FJ_3_PUBLRADIO_2

FILOSOFIE SI JURNALISM Publicistica radio

TRUE/FALSE A1. Publicistica are ca obiect de studiu procesul de comunicare publica,

problematica societatii informationale si noile forme si canale de comunicare (internet, fluxul de date transfrontalier). A2. Stirile pot ajunge la ascultatori folosind planul in piramida inversata, planul cronologic simplu, planul cronologic inversat sau planul analitic. A3. Procesul comunicarii are ca finalitate numai transmiterea mesajelor. A4. Pin model de comunicare se intelege: descrierea elementelor procesului publicistic, a relatiile dintre elementele procesului publicistic. F5. Obiectul de studiu al publicisticii il constituie numai procesul de comunicare publica. A6. Definirea procesului de comunicare a generat numeroase controverse. A7. Comunicarea este un proces viu in permanenta evolutie si adaptare. F8. Cea mai simpla schema a structurii procesului de comunicare a fost elaborata de R. Jakobson in anul 1934. 9. Orice perturbatie ce intervine in procesul de comunicare si eercita o influenta negativa reducand fidelitatea sau eficienta transferului de mesaj poarta numele de bariera de comunicare. 10. In unele situatii, proxemica poate fi o bariera de comunicare. A11. Primul mesaj difuzat pe teritoriul romanesc prin intermediul radioului a fost: Alo, alo, aici Radio Romania !
2 F12. K. Buhler semnaleaza urmatoarele elemente ale comunicarii: cod,

canal referent. F13. Microfoanele bidirectionale pot fi transformate in unidirectionale si omnidirectionale. A14. La data de 24 mai 1844 s-a realizat prima transmisie prin intermediul telegrafului intre Washinton si Baltimore. F15. Emisiunea completa este modalitatea cea mai ampla de a trata un singur eveniment. F16. Call-in-ul este genul publicistic care nu permite interventia directa a ascultatorilor pentru a-si exprima opinia. F17. Prin analiza de detaliu se are in vedere stabilirea segmentului de public pentru care se alcatuieste o emisiune. A18. Prima statie de radiom a fost infiintata la Pittsburg in anul 1920.

A19. Jingle-ul este un element specific publicisticii radio. A20. Conform opiniei profesorului G. Gerbner, comunicarea este un proces

subiectiv, selectiv, variabil si imprevizibil. A21. Feature-ul este genul publicistic care consta in relatari ce insotesc un eveniment. 22. Primul model in care se ridica problema rolului comunicarii intr-o societate sau intr-o relatie sociala a fost elaborat de J. Habermas. A23. G. Marconi este considerat parintele radioului. 24. Adeptii modelului evolutiv sustin ideea conform careia conflictul social este mai important decat stabilitatea. A25. Stirea radio este alcatuita din lead si corpul stirii.
3 26. Unele modele ale comunicarii se limiteaza numai la descrierea

structurii procesului comunicativ. 27. Prin sistemul de date pentru radiodifuziune (RDBS), receptorii pot beneficia de informatii bursiere sau meteo. 28. Difuzarea stirilor pe baza planului analitic, presupune transmiterea informatiilor in ordinea descresterii importantei lor. 29. Perspectiva psiho-afectiva a construirii unei stiri se refera si la eminenta si proeminenta informatiei. A30. 15 iunie 1920 este data cand radioul devine mijloc de comunicare in masa. F31. In anul 1897, cercetatorul E. Amstrong a inventat antena. 32. Analiza cantitativa are rolul de a oferi informatii cu privire la punctele tari si slabe ale concurentilor. 33. Planul cronologic simplu al difuzarii stirilor urmeaza schema fapteconsecinte-cauze. 34. Aparitia fiecarui nou media a dat nastere unor stari de confuzie, exagerari, momente de panica. F35. Stirea flash contine elemente definitorii si elemente de background. 36. Orice emisiune radio trebuie sa aiba o forma, o structura si un continut de prezentare in raport cu segmentul de public caruia se adreseaza. 37. Fiecare nou mijloc de comunicare in masa si-am pus amprenta asupra gandirii indivizilor si dezvoltarii societatii. 38. Stirile neplanificabile sunt cele care pot fi difuzate la orice ora, fara a le slabi gradul de eficienta.
4

39. Difuzarea stirilor, respectandu-se planul cronologic inversat, presupune

prezentarea informatiilor in ordinea descresterii importantei lor, difuzandu-le imediat pe cele mai importante. 40. Confom noilor modele, comunicarea nu se reduce numai la transmiterea informatiei sau a mesajelor. A41. Asociatia Prietenii Radiotelefoniei a constituit embrionul radiodifuziunii pe teritoriul romanesc. 42. Una dintre functiile procesorului de microfon este aceea de suprimare a s-urilor suieratoare sau prea sonore. F43. Revista presei consta in prezentarea celor mai dezbatute subiecte in presa scrisa fara nici un fel de comentariu. 44. Analizand efectele mesajelor mass-media s-au conturat doua etape. 45. Clasa sociala, grupul primar, identitatea etnica sunt considerate variabile ce apar in procesul comunicarii, ce se interpun intre stimul si raspuns. 46. B. Cohen considera ca presa are succes cand le spune oamenilor la ce sa se gandeasca. A47. Din perspectiva publicisticii putem vorbi de public ca piata. A48. Dezvoltarea rapida a televiziunii a determinat o anumita rivalitate intre radio si televiziune si a dus la declinul publicisticii radio. F49. Notiunea de public nu are nici un element comun cu cea de grup social.
MULTIPLE CHOICE 1. Teorie care sustine ca receptorii raspund imediat, identic si direct la

mesajele mass-media a. revirimentului, b. glontului magic, c. agenda-setting

2. Teorii care au dus la demolarea viziunii binare a comunicarii: a. teoria influentei selective, b. teoria diferentelor individuale, c. teoria diferentierii sociale, d. teoria relatiilor sociale. 3. Formatul stirii radio poate fi a. flash, b. complex, c. obisnuit 4. Microfon utilizat atat pe teren, cat si in studiouri ce reda sunetele

provenite dintr-o singura directie

a. omnidirectional, b. multifunctional, c. unidirectionale, d. multifunctional. 5. Cea mai simpla schema a procesului de comunicare a fost propusa in

anul 1934 de catre a. R. Jakobson, b. S. Marcu, c. K. Buhler

6. Specialist in stiinte politice care s-a aplecat asupra studierii efectelor

propagandei din anii 1920-1930 in SUA si care a propus un model liniar al comunicarii, bazat pe cinci intrebari a. Newcomb, b. H. D. Lasswell, c. G. Gerbner
7. Lingvist care imbogateste schema comunicarii pornind de la cea

propusa de K. Buhler si introducand inca trei elemente a. S. Marcu, b. Cohen, c. R. Jakobson

8. Este considerat parintele telegrafului electric a. S. Morse, b. G. Marconi, c. Al. Popov 9. Instrument numit condeiul reporterului a. creionul, b. reportofonul, c. microfonul. 10. Element de legatura, melodic, specific publicisticii radio a. image-ID-ul, b. jingle-ul, c. drop-in-ul 11. Gen publicistic care permite interventia directa a ascultatorilor pentru

a-si exprima opinia in legatura cu un subiect foarte controversat. a. call-in-ul b. relatarea, c. nota
12. Teorie in care mesajele media erau comparate cu niste gloante magice

care sunt receptate

in mod uniform de toate categoriile de public a. teoria dependentei, b. cultivarii, c. hipodermica.

13. Structura stirii radio presupune existenta a doua elemente: a. corpul stirii b. lead-ul, c. concluzia 14. Genul publicistic cel mai raspandit pentru colectarea informatiei, numit

si inima jurnalismului audiovizual a. stirea, b. reportajul, c. interviul

15. Utilizate cu precadere in studiouri, aceste microfoane aplatizeaza si

colecteaza sunetele de la doi vorbitori aflati fata in fata a. bidirectionale, b. multifunctional, c. omnidirectionale
16. Ocupa un loc aparte in cadrul genurilor jurnalistice de informare, fiind o

simbioza intre informatia pura si constructia artistica a. stirea, b. interviul, c. reportajul, d. comentariul.
17. Mesaj specific prin care emitatorul primeste raspuns de la receptori a. canal, b. feedback, c. cod. 18. Fiecare dintre elementele noi, in raport cu cunostintele prealabile,

cuprinse in semnificatia unui simbol sau a unui grup de simboluri (text scris, mesaj vorbit, imagini plastice, indicatie a unui instrument) se numeste: a. stire, b. mesaj, c. informatie
19. Ascultatori care in mod intamplator au receptat o emisiune sau au

auzit de ea de la prieteni a. fideli, b. nationali,

c. locali, d. ocazionali. 20. Teorie care se refera la functia mass-media de a construi ordinea de zi

a opiniei publice a. hipodermica, b. revirimentului, c. cultivarii, d. agenda-setting.

21. Tip de comunicare ce presupune prezenta obligatorie a gate-keeper-

ului a. interpersonala, b. diadica, c. kinezica, d. de masa.

22. H. D. Lasswell mentioneaza trei functii ale comunicarii de masa. La

acestea, Lazarsfeld si Merton mai adauga functia a. entertainment, b. politica, c. educationala.

23. Autor al modelului de comunicare in care se ridica problema rolului

comunicarii intr-o societate sau intr-o relatie sociala. a. Gerbner, b. Laswell, c. Newcomb
24. Este genul publicistic care nu contine nici un fel de inserturi si care

este cel mai frecvent intalnit in corespondenta radiofonica a. call-in-ul, b. relatarea, c. nota
25. Intrebari folosite in realizarea unui interviu prin intermediul carora se

urmareste sa se afle cauza unei actiuni sau decizii. a. insistenta, b. motivatie, c. relansare.
26. Daca un reportaj nu este transmis in direct se recomanda inaintea

difuzarii parcurgerea mai multor etape: a. montajul de reducere, b. montajul de curatare,

c. montajul-scenariu, d. montajul de finisare 27. O stire poate ajunge la ascultatori urmand schema: fapte-consecinte-

cauze, deci pe baza planului a. analitic, b. cronologic simplu, c. piramida inversata.

28. J.J.Van Cuilenburg si colaboratorii sai amintesc trei aspecte ale

informatiei: a. aspectul sintactic, b. semantic, c. pragmatic

29. In functie de dimensiunea temporala a evenimentelor si situatiilor pe

care le relateaza, stirile pot fi: a. neplanificabile, b. planificate, c. neplanificate, d. planificabile.

30. Element de ambalaj vorbit in centrul caruia se afla sloganuri menite

sa sustina imaginea respectivului post de radio a. jingle-ul, b. drop-in-ul, c. image-ID-ul

31. A studiat si a produs undele magnetice, pornind de la teoria

electromagnetica a luminii elaborata de fizicianul J. C. Maxwell a. S. Morse, b. G. Bell, c. Edinson, d. H. R. Hertz

32. Genul publicistic care consta in relatari ce insotesc un eveniment

(declaratii, analize, documentare) a. feature-ul, b. call-in-ul, c. comentariul, d. insertul

33. Tip de interviu care prezinta informatia sub forma raspunsurilor directe

pe baza carora se poate constitui materialul factual pentru stiri

a. instantaneu, b. informativ, c. interpretativ, d. afectiv. 34. Analizand efecte mesajelor mass-media s-au conturat trei etape: a. a atotputerniciei media, b. a efectelor minimale, c. a revirimentului. 35. Autor care sustine ca media are rolul de a stabili reciprocitatea dintre

agenda media, agenda cetatenilor si agenda actorilor politici: a. B. Cohen b. D. Bregman c. Mc Combs.
36. Analizand procesul de comunicare, K. Buhler remarca urmatoarele

elemente: a. emitator, receptor, mesaj b. emitator, receptor, mesaj, cod, canal c. emitator, sursa de bruiaj, receptor, mesaj, cod, canal.
37. Microfoane care capteaza sunetele venite din toate directiile: a. multifunctionale b. bidirectionale c. omnidirectionale 38. Este considerat parintele radioului a. S. Morse b. R. Hertz c. G. Marconi 39. Gen publicistic considerat inima jurnalismului audiovizual a. stirea b. interviul c. reportajul 40. Element de legatura, specific publicisticii radio care consta intr-un

fragment melodic a. Image-ID-ul b. Jingle-ul c. Drop-in-ul

41. A elaborat modelul liniar al comunicarii pe baza a cinci intrebai

(cine?, ce spune?, cui ?, prin ce canal ?, cu ce efect ? a. Newcomc b. Gerber c. Lasswell

42. Ofera date despre mediul tehnologic, politic, legislativ, demografic,

psihologic. a. analiza de detaliu b. analiza potentialului c. analiza conjuncturala

43. Drop-in-ul poate fi intalnit si in forma : a. Ramp b. Wisper c. Intro 44. Seamana intr-o oarecare masura cu reportajul de radiojurnal,

parcurgandu-se aceleasi etape pentru pregatirea sa, avand aceeasi structura, dar este mai lung decat acesta, iar timpul disponibil pentru pregatirea sa este mai mar: a. reportajul emisiune b. reportajul in direct c. reportajul de radiojurnal
45. Interviu in care reporterul furnizeaza faptele si ii solicita interlocutorului

sa le comenteze a. Interviul informativ b. Interviul de comentariu c. Interviul interpretative

46. A comunica nu inseamna numai a emite si a primi, ci si a participa, la

toate nivelurile, la o infinitate de schimburi diferite care se incruciseaza si se interfereazacu altele . Afirmatia ii apartine lui: a. R. Escarpit b. G. W. Noomen c. G. Gerbner
47. Prima emisiune oficiala, romaneasca s-a difuzat la data: a. 15 octombrie 1925 b. 1 noiembrie 1928 c. 1 decembrie 1930 48. Sa nu se creada ca radiofonia este o chestie numai de distractie.

Radiofonia este de o mare importanta sociala, pentru raspandirea culturii si pentru unificarea sufletelor.. . Afirmatia ii apartine lui: a. Hurmuzescu b. Gh. Carnu-Munteanu c. M. Georgescu

49. Microfon care reda sunetele provenite dintr-o singuradirecti: a. Microfon omnidirectional b. Microfon multifunctional c. Microfon unidirectional 50. Vocea radiofonica se formeaza: a. la nivel palatal b. la nivelul sternului c. in gat 51. Informatiile legate de numarul aparatelor reglate pe un anumit post, la

diferite ore ale zilei sunt oferite de: a. analiza cantitativa b. analiza de detaliu c. analiza concurentiala
52. Teorie care sustine ca media are functia de a ierarhiza, de a ordona, de

a stabili subiecte si teme prioritare: a. Teoria relatiilor sociale b. Teoria agenda-setting c. Teoria hipodermica
53. Autorul teoriei potrivit careia mintea eul si societatea sunt constructii,

evaluari personale si definitii de roluri pe care le obtinem prin interactiunea simbolica: a. Bregman b. G. H. Mead c. G. Tarde
54. Teoria influentei selective, teoria diferentelor individuale, teoria

diferentierii sociale, teoria relatiilor sociale au dus la: a. demolarea viziunii binare a comunicarii b. considerarea comunicarii drept un act subiectiv c. considerarea comunicarii drept o ecuatie stimul-raspuns
55. Autorul modelului care sustine ca procesul de comunicare este

subiectiv, selectiv. Variabil si imprevizibil a. Newcomb b. Gerbner c. Habermas

56. Media constituie una dintre sursele care nu schimba atitudinile,

comportamentul, ci cel mult le intareste sau le confirma. Ideea este intalnita in etapa: a. atotputerniciei media b. revirimentului c. relativitatii efectelor media

57. Parintele teoriei cultivarii este a. Gerbner b. Gurvitch c. Cohen