece prin ardere rezulta compusi stabili din punct de vedere chimic. Aerul necesar ventilatiei locuintei
7

si prepararii amestecului comburant este adus prin conducte subterane si dozat astfel incat sa se evite formarea amestecului detonant. Debitul aerului exhaustat pentru ventilatia sistemului si spatiului locuit este de 200m3/h. Functionarea instalatiilor este controlata de catre computer astfel ca locatarii sa beneficieze de energie electrica, termica sau apa calda iar surplusul de energie sa fie stocat. Urma peretilor fatadei sudice pe pamant formeaza un arc de cerc alcatuit din 22 segmente fiecare cu lungimea de 1m. Orientarea segmentelor variaza intre 53 grd SE si 53 grd SV. Fractiunea de 35% din suprafata fatadei revine ferestrelor cu geamuri din sticla securizata cu coeficientul pierderilor termice U=0,6W/m2 K. Fractiunea de 65% din suprafata fatadei este acoperita cu materiale transparente izolatoare si sticla. Radiatia solara este absorbita de straturi negre cu absorbtanta de 0,95. Intre placa de geam si perete, pe fiecare segment cu latimea de 1m si inaltimea de 6m poate fi desfasurata o folie reflectanta pe role antrenate de un motor. Peretele TI de pe fatada sudica minimizeaza pierderile de caldura prin transmisie si transforma fatada in sursa de caldura, compensand pierderile termice prin alte parti ale cladirii si prin ventilatie. Functie de conditii, castigul termic ajunge la 100-200kWh/m2. Pentru o cladire care foloseste toate posibilitatile de reducere a pierderilor termice, este posibil ca incalzirea acesteia sa fie asigurata exclusiv de peretele sudic TI. Structura de rezistenta este din grinzi de beton armat iar peretii sunt din blocuri cu grosimea de 0,3m. Peretii sunt captusiti cu vata minerala iar colturile sunt captusite cu sticla spongioasa. Intreaga suprafata a constructiei este acoperita cu straturi izolante opace sau transparente. Pe acoperis sunt montate captatoarele termale (T) si cele fotovoltaice (PV). Captatoarele T au suprafata de 14m2 si sunt alcatuite din tuburi vidate asezate de-a lungul liniilor focale ale reflectoarelor cilindrice astefel incat sa fie iluminate bifacial. Randamentul acestora este 0,50. Caldura este inmagazinata sub forma de caldura sensibila in acumulatoare termice stratificate cu volumul V=1000 litri. Fractiunea de 0,90 din energia solara incidenta este regasita in caldura stocata astfel ca 190 litri de apa calda/zi pot fi utilizati in scopuri menajere. In fig. 1 este prezentata schema bloc a sistemului termal si electric al casei solare SSSH. Panourile PV sunt celule fotovoltaice din siliciu monocristalin 84 SM 50,grupate in 5 module, fiecare modul avand aria de 36m2. Panourile sunt orientate spre sud si inclinate la 40 grd. Puterea la varf este de 4, 2 kW. In paralel cu PV sunt conectate doua grupe de baterii Pb-acid. Fiecare grupa cuprinde 24 baterii conectate in serie. Fiecare baterie are parametri: 2V, 200 Ah. Capacitatea de stocare a bateriilor este de 19,2 kWh. Electrolizorul de randament 0,75 si de putere 2 kW este conectat in paralel cu PV. Energia furnizata de panoul PV este distribuita controlat intre baterii si electrolizor. Diodele conectate intre baterii si electrolizor previn descarcarea bateriilor in perioadele fara insolatie. Hidrogenul produs de electrolizor este stocat in cilindrii de otel avand volumul de 15 m3, la presiunea de 30 bar. In cilindri hidrogenul este absorbit pe materiale poroase catalitice. Oxigenul produs de electrolizor este stocat in cilindrii de volum 7, 5m3, la presiunea de 30 bar. Functionarea pilei de combustie de putere 0,50 kW la varf de sarcina este optima. Randamentul pilei este de 0,55, la tensiunea de 12V iar instalatiile casnice functioneaza la 220 V c.a. Ca
8

urmare, circuitul este echipat cu convertoare 12/48V cu randamentul de 0,80 si cu invertoare 220/48V cu puterea la varf de 3kW si cu randamentul de 0,87. In arzatorul catalitic, de putere cuprinsa intre 1,0 si 2,6 kW la varf, temperatura gazelor de ardere este de aprox. 600C, astfel producerea oxizilor de azot este evitata ceea ce inseamna rezolvarea unei probleme ecologice. Examinarea figurii 1 arata ca SSSH este un sistem complex in care mai multe forme energetice se gasesec in dependenta mutuala. Masuratorile arata ca pentru locatarii SSSH, consumul mediu de energie electrica de la retea, considerata energie de referinta, se reduce de la 3270 kWh/an la 701 kWh/an. Aceasta energie este necesara pentru functionarea instalatiilor SSSH. Calculele efectuate de Stahl, Voss si Goetzberger [1] indica urmatoarele aspecte: energia primara echivalenta pentru construirea SSSH este de 600 MWh; energia furnizata de SSSH anual pentru incalzire, apa menajera, electricitate raportata la energia primara este cuprinsa intre 20 si 40 MWh; sistemul returneaza energia introdusa in timpul a 10-20 ani; durata de viata a sistemului este de 80 ani. Astfel, SSSH economiseste energia surselor concentrate pe durata a 60 ani si elimina poluarea mediului ambiant. Proiectul Nordic Demonstrativ pentru Incalzirea Solara in Balerup (N.S.H.D.P.) (Danemarca) Proiectul N.S.H.D.P. [2] a fost initiat in Danemarca in 1985 cu scopul de a produce apa calda menajera (DHW - domestic hot water - ) pentru un imobil cu 150 apartamente, avand schema functionala prezentata. Captatorul solar este amenajat pe acoperisul unei cladiri cu orientare sudica. Parametrii sistemului sunt: suprafata de colectare (156m2); volumele rezervoarelor de acumulare (3,2m3); temperatura apei furnizate (50C); numarul apartamentelor beneficiare (150). Sistemul functioneaza cu randamentul (2533)% si furnizeaza pentru fiecare metru patrat de arie colectoare energia termica, de provenienta solara, de (485-545) kWh intr-un an. Panouri cu Aer prin Termosifon (TAPs) (Anglia) O scoala primara, situata la 26 km N (nord) de centrul Londrei, cu aria suprafetei locuibile de 1631 m2 a fost adaptata arhitectonic la cerintele arhitecturii solare in anul 1989 [3]. Scoala este frecventata de 181 elevi si are incadrati 11 profesori. Scoala este ocupata zilnic de luni pana vineri intre orele 8:00 A.M. si 3:30 P.M. Pe fatadele de sud, est si vest au fost instalate panouri cu aer prin termosifon (TAPs). Deosebit de peretele pasiv Trombe-Michele la care absorberul este depus pe elementele de zidarie, la TAPs absorberul este depus pe placi metalice (aluminiu sau otel). Aerul curge printre placa metalica si perete, iar peretele este izolat spre exterior cu materiale izolante opace. Aerul in incalzire strabate prin grile metalice care favorizeaza transferul conductiv al caldurii. La nivelurile superior si inferior, TAPs este echipat cu diafragme care asigura sensul dorit de curgere al earului: de la exterior spre interior pentru incalzire sau de la interior spre exterior pentru racire si ventilatie. In perioadele noiembrie - decembrie si ianuarie - aprilie, TAPs asigura incalzirea aerului din salile de clasa. In timpul verii, prin rotirea convenabila a grilelor si a diafragmelor, TAPs asigura ventilatia aerului interior. In anul scolar 1989/1990, aportul termic al TAPs a fost de 2468 kWh. Durata de amortizare a investitiei variaza intre 16 si 23 ani functie de pretul energiei electrice economisite prin utilizarea TAPs.
9

Distilatorul, realizat in Franta, pentru producerea apei potabile din apa sarata are ca elemente de evaporare - condensare placi plan paralele, plasate in pozitie verticala. Schema sa este prezentata in figura 4. Radiatia solara incalzeste diedrul metalic absorbant (3). Apa sarata se scurge pe fetele notate cu a ale placilor de pe care se evapora. Vaporii se condenseaza pe fetele notate cu b si cedeaza caldura latenta pe care placile o transmit fetelor a care incalzesc apa sarata. Apa distilata este culeasa in jgheaburile (6). Fluxul caloric al primei placi este de 600 kcal /h. Pompa solara ITTEC Schema bloc a instalatiei [5] este prezenta in figura 5. Parametrii instalatiei sunt: suprafata colectorului (300m2), turbo-alternator (2,75 kW), puterea utilizabila la arbore (3 CP), debitul apei extrase de la adancimea de 3 m (300 m3h-1). Instalatia poate sa substituie un motor Diesel de 8-10 CP si este folosita pentru alimentarea cu apa a colectivitatilor mici si pentru irigatii in zonele riverane unor rauri. Concluzii Studiul prezentat asupra realizarilor unor tari din U.E. in domeniul energiei solare conduce la urmatoarele constatari: energia solara este o sursa de energie gratuita si nepolunta capabila sa satisfaca cerinte energetice variate prin transformarea acesteia in forma energetica dorita: termica, electrica, mecanica; implementarea energiei solare necesita investitii financiare mari; statele europene si comunitatile locale acorda sprijin financiar cercetatorilor in domeniu precum si beneficiarilor utilizatori ai energiei de provenienta solara; instalatiile solare trebuie sa contina repere de inalta eficienta; sistemele solare hibride, termal si fotovoltaic, sunt cele mai eficiente deoarece livreaza energia sub diferite forme care se pot converti una in alta cu efecte benefice asupra utilizarii si stocarii; utilizarea materialelor cu proprietati izolatoare superioare poate sa transforme unele parti ale sistemului solar in surse energetice de putere slaba; economisirea energiei conduce la sporirea eficientei globale a sistemului solar. Romania poate sa preia experienta statelor europene, sa-si valorifice propriile cercetari si realizari si sa le foloseasca in procesul alinierii sale la preocuparile si exigentele comunitatii europene. Bibliografie 1. W. Stahl, K. Voss, A. Goetzberger, The Self-Sufficient Solar House in Frieburg, Solar Energy vol. 52, No. 1, 1994, pp 111-127; 2. p.V. Pedersen, Experience With A Large Solar DHW System in Denmark - The Nordic Solar Heating Demonstration Project, solar Energy, vol. 50,No. 3, 1993, pg. 259-267; 3. N.G. Lo, C.R. Deal, B. Norton, A School Building Reclad With Thermosyphoning Air Panels, Solar Energy vol. 52, No. 1, 1994, pg. 49-59; 4. P. blanco, Distillateur multi- etage RM, Coop. Medit. Pour l energie solarie, 8, mai, 1965, pg. 72-74; 5. R. Peyturaux, Lenergie solaire, Presses Univ. de France, Paris, 1968; 6. *** Manual de Energia Solar Trmica, IDEA, Madrid, 1996.

10

Pas cu pas In documentul atasat, aveti indrumarile pas cu pas pentru a duce la bun sfarsit transformarea sistemului. Pe scurt, iata ce aveti de facut: 1. Instalati indicatorul de temperatura al cilindrului (CHT) si masurati intervalul de temperatura la care lucreaza motorul (cu benzina) inainte de transformare, pentru comparatia ulterioara. Indicatorul CHT clasic functioneaza pe baza unui termocuplu si nu necesita alimentare electrica. 2. Construiti circuitul electronic de control (controller) si verificati apoi ca obtineti pulsuri corecte de curent. 3. Construiti camera de reactie si testati-o folosind controller-ul (fara presiune). 4. Instalati pe masina rezervorul de apa, controller-ul, camera de reactie si garniturile de presiune. 5. Porniti motorul si reglati circuitul de control pentru a obtine o buna performanta. 6. Instalati valvele de otel inoxidabil si acoperiti pistoanele si cilindrii cu un strat ceramic. 7. Acoperiti sistemul de evacuare a gazelor cu un strat ceramic (in afara de convertorul catalitic), sau lasati sistemul sa rugineasca si apoi inlocuiti-l cu un altul facut din otel inoxidabil. Necesar de materiale

Rezervor de apa cu pompa si senzor de nivel; Circuitul electronic de control, conductori (fire) electrice, conectori, si rasina epoxy; Camera de reactie cu electrozi si garnituri; Tub flexibil de otel inoxidabil cu diametrul de 10 mm, garnituri si cleme; Kit de garnituri tip pentru carburator (vapori-presiune); Indicatoare de presiune, nivel si CHT; Valve de otel inoxidabil; Jonctiune de cupru; Tratament de acoperire ceramica pentru cilindri si pistoane; Ansamblu de evacuare din otel inoxidabil sau cel clasic acoperit cu un strat ceramic.

Unelte In afara de cele obisnuite si evidente (surubelnite, chei, masina de gaurit, etc), mai aveti nevoie de un aparat de masura a curentului (ampermetru/voltmetru) si de un osciloscop.
11

Documentul arata in detaliu exact ce trebuie sa faceti, pas cu pas. Succes! Planul detaliat si explicatiile necesare se afla in documentul original (in limba engleza). Puteti prelua documentul de la una din adresele urmatoare:

12