You are on page 1of 40

4. Inlre adjecliv cu\-',lntul dctcrminal care llnm.

:aza: bon"elevc [holl I :,']


[
go :;. [ J
CI
. I
gue > [ 1:1
ce
au - [0]
ch ;:. ]
an - [:lJ
go
co - [I..: I
ga :> I '-I]
ca :> I aJ
intre ndjeclivele demonstrative $i sub_tantivlIl care rmeaza: r
I,l 'l ]
a
g > Lrl
c
Pronun\ia cliferitelor foncme e data de transcrierea lonelica a clivintelor. Astfel dese )[i \e\i cons-ta'ta ca
acela>i sunet va fi pr 1I1Un\al diferit, 'in fllnqie de contexllli in care ;"lpare: de o;emplu:
1. imre articolul ho!jrat :-au neholural cuv,lnllll l.'ar<: llrmt:azU: un"'enfant [ n t J des 'amis
[IEZ"J C], les....homllles rIhom]
RECAPITULARE
Vom relua problema regulilor de plOnun\le In lirnha franccza. 'invaprca unci limbi straine pnn
core ponJent'lll oblig3, printre allele. pC' cursanl $<1 slUdieze tcmcinic I' de pmnun!ie. Tocmai de
aceC,l ne-am slnlduil ';1 prcz lltHIll acea.-tn prnb'lt:ma rnodul cel lnai simplu, ndica am recurs la 0
ITanscriere on rica implificala. Aceast tran crier nu are urnbitia uc a fi perfecta sou de a oglindi [omie
pre-cis varil'latca pronuntici franceze. eu loatc aces tea. scopul nostru este de a prezent fl):Jrte clar
regulile de pronuntie. 11 more ajutor In lnvatarea pronun\lci cQreete II reprezirHa de Iimb-
franceza care drept exenlplu.
Nu lIitati cii e-ul final nu se pronun\a niciodata: une rilk I In lil]-
2. intre adJectivele poseslve $1 substantlvul C,lre urmeazii: mon ami I mun 1111 , leur:"cnfunts
LIO.k.LaI
7
Problt:lna regulilor de pronu11\ie franCE'Z3 illlpli';1 luarea In conslderatie a diferitelor sJle ;u;p ctl;. in
cOlno:c.in\J, Irebllie sa tra In separat pronlln!ia sunde! r, a cllviutelor autonOITl'; si a propozi\iilor
intregi.
o particularil,ate <l limbii franccze c kg,ilL 1":.\ Inlre cuvinte nurnita lia1ison. In cell' ce \'Irm liIz,i. vom
simplificll problernn cOlllplical5. a r gulilor leg lUrii rreblli il1.a retinet' col I!c.vatura
consonant!'::1 poa!l; Ii obligatorie, facultati\; inlt:""is Modellli de pronunll:: ale de noi eel al
fraflcczci <indian:. I'l:Jllru nivelul de "tins palla 11m, suficienl sa rC!Jnc!i cazlirile in care
legaturn consonanlica e obl;gatorie. anume:
3.
Ali Invrlpt deja ca, in limba franceza, accentlll cade rntnldeallna pe ultima 'ilabh; d' c..xcmplu: etudiant,
journal. La un ,Ie cuvint \'ucala ac 'entuat,i 51:: pronun\a lUll
a
: de exemplu: I'L:leve [IElc 1.
Pronun!am Lie fiecan: lung vocala a 'cenluatfl dad) aCcllsta e llnnnl:'i de I.'on. oande J, [z], [I], sal!
daca vocala accenru<lta e nazaHi este unnata de doua c nsoane; de exelllplll: attendre [.11 R].
5. inlrt: nUIl1 rat substantivul care urme:.17a: deux amis IdOz n ]. trois" n ants [I R zal
6. Illtre subiectul pronominal :?i predicat: nou "avail I' ] ils'-'ont [llzu)
7. intre pronumele complement direct verb: je les"aimc lJl) /1'7 rl1
8, intre crb suhiectul pronominal: est"il [cui), ont"il [illl] I
9. intre adverbul monosilabic ell antul care unn 'aza: rien :. fair l Rj"n. 1' 1 J, tres
/
3ctif(lR z
10. Intre prepozilia monosfl.abiea::;i euvantul care cheZ"" 'lIe en"etelanEt .1.
Ali observat cn penlTu a putea face legiitura ("liaiuon") trebuie ca al elo.ilea cllv:'inl sa incl;'apa CLl 0
vucaHI sau ell un h mut. Problema intonaliei rranceze e in srriin:a legatw'u eu pronunlia pn'lpozitii'!or
care, dupa cum unl1eal<l 0 lillie mcloclica asccndenta S,lU dcscendenta; de exemplu:
? ""'
Un touriste visite Paris.
Propoziliile In limba franccza pal ti segmentate In unitiqi ritmice. in intcrioruJ c[lrora accentul cade
intotdeuun8 pe uftima silaba:
Anne Dupont I eerit une lettr.: it sa mere. I
Propolilia intcrogativa inlotdeauna 0 ascendenta:
?
Tu bois du cafe Ie malin')
Obscl'va\iile noastrc privitoare Ja pronuntia franecza n-au cpuiZilt ni,ci pc elepartc aeeasta chestiunc: de
ac<::ea VCl rugtlm sa inlotdeauna transerierca fonelica data pentru cxercitiu, sa ascultati
casetele s:l urtn.iri\i semnele grafice intrebuintate in caietele noastre de cur'" Spcr, III cll ace-asIa
recllpitulare obs r atiile de .mai sus v-au ajutat sa va ro:::vizuili in pronulltia Iimbii
france. e.
2
- fa.rfllria
- 'esela, vasele
- C",H a
- lingura
- furculi!Ol
- bollll. c" tr Il::t)ut
- puhall.ll- licla
- crati!a
- CU!itu!
pah<lwl: tiela
holul,
- cU\llul
- CCilsca
- curloml
ava
- bucatare" a: ma::;inn de
gat.;t, a J
0
3zul
- la. vas Ie
- filJ furia: e1ul d III "ncare;
- ti .1::1
- buC::I!(Ireasa; de
T[uil, ar l!azlIl
- cratita
- frigiderul
- curloml
- lin !UTa
- fa un ; felul de Il1Jnc::m::;
a
- fUl'clIlip
PARTEA iNTAI
>(1
I l]
>(1 I I]
- II
h 11J
-"ll, tJ.]
[l llRJ
>[1,1 ,
01J
II
\ '.R]
.." 1ilL
;> II tlJli.l
>(1
fu J
, III
J
t I" \
elJ
pbJ
(I ) J
>(101 l III Ie RJ
[I pI al]
> [I tRlJll-kRj
> [I. J..L:I:zini '. J
>(1 E" lj
> [I
>[1
-[I Ulo]
> [I i IJ
>[1 I.: R]
;-'11 IdS)
- [I I h llJ
>[1, r IIIJ
[IUpb]
Ie ve .1;:
I'a.:si<:lte (f.)
Ie frigidaire
3
Ie verrc
la ta 'S
la poele
l'a._idll:'''')
Ie plat
Ie coul ::lU
Ie couleau
Ie four
Ie bol
Ja casserole
Ie ( - ,jdaire
Ie four
la , .. i!'s Ill'
la cuisiniere
la casserole
la fourchette
la "ais -elk
la cuillere
la fourcht:tt.c
Ie boI
LECTIA 19
,
Ia lIi:inicrc
Sa incepem lectin i'nvaV'ind dlll',-a cuvinle noi. Citili-Ic cu ,-ace tare, relineti
tran.crierile fonetice alt:nlele in limba romana:
La clllllere
Citi\i inca 0 dalCl Iwile cuvinte in alta ordim::
13 poele
k plat
1a la .e
- Ai apii minerala
in frigider'!
- Yrcau sa beau 0
de cafl:a.
Aduna vesela din buc5.larie
l
- Ce se alla (este) in accastfl
crati ll.'l
- Accste ILngllri. aceste cutite
acc,;h.: fllrculite sunt
- Noul tau aragaz
electric e modem
I r:Jetic.
- Trebllic sa spalam aceasUi
farfllric.
- Sa hem un pahar de vin!
ccasla tigaic e a mea.
- pisicii un ell lapk'
- Camea e la cuptor
de () ora.
- Uncle sunt farfuriile'!
Pemasa.
- Trebllic sa spalmn vasele.
Yom intruduce noile cuvLnte in Retincti traduceriJe in ILlllha rornana:
In propoziliile anterioare ali i'ntalnit urmatoarele expresii:
- cea. ca de cafea
- un pahnr de "in
- un bol de eu) lapte un bol de lait
une tasse de cafe
un veITe de Yin
faire la vaissdle
Comparat i :
Donne-moi un ',<:ITC de yin!
Donnc-moi du vin!
I I I", J
4
- a spala v<
- Da-mi till pahar de yin!
- Da-mi yin!
I I, llblj
>I"j
11 k llf' R lillm-
rna.! ]
> lup I dlll.J) IT::
I ,- cIJ
> III til I
Un nll t:I lZHII.R
Eld,,1 ik]
:> lmE lu k 01
II k l7.lnll! J')
I U II EII1I
IE klllO lit I
tll" \C' dO IE]
> [ I
lu tn
I;lIL')
;1 manger!
- Au petit de cuneI' 'e bois
> 11 Iml'
- Mels Ion dinl:lr>' 1I 1111I
_ Je mcls It:. fll t . 1r lu I :> fJI n r. lE pi,
- Aprcs Ie diner jc _ f. ,
I \ II
- Elk chcrche > t I' ,-I- sous
la table Jans la cuisine.
- Mets ;... 1 'lIS. sur
I. L1 I-HllcrC!
- Veux-tu >1111
- Ou mets- II >1 Luillcrl:
I, mile., u... et
:> I - IIfLlIell':.?
- Metlnns le' b issons dans
:>
- II faut acheter
line nOllvelk >lUL uli'
le'lml I
Punt-ti cina la cuptor!
Pune cratl!a pe aragaz'
Dupa cina spal vasek.
';} aminti,\i. flil'l indoiala. {,;5 atunci dind folosim expresii l:arc c:prima cantitaka (de exernplu:cxpresiile
beaucoup, UI1 kilo sau cn In propozi\iile de rnai sus: un ,'crre, un bol. une tasse, une assieHe) trebuie
sa plasfl1l1 intotd auna inainlea cllvanlului la care se refera aeesle expn::sii prepozitia de, A, ndar. In
aceSle situatii nu folosim articolul partitiv (vezi leqia 12).
Rezolv(ind exercitiul urmator puleli veri fica d(lca ali re\inut coreet noi c tuvinte. omp1etati pl'Opmriliile
urmatoan:, apoi recititi-Ie eu voce tare. folosili filtrul ro"u:
Pun farfuriile (Illancarurile)
pe 1l1<lS:l.
[a-li 0 farfurie Je supa.
lingurJ Incepe
sa maniinci
l
La micul dejun beau un bol
de ciocolata.
Sa punem bftulurik
in frigider
'
> lmt:' RJ
Pentru mine, 0 de cafea! - Pour moi, >lJn ,IS .... f, I
Vrei un pahar de
5
Ea caula tigaia sub masa
din bucatarie.
In propozi(iile antcriQare am folosit un nou wrb neregulat:
nde pui lingurilc.
cu\itde Si furculilele')
Trebui..: cumparilm
un aragal elect ic nou.
iE l II L' n
dlh - ''''a]
l I 111
dii:l
>lr( IF In u Rul R
II k JI'
:::-ll to IIIE
:> [,1 Illd su\'u
mi:zbl"
:>[ lsOme tIl]
- sc la lTlaSll
- a incepe faea ceva
- a pune masa
- a inee-pe :a luerez,e
- Ma la masa odata eu
toata 'Iurnea.
- incepe faci leetia'
(Apu 'a-Ie sa-Ii faci lemele!
nous nous met10ns
VOLIS VOllS mcllez.
i Is Sc mellent
elles se melten!
- Ptm 0 crali!fi pc arag,'Il.,
- "I iIi pune in falii 0
de. cafea.
- Incepi sa lucrez.i.
- Punem
- Ea pune cartoll
In cratita.
- Ei $i pun (poarta) dcscon
c;inu1si albe.
[ 0 weiR a eR k Ikl , ;zJ
>[mIRI
- Ele se la masa.
:>L( cR.Jtbl)
:> I sf) It tf{ I '11 F.]
>[,(1 III m Ilnbl :.I\d
I tim 1111 : IJ
>[mE r 1:.1 II:R 1- Ov" :1 1
Nous mettons Ie couvert,
Tu te mets travailler.
Je mets une ca. serole
sur la cuisiniere.
VOll;; meltez vOlre enfant au lit? - II cLllcati pe copil')
II met LIne tasse de caf,'
devant toi.
Elk met des polnmes de terre
dans 13 cas erole.
Elles se meHent atable.
lis mctten! souvent
des blanches.
metlre Ie couvert
tu te mets
se meltre atable
se mettre il quelque chose
Ali putul ob erva ca verbul mettre poate avea diferite inlelcsuri. In continuare, iata dleva expre'ii
formate cu acest verb:
In propozi(iile L1rTnatonrc, verbul meltre conjugat In prez.cnt. Ci1iti eLI voce tare '1 relineli tTaducerilc
in limba romana:
de excll1plu:
se mellrL\ atravailler
it sc met
elle se met
Mds-toi afaire ton devoi r!
Je me met;; atable avec
loul Ie monue.
Citili cu voce lare propoziliik urJliatoare traduce!i-Ie in Iimba lillrul
je me nwls
) Cand verbul meUre e reflexiv (sc mcttrc), pronLlmele reflexiv trebuie:1 nrdat eLI sLlbit:cl.L1I' de exemplu:
"'---=---.:.-.-
6
.. Trebuie sa pllnem masa.
- Ea pune floriJe iu apa.
- Apa minerahl e cahhi.
Pu-ne-o in
- 55 ne a.o;;ezam lallY<lsa.
- Copi,lul e abo."it. CULl-I!
0101 untcm mu1lumili.
- Iti pui pantalonii ncc:tia mlilClari?
Ei c3$tiga intotJC<.lUlia.
- Eu incep sa sp5l vasde.
- Tu flU faci nimic.
- Voi nu luera!i deloe.
- El .: artist.
- Ea d5 ell pI' a mult parfurn.
- Elc Imbraca bine.
Ei Intotdelluna.
- Tu ill dai eu prea mull parfulll.
7
[nl \u nu Rli .Ir
III Ill]
[d d u " blL:]
> [meto nil il wbl]
>[lltl1m IRI kU\ 'R]
[II '. 10111 Inl Ill' R
I F. I!lj
> [10 mmER:J1 ,oJ
mE III Jii 10 fRiJid 'J
:> WHi .: f.JligE
111 E10 u II j
> [ Ii ntuju'RJ
- :>TI)J' tu es toujoul'.' :> ll
u
11 lUlU'I{ t 1 .J
Elle met les fleurs d,m l'eau.
Mettons-nous a table!
L'eau minerale est chaude,
Mets-la dans Ie frigidaire!
Tu ce panlalon sale"
11 fau! mel'lre k eOllvert.
L'enfant est fati e.
s-le au IiI!
Lui, il est artiste.
Moi,Jc Ilie mel. ufaire
]a vaisselle.
Toi, tu ne fais rien.
Elle., elles s'hnbillent bien.
Eux. i1s gagnent toujours.
Elle, elle met If r de ! arfull1. > d [l mE Uhl Ju r [ J
NOllS, nous sommes contents.
Vous, vous ne Irawl1l1ez
pas du lout.
Citi\i eu voce arc propozi\iil.: lIrmtlloare si reline!i tradueerile In limba romana:
Fu vrt:i\l.l sa. vOIbe.e franceza.
In propozitiil ulMo Ie 1'01 sili pronumel personate. pcntru evidenli,erea subieclllJui In
propuLi\i, 'ompleta!i propozqiile _.'1 apoi citi\i-l ' ell voce tare I olosi i filtrul
Eux. iJ gagnenl toujours.
Toi, tu Ill.:t, lrap de parfum,
Tu Intotdeauna obosita.
Dupa 1/111 a!t' oh.\"r:rnll. III illc .(lulUl projJn::!.i(iilor am fo!uS;! prC}/111111e!e per.'Wl/(lie aCCt'llware, Rolli!
lor e cit: ;nt/iri. Ie 1 e\'ie/cn/ia ,l'llbi 'crnl. in limbu rUl'luim{ PUI'1n reda (lL sri'll fllrtipril1 olusir
prullullle/r/i persol/(/! ell timC{i de .'wl i ci carc alt) 1 Ii ,i. deoare suhli ;(1.1/. suhifl! -Ie c in
limba rOlJ/cilllJ dill verhillui:
I:.n -, r In', Il.llil 111 n!
Pun' rerl:Je nU;-.:I.
lIlalnt lulu 11
<- l: I 111 lugH.! r!
I I pi r.
I nu (l..llu III
> l nu I u nu lulu u R to)
> \ . Ie' Ir
>
:>
> I 11 7CC, I ,Ill
J lui CIJplit
:>
- da accasl farfurie
l
- Du-mi aceastft
pll]
J pI I]
8
ml J
JtlR]
[II I 11I:1r. .:I I
l tu
[m(' , \ U I hI C'
Int" U III I]
1 11111tJ I II
1..1 \ E IJ
- - Ltll' il n' est jamais content. :> III i duE m
" [ u.ld I.' pI]
. II]
>[1...0.: \...011
J- 11 IRIlIJ I' J
- > lll!' nous nous levons
toujours t6t'
- >E . its sont riches'
::. [\ all lIE
ml-\itl< 'U (O[
h701 J)'.n
Ole[R IF ,- h)
Ei sunt bogatil
EI nu e niciodata multumil.
Noi ne trezim intotdeauna
devreme'
Donne-moi une lassc de c:lfe'
Ces assiettes et ces plats
sont sales.
Lui, il se mel atable
avant tout Ie monde.
Voila nos invites I
Mets vite Ie couvert'
Qu'est-ce que tu a.
dans Ie frigidnire')
lis se mettent ajouer
aux cdll;cs.
I) faul mettre cette viande
au four.
Traduceti unnatoarele propozitii in limba romana. FoJosi\i filtTuJ
Mettel-Vuus atable et
commencez it manger
l
Donne-Oloi ce plat'
QueJle robe mets-tu
pour ce soir?
II dix heurcs. je veux
mettre les enfanls aux lits.
Lui, iI ne fait jamais
la vai",clle,
Nc me donne pas ce plat!
Cititi (,;u voce lare propoziliile unnatoare {iti atenti la traducerile In limba rom"na:
Moi, je ne vous attends pas,
je me mets atable et
je commence amanger.
m Ie
Il:
- Nu te trezi ta
- fa
- InviUi-1 discara!
- eulc-o'!
- Nu-l invita disearii!
- N-o clllea
l
- Nu rna privi!
-
R)
;. [Ill O:R]
>
:> 1 dt11 n
ur n'
>lnO rn(JJ 111 rliJE kUlic I nO 101 dtmp,l]
> ln
l
l: I Itu dun piS'
> nil ',m p' m
1\ lOll! i d, II r 1
R]
-" l.: l UJ II 1Iln r L Ir:Ul
:). c ll: klil LI 1)11 0;7 pu.
> rn 10 Rdlln r I It R hh
I 0 1. I R on' p:t1
:> ill 11 [hi I aul
... r pa p J
[c\!110r R
[I1IEI III
:> I Jl( ll?:\ it pu puR
:> III ( ) 1 ]ll F. pJ II IJ J
url
10: I s de lJ'
RJ
ij II: 1I dorH0 I II'" I J
Rc,veille-toi asix heme:;!
Invite-Ie pour ce soir!
Ne te reveille pas asix ht:ures' - lnO I( H. 'I P UslzO.R]
Mds-Ia au lit!
Nc In mets pas au Iit
l
Regarde-rHoi'
Ne ['invite pas pour ce sair!
Ne me renarde pas
l
Dupa cum ;qi observClt, In propoziliile negative la rnodul imperaliv pronumde preceda wrbul. [n
sitw.,!ie, prclllumele accentuate moi. toi sunt in!ocuite Cll pronumde me, te; de exemplu:
Donne aMarie mon verre de vin
l
Donne-Ie-Iui 1
d n[llllfi im' \C'Rd)
Donnez-bur leurs tao ses de lait
l

l E lllii 1F-
in eXln.:i\iul L'arc urll1ea
r
,i, citi!i eu voce tare propozitiih:: afjrmative la mucluI imperatlv, apoi
trans armali-It: In Propozilii Iile, ative. Citi\i apoi loate propoziliile ell voce larc. Folosi(i filtrul
Reveille-toi asept heures
l
>[ f\ uJ 10 I{
Donne-moiles cuiHeres'
[J nne-II: -11101'
Invite Paul ala reception! Invite-Ie'
> l ' , pili I" H
- l rl"ul III J
9
> L11 '-p.
ulEr J
e.
r .
ur h 11 cl
H un b ul ill
r.
. ..: me I I lbl "
Z L:ctl <l ,em!.: a I I r!
t 111.11
ou n Jm . 11: tngl
d' c.
lUI d' m ra ill:' Jnl
,nne-luI Ul TT & till!
:> I' uti .\nnl: liteI lei I I l.: U\
>
> II I nllt, Inc r I mil
> 1 11
> 011 t [11.m h I Jill
11 Ul inl ':r' I 'e I [11
> I mne-IUI' 1tl I It:UC', min lUl till 111:
Ie ,>erT
1
> 'u . il l:hercht:nt lOU au I ur \' IT
10
Paharlll meu e murdar. SpaHi-1
1
Spala vaselc1
latt! ultimul exercitiu 31 primci pal1i a at:eslei leqii in eli inliilni loale cuvintde, <:xprcsiile
rcgulile grarna1iL:ale noi. Traduce!i in limba fr:mccz,i:
i cauta inlatdeauna pahan:le.
Da-i un pahar de laple
l
Ne as 7iitn la masa'}
Unde pui hngurile, furculite1e cu\itele?
Nu-i da vin
l

Paul Anne pun masa.
Nu-l trezi devreme
l
Unde rni-e de laple')
Pune-\i 0 alba
l
Da-i farfuria. Jar llu-i da paharul
l
Trebuie '3 incepem sa mancam.
Puneti aceasla cratil;i la cuptar'
Acest amgaz nu e practic.
Acea ta tilTaic c cunHa, 11-0 sp, la'
Punem in fri ider a sticla
dL' apa min r' Iii.
Si el, nu se Ia masa?
va rog
- e interzis
scuzJti-ma
- idee buna
- vii rog
bindntcles, de.igur
- ai fi somn
- de acord
- idee huna
- , avca chef dc, a dori .. a.. ,
- a 11 de acord
- e interzis
a avca chef de. a dori sa...
- a ti alent
- inca
- bin...inteles. desigur
- a nalent
- ne trehuie
- a-i fi sOllln
- alen\ie'
- ne trcbuie
- aten\ic!
- de acord
. inca
- a t1 de <lcord
I ko RI
. I
-' l I \ pi
>lhmld]
>(u 'aRihidOJ
kn R]
> [
:> (II dECdLlJ
> I 'bkl 7. m",l
>(hn idE]
(J II I J
lil nu fu)
-lietlRl
:> l'll II IF]
> I t I J
:;cl atii. ri'iJ
- II I I ill rII
l )
avoir envie de...
bien sur
excust:7,-nloi
i est defendu
s' i I vous pla'it
il nous faut
bonne idee
il est ctefendu
encore
il nous f:"lul
eIre d' Jccord
faire attention
faire attention
avoir sommel!
attention!
bonne Idee
Ciliti 'inca 0 data noile expresii 'in alta ordine:
avair summeil
Familiariz.3ti-va cu expresii noi. cu \'oct: tare "i rc!im;\i
pronun\ia lor:
d'accord
avoir envie de.
bien sllr
excuscz-moi
encore
d'acconJ
etre d'accord
attention'
s'il vous plait
LECTIA 19 - PARTEA A DOUA
,
- Scuzil\i-ma. doalllnfl,
Jar nll va in(eleg.
- ' 01 rnai vrei sa mananci')
- Vrei un pahar dc Yin?
Binein\el es.mul \umesc!
- Alen\ie! E periculos!
- Trebuie _a tim aten(i
pc strada.
- I De acord,
te
E interzis sa vii instala(i corturilc
pe camp.
- Mi-c samn. nu m3 trezi\i
prea devreme!
- Sa organizam un concur:;!
Fourtc bine. c
o idee bum\.
- Ne lrcbuic paine, unt
apii minerala.
- Domnule. fi\.i alent,
va rog!
- Avcm III
inghc\ate,
- Sa mergem fa opera'
de acord?
U3, 'unt de acord.
0]
01
I I It III 1". celie
voiture l In IS
12
>(1
> (Ill I 10 Iclz,,1LI 'I
11 u
- Mellez-vQu' atable,
II [11:11.
- Le eampin au bard d'un lac'!
>U /I
II nous EllIt du pain, du beuJTe
et dc ["cau minerale.
Ull concours'
Tr'::s bien, c' ...'1 une
bonne id":c.
Tu veux encore manger'.'
Veux.-tu un verre de vin',)
Bicn sllr. mefci!
Attends-mui
l
D'accord,
je f attends.
II faut faire attention
dans ]a rue,
J'ai sommeil, ne me
pas IfOP t6t'
madame,
malS je ne vous
cOlllprends pas.
Attention' C'est dangcrcux'
Monsieur, faites attention,
s'il vous plait
l
V( m folosi noile expn:sli in propozi\ii impreuna eu unele cuvinte deja eunoseute. Citi\i eu aten(ie eu
voce lart: propoLi(iile urmatoare re(ine\i traducerile lor:
NallS avons envie de manger
de glact:s.
in urmator, puteti verific;) In ce m sura a(i sa va noile expresii, completand
propozi(iile urmaloare eu cuv,intul corespunzator, F Josi1i IiltrLJI
11 est defendu de camper
nux champs.
Allons 11 I'opera
l
TlI es d'accord?
OLli,je suis d'accord.
la masii,
va rog!
Sa faeem camping pe malul
unui lac') Buna idee'
Fii atent, aeeasHi
e perieuloasal
]
111
l Edl- t;jt.l unrt
I'd{ dlll( II t]
[I nm J'
dO niT]
::> IlL /- L nil
J- loR]
- (11 nu 1('1 U
10 li llIE7.ii r
::> I il 1IIl'1 IIIE ,) li]
> [I h,...... I.'k OJ J J k 0 RI
- a tckfona
- a sene
- a eiti
I peu
1011 t: I Mets-le au lit
l
In]
[ I
It 'J III 111
1
Chien meehant'
- Ttl viens chez nous?
>BI "I'I
- Donne-moi ::>em;or
decaW
- - 11
- >J 'Ii nne dL me laver.
- Tu viens avec moi. >t.I' '41IU')
- :>Jl IJ J aut une rande
et johe maison aParis.
- dd dll! On ne peLlt pas
faire du fell ici.
- >1-- \C I 1.:'/-111 ll, je suis
tres fatigue.
Vii la noi')
Bineintdes.
Aten(ie
l
Caine raul
Am chef (vreflLl) sa ma spa!.
Vii eu mine, de acord?
telephoner
In eontinuare vorn inv<lt<1 trei verbe noi:
J\4ai da-mi pu!ina cafe.a'
Ii estt: samn.
E intelzis .. 'u pute,m
face foeul :liei.
lire
"lc trcbuie 0 casa mare
draguta fa Paris.
Seuzati-llla. stint
foarte obos.it.
V-::rbul telephoner e verb regulat de grupa I. Conjugarea verbelor din aeeasta grupa ne csle cunoscuta.
n schimb, verbele Jire ecrire sun! verbe neregulate, pe care nu mai intalnit pana aClirn. 'In
propozi!iile care urmeazii eli lnlalni accste doua verbe conjugate la prezent: citi(i-Ie C'lI occ larc
reline\! lor in limba romana:
.ite !TIulte cani.
- El ii telefoneazii tat;lllli au.
- Ii scrii pri 'lcl1ului l,ill
o scrisoare.
- Seriu 0 lema pcntru
m'"line.
;11 \ 1
[j( Ii 0 u un I "J J
reeds un devoir pour
demain.
Utch?phone ;'\ son pere.
Je lis beallcoup de livres.
Tu ecris une Icttre it tun ami.
Tu lis un journal
de ton' ere.
Je tt?'1ephone aI11CS parents.
::> [I II
dO to I
1111: paRI)
13
- Tu un ziar
<II fratclui Hm.
- Le telefoncz parin(ilor mei.
g, telefona\i-mi! -\
- Se,l'ra eitim.,i scriem.
- EI 0 cal'te de Balzac.
- El serie arlca.
- Ei nu cite;,c nilllic.
- ii scricti surorii dumneavoastra,
doamna?
- Ele nu imi scriu niciodata.
- prea mulL copiii!
- Copit,i dumncavoastra
va telefoncaza
> [ kRI fi n h.:ll(
11UIR\ Jl
>IIE 'mel
IIR]
- 0 . ';l-i telefonez
lui Pierre.
- 0 su-i scrii Olulllei
R
[1 uLlR nU hz-
nllT ,kRl\'ii)
> [\U/Ek 1
mad rnJ
> l " Ii l1\ R(( Il II ) 11-:]
> Iii HI' Ih I
>llit 11 -J,;RhJ.llTl'j
- Ne lui (fl.' pas!
> l \ ol..tl7" \
r[IE (In m-I
IT':
- 1d phlltl-Iui!
->TI
- >E 'Ji'QI, une lellre
anorre grand-mere!
- Qu'est-ce que vous
"Ii, e7 maintenant?
- J'ai sommeil, je ne peux pas
- Monsieur. ::>1 r1mn .,
au burea I :;'il vous plait.
III r u I
> latii jO \I" I lElull'
plt:':Rl
Enes ne m'ecrivent jalllilis.
VOUS ecrivcz avotre su:ur,
madame'!
lis ne lisent rien.
VOUS lisez lrop, Illes enfants
l
TeJephonez-moi,
s'il vous plait!
I.e soir BOUS I!isons
et nous ecrivons.
Vas l:l1t"';)nts vous
telephonen t souvent')
II tit un livre <.it: Balz.a"'.
strie'
e eititi aCllm')
11 ccrlt son livre.
Domnule. telefona\i
la birou, va rog!
acest ziar'
-i!
Complet::qi propozi\iile de maijos cu forma verbala corespunzatoare. Citili apoi eu tare propozi!iile
comple/ate;
Mie somn, nu pot
sa citesc,
Sii-i scriem 0 scrisoarc
bunieii'
Scuza\i-ma" dar nu-mi place - Excusel-rnoi, mais je n,'aime pas
sa scriu scrisori, ::.," llle de leures.
Cili\i cu voce tare propozi\iile urmflloare:
Tu vas ecrire ata mere'l
Attends, je vais telephoner
aPieo'e,

14
nC=I
nr _
- Marc 0 _ Ie .une')
- 0 sa m: asezam
Ia maSa.
- Anne 0 :in puna 111<1:;,1.
- Baierii 0 :'!nte
1'1 chi! r21 iar fetele
o s-ti. cante.
- 0 s ne dati 0 cea.. ca
de cafe:!')
- Tonta Iumea () s,i fie
multumita.
II')
Un1Jmu..:,1
-" ( I _plil m el "
- (l
>
> 0 .1
U >\.. 1;1 'hambre?
[nu alo n I mt.: R
t bl]
:> 1'1 (Oil ihh II
kt"I,i I
Anne va lc.: l;ouverl.
Iv1an.: va-t-il nous
telephoner')
NOllS allons nom.; meltre
;] lable,
VOllS allez HOllS donner
line e de cafe?
ar<; ns vont JOLier
de la gUllare el It:s tilles
von! cl rHer.
TOUI e monde V<:l eIre
con enl.
Vaus aJlez telephoner aMarie.
Elle va lire un !lyre.
Je vais travailler.
El!es vont mettre la table.
fa !lie Ii in Jimba romanJ propoziti ile urmatoare. Pcnlru l:'I fCl-OJ\! r <I, alll scris formde de fUlu r
proche cu caracter,,' 'n
EXl'rs noul limp verbal, eomplct:md propo i iile lIrmatoarc Cl.l forl11cle eorespu fllO/lfe futur
proche. Reciti\i ell atentie propozitiile completfltc:
15
ViilOru! 51: forme a ell ajutorLlI lI-melor de !i)rezcnt ale verbulul
aller lIrmJle de infi itlvul ace lui verb pe cal'e rem, a- fol Sin la iitor.!'
limba romuna. verbele folosite la futur prodle se traduc pn iitorul
popular sa....
lis "ont visiter 'Ia vi lIe.
II va ecoutcr un
NOLls allons faire l<:l
Tu vas eerirc line
o sa-ti,' ri u.
in prup :i!ii/e pI" lite am jil/nsit IIl1a din Iorll/e/c de viilor utift"::(Jll:! it /ill/t 1 Ji' III c:: . A 'E:tlSl(i
furmel de viitor SC 1/U11reyle viitor aprop,iat: futur proche 11 t .J:ii if [0/0.1//'/ atlllle; , rim/l'rem
sii e"prill/lim a actiune care Sf! va des(cisuril inlr-UII viillGr ([propill I.
I R nll do
ul
(t1 \L' IEzal-J
>[n I1lml

Er In
>[
>[F.
ter
ou
I
Ie dejeuner.
lis \1 II J,.: .Ill tin:.
- lei vous >,1
les tentes.
- ee soil' nous >,111111
\ 'fII1 chez aus.
- EUe. l I 01<:'1 L' les plus
belles robes.
Deseara 0 sa venim la voi.
Aiei 0 sa monta!i eorturile.
En 0 sa te une.
Ei 0 sa-i
o sa ne a::;ezarn
la masa $i 0 sa lualll
pninzul.
Elc 0 stJ-:i puna cdc mai
[rulT1oase I"ochii.
ltirnulexaci(iu al h:qil:i. In care am inglobat intreg materialul lexical gmmati allratat in aceasia
leqie. Daea Illtampinali dificultiqi in rezolvarea accstui exerci\iu, lI::capitulali materia in a ata.
Traduceti in Jimba franceza urmatoarelc propozilii:
o sa pun laptelc i fugJder. >1
I m It I lal
De acord, 0 sa punem 1ll3sa.
D
Aten!ic, acesl cUlit e periculos
'
",I
ell: ell Ir U In u nJ n
un nc:
>11 E interzis si'i vinul:!i yin copiilor!
Eu vreau un pahar de yin.
Sa se instalam corlurile aici? Nu. nu sunt de acord. > (
inca 0 inghe!ata"? Buna idee'
Fi\i atenli, pe rna a. c afla farfurii
pahare
l
o sa speli vasek') Binein(eles!
Am chef ,I beau un bol de ciocolata.
Telefonc::lza-i I el ph n -\11
1
Nu-i telefonati, va rog' "d
SClizati-ma. mi-e somn. a::;a ca ma due
s ma eule.
J hI.
Unde 0 sa punem aceast.a tigaie $i aceuSla tava? >
16
11 r
pl.11 'r
'
t:
ur
up d
uri
II ]111'nl L
> I' 'r -Imll, J \ 1. Ilr hi I
> Jc 11' lf1
> 1 Ila touI
>
defendu, cxcust:z-moi, bien sur
[I fourchette, telephoner. frigidaire
[ J avair envie, .e1\care, attrnfion, dUendu
[I telephoner,
In incheiere. cititi ell aten!ie cuvintele de mai jos in care se repeta sunete:
Nu-mi
II ] d'aceord, encore, veae, four
[ 'J fourch.ette, frigidaire
Ei
Fa eeva odatll'
Serie-mi,o a citeSL: eu plaeere scrisoarea la!
1-] fouri::.!ldle, c.bambre
Nu pune aeeasta crati\a pc aragaz
l
o sri b<:!i 0 cea nde eafea?
Ne trebuie multe linguri, eutite
fu eu i\e.
Nu-mi place Sa seriu, dar am sa telcfonez.
Pune!i totul la cuptur
l
o sa-mi serii?
17
un kilo de pain, une tasse de: ...:ak, un bol U.:: lail.
19.1. Dupa cuvinteie care exprima cantita'-::l folosim prepoziria de, de exernplu:
- a fi de acord
- a-i fi somn
- a avea chef de...
a pune masa
- a se la mas:!
- a incepe sa ...
- a vase
- Nu-i da aceasta carte'
- NlI va
- Dii-i aceast:1 cane!
- Ii dai cat1i Ie lui Paul.
- Oft-i-Iel
- Nu i Ie da'
- Lkdai.
avoir envie de + infinitiv
fai re In vaisselle
etre d'accord
mettre Ie couvert
avoir sommeil
se mettrc a+ infinitiv
se mettrc atable
Donne-les-lui'
Reveillez-vous
l
Ne lui donne pas ce livre'
Ne les lui donn..: pas!
Ne vous pas'
Donne-lui ce livre!
In cawl In care In propozi\ia imperati\:i se afla doua pronume. atunci ordinca lor e
aceeasi ca si in propoziliiie afirmative; de ext:mplu:
Tu 1 -. . donnes.
Tu donnes le- ivres aPaul.
Lire - a citi Ecrire - a scrie
nOl!S ;;sons j'ct:f1S nous ecnvons
tu lis vous LSl:1. lU eoris VOliS ecrivez
il lit ils lisent it ecril ils ecrivent
elk lit ellcs Ii elle ecrit elles ecrivent
RECAPITULAREA LECTIEI 19
,
19.2. Am urmatoarele expresii:
19.3. A\i ilWa\at, de asemenea, cum se formeaza propozitia imperativa nCll:;ltl\a. In act:st tip de
propozitie, pronumele precee!<:1 verbul. spre d s'cbire de pfopozi\iile imp 'nllive afirmative.
Compara!i propozi iile de mai jos:
19.4. In acea 1a lectie a\i aflat cum se conjuga urmatoarele verbe neleglilate:
18
[4.5. ti inv8.tH cum se [ormcaza timpul futur proche, c'f1re exprima v,iitorul apropiat. Aeest limp se
formcaza eu ajlltorul Connelor de indicativ prezel tale verbullli aller, llmlate de infinitivul
verblllui care exprima viirorul; de exemplu:
Pentru a obtine fonna negariva a tiinpuilli futur proche, pili
aller, iar parlieula pas dupa aHer.
travailler
jc vais lravailler
tu v a ~ travaillcr
il va travalll 'r
elle va Ira niller
nOllS allons {ravailler
vaus anez travailler
i1s vont traY<1iller
elles yont travailler
Je nc "ais pas travailkr.
Q
- eU am (0) sa lucre?
- tu ai (0) sa lucrezi
- el 0 sa lucreze
- ca 0 S ~ l Illcr 'ze
- noi 0 sa lueram
- voi 0 S[l luerali
- ei 0 sa uerez
- ele 0 sa luereze
particula ne inainteacrbllilli
- Nu 0 sa lucn:z.
TEMA PENTRU ACASA 19
A Traduce1i prorozitiile urmatoare in limba wll1ana:
I. Je n'ai pas emiL' de faire la aisselle.
2. Lui, il ne boit pas de vin.
3. Vous mettcz'-vous afaire quelque chose?
4, Ne lui ecris pas, je vais lui ecrire.
5. TelCphoncz-leur
1
B. Traduceti tn limba franceza prop01.i!iile uflnatoare:
I. Inca \i-e sornn?
2. Voi pune llllelbat vinu! in frigiJer.
3. 0 sa mrl eu voi la maS3,
Da-mi accasta l:c:1.. e1!, dar nu-mi da pabarul'
5. Va rugam.
C. Transforma!i propozitiile urlllatoare in propozitii negative:
I. Reveille-toi!
2. Je vais telephoner aPierre.
3. Ecrivez-moi. s'il vous plait!
4. Donne-lui verrc u'eau
l
5. Ecoutons-le
t
20
- frnctura
- dlll'crea: r,illl
- rana
- .rJmba: piciorul
- mana
- al11hlllan\a: salvar ;
- 'apul
- rann
- politiC!
- l!amba; piciorul
- b ala
- boala
- ae 'idcntul
pul
- laba piciondlli: pieiorul
- botnand
-r::mitlll
- roli\ia
- fClJ1itlll
- Imina
- bolnavul
- laba plciorului: piciorul
- amblllan\u: salvarea
- accidcnlul
- duren::'a; raul
:J
PARTEA INTAI
>[1
>[1.11
lLi II ~ 1
j II I' )
>11 Jp, J
>11
[I J
>[1 h 1- J
>(11 pdl J
>[In I )
1
_[I m.II]
>(1 111J
>[1 ml tI]
1
Hll
>1
[I 11 I Ii]
>[IOp'
>( 1 IT kit I' 1
L.: 1 -I
21
I'amblllancc (f.
e malade
Ie mal
la mnladic
la main
la hi 'ure
]a p01l(e
lajam e
Ie pi'
l'ac ident
aladie
I'a 'eid.ent
LECTIA 20
,
k bk,.e
la - aClure
k m31
k pied
Ie bras
lu ~ t c
la main
('I 1\1 incfl 0 data noile cu"inte in alta online, Re!im:!i pronun!ia coreeta:
b fracture
Ia pnlic
I ambulance (f.)
Icbm'
C ~ i pana a 'wn, inccp fl1 leqia eu catcva cm- inte noi, -'iti!i-k ell voce
tare c nforlll tran$cricni fonetic..: date :Ii retme j echival.cntelt: lor in limoa
romilna:
Ie malade
(asia) iI doare
- Da-mi mana
l
a durea
- EI se uitii la un accident
de pe strad(l.
.xisla riinili?
- Unde e bolnavul'?
n - doan: capul
JOLIn: bra!ul
Ambulanp astcapta
langa spital.
Aeeusta rana e pericuJoastl.
- Aceast.-, boala e greu
de Iratat.
- Ti-e riiu?
- Polilia 0 sa ina in curand.
-I dur a (ceva)
- (Asta)
- 0 c10are bratul.
- Mii do.ne capul.
- Mama are 0 [factum
la laba pi.:iorului.
- A:;ta iIi prov ) l:J duren:, PauP
- SOlia uumneavoastril are picioare
IruIlloase.
- (j fractura a miiinii
- il dar pil'ioardc
- 0 fractura a piciofLIlui
- 0 fractum a picioarelor
> [ill EblE:[j
> lufF. n Jlj
). 11>,11 ) IT lldll'ul]
>(
> LJ m.sll1 r LJ
. [l J
all R
> [il mall! I ]
- [ nil, kl ,
d jE]
:> rill I kL
[Un 1 :loa R E lb]
:> [ eR "l11J
l ,LILli fc 11
11
22
Ellt: a mal au bras.
Ou est Ie malade?
Cette blessure est dangercuse.
II un accident
dan_ la rue.
La police va bientot venir.
II y a des blesses?
L'amblliance attend pres
de l'h6pital.
J'ai mal a1a tete.
Tu a:; mal?
Celie est di fficile
a'oigner.
tu as mal au br
avoir mal a+ subslantiv
il a mal aux jambes
in continuare \/om folosi Doile Gllvinte in propozilii. Cititi-le eli voce tare fili atenti la traducerilc in
limba romana;
Donne-moi la main'
Ma m\:re a une fracture
au pied.
In ullimele Propozilii au figurat umuHoarele expresii:
<;a fait mal.
une fracture des jambes
une fracture du pied
(:a te fait mal, PauP
une fracture de la main
faire mal
c;a lui fait mal
Votre femme a
jambes.
j'ai mal a13 tete
Pronumele Inseamntl asta, aceasta nu trebuic sa fie mereu tradus III limba romana.
Semni (icatia expresiei difficUe asoigner l It I iI I In. este: greu de tratat.
Pentru a reline ll1ai noile cuvinle expresii, cititi propoziliile urmatoare traduee(i-k ill lirnba
romana:
E 0 nimica toala, 0 rana
:1:;; de mica'
- Trebuie sa tranSpOl't3m rani'lii
]a spital.
- Lfinga biserica a avut loe
un accident de
J ll[
;> [ I RJt! l n I pr J)li\
hIJ s R)
C'est rien. une si petite
blessurd
II y a un accident de voitllre
pres tie I" is.
II faut transporter ks blesses
aI' hopitaI.
Cunoa:;;le\i deja adjectivul - ingrijit care provine din participiul trecut al vcrbului soigner.
Accsta cstc un verb de gTUpa I eLI conjugarea regulata inseamna a avea grija, a ingriji pe cine\'a
(ceva)
Ou as-I'll mill? AIa tete
et au bras.
>lu II 111.11 a II - Cc h; doarc? Capul
$i bra(ul.
(a vous fait mal,
celte blessun:'?
- Va doare rana aceasta')
Elle a ete bien soignee
pendant sa maladic.
- A fost bine ingrijila C;lt a fost
bolnava.
QU'est-ce qu'elle a')
Une fraclure du pied et
de la main.
1\""hIJ
II m.,lkll 'r Lit pJI t."
dO In 111
- Ce are ea'?
o fractura a piciurului
a Imiintl.
La polic et la-bas?
L'amblllance va venir
dans cinq minutes.
;> [I bUlib ,I IniR
Liu minI 1]
- Pol ilia e aeola?
- Salvarea 0 sa vina
peste cinei minute.
Ce malade ne veut pas
ecoutcr son medecin.
- Acest boln3v nu vrea
":<1-. i asculte doctoruI.
Cette blessure difficile
it soignd
l
Au contraire,
tres facile.
- Aceasta ranft e greu
de trotat? Din contni,
e foarte (de trata!).
In una din propoziliilc anterioare ali intalnit un nou adverb:
pendant ;:. [pULl J - In timpul
un verb de grupa I:
transporter
,;>IIR'111111
- a transporta; a duce
23
Imi telefonvi In 'ora asta'!
- Trebuie sa hcmam ambulan!a.
- Sun la el de u ora.
- EI cheama doctorul.
- ' m te
- Mfl numesc Pierre Dupont.
- Oomnule, va numiti
Mircca Pop"
- Chem,im politia.
11
flic R I ,.11
lui") to U ULapl'
n If.,;O:=, 1'1.1
>
> Ollli
> 111 I ,II lit II puli J
> I I n1 rlpl FibI Hi-;)
. r
Jc l'appelle depuis une heure.
Je m'appel1e Pierre Dupont.
NOli' appelons la police.
Comment tu t'appellcs"
Monsieur. vous vous appek
Mi.rcea PoP?
II f:mt appder I' amhulance.
Tu m'appelles cc soir'?
afaccm acum un nou verh. Accsta este: appcler -I iI I .] - a chema, a telefona are, de
aSCOlcnea, 0 forma reflexiva: s'appeler - :ar]E]- cineva se se cheama.
Vom introduce In propozi(iile urmatoare noul verb eu diferitcle sale 1l1(el suri. orto!!rafia
corecta, dcoarece I-ul se dubleaza inaintea vocalei mute e. Citi(i eu voce tar fie' re propozilie fi(i
aten(i la traducerile In Jimba romtina:
11 appclle Ie medecin.
Appelez-Ie ! - Chemati-I, telefona(i-i'
N meres :lppellent
tmp (ot ala maison.
- Mamele noa. In: ne eheama
prea devreme acasa.
Nos voisins s'appellent Duval. nil \ UU/' Ipel d
II
Vecinii e nurnese Duval.
> [11 l;tuR la 1 I I .
familia Pop
- familia Dupont
t' a beaucoup de
:;.. r II: I et de:> k. ".
- " faut te > I' I I
- Celte > n I HJIL n'est pas
dan ereuse, mais
>dliliul" r.
Plurallli nurnelor proprii se formeaza eu ajutorul artieoluJui I's:
les Pop
les Dupont
Sa chernam repede ambulan\a - ," rpd II vile >1 ,II II ullLn

Rezolvand exerci(iul Umlator. yeti veri fica daca ali sa re(ine\i corect noilc exprcsii, substantive
verbe. Completa(i propozi(iile de mai jus apoi reeitili eu voce tare propozi(iile eompletate: folosili
filtrul rO$u:
Trebuic sa (a$teptata) - II faut allendre >1
polit ia .
Ranitul are multe fracturi
rani.
Aceastfl boala IlU e
periculoasa. dar (este)
greu de vindecat.
Tn:bllie sa te Ingrijqti.
24
Membrii familici Dupont
sunt rani\i.
M-am la picior.
(Am un picior ranit).
o dmHt: capu!.
Sa ducem ranitul
la doctor!
EI nu se Paul Duval.
Accastfl rana Ill,l doure
foal1e tare.
DOl11l1ule, va doare mana?
- >Ll:. [Ul 111 sont > I ,.
- rai une > .Im blessee.
- Ellc II I ala tete.
- T[ n I I I tn. k nub
chez Ic medc'in
l
- II ne . II P pas Paul Duval.
> J III I it r mul,
cettc blcssure.
-;>. \ ,-\ 11 [' m,d ilia main,
monsieur?
- [11.:. lIL I r 11 hi
. l n I. hi'
> \ I mal .1 I. me
n l .)
I]
Ce k doare? Gamba sau
laba piciorului?
-Ouas-tumal'A.1J.llllh ou >Iu JllJnJ.lI.1 fl I
1 I d'? 11 I ]
Telefoneaza-le lui riCin:
lui Paul, suna-i repede
l
o te sun 0 j !.Jl11alate
de ora.
- I \I Pierre et Paul,
>.1 r -II . ks vite'
- Je vais >1 1f1f1t:. k Tdans line
demi-heure.
:> I 1[11 pic Rep
,I "I II Ilj
zl
(ntr-una din propozi(iiJe de mai sus. am folosit canjunqia OU, care inseamna sau; de exemplu:
( \'sl une ou une fracture')
Tu blesse i, ou ala main?
Jc veux :.Iller au cinema ou au theatre.
- Esle 0 rana ",aU 0 fracturu'!
- Te-ai ran.it la picior sau la
- Vreau sa merg la cinema sal! la
Citi\i cu voce tare propoLi\iilc urmatoarc. Re\ine\i pronun\iacorectfi traducercn ill limba romanll:
Je viens de I'<lppcler.
Tu viens de transporter
Ie m:llade aI'hopital.
!I()\/-d I pIE]
>llll I cl
I I 11 lad
- Tocmai I-am sunat.
- Tocmai ai uus boinavlli
la pita!.
Maric vienl d'avoir
un ace ideol de vailure.
.> - Marie tocmai a avut
un accident de
!I vicnt de finir son devoir.
Nous venons de vous appeler,
monsicur.
VOUS 'n z de , on flcr
les matclas.

/ '/ )]
>1 u\( nEd)L.!
II m II
25
- EI tocmai :ji-a terminal tema.
- Tocmai V-3m slinat.
domnule.
- Tocmai ali umtlat
saltckle.
in propo::itiile de mai sus, amfrieul CIIIIU.'finra ell un nou lilllp verhal. trecllfll{ apropiat- passe recent
Ir . lie sf fillip exprimQ 0 Gcriune care tucmai OCt/l11 a Illat Act:'.I"[ fillip I'crhal e
compw'. adieu Je!nrm (cd ell ajufnrul verhllllli semiClII.u lUI' venir.
Timpul passe recent se compune din verbul venir conjucrat la prezent.
unwlt de prepozilia dc, care e unnala la r'n Lil ei de wrbul !J infinitiv care
exprima trecutul apropial.
- Ele toemai au i'nceput
jocul.
- Tocmai aCllm fij llt
cur:llenie In camera lor.
n - To<:mui ali cumparat
o
It R
1\ (llli Ib1E
<.: , III r 1
> [jr \ / . d< I IRa I/.J - Tocmal am lucrat.
>[11 len d
HI bRl
You. venez d'aeheler
une belle voiture.
Je viens de travailler.
De cxmpILl:
-lies vieonent de commencer
Ie jeu.
lis vicnncnt de raire leur.
chambres.
26
In traducerea In Iimba rormina i'OIOSII11 de. cori adverbul tocmai pentru a
sugCrd ca aetiunea :;-a Icnnm31 de curand.
In exerci\iul urrnator ve\i excl'3 formarea noului limp verbal. ompleta\i propoLitiile de m,l! .ios eu
verbele corespunzatoare 1:1 limpul passe recent. ReClli\i apoi ProPollliile complctate:
Tocll1ai ali temlinat de miincat. - \10. s LilLI d' jilll de manger. > l \ U ,
Tocmai Ii-am eltit Je dt: IlrL IOn livre. [ , ri: hIli I II R]
Tocmai Ic-ai seris 0 scrisoare - Tu > I liS I ruc une Iettre iR 1I11kl
parinli.lor sau ales parents ou
Ij
bunieii tale'? ata grand-mere'.>
[I tocrnai a dus -II> I I ( 1 tr In "r
>ranita la spital. une blessee a)'hopital.
Anne locmai s-a imboln[lvit. - Anne >'\ lenl
,
alade.
I
11
Pierre Paulloemai - PietTe et P::tlli J i em
au venil aca:5.. JL ':1111 nla maison.
PriCll:nii mei. locmai Mes amis > It:nn 'n
...
Ill-au iovitat la ei. 11 II 111. r hez eux.
Noi tocmai amjucat - Nous> [au
zE"
b I 'k27
Re!im:ii 0 alta expresie frecvent folosita:
- a II pe cal ... ,
a fi pe punctul de/sa...
>[ etl - eIre en train de...
Vom introduce aceastil expresie 'in propozi(ii. Citi\i cu voce tare tradllce!i propozitiile lIrma!oarc:
Je suis en train de lire un livre. 1 J llll7. -l({'c1t Ii
>
m n III I
If I'm I
11Ir.;r.:Z
Udiliul
, ,L: uil
:;. . llnl 11 rt! L:llk
. .J l! IIlln.

1 u cell Ir 11n d' 'tlliler Ie cun 1::1
tnl m p.: I.:
1111 r 'I", 1-' ,meL fm'l 11 I m I
> II e
> I [1 uJ
:> ,I
;> r1111 1111111 I II
dO d{ la I III 11
>[\Ult:ll:tl i I - dlpJ'-,1i'
11 I ,.]
lltl I m'llll
Nous jOLlons aux cartes.
II met Ie couvert.
Je telephone amon ami.
Tu ecoutes Ie concert.
-I
Vous etc:s en train d' apprendre
Ie
- "I IU II: fll
Nous sommcs en train
d' faire 1'1 cuisine.
Transformati propo7jtiile urmatoare In fel'incat s,i folositi expresia etre en train de. Citi i ell '1ten!ie
ProPoziiiile inainte ,'j dupii transformare. Folosi!i fillrul
Le est en train
de 13 tele.
- I II lin 11
Tu e- train de transporter
les malades.
Mane cl Anne ecrivent des lettres. > f I :. L: nn'
J
Monsicur. vous votn: toilellc? en
- n mnule. \ I illl
leI II" > U 111 P
I ',1 1 tlulIlouh:;
27
lOR
I[ I J 'l
J I U}
[1m In II
'nulll hlEJ riid
I k id )
11 LI m]
- rupt, -n fraeturat. -u; spart, -a
- U!"aV, -it; serios, -uasa
- ranil. -a
- bolnav, -a
- prudenl
- prudentn
- imprudent
- imprudenta
- E un accident foarte grav.
EJ e alaI de imprudent I
- PielTe are un bra! fracllirat.
- rebuie sa lim pnlden\i
pe slrad;i.
- fete nu .sunt niciudattl
prudente.
.- E t i bolnav;\ sau
Sophie'?
u hiE.
>[m l J]
:> rrR Ida)
> [bk:. E]
>[C[1K Itt:.)
>[ r
; I I)
28
- La maladie de Marc
n'est pa ".
- Vos enfants sont >1Il1P r
dans la rue.
- Celte femme montre
un homrne hlL . pendant
I' accident.
- ES1-ee que VaLIs etcs [111:.1.:111,
madame?
- II ales d'eux jan bcs
prudent
-e
blesse, -e
grave
malade
illlpnttknt
prudente
imprudenle
Lui, il est si imprudent 1
Pierre a un bras casse.
C;.;st un accident f!lave.
Tu es maladc au blessee,
Sophie')
nu e gr;)\,;).
Doamna, sllolc\i prudenta?
Boala lui Marc
Sa ne imhllgatirn vocabularul ell ciitcva adjective noi legate Ie 111<llcrialul lexical allec\iei:
Vom folosi noile adjective In c5teva propozitii. Citili eli i1tcn\ie fiecare si re!ineti traducerile
in limba rom5.na:
E\ are ambele picioare
r"racillratc.
Ce nile oe sont jamais
prudentes.
1I faul etre prudent
dans la rue.
Copiii .\lint impruden\i
sirada.
Accasta femcic arata clliva
un om ranit in timpul
accidentului.
Vcrificali daea ali rctinut coreel noile adjective, complel;ind pro o7.i,iik urrnatllare ell adjcctivele
corcspunzatllarL'. Recitip cu aten\ie propozitiile completate. Folosili fil ,"ul rO:ju:
EJ
I RUd;i
::> r1 I liE
- Ces petites fiUes sont
toujours >pl III tll - mais
ees gan;;ons, au eontraire,
iIs sont toujours
> IInrtLlLknf "
- Celie chaise est
- Ce n' est pa ... I
- ttes-vous >hl ,c ?
ACt'st seaun erupt.
Nu e grav
l
A 'este felite sunt
intold 'auna prudente, dar
a b"IICti, dimpotriva,
sunt intotdeauna
imprudenti.
EI nu C at;H de bolnav. - Jl n'est pas si >1I1,LI t > [II nE p..L 1
I IIlII
lU I ",I sE III I
- Sa ai multi prietcni!
- Sa fim pruJenti!
- Fii dragu\!
- Sa a\"em multi eopii
'
- Sa aveti 0 "'lean-ttl frumoasa'
- f.i1i buni eu Cliinii!
> I I Ir fill ,'0
> I Ll k J.lIl i1
>1 ndipltLJd J
> [. ,I I: 11
\ > du temps pour nous
l
>Ih dO
- >, h: envie de venir chez nous'
- III l:hez moi asept heures!
- > I ameilleurs!
- >. loujours cns('mble!
- >.\\ trois chats
et deux ehiens I
Ayons bll<luCQuP d'enfants!
Sois gentil
'
Soyons prudents
l
Aycz des belles vacanees!
Aie beaueoup d'amis!
Fii 1<1 mine la ora $apte
'
in continuare va prezentam formele imperative ale verbelor eIre a\"oir. Vom folosi acestc forme in
catCh propoz,i\ii. Cili\i-le ell voce tare ft\i aten\i la tradueerile in timba ronHina:
Soycz bons avec les
Sa-ti sa vii la noi!
Veri ficati daea ati relinut eoreet formele de imperati vale verbelor eIre avoir, completand propoz.iliile
de rnai jos. Folosi!i filtrul ro$U:
Sa avC\i limp pentru noi!
Sa tim intotdeauna impreunj'
rqi mai buni!
Sa avem lrei pisiei
$i doi dini!
...
R- I\' ..ind ultimul l:xcrciti,u al prililci par(i a leeliei 20, yeti verifiea in ce m3sura ali reu;:-it sa va
noul material $i daca sunteti pregati!i pentru a treee 11 partl:u a doua a leqiei. Tmduceti in IIimba
frarm:::za propozitiile unnatoare:
Mii doare caru!. > J' i III II til leI
Trebure sa te :> 1/ t 1]1 I n lOll! 'I'
Te doan::'?
29
> t n [II
ullmc,
I !ncr
t UII r. [ur"
fnH:lu I,;
l;C 11\ r
> ( u Gil tu
J 1.1 Jo mb
leur '0;(1
, "
tr.:u:ture'! II lllltre 111 I
>- 11l."cn't;.lp urn
> MOl , il:ur D Ip
> II I m \ eL: elk
'
(JII.I -lu In. 1'!
:0- Lc U II \ ;CnTh:nl d'u\' II
un H.1t:nl \ IIII Ir .
;> e Llll'iln j1
eila
:> I rle I;: I m.ltnlm nl r I en
r,;rul nl le- \\ c"k cmk
;> [ ct:-' 1.11:. '
:-- p
:> III IlIme 'n tr II III
nl. i.I
::- Nnu
30
Asta doare') Nu, nu e gray.
Noi locmai am chemal ambulanla.
I'amili:1 Duval tocmai a avut
un accident de
Domnuk, Ii!i arro<lpe d.e acest ranit I
Domnul Dupont e greu de tratat (vindecat).
Ce te Ma dor pieioarele bratele,
Fii hun ell ea!
Ce ai? 0 fractura a o!lmbei (a piciorului).
o fraclur:"(' AsIa doare foarte tare.
Roala dumneavOJstra nu e grav,i.
Fat:e!i-v<l pUlin limp Iiber penlnJ acest copil
l
Sunl pc cale sa tilesc aceasla carte.
Ce este'.) 0 fracturfi SilU 0 rana?
e rupl!
e mai prudenla aeum
in limpul weekenduriloJ.
Cnemali pol ilia!
Nu se poale ca cineva sa fje atat de imprudent
l
)1 putem transporta pe aces! bolnav
In el acasa'!
Suntem pe cale de a 0 Irata pe aceasla
feti13 bolilava.
LECTIA 20 - PARTEA A DOLA

Partea a doua a leetiei va fi co I.Sil Tal'L JeClurii, recapitularii intrcgului materic I din acest caie! Je
Dupa cum ;:I\i obs rat, materialul kXlcal J.!r;1 aticul.1 caietelor de lIrs e progrc. iv. De
aceea, memorarea 1l1lrl:gului vocabular oate ridica anumitc difi lIltiiri. V(l sfatlllm sa consuhati ciit
mai des vocabularul de 1<1 ficcan:j lectii pentru a vii reaminti cllvintek uitate. :;;i. 1 u.lzul
probl 'melor ramatica parcurge\i punile consacrate r capituUirilor.
Citi\i cu voce tar ':
/" /" """ll /" /" ' ?
lui, l.i'aime bi 11 I rna cuisine. I Elle estjolie, I modeme I et pratique,' Dans rna cuisinc.
/" /" ' /"
i 'ai un frigidaire, I une cliisiniere electrique,I et un four. I I Dans la cuisine I i! ya beaucollp
"""ll /" /" """ll /"
de travai1.1 ! II faut faire la cuisine j ct aussi faire la vaisselle.11 Ma v;:lIsselk est
' /" /'I ' /"
toujours propre.' , Mes casscroks' et mes poeles Inc saks II J'aimc aussi:
"""ll /" /" /" /" /"
n1eltn: Ie couwrt.11 Je mel sur)a table des as ieltes, I des ve" es, I t: pInts 1et bien selr des
' /" ' /" /"
coute;JUX, I des fourchettes' des cuillerC's.11 Le soil'. 1 111a LUl1IIIe se me! atabl I et IlOUS
.?' """ll
nous me ns it manger. II
/" ' /" """ll
- Attention, II Tu va C3 rIa vaisscllt' II
/" .?' """ll
i, .. e suis toujours prudcnll:. ; I
/" /"
u as 'aire la liaisselle Ice soir'/II
/" /" """ll /" '
- Non,l pas moi.11 Je viens de mettn, Ie couvert.
/" """ll /" .....,.
- Alors, I c'est moi.11 Ie n'ai pas envie de fain: la vaiss lie. j 1
/"
- Mais ce n'est pas difficilc' II
/" ? '
- D'accord. maisje prefere re 'i.ln.h:r a tete. II
/" /" """ll
- Alor ,I je me mets it travailler.
/" '
- C e't une bonne id "t:. I
/" ' /" """ll
- M, L .. I je n',Ii pas envic de tra ailler.11 Ie v<.lis tel r honer it Pierr .
/" /" """ll
-A Pi.cITe?11 Jt: ne suis pas d'accord.
./' /" ' /" """ll
- Lui,l il e-t i symp3thique! II NOlls alios travailler ensemble. II
/" /" /" ' '
- Non, I vous allez 'ouerl et VallS n'allez pas travailler.11 Mets-toi it travaHle"11
"""ll /" '
A. - Regarde, I un accident de voiture' , I
/" """ll
B. - Allons Ja-ba-'II
/" -...,.
A. -II Ydeux blesses.' I
/" /" /"
B. - Monsieur, lou avez-vous maJ'l11
31
Urmeaza ultimul exereitiu al acestui caiel de curs. Rezolvandu-I, eli veri fica daca ati intr-adevar
sa va noul material. Traduceli In limba fri,lncaa Propoziliile l
1I1fL: III t1, lk
11 lit I!
. JnlpruJ nt
> I lei
> rne10n I'umbulun'c!
):.Ic \ , Il 1 ptlTler . I'h rHl I,
> 111. !1[ Um. I.] Ie'
>Iu
;:. I Dur fl ';ll t en I in
,I I t1hcc
32
/' '" /' '"
Ce n'est pas grave. ! ' l .Ine petite blessure11
/' '"
D. - Moi, je n'31 rlen.
Ii atat de imprudenta!
Fii prudent pe st['I<..I" ,
EI se nllIne$te d il cheama) Mihai Filip.
Famila Dupont e pe cale sa telefoncze
Ja polilie. .
? '"
B. -0 faut appeler l'ambulance.11
/' '"
B. - Appelons aussi la police
'
II
? '"
c. - Merci beaucoupl II
"" /' '"
A. - De rlen. II II faut vous transporter aI'h6pira1.: .
Sa chemarn ambulanta!
/' '"
C. - J'ai mal ala tete I ct alajumbe11
/'
A. - Et vous, madame')
Tocmai am spalal vasele.
Q sa Ie due la spital.
/' /'
- Pit:rrc.1 tu es mal;ade'? ' )
/' ""
- Je viens d'avoir un
?
- Tu es bless(;')
"" ?'"
- Qui" j'ai lIll bras casse.11
?
- <;:a Ie fai t tres maI? II
"" /' '"
- Qui, Ice n'es! pas grave, IllliJis.<;a fait mal I
? ""
- Je vais Ie soigner, I mon ami. II
? '"
- Merei, I lu es gentil
'
II
Te doare?
? ""
- Qu'est-ee que tu fais maintenant? II
?? ? ""
-.Ie viens de finir mon travai'l, I el je suis en train de manger.
/' /'
- Alors,l qu'esl-ce que tu vas faire aprcs? II
? ""
-.Ie vais me promener avec man chien. I I
In:n
II I, 11
III prl
pI II
II lin tl - I
L: me lei I'm I mil I
>
>
> I un ell, I III LIt hI
>llIlllm Ipl
II; r;tnl, 11.'
> II \ Ie, d' t ,Ipr lL:r
>
>
> Ld..:m I
>
> Jc \ i L II "nJn: mun cl
LI 110111 d m'h hlll'r Ii \ al
ititi cu alenlie cllvintele in care se repeta
tiLur.uu, fuurchetle,cQllvert
pruds:nt, imprudrnt. ambulilllce, jambe, accidJ;.1lI, envie
fracture, hlessllre, ambulance. prudent, imprudent
sills, sQy..ons, sm:ez, s gner
ambulance, blessure, blcssc, police. ac..c.ident. Ctl:iSt:, SOlgner
jambe, frigidaire, jamais
]
uJ
(a-ti 0 pisica sau un caine'
Atentie. va rog!
Lor Ie e somn.
-billc
Ne IrebUle doua cutile.
Unde 0 sit punem mancarurile?
Pune lolul In rri,:\ider. e alaI de cald'
Yrei un pahar sau 0
Pune crarila pc aragaz!
Unde va doare, domnulc?
Nu ma suna noaplea
l
Bineinteles. sunt de acord cu tine.
Ne numim [ODl:SCU.
Ai ch-:f -;;i-li pui aceasta rochie \'cnk-:
Scuzati-ma. dar aceasta farfurie e murdara.
EI tocmai tc' a suna!.
EI nu-mi scrie niciodat<l.
Aceasta boala e a., a de greu de tralat!
1 nu vrea sa inceapa sa invele
limba franceza.
In Incbeiere cxcrcil,iul de pronuntie.
sunele:
It
Sa _unem masa sa ne cu ei
]a mOl. ,1'
Tocm.. t mn lua! micul deju]l, sunl pc cale
sa rna imbrac 0 sa mcrg (mll duc) la birou.
o fractura a piciorului') Eo nimica loata.
Suna-I' (Chl:ama-P)
l J
l J
33
20.2. A(i allat care sun! fOD,lcle de imperativ ale rh ,I r 3\'oir
- sa l1vem!
(asIa) doarc
- a-I durea (C<O'\'3)
- grcu de tratat
- a fi pc cale sa
a fl pe punc.tul sMelc...
IL' I cmai au man;:.at
- tocmai ai
- tocmal am m"n 'at
- locmai am mtmcal
- t;U lucTllai a maneJ!
- to mal mancat
- d wcmai au mancat
- el tocmai' manea!
- Ac.easta fern it: e b In vii.
- Acea.. ln bolnava e Ia srit:.! .
. T lema' am dus bolnavul la spital.
>l,v
ll
Rm I IJ
> r--ll IE mull
> r a:> 'Jell'j
> ii 11{- JOl
, UO LlO mJ El
>[1 '/-dUnii EJ
- [il ie LID rniiJE]
>[el led m"J J
> 1\ U 0, . dO m j .J
> Ii Int.!I maJ-J
> [ I \jL"Tl dl lij J
avoir mal a
difficile a oi,gner
c;n fait mal
etre en train de.

..,
[_J 1 - Sa fii
l
aiel

[Lj
SOlS.
sayans'
I" J.1/ t J
- sa tim' ayons'
"'" l ioJ
i'i fi(i I aye
I
:.- [I i 'I
il vienl de manger
tu viens de mangr
nOli vellons dc ma.nger
i1s viennent de manger
vaus vencz de manger
In tr'lducerea in limba romana de nbicei. c I ail tonll unui adverb faptul ci1 aqiunea s-a
tel111inat de curmd; de cxclllplu:
elle vienl de manger
elles viennent d
J'e \'icns de transporter Ie malade it l'hopital.
Celte femme est ID' la c.
je vie.ns de man. er
est it l'hupilal.
20.1. in aceasta leqie a\i intiiLnit urmntoarele expresii:
RECAPITULAREA LECTIEI 20
,
20.3. 'i Invillat, de asemenea, !rcculul anterior( as ere ellt). ACGsla e un limp compus. al clirui mod
d .onnare vi-I prezentam luand drept t:xempLu wrbul manger:
20.4. Daea innintea anumitor adjel:!ive inva1,lle 111 acca. lee(ie plasflm un arti l.u un promu .e
dcmonstrativ, aceste aJjectlve pot deveni subSlantl e:
20.6. Pluralul numelor proprii se formeal.;1 cu ajutorul articolului les care precede numcle propriu:
In dccursul conjugarii velbului appeller, nu uitati sa dubla!i COllsoana I lIlaintea c-ului Inut:
- II un pe copilul meu diseara.
- Te sun diseara.
- Ma numesc Paul Dupont.
- nous appelons
- vous appelez
- ils appellent
- elles appellent
- DOInnul Duval e ranit.
- Familia Duval tocmai a cump,\rat 0 m a ~ i n a .
Monsieur Duval eSI blesse.
Les Duval viennent d'achetcr une voiture.
J'appelle mall enfant cc soir.
.Ie t'appc;;c ce soir.
Je J11'apppelle Paul Dupont.
j 'appclle
tu appclles
iI appelle
elle app UI:
20.5. Verbul appeler pl1ah: ;\vea mai multe intclesuri:
TEMA PENTRU ACASA 20
A. Traducc!i urmatoarck propozi!ii in limba romana:
I. C.;::c blessur.: tres grave et difficiJe asoigner.
2. mal au bras ou ala jall\hL-)
3. I.e, Duval sont en train de transporter leur table.
4. Ie viens de l'appL':c: mais if n'est pas chez lui.
5. Sois bon avec mon petit that'
6. 11 faut etre pl'ullL'nt, surtout c1al1s la rue.
B. Traduceti propozitii in limba francez:-l:
1. Sa-Itransponilln la spital!
2. Chemfqi poli!ia sillvarea!
3. Ti-ai rupt bra\ul')
4. Marc nu e niciodat3 prudent.
5. Te doare foarte tare?
6. Ma c10r caput, bra\ele picioarele.
C. ll'ansforma\i prupozl\iile urmatoare in propozi\ii imperati\c:
I. Tu es loujours cOlleent.
2. Vous appdo la police.
3. Tu me tl'ansportes al'hopiral.
4. Nous I'appelons ala maison.
5. Tu ne lui pas Ie soil'.
6. Nous avons un bel appartemenl.
36
VOCABULARUL LECTIILOR 19 SI 20
, .
- accidentul
- acordul;
- a chemu. a numi. a suna
- a fj de acord
- sa ail
- bolll!'
- aJvarea. ambulanla
- a se chema. a se numi
- a-I durea (ceva)
- bincin\eles, dcsiguf
- sa ave\i
l
- farfuria
- a ayea chef sa/de...
- a-i fi somn
- sa avem!
- idee buna
- aten\ia
J aR llUl J
l pI I
I ,n u.lE.J
IhiiJ
>11.l1i -ioJ
>[.1 U I .hid
> r I hl I:s]
> II hoI
:> r'lk - l: J
bien sur
Ie bol
I'accident (m)
bonne idee
ayons!
s'appeler
"ie'
(etre) d'accord
avoir envie de + (intinitiv)
accord (m.)
avoir mal a+(subst.)
avoir sommeil
ayez!
appelcr
111 .. musculin
r .fcminin
II \' attention (f.)
. '1,' I'a siette (f.)
. t
blesse
lbl
- ranit
blessee [hll
- ran ita
Ie bl
- [1 1blr: EJ
- ranitul
la blessee
>ll.lIIF 'J
- ranita
lessure
lla h[I' l'
- rana
Ie bra-
llO bR J
- bra\ul
c;:a
c;a fait mal
>[ 1
> r . IE Ill,dl
37
- aSIa, aceasta
- (asta) doare
- rupt; fracturat; spart
110]
cassee
la C:l 'serole
Ie couteau :> 11
IIJ
- rupta; fracturata: sparta
- cratita
-clI\itllJ
les couleaux rI kill J - cutitele
Ie couvert - lac;lmul
:.; ."'
(meltre) Ie couvert
la cuillere
>[rm:IR 10 ku ' R
>11 UII .R]
- a pune J1'l:lsa
- linnura
~ [ kRi
- bucalareasa, m a ~ ' a de . II
araga:wl
- grcu de tratnt
- scnu
- scne
- ei, ele seriu
- sencm
. 'I I pc cale '<1
raclllra
cuptoru!
furculJ!Cl
- cheru!' duml; porta
- a sene
- sericli
-inca, mai
- erll
- scuza\i-nu
- :1 avea chef s,\
- a fi atent
- frigidcru\
- g v, -1"1; important, -";
scrius, -O:lS
i J
>["J\' R vi 1.10)
>[
)X
>[E R'RJ
(EkRI EJ
[oi]..n l{J
>11 kllJ;RJ
>[11 u ~ l l
- [ kRI oj
>lg.H.a \)
>[lhlJ 'il 1 s" Il .J
:> 11.1 k lZIlll J
:>[HRi
>[
>[1 \ J
>[IOlul J
:> t t JOJ
:>r ct[ Rt:
:> [I ) I 1 Id RJ
ditficik asoif!ner
I'emle,f.)
Ie rri 'idaire
la fourchette
ecrit (ii, elle)
ecrire
ecris (tu)
ceris (je)
la fracture
ecri vun~ (nullS)
faire attention
ecri vent (i Is, elles)
13 cuisiniere
(avair) envie de + (infinitiv)
(f'rave
exellsez-moi
etre en (rain de + (intinitiv)
ecrivez (vous)
enc.:orc
Ie four
,inter i. sa (faei eeva)
- ne trcbuie
imprudent
- imprudent a
- namba, piciorul
- familia Dupont; membrii
familici Dupont
- a citi
- citesc
- c i t e ~ t i
- citi\i
- (ei, ele) eitese
- eitim
- (eI. ea) c i t e ~ l e
-- mana
- durerea; raul
- a-I Jurca cc\'a
- bolnavul
- bolnava
- bolnav, -<l (adjccliv)
- boala
- a pune; a instala: a a ~ e z a
- a culca pI:: cineva. a pune in pal
- a inccp.: ~ a laca
- sau, ori
- In timpul
- laba piciorllilli: piciorul
- lava. furfuria, felul de rnancarc
- tigaia
la >(1L Ii J - poli\ia
prudent
[pRT q - prudent
prudente > IpR
J;""tJ - prudenta
se metlTc it faire >[ m tR
a 'incepe sa f ,- a
se mettrc [1 table > I, 1 11" R I) - as a::;l:za la l1laSJ
s'il vous plait >1
11 tplL] - va rag
sOlgn.:r
- a ingriJI
sois' >1 J
- sa
so, liE] -sjfi\i'
sayans'
> r ",1,10 - sa fim
l
la lasse > [111.1 J - cea$ca
telephoner >( F:J
- a tclcfona, a suna
la tete >11
I
1
- capul
transporter Ilf hpl111FI - a tTansporla, a dUl:e
la vaissdle >11 I -IJ - vesela. \ascl\:
(faire) la vaisselle
>1
- a spala aSt:
Ie verre > - paharul, sticla

You might also like