Antioxidanii Pentru a inelege ce sunt antioxidanii,s vorbim puin despre pro-oxidani sau radicalii liberi.

Caracteristic pentru noi, fiinele vii, este faptul ca suntem producatori de mici cantitai de radicali liberi pe parcursul vieii noastre.Expunerea la soare, la anumiti poluani industriali,utilizarea produselor chimice pentru igiena personal i a locuinei,aporturi dezechilibrate de nutrieni creeaz cadrul pentru o afectare nedorit produs de radicalii liberi. Radicalii liberi sunt periculoi. Ei pot face ca esturile noastre sa devina rigide, iar functionarea lor sa fie limitat.Corpurile noastre ncep s scrie si nepenesc. n mare cam aceasta e mbatrnirea.Aceast afectare necontrolat, produsa prin radicalii liberi, face, de asemenea, parte din procesul care deterin apariia cataractelor, rigidizarea arterelor,cancere, emfizem, artrita si multe alte boli. Cum se protejeaja plantele de radicalii liberi?Ele preiau energia de la soare si o transforma n via prin procesul fotosintezei. n cadrul acestui proces, energia solara este mai nti transformata n glucide simple, iar apoi n hidrai de carbon mai compleci, grsimi si proteine. Acest proces complex are loc printr-o activitate puternic n interiorul plantei si totul se desfsoar prin schimbul de electroni dintre molecule.Plantele i ridic un scut mprejurul reaciilor potential periculoase, care absoarbe aceste substane puternic reactive. Scutul acesta este alcatuit din antioxidani care intercepteaz si evacueaz electronii, care ar putea altfel sa se abat de la drumul lor normal. Culorile fructelor si legumelor provin de la aceast mare varietate de compui chimici numiti antioxidanti. Aceste substane chimice se gsesc aproape exclusiv in plante. n alimentele de origine animal sunt prezente doar n masura n care animalele le consum i le depoziteaz n mici cantitati n esuturile lor.Plantele fac scuturile din antioxidanti si, n acelasi timp, i fac sa apara incredibil de frumosi cu culori minunate,apetisante.Noi fiinte vii, la rndul nostru, cnd le mncm,mprumutam scuturile lor de antioxidanti pentru propria noastra sanatate.Antioxidanii din plante lucreaz n corpurile noastre n acelasi fel n care lucreaza n plante. Radicalii liberi se produc atunci cand au loc procese de combustie cum ar fi:fumatul,radiatii,prajirea sau frigerea alimentelor,inhalarea gazelor de esapament,consum de medicamente si diverse procese metabolice care au loc in organism.Oxigenul este sursa vieii pentru toate organismele vii si pentru plante.In reactiile biochimice normale,oxidarea determina inflamaii,lezari ale arterelor,cancer si imbtrnire. Radicalii liberi atac celulele santoase, leznd esuturile si organele.n decursul unei singure zile, fiecare celul e bombardat de 10.000 de ori de radicali liberi.Acetia pot produce leziuni ale membranelor, leziuni celulare i tisulare.Savanii au descoperit c radicalii liberi nu numai c produc o serie de boli, dar accelereaz i procesele de mbtrnire. Radicalii liberi neanihilai, determin o mulime de boli, incluznd cancerul, unele afeciuni pulmonare i degenerative, boli cardio-vasculare, reumatice, unele boli auto-imune, funcionarea defectuoas a sistemului nervos i imunitar, afectarea vederii,afectiuni ale pancreasului, calviia androgenetic Cele mai sensibile organe la aciunea radicalilor liberi sunt cristalinul, pancreasul, celulele nervoase i vasele de snge Pn la o anumit vrst, organismul se opune acestor dumani prin propriile mecanisme antioxidante, ns, o dat cu naintarea n vrst, capacitatea organismului de a face fa stresului oxidativ scade.Daca reuim s aducem in organism prin aport alimentar o cantitate suficient de antioxidani,vom avea parte de sntate,vigoare si tineree pe termen lung.Deci antioxidanii protejeaj organismul de agresorii interni si externi,de asemenea il protejeaz impotriva diverselor boli si incetinesc procesul de imbtrnire.Cine cunoate adevrul despre antioxidani si aduce zilnic,prin aport alimentar o cantitate suficienta de antioxidanti,stie sa se protejeze de boli si va beneficia de o bun forma fizica si intelectuala,pe termen lung.Dac predomin efectele radicalilor liberi,vorbim de pro-oxidanre, mbtrnire, boal, sau moarte.Reciproc, dac predomin efectele i cantitatea de antioxidani, vorbim despre sntate, vigoare i tineree.Puterea antioxidant a alimentelor,poate fi msurat pe baza unei scale intocmita de Tufts University, numit Scala ORAC (capacitatea de absorbtie a radicalului oxigen).Fiecare aliment poate fi caracterizat, printrun numar de unitai ORAC. Cu ct un aliment are o valoare antioxidanta mai mare,cu atat va avea o

capacitate mai mare s lupte cu oxidantii sau radicalii liberi.Toate alimentele de origine vegetal conin antioxidani, alimentele de origine animal nu conin antioxidani cu excepia unor crustacei marini si a crnii de somon. Scala ORAC (uniti / 100 g produs) a celor mai sntoase alimente, de care trebuie s in cont n stabilirea regimului alimentar orice persoana care sufer de anumite afeciuni,dar i de cei snatoi care sunt preocupai de prevenirea bolilor i mentinerea tinereii organismului pe termen lung, o voi posta intr-un articol separat. Analiznd scala ORAC,constm c: -in fruntea listei se situeaz condimentele (pudra de cuioare,scorioara,rocove); -trtele din cereale furnizeaz un nivel antioxidant ridica; -nici un aliment de origine animal nu figureaz in aceast scal. Pentru a asigura o protecie minim a organismului mpotriva aciunii radicalilor liberi,trebuie sa aducem zilnic prin aport alimentar,un minim de 5000 de unitai antioxidante.Dac dorim sa amnam ct mai mult procesul de mbtrnire,s fim tineri i s ne meninem sntatea pna la vrste naintate,trebuie s avem un nivel antioxidant ct mai inalt,dar s evitm factorii pro-oxidani.Deci secretul tinereii far batrnee i a vieii far suferin i boal este la indemna ta!!! Iat care sunt factorii pro-oxidani sau generatorii de radicali liberi, de care trebuie s ne ferim:fumatul, stresul, aerul poluat, gaze de eapament, radiaiile ionizante (Razele Ultra Violete,Radioterapia i Radiografiile), ionii pozitivi generai de ecranul PC-ului sau al TV-ului, alcoolul, modurile greite de preparare termic a alimentelor (prjelile, fripturile, grtarul), consumul de alimente rncede sau alterate, al dulciurilor concentrate, uleiurile vegetale rafinate, unele margarine, expunerile prelungite la soare,bronzarea artificial, sursele de oxigen atomic (hipocloriii, permanganaii, cloraii, percloraii, sarea iodat), conservanii alimentari (nitraii, nitriii, sulfaii, tiosulfaii, sulfiii, fosfaii,fosfiii, etc),ciuperci (fungi), bacterii i virusuri sunt incriminate ca generatoare de radicali liberi, medicamentele citostatice, depirea greutii corporale, unele E-uri alimentare, unele metale grele(Al, Pb, Cd, U), telefonul mobil, cuptoarele cu microunde,PC-urile cu procesoare puternice sau dual core etc. Principalii antioxidanti naturali pe care i putem aduce in organism prin aport alimentar sunt: Carotenoizii - sunt in numar de sute,sunt pigmenii de culoare roie, galben sau portocalie,care se gsesc n special n fructele i legumele de aceeai culoare. Cei mai importani carotenoizi sunt licopenele, alfa-carotenul, beta-carotenul i luteina. Ali antioxidani pot fi incolori si acestia cuprind substante chimice cum este acidul ascorbic (vitamina C) si vitamina E. Organismul uman sntos sintetizeaz, n condiii de stres oxidativ, cantiti mari de substane active antioxidante endogene.Aceast biosintez poate s scad foarte mult n condiii de stres psihologic, n unele afeciuni, atunci cnd imunitatea este sczut sau n cazul unui stres oxidativ de lung durat,situaie in care trebuie adui antioxidani din afara organismului prin alimentaie,avand o aciune benefic asupra sntaii. Principalii antioxidanti produsi de catre organism sunt: -acidul uric; -albuminele, -bilirubina; -L-acetil carnitina; -diferite enzime(catalaza,glutation peroxidaza,etc) Antioxidantii, att cei endogeni, ct i cei exogeni, sunt legai n serie, ca nite veritabile roi dinate,cnd este oxidat unul, automat este nlocuit de altul.Valoarea deosebit a antioxidantilor exogeni

(adusi din afara organismului) rezid tocmai din faptul c au o vitez mai mare de aciune, sunt promi, sinteza lor nu depinde de vrst, iar mai ales dupa varsta de 35de ani din cauza reducerii sintezei celor endogeni(produsi de organism), corpul depinde foarte mult de aportul acestora.Sinteza tuturor antioxidanilor endogeni este puternic stimulat de ctre activitatea fizic susinut i drastic diminuat de ctre sedentarism Factorii de mediu care au o actiune puternic antioxidanta sunt: -locuirea in zone montane si impdurite la o altitudine mai mare de 500m,determin o crestere a duratei de viaa in medie cu 3-8 ani; - aeroionizarea negativ-funcioneaz ca un antioxidant de poten medie-puternic, independent de aportul celor exogeni sau de capacitatea de sintez a celor endogeni - reducerea drastic a polurii - apa srcit n deuteriu-se gsete la altitudini de peste 500 m,are efecte beneficepentru sntate, asemnate de unii cu cele ale coenzimeiQ10( despre beneficiile Coenzimei Q10 voi scrie un articol separat) Concluzie Antioxidantii actioneaz simultan pe doua cai:recunosc radicalii liberi si ai neutralizeaza si apoi refac daca nu e prea tarziu celulele ruginite.Pentru a fi sntoi,pentru a intrzia ct mai mult procesele de mbtrnire,pentru a v terge de pe chip citiva ani( nu uitai c vrsta cronologic i cea biologic nu coincid,totul ine de atitudine si alimentaie ),pentru a avea ct mai mult energie,pentru a avea o stare psihic ct mai bun,consumai zilnic alimente cu un nivel antioxidant ct mai ridicat i nu vei mai ti ce este suferina.In articolele viitoare voi analiza pe rnd i v voi prezenta cei mai importani antioxidani i ce alimente s consumm pentru a fi ct mai sntoi i viguroi.