Management Si Legislatie Sanitara

MANAGEMENT SI LEGISLATIE SANITARA
CUPRINS
CAPITOLUL 1....................................................................................................................................1 FUNDAMENTE TEORETICE ALE MANAGEMENTULUI INTR-O UNITATE SANITARA..............1 1.1 FUNCTIILE MANAGEMENTULUI ...........................................................................................1 1.2 DEFINITIA SI COMPONENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL UNEI UNITATI SANITARE.............................................................................................................................3 CAPITOLUL 2....................................................................................................................................5 STRATEGIA SI MANAGEMENTUL STRATEGIC AL UNEI UNITATI SANITARE..........................5 2.1 STRATEGIA SI COMPONENTELE SALE MAJORE...............................................................5 2.2 MANAGEMENTUL STRATEGIC SI POLITICA ORGANIZATIONALA....................................5 2.3 ASEMANARILE SI DEOSEBIRILE DINTRE STRATEGIE SI POLITICA LA NIVELUL UNEI UNITATI SANITARE..............................................................................................................6 2.4 ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE ANSAMBLU UNEI UNITATI SANITARE.............................................................................................................................6 2.4.1 FUNDAMENTAREA STRATEGIEI....................................................................................7 2.4.2 ELABORAREA STRATEGIEI............................................................................................7 2.4.3 IMPLEMENTAREA STRATEGIEI.....................................................................................9 CAPITOLUL 3..................................................................................................................................11 SISTEMUL DECIZIONAL IN CADRUL UNEI UNITATI SANITARE...............................................11 3.1 CONCEPTUL DE DECIZIE MANAGERIALA.........................................................................11 3. 2 NOTIUNEA DE SISTEM DECIZIONAL SI TIPOLOGIA DECIZIILOR..................................11 CAPITOLUL 4..................................................................................................................................14 SISTEMUL INFORMATIONAL........................................................................................................14 4.1 CONCEPTUL DE SISTEM INFORMATIONAL......................................................................14 4.2 FUNCTIILE SISTEMULUI INFORMATIONAL........................................................................17 4.3 DEFICIENTELE MAJORE IN SISTEMUL INFORMATIONAL...............................................18 CAPITOLUL 5..................................................................................................................................19 SISTEMUL ORGANIZATORIC AL UNEI UNITATI SANITARE ....................................................19 5.1 DEFINIREA NOTIUNILOR DE ORGANIZARE PROCESUALA SI ORGANIZARE STRUCTURALA..................................................................................................................19 5.2 DEFINIREA NOTIUNII DE STRUCTURA ORGANIZATORICA............................................19 CAPITOLUL 6 .................................................................................................................................22 MANAGERII SI LEADERSHIP........................................................................................................22 6.1 NOTIUNEA DE MANAGER, TIPURI DE MANAGERI SI STIL MANAGERIAL......................22 6.2 NOTIUNEA DE LEADER SI LEADERSHIP...........................................................................24 CAPITOLUL 7..................................................................................................................................27
METODE SI TEHNICI DE MANAGEMENT UTILIZATE IN SISTEMUL SANITAR........................27 7.1 METODA DIAGNOSTICARII..................................................................................................27 7.2 SEDINTA................................................................................................................................28 7.3 DELEGAREA .........................................................................................................................30 CAPITOLUL 8..................................................................................................................................32 FURNIZAREA SERVICIILOR DE SANATATE IN ROMANIA........................................................32 8.1. SERVICIILE PRIMARE DE SANATATE...............................................................................32 8.2 SERVICIILE AMBULATORII DE SPECIALITATE..................................................................33 8.3 SERVICIILE MEDICALE SPITALICESTI...............................................................................33 CAPITOLUL 9..................................................................................................................................40 FINANTAREA SECTORULUI SANATATII.....................................................................................40 CAPITOLUL 10................................................................................................................................43 ADMINISTRAREA SPITALELOR...................................................................................................43 CAPITOLUL 11................................................................................................................................45 RESURSLE UMANE IN MANAGEMENTUL SANITAR..................................................................45 11.1 RECRUTAREA, SELECTIA SI INCADRAREA PERSONALULUI MEDICAL......................45 11.2 FORMAREA SI PERFECTIONAREA PERSONALULUI......................................................47 11.3 EVALUAREA SI PROMOVAREA PERSONALULUI............................................................48 11.4 MOTIVAREA PERSONALULUI............................................................................................49 CAPITOLUL 12 ...............................................................................................................................52 PROCESUL DE PREGATIRE PRIVIND EXERCITAREA PROFESIEI DE ASISTENT MEDICAL SI AL PROFESIEI DE MOASA IN ROMANIA............................................................................52 12.1 EXERCITAREA PROFESIEI DE ASISTENT MEDICAL SI AL PROFESIEI DE MOASA....52 12.2 FORMAREA IN PROFESIA DE ASISTENT MEDICAL SI IN PROFESIA DE MOASA.......54 12.3 TITLURILE OFICIALE DE CALIFICARE DE ASISTENT MEDICAL SI RESPECTIV ASISTENT MEDICAL GENERALIST..................................................................................55 12.3.1 TITLURILE OFICIALE DE CALIFICARE DE ASISTENT MEDICAL.............................55 12.3.2 TITLURI OFICIALE DE CALIFICARE DE ASISTENT MEDICAL GENERALIST.........55 12.3.3 TITLURILE OFICIALE DE CALIFICARE IN PROFESIA DE MOASA...........................56 CAPITOLUL 13................................................................................................................................58 POLITICI DE SANATATE PENTRU TOTI IN SPATIUL EUROPEAN-21 DE OBIECTIVE PENTRU SEC. XXI......................................................................................................................................58 21 DE OBIECTIVE PENTRU SECOLUL XXI...............................................................................58 CAPITOLUL 14................................................................................................................................62 DIRECII DE REFORMA A SISTEMULUI SANITAR ROMANESC.............................................62 14.1 OBIECTIVELE, PRINCIPIILE SI SCOPUL REFORMEI SISTEMULUI SANITAR ROMANESC........................................................................................................................62
14.1.1 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV..................................................................63 14.1.2 INTRODUCEREA ASIGURRILOR SOCIALE DE SNTATE..................................64 14.1.3 DIVERSIFICAREA MECANISMELOR DE GENERARE A RESURSELOR.................65 14.1.4 ASIGURAREA UNEI MAI BUNE ACCESIBILITATI A POPULATIEI LA SERVICII....66 14.1.5 PRIVATIZAREA INSTITUIILOR SANITARE...............................................................66 14.1.6 DESCENTRALIZAREA SERVICIILOR SANITARE......................................................67 14.1.7.ACHIZIII PUBLICE PRIN MIJLOACE ELECTRONICE...............................................68 14.2 PROGRAME NATIONALE DE SANATATE.........................................................................69 CAPITOLUL 15................................................................................................................................72 ASISTENTA DE SANATATE PUBLICA IN ROMANIA..................................................................72 15.1 SANATATEA PUBLICA, CONCEPT SI OBIECTIV AL SOCIETATII MODERNE................72 15.2 ASISTENTA DE SANATATE PUBLICA...............................................................................73 15.2.1 AUTORITATILE DIN DOMENIUL ASISTENTEI DE SANATATE PUBLICA ...............73 15.2.2 ATRIBUTIILE AUTORITATILOR DIN DOMENIUL ASISTENTEI DE SANATATE PUBLICA.......................................................................................................................73 CAPITOLUL 16- ORGANIZAREA SI FUNCIONAREA MINISTERULUI SNTII SI FAMILIEI......................................................................................................................................76 16. 1 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA MUNISTERULUI SANATATII SI FAMILIEI............76 16.1.1 ISTORICUL MINISTERULUI SANATATII SI FAMILIEI.................................................76 16.1.2 PREZENTAREA MINISTERULUI SNTII SI FAMILIEI........................................76 16.1.3. ATRIBUIILE MINISTERULUI SNTII SI FAMILIEI.............................................77 16.1.4 STRUCTURA MINISTERULUI SNTII SI FAMILIEI..............................................79 16.1.5. DIRECIILE DE SNTATE PUBLICA JUDEENE SI A MUNICIPIULUI BUCURETI ......................................................................................................................................79 16.2 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SISTEMULUI ASIGURARILOR SOCIALE DE SANATATE..........................................................................................................................79 16.2.1 BENEFICIARII SISTEMULUI DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE..................80 16.2.2 DREPTURILE ASIGURATILOR .................................................................................82 16.2.3 FINANTAREA SERVICIILOR MEDICALE....................................................................85 16.2.4. RELATIILE CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE CU FURNIZORII DE SERVICII MEDICALE, APARATURA SI MEDICAMENTE..........................................86 16.2.5 ORGANIZAREA CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE.....................................88 16.3ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE ..........89 16.3.1 CONSTITUIREA CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE....................................89 16.3.2 ATRIBUTIILE CASEI NATIONALE DE ASIGURARI DE SANATATE..........................90 16.3.3 ORGANELE DE CONDUCERE ALE CNAS.................................................................93
16.3.4 RELAIILE CASEI NAIONALE DE ASIGURRI DE SNTATE CU CASELE DE ASIGURRI DE SNTATE......................................................................................103 16.3.5 ASIGURAREA CALITII SERVICIILOR - O OBLIGAIE A CASEI NAIONALE DE ASIGURRI DE SNTATE......................................................................................104 16.3.6 ADMINISTRAREA UNITATILOR SANITARE PUBLICE DE INTERES JUDETEAN SI LOCAL SI COMPETENTELE AUTORITATILOR LOCALE IN DOMENIUL SANITAR ....................................................................................................................................108 CAPITOLUL 17..............................................................................................................................112 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA....................112 17.1 ATRIBUTIILE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA.................................................113 17.2 MEMBRII COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA.......................................................114 17.2.1 DREPTURILE SI OBLIGATIILE MEMBRILOR COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA...................................................................................................................114 17.2.2 RASPUNDREA DISCIPLINARA A MEMBRILOR COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA...................................................................................................................115 17.2 VENITURILE SI CHELTUIELILE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA..................116 CAPITOLUL 18..............................................................................................................................117 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA...........................................................................................................................117 19.1 ATRIBUTIILE ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA ...........................................................................................................................................117 19.2 MEMBRII ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA....118 19.3 DREPTURILE SI OBLIGATIILE MEMBRILOR ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA............................................................................................119 19.4 ORGANIZAREA LA NIVEL NATIONAL SI TERITORIAL A ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA.....................................................................120 CAPITOLUL 20..............................................................................................................................123 CONCLUZII....................................................................................................................................123 BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................125
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 1 FUNDAMENTE TEORETICE ALE MANAGEMENTULUI INTR-O UNITATE SANITARA
Managementul unitatilor sanitare consta in studierea proceselor si relatiilor de management din cadrul unei unitati sanitare, in vederea descoperirii legitatilor si principiilor ce le guverneaza si a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici si modalitati de conducere care sa asigure obtinerea si cresterea competitivitatii. Esenta stiintei managementului o reprezinta studiul relatiilor si proceselor de management. Procesul de management intr-o unitate sanitara consta in ansamblul fazelor prin care se determina obiectivele acestuia, resursele si procesele de munca necesare realizarii si executarii acestora, prin care se integreaza si controleaza munca personalului, folosind un ansamblu de metode si tehnici in vederea indeplinirii eficiente a ratiunilor ce au determinat infiintarea unitatii respective. Ansamblul proceselor de munca ce se desfasoara in orice sistem uman se pot diviza in doua categorii principale: procese de executie si procese de management. Procesele de executie- din punct de vedere cantitativ se caracterizeaza prin faptul ca forta de munca fie ca actioneaza asupra obiectelor muncii prin intermediul mijloacelor de munca, fie indirect prin intermediul unor categorii speciale de mijloace de munca, asigura o serie de servicii corespunzatoare naturii proceselor de munca implicate si obiectivelor previzionate. Procesele de management- se caracterizeaza prin aceea ca o parte din forta de munca actioneaza asupra celeilalte parti, a majoritatii resurselor umane, in vederea realizarii unei eficiente cat mai ridicate, avand caracter preponderent multilateral. Relatiile de management- pot fi definite ca raporturile ce se stabilesc intre componentii unei organizatii si intre acestia si componentii altor sisteme, in procesele previzionarii, coordonarii, antrenarii si control-evaluarii activitatilor unitatii. 1.1 FUNCTIILE MANAGEMENTULUI Procesul de management se poate partaja, avand in vedere natura sarcinilor implicate de desfasurarea lui si modul de realizare, in cinci functii: previziune; organizare; coordonare; antrenare; control-evaluare.
1
1. Previziunea: functia de previziune consta in determinarea principalelor obiective ale unitatii sanitare precum si resursele si principalele mijloace necesare realizarii acestora. Previziunea are ca rezultat: prognoze, planuri si programe. Prognozarea- este procesul in urma caruia se elaboreaza programe. Planificarea- este regasita in eleborarea strategiilor si politicilor globale si/sau partiale. Prognozarea- reprezinta detalierea in timp si spatiu a politicilor prin intermediul programelor. 2. Organizarea- reprezinta ansamblul proceselor de management prin care se stabilesc si delimiteaza procesele de munca fizica, intelectuala si comportamentele acestora (operatii, lucrari, sarcini etc.) precum si gruparea acestora pe posturi, formatii de munca, compartimente si atribuirea lor personalului, corespunzator anumitor criterii manageriale, economice, tehnice si sociale, in vederea realizarii obiectivelor previzionate. Rezultatul concret al organizarii il reprezinta subsistemul organizatoric si cel informational. 3. Coordonarea- consta in armonizarea deciziilor si actiunilor subordonatilor si ale subdiviziunilor organizatorice ale unitatii sanitare pentru realizarea obiectivelor. Coordonarea imbraca doua forme: Coordonarea bilaterala- care se deruleaza intre un manager si un subordonat, ce asigura preintampinarea filtrajului, distorsiunii si obtinerea operativa a feed-back-ului. Principalul dezavantaj il reprezinta consumul mare de timp, in special din partea managerilor. Coordonarea multilaterala- ce implica un proces de comunicare concomitenta intre un manager si mai multi subordonati, folosita pe scara larga in special in cadrul sedintelor. Suportul coordonarii il reprezinta comunicarea. Comunicarea reprezinta transmiterea de informatii si perceperea integrala a mesajelor continute. Comunicarea este elementul dominator al proceselor manageriale. Procesul de comunicare are in compunerea sa mesajele informationale si canalele de comunicare. Realizarea coordonarii la un nivel calitativ superior confera activitatilor unitatii sanitare respective, o pronuntata suplete, flexibilitate, adaptabilitate si creativitate. 4. Antrenarea- cuprinde ansamblul proceselor de munca prin care personalul unitatii sanitare este determinat sa contribuie la stabilirea si realizarea obiectivelor previzionate, pe baza luarii in considerare a factorilor care il motiveaza. Fundamentul antrenarii il reprezinta motivarea, ce rezida in corelarea satisfacerii necesitatilor si intereselor personalului cu realizarea obiectivelor si sarcinilor atribuite. Motivarea- presupune corelarea recompenselor/sanctiunilor materiale si morale spirituale cu rezultatele obtinute de catre personalul unitatii sanitare din realizarea obiectivelor. Motivarea pozitiva- se bazeaza pe amplificarea satisfactiilor personalului, ca urmare a realizarii sarcinilor atribuite, in conditiile in care nivelul sarcinilor obligatorii de realizat este accesibil majoritatii executantilor.
2
Motivarea negativa- se bazeaza pe amenintarea personalului cu reducerea satisfactiilor daca nu realizeaza intocmai obicetivele si sarcinile repartizate, al caror nivel este foarte ridicat, inaccesibil in conditiile date unei parti apreciabile a executantilor. Pentru a realiza o antrenare eficace este necesar ca procesul motivarii personalului sa intruneasca simultan urmatoarele caracteristici: a) b) Sa fie complex- in sensul utilizarii combinate a stimulentelor materiale si morale; Sa fie diferentiat adica motivatiile considerate si modul lor de folosire sa tina cont de caracteristicile fiecarei persoane si de cele ale fiecarui colectiv de munca, astfel incat sa se obtina un maxim de participare la stabilirea si realizarea obiectivelor; c) Sa fie gradual- sa satisfaca succesiv necesitatile personalului tinand cont de interdependentele dintre diferitele categorii de necesitati. Caracteristic managementului stiintific este conceperea motivarii si antrenarii pe baza scarii motivationale, adica elementelor care prezinta interes pentru personal, a necesitatilor acestora ordonate in functie de succesiunea in care trebuie avute in vedere. Scara motivationala a lui Maslow - cuprinde urmatoarele categorii de necesitati: fiziologice, securitate si siguranta, contacte umane si afiliere la grup, statut social si autorealizare (figura 1). 5. Control si evaluarefunctia de control-evaluare poate fi definita ca ansamblul proceselor prin care performantele unitatii sanitare, a subsistemelor si componentilor acesteia sunt masurate si comparate cu obiectivele previzionate, in vederea eliminarii deficientelor constatate. Control-evaluarea incheie un ciclu managerial si presupune pe langa exercitarea unui control periodic si final, evaluarea rezultatelor, compararea lor cu obiectivele previzionate, depistarea cauzelor disfunctiilor si pe aceasta baza adoptarea unor decizii de corectie sau actualizare. 1.2 DEFINITIA SI COMPONENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL UNEI UNITATI SANITARE Exercitarea functiilor si relatiilor de management la nivelul unei unitati sanitare se realizeaza prin sistemul de management. Subsistemul decizional consta in ansamblul deciziilor adoptate si aplicate in unitatea sanitara. Componenta esentiala a sistemului decizional o reprezinta decizia de conducere sau de management prin care desemnam cursul de actiune ales in vederea indeplinirii unui obiectiv, ce are implicatii directe asupra a cel putin unei alte persoane, influentand-i comportamentul si actiunile.
Subsistemul informational cuprinde totalitatea datelor, informatiilor, circuitelor informationale, fluxurilor informationale, procedurilor si mijloacelor de tratare a informatiilor existente, care au ca scop asigurarea suportului informational necesar previzionarii si indeplinirii obiectivelor. Orice sistem informational indeplineste urmatoarele functii: decizionara, operationala si de documentare. SISTEMUL DE MANAGEMENT- al unei unitati sanitare poate fi definit ca ansamblul elementelor cu caracter decizional, organizatoric, informational, motivational etc din cadrul unitatii sanitare, prin intermediul careia se exercita ansamblul proceselor si relatiilor de management, in vederea obtinerii unei eficacitati si eficiente cat mai mari. Sistemul de management cuprinde mai multe componente si anume: subsistemul metodologic; subsistemul decizional; subsistemul informational; subsistemul organizatoric.
Sistemul metodologic- asigura suportul logistic, metodologic pentru exercitarea proceselor si relatiilor de management si dezvolta potentialul personalului managerial si de executie din cadrul unitatii sanitare. Sistemul organizatoric- al unei unitati sanitare consta in ansamblul elementelor de natura organizatorica ce asigura cadrul si functionalitatea proceselor de munca in vederea realizarii obiectivelor previzionate. In cadrul sistemului organizatoric al unei unitati sanitare sunt reunite cele doua categorii principale de organizare si anume: organizarea formala si organizarea informala. Organizarea formala: cuprinde ansamblul elementelor organizatorice din cadrul unei unitati sanitare, stabilite de catre management prin regulamentul de organizare si functionare, organigrama, descrieri de functii si posturi si alte documente organizatorice. Organizarea informala: rezida in totalitatea elementelor si interactiunilor umane cu caracter organizatoric care se manifesta spontan intre componentii unitatilor sanitare.
CAPITOLUL 2 STRATEGIA SI MANAGEMENTUL STRATEGIC AL UNEI UNITATI SANITARE

2.1 STRATEGIA SI COMPONENTELE SALE MAJORE Strategia cuprinde obiective, optiuni strategice, resurse si termene ce permit realizarea misiunii unitatii respective in conditiile avantajului concurential. Componentele majore ale strategiei organizationale sunt: misiunea, obiectivele fundamentale, optiunile strategice, resursele, termenele si avantajul competitiv. Misiunea- consta in enuntarea scopurilor fundamentale, privind evolutia si desfasurarea activitatilor unei unitati sanitare, prin care se diferentiaza de unitatile sanitare similare. Obiectivele fundamentale- sunt obiectivele care au in vedere orizonturi indelungate de regula 3-5 ani si care se refera la ansamblul activitatilor la nivelul unitatii sanitare sau la componente majore ale acestuia. Optiunile strategice- definesc abordarile majore, cu implicatii asupra continutului unei parti apreciabile dintre activitatile desfasurate la nivelul unitatii sanitare, pe baza carora se stabileste cum este posibila indeplinirea obiectivelor strategice. Dintre abordarile strategice pot fi mentionate: reproiectarea sistemului de management, diversificarea serviciilor medicale oferite, achizitionarea aparaturii de ultima generatie, informatizarea activitatilor etc. Resursele pot fi: financiare, materiale, umane, informationale ce urmeaza a fi angajate in vederea atingerii obiectivelor. Termenele strategice delimiteaza perioada de operationalizare a strategiei, precizand de regula, momentul degajarii si finalizarii optiunilor strategice majore (modalitatilor de realizare). Prin avantaj competitiv desemnam realizarea de catre unitatea sanitara respectiva a unor servicii medicale superioare comparativ cu serviciile similare oferite de unitatile sanitare concurente. 2.2 MANAGEMENTUL STRATEGIC SI POLITICA ORGANIZATIONALA Managementul strategic se defineste ca un set de decizii si actiuni, concertizat in formularea si implementarea de planuri in vederea realizarii obiectivelor previzionate. Strategiile servesc ca fundament pentru elaborarea politicilor de catre organizatii. Politica organizatiei cuprinde un set de obiective stabilite pe termen mediu ce se reflecta la ansamblul activitatilor sau la componentele majore ale acesteia impreuna cu volumul resurselor
5
disponibile, actiunile majore de intreprins, principalii responsabili si executanti, sursele de finantare, termenele finale si intermediare. Politicile nu sunt simple concretizari ale strategiilor. Prin procesul elaborarii lor se introduc si elemente suplimentare neavute in vedere la stabilirea strategiei. Politicile se caracterizeaza de obicei in programe si planuri, prevazute pe orizonturi de timp, variind intre cateva luni pana la doi ani. 2.3 ASEMANARILE SI DEOSEBIRILE DINTRE STRATEGIE SI POLITICA LA NIVELUL UNEI UNITATI SANITARE Asemanarile- se refera la faptul ca atat strategiile cat si politicile vizeaza realizarea unor obiective, ambele presupun angajarea de resurse variabile, permit realizarea misiunii si obtinerea avantajului concurential al unitatii sanitare respective in raport cu alte unitati sanitare similare. Deosebirile rezida din faptul ca polticile se diferentiaza de strategiile unei unitati sanitare prin: orizont de timp mai redus, intrucat se refera la perioade de la 6 luni pana la 2 ani (de regula 1 an), iar gradul de detaliere este mai pronuntat in cazul politicilor, cuprinzand numeroase elemente suplimentare, in special cu caracter operational. 2.4 ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE ANSAMBLU UNEI UNITATI SANITARE Elaborarea si implementarea strategiei de ansamblu a unei unitati sanitare implica un proces structural, in principal, in trei etape majore, in cadrul carora se deruleaza mai multe faze. Proiectia viitorului unei unitati sanitare sub forma strategiei se realizeaza pe baza unui ghid structurat in trei etape, in fiecare din acestea fiind valorificat un material informational variat, provenind din surse multiple. Fundamentarea strategiei
1
Elaborarea strategiei
Elaborarea si implementarea strategiei de ansamblu a unei unitati sanitare
Implementarea strategiei
Procesul de elaborare si implementare a strategiei.

6
2.4.1 FUNDAMENTAREA STRATEGIEI

Valorificarea premiselor permite evidentierea elementelor principale de continut ale etapei de fundamentare a strategiei intr-o unitate sanitara. Identificarea si considerarea prognozelor privind mediul in care se desfasoara activitatea unitatea sanitara respectiva. Prognozele sunt instrumente de cunoastere si investigare in timp a tendintelor viitoare in domeniu si reprezinta suportul logistic al identificarii necesitatiilor, posibilitatilor si evolutiei viitoare a unitatii sanitare. Realizarea unor studii de diagnosticare si analiza SWOT Prin intermediul studiilor de diagnosticare si analiza SWOT se evidentiaza cauzal punctele forte si slabe ale activitatiilor din cadrul unitatii sanitare si/sau ale mediului in care aceasta actioneaza si se elaboreaza recomandari strategico-tactice valorificabile in fundamentarea strategiei si a politicii sale.
2.4.2 ELABORAREA STRATEGIEI

A doua etapa in realizarea strategiei are in vedere urmatoarele aspecte: formularea misiunii, precizarea obiectivelor strategice, stabilirea modalitatilor (optiunilor) strategice, dimensionarea resurselor necesare, termenelor initiale, stabilirea avantajului competitiv, stabilirea strategiilor partiale si formularea politicii globale precum si a politicilor partiale ale unitatii sanitare respective. a) Formularea misiuni Punctul de plecare in elaborarea strategiei unei unitati sanitare trebuie sa-l constituie definirea cat mai clara si exacta a misiunii acesteia, bazata pe explicarea detaliata a raporturilor dintre management, salariati si context. Rolul formularii misiunii intr-o unitate sanitara consta in: asigurarea consensului in cadrul organizatiei asupra scopurilor urmarite; se furnizeze un fundament pentru motivarea folositii resurselor intr-un anumit mod; sa dezvolte o conceptie pentru alocarea resurselor; sa stabileasca o armonie generala a organizatiei; sa favorizeze reflectarea obiectivelor in mecanismul organizational al unitatii sanitare; sa formuleze scopurile generale ale organizatiei si sa favorizeze translatarea lor in obiective referitoare la costuri, perioade si rezultate care sa poate fi evaluate si controlate.
7
b) Precizarea obiectivelor strategice (fundamentale) Prima componenta operationala a strategiei reprezinta obiectivele strategice, respectiv exprimarile cantitative sau calitative ale scopului pentru care unitatea sanitara a fost infiintata si functioneaza. Este necesar ca obiectivele fundamentale sa intruneasca anumite caracteristici definitorii: sa fie realiste- in sensul luarii in considerare a posibilitatilor efective de realizare de care dispune unitatea sanitara, in conditiile de mediu actuale si viitoare; sa fie mobilizatoare sa implice la eforturi de autodepasire salariatii unitatii sanitare; sa fie comprehensibile in sensul formularii si prezentarii lor intr-o maniera care sa permita intelegerea continutului lor de catre manageri, executanti si de catre ceilalti stokeholderi externi (pacienti, furnizori de materiale si aparatura medicala, creditori, Administratia Publica, sindicatele, opinia publica, ceilalti concurenti); obiectivele fundamentale trebuie sa fie stimulatoare, se ia in considerare interesele si asteptarile stokeholderilor. c) Stabilirea modalitatiilor ( optiunilor strategice) Dimensiunea si natura obiectivelor fundamentale genereaza anumite modalitati sau optiuni de realizare. Dintre acestea mai importante pot fi mentionate: reproiectarea sistemului de management, diversificarea serviciilor medicale oferite, achizitionarea aparaturii medicale moderne, informatizarea activitatiilor, etc. d) Dimensionarea resurselor necesare Procesul de elaborare a strategiei continua cu fundamentarea necesarului de resurse solicitate de realizarea obiectivelor. In determinarea marimii si felului resurselor ce urmeaza a fi angajate, o importanta majora joaca dimensionarea fondurilor de investitii si a mijloacelor circulante. Concomitent se precizeaza sursele de finantare si furnizorii. e) Fixarea termenelor initiale si finale de realizare a obiectivelor O alta componenta strategica o reprezinta termenele de realizare a obiectivelor. Ele sunt integrate in conturarea celorlalte componente strategice, fiecare dintre acestea avand si o pronuntata dimensiune temporala. Se impune precizarea unor termene intermediare cat si a celor finale, in cadrul unor intervale specifice strategiei, in functie de natura, complexitatea si dificultatea obiectivelor asumate, de natura si complexitatea optiunilor strategice si de volumul si modul de alocare a resurselor angajate.
f) Stabilirea avantajului competitiv Valoarea unei strategii rezida in proiectarea realista a obtinerii de avantaj competitiv, ce consta in oferirea de servicii medicale de calitate, beneficiind de materiale si aparatura medicala actualizata si personal bine pregatit care sa confere unitatii sanitare respective avantaj pe piata serviciilor medicale fata de alte unitati sanitare similare. g) Stabilirea strategiilor partiale Strategia globala constituie fundamentul strategiilor partiale referitoare la unele domenii specifice: financiare, servicii medicale, personal, management, etc., la nivelul carora obiectivele, optiunile strategice si resursele, ce urmeaza a fi angajate au dimensiuni reduse. h) Formularea politicilor globale si partiale ale unitatii sanitare Elaborarea politicilor globale si partiale are la baza strategiile globale si partiale si se deruleaza potrivit urmatoarelor etape: o precizarea obiectivelor pe termen mediu; o determinarea volumului resurselor in vederea realizarii obiectivelor; o precizarea modalitatilor de realizare a obiectivelor; o ierarhizarea actiunilor stabilite in functie de nevoile unitatii sanitare; o stabilirea responsabililor cu implementarea lor; o precizarea termenelor de realizare a fiecarei actiuni; o definitivarea si aprobarea politicii sub forma de plan de organismele participative de management ale unitatii sanitare; o repartizarea sarcinilor pe angajati prin instiintarea acestora.
2.4.3 IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

a) Pregatirea implementarii strategiei Punerea in aplicare a strategiei necesita o pregatire temeinica datorita complexitatii si dificultatii schimbarilor ce vor fi efectuate. Se impune ca implementarea propriu-zisa sa se bazeze pe un program de pregatire adecvat, ce face referire la unitatea sanitara in ansamblu si la componentele procesuale si structurale ale acesteia. Se recomanda ca un asemenea program sa fie axat pe doua aspecte majore: pregatirea climatului in cadrul unitatii in vederea minimizarii rezistentei la schimbari din partea personalului si a obtinerii unei implicari pozitive a acesteia, si de asemenea asigurarea premiselor tehnico-materiale, umane, financiare si informationale necesare. Sunt recomanate instruiri ale managerilor cu angajatii implicati nemijlocit in
operationalizarea schimburilor strategico-tactice, situatie in care vor fi prezentate obiectivele urmarite, si rezultatele asteptate. b) Remodelarea integrala sau partiala a sistemului managerial Fara implicarea decizionala si corespunzatoare a managerilor si executantilor nu se poate realiza o implementare eficace a strategiei, fiind necesara o remodelare generala sau partiala a sistemului de management. Prin reproiectare se asigura un sistem de management mai flexibil si o amplificare a capacitatii acestuia de a sustine si aplica noul, generat de schimbare. c) Operarea schimbarilor strategice preconizate Implementarea schimbarilor strategice este un process complex, dificil, ce implica modificari de fond in perimetrul componentelor procesuale si structurale ale unitatii sanitare, vizand aspecte tehnice, economice, umane si manageriale, proces in care intervin variabile diverse, de a caror cunoastere si stapanire depinde succesul strategiei. d) Evaluarea rezultatelor strategiei In aceasta faza se realizeaza o comparare permanenta a rezultatelor obtinute din operationalizarea solutiilor strategice si realizarea obiectivelor propuse cu efectele generate de acest proces. Trebuie efectuata o evaluare atat pe parcursul implementarii optiunilor strategice cat si in finalul procesului strategic, in vederea identificarii eventualelor disfunctionalitati. e) Conceperea si operationalizarea unor perfectionari (corectii) Evaluarile efectuate pe parcursul implementarii si la finalul procesului strategic, pot declansa efectuarea de corectii si perfectionari care, in situatii extreme, conduc la elaborarea unei noi strategii.
10
CAPITOLUL 3 SISTEMUL DECIZIONAL IN CADRUL UNEI UNITATI SANITARE

3.1 CONCEPTUL DE DECIZIE MANAGERIALA Decizia constituie un element esential al managementuluiu find considerata de o serie de autori, instrumental specific de exprimare cel mai important. Decizia este cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai multor obiective. Decizia manageriala poate fi definita ca acea decizie cu urmari nemijlocite asupra deciziilor, actiunilor si comportamentelor a cel putin unei alte persoane. Decizia manageriala implica cel putin doua persoane: managerul si una sau mai multe persoane care pot fi executanti sau cadre de conducere care participa la aplicarea deciziei. Are influente directe la nivelul grupului, neafectand numai starea, comportamentele, actiunile si rezultatele unui singur individ. Decizia manageriala imbraca doua forme: act decizional si proces decizional. Actul decizional se refera la situatii decizionale de complexitate redusa sau cand situatia respectiva are caracter repetitiv, variabilele implicate sunt bine cunoscute de decident, nemafiind necesara culegerea de informatii si analiza acestora. La baza actelor decizionale se afla experienta si abilitatea managerilor. Procesul decizional consta in ansamblul fazelor prin intermediul carora se pregateste, adopta, aplica si evalueaza decizia manageriala. Elementele cheie ale situatiei decizionale sunt decidentul si mediul ambiant decizional. Decidentul este reprezentat de un manager sau un organism managerial care, in virtutea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor circumscrise, adopta decizia. Mediul ambiant decizional consta in ansamblul elementelor endogene si exogene unitatii sanitare respective, care alcatuiesc situatia decizionala. Factorii primari ai deciziei prezinta evolutii complexe si accelerate, generand o multitidine de situatii decizionale. 3. 2 NOTIUNEA DE SISTEM DECIZIONAL SI TIPOLOGIA DECIZIILOR Sistemul decizional reprezinta ansamblul deciziilor adoptate si aplicate, structurate corespunzator sistemului de obiective urmarit si configuratiei ierarhice manageriale. Numarul, natura si caracteristicile deciziilor incorporate in sistem prezinta o mare varietate. Tipologia deciziilor manageriale ale unei organizatii se stabileste dupa urmatoarele criterii: dupa orizont si implicatii;
11
dupa esalonul managerial; dupa frecventa; dupa posibilitatea anticiparii; dupa amploarea sferei decizionale a decidentului; dupa sfera de cuprindere a decidentului. 1.Clasificarea deciziilor dupa orizont si implicatii a) decizii strategice: - se refera la o perioada de regula de 3-5 ani; - contribuie nemijlocit la realizarea obiectivelor; - vizeaza fie ansamblul activitatilor unitatii respective, fie principalele sale componente; - se adopta frecvent la nivelul managementului superior de grup; - se integreaza in strategii, planuri sau programe pe termen mediu sau lung. b) decizii tactice: - se refera la perioade cuprinse intre 6 luni 2 ani; - contribuie la realizarea obiectivelor derivate; - vizeaza fie ansamblul de activitati, fie doar unele activitati cu implicatii apreciabile asupra celorlalte domenii; - se adopta la nivelul managementului superior de grup sau individual. c) decizii curente: - de refera la perioade de maxim cateva luni; - contribuie la realizarea obiectivelor individuale; - predomina in exclusivitate la nivelul managementului mediu si inferior. 2. Clasificarea deciziilor dupa esalonul managerial: a) Decizii de nivel superior: - sunt adoptate de esalonul superior al managementului; - majoritatea sunt decizii strategice si tactice; b) Decizii de nivel mediu: - se adopta de esalonul mediu al managementului alcatuit din sefii de servicii, sectii; - majoritatea sunt decizii curente si tactice; c) Decizii de nivel inferior: - sunt adoptate de esalonul inferior al managementului alcatuit din sefii de birouri si echipe; - sunt numai decizii curente. 3. Clasificarea deciziilor dupa posibilitatea anticiparii:
12
a) Decizii anticipate: - perioada adoptarii si principalele elemente implicate se cunosc cu mult timp inainte; - sunt decizii in totalitate periodice; b) Decizii imprevizibile: - perioada adoptarii si principalele elemente implicate se cunosc doar cu putin timp inainte; - depind decisiv de capacitatea decizionala, intentia si experienta managerilor implicati. 4. Clasificarea deciziilor dupa frecventa adoptarii lor: a) Decizii periodice: - se adopta la anumite perioade de timp, reflectand ciclicitatea proceselor manageriale si de productie; - au caracter repetitiv. b) Decizii aleatorii : - sunt adoptate la intervale neregulate de timp fiind dificil de anticipat; - eficacitatea lor depinde de potentialul decizional al decidentului. c) Decizii unice:- au caracter exceptional; - eficacitatea lor depinde decisiv de potentialul decizional al decidentului. 5. Clasificarea deciziilor dupa amploarea sferei decizionale a decidentului: a) Decizii integrale: - se adopta din initiativa decidentului, fara a necesita avizul esalonului ierarhic suoerior; - de regula sunt decizii curente, periodice, anticipate. b) Decizii avizate : - aplicarea acestor decizii este conditionata de avizarea la nivelul esalonului ierarhic superior; - sunt frecvent decizii strategice si tactice. 6. Clasificarea decizilor dupa sfera de cuprindere a decidentului: a) Decizii participative :- se adopta de organisme de management participative; - majoritatea sunt decizii strategice si tactice; - are loc un consum mare de timp, reflectat, de regula, in gradul de fundamentare superior; b) Decizii individuale: - se adopta de catre un decident; - se bazeaza pe experienta si capacitatea decizionala a managerului respectiv.
13
CAPITOLUL 4 SISTEMUL INFORMATIONAL

4.1 CONCEPTUL DE SISTEM INFORMATIONAL Sistemul informational- cuprinde ansamblul datelor, informatiilor, fluxurilor si circuitelor informationale, procedurilor si mijloacelor de tratatre a informatiilor, contribuind la stabilirea si realizarea obiectivelor previzionate. Componentele sistemului informational: potrivit definitiei de mai sus sistemul informational este alcatuit dintr-o serie de elemente strans intercalate. Data reprezinta descrierea cifrica sau letrica a unor actiuni, procese, fenomene referitoare la organizatie sau la procese din afara acesteia. Informatiile sunt acele date care aduc utilizatorului un plus de cunoastere, privind direct sau indirect unitatea respectiva, furnizandu-i elemente noi, utilizabile in realizarea sarcinilor ce-i revin. Tipologia informatiilor. Informatiile se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: mod de exprimare; directia vehicularii; provenienta; grad de prelucrare; destinatie; mod de organizare a inregistrarii si prelucrarii; obligativitatea pentru adresant.
1.Clasificarea informatiilor dupa modul de exprimare a) Informatii orale: - sunt expuse prin viu grai si nu implica investitii prin mijloace de tratare a informatiei; - prezinta viteza mare de circulatie; - nu sunt controlabile, lasand loc la interpretari. b) Informatii scrise: - sunt consemnate de regula pe hartie si pot fi pastrate mult timp nealterate; - consemnarea lor impune un consum de timp apreciabil; - implica cheltuieli moderate. c) Informatii audio-vizuale: - implica utilizarea aparaturii speciale (calculatoare, circuit de televiziune local) deoarece se adreseaza concomitent vazului si auzului;
14
- prezinta viteza mare de circulatie; - pot fi consemnate integral si rapid; - sunt costisitoare. 2. Clasificarea informatiilor dupa directia vehicularii a) Informatii descendente: - se transmit de la niveluri ierarhice superioare catre cele inferioare de management; - sunt alcatuite din decizii, instructiuni, metodologii etc b) Informatii ascendente: - se transmit de la nivelul esaloanelor ierarhice inferioare la cele superioare de management; - reflecta modul de realizare a obiectivelor si deciziilor manageriale. c) Informatii orizontale: - sunt informatii transmise intre titularii de posturi situati pe acelasi nivel ierarhic. 3. Clasificarea informatiilor dupa provenienta a) Informatii exogene: - sunt informatii ce provin din suprasistemele din care fac parte unitatea sanitara; - sunt alcatuite din legi, ordonante, decizii, instructiuni, indicatii etc.si sunt in mare parte obligatorii. b) Informatii endogene: - sunt generate in cadrul unitatii, se refera la toate activitatile acesteia. 4. Clasificarea informatiilor dupa gradul lor de prelucrare a) Informatii primare: - sunt informatii care nu au suferit anterior un proces de prelucrare informationala, sunt cele mai raspandite la nivelul executantilor; b) Informatii intermediare: - sunt informatii ce se afla in diferite faze de prelucrare infromationala; - sunt raspandite la nivelul esalonului managerial inferior. c) Informatii finale: - au trecut prin intreg sirul de prelucarari informationale prevazute; - au caracter complex si se adreseza de regula managerilor de la nivelul esaloanelor superior si mediu. 5. Clasificarea informatiilor dupa destinatie a) Informatii interne: - beneficiarii acestor informatii sunt managerii si executantii din unitatea respectiva; - au grad de formalizare redus; b) Informatii externe: - beneficiarii acestor informatii in cazul unei unitati sanitare sunt pacientii;
15
- prezinta grad mare de formalizare. 6. Clasificarea informatiilor dupa obligativitatea pentru adresant a) Informatii imperative: - sunt emise de conducatorii unitatii respective fiind destinate nivelurilor ierarhice inferioare; - au caracter decizional pronuntat; -considerarea mesajului informational este obligatorie; b) Informatii nonimperative: - sunt informatii emise de executanti sau manageri fiind destinate colegilor sau superiorilor; - au caracter imformativ; - luarea in considerare a mesajului informational nu este obligatoriu. Circuitele informationale reprezinta traiecul parcurs de o informatie sau o categorie de informatii intre emitator si destinatar. Tipologia circuitelor informationale Circuitele informationale se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: 1) Directia de vehiculare si caracteristicile organizatorice ale extremitatilor (emitatordestinatar). 2) Frecventa producerii. 1) Directia de vehiculare si caracteristicile organizatorice ale extremitatilor (emitatordestinatar). a) Circuit informational vertical - legatura se stabileste intre posturi si compartimente situate pe niveluri ierarhice diferite intre care exista relatii de subordonare; - vehiculeaza informatii ascendente si descendente. b) Circuit informational orizontal - circuitul informational se stabileste intre posturi si compartimente situate pe acelasi nivel ierarhic - vehiculeaza informatii orozontale. c) Circuit infromational oblic - circuitul informational se stabileste intre posturi sau compartimente situate pe niveluri ierarhice diferite intre care nu exista relatii de subordonare; - vehiculeaza informatii ascendente si descendente. 2) Dupa frecventa producerii a) Circuit informational periodic
16
- fundamentul producerii il reprezinta caracterul repetitiv, secvential al proceselor de munca. Ex: predarea si preluarea serviciului pe sectii, rapoarte de garda etc. b) Circuit informational ocazional - se stabileste o frecventa aleatoare; - fundamentul producerii il reprezinta situatiile endogene sau exogene unitatii sanitare. Fluxul informational reprezinta cantitatea de informatii vehiculata intre emitatorul si beneficiarul pe circuitul informational, caracterizat prin imagine, viteza de deplasare, fiabilitate, cast etc. Procedurile informationale constutuie ansamblul elementelor prin care se stabilesc modalitatile de culegre, inregistrare, transmitere si prelucrare a unei categorii de informatii cu precizarea operatiilor de efectuat si succesiunea lor, a raporturilor modelelor si mijloacelor de tratare a informatiilor folosite. Mijloacele de tratare a informatiilor pot fi clasificate pe categorii, avand anumite caracteristici si anume: 1) Mijloace de tratare a informatiilor manuale - sunt reprezentate de masina de calcul manual, masina de dactilografiat etc. - se caracterizeaza prin intrare manuala a informatiilor cu ajutorul claviaturii, memorie foarte limitata, iesirea informatiilor pe limite in unul sau mai multe exemplare, producerea a numeroase greseli, viteza redusa de tratare a informatiilor, cost relativ scazut. 2) Mijloace de tratare a informatiilor automatizate: - sunt reprezentate de computere si terminale; - se caracterizeaza prin corectare si transmitere automata a datelor, prezinta memorie interna puternica, exista posibilitati de stocare a datelor in memoria auxiliara nelimitata, viteza foarte mare de prelucrare, siguranta in calcule, posibilitati de folosire complexe cu numar mare de variabile, programe evaluate, costuri apreciabile. - necesita forta de munca specializata si perfectionata continuu. 4.2 FUNCTIILE SISTEMULUI INFORMATIONAL Sistemul informational intr-o organizatie trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele trei functii: decizionala, operationala, de documentare. Functia decizionala- exprima rolul sistemului informational de a asigura elementele informationale necesare adoptarii deciziilor. Functia operationala- prin care sistemul informational are drept scop declansarea ansamblului de actiuni necesare realizarii obiectivelor propuse.
17
a unor modele
Functia de documentare- exprima rolul sistemului informational de a asigura imbogatirea fondului de informatii in cadrul organizatiei. 4.3 DEFICIENTELE MAJORE IN SISTEMUL INFORMATIONAL In cadrul studiilor efectuate asupra sistemelor informationale din cadrul organizatiilor s-a evidentiat existenta unor deficiente tipice precum: distoriunea, filtrajul, redundanta, supraincarcarea circuitului informational. Distorsiunea consta in modificarea partiala, neintentionata a continutului, a mesajului unei informatii pe parcursul culegerii, prelucrarii si transmiterii de la emitator la receptor. Filtrajul- consta in modificarea partiala sau totala a continutului, a mesajului unei informatii in mod intentionat. Efectul negativ al distoriunii si filtrajului il reprezinta dezinformarea partiala sau integrala a beneficiarilor de informatii. Redundanta este o alta decicienta majora a sistemului informational, ce consta in inregistrarea, transmiterea si prelucarearea repetata a unor informatii. Supraincarcarea circuitului informational consta in vehicularea prin ele a unei cantitati de informatii care ii depaseste capacitatea de transport, ceea ce duce la blocarea sau intarzierea ajungerii unei parti din informatii la utilizator.
18
CAPITOLUL 5 SISTEMUL ORGANIZATORIC AL UNEI UNITATI SANITARE

5.1 DEFINIREA NOTIUNILOR DE ORGANIZARE PROCESUALA SI ORGANIZARE STRUCTURALA Sistemul organizatoric al unei unitati sanitare consta in ansamblul elementelor de natura organizatorica ce asigura cadrul si functionalitatea proceselor de munca in vederea realizarii obiectivelor previzonate. In cadrul sistemului organizatoric al oricarei unitati sunt reunite doua categorii principale de organizare : organizarea formala si organizarea informala. Organizarea formala cuprinde ansamblul elementelor organizatorice din cadrul unei unitati sanitare, stabilite de catre management prin regulamentul de organizare si functionare, organigrama, descrieri de functii si posturi si alte documente organizatorice. Organizarea consta in stabilirea si delimitarea proceselor de munca, fizica si intelectuala, a comportamentelor acestora (miscari, timpi, lucrari, sarcini etc.) si gruparea lor pe posturi, compartimente etc. in vederea realizarii obiectivelor previzionate. Organizarea procesuala consta in stabilirea principalelor categorii de munca, a proceselor necesare realizarii obiectivelor, rezultatul organizarii fiind in principal functiunile, activitatile, atributiile si sarcinile. Organizarea structurala consta in gruparea functiunilor, activitatilor, actiunilor si sarcinilor, in functie de anumite criterii si repartizarea acestora, in scopul realizarii lor, in subdiviziuni organizatorice pe grupuri si persoane in vederea realizarii obiectivelor previzionate. Rezultatul organizarii structurale il reprezinta: structura organizatorica. 5.2 DEFINIREA NOTIUNII DE STRUCTURA ORGANIZATORICA Structura organizatorica reprezinta ansamblul persoanelor si subdiviziunilor
organizatorice astfel constitite incat sa asigure premisele organizatorice in vederea stabilirii si realizarii obiectivelor previzonate. Strucura organizatorica este o expresie atat a resurselor umane, materiale, financiare si informationale cat si a caracteristicilor mediului in care unitatea sanitara isi desfasoara activitatile. Principalele componente ale structurii organizatorice sunt: postul, functia, ponderea ierarhica, compartimentul, nivelul ierarhic si relatiile organizatorice. 1) Postul- reprezinta cea mai simpla subdiviziune organizatorica definit prin ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor ce revin spre exercitare unui salariat.
19
a) Obiectivele postului (obiective individuale) reprezinta definirea calitativa si cantitativa a scopurilor avute in vedere prin crearea sa. Obiectivele individuale sunt carcterizari sintetice ale utilitatii postului, ce exprima ratiunea crearii sale si criteriile de evaluare a muncii salariatului caruia ii este atribuit. b) Realizarea obiectivelor se efectueaza prin intermediul sarcinilor. Sarcina- componenta de baza a unui proces de munca simplu sau complex ce contribuie la realizarea unui obiectiv individual care se atribuie spre indeplinire unuei singure persoane. c) Competenta sau autoritatea formala asociata postului reprezinta limitele decizionale si actionale in cadrul carora titularii de posturi pot actiona in vederea realizarii obiectivelor individuale. d) Responsabilitatile reprezinta obligatia ce revine titularului postului pe linia indeplinirii obiectivelor individuale si a efectuarii sarcinilor aferente. 2) Functia- cuprinde totalitatea posturilor care prezinta aceleasi caracteristici principale. In functie de natura si amploarea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor se deosebesc urmatoarele doua tipuri de functii: functia manageriala si functia de executie. Functia manageriala se caracterizeaza printr-o sfera larga de competente si responsabilitati referitoare la obiectivele colectivului condus, fiindu-le specifice atributele de prevedere, organizare, coordonare, antrenare, evaluare si control, reflectate in luarea deciziilor referitoare la munca altor persoane. Functia de executie se caracterizeaza prin obiectice individuale limitate carora le sunt asociate competente si responsabilitati mai reduse, sarcinile incorporate nu implica luarea deciziilor privind munca altor persoane. 3) Ponderea ierarhica reprezinta numarul de salariati condusi de un manager. 4) Compartimentul reprezinta ansamblul persoanelor ce efectueaza munci omogene si/sau complementare, care contribuie la realizarea acelorasi obiective si sunt subordonate aceluiasi manager. 5) Nivelul ierarhic- este o alta componenta a structurii organizatorice, fiind format din totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate la aceeasi distanta ierarhica de consiliul de administratie si directorul general. Numarul nivelurilor ierarhice are o mare importanta pentru buna desfasurare a activitatii manageriale, reducerea lor insumand scurtarea circuitelor informationale, cresterea operativitatii, reducerea posibilitatilor de deformare a informatiilor etc. 6) Relatiile organizatorice formale pot fi definite ca raporturile dintre celelalte subdiviziuni organizatorice (posturi, compartimente etc.) instituite prin reglementari organizatorice oficiale. Ceea ce se desemneaza de regula prin termenul de organizare structurala reprezinta de fapt, organizarea formala.
20
In cadrul oricarei unitati apare in procesul muncii un intreg sistem de elemente si relatii, distincte de cele formale, care reprezinta organizarea informala. Organizarea informala a unei unitati sanitare este definita ca ansamblul interactiunilor umane cu caracter organizatoric, care apar spontan si natural intre compnentii sai. Aparitia organizarii informale a fost determinata de actiunea unor factori precum: interesele comune, apartenenta organizatorica, nivelul pregatirii si calificarii, vechimea in munca etc. Grupa informala reprezinta elementul de baza al organizarii informale fiind reprezentata de un grup de persoane care urmaresc un scop comun. Norma de conduita a grupei constituie modul de a se comporta si actiona a membrilor grupei. In cadrul grupei informale fiecare component indeplineste un rol- rol neformal- determinat de autoritatea informala ce reprezinta influenta pe care un component al unitatii respective o are asupra colaboratorilor, subordonatilor sau sefilor sai, datorita cunostintelor, aptitudinilor, experientei si resurselor pe care le poseda. Aceasta se manifesta prin sugestiile, sfaturile, informatiile pe care persoana respectiva le furnizeaza. Legaturile dintre diferitele grupe informale care alcatuiesc personalul unei unitati sanitare se caracterizeaza fie prin cooperare, fie prin rivalitate. Este necesar sa predomine cooperarea, grupele si relatiile informale sa contribuie la desfasurarea unor activitati eficiente.
21
CAPITOLUL 6 MANAGERII SI LEADERSHIP

6.1 NOTIUNEA DE MANAGER, TIPURI DE MANAGERI SI STIL MANAGERIAL O componenta foarte importanta a resurselor umane dintr-o organizatie o reprezinta managerii. Acestia exercita permanent functii de previziune, organizare, coordonare, antrenare si evaluare, referitoare la procesele de munca exercitate de subordonatii lor. Materia prima a managerilor o reprezinta potentialul subordonatilor si propirul lor statut de a conduce. Managerii trebuie sa posede o serie de calitati, cunostinte si aptitudini. Un manager bun trebuie sa fie: sanatos fizic si psihic; rezistent la efort intelectual prelungit si la stres; energic si perseverent, capabil sa-si asume initiative si sa le duca la bun sfarsit; hotarat; responsabil; vizionar; altruist; loial; competent; inteligent, cult, deschis catre nou; capabil sa comunice cu cei din jurul sau si sa stabileasca contacte in folosul organizatiei. Intuitia, talentul organizatoric, capacitatea de decizie, de a mentine relatii umane bune, de perfectionare continua, asociate cu pregatirea teoretica si practica, experienta manageriala, ii vor conferi managerului acele calitati necesare pentru a deveni performant. Capacitatea managerului de a conduce in echipa implica o stransa colaborare cu subordonatii si folosirea pe scara larga a consultarii personalului, si a luarii deciziilor in grup. Exista o serie de factori care determina tipul si stilul managerial si anume: tipul sistemului managerial al oragnizatiei: personalitatea managerilor; potentialul si personalitatea subalternilor; natura proceselor de munca implicate; intensitatea influentei organizatiei sindicale etc.
Tipul de manager reprezinta ansamblul caracteristicilor principale referitoare
22
la calitatile, cunostintele si aptitudinile proprii unei categorii de cadre de conducere, ce le confera, aceeasi abordare in ce priveste aspectele de baza ale proceselor si relatiilor manageriale, ale comportamentului managerial, deosebite de ale altor manageri. In literatura de specialitate tipurile de manageri variaza de la un specialist la altul in functie de criteriile specifice ce au stat la baza delimitarii lor. Potrivit abordarii bidimensionale (Blake si Montan) bazata pe de o parte pe interesul pentru obiective si rezulatte si interesul pentru oameni si problemele lor sociale, abordeaza cinci tipuri si stiluri manageriale. 1. Managerul populist este caracterizat prin: - lipsa unui management strategic; - acorda prioritate rezolvarii unor pretentii salariale; - tergiverseaza disponibilizarile de personal, chiar daca situatia concreta a organizatiei o impune; - apeleaza la imprumuturi mari pentru salarii, care conduc la incalcarea corelatiilor dintre indicatorii economici (productivitate, salariu mediu etc.). 2. Managerul atutoritar: - acorda atentia deosebita problemelor restructurarii; - detine o bogata experienta anterioara si o personalitate solida; - este foarte competent profesional; - da dovada de seriozitate fata de salariati, corectitudine, severitate, exigenta; - prezinta dezinteres pentru problemele sociale; - apeleaza la disponibilizarea personalului in somaj, atunci cand situatia impune acest lucru; - urmareste maximizarea profitului; - este dispus sa-si dea demisia daca nu-si poate exercita stilul managerial. 3. Managerul incompetent: - nemultumeste pe toata lumea; - este lipsit de initiativa si curaj in asumarea unor riscuri; - este coruptibil; - se caracterizeaza prin absenta unei strategii realiste. 4. Managerul participativ reformist: - are capacitate mare de antrenare; - disponibilitate pentru comunicare; - spirit inovator, creator; - curaj in asumarea riscurilor; - flexibilitate in situatii de criza sau conflict de muncal - strategii clare.
23
5. Managerul conciliator: - abordeaza strategii de supravietuire si o conducere abila, de pe o zi pe alta; - prezinta abilitate in situatiile conflictuale, face concesii in relatiile cu sindicatele, dupa care este mai dur cu acestia; - are tendinta spre manipularea sindicatelor. Abordarea tridimensionala (W.Reddin) are in vedere trei caractersitci ale valorii unui manager: preocuarea pentru sarcini; preocuparea pentru contracte umane; preocuparea pentru randament.
Tipurile de manager si stilurile de management rezultate sunt: negativ, birocrat, altruist, promotor, autocrat cu bunavointa, oscilant, realizator. Fiecarui tip de manager ii corespunde un stil managerial, care reprezinta manifestarea calitatilor, cunostintelor si aptitudinilor personalului managerial in relatiile su subordonatii, sefii si colegii. Stilurilor manageriale le corespund stiluri de leadership, ce au in vedere in special dimensiunea umana in conditiile unei puternice implicari a grupului. 6.2 NOTIUNEA DE LEADER SI LEADERSHIP Jaques Clement defineste leadership-ul ca fiind procesul prin care o persoana stabileste un scop sau o directie pentru una sau mai multe persoane si ii determina sa actioneze impreuna cu competenta si deplina dedicare in vederea realizarii lor. La baza leadership-ului sta spiritul de echipa, reprezentand starea ce reflecta dorinta oamenilor de a gandi, simti si comporta armonizat in vederea realizarii unui scop comun. Spiritul de echipa este rezultatul urmatoarelor procese: construirea increderii intre persoanele implicate; stabilirea unei misiuni si a unor scopuri clare la care adera persoanele; derularea de procese decizionale participative; motivarea puternica, individuala si de grup pentru a contribui la realizarea scopurilor comune. Fara spirit de echipa leadership-ul nu exista. Determinantii leadership-ului sunt reprezentanti de: caracteristicile native ale leader-ului, pregatirea primita de acesta si situatia in care se plaseaza leader-ul. Privind caracteristicile native ale leader-ului pot fi mentionate inteligenta nativa reflectata in capacitatea de a formula obiective eficace si atractive pentru ceilalti, de a stabili modalitatile de atragere a altor pesoane la realizarea obiectivelor si charisma. Prin charisma se intelege
24
abilitatea unei persoane de a inspira sau a amplifica implicarea altor persoane in derularea anumitor actiuni. Pregatirea primita de leader cuprinde: pregatirea generala, prin care se construieste baza comportamentului general individual si social si se asigura fondul de cunostinte generale cu efecte in plan comunicational; pregatirea de specialitate si pregatirea manageriala. Rezultatul acestor procese de pregatire il constutie abilitatile sociale, cunostintele tehnice, capacitatea decizionala si de a comunica, comportamentul managerial practicat, esentiale pentru un leader eficace. Situatia in care se afla leader-ul conditioneaza in multe moduri leadership-ul practicat. Se deosebeste o dubla conditionare a leadership-ului- o conditionare contextual-organizationala, cat si specific manageriala. La baza mecanismului leadership-ului sta axioma nu exista leaderi buni fara persoane de buna calitate care sa-i urmeze. Mecanismul leadership-ului se rezuma la urmatoarele cinci faze: pregatirea leader-ului pentru a-si exercita leadership-ul din punct de vedere al stabilirii scopurilor, modalitatilor de realizat, al increderii in sine si al disponibilitatii pentru derularea actiunilor necesare, folosind un comportament specific. manifestarea de catre leader a capacitatii de a asculta si concomitent de a antrena potentialii participanti la realizarea obiectivului propus; conectarea scopurilor, ideilor si opiniilor leader-ilor cu scopurile, ideile si opiniile celorlalti; determinarea persoanelor de a crede, simti si a se comporta la un nivel apreciabil in concordanta cu punctele de vedere ale leader-ului; obtinerea si mentinerea dedicarii persoanelor abordate pentru a atinge obiectivele urmarite. In exercitarea leadership-ului, cadrele de conducere implicate apeleaza la o gama variata de metode si tehnici pe care le operationalizeaza in moduri diferite, si anume: - definirea exacta a obiectivelor de realizat prin leadership; - transmiterea informatiilor de sensibilizare, convingere, atragere, inspirare si actionare a subordonatilor in cadrul unor intalniri (sedinte); - programarea sarcinilor leader-ului si subordonatilor in functie de obiectivele leadership-ului; - apelarea frecventa la metoda delegarii sarcinilor, competentelor si responsabilitatii etc. O clasificare, mai larg utilizata in literatura de specialitate, delimiteaza stilurile de leadership in functie de caracteristicele manageriale si psiho-sociale in patru stiluri de leadership:
25
1. Leadership autocratic: caracterizat printr-o supraveghere stricta a subordonatilor de catre lider, fluxurile informationale sunt directionate preponderent de sus in jos, predomina o atmosfera de teama, frica actionand ca mijloc de control pentru subordonati.. 2. Leadership birocratic: in care comunicarea se realizeaza in scris, punandu-se accent pe documente si stampile ca mijloace de realizare si control al activitatiilor, descurajeaza initiativa si inovarea afectand in sens negativ moralul salariatilor. 3. Leadership democratic: ale carui dimensiuni sunt flexibilitatea, cooperarea, comunicarea, sociabilitatea, atmosfera armonioasa, prieteneasca, in cadrul organizatiei. 4. Leadership laissez-foire: prin care, in cadrul unor directii generale de actiune stabilite de managerul superior, se da libertate de actiune subordonatilor, controlul fiind aproape nul. Se foloseste in firmele mici, in faza de inceput si in intreprinderile axate pe tehnici de varf, folosind specialisti de inalta calificare.
26
CAPITOLUL 7 METODE SI TEHNICI DE MANAGEMENT UTILIZATE IN SISTEMUL SANITAR
Metodele si tehnicile de management sunt folosite pentru rezolvarea cat mai eficienta a problemelor specifice activitatii managerilor. 7.1 METODA DIAGNOSTICARII Metoda diagnosticarii in management indeplineste acelasi rol pe care il are in medicina. Este important ca managerii sa poata diagnostica corect domeniul condus pentru a avea un fundament adecvat in stabilirea deciziilor. Diagnosticarea poate fii abordata: ca faza a muncii managerului in exercitarea controlevaluarii, in acest caz diagnosticarea avand caracter individual sau poate fi utilizata de un grup de manageri ca metoda de sine statatoare. Diagnosticarea este metoda folosita in management al carei continut principal consta in identificarea punctelor forte si slabe ale domeniului analizat cu evidentierea cauzelor care le genereaza, finalizata in recomandari cu caracter corectiv sau de dezvoltare. Pentru utilizarea corecta a metodei diagnosticarii, este obligatorie parcurgerea urmatoarelor etape: stabilirea domeniului de investigat; documentarea preliminara; stabilirea principalelor puncte slabe si a cauzelor care le genereaza; stabilirea principalelor puncte forte si a cauzelor care le genereaza; formularea recomandarilor.
a) Stabilirea domeniului de investigat Delimitarea corecta a domeniului este foarte importanta, avand influente directe asupra calitatii diagnosticului. Pericolele care pot sa apara si care trebuie evitate sunt supradimensionarea domeniului supus diagnosticarii , avand ca urmare irosirea de resurse umane, financiare, de timp sau subdimensionarea domeniului, situatie in care diagnosticul nu este concludent datorita neincheierii in investigatie a unor aspecte cu influente majore asupra eficientei rezultate. In aceasta etapa se stabileste componenta echipei de diagnosticare. b) Documentarea preliminara In cadrul aceste etape se culege ansamblul de informatii privitoare la domeniul investigat pentru a se putea realiza analiza problematicii implicate. Se intocmeste in prealabil, o lista cu simptome pozitive si negative, privind domeniul respectiv.
27
c) Stabilirea principalelor puncte slabe si a cauzelor care le genereaza Punctele slabe se stabilesc in raport cu prevederile STAS-urilor, a normelor stabilite pentru domeniul analizat, de situatia din alte unitati sanitare similare, din tara si strainatate, de realizarile perioadei anterioare, de cerintele stiintei managementului etc. d) Stabilirea principalelor puncte forte si a cauzelor care le genereaza Aceasta etapa se desfasoara similar cu cea anterioara. e) Formularea recomandarilor Recomandarile sunt realizate de membrii echipei de diagnosticare si sunt axate asupra eliminarii cauzelor care determina punctele slabe si asupra intensificarii celor care genereaza punctele forte. Principalele avantaje ale folosirii metodei diagnosticarii sunt: preintampina aparitia unor disfunctionalitati majore prin identificarea cauzelor care le genereaza intr-o faza incipienta; asigura suportul informational necesar adoptarii unor decizii strategice si tactice curente; asigura fundamentul necesar elaborarii si aplicarii programelor de dezvoltare ale unitatii respective. 7.2 SEDINTA Sedinta este cea mai frecvent utilizata metoda de management, constituind modalitatea principala de transmitere a informatiilor si de culegere a feed-back-ului concomitent la un numar mare de componenti ai unitatii. Sedinta consta in reunirea mai multor persoane pentru un scurt interval de timp sub coordonarea unui manager, in vederea solutionarii in comun a unor sarcini cu caracter informational sau decizional. In functie de continut, sedintele se clasifica in urmatoarele categorii: de informare; decizionale; de armonizare; de explorare; eterogene.
Sedintele de informare - au ca obiectiv furnizarea de informatii managerului si/sau colaboratorilor, referitoare la anumite domenii. Pot fi organizare ad-hoc sau periodic- saptamanal, lunar, in functie de necesitati. Sedintele decizionale au ca obiectiv adoptarea unor decizii. Continutul
28
lor consta in prezentarea, formularea si evaluarea variantelor decizionale, vizand realizarea unor obiective. Sedintele de armonizare - sunt sedinte operative, avand drept scop punerea de acord a actiunilor managerilor si componentilor unor compartimente situate pe acelasi nivel ierarhic sau pe niveluri apropiate in cadrul structurii organizatorice a unei unitati. Sunt convocate cu frecventa aleatorie in functie de necesitatile realizarii unor obiective, planuri, programe. Sedintele de explorare - sunt destinate amplificarii creativitatii, fiind axate pe investigarea zonelor necunoscute ale viitorului unitatii respective. Sedintele eterogene - intrunesc elemente a doua sau mai multe din celelalte tipuri (exemplu: sedinte de informare si decizionale). Folosirea metodei sedintei implica obligatoriu parcurgerea a patru etape, si anume: pregatirea, deschiderea, desfasurarea, finalizarea. Pregatirea sedintei impune respectarea anumitor regului, dintre cele mai importante fiind: stabilirea unei ordini de zi judicioase, sarcina ce revine in principal managerului ce organizeaza sedinta; formularea problemelor inscrise pe ordinea de zi cu maxim de claritate, ca fiecare persoana participanta sa cunoasca cu exactitate obiectivul si domeniul ce urmeaza a fi abordat; desemnarea persoanelor care urmeaza sa intocmeasca materialele pe baza carora se vor desfasura lucrarile sedintei; elaborarea de materiale cat mai scurte, rezumandu-se strict la informatii necunoscute de participanti, formuland alternative decizionale, ipoteze de lucru, propuneri etc., acestea fiind trimise participantilor cu cel putin doua zile inainte; in cazul sedintelor cu caracter periodic (saptamanale, lunare) este importanta derularea lor in aceleasi zile si ore; desemanrea persoanei care se ocupa de inregistrarea discutiei din cadrul sedintei si anuntarea din timp a locului si datei de desfasurare a sedintei. Reguli pentru desfasurarea unei sedinte Sedinta se desfasoara prin derularea a patru etape: pregatire, deschidere, desfasurare si finalizare, iar pe parcursul fiecarei etape trebuie sa fie respectate anumite reguli. 1.Deschiderea sedintei reguli: - deschiderea sedintei va avea loc la ora stabilita, comunicata in prealabil participantilor; - formularea clara a obiectivelor sedintei; - prezentarea ideilor in sens pozitiv, folosind un limbaj atractiv; - limitarea expunerii introductive la 1-2 minute. 2. Derularea sedintei
29
- imprimarea unui ritm care sa asigure incadrarea in durata stabilita, concomitent cu atingerea scopurilor urmarite; - sublinierea contributiilor in idei noi si solutii eficiente; - calmarea spriritelor infierbantate, intervenind ferm si cu tact pentru a preintampina sau elimina in faza incipienta mementele tensionate; - interventia promta in vederea stoparii divagatiilor de la subiect. 3. Inchiderea sedintei - limitarea duratei sedintei la 1-1,5 ore; - elementele foarte importante se recomanda a fi transmise si in scris participantilor cel tarziu in ziua urmatoare sedintei. La baza utilizarii frecvente a sedintei au stat multiple avantaje pe care le prezinta: cresterea nivelului de informare al personalului; dezvoltarea coeziunii in cadrul compartimentului; favorizarea schimbului de experienta intre persoane etc. consum mare de timp; reducerea operativitatii in solutionarea unor probleme; reducerea responsabilitatii unor manageri etc.
Metoda sedintei prezinta si dezavantaje precum:
Metoda sedintei se recomanda in toate situatiile manageriale a caror solutionare implica participarea mai multor persoane. 7.3 DELEGAREA Delegarea este una din metodele des utilizate in activitatea de management. Delegarea consta in atribuirea temporara de catre un manager a uneia din sarcinile sale de serviciu unui subordonat, insotita de competenta si de responsabilitatea corespunzatoare. Elementele principale ale procesului de delegare sunt: insarcinarea, atribuirea competentei formale, incredintarea responsabilitatii. Insarcinarea - consta in atribuirea de catre un manager unui subordonat a efectuarii unei sarcini ce-i revine de drept prin organizarea formala. Se vor preciza: intervalul de timp alocat realizarii sarcinii, rezultatele scontate si criteriile de apreciere a lor. Prin atribuirea competentei formale se asigura subordonatului libertatea decizionala si de actiune necesara realizarii sarcinii respective. Incredintarea responsabilitatii - in virtutea responsabilitatii acordate noul executant este obligat sa realizeze sarcina delegata si in functie de rezultatele obtinute sa fie recompensat sau sanctionat.
30
Pentru o utilizare eficienta a delegarii este necesar sa se respecte un set de reguli:
sa nu se delege realizarea unor sarcini de importanta majora in special cele strategice sau cu implicatii umane majore - ale caror consecinte sunt dificil sau imposibil de evaluat de catre subordonati; precizarea clara, in scris, a sarcinilor, competentelor si crearea unui climat de incredere in posibilitatile subordonatilor de a definirea cat mai clara a rezultatelor asteptate prin precizarea inca verificarea nu a modului de realizare a sarcinilor delegate, ci a rezultatelor responsabilitatilor delegate; solutiona problema, acceptand si posibilitatea comiterii unor greseli; de la inceput a criteriilor de evaluare; obtinute, respectand competentele si responsabilitatile acordate subordonatului respectiv. Managerul trebue sa informeze asupra delegarii efectuate si asupra ratiunii ce au generato, colegii subordonatului in cauza. In final, managerul evalueaza rezultatele delegarii dand indrumari si efectuand corecturi la nevoie, mentinand un climat de incredere si exigenta.
31
CAPITOLUL 8 FURNIZAREA SERVICIILOR DE SANATATE IN ROMANIA

Sectorul sanatatii este reprezentat de o gama larga de personal care acorda servicii de ingrijiri de sanatate. 8.1. SERVICIILE PRIMARE DE SANATATE Sunt furnizate de medici generalisti, medici de familie, furnizori pentru ingrijiri la domiciliu etc. Pana in 1989, asistenta primara in Romania a fost furnizata in principal printr-o retea nationala de dispensare. Dispensarele apartineau Ministerului Sanatatii si erau administrate de spitalul local care detinea fondurile locale atat pentru ingrijirile primare cat si cele secundare de sanatate. Dispensarele furnizau ingrijiri de sanatate populatiei dintr-un teritoriu arondat. Existau de asemenea, dispensarele de intreprindere care acordau ingrijiri de sanatate angajatilor si dispensare scolare care furnizau ingrijiri medicale elevilor si personalului din invatamant. In anul 1989 a fost reglementata organizarea si functionarea cabinetelor medicale publice si private in una din cele patru forme: a) Cabinete medicale individuale ce apartineau unui medic responsabil de toate serviciile si resursele fiind legal raspunzator de activitatile cabinetului. b) Cabinete grupate apartinand unui grup de medici care impart resursele (echipamentul si spatiul) dar ale caror activitati medicale sunt separate, fiecare dintre acestia fiind legal raspunzatori de activitatile desfasurate. c) Cabinete asociate aparatinand unui grup de medici care impart resursele, spatiul si activitati medicale in care toti medicii au aceeasi specialitate, unul singur fiind raspunzator legal de toate activitatile. d) Societatile civile medicale cuprind un grup de medici care impart resursele, spatiul si activitatile medicale, avand specialitati medicale diferite, societatea fiind legal responsabila de activitatile personalului Reforma ingrijirilor primare de sanatate a inceput in anul 1994 si a introdus un nou model de finantare, un transfer al responsabilitatii de la spitale catre Directile Sanitare Judetene, introducand obligativitatea incheierii unor contracte intre Directiile Sanitare Judetene si medicii generalisti la nivel individual sau de grup.
32
8.2 SERVICIILE AMBULATORII DE SPECIALITATE Acestea sunt furnizate de reteaua de servicii ambulatorii din spitale, centre de sanatate, centre de diagnostic si tratament, cabinate specializate. Anterior in Romania furnizorii de ingrijiri secundare de sanatate erau policlinicile predominante in zonele urbane. Majoritatea policlinicilor acordau servicii gratuite, personalul medical era platit pe baza unui sistem salarial si furniza servicii medicale ambulatorii publice. In prezent policlinicile, fie au devenit ambulatorii de spital, fie centre independente de diagnostic si tratament ori s-au divizat in cabinete medicale individuale. Incepand cu anul 1990 sau organizat cabinete medicale private, iar personalul medical care isi desfasoara activitatea in cadrul acestor cabinete trebuie sa detina avizul de libera practica si o autorizatie de functionare a cabinetului medical. Seviciile ambulatorii private pot fi acreditate pentru toate specialitatile, inclusiv pentru servicii ambulatorii de chirurgie. 8.3 SERVICIILE MEDICALE SPITALICESTI Spitalul este unitatea sanitara cu paturi, de utilitate publica, cu personalitate juridica, proprietate publica sau privata, care asigura servicii medicale. Serviciile medicale acordate de spital sunt: preventive, curative, de recuperare, de ingrijire, in caz de graviditate, maternitate si ingrijirea nou-nascutilor. In Romania exista mai multe categorii de spitale clasificate dupa anumite caracteristici: 1. In functie de teritoriu spitalele se clasifica in: - judetene; - municipale si orasenesti; - comunale. 2. In functie de specificul patologic spitalele se clasifica in: - generale; - de urgenta; - de specialitate; - pentru bolnavii cu afectiuni cronice. 3. In functie de regimul juridic al proprietatii spitalele pot fi: - publice; - private; -mixte. 4. In functie de modul de finantare spitalele pot fi: - spitale cu finantare din fonduri publice; - spitale cu finantare din fonduri private;
33
- spitale cu finantare mixta. 5. Din punct de vedere al invatamantului si cercetarii stiintifice medicale , spitalele se clasifica in: - spitale clinice; - spitale universitare. Spitalul judetean este spitalul general care asigura asitenta medicala a judetului. Spitalele municipal si orasenesc sunt spitale care au in componenta cel putin specialitatile de baza (medicina interna, pediatrie, obstretica-ginecologie, chirurgie) si sunt organizate la nivelul municipiilor sau oraselor unui judet. Spitalul comunal este unitatea sanitara cu paturi care asigura asistenta medicala de specialitate pentru populatia din mai multe localitati rurale apropiate, avand sectii de medicina interna, pediatrie, obstretica-ginecologie. Spitalul general este spitalul care are organizata in structura sa minim trei din cele patru specialitati de baza, respectiv medicina interna, pediatrie, obstretica-ginecologie si chirurgie. Spitalul de specialitate este spitalul care asigura asitenta medicala intr-o singura specialitate. Spitalul de urgenta este spitalul care dispune de o structura complexa de specialitati dotat cu aparatura medicala corespunzatoare, personal specializat, avand amplasament si accesibilitate pentru teritorii extinse. In structura spitalului de urgenta functioneaza obligatoriu departamentul de urgenta care, in functie de necesitati poate avea un serviciu mobil de urgenta-reanimare si transport medicalizat. Spitalul pentru bolnavi cu afectiuni cronice este spitalul in care durata de spitalizare este prelungita datorita specificului patologiei. Spitalul public este spitalul proprietate publica a statului sau al unitatiilor administrativ-teritoriale organizate ca institutii publice. Spitalul privat este spitalul proprietate privata a persoanelor juridice de drept privat. Spitalul clinic este spitalul care are in componenta sa cel putin doua clinici in specialitati diferite care desfasoara asistenta medicala, activitate de invatamant si cercetare stiintifica medicala si de educatie medicala continua. Spitalul universitar este spitalul organizat in centre universitare medicale in structura caruia toate sectiile de specialitate sunt clinici universitare. Clinica universitara are in structura ei una sau mai multe sectii clinice. Sectiile clinice sunt sectiile de spital in care se desfasoara activitati de invatamant universitar.
34
Structura organizatorica a spitaluluI cuprinde dupa caz: sectii, departamente, laboratoare, servicii de diagnostic si tratament, compartimente, servicii sau birouri tehnice, economice si administrative, servicii de asistenta prespitaliceasca si transport urgente, structuri de primiri urgente si alte structuri aprobate de Ministerul Sanatatii si Familiei. Spitalele pot avea in componenta lor structuri care acorda servicii ambulatorii de specialitate. Serviciile medicale furnizate de ambulatoriu de spital cuprind: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului, tratament medical si/sau chirurgical, ingrijiri, recuperare, medicamente si materiale sanitare, proteze. Formele de spitalizare sunt: spitalizarea continua, spitalizarea de zi si de o zi. Prin regulamentul de organizare si functionare al spitalului si fisele posturilor aprobare de conducerea spitalului se stabilesc activitatile, modul de organizare si functionare, atributiile si responsabilitatile personalului. Activitatile organizatorice si functionale cu caracter medico-sanitar din spitale sunt reglementate si supuse controlului Ministerului Sanatatii si Familiei, autoritatea centrala in domeniul asistentei de sanatate publice. In spitale se pot desfasuta si activitati de invatamant medico-farmaceutic, postliceal, universitar si post universitar precum si activitati de cercetare stiintifica medicala. Criteriile pentru desfasurarea activitatilor de cercetare stiintifica medicala se propun de catre Academia de Stiinte Medicale si se aproba prin ordin al ministrului sanatatii si familiei cu avizul Ministerului Educatiei si Cercetatii, iar criteriile pentru desfasurarea activitatiilor de invatamant se elaboreaza si aproba de Ministerul Sanatatii si Familiei cu avizul Ministerului Educatiei si Cercetatii. Colaborarea dintre spitale si institutiile de invatamant medical se realizeaza pe baza de contract incheiat potrivit metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului sanatatii si familiei si al ministrului educatiei si cercetatii. Activitatiile de invatamant si cercetare sunt organizate astfel incat sa consolideze calitatea actului medical cu respectarea drepturilor pacientilor, a eticii si deontologie medicale. Problemele de etica si deontologie profesionala sunt de competenta, dupa caz a Cologiului Mediciilor din Romania, Colegiului Farmacistiilor din Romania sau a Ordinului Asistentiilor Medical si Moaselor din Romania. Infiintarea sau desfiintarea spitalelor publice se face prin hotarare a Guvernului instiintata de Ministerul Sanatatii si Familiei cu avizul Consiliului Local sau Judetean. In actul de infiintare al spitalului public se stabilesc cel putin urmatoarele elemente: denumire, tipul spitalului, tipul finantarii, numarul de paturi si categoria serviciilor medicale spitalicesti acordate. Organele de conducere ale spitalelor publice sunt: consiliul de administratie, comitetul director, directorul general. Comitetul director si directorul general reprezinta conducerea executiva a spitalelor publice. Directorul general este numit de catre consiliul de administratie prin concurs.
35
Din comitetul director fac parte: directorul general adjunct medical, directorul economic, contabilul sef si directorul de ingrijiri. Membrii comitetului director sunt numiti de catre consiliul de administratie in urma concursurilor sustinute pentru o perioada de patru ani. In cadrul spitalului se organizeaza consiliul medical format din medici sefi de sectie, sefi de compartimente, laboratoare sau compartimente. Atributiile comitetului director din spitalele publice sunt: elaboreaza proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului; analizeaza si recomanda masuri pentru dezvoltarea activitatii spitalului in concordanta cu nevoiele de servicii medicale ale populatiei; analizeaza si propune lista investitiilor care urmeaza sa se realizeze; raspunde la modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin contracte si dispune masuri de imbunatatire a activitatii spitalului; conduce operativ intreaga activitate a spitalului. Consiliul de administratie este constituit din 7-9 membri in functie de marimea spitalului si complexitatea serviciilor medicale acordate. Presedintele consiliului de administratie este ales din randul membrilor sai cu majoritate simpla din numarul total. Membri consiliului de administratie sunt: un reprezentant al Ministerului Sanatatii si Familiei sau al Directiei de Sanatate Publica, dupa caz; doi reprezentanti numiti de Consiliul Judetean si Local; un reprezentant al Finantelor Publice Locale; un reprezentant al Colegilor Mediciilor din Romania; un reprezentant al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania; directorul general al spitalului; doi reprezentanti ai Senatului universitar pentru spitalele clinice si universitare.
La sedintele consiliului de administratie participa, fara drept de vot, cate un reprezentant al organizatiilor sindicale si patronale. Consiliul de administratie este condus de catre presedintele consiliului. Atributiile principale ale consiliului de administratie sunt: aproba bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului; organizeaza concurs pentru ocuparea functiilor de director general, director general adjunct medical si celorlalte functii de director. Presedintele consiliului de administratie numeste in functie persoanele care au promovat concursul; analizeaza si recomanda masuri pentru dezvoltarea activitatii spitalului, in concordanta cu nevoile de servicii medicale ale populatiei; analizeaza si propune lista investitiilor care urmeaza sa se realizeze intr-un exercitiu financiar;
36
analizeaza modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin contracte si activitatea directorului general si a comitetului director, dispunand masuri de imbunatatire a activitatii;
negociaza si incheie prin presedinte si directorul general contracte de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurari de sanatate.
Consiliul de administratie se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie, la solicitarea majoritatii membrilor sai, a presedintelui sau a directorului general si ia decizii cu majoritate simpla din numarul total al membrilor. Membri Consiliului de a Administratie primesc o indemnizatie de sedinta in proportie de 20% din salariul Directorului General. Pentru spitalele clinice, universitare si institutele clinice candidatii la functia de director general trebuie sa fie obligatoriu cadre didactice universitare. Directorul general trebuie sa aiba competenta, management sanitar si sa incheie contract de administrare pe un mandat de patru ani, cu consiliul de administratie pe baza criteriilor stabilite de catre Ministatul Sanatatii si Familiei cu posibilitatea reinnoirii acestuia. Directorul general este ordonator de credite si reprezinta spitalul in relatiile cu tertii, conduce activitatea comitetului director fiind presedintele acestuia. In spitalele clinice si universitare, institutele clinice si spitale judetene, comitetul director este constituit din: director general, director general adjunct medical, director economic, director de ingrijiri de profesie asistent medical, contabil sef pentru spitalele cu peste 500 de paturi. Comitetul director este numit de consiliul de administratie in baza concursurilor sustinute. Comitetul director conduce intreaga activitate a spitalului intre sedintele consiliului de administratie. Conducerea spitalelor publice raspunde in fata Directiei de Sanatate Publica si/sau Ministerului Sanatatii si Familiei, in fata Ministerului de Resort pentru indeplinirea atributiilor care ii revin. Revocarea membrilor comitetului director in cazul nerealizarii indicatorilor de performanta a activitatii stabiliti in contractul de adminsitrare sau in cazul savarsirii de abuzuri sau abateri se face de catre consiliul de adminsitratie la propunerea Ministerului Sanatatii si Familiei, a Directiei Judetene de Sanatate Publica in functie de subordonare sau Ministerului de Resort. Sectiile, laboratoarele, departamentele si serviciile medicale ale spitalului sunt conduse de catre un sef de departament, un sef de sectie, sef de laborator sau sef de serviciu. Aceste functii se ocupa din concurs organizat in conditiile legii. In spitalele publice, functiile de sefi de departament, sef de compartiment, sef de laborator sau farmacist sef vor putea fi ocupate numai de medici, farmacisti, biologi, chimisti si biochimisti cu o vechime de minim 5 ani in specialitatea respectiva. Spitalul are obligatia sa inregistreze, sa stocheze, prelucreze si sa transmita informatiile legate de activitatea sa si sa raporteze catre Directia de Sanatate Publica Teritoriala si constituie
37
baza de date la nivel national pentru decizii majore de politica sanitara si pentru raportarile necesare organismelor Uniunii Europene si Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). Spitalul are obligatia sa furnizeze caselor de asigurari de sanatate informatiile medicale care au stat la baza contractelor de furnizare de servicii medicale. Documentatia primara va fi pastrata, securizata si asigurata sub forma de document scris si/sau electronic constituind arhiva spitalului. FINANTAREA SPITALELOR Spitalele functioneaza pe principiul autonomiei financiare pe baza sumelor prevazute in contractele pentru furnizarea de servicii medicale, precum si din sume obtinute, in conditiile legii de la persoanele fizice si juridice si isi elaboreaza, aproba si executa bugetele proprii de venituri si cheltuieli. Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu casa de asigurari de sanatate reprezinta sursa principala a veniturilor in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli si se negociaza cu consiliul de administratie cu conducerea casei de asigurari de sanatate, in functie de indicatorii stabiliti de contractul-cadru de furnizare de servicii medicale. Spitalele pot incheia contracte de furnizare de servicii medicale si cu casele de asigurari de sanatate private. Separat de veniturile realizate de spitale din contractele incheiate cu casa de asigurari de sanatate, spitalele publice primesc finantare dupa cum urmeaza: de la bugetul de stat si bugetul Ministerului Sanatatii si Familiei; de la bugetul consiliului judetean, pentru spitalele judetene; de bugetul consiliului local si al consiliului judetean pentru spitalele locale; de la bugetul Ministerului de Resort, pentru spitalele cu retea sanitara proprie.
De la bugetul de stat se asigura: desfasurarea activitatilor cuprinse in programele nationale de sanatate; dotarea cu echipamente medicale de inalta performanta; investitii legate de construirea de noi spitale si pentru finalizarea celor aflate in executie; expertizarea, transformarea si consolidarea constructiilor grav afectate de seisme si alte cazuri de forta majora; activitati specifice unitatilor cu retea sanitara proprie. Bugetele locale asigura finantarea unor cheltuieli pentru finalizarea constructiilor noi si realizarea unor lucrari de reparatii curente si capitale, precum si pentru dotarea spitalelor cu aparatura medicala. Spitalele publice pot realiza venituri proprii suplimentare din: donatii si sponsorizari;
38
asocieri investitionale in domenii medicale sau de cercetare medicala si farmaceutica; inchirierea temporara a unor spatii medicale, dotari cu echipamente sau aparatura medicala catre alti furnizori de servicii medicale; contracte privind furnizarea de servicii medicale incheiate cu casele de asigurari private sau agenti economici; editarea si difuzarea unor publicatii cu caracter medical; servicii medicale, hoteliere sau de alta natura furnizate la cererea pacientilor sau angajatilor; servicii de asistenta medicala la domiciliu furnizate la cererea pacientilor.
Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al spitalelor publice se elaboreaza de conducerea spitalului fiind aprobat si supus validarii pana la data de 31 decembrie a anului curent Directiei Judetene de Sanatate Publica sau Ministerului Sanatatii si Familiei respectiv Ministerului de Resort in functie de subordonati. Privind partea de cheltuieli propusa pentru a fi acoperita prin finantare de la bugetele locale se va obtine si avizul consiliului local respectv. Executia bugetului de venituri si cheltuieli se raporteaza lunar si trimestrial directiilor de sanatate publica, Ministerului Sanatatii si Familiei, respectiv Ministerului de Resort in functie de subordonare. De asemenea, executia bugetului de venituri si cheltuieli se raporteaza lunar si trimestrial si consiliului local si/sau judetean, dupa caz, daca beneficiaza de finantare din bugetele locale. Directiile de Sanatate Publica analizeaza executia bugeturilor de venituri si cheltuieli lunare si trimestriale si le inainteaza Ministerului Sanatatii si Familiei, respectiv Ministerului de Resort, dupa caz. Daca sunt constatate abateri fata de indicatorii din contractul de administrare, Directia de Sanatate Publica le sesizeaza si face propuneri pe care le propunere spre aprobare conducerii Ministerului Sanatatii si Familiei. Controlul asupra activitatii financiare a spitalului public se face de catre Curtea de Conturi, Ministerul Sanatatii si Familiei, ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie sau alte organe abilitate prin lege. Fondul de dezvoltare al spitalului se constituie din urmatoarele surse: amortizarea calculata lunar si cuprinsa in cheltuielile spitalului; sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile; sponsorizarile cu destinatia dezvoltare; 20% din excedentul bugetului de venituri si cheltuieli inregistrat la finele exercitiului financiar. Fondul de dezvoltare este utilizat pentru procurarea echipamentelor si aparaturii medicale si de laborator necesare desfasurarii activitatii spitalului.
39
CAPITOLUL 9 FINANTAREA SECTORULUI SANATATII

Finantarea sectorului sanatatii este un factor esential pentru organizarea si functionarea oricarui sistem de ingrijire de sanatate. Politica ingrijirilor de sanatate este strans legata de mijloacele de finantare a serviciilor de sanatate. Prin implementarea legii asigurarii sociale de sanatate, legea 145/1997, Guvernul Romaniei a ales schimbarea sistemului ingrijirilor de sanatate de la un sistem centralizat la unul bazat pe asigurari sociale de sanatate. Schimbarile esentiale intervenite in finantarea sectorului serviciilor de sanatate, imbraca urmatoarele aspecte: a. Serviciile medicale vor fi finantate in principal din contributiile populatiei asigurate; b. Colectarea contributiilor este asigurata de casele de asigurari de sanatate; c. Prin plata contributiilor fiecare persoana asigurata este protejata impotriva costurilor cauzate de imbolnaviri si accidente si este indreptata catre serviciile de sanatate furnizate prin intermediul mediciilor de familie si al spitalelor, medicamente si materiale sanitare in functie de nevoile de ingrijiri medicale; d. Casa de Asigurari de Sanatate foloseste fondurile colectate in principal pentru plata serviciilor realizate de furnizorii de servicii de sanatate pe baza contractului incheiat, in contract fiind stipulate cantitatea, calitatea si pretul serviciilor de sanatate; e. Spitalele vor trebui sa acopere cheltuielile serviciilor de sanatate realizate, prin prezentarea notei de plata catre Casa de Asigurari de Sanatate, potrivit contractului. Relatia dintre spitale si Casa de Asigurari Sociale de Sanatate creaza bazele autonomiei spitalicesti, autonomie prevazuta in legea nr. 146/1999 privind organizarea, conducerea, functionarea si finantarea spitalelor. Potrivit aceste legi, spitalele sunt considerate institutii autonome de interes public si sunt indreptatite a avea propriul buget operational. Legea 146/1999 are urmatoarele implicatii: spitalele devin furnizori de servicii de sanatate care-si vand aceste servicii caselor de asigurari de sanatate pe baza contractelor medicale incheiate in acest scop de cele doua parti; spitalele pot obtine resurse financiare numai prin platile pentru serviciile de sanatate furnizate; a luat nastere o piata a serviciilor de sanatate in care spitalele concureaza pentru contracte medicale;
40
reforma financiara accentueaza importanta unui bun management al spitalului, managerii trebuind sa imbunatateasca organizarea serviciilor de sanatate pe care spitalul le furnizeaza in scopul obtinerii efectelor pozitive in utilizarea resurselor si in calitatea serviciilor;
spitalele trebuie sa realizeze un echilibru intre venituri si cheltuieli, sa utilizeze in mod eficient resursele, sa antreneze angajatii in vederea atingerii obiectivelor propuse.
Unul din obiectivele principale ale oricarui spital este obtinerea resurselor care vor acoperii cheltuielile necesare furnizarii unor ingrijiri medicale de calitate pentru cei asigurati. Spitalele trebuie sa-si evidentieze pachetul de servicii de sanatate pe care le pot furniza. Aceste pachete de servicii pot cuprinde: servicii medicale ambulatorii; servicii medicale in regim de internare; servicii medicale de urgenta; asitenta medicala prenatala, intranatala si postnatala; servicii medicale de recuperare; servicii de asistenta stomatologica; ingrijiri la domiciliu; medicamente, materiale sanitare, proteze.
Spitalele pot percepe plati directe de la pacienti pentru anumite servicii. Sursele de finantare pentru costuri sunt: casele de asigurari de sanatate; persoane fizice si juridice; administratia locala; Ministerul Sanatatii si Familiei; bancile.
Contractele cu casele de asigurari de sanatate In cea mai mare parte spitalele primesc resursele financiare prin prezentarea notelor de plata catre Casa de Asigurari de Sanatate pentru serviciile de sanatate prestate. Serviciile sunt vandute caselor de asigurari de sanatate in baza unui contract incheiat intre cele doua parti. Acest contract trebuie sa specifice: numarul serviciilor de sanatate ce urmeaza a fi furnizate persoanelor asigurate pentru o perioada de cel mult un an; pretul serviciilor medicale; Contractul trebuie sa tina cont de interesul persoanelor asigurate, de
41
echilibrul financiar al asigurarilor de sanatate, de calitatea serviciilor. CAS trebuie sa plateasca spitalelor pentru furnizarea de servicii medicale, cel putin la nivelul costurilor de productie. Contractele cu persoane fizice sau juridice Resursele financiare pot proveni din donatii si/sau sponsorizari de la persoane fizice sau juridice. Donatiile sunt facute cu o anumita destinatie, de exemplu pentru cumpararea unor echipamente medicale specifice, efectuarea de reparatii sau constructia unor incaperi sau aripi dintr-un spital. Sponsorizarile sunt oferite pentru furnizarea anumitor servicii sau activitati. Contractele cu administratia locala Potrivit legii administratiei publice si legii finantelor publice locale, autoritatile publice locale pot aproba credite bugetare pentru finantarea cheltuielilor spitalicesti din cadrul bugetelor locale. Finantarea este furnizata la cererea managerilor de spitale care trebuie sa ofere autoritatilor locale argumente convingatoare pentru alocarea de fonduri de la bugetele locale in scopul bunei functionari a spitalelor. Autoritatile locale pot garanta fonduri de la bugetele locale pentru cheltuieli, pentru materiale, servicii si investitii. Contractele cu Ministerul Sanatatii si Familiei In conformitate cu legea 146/1999, privind organizarea, functionarea si finantarea spitalelor, Ministerul Sanatatii si Familiei trebuie sa furnizeze spitalelor resurse financiare pentru: realizarea programelor nationale de sanatate; achizitionarea de aparatura medicala de inalta tehnologie; realizarea reparatiilor capitale; realizarea unor activitati stabilite prin ordin al ministrului sanatatii, cum ar fi: activitati de invatamant si cercetare, recuperarea capacitatii de munca. Contractele cu bancile Spitalele pot avea acces la credite bancare pe termen scurt fiind necesare pentru asigurarea finantarii la timp a cheltuielii. Accesul la credite este permis pentru completarea lipsurilor financiare temporare (incapacitati de plata), pentru o perioada de timp variind intre o luna si trei luni, cand cheltuielile depasesc incasarile valorilor echivalente pentru serviciile de sanatate furnizate pe durata acelei perioade.
42
CAPITOLUL 10 ADMINISTRAREA SPITALELOR
Incepand cu anul 1998 sistemul serviciilor de sanatate din Romania s-a aflat in plina reforma. Obiectivele strategice ale reformei au fost definite de Ministerul Sanatatii si Familiei si includ: imbunatatirea starii de sanatate a populatiei din Romania; garantarea accesului echitabil la serviciile sistemului de ingrijiri de sanatate; obtinerea unui sistem de ingrijiri de sanatate mai bine calificat.
Sub incidenta noilor reglementari, spitalele sunt in masura sa-si genereze veniturile proprii, potrivit autonomiei de care dispun. Managerii spitalului sunt responsabili de sanatatea financiara a spitalelor pe care le conduc. Acestia trebuie sa se preocupe de toate aspectele spitalelor ce afecteaza calitatea serviciilor medicale oferite. Managerii de spitale trebuie sa creeze sau sa aprobe politicile ce raspund principalelor probleme si necesitati legate de strategia spitalului si obiectivele majore, mijloacele de finantare a cheltuielilor spitalului, cantitatea de capital circulant necesara, marimea datoriilor pe care spitalul si le poate permite pe termen scurt, mediu sau lung, numarul actiunilor de calitate si ingrijiri gratuite pe care spitalul le poate oferi, etc. Pentru definirea obiectivelor si selectarea strategiilor trebuie luate in considerare urmatoarele aspecte: a) Principiile care stau la baza contractarii serviciilor de ingijire a sanatatii; b) Resursele umane necesare, medici si asistente medicale, in scopul indeplinirii obligatiilor prevazute prin contractele de servicii de sanatate; c) Asigurarea resurselor materiale; d) Programe de imbunatatire a calitatii serviciilor medicale furnizate persoanelor asigurate; e) Investitiile necesare cresterii capacitatii spitalului, a numarului de paturi, procurarea echipamentelor de inalta tehnologie, avand ca rezultat reducerea costurilor de spitalizare. f) Sursele financiare si natura lor. Politica de dezvoltare si functionare a spitalelor se stabileste inaintea inceperii anului fiscal; este analizata de echipa manageriala a spitalului si apoi devine programul de activitate a spitalului. Politicile de dezvoltare trebuie sa reflecte aspecte precum: politica de salarizare a personalului;
43
desfasurarea activitatilor financiare ale spitalului in cadrul limitelor veniturilor actuale si ale cheltuielilor aprobate de buget; reducerea datoriilor catre furnizori sau creditori prin contractarea cheltuielilor in limita bugetului; monitorizarea activitatii medicale si financiare care trebuie sa reflecte echilibrul dintre venituri si cheltuieli.
Principala responsabilitate a managerilor de spitale consta in evaluarea performantelor financiare, care se masoara dupa urmatoarele standarde: performantele spitalului comparate cu performantele anterioare, cu performantele altor spitale din tara sau din aceeasi regiune, sau cu scopurile financiare stabilite prin buget.
44
CAPITOLUL 11 RESURSLE UMANE IN MANAGEMENTUL SANITAR

11.1 RECRUTAREA, SELECTIA SI INCADRAREA PERSONALULUI MEDICAL Sistemul sanitar atrage resurse umane cu anumite particularitati determinate de specificul activitatilor desfasurate in unitatile sanitare. Unitatile sanitare trebuie sa adopte o politica de personal care sa aiba in vedere recrutarea, selectia, promovarea, perfectionarea si motivarea personalului. Prin recrutarea personalului medical se intelege atragerea si descoperirea unui personal calificat pentru ocuparea posturilor vacante. Recrutarea personalului medical constituie o activitate importanta a compartimentelor de personal, contribuind la achizitionarea unui personal pregatit profesional si eficient. Activitatea de recrutare a personalului medical cuprinde aspecte precum: analiza cerintelor postului vacant; intocmirea specificatiilor aferente activitatii in postul vacant; identificarea surselor unde pot fi gasiti posibili candidati (universitati si scoli posliceale sanitare, reteaua de cunostiinte); atragerea candidatilor pentru posturile care urmeaza a fi ocupate. Selectia si incadrarea personalului reprezinta componente majore ale functiunii de personal ce se desfasoara cu participarea managementului unitatii sanitare. Selectionarea si incadrarea personalului se bazeaza pe urmatoarele elemente: studii atestate de certificate sau diplome; vechimea in munca; postul detinul anterior; calitatile, cunostiintele, deprinderiile, aptitudinile si comportamentele persoanelor in cauza. Calitatile, cunostiintele, aptitudinile, deprinderile si comportamentele constituie elementul hotarator in ce priveste selectia si incadrarea personalului deoarece pe aceste aspecte se bazeaza in mod decisiv eficacitatea indeplinirii obiectivelor de toate gradele din cadrul unitatilor sanitare. Selectia consta intr-un ansamblu de procese de analiza a calitatilor si pregatirii profesionale a candidatilor in scopul numirii pe posturile vacante. In Romania urmatoarele: 1. convorbirea cu candidatii recrutati interviul;
45
metodele si tehnicile folosite pentru selectia personalului medical sunt
2. cercetarea referintelor; 3. probele de verificare a cunostiintelor; 1. Convorbirea cu candidatii recrutati interviul Datele personale ale candidatului cuprinse in CV-uri sau formularele completate in vederea inscrierii sale sunt analizate de conducatorul institutiei sau un reprezentant al sau cu scopul de a se verifica daca persoana corespunde sau nu cerintelor postului/functiei vacante. Desi concluziile rezultate in urma interviului sunt subiective, totusi in unele tari democratice metoda interviului constituie o metoda importanta de selectie a personalului. Scopul discutiei consta in identificarea elementelor caracteristice privind comportamentul solicitantului. Desfasurarea libera a discutiei reprezinta una din metodele cele mai eficiente de selectie a candidatilor. Aplicand-o, se asigura in general stimularea candidatului de a relata despre experienta in domeniu, opiniile si obiectivele sale. Limitele metodei constau in: dificultati in conceperea unui sistem unitar de apreciere a candidatilor; caracterul subiectiv al rezultatului interviului.
Avantajul pe care-l prezinta aceasta metoda rezida in increderea personala in candidat a examinatorilor care efectueaza selectia. 2. Cercetarea referintelor si calificarilor candidatilor Investigarea referintelor poate fi edificatoare in ce priveste selectia candidatilor. Din urma referintelor se pot obtine informatii suplimentare privind activitatea candidatului, detalii ale comportamentului acestuia, relatiile cu colegii si superiorii sai si in general, despre eficienta realizarilor sale. Se pot obtine referinte utile de la unitatea de invatamant absolvita de candidat, fostii colegi sau sefi ai acestuia. 3. Probele de verificare a cunostiintelor Probele de verificare a cunostiintelor sunt metode stiintifice de selectie a personalului medical, constand in participarea candidatilor la un examen sau concurs, utilizandu-se teste de cunostiinte si probe practice. Comisia de examinare a candidatilor selecteaza din numarul candidatilor pe aceia care corespund intr-o masura mai mare cerintelor postului vacant. In scopul eliminarii subiectivismului se utilizeaza si teste de aptitudini si deprinderi . Finalitatea lor consta in masurarea si aprecierea unor elemente privind aptitudinile si calitatile candidatilor. Elaborarea criteriilor de apreciere a calitatilor persoanelor cerute pentru indeplinirea unui gen de activitate face obiectul psihotehnicii. Testele alcatuiesc o metoda psihologica de investigare constand din una sau mai multe probe, identice pentru toti candidatii, cu o grila de
46
apreciere a realizarii lor si de masurare a performantelor. Psihotehnica urmareste stabilirea unui raport intre insusirile fizico-psihice ale candidatului, conditiile de munca si specificul activitatii. Activitatea de selectie a personalului implica respingerea unor candidati. Scopul selectiei consta in descoperirea candidatului care corespunde cel mai bine postului sau functiei vacante. Candidatilor respinsi trebuie sa li se comunice motivul respingerii si posibilitatile pe care le au in continure pentru a fi incadrati pe alte posturi. Un ansamblu sensibil mai bogat de metode si tehnici de selectie se intrebuinteaza in cazul personalului managerial. Testarea cunostiintelor manageriale si de specialitate se poate efectua prin intermediul discutiilor, al lucrarilor scrise pe un anumit subiect, chestionarelor de cunostiinte alcatuite din intrebari axate asupra aspectelor considerate necesare in realizarea viitoarei munci. Un chestionar pentru cunostiintele manageriale trebuie sa cuprinda intrebari privind functiile managementului, decizia, stilul de conducere, delegarea etc. Chestionarele sunt alcatuite diferentiat, avand in vedere caracteristicile functiilor respective. Se pot obtine o serie de informatii, folosind testele concepute pentru evaluarea optiunilor bazate pe prezentarea de cazuri pe care cadrele de conducere trebuie sa le solutioneze. Un rol important il au si aspectele legate de studii, exeprienta, rezultatele obtinute in perioada precedenta. Fiecarui candidat i se intocmeste un dosar in care se gasesc informatiile referitoare la toate elementele prezentate mai sus si pe baza ansamblului informatiilor obtinute se ia decizia de selectionare a managerului. 11.2 FORMAREA SI PERFECTIONAREA PERSONALULUI Prin formarea personalului sunt desemnate procesele prin care salariatii isi insusesc intr-un cadru organizat, cunostintele, aptitudinile, deprinderile si comportamentele necesare exercitarii unor ocupatii necesare unitatii respective. Activitatea de formare a personalului se afla in stransa legatura cu cea de perfectionarea a acestuia, reprezentand anamblul proceselor prin care salariatii unei unitati sanitare isi imbogatesc, in baza frecventarii unor programe organizate special de unitatea respectiva sau institutii de invatamant superior, cunostinte, aptitudini, deprinderi si comportamente in domenii in care au deja o calificare de baza, in baza realizarii la un nivel superior a obiectivelor si sarcinilor ce le revin. Programele de formare si perfectionare , in functie de esalonarea realizarii se impart in continue si discontinue. Programele continue se deruleaza intr-o singura perioada, fara intreruperi, in afara sarbatorilor legale, fiind utilizate in special pentru formarea de specialisti. Avantajele programelor continue sunt: concentrarea cursantilor asupra continutului procesului de pregatire; continuitatea procesului de invatare; favorizarea schimbului de opinii intre participanti.
47
Dezavantaje : - persoanele implicate in procesul de pregatire continua sunt
dislocate pentru o anumita perioada, ceea ce provoaca anumite dificultati in realizarea obiectivelor compartimentelor implicate. Programele discontinue implica doua-trei subperioade de pregatire intr-o institutie cu profil didactic, dupa care personalul implicat in programul de pregatire discontinua isi reia activitatea la locul de munca. Avantajul consta in reducerea problemelor cauzate de absenta personalului, data fiind scurtarea perioadei compacte in care lipseste. 11.3 EVALUAREA SI PROMOVAREA PERSONALULUI Evaluarea personalului cuprinde ansamblul proceselor prin intermediul carora se emit judecati de valoare asupra salariatilor dintr-o unitate sanitara, in calitate de titulari ai unor posturi, in vederea relevarii elementelor esentiale ale modului de realizare a obiectivelor, sarcinilor si de exercitare a competentelor si responsabilitatilor, a acordarii de recompense si/sau sanctiuni, a stabilirii modalitatilor de perefectionare a pregatirii si a continuarii perspectivelor de promovare. Evaluarea asigura suportul informational atat pentru decizii privind acordarea recompenselor, promovare, perfectionare, cat si pentru decizii strategice si tactice care se bazeaza intr-o proportie apreciabila pe calitatea resurselor umane. Un rol important in procesul de evaluare il joaca metodele si tehnicile de evaluare care se impart in : generale si speciale. a) metodele generale de evaluare sunt: notatia, aprecierea globala si aprecierea functionala. Notatia consta in acordarea unei note care exprima gradul in care titularul unui post realizeaza obiectivele circumscrise acestuia. Aprecierea globala consta in formularea unor evaluari generale prin care se sintetizeaza principalele calitati, in special, munca si rezultatele in munca ale persoanei respective. Aprecierea globala se concretizeaza in calificative. Aprecierea functionala consta in formularea unei evaluari pe baza compararii calitatilor, cunostintelor, aptitudinilor, deprinderilor si comportametelor unei persoane, cu cerintele postului actual sau avut in vedere a i se atribui, punand in evidenta concordantele si neconcordantele constatate. b) Metodele de evaluare speciale sunt folosite doar pentru anumite categorii de personal, in special managerii si specialistii de inalta calificare. Dintre metodele din aceasta categorie cele mai frecvent intrebuintate sunt: cazul, testele de autoevaluare, centrul de evaluare. Cazul presupune constituirea unei comisii de evaluare care examineaza munca persoanei in cauza in vederea luarii unei decizii importante referitoare la aceasta sau pentru
48
elucidarea unor dubii. Comisia de evaluare cuprinde 5-7 persoane, intre care: seful ierarhic direct al persoanei evaluate, alti manageri si specialisti de la compartimentul de specialitate. Avantajele folosirii metodei constau in eliminarea in mare masura a subiectivismului si caracterul multilateral al acesteia. Metoda testelor de autoevaluare consta in una sau mai multe baterii de teste, concepute special pentru titularii anumitei categorii de posturi. Managerii respectivi compara rezultatele complectarii testului cu rezultatele etalon ale tesului sau incadreaza punctajul realizat in grila de evaluare pusa la dipozitie o data cu bateriile de teste. Centrele de evaluare reprezinta un sistem specializat de evaluare ce consta in evaluarea persoanei in cauza, timp de 3-5 zile, printr-un complex de metode de evaluare: jocuri manageriale, teste psihologice, discutii in grup fara conducator, teme pregatite individual, dezbateri de cazuri etc. In perioada in care persoana in cauza da aceste probe, singura sau impreuna cu alte persoane, aflate in aceeasi situatie, este observata de membrii grupului de evaluare, pe baza unui ghid de evaluare special elaborat. In final, pe baza rapoartelor intocmite de acestia, in urma dezbaterilor se stabileste evaluarea finala insotita de o recomandare privind decizia ce urmeaza a fi luata. Un mijloc de valorificare a rezultatelor evaluarii personalului o reprezinta promovarea. Criteriile de promovare a personalului sunt: studiile, vechimea in munca, postul detinut anterior, calitatile, cunostinele, deprinderile si aptitudinile. 11.4 MOTIVAREA PERSONALULUI Motivarea ca fundament al functiei de antrenare presupune corelarea
recompenselor/sanctiunilor materiale si moral-spirituale cu rezultatele obtinute de catre personal in realizarea obiectivelor. In functie de modul de conditionare al satisfactiilor personalului, de rezultatele obtinute, motivarea poate fi pozitiva sau negativa. Motivarea pozitiva are in vedere cresterea contributiei personalului la realizarea obiectivelor unitatii respective, pe baza amplificarii satisfactiilor sale din participarea la procesul muncii ca urmare a realizarii sarcinilor atribuite. Motivarea pozitiva, prin numeroasele satisfactii pe care le genereaza, contribuie la ridicarea moralului si dezvoltarea individuala a salariatilor, la conturarea unui climat organizational propice muncii si performantelor ridicate in organizatie. Motivarea negativa vizeaza sporirea contributiei personalului la indeplinirea obiectivelor organizatiei prin diminuarea satisfactiilor (reduceri de salarii, amenzi, retrogadari, mustrari, invective etc) in procesul muncii sau a amenintarii cu reducerea lor, daca sarcinile si obiectivele de realizat nu sunt realizate. Motivarea negativa prin generarea de frecvente insatisfactii la salariatii
49
organizatiei contribuie la un moral scazut al acestora, la inhibarea lor si instaurarea unui climat organizational tensionat, defavorizant obtinerii unor rezultate perfomante. In functie de natura mijloacelor utilizate pentru motivarea personalului se disting doua tipuri de motivare: economica si moral-spirituala. Motivarea economica- reprezinta motivarea ce vizeaza satisfacerea aspiratiilor si asteptarilor de ordin economic ale salariatilor, principalele motivatii utilizate fiind: salariile, primele, participarile la profit, gratificatiile, penalizarile la salariu, imputatii financiare in cazul unor erori si/sau lipsuri din gestionarea resurselor organizatiei, amenzi pentru savarsirea de abateri. Motivarea moral-spirirtuala vizeaza satisfacerea aspiratiilor si asteptarilor de natura moral-spirituala, ce vizeaza aptitudinile si comportamentele salariatilor. In realizarea motivarii moral-spirituale se folosesc ca motivatii: acordarea de catre manageri a increderii in salariati, exprimarea de multumiri si laude, evaluarea contributiei cu caracter general sau sub forma de critici, lansarea de avertismente, mustrari si invective, acordarea de titluri onorifice, medalii etc. Acest tip de motivare s-a dovedit a fi eficienta pentru toate categoriile de salariati, cu un plus de efect pentru manageri si specialisti. In functie de natura relatiilor motivationale care se produc si amplasamentul sursei care genereaza efectul motivational, motivarea este intrinseca sau extrinseca. Motivarea intrinseca (interna)- consta in determinarea salariatului sa se implice pentru a atinge rezultate la locul de munca, intrucat prin aceste procese el obtine satisfactii ce tin de eul si de personalitatea sa. Motivarea intrinseca este centrata pe individ, fiind o relatie intre asteptarile, pereceptiile si simturile sale si continutul muncii si al comportamentului sau, pe care nemijlocit le realizeaza. Motivarea intrinseca este rezultatul participarii salariatului in cauza la activitatile unitatii resepctive. In lipsa participarii, motivarea intrinseca nu se manifesta. Motivarea extrinseca (externa)- consta in determinarea salariatului sa se implice, sa obtina rezultate la locul de munca pentru ca acestea vor genera din partea organizatiei anumite reactii formale si informale, economice si moral-spirituale care ii vor produce satisfactii. Motivarea extrinseca este o relatie individ-organizatie, avand drept continut satisfacerea asteptarilor salariatului fata de reactiile organizatiei fata de el, in raport cu eforturile, comportamentul si rezultatele sale. Salariatul participa la procesele de munca deoarece ii aduc venituri suplimentare, multumiri, laude, diplome, statut si post superior sau pentru a evita pierderea unor sume de bani, amenintari sau pedepse. Motivarea externa depinde de comportamentul salariatului, de conceptia, resursele, abordarea organizatiei precum si starea de spirit si comportamentul managerilor implicati. In functie de personalitatea umana avuta in vedere cu prioritate, delimitam doua categorii de motivare: cognitiva si afectiva.
50
Motivarea congnitiva vizeaza dimensiunea intelectuala a salariatului, bazandu-se pe satisfacerea nevoilor individuale de informare, de a cunoaste, a invata, innova si a controla mediul in care isi desfasoara activitatea. Pentru realizarea motivarii cognitive managerii apeleaza la motivatii formale, informale, economice si moral-spirituale, specific fiind faptul ca utilizarea acestor motivatii este centrata pe dezvoltarea si folosirea capacitatii intelectuale a salariatilor, subordonata derularii proceselor de munca si indeplinirii obiectivelor in cadrul organizatiei. Motivarea afectiva vizeaza dimensiunea afectiva strict umana a salariatului, concetranduse asupra satisfacerii nevoilor sale de ordin sentimental in cadrul organizatiei. Motivarea afectiva are in vedere ca salariatul sa se simta bine la locul de munca, sa fie apreciat, simpatizat de colegi, sefi si subalterni, sa se manifeste fata de el simpatie si consideratie, sa se bucure de prestigiu etc.
51
CAPITOLUL 12 PROCESUL DE PREGATIRE PRIVIND EXERCITAREA PROFESIEI DE ASISTENT MEDICAL SI AL PROFESIEI DE MOASA IN ROMANIA
12.1 EXERCITAREA PROFESIEI DE ASISTENT MEDICAL SI AL PROFESIEI DE MOASA Potrivit NORMELOR MINIMALE pentru instruirea si formarea asistentilor medicali, functia de asistent pentru ingrijiri generale poate fi definita astfel: Asistentul pentru ingrijiri generale exercita comform reglementarii in vigoare din tara sa, urmatoarele functii generale: a) da ingrijiri competente persoanelor a caror stare le cere, tinand cont de nevoile fizice, afective si spirituale ale bolnavului in mediul spitalicesc, familial, la scoala, la locul de munca etc. b) observa situatiile sau conditiile fizice sau afective care exercita un efect important asupra sanatatii si comunica aceste observatii celorlalti membrii ai echipei sanitare; c) formeaza si dirijeaza personalul auxiliar necesar pentru a raspunde nevoilor serviciilor de asistenta din orice institutie de sanatate . Profesia de asistent medical cat si cea de moasa se exercita pe teritoriul Romaniei de catre persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare in profesia de asistent medical ca urmare a parcurgerii unui program de invatamant de specialitate cu un numar de ore fixat la minimum de 4.600 si respectiv al unui titlu oficial de calificare in profesia de moasa. Acestea pot fi: cetateni romani, cetateni ai unui stat membru ai Ununii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene. Continutul si caracteristicile activitatilor de asistent medical generalist sunt urmatoarele: a) determinarea nevoilor de ingrijiri generale de sanatate si furnizarea ingrijirilor de sanatate, de prevenire, curative, si de recuperare potrivit normelor elaborate de Ministerul Sanatatii si Familiei in colaborare cu Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania ; b) c) administrarea tratamentului potrivit recomandarilor medicului; protejarea si ameliorarea sanatatii, elaborarea de programe si desfasurarea activitatilor de educatie pentru sanatate;
52
d)
participarea asistentilor medicali abilitati ca formatori la pregatirea teoretica si practica a viitorilor asistenti medicali in cadrul programelor de invatamant de specialitate sau a asistentilor medicali in cadrul programelor de formare continua;
e) f)
desfasurarea activitatilor de cercetare; pregatirea personalului sanitar auxiliar etc.
Activitatile de asistent medical generalist se exercita cu asumarea responsabilitatii asistentului medical generalist cu privire la planificarea, organizarea, evaluarea, si furnizarea serviciilor in calitate de salariat sau liber profesionist. Continutul si caractersticile activitatilor de moasa sunt: a) constatarea existentei sarcinii, efectuarea examenelor necesare in vederea monitarizarii evolutiei sarcinii normale; b) recomandarea examinarilor necesare in vederea diagnosticarii timpurii a sarcinii cu risc; c) asigurarea pregatirii complete a mamei pentru nastere, desfasurarea activitatilor de educatie pentru sanatate, initierea si desfasurarea programelor de pregatire a viitorilor parinti; d) acordarea sfaturilor de igiena si nutritie; e) administrarea tratamentului potrivit prescriptiilor medicului; f) ingrijirea si asistarea pacientei in timpul travaliului si urmarirea starii intrauterine a fatului prin mijloace clinice si tehnice adecvate; g) asistarea nasterii normale, la domiciliu sau unitati sanitare, daca este vorba de prezentatie craniana, iar in caz de urgenta, asiatarea nasterii in prezentatie pelviana; h) identificarea, la mama si copil a semnelor care anunta anomalii si care necesita interventia medicului pe care il asista in aceste situatii; i) adoptarea masurilor de urgenta care se impun, in absenta medicului, pentru extractia normala a placentei, urmata eventual de control uterin manual; j) examinarea nou-nascutului, pe care il preia in ingrijire, initierea masurilor care se impun in caz de nevoie si practica, daca este necesar, reanimarea imediata; k) preluarea in ingrijirea pacientei, monitorizarea acesteia in perioada postnatala si acordarea tuturor recomandarilor necesare mamei, privind ingrijjirea nou-nascutului pentru asigurarea dezvoltarii acestuia in cele mai bune conditii; l) intocmirea rapoartelor scrise cu privire la activitatea desfasurata; m) asigurarea informarii si consilierii privind planificarea familiala; n) participarea la pregatirea teoretica si practica a moaselor si a personalului sanitar auxiliar; o) desfasurarea optionala a activitatilor de cercetare de catre moasele licentiate. Activitatile de moasa se exercita cu asumarea responsabilitatii moasei privind
53
planificarea, organizarea, evaluarea si furnizarea serviciilor in calitate de salariat si/sau liberprofesionist. Controlul si supravegherea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa se realizeaza de Ministerul Sanatatii si Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania . Profesia de asistent medical si cea de moasa se pot exercita de persoanele fizice care indeplinesc urmatoarele conditii: a) detin un titlu oficial de calificare de asistent medical generalist, respectiv al unui titlu oficial de calificare de moasa; b) sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; c) sunt autorizate de catre Ministerul Sanatatii; d) nu au fost condamnate definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni contra umanitatii sau vietii in imprejurimi legale de exercitare a profesiei. In exercitarea profesiei, asistentul medical si moasa trebuie sa respecte demnitatea fiintei umane, sunt obligati sa pastreze secretul professional, cu exceptia cazurilor prevazute de lege si de a lua masuri de acordare a primului ajutor, indiferent de persoana, loc sau situatie. 12.2 FORMAREA IN PROFESIA DE ASISTENT MEDICAL SI IN PROFESIA DE MOASA Pregatirea asistentilor medicali generalisti sau de alte specialitati precum si pregatirea moaselor se realizeaza prin urmatoarele forme de invatamant: invatamant sanitar postliceal cu o durata de studiu de 3 ani invatamant superior medical de scurta si lunga durata.
Absolventul scolii postliceale sanitare este denumit asistent medical generalist, absolventul colegiului medical este denumit asistent medical cu studii superioare de scurta durata sau asistent medical generalist cu studii superioare de scurta durata iar absolventul invatamantului superior medical de lunga durata este denumti asistent medical generalist cu studii superioare de lunga durata, respectiv moasa. Absolventii invatamantului superior medical cu o durata de patru ani care promoveaza examenul de licenta pot urma studii postuniversitare. Pregatirea practica a cursantilor din invatamantul postliceal sanitar si din invatamanul superior medical de scurta si lunga durata se desfasoara in unitati saniatre stabilite da catre ministerul sanatatii, atat pentru invatamantul public cat si pentru cel privat.
54
12.3 TITLURILE OFICIALE DE CALIFICARE DE ASISTENT MEDICAL SI RESPECTIV ASISTENT MEDICAL GENERALIST (Monitorul Oficial al Romaniei, partea I , numarul 578/ 30.06.2004)
12.3.1 TITLURILE OFICIALE DE CALIFICARE DE ASISTENT MEDICAL

A) Asistent medical cu studii medii diploma de absolvire liceu sanitar cu durata de 5 ani, eliberata de Ministerul Invatamantului si Stiintei; B) Asistent medical cu studii postliceale - diploma de absolvire scoala postliceala sanitara eliberata de Ministerul Sanatatii, Ministerul Invatamantului si Stiintei / Ministerul Educatiei Nationale - certificat de absolvire scoala postiliceala sanitara eliberat de Educatiei Nationale / Ministerul Educatiei si Cercetarii - certificat de competenta profesionala eliberat de ministerul Educatiei si Cercetraii / Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului - atestat eliberat de Ministerul Invatamantului si MInisterul Sanatatii. C) Asistent medical cu studii superioare de scurta durata - diploma de absolvire colegiu universitar de profil, eliberata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului. Ministerul
12.3.2 TITLURI OFICIALE DE CALIFICARE DE ASISTENT MEDICAL GENERALIST

a) Asistent medical generalist: - atestat de echivalare de studii de asistent medical generalist, asistent medical de medicina generala; - dipoma de absolvire scoala postliceala sanitara in specialitate: asistent medical de medicina generala, asistent medical generalist, eliberata de Ministerul Sanatatii sau Ministerul Invatamantului si Stiintei; - certificat de absolvire scoala posticeala sanitara in specialitatea: asistent medical generalist, asistent medical de medicina generala eliberat de Ministerul Educatiei Nationale / Ministerul Educatiei si Cercetarii. - certificate de competente profesionale, eliberat de Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Educatiei, Cercetariii si Tineretului.
55
b) Asistent medical generalist cu studii superioara de scurta durata: - diploma de absolvire colegiu universitar de profil, eliberata de Ministerul Educatiei Nationale, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Educatiei, Cercetariii si Tineretului. c) Asistent medical generalist cu studii superioare de lunga durata: - diploma de licenta eliberata de Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Educatiei, Cercetariii si Tineretului. Titlurile profesionale de asistent medical: asistent medical generalist asistent medical de ingrijiri medicale de sanatate asistent medical obstetrica-ginecologie asistent medical pediatrie asistent medical balneofizioterapie asistent medical igiena asistent medical igiena si sanatate publica asistent medical laborator clinic asistent medical radiologie si imagistica asistent medical farmacie asistent medic-social asistent medical de nutritie si dietetica asistent medical de ocrotire asistent de balneofiziokinetoterapie si recuperare asistent medical de urgente medico-chirurgicale asistent de profilaxie stomatologica asistent igienist pentru cabinet stomatologic asistent pentru stomatologie asistenta dentara.
12.3.3 TITLURILE OFICIALE DE CALIFICARE IN PROFESIA DE MOASA

Moasa: si Stiintei certificat de absolvire scoala sanitara postliceala in specialitatea atestat de echivalare in specialitatea asistent medical obstetrica-ginecologie diploma de absolvire scoala sanitara postliceala in specialitatea
eliberat de Ministerul Sanatatii, Ministerul Invatamantului si Stiintei asistent medical obstetrica ginecologie eliberata de Ministerul Sanatatii, Ministerul Invatamantului
56
asistent medical obstetrica ginecologie eliberat de Ministerul Educatiei Nationale, Educatiei si Cercetarii. Moasa cu studii superioare de lunga durata :
Ministerul
- diploma de licenta eliberata de Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Educatiei, Cercetariii si Tineretului Titluri profesionale: - moasa, asistent medical obstetrica ginecologie.
57
CAPITOLUL 13 POLITICI DE SANATATE PENTRU TOTI IN SPATIUL EUROPEAN-21 DE OBIECTIVE PENTRU SEC. XXI
Odata cu intrarea in secolul XXI, poporul European cauta o schimbare care sa ofere un scop in realizarea propriilor vieti. Va exista intotdeauna o contrapartida intre dezvoltarea economica, mentinerea si imbunatatirea sanatatii. Oamenii din intreaga Europa trebuie sa simta ca sanatatea lor este in siguranta, ca au acces pe tot parcursul vietii la ingrijiri de sanatate disponibile, relevante si de buna calitate. Siguranta sanatatii cuprinde dreptul fiecarui individ la un standard inalt de sanatate, dreptul la o locuinta decenta, la viata si munca in medii sigure, dreptul la informatie si educatie de sanatate. Experienta obtinuta din anii 80 in formularea Politicilor Sanatatii pentru Toti si in monitorizarea si evaluarea implemantarii acestora, impune necesitatea stabilirii unor obiective realiste si realizabile care sa constituie o intrepatrundere a realitatii de astazi cu visurile de maine. 21 DE OBIECTIVE PENTRU SECOLUL XXI
Obiectivul 1- Solidaritate pentru sanatate in regiunea europeana

Prin acest obiectiv se urmareste reducerea decalajului actual al starii de sanatate intre statele membre ale Regiunii Europene cu cel putin 1/3 decalajul dintre treimea de tari europene cu nivelul cel mai ridicat al sperantei de viata si treimea de tari cu nivelul cel mai scazut al sperantei de viata, ar trebui sa fie redus pana la cel putin 30%, pana in anul 2020.
Obiectivul 2- Echitate in sanatate

Pana in anul 2020 diferenta dintre starile de sanatate ale grupurilor socio-economice din tari, ar trebui redusa la cel putin un sfert in toate Statele Membre, imbunatatind semnificativ nivelul sanatatii grupurilor defavorizate.
Obiectivul 3- Un start sanatos in viata

Pana in anul 2020 toti nou-nascutii si prescolarii din Regiune ar trebui sa aiba o sanatate mai buna, asigurandu-le un start sanatos in viata.
Obiectivul 4- Sanatatea tinerilor

Pana in anul 2020, tinerii din Regiune ar trebui sa fie mai sanatosi si mai capabili de a-si indeplini rolurile in societate.
58
Obiectivul 5- Imbatranirea sanatoasa

Acest obiectiv vizeaza ca pana in anul 2020, persoanele cu varsta de peste 65 de ani ar trebui sa aiba sansa de a se bucura de intreg potentialul lor de sanatate si de a avea un rol social activ.
Obiectivul 6- Imbunatatirea sanatatii mentale

Vizeaza ca pana in anul 2020 sa se obtina cresterea bunastarii psihosociale a oamenilor iar persoanelor cu probleme de sanatate mentala sa li se asigure accesul la servicii mai cuprinzatoare.
Obiectivul 7- Reducerea bolilor transmisibile

Pana in anul 2020 se urmareste diminuarea substantiala a efectelor adverse ale bolilor trasnmisibile asupra sanatatii, prin aplicarea sistematica a unor programe privind eradicarea, eliminarea, controlul bolilor infectioase cu importanta in sanatatea publica.
Obiectivul 8 Reducerea bolilor netransmisibile

Isi propune ca pana in anul 2020, morbiditatea, deficientele si mortalitatea premature datorate bolilor cronice importante, ar trebui reduse la cele mai joase nivele posibile in toata Regiunea.
Obiectivul 9- Reducerea vatamarilor datorate violentei si accidentelor

Vizeaza o scadere semnificativa si continua a vatamarilor, deficientelor si cazurilor de deces rezultate din accidente si violenta.
Obiectivul 10- Un mediu sanatos si sigur

Pana in anul 2015, populatia regiunii ar trebui sa traiasca intr-un mediu fizic mai sigur, iar nivelul de expunere la factorii daunatori sanatatii sa nu depaseasca standardele internationale stabilite de comun acord.
Obiectivul 11- Un trai mai sanatos

Pana in anul 2015 populatia ar trebui sa adopte moduri mai sanatoase de viata, manifestand un comportament mai sanatos in domenii ca alimentatia, activitatea fizica, etc.
Obiectivul 12- Reducerea afectiunilor datorate alcoolului, drogurilor si tutunului
59
Reducerea semnificativa in toate Statele Membre pana in anul 2015 a efectelor adverse asupra sanatatii rezultate din consumul de substante care dau dependenta de genul tutunului, alcoolului si drogurilor psihoactive.
Obiectivul 13- Aranjamente pentru sanatate

Pana in anul 2019, populatia din Regiune ar trebui sa aiba posibilitati mai bune de a trai in medii fizice si sociale sanatoase acasa, in scoli, la locul de munca si in comunitate.
Obiectivul 14- Responsabilitate multisectoriala pentru sanatate

Prin acest obiectiv se urmareste ca pana in anul 2020 toate domeniile sa-si recunoasca si sa accepte responsabilitatea pentru sanatate.
Obiectivul 15- Un sector integrat al sanatatii

Isi propune ca pana in anul 2010, populatia Regiunii sa aiba un acces mai bun la ingrijirea primara de sanatate pentru familie si comunitate, sprijinit de un sistem spitalicesc flexibil si receptiv.
Obiectivul 16- Realizarea calitatii ingrijirii

Pana in anul 2010, Statele Membre ar trebui sa se asigure ca managementul sectorului de sanatate, de la programe de sanatate bazate pe populatie, la ingrijirea individuala a pacientului la nivelul clinic, este orientat catre rezultatele sanatatii.
Obiectivul 17- Formarea Serviciilor de Sanatate si Alocarea Resurselor

Isi propune ca pana in anul 2010 Statele Membre vor trebui sa aiba finantari substantiale si mecanisme de alocare a resurselor pentru sistemele de ingrijire a sanatatii bazate pe principiile accesului egal, cost eficienta, solidaritate si calitate optima a ingrijirilor.
Obiectivul 18- Dezvoltarea resurselor umane pentru sanatate

Pana in anul 2010, toate Statele Membre ar trebui sa se fi asigurat ca profesionistii din sectorul sanitar si profesionistii din celelate sectoare au acumulat cunostintele, aptidudinile si calificarile necesare protejarii si promovarii sanatatii.
Obiectivul 19- Cercetare si cunoastere penrtu sanatate

Pana in anul 2005, toate Statele Membre ar trebui sa aiba sisteme de cerecetare, informatie si comunicare in sectorul sanitar care sa sustina mai bine achizitia, utllizarea efectiva si distributia cunostintelor pentru sprijinirea sanatatii pentru toti.
60
Obiectivul 20- Mobilizarea partenerilor pentru sanatate

Urmareste ca pana in anul 2005 implementarea politicilor pentru sanatate pentru toti ar trebui sa angajaze indivizii, grupurile si organizatiile din sectoarele private, publice si societatea civila, in aliante si parteneriate pentru sanatate.
Obiectivul 21- Politici si strategii pentru sanatatea tuturor

Vizeaza ca pana in anul 2010 toate Statele Membre vor trebui sa implementeze politici de sanatate pentru toti la nivel national, regional si local, sprijinite de structuri institutionale potrivite, organizate si conduse intr-o maniera novatoare.
61
CAPITOLUL 14 DIRECII DE REFORMA A SISTEMULUI SANITAR ROMANESC

14.1 OBIECTIVELE, PRINCIPIILE SI SCOPUL REFORMEI SISTEMULUI SANITAR ROMANESC Sistemul de ocrotire a sntii din Romnia a fost, pana in 1989 si in buna msura si dup aceasta data, un sistem caracterizat prin centralism, egalitarism si limitarea libertii de opiune. Scopurile fundamentale declarate ale procesului de reforma de dup 1990 au fost: mbuntirea strii de sntate a populaiei; creterea eficientei in folosirea resurselor; schimbarea relaiei medic-pacient; creterea nivelului de satisfacie a populaiei si a furnizorilor de servicii medicale. Principiile politicii sanitare pe baza crora urma sa se ating aceste scopuri erau: asigurarea accesului echitabil la serviciile de sntate, acoperirea intregii populaii cu aceste servicii, solidaritatea in finanarea serviciilor medicale, stimularea furnizrii de servicii eficace si eficiente, acordarea serviciilor in funcie de nevoile de sntate, libertatea pacientului de a-si alege medicul, autonomia profesionitilor in domeniul medical, colaborarea serviciilor de sntate cu alte sectoare care influeneaz starea de sntate (educaie, servicii sociale etc). Obiectivele strategice ale reformei, in sensul celor de mai sus, au fost: 1. 2. completarea cadrului legislativ; introducerea Asigurrilor Sociale de Sntate;
3. diversificarea mecanismelor de generare a resurselor financiare; 4. plata serviciilor bazata pe eficienta si calitatea actului medical; 1. asigurarea unei mai bune accesibiliti a populaiei la servicii de sntate; 2. trecerea centrului de greutate al serviciilor de sntate ctre asistenta ambulatorie; 3. creterea calitii serviciilor medicale; 4. stimularea privatizrii sub diverse forme, introducerea competiiei intre furnizori;
62
5. descentralizarea sistemului de sntate, prin creterea rolului autoritilor locale, asociaiilor profesionale, instituiilor finanatoare, a comunitilor etc. 6. 7. 8. achiziii publice prin mijloace electronice; sistemul informaional privind starea de sntate a populaiei; politica medicamentului.
Principalele activiti ale reformei s-au desfurat in domeniul conducerii sistemului si asigurarea cadrului legislativ, finanrii serviciilor de sntate, ca si al resurselor umane si resurselor fizice din sistemul sanitar. Metoda utilizata in aplicarea masurilor de reforma a fost, in general, aceea de testare prin experimente pilot. Din pcate continuitatea procesului de reforma in sntate a fost afectata de desele schimbri de guvern si de minitri fiecare noua echipa de conducere insusindu-si cu reineri aciunile demarate anterior. Lipsa unor strategii clare si a unor obiective definite riguros si care sa fie urmrite independent de schimbrile politice au afectat procesul de reforma. Strdania de a pune in funciune Casa Naionala a Asigurrilor de Sntate (CNAS) si Colegiul Medicilor (CMR), cu toate structurile lor de conducere si teritoriale, au lsat pe planul doi grija fata de starea de sntate a populaiei si nevoile de servicii medicale ale acesteia, fapt ilustrat in agravarea strii de sntate la nivel naional, in comparaie cu alte tari din Europa.
14.1.1 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV

Att aprobarea legilor necesare, cat si trecerea de la actul normativ aprobat modificrile structurale concrete si la
la demararea efectiva a activitilor specifice din
cadrul reformei sistemului s-a dovedit a f i un drum lung si dificil, grevat de mentaliti nvechite, lipsa resurselor necesare si opiuni politice diferite. In prezent este in vigoare "Legea privind organizarea si finanarea spitalelor"(Legea 270/2003) care permite inregistrarea, acreditarea si ierarhizarea tuturor spitalelor si unitilor cu paturi din Romnia, apropiindu-le structura si funcionarea lor la normele europene. S-au aprobat normele privind mbuntirea asistentei medicale de urgenta, iar in domeniul resurselor umane s-a definitivat sistemul de formare a medicilor, obinerea liberei practici medicale prin susinerea examenului de licena in mod unitar pe tara. S-a completat cadrul legislativ privind recoltarea sngelui, a producerii si utilizrii preparatelor de snge proaspete si a celor stabile. Normele elaborate se aproprie de exigenta recomandrilor si a normelor UE. A fost completata legislaia privind funcionarea Ageniei Naionale a Medicamentului si modul de nregistrare a produselor farmaceutice, autorizarea unitilor de producie si distribuire a medicamentelor si activitatea de inspecie farmaceutica, definiia produsului
63
medicamentos si a produselor cosmetice. De asemenea s-a completat legislaia privind exercitarea profesiei de farmacist.
14.1.2 INTRODUCEREA ASIGURRILOR SOCIALE DE SNTATE

La 1 ianuarie 1999, n baza Legii asigurrilor de sntate nr.145/1997 si a
celorlalte acte normative corelate, a luat fiina Casa Naionala de Asigurri de Sntate, moment ce a coincis cu declanarea celei mai ample reforme din Romnia de dup 1989. In prezent activitatea Casei Naionale de Sntate este reglementata de Ordonana de urgenta nr. 150/2002. Principalele funcii ale Casei Naionale de Asigurri de Sntate, sunt colectarea si administrarea fondurilor, precum si cumprarea serviciilor medicale necesare asigurailor. In noul cadru, furnizarea serviciilor medicale se face n funcie de cerere si oferta, fapt ce conduce la eliminarea risipei si la raionalizarea cheltuielilor. Relaiile dintre medici si casele de asigurri se desfoar n baza unui Contract-cadru n care sunt specificate criteriile cantitative si calitative de evaluare a activitii medicale, n funcie de care se realizeaz plata medicilor pentru serviciile furnizate. Pn la 1 ianuarie 2000, aproape ntreg personalul medical a ncheiat contracte cu casele de asigurri de sntate, existnd, n momentul de fata, peste 18.000 de uniti medicale integrate n sistemul asigurrilor de sntate. La nivel local, medierea medicpacient se realizeaz prin intermediul caselor judeene de asigurri de sntate. Pentru zonele cu o populaie mai numeroasa, acestea dispun de oficii teritoriale, menite sa preia o parte din funciile administrative. In raport cu aceste structuri locale, Casa Naionala de Asigurri de Sntate are rolul de a urmri respectarea cadrului legal si aplicarea lui ntr-un mod unitar, la nivelul ntregii tari. Totui, n baza principiului descentralizrii, casele judeene de asigurri de sntate se bucura de autonomie n rezolvarea si controlul aspectelor specifice ce se regsesc la nivel local. In acest sens, au loc ntlniri frecvente ntre membrii CNAS si reprezentanii locali pentru integrarea acestor aspecte locale ntr-un cadru general si unitar. Pentru aplicarea reformei s-a realizat un sistem informatic naional, menit sa asigure obinerea unui flux rapid n colectarea, centralizarea si prelucrarea datelor din sistemul asigurrilor de sntate.
Principiile sistemului asigurrilor de sntate: Solidaritatea : cruia orice principiul fundamental al asigurrilor de sntate sntate conform cat si
cetean
poate fi
att pltitor al
contribuiei de
beneficiar al servicilor medicale.
64
Libertatea alegerii : sistemul asigurrilor de sntate ofer asiguratului dreptul de asi alege medicul. Concurenta : este un principiu dedus din cel anterior, deoarece libera alegere implica creterea profesionalismului cadrelor medicale. Calitatea servicilor si respectul pentru asigurat Confidenialitatea actului medical O noutate a sistemului de asigurri de sntate este lansarea pachetului de servicii medicale de baza. Asiguraii au dreptul, n mod echitabil si nediscriminatoriu, la un pachet de servicii de baza, decontat din Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate, potrivit O.U.G. nr. 150/2002 privind organizarea si funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate. Acest pachet detaliat n Contractul-cadru pe anul 2003, cuprinde servicii medicale profilactice, curative, servicii de ngrijire a sntii, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale si alte mijloace terapeutice. Asiguraii beneficiaz de pachetul de servicii de baza n caz de boala sau de accident, din prima zi de mbolnvire sau de la data accidentului si pn la vindecare. Persoanele care nu fac dovada calitii de asigurat beneficiaz de servicii medicale numai n cazul urgentelor medico-chirurgicale si al bolilor cu potenial endemo-epidemic n cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, care va fi stabilit prin Contractul-cadru pe anul 2003. O alta noutate a legislaiei in domeniu, consta in nfiinarea incepand cu anul 2003, a cardului de asigurat care faciliteaza accesul contribuabilului la serviciile medicale si o mai buna evidenta a strii de sntate a acestuia. Datele minime nregistrate i accesate pe cardul de asigurat sunt: a) b) c) d) e) datele de identitate i codul numeric personal; dovada achitrii contribuiei pentru asigurrile sociale de sntate; nregistrarea numrului de solicitri de servicii medicale, prin codul diagnostice medicale cu risc vital; consimmntul referitor la donarea de esuturi i organe;
furnizorului;
f) grupa sanguin i Rh.
14.1.3 DIVERSIFICAREA MECANISMELOR DE GENERARE A RESURSELOR

Finanarea unitilor din asistenta primara si ambulatorul de specialitate privatizate, se realizeaz prin contracte individuale sau prin bugete "globale" cu Casa de Asigurri de Sntate. Rambursarea cheltuielilor pentru serviciile prestate asigurailor se face conform
65
prevederilor Contractului Cadr, care se aproba anual prin Hotrre de Guvern, conform prevederilor Legii 145/1997, modificata prin ordonana de urgenta nr. 150/2002. Veniturile sistemul sanitar romanesc provin din 4 surse principale, ce au ponderi diferite: bugetul de stat, fondul special pentru sntate, fondul de asigurri, credite rambursabile si nerambursabile, insa cea mai mare parte a finanrii este realizata prin sistemul de asigurri de sntate. Finanarea spitalelor se face intr-o proporie de peste 90% prin contracte de servicii incheiate intre conducerile spitalelor si casele judeene de asigurri de sntate. Bugetele istorice ale spitalelor nici nu recunosc si nici nu recompenseaz mbuntirea calitii si a eficientei in furnizarea serviciilor spitaliceti.
14.1.4 ASIGURAREA UNEI MAI BUNE ACCESIBILITATI A POPULATIEI LA SERVICII

Creterea ponderii asistentei ambulatorii a nlesnit creterea accesibilitii populaiei la asistenta medicala prin posibilitatea de a-si alege att medicul de familie, cat si medicul specialist. Totui, in zonele izolate, accesibilitatea a sczut. In cazul acestora, masurile iniiate de Ministerul Sntii si Familiei au fost insuficiente si ineficiente, deoarece nu mai exista sistemul repartizrilor directe pentru medici. Accesibilitatea la serviciile de sntate a fost inegala. Se tie ca accesibilitatea depinde de mai muli factori, intre care: interesul manifestat de autoritile locale pentru a crea facilitai speciale pentru atragerea medicilor si a personalului medical in localitile si zonele defavorizate; sistemul birocratic de aprobri necesare deschiderii unui cabinet medical; infrastructura zonala si baza materiala existenta in localitile deficitare; motivaia medicului si a celorlalte cadre medicale de a lucra in aceste zone; motivatia administratiilor locale de a oferi facilitati pentru medicii din zonele respective. Intr-o oarecare masura, accesibilitatea tine de cultura sanitara a populatiei si de obiceiurile locale. In acest domeniu pe langa personalul medical din directiile de sanatate publica judetene, au un rol important si celelalte institutii publice (primariile, scoala, etc.), cat si organizatiile civile, care pot contribui la educarea populatiei.
14.1.5 PRIVATIZAREA INSTITUIILOR SANITARE

Privatizarea instituiilor sanitare si asigurarea principiului de libera practica medicala in asistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie, este menita sa afirme iniiativa privata in organizarea si asigurarea serviciilor medicale, independent de intervenia autoritilor publice de stat si locale. Privatizarea asigura in primul rnd o mai mare rspundere a medicului fata de pacient (care are dreptul sa aleag medicul curant), dar att
66
medicul, cat si cabinetul medical ca instituie trebuie sa infrunte concurenta colegilor lor, fapt care introduce in sistem elemente de piaa . Privatizarea unitilor ambulatorii (cabinete medicale de medicina primara - de familie si de specialitate) s-a realizat in baza Ordonanei Guvernului nr. 124/1999 privind organizarea cabinetelor medicale. Ea coninea si iniiativa de a acorda in comodat spatiile si aparatura din fostele dispensare rurale si urbane, cat si din policlinici - inclusiv cabinetele de stomatologie-medicilor din aceste cabinete medicale. Tot prin prevederile acestui act normativ au putut fi infiintate ambulatorii de spital, care au asigurat posibilitatea ca si medicii din spital sa poat asigura asistenta medicala de specialitate ambulatorie, prin contractarea acestor servicii cu casele judeene de asigurri de sntate. Aplicarea acestui act normativ a permis privatizarea aproape 100% a asistentei medicale primare, att in mediu urban cat si in mediu rural, precum si intr-o proporie de peste 70% a asistentei de specialitate ambulatorii. Privatizarea distribuirii produselor farmaceutice, att a marilor distribuitori (en gros), cat si a farmaciilor, s-a terminat deja in anul 1992. Prin lipsa organismelor de reprezentare patronale. Se remarca insa nevoia existentei unui sistem eficient de control al preturilor din partea statului. Prin nfiinarea Ageniei Naionale a Medicamentului (ANM) si emiterea Ordonanei Guvernului nr. 125/1998 s-a realizat separarea politicii medicamentului (pe care o face Ministerul Sntii si Familiei) de activitatea profesional tiinifica privind produsele farmaceutice, care este realizata de ANM, precum si armonizarea cu normele europene si o stabilitate relativa in sistemul de asigurare cu medicamente. O consecina favorabila a fost si creterea investiiilor strine in producerea medicamentelor si a produselor biologice.
14.1.6 DESCENTRALIZAREA SERVICIILOR SANITARE

Descentralizarea serviciilor medicale de medicina primara, prin instituia medicului de familie si diferite forme de asistenta medicala de specialitate ambulatorie, a inceput practic prin a plicarea Iegii a sigurarilor de sntate. Dispariia dispensarului medical si apariia cabinetului medicului de familie a dezorganizat o serie de circuite informaionale, necesare deciziilor la nivelurile superioare. Reglementrile aprute nu au fost totdeauna respectate, rezultatul fiind existenta in prezent a doua sisteme si fluxuri informaionale paralele, unul ctre Ministerul Sntii, altul spre Casa de Asigurri de Sntate, medicii transmind fara probleme datele doar ctre aceasta din urma, deoarece aceste raportri condiioneaz remunerarea lor.
67
14.1.7.ACHIZIII PUBLICE PRIN MIJLOACE ELECTRONICE

Sistemul funcioneaz in conformitate cu Ordonana Guvernului 20/2002 privind achiziiile publice prin licitaii electronice si cu Hotrrea de Guvern nr. 182/2002. Lansarea oficiala a sistemului naional pentru achiziii publice prin mijloace electronice a avut loc pe 4 martie 2002. Ordonana are drept scop stabilirea principiilor, cadrului general si a condiiilor de utilizare a procedurii on-line pentru atribuirea contractelor de achiziie publica, precum si a regulilor generale de asigurare prin mijloace electronice a transparentei n domeniul achiziiilor publice. Sistemul achizitilor electronice, dei face parte din reforma globala a administraiei publice romane are repercursiuni directe asupra reformei sectorului sanitar, ea devenind principala modalitate de achiziii domeniul sanitar. Achiziia medicamentelor ce se acorda in spital si ambulatoriu, vaccinurile, materialele sanitare si alte materiale necesare derulrii programelor de sntate, se efectueaz prin licitaie la nivel naional, in condiiile legii. Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziie publica n procedura online sunt: a) libera concurenta, respectiv asigurarea condiiilor pentru ca orice furnizor de produse, executant de lucrri sau prestator de servicii, indiferent de naionalitate, sa aib dreptul de a deveni, n condiiile legii, contractant; b) eficienta concurential si publica; c) transparenta, respectiv punerea la dispoziie tuturor celor interesai a informaiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziie publica; d) tratamentul egal, respectiv aplicarea n mod nediscriminatoriu a criteriilor de selecie si a criteriilor pentru atribuirea contractului de achiziie publica, astfel nct orice furnizor de produse, executant de lucrri sau prestator de servicii sa aib anse egale de a i se atribui contractul respectiv; e) confidenialitatea, respectiv garantarea protejrii secretului comercial si a proprietii intelectuale ale ofertantului. Autoritatea contractanta, in cazul de fata o unitate sanitara, are obligaia sa asigure respectarea acestor principii n relaia cu furnizorii, executanii sau cu prestatorii interesai sa participe la procedura pentru atribuirea prin licitaie electronica a contractului de achiziie publica. Ministrul telecomunicatilor a declarat ca "Prin intrarea in funciune a acestui sistem se va realiza o schimbare fundamentala in societatea romaneasca: din acest moment putem sa
68
utilizrii
fondurilor
publice, pentru
respectiv atribuirea
folosirea contractului
sistemului de achiziie
a criteriilor economice
vorbim despre preturi de referina, despre contracte guvernamentale incheiate in cele mai bune condiii oferite pe piaa, despre un control ce poate fi exercitat de orice persoana din aceasta tara". 14.2 PROGRAME NATIONALE DE SANATATE Ministerul Sanatatii si Familiei proiecteaza, implementeaza si coordoneaza programe de sanatate publica, in scopul realizarii unor obiective de sanatate, cu participarea tuturor institutiilor cu raspundere in domeniul realizarii politicii sanitare a statului. Obiectivele se stabilesc in colaborare cu CNAS, cu Colegiul Medicilor din Romania, cu reprezentanti ai spitalelor si clinicilor universitare, ai unitatilor de cercetare, ai organizatiilor neguvernamentale, ai sindicatelor, precum si cu reprezentanti ai populatiei. Prin ordin al ministrului au fost definite o serie de programe nationale de sanatate si s-a stabilit modul de realizare, de finantare al acestora- de la buget, prin Ministerul Sanatatii si Familiei sau din surse externe. Programele nationale de sanatate sunt de trei tipuri ai anume: A. Programe pentru supravehgerera si controlul bolilor transmisibile in vederea limitarii izbucnirilor epidemice. B. Programe privind prevenirea, combaterea si controlul bolilor netransmisibile care determina reducerea sperantei medii de viata. C. Dezvoltarea de politici si strategii in sectorul sanitar. A. Programe pentru supravegherea si controlul bolilor transmisibile in vederea limitarii izbucnirilor epidemice. Din cadrul acestei prime categorii voi enumera cateva programe finantate de Ministerul Sanatatii si Familiei: 1. Programul de supraveghere si control al bolilor infectioase. 2. Programul de imunizari. 3. Programul de supraveghere si control al tuberculozei. 4. Programul de supraveghere si control al infectiei HIV / SIDA. 5. Programul de prevenire si control al bolilor cu transmitere sexuala. 6. Programul de prevenire si control al infectiilor vasocomiale, etc. B. Programe privind prevenirea, combaterea si controlul bolilor netransmisibile care determina reducerea sperantei medii de viata Din cadrul acsetei categorii voi enumera urmatoarele programe finantate deasemenea de Ministerul Sanatatii si Familiei: 1. Programul de prevenire si control al dependentei de droguri si patologia indusa. 2. Programul de supraveghere al factorilor de risc din mediul de munca si risc profesional.
69
3. Programul de sanatate mentala si profilaxie in patologia psihiatrica si psihosociala. 4. Programul de prevenire geriatrica si protectie a varstnicului. 5. Programul de profilaxie si control pentu bolile cardiovasculare. 6. Programul de prevenire in patologia nefrologica si dializa renala. 7. Programul de prevenire si control in patologia oncologica. C. Dezvoltarea de politici si strategii in sectorul sanitar In cadrul acestei categorii voi prezenta urmatoarele programe: Programul National 24 privind Standardizarea serviciilor medicale in sanatate publica. Programul are o valoare de 3.147 milioane lei, fiind finantat de la bugetul de stat. Fondurile pot fi utilizate pentru: acreditarea dispozitivelor medicale; implementarea standardelor internationale si europene in vederea evaluarii si certificarii dispozitivelor medicale; elaborarea de norme nationale privind supravegherea dispozitivelor medicale; definirea standardelor nationale pentru oferta si calitatea serviciilor medicale. 2. Programul National 26 privind Evaluarea starii de sanatate a populatiei si supravegherea demografica Programul are o valoare de 3000 milioane lei si este finantat de la bugetul de stat. Programul vizeaza elaborarea, derularea, certificarea si evaluarea programelor educationale adresate resurselor umane din sectorul sanitar, organizarea examenelor si concursurilor pentru specializarea si obtinerea gradelor profesionale de catre personalul cu studii superioare si medii, organizarea si finantarea rezidentiatului si stagiaturii in sectorul sanitar. Definitiile termenilor si indicatorilor utilizati in cuprinsul programelor sunt definiti de Ministerul Sanatatii si Familiei. Indicatorii aferenti programelor de sanatate sunt orientativi si sunt stabiliti in conditiile macroeconomice care au stat la baza elaborarii bugetului de stat si bugetului Fondului de asigurari sociale de sanatate. Indicatorii se monitorizeaza pe baza evidentei tehnicooperative condusa la nivelul unitatilor sanitare, al directiilor de sanatate si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate pentru sumele reprezentand contributia bugetului Fondului asigurarilor sociale de sanatate. Sumele prevazute in bugetul Ministerului Sanatatii si Familiei pentru finantarea programelor de sanatate se aloca prin directiile de sanatate publica judetene si institutiile subordonate, dupa caz. Sumele reprezentand finantarea programelor de sanatate se cuprind in bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor sanitare si se aproba o data cu acestea. Programele finananate prin imprumuturi de la Banca Mondiala
70
Proiectul de reabilitare a sistemului sanitar, prin imprumutul RO-3409, finantat de Banca

Mondiala Valoarea proiectului este de 207,5 mil USD din care 150 mil USD sunt imprumutati de la Banca Mondiala, iar 57,5 mil USD reprezinta participarea Guvernului Romaniei. Obiectivele principale ale proiectului sunt reabilitarea asistentei medicale primare si restructurarea financiara si manageriala a sistemului sanitar. Activitatile principale structurate pe obiective sunt reabilitarea asistentei medicale primare si de urgenta, imbunatatirea asistentei mamei si copilului si a sanatatii reproducerii, asigurarea de medicamente esentiale si consumabile medicale pentru sistemul sanitar, imbunatatirea controlului calitatii medicamentelor, imbunatatirea productiei si controlului vaccinurilor produselor biologice de uz uman, imbunatatirea controlului bolilor endocrine, sustinerea Programului National de combatere a TBC si crearea de sectii de spital de zi pentru monitorizarea copiilor cu HIV/SIDA, imbunatatirea capacitatii de diagnostic in spitale de boli acute, cronice si spitale de copii si promovarea sanatatii. Restructurarea financiara si manageriala a sistemului sanitar trebuie sa se realizeze prin pregatirea si implementarea primei faze a reformei sanitare privind finantarea si cadrul legal al organizarii si conducerii sistemului. Sume provenind din imprumutul de la Banca Mondiala vor fi alocate si infiintarii Institutului de Management al Serviciilor de Sanatate, care va deveni prima scoala de management sanitar din Romania. Imprumutul RO-3409 este cel mai mare imprumut finalizat acordat de Banca Mondiala Guvernului Romaniei in ultimii 10 ani.
71
CAPITOLUL 15 ASISTENTA DE SANATATE PUBLICA IN ROMANIA

15.1 SANATATEA PUBLICA, CONCEPT SI OBIECTIV AL SOCIETATII MODERNE Sanatatea publica presupune identificarea nevoilor de sanatate precum si organizarea corespunzatoare a serviciilor de sanatate pentru o populatie precizata. Acest lucru impune culegerea si prelucrarea informatiilor necesare descrierii starii de sanatate a populatiei si mobilizarea resurselor necesare. Se impune organizarea personalului si institutiilor pentru furnizarea tuturor serviciilor de sanatate necesare promovarii sanatatii, prevenirii si tratarii bolilor, reabilitarii fizice, sociale si profesionale. In 1950 Henlau spunea: Sanatatea publica este ansamblul cunostintelor , deprinderilor si atitudinilor orientate spre mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei. 1956- Conferinta OMS asupra formarii in sanatatea publica a medicilor de medicina generala: Sanatatea publica desemneaza in general eforturile organizate ale colectivitatii in domeniul sanatatii si bolii; terapia individuala este mai mult sau mai putin exclusa . 1973- Comitetul de experti OMS: Natiunea de santatate publica a evoluat sensibil de la inceputul secolului. Atunci, traditional, ea acoperea in special igiena mediului si lupta impotriva bolilor transmisibile; progresiv ea s-a largit incepand de la 1900 pertru a ingloba ingrijirile medicale individuale acordate membrilor anumitor grupe populationale. Azi termenul de sanatate publica se utilizeaza in sensul cel mai larg pentru a evoca probleme legate de sanatate ale unei populatii: starea sanitara a colectivitatii, serviciile de igiena a mediului, serviciile sanitare generate si administratia servciilor de ingrijiri. 1992- Conferinta What is public health?: Sanatatea publica combina abordari mutidisciplinare si intersectoriale cu practica. Scopurile sale sunt promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirii si prelungirea vietii de buna calitate. Ele sunt implementate prin eforturi organizate si utilizarea eficienta a resurselor materiale si intelectuale ale societatii si prin initiative individuale. Sanatatea publica legata de problemele de sanatate ale populatiilor si practica ei are baza stiintifica. Promovarea sanatatii- reprezinta procesul care ofera individului si colectivitatilor posibilitatea de a intensifica controlul asupra detreminantilor sanatatii si prin aceasta de as-i ameliora sanatatea; promovarea sanatatii este un proces ce se desfasoara in cadrul comunitatii locale, adresandu-se atat individului cat si mediului inconjurator.
72
15.2 ASISTENTA DE SANATATE PUBLICA Aceasta cuprinde activitati care se adreseaza comunitatii sau individului in vederea
protectiei comunitare, cu scopul pastrarii si promovarii starii de sanatate a populatiei. Asistenta de sanatate publica este asigurata de Ministerul Sanatatii prin unitati specializate proprii sau private, fiind garantata de stat si finantata din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurarilor sociale de sanatate sau din contributiile directe ale beneficiarilor, dupa caz, potrivit legii.
15.2.1 AUTORITATILE DIN DOMENIUL ASISTENTEI DE SANATATE PUBLICA

1) Minsterul Sanatatii ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, find autoritatea centrala din domeniul asistentei de sanatate publica. 2) Directiile de Sanatate Publica Judetene si a Municipiului Bucuresti - sunt unitati descentralizate ale Ministerului Sanatatii, cu personalitate juridica, reprezentand autoritatea de sanatate publica la nivel local. 3) Institutele de Sanatate Publica si Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate- sunt institutii publice cu personalitate juridica, care se organizeaza de catre Ministerul Sanatatii in scopul de a indeplini rolul de far tehnic si profesional al Ministerului Sanatatii, pentru elaborarea si fundamentarea stiintifica si profesionala a strategiilor de politica sanitara a Ministerului Sanatatii. Aceste institute elaboreaza propuneri metodologice pentru programele nationale de sanatate publica impreuna cu directiile de Sanatate publica judetene si ale Municipiului Bucuresti si Colegiul Medicilor din Romania. 4) Centrul de Calcul si Statistica Sanitara- institutie de specialitate din structura Ministerului Sanatatii, finantata de la bugetul de stat care are ca principala atributie organizarea sistemului informational si informatic al activitatii de ocrotire a sanatatii populatiei.
15.2.2 ATRIBUTIILE AUTORITATILOR DIN DOMENIUL ASISTENTEI DE SANATATE PUBLICA

1) Ministerul Sanatatii- ca autoritate centrala in domeniul asistentei de sanatate publica are urmatoarele atributii: elaboreaza norme de organizare si functionare a unitatilor care asigura asistenta de sanatate publica; elaboreaza norme privind organizarea si functionarea inspectiei sanitare de stat; organizeaza si finanteaza programele nationale de sanatate publica participa la acreditarea unitatilor sanitare care presteaza servicii pentru autoritatile din domeniul asistentei de sanatate publica;
73
infiinteaza si desfiinteaza filiale ale institutiilor din domeniul asistentei de sanatate publica de interes national si local; organizeaza sistemul informational din domeniul asistentei de sanatate publica si modul de raportare a datelor pentru cunoasterea starii de sanatate a populatiei; prezinta rapoarte periodice pentru informarea Guvernului privind starea de sanatate a populatiei tarii; fundamenteaza necesarul de resurse financiare pentru asistenta de sanatate publica; reprezinta statul roman in relatiile cu organismele internationale din domeniul sanatatii publice etc.
2) Directiile de Sanatate Publica - sunt institutii publice cu personalitate juridica, ce isi desfasoara activitatea pe plan local in scopul realizarii politicilor si programelor nationale de sanatate publica, a activitatii de medicina preventiva, a inspectiei sanitare de stat, a monitarizarii starii de sanatate, a organizarii statisticii de sanatate si derularii investitiior finantate de la bugetul de stat pentru sectorul de sanatate. organizeaza si controleaza punerea in aplicare a programelor nationale de sanatate publica; organizeaza si supravegheaza activitatea de medicina preventiva din teritoriul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti; in colaborare cu autoritatile locale, cu institutiile de invatamant si organizatii guvernamentale si neguvernamentale, directiile de sanatate publica teritoriale organizeaza actiuni de educatie pentru sanatatea populatiei; controleaza respectarea conditiilor de igiena si a normelor de aplicare elaborate de Ministerul Sanatatii; coordoneaza serviciile de salvare din teritoriu, organizeaza si coordoneza asistenta medicala in caz de calamitati, catastrofe si situatii deosebite; in colaborare cu Colegiul Medicilor din Romania, directiile de sanatate publica teritoriale spupravegheaza asistenta de medicina legala pe teritoriul judetului sau al Municipiului Bucuresti; organizeaza culegerea si prelucrarea informatiilor statistice medicale, intocmesc rapoarte care sunt puse la dispozitia Ministerului Sanatatii si autoritatilor locale, potrivit legii, respectandu-se confidentialitatea datelor referitoare la persoane. 3) Institutele de Sanatate Publica si Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate- sunt institutii publice cu personalitate juridica care isi desfasoara activitatea pe baza unui statut si a unei organigrame aprobate prin ordin al ministrului sanatatii si au urmatoarele atributii: asigura fundamentarea stiintifica a politicii sanitare si a strategiilor
74
din domeniul prevenirii imbolnavirilor, promovarii si mentinerii sanatatii populatiei; efectueaza studii in domeniul sanatatii publice si al conducerii sistemului de sanatate; eleboreaza proiecte de norme, metodologii si instructiuni privind sanatatea publica; asigura consultanta de specialitate si colaboreaza cu autoritatile publice si cu celelalte unitati sanitare, inclusiv de asistenta medicala primara, cu institutiile de invatamant medical universitar in domeniul asigurarii sanatatii publice; colaboreaza cu organizatiile si institutiile internationale care desfasoara activitati de sanatate publica; participa la procesul de invatamant medical de specializare si perfectionare in domeniul sanatatii publice si al managementului serviciilor de sanatate etc.
75
CAPITOLUL 16- ORGANIZAREA SI FUNCIONAREA MINISTERULUI SNTII SI FAMILIEI

16. 1 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA MUNISTERULUI SANATATII SI FAMILIEI
16.1.1 ISTORICUL MINISTERULUI SANATATII SI FAMILIEI

Problemele de sntate publica au fost pana la 25 aprilie 1922 in sarcina Ministerului de Interne - Direcia Generala a Serviciului Sanitar. Incepnd cu aceasta data, de sntatea publica s-a ocupat Ministerul Muncii si Ocrotirilor Sociale, infiintandu-se Ministerul Sntii Publice, al Muncii si Ocrotirilor Sociale. Acesta funcioneaz pana la 4 noiembrie 1923, data la care se reorganizeaz in doua ministere: Ministerul Sntii si Ocrotirilor Sociale si Ministerul Muncii, Cooperaiei si Asigurrilor Sociale. Potrivit Legii pentru organizarea ministerelor, din 2 august 1929, cele doua ministere se unifica si formeaz Ministerul Muncii, Sntii si Ocrotirilor Sociale si funcioneaz in aceasta forma pana la data de 12 august 1938. Dup aceasta data organizarea Ministerului sufer diverse modificri. In conformitate cu HG nr. 22/2001, sistemul sanitar romanesc si ntreaga reea de sntate publica se afla sub coordonarea Ministerului Sntii si Familiei. Acest minister s-a format prin reorganizarea vechiului Minister al Sntii avnd acum in subordine att Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap (SSPH), cat si uniti aflate, pana de curnd, in cadrul Ministerului Muncii si Proteciei Sociale, adic Centrul de Informare si Consultanta pentru Familie si Centrul Pilot de Asistenta si Protecie a Victimelor in Familie. Dei aria sa de aciune este acum lrgit, Ministerul Sntii si Familiei dispune de numai 175 de posturi (numr in care, insa, nu sunt cuprini demnitarii si locurile aferente Cabinetului ministrului si nici cele de la Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap). In acelai timp, in cadrul Ministerului Sntii si Familiei a luat fiina o Direcie Generala care se ocupa exclusiv de perfecionarea postuniversitara a medicilor si farmacitilor dar, si de cea a asistenilor medicali, institutul si centrul care aveau aceste misiuni desfiintandu-se. In aceasta structura, Ministerul Sntii si Familiei, trebuie sa-si recapete autoritatea pe care a avut-o, pana nu demult, in sistemul sanitar, in calitate de coordonator competent si energic al reformei in reeaua de sntate publica din Romnia.
16.1.2 PREZENTAREA MINISTERULUI SNTII SI FAMILIEI

Ministerul Sntii si Familiei se organizeaz si funcioneaz ca organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, cu
76
sediul in municipiul Bucureti, Str. Ministerului, nr. 1-3, sectorul 1, prin reorganizarea Ministerului Sntii. Ministerul Sntii si Familiei aplica strategia si politica Guvernului in domeniul asigurrii sntii populaiei si rspunde de realizarea procesului de reforma in sectorul sanitar si al politicilor familiale. Rolul Ministerului Sntii si Familiei este organizarea, coordonarea si urmrirea activitilor de asistenta sociala pentru asigurarea sntii populaiei, sprijinirea sntii familiilor si categoriilor de populaie defavorizate, realizarea coordonrii, indrumarii si controlul activitii de protecie a persoanelor cu handicap; Ministerul coordoneaz si acioneaz pentru prevenirea si combaterea practicilor care duneaz sntii. In exercitarea atribuiilor sale Ministerul Sntii si Familiei colaboreaz cu celelalte ministere si organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului, cu autoritile publice locale si cu alte organisme interesate.
16.1.3. ATRIBUIILE MINISTERULUI SNTII SI FAMILIEI

In realizarea obiectului sau de activitate, Ministerul Sntii si Familiei ndeplinete numeroase atribuii cel mai importante fiind urmtoarele: 1. asigura, rspunde, coordoneaz si controleaz, dup caz, organizarea activitii de: asistenta de sntate publica, promovarea sntii si medicinei preventive, asistenta medicala la domiciliu; 2. stabilete principalele obiective de etapa si pe termen mediu si lung in domeniul sntii populaiei si al reformei in sectorul sanitar; 3. are obligaia sa asigure supravegherea si controlul aplicrii legislaiei de ctre institutiile si organismele care au responsabiliti in domeniul sntii blice, inclusiv de ctre sistemele de asigurri de sntate si de unitile sanitare din sectorul privat de asistenta medicala, colabornd in acest scop cu Casa Naionala de Asigurri de Sntate, Colegiul Medicilor din Romnia, Colegiul Farmacitilor din Romnia, autoritile publice locale si cu alte instituii abilitate; 4. elaboreaz, organizeaz, coordoneaz si implementeaz programele naionale de sntate publica, aproba si stabilete modul de finanare al acestora; 5. aproba normele tehnice de organizare si funcionare a unitilor care asigura asistenta de sntate publica; 6. participa la acreditarea unitilor sanitare care presteaz servicii medicale pentru autoritile din domeniul asistentei de sntate publica;
77
7. prezint rapoarte pentru informarea Guvernului privind starea de sntate a populaiei; 8. fundamenteaz necesarul de resurse financiare pentru asigurarea asistentei de sntate a populaiei; 9. elaboreaz, coordoneaz si indruma elaborarea politicilor de sntate familiala; 10. aproba contractul-cadru privind condiiile acordrii asistentei medicale in cadrul sistemului asigurarior sociale de sntate, elaborat de Casa Naionala de Asigurri de Sntate si de Colegiul Medicilor din Romnia; 11. elaboreaz anual mpreuna cu Casa Naionala de Asigurri de Sntate, cu avizul Colegiului Medicilor din Romnia si al Colegiului Farmacitilor din Romnia, in baza contractului-cadru menionat la punctul 18, lista cu medicamentele din Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman de care beneficiaz asiguraii pe baza de prescripie medicala, cu sau fara contribuie personala; 12. emite avize si autorizaii sanitare de funcionare, abilitri si acorduri scrise pentru importul deeurilor si reziduurilor de orice natura, precum si al altor mrfuri periculoase pentru sntatea populaiei si a mediului nconjurtor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare; 13. emite autorizaii de funcionare si norme tehnice pentru organizarea si funcionarea unitilor farmaceutice publice si private, ndruma si controleaz activitatea in reeaua farmaceutica; 14. aproba preul produselor medicamentoase din tara si din import; emite reglementari privind termenii, condiiile, modul de calculare si de avizare a preturilor produselor medicamentoase si limitele de profit; 15. elaboreaz sau, dup caz, avizeaz proiecte de acte normative din domeniul sau de activitate, armonizate cu reglementrile Uniunii Europene; urmrete si rspunde de aplicarea prevederilor specifice din Acordul european de asociere si din Strategia naionala de pregtire pentru aderarea Romniei la Uniunea Europeana. 16. aproba metodologia privind angajarea, transferarea si detaarea de medicilor, farmacitilor, 17. asigura, potrivit legii, biochimistilor si numirea, chimistior, si altor categorii
personal cu studii superioare din unitile sanitare publice; transferarea, detaarea, promovarea, eliberarea si evidenta personalului propriu si emite norme privind personalul din unitile subordonate; 18. stabilete anual numrul optim pe tara de medici rezideni si specialiti;
78
19. stabilete strategiile si asigura desfurarea programelor pentru formarea si pregtirea profesionala a personalului medico-sanitar, in colaborare cu instituii si organizaii profesionale, guvernamentale sau neguvernamentale, ale medicilor, farmacitilor si asistenilor medicali; 20. stabilete structura organizatorica, normele de organizare si funcionare, precum si procedurile de ncadrare a personalului unitilor sanitare din subordinea sa; 21. avizeaz nfiinarea, reorganizarea sau desfiinarea spitalelor si aproba schimbarea sediului, a profilului sau a structurii spitalelor, intocmeste planul naional de paturi si elaboreaz norme privind incadrarea spitalelor publice si private cu personal; 22. editeaz publicaii de specialitate si de informare specifice.
16.1.4 STRUCTURA MINISTERULUI SNTII SI FAMILIEI

Ministerul Sntii si Familiei este condus de un ministru ajutat de 4 secretari da stat: secretarul de stat pentru asistenta medicala, Secretarul general, Secretarul de stat pentru relaia cu Parlamentul si Secretarul de stat pentru persoanele cu handicap. In subordinea imediata a Ministrului Sntii se afla 5 direcii si anume: Direcia Generala Farmaceutica, Direcia Generala a Bugetului, Corpul de Control al Ministrului, Direcia Audit intern si Direcia Generala Cooperare internaionala, Integrare Europeana, politici de dezvoltare. Pe langa ministru funcioneaz Colegiul Ministerului ca organ consultativ. Componenta Colegiului se stabilete prin ordin al ministrului sntii si familiei. In structura organizatorica a Ministerului Sntii si Familiei funcioneaz direcii generale, direcii, servicii si birouri. Numrul maxim de posturi este de 175, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului.
16.1.5. DIRECIILE DE SNTATE PUBLICA JUDEENE SI A MUNICIPIULUI BUCURETI

Sunt servicii publice descentralizate cu personalitate juridica ale Ministerului Sntii si Familiei, in subordinea crora funcioneaz alte uniti cu sau fara personalitate juridica, conform prevederilor legale. Regulamentul de organizare si funcionare, precum si organigrama direciilor de sntate publica si a inspectoratelor de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap se aproba prin ordin al ministrului sntii si familiei. 16.2 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SISTEMULUI ASIGURARILOR SOCIALE DE SANATATE
79
Asigurarile sociale de sanatate
reprezinta principalul sistem de ocrotire a sanatatii
populatiei, sunt obligatorii si functioneaza descentralizat, pe baza principiului solidaritatii in colectarea si utilizarea fondurilor, precum si a dreptului alegerii libere de catre asigurati a medicului, a unitatii sanitare si a casei de asigurari de sanatate. Constituirea fondurilor de asigurari sociale de sanatate se face din: contributia asiguratilor contributia persoanelor fizice si juridice care angajeaza personal salariat subventii de la bugetul de stat alte surse de la bugetul de stat alte surse cum ar fi: donatiile, sponsorizarile, dobanzile. CONSTITUIREA FONDURILOR DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE LEGEA 150 / 2002 Contributia angajatilor Contributia angajatorilor persoanelor fizice sau juridice Contributii la fondul asigurarilor sociale de sanatate
Subventii de la bugetul de stat Donatii Sponsorizari Dobanzi
Administrarea fondului se face in conditiile legii, de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) si prin casele de asigurari sociale de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti, inclusiv prin Casa Asigurarilor de Sanatate, a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti. CNAS poate propune Ministerului Sanatatii si Familiei proiecte de acte normative care au incidenta asupra constituirii si utilizarii fondului.
16.2.1 BENEFICIARII SISTEMULUI DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE

Sunt supuse in mod obligatoriu asigurarii, potrivit legii, urmatoarele categorii de persoane: cetatenii romani cu domiciliul in tara cetatenii straini si apatritii care au resedinta in Romania Asiguratii vor plati o contributie lunara pentru asigurarile sociale de sanatate. Calitatea de asigurat se dovedeste cu carnetul de asigurari sociale pentru sanatate.
80
Urmatoarele categorii de persoane beneficiaza de asigurarea de sanatate, fara plata contributiei: copii si tinerii pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi, studenti, ucenici si daca nu realizeaza venituri din munca persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca sau se afla in grija familiei sotul, sotia, parintii si bunicii, fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin Decretul- lege nr 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata la 06.03.1945, precum si a celor deportate in strainatate si constituite in prizonieri prin legea nr 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, persoanele prevazute in legea 42/1990 pentru cinstirea eroilor- martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, daca nu realizeaza alte venituri dacat cele provenite din drepturile banesti acordate de lege si cele provenite din pensii. Persoanele exceptate de la asigurarea de sanatate obligatorie: Asigurarea de sanatate este facultativa pentru urmatoarele categorii de persoane: membrii uniunilor diplomatice acreditate in Romania cetatenii straini aflati temporar in tara
Calitatea de asigurat: Calitatea de asigurat a salariatiilor se dobandeste in ziua incheierii contractului individual de munca al salariatului si se pastreaza pe toata durata acestuia. Persoanele care nu sunt salariate dobandesc calitatea de asigurat din ziua in care s-a achitat contributia. Are calitatea de asigurat fara plata contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, persoana aflata in una din urmatoarele situatii: satisface serviciul militar in termen se afla in concediu medical, concediu pentru sarcina si lauzie, concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 6 ani. executa o pedeapsa privata de libertate sau arest preventiv apartine unei familii care beneficiaza de ajutor social, potrivit Legii nr. 67/1995 privind ajutorul social. Calitatea de asigurat si drepturile de asigurare inceteaza o data cu pierderea cetateniei sau a dreptului de resedinta in tara. In cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a contributiilor datorate fondurilor de asigurari sociale de sanatate, CNAS, prin organismele sale, va proceda la aplicarea
81
masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor cuvenite bugetului asigurarilor sociale de sanatate.
16.2.2
DREPTURILE ASIGURATILOR
Asiguratii au dreptul la servicii medicale, medicamente si materiale sanitare. Drepturile asiguratilor se stabilesc pe baza contractului-cadru elaborat de CNAS si Colegiul Medicilor din Romania, cu avizul Ministerului Sanatatii, aprobat prin hotarare a Guvernului. Contractul-cadru reglementeaza, in principal, conditiile acordarii asistentei medicale cu privire la: lista serviciilor medicale, a medicamentelor si a altor servicii pentru asigurati parametrii calitatii serviciilor criteriile si modul de plata a serviciilor medicale nivelul costurilor, modul de decontare si actele necesare in acest scop asistenta medicala primara internarea si externarea bolnavilor necesitatea si durata spitalizarii asigurarea tratamentului spitalicesc conditiile generale de acordare, de catre spital, a tratamentului ambulatoriu prescrierea medicamentelor, a materialelor sanitare, a procedurilor terapeutice, a protezelor, a dispozitivelor de mers conditiile si plata serviciilor de termica dentara informarea corespunzatoare a bolnavilor
Asiguratii au dreptul la ingrijire medicala, in caz de boala sau accident, din prima zi de imbolnavire sau de la data accidentului si pana la vindecare, stabilite prin lege. Ingrijirea medicala acordata asiguratilor se realizeaza prin servicii medicale, dupa cum urmeaza: a) servicii de asistenta medicala preventiva si de promovare a sanatatii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor ; b) servicii medicale ambulatorii; c) servicii medicale spitalicesti; d) servicii de asistenta stomatologica; e) servicii medicale de urgenta; f) servicii medicale complementare pentru reabilitare; g) asistenta medicala pre-, intra- si postnatala ; h) ingrijiri medicale la domiciliu; i) medicamente, materiale sanitare, proteze si orteze.
82
Insotitorii copiilor bolnavi in varsta de pana la 3 ani beneficiaza de plata serviciilor hoteliere din partea casei de asigurari de sanatate, daca, potrivit criteriilor stabilite de comun acord de catre aceasta si de Colegiul Medicilor din Romania, medicul considera necesara prezenta lor pentru o perioada determinata. In serviciile medicale, suportate de casa de asigurari de sanatate, nu se includ: a) servicii de sanatate acordate in caz de risc profesional: boli profesionale si accidente de munca ; b) unele servicii medicale de inalta performanta; c) unele servicii de asistenta stomatologica; d) asistenta medicala curativa la locul de munca ; e) servicii hoteliere cu grad inalt de confort. Serviciile medicale se stabilesc prin contractul-cadru. Asiguratii au dreptul sa-si aleaga medicul de familie care sa le acorde serviciile medicale primare. Daca optiunea este pentru un medic de familie dintr-o alta localitate, asiguratul va suporta cheltuielile de transport. Asiguratul va putea schimba medicul de familie ales dupa expirarea a cel putin 3 luni de la data inscrierii sale la medic. Casele de asigurari de sanatate colaboreaza cu comisiile de specialitate ale Colegiului Medicilor din Romania, cu medicii cu experienta, cu unitatile sanitare si cu organizatiile neguvernamentale, pentru intocmirea si realizarea de programe de sanatate finantate de la bugetul de stat, de la bugetul asigurarilor sociale de sanatate, precum si din alte surse. Serviciile medicale stomatologice preventive se suporta da catre casele de asigurari de sanatate, astfel: a) nelimitat, pentru copii pana la varsta de 16 ani, individual sau prin formarea de grupe de profilaxie, fie la scoala, fie la gradinita b) pentru tineri de la 15 ani la 20 de ani, de doua ori pe an c) pentru adulti, o data pe an. Serviciile medicale pentru prevenirea si depistarea precoce a bolilor care ar putea afecta dezvoltarea fizica sau mentala a copiilor sunt suportate de casele de asigurari de sanatate. Asiguratii in varsta de peste 30 de ani au dreptul la un control in fiecare an, pentru prevenirea bolilor cu consecinte majore in morbiditate si mortalitate. Aceste afectiuni se precizeaza in contractul-cadru. Asiguratii care au efectuat controalele medicale periodice preventive, stabilite de catre Colegiul Medicilor din Romania impreuna cu casele de asigurari de sanatate, beneficiaza de reduceri sau de scutiri de la plata unor contributii personale, prevazute in contractul-cadru. Servicii medicale in caz de boala:
83
Asiguratii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicatiilor ei, pentru recuperarea sau cel putin pentru ameliorarea suferintei pacientului, dupa caz. Tratamentul medical se aplica de catre medici si alt personal sanitar acreditat. Asiguratii au dreptul la asistenta medicala de specialitate ambulatorie, la medicala de specialitate se acorda de catre medici specialisti. Tratamentul in spital se acorda prin spitalizare integrala sau partiala, care cuprinde: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului, tratament medical si/sau tratament chirurgical, ingrijire, medicamente si materiale sanitare, cazare si masa. Asigurarea asistentei medicale spitalicesti revine spitalului, potrivit contractului incheiat de acesta cu casa de asigurari de sanatate. Serviciile medicale stomatologice se acorda de catre medicul din cabinetul stomatologic si din serviciul buco-maxilo-facial. Tratamentele stomatologice se suporta de catre casa de asigurari de sanatate in proportie de 40% 60%, tinand seama de necesitatea respectarii controalelor profilactice impuse de serviciul stomatologic. Aceste tratmente, in cazul copiilor pana la varsta de 16 ani, se vor suporta de catre casa de asigurari de sanatate, pe baza criteriilor stabilite in contractul-cadru. Asiguratii au dreptul la materiale sanitare pentru corectarea vazului, a auzului, pentru protezarea membrelor si la alte materiale de specialitate in acest scop, pe baza prescriptiilor medicale, cu sau fara contributie personala,in conditiile prevazute in contractul-cadru. Asiguratii beneficiaza de tratament fizioterapeutic, masaje, gimnastica medicala si altele asemenea, pe baza prescriptiilor medicale, cu sau fara contributie personala, in conditiile prevazute in contractul de furnizare de servicii medicale. Criteriile privind calitatea asistentei medicale ce se acorda asiguratilor se eleboreaza de comisiile de specialitate ale Colegiului Medicilor din Romania si de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si se refera la: a) tratamentul medical; b) tratamentul stomatologic; c) actiunile de depistare precoce a im bolnavirilor ; d) procedeele medicale de recuperare eficace; e) prescrierea de medicamante, materiale sanitare, proteze, transportul bolnavilor; f) eliberarea de certificate medicale si rapoarte medicale necesare atat caselor de asigurari de sanatate pentru indeplinirea sarcinilor, cat si asiguratilor pentru a beneficia de ajutoare de boala ; g) masurile de restabilire a fertilitatii unui cuplu ;
84
indicatia
medicului de familie, cu respectarea liberei alegeri a medicului specialist acreditat. Asistenta
h) infiintarea si functionarea unitatilor sanitare si dotarea lor corespunzatoare. Aceste criterii sunt obligatorii pentru medici si pentru personalul sanitar.
16.2.3 FINANTAREA SERVICIILOR MEDICALE

Fondul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si fondurile caselor de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti se formeaza din: a) contributii ale persoanelor fizice si juridice, in parti egale ; b) subventii de la bugetul de stat si de la bugetele locale ; c) alte venituri. Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru asigurarile sociale de sanatate. Cunatumul contributiei banesti lunare a persoanei asigurate se stabilesc sub forma unei cote de 7% si se aplica la venitul brut. Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate se deduce din impozitul pe salariu sau din impozitul pe venit, dupa caz, stabilit potrivit legii, si se varsa la casa de asigurari de sanatate. Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat au obligatia platii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate de 7%, raportat la fondul de salarii. Pentru pensionari, pentru beneficiarii ajutorului de somaj si ai alocatiei de sprijin, precum si pentru persoanele care lucreaza pe baza de conventii civile, contributia pentru asigurarile sociale de sanatate se retine, o data cu plata drepturilor banesti asupra carora se calculeaza, de catre cei care efectueaza plata acestor drepturi. Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate se vireaza casei de asigurari de sanatate la care este arondata persoana in cauza. Persoanele care nu sunt salariate vor comunica direct casei de asigurari de sanatate in a carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea, veniturile impozabile, in vederea stabilirii contributiei de 7% pentru asigurarile sociale de sanatate, potrivit legii. Sunt asigurate prin efectul prezentei legi, cu scutire la plata contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate de catre acestea, persoanale care: a) satisfac serviciul militar in termen; b) se afla in concediu medical sau in concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 6 ani; c) executa o pedeapsa privata de libertate sau arest preventive; d) fac parte dintr-o familie care beneficiaza de ajutor social, potrivit Legii nr. 67/1995 privind ajutorul social. Angajatorii si asiguratii care au obligatia platii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, potrivit prevederilor prezentei legi, si care nu o respecta datoreaza majorari pentru perioada de intarziere, egale cu majorarile aferente pentru intarzierea achitarii impozitelor. Daca datoria nu este achitata in termen de o luna de la data scadenta, casa de asigurari de sanatate va introduce dispozitie de incasare silita.
85
Bugetul de stat suporta urmatoarele cheltuieli: a) pentru investitiile legate de construirea unor unitati sanitare si pentru aparatura medicala de mare performanta ; b) pentru activitatea de diagnostic, curativa si de reabilitare de importanta nationala, pentru recuperarea capacitatii de munca. Asiguratii suporta unele plati suplimentare privind costul medicamentelor furnizate si unele servicii medicale corespunzator reglementarilor stabilite de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, potrivit criteriilor prevazute in contractul de asigurare de sanatate. Pentru sustinerea bugetelor caselor de asigurari de sanatate din judetele cu dezechilibre financiare, se va varsa, de catre fiecare casa de asigurari de sanatate, o cota de 7% in contul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, din incasarile lunare ale acestora. Utilizarea fondurilor de asigurari sociale de sanatate Fondurile de asigurari sociale de sanatate se utilizeaza pentru: a) plata medicamantelor si a serviciilor medicale acordate b) cheltuieli de administrare si functionare, in cota de maximum 5% c) fond de redistribuire, in cota de 7% d) fond de rezerva, in cota de 5%. Fondurile ramase la finele anului se reporteaza in anul urmator.
16.2.4. RELATIILE CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE CU FURNIZORII DE SERVICII MEDICALE, APARATURA SI MEDICAMENTE
Furnizorii de servicii medicale, potrivit legii, sunt medicii si personalul sanitar, cabinetele medicale, centrele de diagnostic si tratament, spitalele si alte unitati sanitare care se afla in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate. Relatiile dintre furnizorii de servicii medicale si casa de asigurari de sanatate se stabilesc si se desfasoara pe baza de contract. Casa de asigurari de sanatate organizeaza un sistem de asigurare pentru raspunderea civila a medicilor si a celorlalte categorii de personal medical. Furnizarea serviciilor medicale are la baza stabilitatea contributiei asiguratilor. Asistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie se acorda de catre medici, personal sanitar, cabinete pentru practica individuala, dispensare pentru practica de grup, centre de sanatate, policlinici, centre de diagnostic si tratament si de catre serviciile ambulatorii ale spitalelor. Casele de asigurari de sanatate incheie cu furnizorii de servicii medicale contracte anuale pentru furnizarea de servicii si pentru plata acestora, urmarind realizarea echilibrului financiar. La
86
incheierea contractelor se tine seama de economicitatea si de calitatea serviciilor oferite si de interesul manifestat de asigurati. Casele de asigurari de sanatate incheie contracte anuale cu furnizorii de servicii medicale, in baza contractului-cadru. Prevederile contractului-cadru sunt date publicitatii, pentru informarea asiguratilor si a furnizorilor de servicii medicale. Furnizorii de servicii medicale pot negocia clauze suplimentare cu casa de asigurari de sanatate, in limita conditiilor prevazute in contractul-cadru. Modalitatile de plata a furnizorilor de servicii medicale de catre casele de asigurari de sanatate se stabilesc prin contractul-cadru si pot fi: a) in asistenta medicala primara si de specialitate, prin tarif pe persoana asigurata si prin tarif pe serviciu medical, dupa caz; b) in asistenta medicala din spitale si din alte unitati cu stationar, prin tarif pe persoana internata, prin tarif pe zi de spitalizare, prin tarif pe serviciu medical si prin tarife negociate pentru anumite prestatii. Spitalele se construiesc, de regula, de catre autoritatile locale sau centrale, in baza unui program pe termen lung, desfasurat pe ani, care se aproba prin lege. Aparatele de mare performanta se procura de catre spitale si de centrele de diagnostic si tratament, pe baza aprobarii unei comisii centrale compuse din reprezentatii Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate, ai Colegiului Medicilor din Romania si ai Ministerului Sanatatii, in limita prevederilor bugetului alocat. Prima dotare se suporta de la bugetul de stat. Materialele sanitare, protezele si ortezele pot fi furnizate numai de catre persoane fizice sau juridice acreditate de casele de asigurari de sanatate. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Colegiul Medicilor din Romania elaboreaza anual liste nominale ale acestor materiale, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Modul de furnizare si conditiile de plata se stabilesc prin contracte directe incheiate intre casele de asigurari de sanatate si respectiv furnizori. In relatiile caselor de asigurari de sanatate cu furnizorii de medicamente, obligatia farmacistilor este de a elibera medicamentul cu pretul cel mai mic, daca medicul indica numai denumirea substantei active, precum si de a arata posibilitatea de inlocuire a medicamentului prescris. Asigurarea asistentei medicale, a ingrijirii la domiciliul bolnavului si a ajutorului in menaj se contracteaza de la casele de asigurari de sanatate cu unitati specializate sau cu persoane fizice. Casa de asigurari de sanatate poate colabora cu organizatii caritabile si de intrajutorare. Asistenta medicala de urgenta si alte tipuri de transporturi medicale se acorda prin servicii de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti, iar plata acestor servicii se asigura pe baza contractului care se incheie intre serviciile de ambulanta si casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti.
87
16.2.5 ORGANIZAREA CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE

Casele de asigurari de sanatate sunt institutii publice autonome, nelucrative, care desfasoara activitati in domeniul asigurarii sanatatii. Organizarea administrativa: Asigurarile de sanatate se organizeaza prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, prin casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti si prin oficii teritoriale. Casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti pot avea, la nivelul oraselor, al municipiilor, precum si al altor localitati, oficii de asigurari de sanatate, daca numarul asiguratilor este de cel putin: a) 200.000 pentru orasele, municipiile si sectoarele municipiului Bucuresti b) 100.000 pentru alte localitati. Casele de asigurari de sanatate functioneaza pe baza unui statut. Statutul trebuie sa contina prevederi referitoare la: a) denumirea si sediul casei de asigurari de sanatate ; b) teritoriul deservit; c) felul, cantitatea si calitatea unor servicii care nu sunt definite expres de lege; d) nivelul si felul de incasare a contributiilor ; e) numarul membrilor in organele de conducere; f) drepturile si obligatiie organelor de conducere; g) modul de adoptare a hotararii adunarii generale a reoprezentatilor; h) organizarea activitatii financiar-contabile, a controlului si intocmirea bilantului contabil anual; i) componenta si sediul comisiei de litigii ; j) modalitatile de publicitate. Organele de conducere ale Casei Nationale de Asigurari de Sanatate sunt: a) adunarea generala a reprezentatilor; b) consiliul de administratie, ales de adunarea generala a reprezentatilor, care are un presedinte si un vicepresedinte, alesi dintre membrii acestuia, si care, in termen de 6 luni, va elabora statutul casei de asigurari de sanatate. Adunarea generala a reprezentantilor are ca principal obiectiv sustinerea intereselor asiguratilor in raporturile cu consiliul de administratie. Ea are ca atributii: a) aproba statutul si alte reglementari specifice in domeniul sau de activitate, potrivit legii ; b) aproba bilantul contabil si descarcarea gestiunii anului precedent pentru Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si pentru casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti ;
88
c) ia decizii privind administrarea patrimoniului; d) aproba bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul curent al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si pentru casele de asigurari de sanatate teritoriale ; e) alege o comisie de cenzori formata din 3 persoane si 3 supleanti. Consiliul de administratie reprezinta Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si pe asigurati in raporturile cu alte persoane fizice si juridice. Pe langa Casa Nationala de Asigurari de Sanatate functioneaza consilii de experti, care elaboreaza proiecte de norme metodologice pentru acordarea serviciilor medicale, abrobate de catre comisia mixta a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si Colegiului Medicilor din Romania. Membrii Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si a comisiei de cenzori vor beneficia de o indemnizatie de sedinta, al carei cuantum este stabilit prin statut. Casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti au urmatoarele organe de conducere: a) Adunarea Reprezentatilor; b) Consiliul de Administratie. Atributiile si modul de desfasurare a activitatii organelor de conducere se reglementeaza prin satut. Alegerea organelor de conducere ale caselor de asigurari de sanatate: Alegerea organelor de conducere ale caselor de asigurari de sanatate se face prin vot secret. O persoana poate fi aleasa pentru maximum doua mandate. Organele de conducere se aleg pe o perioada de 5 ani.
16.3
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE
16.3.1 CONSTITUIREA CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE

Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate este institutie publica, autonoma, de interes national, cu personalitate juridica, in coordonarea Ministrului Sanatatii si Familiei , care administreaza si gestioneaza sistemul de asigurari sociale de sanatate in vederea aplicarii politicilor si programelor in domeniul sanitar ale Ministrului Sanatatii si Familiei si are sediul in municipiul Bucuresti, calea Calarasi nr. 248, sectorul 2. CNAS are ca principal obiectiv de activitate asigurarea functionarii unitare si coordonate a sistemului de asigurari de sanatate judetene, Casa de Asigurari de Sanatate a Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti.
89
CNAS functioneaza pe baza statutului propriu abrobat de consiliul de administratie. Casele de asigurari functioneaza pe baza statutului propriu, care respecta prevederile statutului-cadru abrobat de Consiliul de administratie al CNAS. Pentru anul 2003 statutul se elaboreaza de Consiliul de administratie al CNAS si se aproba prin hotarare a Guvernului. Satutele caselor de asigurari de sanatate trebuie sa contina prevederi referitoare la: denumirea si sediul casei de asigurari respective ; relatiile CNAS cu alte case de asigurari si cu oficiile teritoriale, precum si cu asiguratii ; structura, drepturile si obligatiile organelor de conducere ; modul de adoptare a hotararilor in consiliul de administratie si relatia dintre acesta si conducerea executiva a casei de asigurari ; alte prevederi. Casele de asigurari judetene sunt institutii publice, cu personalitate juridica, cu bugete proprii, in subordinea CNAS. Aceasta colecteaza contributiile si gestioneaza bugetul fondului aprobat, cu respectarea prevederilor legale, asigurand functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate la nivel local. Pe langa CNAS functioneaza consilii de experti pentru elaborarea proiectelor de acte normative care se aproba de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, cu consultarea obligatorie a ministerelor si institutiilor centrale cu retele sanitare proprii. Casele de asigurari pot infiinta oficii de asigurari de sanatate fara personalitate juridica, la nivelul oraselor, municipiului Bucuresti, in baza criteriilor stabilite prin ordin si ministrului sanatatii si familiei.
16.3.2 ATRIBUTIILE CASEI NATIONALE DE ASIGURARI DE SANATATE

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate are urmatoarele atributii: 1. Administreza, impreuna cu casele de asigurarai de sanatate, Fondul de asigurari sociale de sanatate ; 2. Avizeaza proiectele de acte normative care au incidenta asupra constituirii si utilizarii fondurilor asigurarilor sociale de sanatate ; 3. Controleaza respectarea dreptului asiguratilor la servicii medicale, medicamante si materiale sanitare in mod nediscriminatoriu, in conditiile legii; 4. Stabileste strategia generala a sistemului de asigurari sociale de sanatate, de colectare, administrare, utilizare si control al fondurilor asigurarilor sociale de sanatate ; 5. Stabileste, in colaborare cu Ministerul Sanatatii si Familiei, Colegiul Medicilor din Romania, reprezenanti ai spitalelor si clinicilor universitare, ai unitatilor de cercetare, ai
90
organizatiilor neguvernamentale, ai sindicatelor si patronatelor, precum si cu reprezentanti ai populatiei, obiectivele programelor de sanatate publica ; 6. Supravegheaza si con troleaza functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate ; 7. Monitorizeaza si controleaza modalitatea de eliberare a medicamentelor comform prevederilor art 48 din Legea nr. 145/1997, cu modificarile si completarile ulterioare; 8. constituie comisii de experti care elaboreaza proiecte de norme metodologice pentru acordarea serviciilor medicale, ce vor fi aprobate de Comisia mixta a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si a Colegiului Medicilor din Romania ; 9. Elaboreaza criterii de acreditare a furnizorilor de servicii medicale; 10. Elaboreaza si modifica, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, contractul-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului asigurarilor sociale de sanatate, pana la data de 30 noiembrie a anului in curs pentru anul viitor, cu avizul Ministerului Sanatatii si Familiei si al ministerelor cu retele sanitare proprii, care se aproba prin hotarare a Guvernului, in conditiile legii; 11. Elaboreaza, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, criteriile privind calitatea asistentei medicale din sistemul de asigurari sociale de sanatate; 12. Elaboreaza, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, Regulamantul de functionare a comisiilor de acreditare a medicilor din sistemul de asigurari sociale de sanatate; 13. Participa la acreditarea medicilor si a personalului sanitar care pot fi admisi sa lucreze in sistemul de asigurari sociale de sanatate ; 14. Organizeaza, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, controlul activitatii medicale furnizate asiguratilor; 15. Elaboreaza anual, impreuna cu Ministerial Sanatatii si Familiei, lista cuprinzand denumirile comune internationale (DCI) ale medicamentelor din Nomenclatorul medicamentelor si produselor biologice de uz uman, de care beneficiaza asiguratii, pe baza de prescriptie medicala, in tratament ambulatoriu, cu sau fara contributie personala; 16. Elaboreaza anual, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, liste nominale cuprinzand materialele sanitare, protezele si ortezele; 17. Acrediteaza persoanele fizice sau juridice care pot furniza materialele prevazute la punctul 16, stabileste cadrul general privind modul de furnizare si conditiile de plata pentru aceste materiale, care urmeaza safie prevazute in contractele directe incheiate intre casele de asigurari de sanatate si furnizori ; 18. Desemneaza reprezentanti in comisia centrala, care aproba procurarea aparaturii de mare performanta, alaturi de reprezentanti ai Colegiului Medicilor din Romania si ai Ministerului Sanatatii si Familiei ;
91
19. Elaboreaza reglementarile privind platile suplimentare ale asiguratilor pentru unele medicamente si unele servicii medicale suplimentare; 20. Organizeaza un sistem de asigurare pentru raspundere civila a furnizorilor de servicii medicale; 21. Organizeaza, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, Comisia centrala de arbitraj si avizeaza regulamentul de organizare si functionare a acesteia; 22. Elaboreaza proiectul de statut-cadru pentru casele de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti ; 23. Aproba statutele caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, regulamentele de organizare si functionare, organigrama si statele de functii ale acestora ; 24. Elaboreaza normele de organizare de personal ; 25. Definitiveaza proiectele de bugete de venituri si cheltuieli ale caselor de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si pe cele ale Casei Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casei de Asigurari de Sanatate a Transporturilor, la propunerea acestora ; 26. Abroba anual bugetele de venituri si cheltuieli corespunzatoare unui plan de activitati si listele de investitii ale caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, la propunerea acestora ; 27. Administreaza bunurile mobile si imobile, dobandite, in conditiile legii, din activitati proprii, subventii, donatii sau din alte surse ; 28. Stabileste anual, in limitele legii, cota de contributie a caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si a Casei Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casei de Asigurari de Sanatate a Transporturilor la constituirea fondului de redistribuire pentru sustinerea bugetelor caselor de asigurari de sanatate cu dezechilibre financiare si elaboreaza anual criteriile pe baza carora se calculeaza sumele aferente fondului de redistribuire ; 29. Stabileste destinatia de utilizare a fondului de rezerva propriu ; 30. Elaboreaza metodologia privind tiparirea, distribuirea si evidenta carnetelor de asigurat; 31. Asigura evidenta statistica necesara in activitatea specifica sistemului de asigurari sociale de sanatate si colaboreaza ci institutii cu atributii in domeniul statisticii; 32. Efectueaza prin intermediul caselor de asigurari de sanatate, direct sau prin intermediari specializati, sondaje in vederea evaluarii gradului de satisfacere a asiguratilor si de evaluare a interesului manifestat de acestia fata de calitatea serviciilor medicale si asigura controlul masurilor stabilite in gestionarea fondurilor pentru realizarea functionarii sistemului asigurarilor sociale de sanatate intr-un mod coerent si unitar.
92
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si casele de asigurari de sanatate vor functiona avand la baza un sistem de informatizare integrat. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate elaboreaza norme privind modul de incasare a contributiilor la Fondul de asigurari sociale de sanatate. In cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a contributiilor datorate Fondului de asigurari sociale de sanatate Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, prin casele de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casa de Asigurari de Sanatate a Transporturilor procedeaza la aplicarea masurilor de executie silita pentru incasarea sumelor cuvenite bugetului asigurarilor sociale de sanatate si a majorarilor de intarziere, potrivit procedurii instituite prin Ordonanta Guvernuluiu nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile ulterioare, ale carei dispozitii se aplica in mod corespunzator. Casa Nationala de Asigurari de Santatate elaboreaza norme metodologice privind activitatea de executare silita pentru recuperarea creantelor la Fondul de asigurari sociale de sanatate, privind acordarea de inlesniri, amanari si esalonari la plata contributiilor, precum si norme tehnice privind constituirea si utilizarea fondului pentru acordarea de stimulente.
16.3.3 ORGANELE DE CONDUCERE ALE CNAS

Organele de conducere ale CNAS sunt reprezentate de: Adunarea Reprezentantilor; Consiliul de Administratie al CNAS; Presedinte CNAS; 2 vicepresedinti; Directorul General.
Persoanele care fac parte din organele de conducere ale CNAS trebuie sa Indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie cetateni romani si sa aiba domiciliul pe teritoriul Romaniei ; sa aiba calitatea de asigurat; sa nu aiba cazier judiciar sau fiscal.
A. Adunarea reprezentanilor se constituie pe o perioad de 4 ani i cuprinde: reprezentani ai asigurailor delegai de consiliile judeene i de Consiliul General al Municipiului Bucureti n numr de unu pentru fiecare jude i doi pentru
93
municipiul Bucureti. Desemnarea acestor reprezentani se face n termen de 15 zile de la data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgen; 29 de membri numii astfel: 2 de ctre Preedintele Romniei, 3 de ctre primul-ministru, la propunerea ministrului sntii i familiei, 3 de ctre Senat, la propunerea comisiei de specialitate, 3 de ctre Camera Deputailor, la propunerea comisiei de specialitate, 5 de ctre asociaiile patronale reprezentative la nivel naional, 5 de ctre organizaiile sindicale reprezentative la nivel naional, 7 reprezentani ai ministerelor i instituiilor centrale cu reele sanitare proprii, respectiv cte un reprezentant al Ministerului de Interne, Ministerului Aprrii Naionale, Ministerului Justiiei, Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei, Serviciului Romn de Informaii, Serviciului de Informaii Externe i Serviciului de Telecomunicaii Speciale, i un reprezentant al Consiliului Naional al Persoanelor Vrstnice. Sunt considerate reprezentative la nivel naional asociaiile patronale si organizaiile sindicale care ndeplinesc condiiile prevzute de Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munc. Adunarea reprezentanilor se ntrunete n edin o dat pe an, la convocarea consiliului de administraie, reprezentanilor. Adunarea reprezentanilor poate adopta hotrri dac sunt prezente dou treimi din numrul membrilor. Pentru adoptarea hotrrilor este necesar votul favorabil al majoritii membrilor prezeni. Adunarea reprezentanilor are urmtoarele atribuii: a) propune modificarea Statutului CNAS; b) i alege i i revoc pe cei doi membri n consiliul de administraie; c) analizeaz repartizarea bugetului aprobat de ctre cei n drept i recomand ordonatorului principal de credite cu delegaie luarea msurilor necesare pentru modificarea acestuia, n condiiile legii; d) analizeaz modul de utilizare a fondului, costurile sistemului, serviciile acordate i tarifele msurile practicate legale la contractarea folosirea pachetului cu de servicii a de baz i i de recomand pentru eficien fondurilor sau n edine extraordinare, la convocarea preedintelui CNAS, a consiliului de administraie sau a unui numr de cel puin 30 de membri ai adunrii
respectare a drepturilor asigurailor. B. Consiliul de administraie al CNAS se constituie din 17 membri, cu un mandat pe 4 ani, dup cum urmeaz:
94
5 reprezentani ai statului, dintre care unul este numit de Preedintele Romniei i 4 de primul ministru, la propunerea ministrului sntii i familiei, a ministrului muncii i solidaritii sociale, a ministrului finanelor publice i a ministrului justiiei; 5 membri numii prin consens de ctre asociaiile patronale reprezentative la nivel naional; 5 membri numii prin consens de ctre confederaiile sindicale reprezentative la nivel naional; 2 membri alei de ctre adunarea reprezentanilor din rndul membrilor si.
Preedintele consiliului de administraie este preedintele CNAS i ndeplinete i funcia de secretar de stat n cadrul Ministerului Sntii i Familiei. Preedintele CNAS este numit de primulministru dintre membrii consiliului de administraie, la propunerea Ministerului Sntii i Familiei. Consiliul de administraie are 2 vicepreedini alei de consiliul de administraie prin vot secret. Vicepreedinii consiliului de administraie sunt i vicepreedinii CNAS. Consiliul de administraie funcioneaz n mod legal n prezena a cel puin 11 membri, iar hotrrile consiliului de administraie se adopt cu votul a cel puin dou treimi din numrul membrilor prezeni. Principalul rol al consiliului de administraie este de a elabora i a realiza strategia naional n domeniul asigurrilor sociale de sntate. Membrii Consiliului de administraie al CNAS i ai consiliilor de administraie ale caselor de asigurri, precum i personalul angajat al acestor case de asigurri, indiferent de nivel, nu pot deine funcii de conducere n cadrul Ministerului Sntii i Familiei, direciilor de sntate public, unitilor sanitare, cabinetelor medicale, funcii alese sau numite n cadrul CMR, colegiilor judeene ale medicilor, respectiv al municipiului Bucureti, CFR, colegiilor judeene ale farmacitilor, respectiv al municipiului Bucureti, organizaiilor centrale i locale ale OAMR sau funcii n cadrul societilor comerciale cu profil de asigurri, farmaceutic sau de aparatur medical. Membrii Consiliului de administraie al CNAS i ai consiliilor de administraie ale caselor de asigurri care, fie personal, fie prin so, soie, afini sau rude pn la gradul al doilea inclusiv, au un interes patrimonial n problema supus dezbaterii consiliului de administraie nu pot participa la dezbaterile consiliului de administraie i nici la adoptarea hotrrilor. Consiliul de administratie al CNAS are urmatoarele atributii : aproba statutul si strategia CNAS, la propunerea presedintelui acestuia aproba planul de activitate si proiectul bugetului Fondului de Asigurari sociale de Sanatate
95
aproba rapoarte de gestiune lunare, trimestriale si anuale, prezentate de presedintele CNAS aproba proiectul contractului-cadru aproba masuri privind administrarea patrimoniului, potrivit legii stabileste destinatia de utilizare a fondului de rezerva propriu ramas neutilizat la finele fiecarui an aproba normativele pentru functionarea caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, a Casei Asigurarilor de Sanatate a Apararii Ordinii Publice, Sigurantei Natinale si Autoritatii Judecatoresti si a Casei de Asigurari de Sanatate a Transporturilor aproba planul anual de activitate al CNAS, inaintat dupa aprobarea proiectului de buget aproba statutele caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, regulamentele de organizare si functionare si organigramele acestora.
Membrii Consiliului de Administratie al CNAS si cei ai consiliilor de administratie ale caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, trebuie sa indeplinesaca urmatoarele conditii : sa fie cetateni romani sa aiba capacitate de exercitiu deplina sa nu aiba cazier judiciar sa aiba varsta de minim 25 de ani sa nu fi fost colaborator al securitatii ca politie politica.
Consiliul de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate este legal constituit si functioneaza incepand cu data la care sunt numiti cel putin 11 membri, cu conditia ca la sedinta sa fie prezenti cel putin 3 dintre membrii desemnati de puterea executiva, 3 dintre membrii desemnati de sindicatele reprezentativesi 3 dintre membrii desemnati de asociatiile patronale reprezentative. Consiliul de adminitratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate se intruneste ori de cate ori este necesar, dar cel putin o data pe luna, si ia hotarari valabile in prezenta a cel putin 11 membri si cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor prezenti. Convocarea Consiliului de adminitratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate se face de catre presedintele acesteia. Convocarea consiliului de administratie va fi facuta si la solicitarea a cel putin unei treimi din numarul membrilor acestuia. Consiliul de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate isi alege 2 vicepresedinti in conditiile legii.
96
Consiliul de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate mandateaza pe unul dintre cei 2 vicepresedinti sa il inlocuiasca pe presedinte in caz de forta majora. Membrii Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, cu exceptia presedintelui si ai vicepresedintilor, nu sunt salariati ai acesteia si primesc o indemnizatie lunara de pana la 20% din salariul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, in conditiile prezentei efective la sedintele consiliului de administratie. Preedintele CNAS se deleag n condiiile legii, prin ordin al ministrului sntii i familiei, ca ordonator principal de credite pentru administrarea i gestionarea fondului i reprezint CNAS n relaiile cu terii i pe asigurai n raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, componente ale sistemului asigurrilor sociale de sntate. Conducerea executiv a CNAS este asigurat de ctre directorul general. Ocuparea postului de director general se face prin concurs, pe o perioad de 4 ani, i se numete prin ordin al ministrului sntii i familiei. Organizarea concursului i criteriile de selecie sunt stabilite de ministrul sntii i familiei i de preedintele CNAS. Pe timpul executrii mandatului preedintele i vicepreedinii sunt numii pe o perioad de 4 ani. Acetia nu pot exercita pe durata mandatului nici o alt funcie sau demnitate public, cu excepia funciilor didactice din nvmntul superior. Membrii Consiliului de administraie al CNAS, pe perioada exercitrii mandatului, nu sunt salariai ai CNAS, cu excepia preedintelui i a vicepreedinilor, i nu pot ocupa funcii n structurile executive ale caselor de asigurri. Acetia nu pot exercita activiti la societi comerciale sau la alte unitati care se afla in relatii contractuale cu casele de asigurari. Salarizarea presedintelui si vicepresedintelui CNAS se stabileste dupa cum urmeaza: - pentru presedinte, la nivelul indemnizatiei prevazute de lege pentru functia de secretar de stat; - pentru vicepresedinti, la nivelul indemnizatiei prevazute de lege pentru functia de subsecretar de stat. Preedintele Casei Naionale de Asigurri de Sntate are urmtoarele atribuii: a) organizeaz si conduce structurile executive ale acesteia; b) asigura coerenta si eficienta gestiunii financiare a fondurilor asigurrilor sociale de sntate; c) elaboreaza normele, regulamentele si procedurile administrative specifice ndeplinirii atribuiilor prevzute la lit. a) si b) si elaboreaz normele specifice de personal; d) organizeaz si coordoneaz activiti de control pe ansamblul sistemului asigurrilor sociale de sntate; e) aplica sanciuni disciplinare si administrative pentru nerespectarea normelor si regulamentelor prevzute la lit. c);
97
f) rspunde de aducerea la ndeplinire a hotrrilor Consiliului de admistratie al Casei Naionale de Asigurri de Sntate; g) aproba, la propunerea Consiliului de administraie al Casei Naionale de Asigurri de Sntate, criteriile de stabilire a cuantumului indemnizaiilor membrilor consiliilor de administraie ale Casei Naionale de Asigurri de Sntate, caselor de asigurri de sntate judeene, respectiv a municipiului Bucureti, si modalitatea de plata a acestora, n condiiile legii; h) emite ordine n exercitarea mandatului sau, precum si pentru punerea n aplicare a hotrrilor consiliului de administraie; i) supravegheaz si controleaz funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate j) reprezint Casa Naionala de Asigurri de Sntate n relaiile cu terii; k) convoac Consiliul de administraie al Casei Naionale de Asigurri de Sntate si conduce edinele acestuia; l) aproba nfiinarea de oficii teritoriale la nivelul caselor de asigurri de sntate judeene, respectiv a municipiului Bucureti, la propunerea acestora, n condiiile legii; m) aproba contractarea de consultanta de specialitate n condiiile si situaiile prevzute de actele normative n vigoare; n) definitiveaz proiectele de bugete de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurri de sntate judeene, respectiv a municipiului Bucureti, al Casei Asigurrilor de Sntate a Aprrii, Ordinii Publice, Siguranei Naionale si Autoritii Judectoreti si al Casei de Asigurri de Sntate a Transporturilor, la propunerea acestora, si elaboreaz proiectul bugetului de venituri si cheltuieli centralizat al Fondului de asigurri sociale de sntate, pe care, cu aprobarea Consiliului de administraie al Casei Naionale de Asigurri de Sntate, l nainteaz spre aprobare Parlamentului; o) promoveaz imaginea Casei Naionale de Asigurri de Sntate; p) stabilete anual criterii de utilizare a fondului de redistribuire si administreaz acest fond; r) organizeaz concurs pentru ocuparea postului de director general al Casei Naionale de Asigurri de Sntate, conform prevederilor legale, stabilind criteriile si standardele de performanta pentru ocuparea acestui post; s) numete cu delegaie directorul general al Casei Naionale de Asigurri de Sntate pana la ocuparea postului prin concurs, conform legii; t) desemneaz reprezentani n comisia centrala care aproba procurarea aparaturii de nalta performanta alturi de reprezentani ai Colegiului Medicilor din Romnia si ai Ministerului Sntii si Familiei; u) aproba statele de funcii ale Casei Naionale de Asigurri de Sntate si ale caselor de
98
asigurri de sntate n urma definitivrii bugetului Fondului de asigurri sociale de sntate si n baza organigramei aprobate de consiliul de administraie; v) numete, cu delegatie, directorii generali ai caselor de asigurri de sntate judeene, respectiv a municipiului Bucureti, care asigura conducerea acestora ca ordonator secundar de credite, n urma concursului organizat de Casa Naionala de Asigurri de Sntate n condiiile legii si stabilete atribuiile si competentele acestora; Preedintele Casei Naionale de Asigurri de Sntate poate delega atribuii de reprezentare oricrui vicepreedinte sau membru al Consiliului de administraie al Casei Naionale de Asigurri de Sntate. Mandatul preedintelui Casei Naionale de Asigurri de Sntate nceteaz prin demisie, prin revocare de catre primul-ministru sau prin deces. Atributiile vicepresedintilor Consiliului de administratie al CNAS: a) urmresc aducerea la ndeplinire a hotrrilor consiliului de administraie, ncredinat de ctre preedinte; b) preiau, n caz de fora majora, atribuiile preedintelui, n condiiile prevzute de prezentul statut; c) asigura comunicarea cu asociaiile patronale, organizaiile sindicale si organizaiile pensionarilor; d) asigura ndeplinirea condiiilor legale si ale prezentului statut cu privire la constituirea si la funcionarea consiliilor de administraie ale caselor de asigurri de sntate judeene, respectiv a municipiului Bucureti; e) ndruma si controleaz nemijlocit activitatea consiliilor de administraie ale caselor de asigurri de sntate judeene, respectiv a municipiului Bucureti, sub aspectul legalitii activitii si al respectrii prevederilor prezentului statut si l informeaz pe preedintele Casei Naionale de Asigurri de Sntate asupra celor constatate; f) alte atribuii date n competenta prin lege si prin prezentul statut. Mandatele vicepreedinilor nceteaz prin demisie, prin deces sau prin revocare de ctre consiliul de administraie, cu votul a cel puin doua treimi din numrul membrilor acestuia, sau prin revocarea ca membru al consiliului de administraie de ctre cei care i-au desemnat.
99
Consiliile de administraie ale caselor de asigurri de sntate judeene, respectiv a municipiului Bucureti au urmatoarele atributii principale: a) aproba proiectul statutului propriu; b) aproba proiectul bugetului de venituri si cheltuieli anuale aferente fondului asigurrilor sociale de sntate; c) aproba rapoartele de gestiune lunare, trimestriale si anuale, prezentate de directorul general; d) aproba politica de contractare propusa de directorul general, cu respectarea contractului-cadru; e) aproba programele de aciuni de mbuntire a disciplinei financiare, inclusiv masurile de executare silita, potrivit prevederilor legale n vigoare; f) alte atribuii date n competenta prin lege sau prin prezentul statut. Membrii consiliilor de administratie ale caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, sunt obligati sa participe la adoptarea hotararilor care sa asigure functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate la nivel local. Organele de conducere ale caselor de asigurri judeene si ale Municipiului Bucureti sunt : > consiliul de administraie; > preedintele; > director general. Consiliul de administraie al caselor de asigurri de sntate judeene i a municipiului Bucureti este alctuit din 9 membri, desemnai dup cum urmeaz: unul de consiliul judeean, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureti; unul de prefect, la propunerea direciei de sntate public judeene, respectiv a Direciei de Sntate Public a Municipiului Bucureti; 3 de asociaiile patronale reprezentative la nivel naional, desemnai prin consens; desemnai prin
- 3 de confederaiile sindicale reprezentative la nivel naional, consens; - preedintele, care este directorul general al casei de asigurri.
100
Consiliul de urmeaz: -
administraie
al
Casei Asigurrilor de
Sntate
a Ministerului
Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei este alctuit din 5 membri, desemnai dup cum unul de ctre Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei; unul din partea confederaiilor reprezentative ale sindicatelor; unul din partea asociaiilor reprezentative ale patronatelor; unul din partea Ministerului Sntii i Familiei; preedintele Casei Asigurrilor de Sntate a Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei. Consiliul de administraie al Casei Asigurrilor de Sntate a Aprrii, Ordinii Publice, Siguranei Naionale i Autoritii Judectoreti se constituie potrivit dispoziiilor Ordonanei Guvernului nr. 56/1998, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 458/2001. Mandatul membrilor consiliilor de administraie ale caselor de asigurri este de 4 ani. Consiliul de administraie ia hotrri prin vot, n prezena a cel puin dou treimi din numrul membrilor. edinele consiliului de administraie sunt publice, cu excepia cazurilor n care membrii consiliului decid prin vot ca acestea s se desfoare cu uile nchise. Problemele legate de buget se vor discuta ntotdeauna n edine publice. Directorii generali ai caselor de asigurri sunt numii pe baz de concurs, prin decizie a preedintelui CNAS sau, dup caz, prin ordin al ministrului lucrrilor publice, transporturilor i locuinei, respectiv n condiiile prevzute de Ordonana Guvernului nr. 56/1998, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 458/2001. Directorul general devine membru de drept al consiliului de administraie al casei de asigurri i preedintele acestuia. Directorul general al casei de asigurri este ordonator de credite, n condiiile legii. Directorul general se numete pentru un mandat de 4 ani, dup validarea concursului, i se suspend de drept din funciile deinute anterior, cu excepia funciilor didactice din nvmntul superior. Directorul general este salarizat n conformitate cu prevederile legale n vigoare. Atribuiile principale ale directorului general sunt: a) aplic normele de gestiune, regulamentele de organizare i de funcionare i procedurile administrative unitare; b) organizeaz i coordoneaz activitatea de control al execuiei contractelor de furnizare de servicii medicale; c) organizeaz i coordoneaz activitatea de urmrire i control al colectrii contribuiilor la fond;
101
d) propune programe de aciuni de mbuntire a disciplinei financiare, inclusiv executarea silit, potrivit legii; e) stabilete modalitatea de contractare, cu respectarea contractului-cadru; f) organizeaz mpreun cu alte structuri abilitate controale privind respectarea drepturilor asigurailor i propune msuri n caz de nerespectare a acestora; g) supravegheaz i controleaz organizarea i funcionarea sistemului de asigurri de sntate la nivel teritorial i prezint anual rapoarte, pe care le d publicitii; h) numete, sancioneaz i elibereaz din funcie personalul casei de asigurri. Obligaiile caselor de asigurri: Conform legislaiei in vigoare si al statutului Casei Naionale de asigurri de sntate obligaiile CNAS sunt urmtoarele: s asigure logistica funcionrii unitare i coordonate a sistemului asigurrilor sociale de sntate; s urmreasc colectarea i folosirea cu eficien a fondului; s foloseasc mijloace adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea i susinerea intereselor asigurailor pe care i reprezint; s acopere potrivit principiilor prezentei ordonane de urgen nevoile de servicii de sntate ale persoanelor, n limita fondurilor disponibile. s verifice acordarea serviciilor medicale, conform contractelor ncheiate cu furnizorii de servicii medicale; s deconteze furnizorilor contravaloarea serviciilor medicale contractate i prestate asigurailor, n maximum 30 de zile de la data raportrii, n caz contrar urmnd a suporta penalitile prevzute n contract; s s acorde furnizorilor de servicii medicale sume care s in seama i de condiiile de desfurare a activitii n zone izolate, n condiii grele i foarte grele, pentru care sunt stabilite drepturi suplimentare, potrivit legislaiei; s informeze furnizorii de servicii medicale asupra condiiilor de contractare i a negocierii clauzelor contractuale; s informeze furnizorii de servicii medicale asupra condiiilor de furnizare a serviciilor medicale i despre orice schimbare n modul de funcionare i de acordare a acestora, cu cel puin 30 de zile nainte de aplicarea modificrii; s asigure confidenialitatea datelor n condiiile prezentei ordonane de urgen; s verifice prescrierea i eliberarea medicamentelor n conformitate cu reglementrile n vigoare; s transmit situaiile statistice i alte activiti raportate de furnizorii de servicii medicale ctre instituiile interesate, respectiv direciilor de sntate public i centrelor de statistic;
102
s raporteze CNAS, la termenele stabilite, datele solicitate privind serviciile medicale furnizate, precum i evidena asigurailor i a documentelor justificative utilizate;
s furnizeze, la solicitarea Ministerului Sntii i Familiei, prin direciile de sntate public, datele de identificare a persoanelor asigurate, numai pentru bolile cu declarare nominal obligatorie, conform legislaiei n vigoare.
Casele de asigurri de sntate judeene i a municipiului Bucureti pot avea, la nivelul oraelor, al municipiilor, precum i al altor localiti, oficii de asigurri de sntate, dac numrul asigurailor este de cel puin: a) 200.000 pentru oraele, municipiile i sectoarele municipiului Bucureti; b) 100.000 pentru alte localiti.
16.3.4 RELAIILE CASEI NAIONALE DE ASIGURRI DE SNTATE CU CASELE DE ASIGURRI DE SNTATE

Sistemul de asigurri sociale de sntate este un sistem naional, unitar, coordonat de Casa Naionala de Asigurri de Sntate n calitate de instituie publica autonoma de interes naional. Sistemul naional al asigurrilor sociale de sntate este constituit din casele de asigurri de sntate judeene, respectiv a municipiului Bucureti, care asigura funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate la nivel local, din Casa Asigurrilor de Sntate a Aprrii, Ordinii Publice, Siguranei Naionale si Autoritii Judectoreti, care asigura funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate n municipiile si oraele n care funcioneaz formaiuni medicale aparinnd ministerelor si instituiilor din domeniul aprrii, ordinii publice, siguranei naionale si autoritii judectoreti si din Casa de Asigurri de Sntate a Transporturilor, care asigura funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate pentru personalul Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei, instituiilor publice din subordine, regiilor autonome, companiilor naionale, societilor naionale si al societilor comerciale, care desfoar activiti n domeniul transporturilor aeriene, navale, rutiere, feroviare si cu metroul, pentru membrii de familie ai acestora, precum si pentru pensionarii care au lucrat n transporturi si pentru membrii lor de familie, care folosesc reeaua sanitara proprie a Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei. In calitate de ordonator principal de credite preedintele Casei Naionale de Asigurri de Sntate definitiveaz proiectele de bugete de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurri de sntate judeene, respectiv a municipiului Bucureti, al Casei Asigurrilor de Sntate a Aprrii, Ordinii Publice, Siguranei Naionale si Autoritii Judectoreti si Casei de Asigurri de Sntate a Transporturilor, la propunerea conductorilor acestora, n calitate de ordonatori secundari de
103
credite, n conformitate cu dispoziiile Legii nrJ72/1996 privind finanele publice, cu modificrile ulterioare, si cu cele ale normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanelor Publice. Bugetul centralizat al fondurilor de asigurri sociale de sntate se aproba de Parlament, la propunerea Casei Naionale de Asigurri de Sntate.
16.3.5 ASIGURAREA CALITII SERVICIILOR - O OBLIGAIE A CASEI NAIONALE DE ASIGURRI DE SNTATE

16.3.5.1 Serviciul medical al Casei de Asigurri
In cadrul CNAS funcioneaz serviciul medical, care este condus de un medic-ef. La nivelul caselor de asigurri funcioneaz un serviciu medical, n raport cu numrul asigurailor, care este condus de un medic-ef. Funcia de medic-ef al CNAS i al caselor de asigurri se ocup prin concurs organizat de CNAS, n condiiile legii fiind echivalent cu cea de director general adjunct. Serviciul medical al CNAS urmrete interesele asigurailor cu privire la calitatea serviciilor acordate de ctre furnizorii de servicii medicale, medicamente i dispozitive medicale aflai n relaii contractuale cu casele de asigurri. Criteriile privind acordarea serviciilor medicale pentru asigurai se elaboreaz de ctre serviciul medical al CNAS mpreun cu CMR, se actualizeaz ori de cte ori este nevoie i se prevd n clauzele contractelor de furnizare de servicii. Masuri si criterii de asigurare a calitii serviciilor Asigurarea calitii pachetului de servicii de baz pentru asigurai revine CNAS prin respectarea urmtoarelor msuri: acceptarea ncheierii de contracte numai cu furnizori acreditai conform legii, precum i a medicilor, asistenilor medicali i altor categorii de personal acreditate ; existena unui sistem informaional corespunztor asigurrii unei evidene primare privind diagnosticul i terapia aplicat; respectarea de ctre furnizori a criteriilor de calitate a asistenei medicale i stomatologice, elaborate de ctre CMR i OAMR; utilizarea pentru tratamentul afeciunilor numai a medicamentelor din Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman; utilizarea materialelor sanitare i a dispozitivelor medicale autorizate, conform legii.
104
Criteriile
privind
calitatea
asistenei
medicale
acordate
asigurailor
se
elaboreaz de comisiile de specialitate ale CMR, se negociaz cu CNAS i se refer la: a) tratamentul medical; b) tratamentul stomatologic; c) aciunile de depistare precoce a mbolnvirilor; d) procedeele medicale de recuperare eficace; e) prescrierea de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale i transportul bolnavilor; f) eliberarea de certificate medicale necesare asigurailor pentru a beneficia de ajutoare de boal i de rapoarte necesare caselor de asigurri pentru ndeplinirea atribuiilor lor. Criteriile sunt obligatorii pentru toi furnizorii de servicii medicale care au ncheiat contracte cu casele de asigurri. In vederea respectrii calitii serviciilor medicale furnizate asigurailor, CNAS i casele de asigurri organizeaz controlul activitii medicale mpreun cu comisiile de specialitate ale CMR, CFR i ale OAMR. O modalitate de verificare a calitii servicilor o reprezinta reglementarea stricta a relaiilor caselor de asigurri sociale de sntate cu furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale i de medicamente. Controlul de gestiune al CNAS i al caselor de asigurri se face anuai de ctre Curtea de Conturi. CNAS mpreun cu CMR, CFR i OAMR organizeaz controlul serviciilor medicale care se acord asigurailor potrivit ordonane de urgen nr. 105/2002. 16.3.5.2 Relaiile Casei Naionale de Asigurri de Sntate cu furnizorii de servicii medicale
A. Natura relaiilor dintre furnizori si Casele de asigurri Furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale i de medicamente, care sunt n relaii contractuale cu casele de asigurri, sunt:
cabinetele medicale, centrele de diagnostic i tratament, spitalele i alte uniti sanitare,

medicii, personalul mediu sanitar i alte categorii de personal, personalul sanitar din serviciile conexe actului medical;
farmaciile, distribuitorii i productorii de medicamente i materiale sanitare persoanele fizice i juridice autorizate de Ministerul Sntii i Familiei.
Relaiile dintre furnizorii de servicii medicale i casele de asigurri sunt de natur civil, se stabilesc i se desfoar pe baz de contract care se ncheie anual. In situaia n care este necesar modificarea sau completarea clauzelor, acestea sunt negociate i stipulate n acte adiionale.
105
Furnizorii de servicii medicale ncheie cu casele de asigurri contracte anuale pe baza modelelor de contracte prevzute n normele metodologice de aplicare a contractului-cadru, n cuprinsul crora pot fi prevzute i alte clauze suplimentare, negociate. Casele de asigurri ncheie cu furnizorii de servicii medicale contracte anuale pentru furnizarea de servicii i pentru plata acestora, urmrind realizarea echilibrului financiar. La ncheierea contractelor prile vor avea n vedere interesul asigurailor i vor ine seama de economicitatea, eficiena i calitatea serviciilor oferite pe baza criteriilor elaborate de CNAS, CMR, CFR i OAMR. Contractele de furnizare de servicii medicale cuprind i obligaiile prilor legate de buna gestionare a fondurilor, precum i clauze care s reglementeze condiiile de plat a serviciilor furnizate pn la definitivarea unui nou contract ntre pri, pentru perioada urmtoare celei acoperite prin contract. Plata furnizorilor de servicii medicale poate fi: a) n asistena medical primar i de specialitate ambulatorie prin tarif pe persoana asigurat, tarif pe serviciu medical, suma fix negociat pe pachet de servicii medicale; b) n asistena medical din spitale i alte uniti, n afara celor ambulatorii, prin tarif pe caz rezolvat, tarif pe zi de spitalizare, tarif pe serviciu medical, dup caz; a) b) prin tarife pentru anumite servicii, stabilite prin contractul-cadru; prin pre de referin prevzut n lista medicamentelor cu sau fr
contribuie personal; c) prin pre de referin prevzut n lista de materiale sanitare i de dispozitive medicale. Modalitatea de decontare a serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare i dispozitivelor medicale se stabilete prin contractul-cadru. Decontarea serviciilor medicale se face n baza contractelor ncheiate ntre casele de asigurri i furnizorii de servicii medicale, indiferent de casa de asigurri la care s-a virat contribuia asiguratului, pe baza documentelor justificative stabilite prin contractul-cadru. B. Acreditarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de medicamente i materiale sanitare Pot intra n relaie contractual cu sistemul de asigurri sociale de sntate numai furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale i de medicamente acreditai. Medicii, farmacitii, personalul mediu sanitar i alte categorii de personal se acrediteaz dup cum urmeaz:
106
a) medicii i alte categorii de personal cu studii superioare se acrediteaz de ctre comisiile formate din reprezentani ai colegiilor judeene ale medicilor, respectiv al municipiului Bucureti, ai caselor de asigurri i ai direciilor de sntate public sau ai direciilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele i instituiile centrale cu reele sanitare proprii, dupa caz, n cadrul acreditrii unitii sanitare; b) asistenii medicali se acrediteaz de ctre comisiile formate din reprezentani ai OAMR, ai caselor de asigurri i ai direciilor de sntate public sau ai direciilor medicale ori structurilor similare din ministerele i instituiile centrale cu reele sanitare proprii, dup caz, n cadrul acreditrii unitii sanitare; c) farmacitii i asistenii de farmacie se acrediteaz de ctre comisiile formate din reprezentani ai colegiilor judeene ale farmacitilor, respectiv al municipiului Bucureti, ai caselor de asigurri i ai direciilor de sntate public sau ai direciilor medicale ori structurilor similare din ministerele i instituiile centrale cu reele sanitare proprii, dup caz, n cadrul acreditrii farmaciei. Regulamentul de funcionare a comisiilor de acreditare a furnizorilor de servicii medicale se aprob de ctre Consiliul de administraie al CNAS. Metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii medicale se elaboreaz de ctre CNAS i structurile naionale ale CMR, CFR i ale OAMR i se aprob prin ordin al ministrului sntii i familiei, n termen de 30 de zile de la data intrrii n vigoare a ordonane de urgen nr. 150/2002. Autorizarea furnizorilor de aparatur medical i materiale sanitare se face anual de ctre Ministerul Sntii i Familiei. Metodologia de autorizare se aprob prin ordin al ministrului sntii i familiei. Lista furnizorilor de aparatur medical i materiale sanitare autorizai este dat publicitii anual. C. Arbitrajul CNAS mpreun cu CMR i OAMR organizeaz Comisia central de arbitraj care soluioneaz litigiile dintre furnizorii de servicii medicale i casele de asigurri. Comisia central de arbitraj este format din 4 arbitri, dintre care 2 delegai numii de ctre CNAS i cte un delegat numit de CMR i OAMR. Preedintele Comisiei centrale de arbitraj trebuie sa fie un arbitru acceptat de pri. Arbitrii pot fi medici, juriti sau economiti, acreditai i nregistrai de Ministerul Sntii i Familiei. Regulamentul de activitate al arbitrilor se elaboreaz de ctre CNAS, mpreun cu CMR i OAMR, i se avizeaz de ctre Ministerul Justiiei. Hotrrile Comisiei centrale de arbitraj sunt obligatorii pentru toate prile ale cror litigii se soluioneaz de ctre aceasta i se completeaz n mod corespunztor cu prevederile Codului de procedur civil. Legislaia in vigoare prevede si cuantumul explicit al amenzilor ce sancioneaz diversele contravenii. Cuantumul amenzilor ste cuprins in intervalul 5.00 lei si 50.000.
107
16.3.6 ADMINISTRAREA UNITATILOR SANITARE PUBLICE DE INTERES JUDETEAN SI LOCAL SI COMPETENTELE AUTORITATILOR LOCALE IN DOMENIUL SANITAR
Regimul juridic si octombrie 2002.
metodologia administrativa a
unitilor sanitare publice de interes
judeean si local sunt stabilite prin ordonana nr. 70 din august 2002, ce a intrat in vigoare la 1 Terenurile i cldirile n care i desfoar activitatea unitile sanitare publice de interes judeean sau local, parte integrant a domeniului public al judeelor, comunelor, oraelor i municipiilor, se afl n administrarea consiliilor judeene sau consiliilor locale ale comunelor, oraelor, municipiilor i sectoarelor municipiului Bucureti. Celelalte componente ale bazei materiale sunt proprietate privat a statului i sunt administrate de unitile sanitare publice. Schimbarea destinaiei sau nstrinarea bazei materiale a unitilor sanitare publice se poate face n condiiile legii i numai cu aprobarea Ministerului Sntii i Familiei. Actele de nstrinare sau de schimbare a destinaiei bazei materiale a unitilor sanitare, fr aprobarea Ministerului Sntii i Familiei, sunt nule. Indrumarea, coordonarea i monitorizarea activitii desfurate n unitile sanitare publice se exercit de Ministerul Sntii i Familiei ca autoritate central n domeniul asistenei de sntate public i de direciile de sntate public teritoriale, uniti descentralizate care reprezint autoritatea de sntate public la nivel local. Ministerul Sntii i Familiei exercit controlul asupra activitii unitilor sanitare publice de interes judeean sau local, precum i asupra modului de aplicare de ctre acestea a dispoziiilor legale n vigoare n domeniul sanitar. In administrarea unitilor sanitare de interes local si judeean Ministerul Sntii si Familiei jaca un rol extrem de importanat, totui marea majoritate a acestor atribuii, si anume structura organizatorica a unitii sanitare precum si infiintarea, reorganizarea, desfiinarea sau schimbarea profilului acestora consiliilor locale. Direciile de sntate public teritoriale au si o serie de atribuii exclusive: avizeaz, n termen de 5 zile lucrtoare de la data primirii, proiectele bugetelor de venituri i cheltuieli ale unitilor sanitare publice; avizeaz, n termen de 5 zile lucrtoare de la data primirii, statul de funcii pentru unitile sanitare publice cu personalitate juridic, cu ncadrarea n bugetul de venituri i cheltuieli aprobat; centralizeaz situaiile financiare trimestriale i anuale transmise de unitile sanitare publice i nainteaz situaiile centralizatoare Ministerului Sntii i Familiei;
108
se
realizeaz
cu
avizul consiliilor judeene sau al
avizeaz i supun spre aprobare Ministerului Sntii i Familiei propunerile autoritilor administraiei publice locale privind nfiinarea, reorganizarea i desfiinarea unitilor sanitare publice, dup caz, precum i pe cele referitoare la schimbarea profilului sau a denumirii acestor uniti. Ordonana 70/2002 enumera in mod exhaustiv si atribuiile preedinilor consiliilor judeene i primarilor comunelor, oraelor, municipiilor i ai sectoarelor municipiului Bucureti astfel acetia : avizeaz, n termen de 5 zile de la data primirii, proiectele bugetelor de venituri i cheltuieli i situaiile financiare trimestriale i anuale transmise de unitile sanitare publice; aprob, n termen de 5 zile de la data primirii, statele de funcii pentru unitile sanitare publice, dup caz, i urmresc ncadrarea n normativele de personal aprobate i n bugetele de venituri i cheltuieli aprobate; pot asigura resurse financiare pentru cheltuielile de ntreinere i gospodrire, reparaii, consolidare, extindere i modernizare a unitilor sanitare publice. Consiliile judeene i consiliile locale pot nfiina, cu avizul Ministerului Sntii i Familiei i al Ministerului Administraiei Publice, uniti de asisten medico-sociale, prin reorganizarea unor uniti sanitare publice. Finanarea cheltuielilor unitilor de asisten medico-sociale se asigur astfel: a) din bugetul fondului de asigurri sociale de sntate pentru pachetul de servicii medicale de baz; b) din bugetele locale pentru cheltuieli de ntreinere i gospodrire, reparaii, consolidri, dotri independente, n limita bugetului aprobat. Conducerea unitilor sanitare publice are obligaia de a dimensiona, cu avizul direciilor de sntate public teritoriale i al consiliilor judeene sau consiliilor locale, dup caz, numrul de personal, n limita statului de funcii i a bugetului de venituri i cheltuieli aprobate. Unitile de asisten medico-sociale sunt instituii publice specializate, cu personalitate juridic, n subordinea autoritilor administraiei publice locale, care acord servicii de ngrijire, servicii medicale, precum i servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale. Persoanele care beneficiaz de servicii furnizate n aceste uniti sunt persoane care necesit supraveghere, asistare, ngrijire, tratament, precum i servicii de inserie i reinserie social. Internarea n aceste uniti se face la recomandarea unitilor sanitare sau la solicitarea persoanelor fizice ori juridice, n baza unei grile de evaluare medico-social a persoanei. Unitile de asisten medico-sociale se nfiineaz ca instituii rezideniale sau de zi, prin hotrre a consiliului local ori, dup caz, a consiliului judeean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureti, prin reorganizarea unor uniti sanitare, cu avizul Ministerului Sntii i Familiei i al Ministerului Administraiei Publice. Reorganizarea se poate realiza dup evaluarea de
109
ctre direciile de sntate public judeene, respectiv a municipiului Bucureti, i direciile generale de munc i solidaritate social judeene, respectiv a municipiului Bucureti, a performanei unitii sanitare, a potenialului acesteia de transformare n unitate de asisten medico-social, innd cont de nevoile medico-sociale ale populaiei. Propunerea de nfiinare a unitii de asisten medico-sociale se face de ctre preedintele consiliului judeean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureti, sau de ctre primar, dup caz, pe baza documentaiei i fundamentrii prezentate de serviciul public de asisten social de la nivelul consiliilor judeene sau al consiliilor locale. Conducerea unitilor de asisten medico-sociale este asigurat de ctre director. In realizarea atribuiilor sale directorul este sprijinit de un consiliu consultativ compus din 5 membri desemnai dup cum urmeaz: un reprezentant al autoritii administraiei publice locale prin a crei hotrre a fost nfiinat unitatea de asisten medico-social; un reprezentant al direciei de sntate public judeene, respectiv a municipiului Bucureti; un reprezentant al direciei generale de munc i solidaritate social judeene, respectiv a municipiului Bucureti; un reprezentant al casei de asigurri de sntate judeene, respectiv a municipiului Bucureti; un reprezentant al societii civile. Personalul existent n unitile sanitare care se reorganizeaz se preia de ctre unitatea de asisten medico-social, cu ncadrarea n statul de funcii aprobat. n contractele individuale de munc ale persoanelor preluate se va prevedea obligaia acestora de a urma formele de pregtire profesional n domeniul cerut de angajator. Bunurile aflate n administrarea unitilor sanitare care se reorganizeaz trec n administrarea unitilor de asisten medico-sociale, conform protocolului de predare-primire ncheiat ntre acestea. Aparatura medical existent n unitile care se reorganizeaz va fi redistribuit, dup caz, de ctre Ministerul Sntii i Familiei, prin direciile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti, la alte uniti sanitare publice, n funcie de necesiti. Bugetul de venituri i cheltuieli al unitilor de asisten medico-sociale se aprob de ctre consiliul local sau consiliul judeean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz, cu avizul casei de asigurri de sntate judeene sau a municipiului Bucureti, n condiiile legii. Cheltuielile curente i de capital ale unitilor de asisten medico-sociale se asigur din venituri proprii i din subvenii acordate din bugetul local n funcie de subordonare. Subveniile de la bugetele locale sunt acordate pentru asigurarea serviciilor sociale, n condiiile legii, pentru cheltuieli de ntreinere i gospodrire, reparaii, consolidri, dotri independente. Veniturile proprii ale unitilor de asisten medico-sociale se constituie din:
110
sume decontate de casele de asigurri de sntate, pentru servicii medicale furnizate pe baz de contract, conform contractelor-cadru de acordare a asistenei medicale n cadrul sistemului de asigurri de sntate, prevzute de Ordonana de urgen a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea i funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate, precum i conform normelor de aplicare a acestora; contribuii personale ale beneficiarilor, dup caz, stabilite prin hotrrile consiliilor locale sau ale consiliilor judeene, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureti, n condiiile legii; sponsorizri, donaii, alte venituri potrivit legii.
111
CAPITOLUL 17 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA

Colegiul Medicilor din Romania este o organizatie profesionala autonoma a corpului medical, de interes public, apolitica si fara scop patrimonial, avand in principal obiect de activitate controlul si supravegherea exercitarii profesiei de medic. La nivelul Municipiului Bucuresti si al fiecarui judet s-a organizat Colegiul Medicilor: Municipiul Bucuresti si respectiv colegii teritoriale. Organele de conducere ale colegiului teritorial sunt: adunarea generala, consiliul, biroul consiliului si presedintele. Adunarea Generala- este formata din membrii colegiului teritorial, se intruneste anual in primul trimestru la convocarea consiliului si adopta hotatrari cu majoritate simpla in prezenta a 2/3 din numarul membrilor sai. Consiliul- are un numar de membrii proportional cu numarul medicilor inscrisi in evidenta colegiului la data organizarii alegerilor, dupa cum urmeaza: - 11 membrii pentru un numar de 500 de medici inscrisi; - 13 membrii pentru un numar intre 501-1000 de medici inscrisi; - 19 membrii pentru un numar de 1001-2000 de medici inscrisi; - 21 de memebrii pentru un numar de peste 2000 de medici inscrisi; Consiliul constituit la nivelul municipiului Bucuresti este format din 23 de membrii proportional cu numarul de membrii ai consiliului se vor alege 3-9 membrii supleanti. Biroul consiliului colegiului teritorial este format dintr-un presedinte, 3 vicepresedinti si un secretar. Presedintele biroului consiliului colegiului teritorial este si presedintele colegiului teritorial. Colegiul Medicilor din Romania- este format din toti medicii inscrisi in colegiile teritoriale. Colegiul Medicilor din Romania are personalitate juridica, patrimoniu si buget proriu. Organele de conducere, la nivel national sunt: - adunarea generala nationala; - consiliul national; - biroul executiv; - presedintele. Adunarea generala nationala- este alcatuita din membrii Consiliului national al Colegiului Medicilor din Romania si reprezentanti ai fiecarui colegiu teritorial. Norma de reprezentare in adunarea generala nationala este de 1/200 membrii, reprezentantii fiind alesi pentru un mandat de
112
4 ani. Proportional cu numarul de medici inscrisi in evidenta colegiului teritorial se va alege un numar de 3-10 membrii supleanti. Consiliul national al Colegiului Medicilor din Romania este alcatuit din cate un reprezentant al fiecarui judet, din trei reprezentanti ai municipiului Bucuresti si cate un reprezentant al medicilor din fiecare minister sau institutie centrala cu retea sanitara proprie. Consiliul national poate fi asistat, cu rol consultativ, de cate un reprezentant al Academiei de Stiinte Medicale, Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Familiei si Ministerul Justitiei. Reprezentantii in Consiliul National sunt alesi pe o perioada de 4 ani de catre membrii consiliilor colegiilor teritoriale si reprezentantii acestora in adunarea generala nationala, intruniti in sedinta comuna. Deciziile Consiliului national sunt obligatorii pentru colegiile locale si pentru toti medicii din Romania. Biroul executiv al Colegiului Medicilor din Romaina este format dintr-un presedinte, 3 vicepresedinti si un secretar general, alesi de catre Consiliul national, dintre membrii sai, pe o durata de 4 ani. Presedintele Colegiului Medicilor din Romania este presedintele Biroului executiv al consiliului National. 17.1 ATRIBUTIILE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA Colegiului Medicilor din Romania are urmatoarele atributii: 1. Asigura aplicarea legilor, regulamentelor si normelor care organizeaza si reglementeaza exercitarea profesiei de medic; 2. Apara demnitatea si promoveaza drepturile si interesele membrilor sai, apara onoarea, libertatea si independenta profesionala a medicului, dreptul acestuia de decizie in exercitarea actului medical; 3. Asigura respectarea de catre medici a obligatiilor ce le revin fata de bolnav si de sanatate publica; 4. Elaboreaza si adopta Statutul Colegilor Medicilor din Romania si codul de deontologie medicala; 5. Controleaza si supravegheaza modul de exercitare a profesiei de medic; 6. Colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la formarea, specializarea si perfectionarea pregatirii profesionale a medicilor; 7. Actioneaza singur sau impreuna cu institutiile sau autoritatile publice cu atributii in domeniu, in vederea asigurarii calitatii actului medical in unitatile medicale; 8. Colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea metodologiei de acordare a gradului profesional si tematica de concurs. 9. Organizeaza forme de educatie medicala continua si de ridicare a gradului de competenta profesionala a membrilor sai;
113
10. Colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea criteriilor si standardelor privind dotarea cabinetelor medicale; 11. Asigura cadrul necesar desfasurarii unei concurente loiale bazate pe promovarea competentei profesionale; 12. Promoveaza si stabileste relatii pe plan extern cu institutii si organizatii similare; 13. Colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea reglementarilor din domeniul medical sau al asigurarilor sociale de sanatate; 14. Organizeaza judecarea cazurilor de abateri de la normele de etica profesionala, deontologie medicala si de la regulile de buna practica profesionala, in calitate de organ de jurisdictie profesionala; 15. Stabileste, in functie de gradul riscului profesional, valoarea riscului asigurat in cadrul asigurarilor de rapsundere civila profesionala pentru membrii sai; 16. Sprijina institutiile si actiunile de prevedere si asistenta medico-sociala pentru medici si familiile lor; 17. Participa, impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Sanatatii si Familiei, la stabilirea numarului anual de locuri in facultatile de medicina acreditate, precum si numarul locurilor in rezidentiat. 18. Participa la elaborarea contractului-cadru, in conditiile legii etc. Colegiul Medicilor din Romania avizeaza infiintarea cabinelelor medicale private indiferent de forma lor juridica si participa, prin reprezentanti, la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor din unitatile sanitare publice. 17.2 MEMBRII COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA In vederea exercitarii profesiei de medic, medicii cetateni romani sau medici cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, un stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti in Romania, au obligatia sa se inscrie in Colegiul Medicilor din Romania. Calitatea de membru este dovedita prin certificatul de membru al Colegiului Medicilor din Romania, calitate ce poate fi pastrata,la cerere, de medicii pensionari. Membrii Colegiului Medicilor din Romania sunt inscrisi intr-un registru care se face public anual de catre Colegiul Medicilor.
17.2.1 DREPTURILE SI OBLIGATIILE MEMBRILOR COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA

Membrii Colegiului Medicilor din Romania au urmatoarele drepturi: 1. Sa aleaga si sa fie alesi in organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau nationale; 2. Sa participle la actiunile Colegiului Medicilor;
114
3. Sa foloseasca impreuna cu membrii familiei toate dotarile sociale, profesionale, culturale si sportive ale colegiului Medciilor din Romania si ale colegiilor teritoriale; 4. Sa conteste sanctiunile primite; 5. Sa beneficieze de asistenta medicala gratuita, medicamente gratuite, personal cat si pentru membrii de familie. Membrii Colegiului Medicilor din Romania au urmatoarele obligatii: 1. Sa faca dovada cunosterii normelor de deontologie profesionala si a celor care reglementeaza organizarea si functionarea corpului profesional; 2. Sa respecte dispozitiile Statutului Colegiului Medicilor din Romania, Codul de deontologie medicala, hotararile organelor de conducere ale colegiului Medicilor din Romania si reglementarile profesiei. 3. Sa rezolve sarcinile ce le-au fost incredintate in calitate de membrii ai corpului profesional; 4. Sa participe la manifestarile initiate de organele de conducere, la activitatile profesionale sau de pregatire profesionala; 5. Sa participe la sedintele la care au fost convocati; 6. Sa pastreze secretul profesional; 7. Sa pastreze confidentialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor si voturilor exprimate in organele de conducere; 8. Sa respecte normele, principiile si indatoririle deontologiei medicale; 9. Sa aiba un comportament demn in exercitarea profesiei sau a calitatii de membru al Colegiului Medicilor din Romania; 10. Sa acorde cu promptitudine si neconditionat ingrijirile medicale de urgenta; 11. Sa actioneze pe toata durata exercutarii profesiei in vederea cresterii gradului de pregatire profesionala; 12. Sa aplice parafa, cuprinzand numele, prenumele, gradul, specialitatea si codul, pe toate actele medicale pe care le semnaza; 13. Sa respecte drepturile pacientilor.
17.2.2 RASPUNDREA DISCIPLINARA A MEMBRILOR COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA

Medicul raspunde disciplinar in cazul nerespectarii legilor si regulamentelor profesiei medicale, a codului de deontologie medicala si a regulilor de buna practica profesionala, a Statutului Colegiului Medicilor din Romania, pentru nerespectarea deciziilor adoptate de organele de conducere ale Coelgiului Medicilor si pentru orice fapta savarsita privind profesia. Raspunderea disciplinara a membrilor Colegiului Medicilor din Romania nu exclude raspunderea penala,
115
contraventionala, civila si materiala, potrivit prevederilor legale. Sanctiunile disciplinare sunt: mustrarea, avertizmentul,votul de blam, amenda de la 100 lei la 1.500 lei, interdictia de a exercita profesia sau anumite activitati medicale pe o perioda de la o luna la un an, retragerea calitatii de membru al colegiului Medicilor din Romania. 17.2 VENITURILE SI CHELTUIELILE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMANIA Veniturile Colegiului Medicilor din Romania se constituie din: - taxe de inscriere; - cotizatiile lunare ale membrilor; - contravalorea serviciilor prestate membrilor sau persoanelor fizice si juridice, inclusiv din organizarea de cursuri si alte forme de educatie medicala continua; - donatii si sponsorizari de la persoane fizice si juridice; - drepturi editoriale; - incasari din vanzarea publicatiilor proprii; - fonduri rezultate din manifestarile culturale si stiintifice; - alte surse. Veniturile pot fi utilizate penrtu cheltuieli cu organizarea si functionarea, cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de capital, perfectionarea pregatirii personalului, acordarea unor burse medicilor, incurajarea medicilor cu venituri mici, acordarea de premii pentru membrii cu activitati profesionale deosebite etc.
116
CAPITOLUL 18 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA

Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania se organizeaza si functioneaza sa organizatie profesionala a asistentilor medicali si a moaselor, neguvernamentala, de interes public, nonprofit, avand ca obiect de activitate controlul si supravegherea exercitarii profesiei de asistent medical si respectiv de moasa cu drept de libera practica. Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania este organizatie cu autonomie institutionala, patrimoniu propriu constituit din bunuri mobile si imobile, avand sediul central in Municipiul Bucuresti. In cadrul Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania se organizeaza comisii de specialitate precum: Comisia de Specialitate a Asistentilor Medicali Generalisti, Comisia de Specialitate a Moaselor, Comisii de Specialitate pentru celelalte specialitati ale asistentilor medicali precum si Comsia de Disciplina. 19.1 ATRIBUTIILE ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA b) Atributiile generale: colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea normelor specifice si a reglementarilor privind profesiile de asistent medical si moasa, asigurand aplicarea lor; promoveaza drepturile si interesele profesionale ale membrilor sai, apara onoarea, libertatea si independenta profesionala a asistentilor medicali si moaselor in exercitarea profesiei; supravegheaza respectarea standardelor de calitate a activitatilor de asistent medical si moasa; participa in colaborare cu Ministerul Sanatatii la elaborarea criteriilor si standardelor de evaluare a calitatii ingrijirilor de sanatate, asigurand aplicarea acestora; elaboreaza si adopta Regulamentul de Organizarea si Functionare a Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania precum si Codul de Etica si Deontologie al asistentului medical si moasei din Romania; ii reprezinta pe membrii sai in relatiile cu autoritatile si institutiile guvernamentale si neguvernamentale interne si internationale; organizeaza judecarea cazurilor de abateri de la normele de etica, deontologie profesionala si a cazurilor de malpraxis;
117
colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la inscrierea asistentilor medicali si moaselor in Registrul Unic National al Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania; colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la organizarea si desfasurarea concursurilor si examenelor pentru asistenti medicali si moase; elibereaza avizul necesar dobandirii autorizatiei de libera practica in profesiile de asistent medical si moasa; reprezinta asistentii medicali si moasele care desfasoara activitati de ingrijire in cardul sistemului asigurarilor de sanatate la elaborarea contractului-cardu privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si a normelor de aplicare ale acestuia;
stabileste in functie de gradul riscului profesional, valoarea riscului asigurat in cadrul asigurarilor de raspundere civila pentru asistenti medicali si moase; organizeaza puncte teritoriale de informare privind legislatia sistemului de sanatate; elaboreaza ghiduri si protocoale de practica, criteriile si conditiile privind asigurarea calitatii ingrijirilor de sanatate pe care le propune spre aprobare Ministerul Sanatatii.
c) Atributiile Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania in domeniul formarii profesionale: colaboreaza cu Ministerul Sanatatii si M.E.C. la organizarea educatiei continue, cresterii gradului de competenta profesionala a asistentelor medicale si moaselor; colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea metodologiei si tematicilor de concursuri si examene pentru asistente medicale si moase; sustine dezvoltarea cercetarilor stiintifice si organizeaza manifestari stiintifice in domeniul ingrijirilor de sanatate; organizeaza centre de pregatire lingvistica, necesare exercitarii profesiei de catre asistentii medicali si moase cetateni ai statelor membre U.E., ai statelor aparatinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene. 19.2 MEMBRII ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA Calitatea de membru al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania se dobandeste la cerere, fiind dovedita prin certificatul de membru care se elibereaza la inscriere, calitate care se pierde pe durata suspendarii sau in cazul retragerii dreptului de exercitare a profesiei de asistent medical sau moasa. Pot deveni la cerere, membrii ai Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania si asistentii medicali si moasele cetateni ai unui stat membru al U.E., ai unui stat apartinand Spatiului
118
Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene stabiliti in Romania. Calitatea de membru al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania o pot pastra la cerere si pensionarii asistenti medicali si respectiv moase care au practicat meseria. 19.3 DREPTURILE SI OBLIGATIILE MEMBRILOR ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA
Membrii Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania au urmatoarele drepturi: de a alege si de a fi alesi in organele reprezentative ale Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania; de a avea acces la toate datele care privesc organizarea administrativa a Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania si a filialelor acestuia; de a se adresa tuturor organelor Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania si de a fi informat privind desfasurarea acestora; de a participa la programe de perfectionare pentru asistenti medicali si moase; de a contesta sanctiunile primite in termen de 30 de zile de la comunicarea lor; dreptul persoanelor care exercita functii de conducere la nivel teritorial sau national in structura Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania de a-si mentine locul de munca pe perioada in care indeplinesc functiile respective; de a beneficia de asistenta medicala gratuita si medicamente gratuite atat personal cat si pentru membrii de familie. Membrii Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania au urmatoarele obligatii: sa respecte reglementarile legale privind exercitarea profesiei; sa respecte statutul Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania privind exercitarea profesiilor de asistent medical si moasa precum si regulamentul de organizare si functionare (ROF) al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania ; sa respecte si sa aplice prevederile codului de etica si deontologie al asistentilor medicali si moaselor din Romania; sa participe la adunarile generale ale filialelor din care fac parte; sa apere reputatia si interesele legitime ale asistentilor medicali si moaselor; sa faca dovada cunoasterii normelor de deontologie profesionala sa nu aduca prejudicii Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania.
119
Raspunderea disciplinara: membrii Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania care incalca normele de exercitare a profesiei si nu respecta Codul de etica si deontologie al asistentilor medicali si al moasei din Romania raspund disciplinar, in functie de gravitatea abaterii si li se va aplica una din urmatoarele sanctiuni: mustrare, avertizment, suspendarea temporara a calitatii de membru, retragerea calitatii de membru al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania; raspunderea disciplinara a membrilor Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania nu exclude raspunderea civila, contraventionala si penala.
19.4 ORGANIZAREA LA NIVEL NATIONAL SI TERITORIAL A ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI MOASELOR DIN ROMANIA
Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania este organizat la nivel national, judetean si la nivelul municipiului Bucuresti si functioneaza prin filialele judetene si cea a Municipiului Bucuresti. Filialele judetene si a Municipiului Bucuresti nu au personalite juridica si beneficiaza de autonomie organizatorica si functionala in limitele prevazute de statutul Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania . Organele de conducere ale filialelor judetene si respective ale Municipiului Bucuresti sunt: Adunarea Generala Consiliul Judetean biroul Consiliului Judetean Presedintele.
Adunarea Generala este constituita din reprezentantii tuturor asistentilor medicali si

moaselor cu drept de libera practica inscrisi in filiala respectiva, potrivit normei de reprezentare de 1 la 50. Adunarea generala alege prin vot secret, cu majoritate simpla, membrii Consiliului Judetean respectiv membrii Consiliului Municipiului Bucuresti, in prezenta a cel putin 2/3 din numarul total al reprezentantilor alesi.
Consiliile Judetene - au un numar de membrii proportional cu numarul asistentilor

medicali si moaselor inscrisi in organizatia Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania , dupa cum urmeaza: pana la 1000 de asistenti medicali si moase inscrisi- 11 membrii intre 1001-2000 asistenti medicali si moase inscrisi- 15 membrii
120
intre 2001-4000 asistenti medicali si moase inscrisi- 19 membrii peste 4000 de asistenti medicali si moase inscrisi- 21 de membrii. Consiliul Municipiului Bucuresti este alcatuit din 25 de membrii. Alegerile sunt validate in prezenta a 2/3 din numarul total al reprezentantilor in Adunarea Generala. In cazul in care nu este intrunita conditia de mai sus, in termen de 2 saptamani, se va organiza o alta adunare generala pentru alegeri, al carei rezultat va fi validat indiferent de numarul participantilor. Consiliul Judetean respectiv al Municipiului Bucuresti, va alege dintre membrii sai un birou format dintr-un presedinte, 2 vicepresedinti, si un secretar. Organizarea la nivel national a Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania: Organele de conducere a Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania la nivel national sunt: Adunarea Generala Nationala este constituita din reprezentanti alesi la nivel judetean si al Municipiului Bucuresti potrivit normei de 1 reprezentant la 500 de membrii. Adunarea Generala Nationala alege prin vot secret cu majoritate simpla, membrii Consiliului National al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, in prezenta a minim 2/3 din numaul total a reprezentantilor alesi. In cazul in care la Adunarea Generala Nationala la care au loc alegeri nu se intrunesc un numar de 2/3 din numarul total al reprezentantilor, in termen de 2 saptamani, se va organiza o alta Adunare Generala Nationala de alegeri, al carei rezultat va fi validat indiferent de numarul participantilor. Adunarea Generala Nationala adopta in prezenta a cel putin 2/3 din numarul total al reprezentantilor alesi Codul de Etica si Deontologie al asistentilor medicali si moaselor din Romania, regulamentul de organizare si functionare al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, precum si statutul Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania . Consiliul National este alcatuit din cate 2 reprezentanti ai fiecarui judet, respectiv 4 reprezentanti ai Municipiului Bucuresti si cate un reprezentant din ministerele cu retea sanitara proprie alesi de catre Adunarea Generala Nationala. Consiliul National este legal constituit in prezenta a jumatate + 1 din numarul membrilor sai si hotaraste cu majoritate simpla. Consiliul se intruneste in sesiuni trimestriale si extraordinare. In cadrul Consiliului National functioneaza Comisia Nationala de specialitate a asistentilor medicali generalisti, Comisia Nationala de Specialitate a moaselor, Comisii Nationale de specialitate pentru celelalte specialitati ale asistentilor medicali, Comisia Nationala de disciplina precum si departamante si compartimente de specialitate. Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania este coordonat intre sesiunile Cosniliului National de catre Biroul Executiv.
121
Biroul executiv al Consiliului National este constituit din presedinte, 3 vicepresedinti, si

un secretar alesi prin vot secret de membrii Consiliului National. Organizarea alegerilor la nivel national, judetean si respectiv al Municipiului Bucuresti, se desfasoara o data la patru ani in baza regulamentului de alegeri elaborat de Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania si aprobat de Consiliul National. Veniturile ordinului asistentilor medicali si moaselor din Romania se constituie din taxe de inscriere, cotizatii lunare, donatii, sponsorizari, fonduri rezulatate din taxe, percepute pentru manifestari stiintifice, drepturi editoriale, alte surse cu respectarea prevederilor legale.
122
CAPITOLUL 20 CONCLUZII
Sistemul serviciilor de sanatate din Romania aflat in plina reforma din anul 1989 are ca obiective strategice imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, garantarea accesului echitabil la serviciile sistemului de ingrijiri de sanatate si asigurarea unui sistem de ingrijiri mai bine calificat. Pe parcursul derularii reformei s-a actionat pe linia reorganizarii si eficientizarii activitatii spitalicesti, revigorarii asistentei primare prin medicii de familie, reorganizarii ambulatoriului de specialitate si armonizarea legislatiei cu cea a Uniunii Europene. In contextul reformei se impune clarificarea rolurilor si responsabilitatilor principalilor actori din sectorul sanitar, profesionalizarea personalului de conducere, constituind o etapa importanta a reformei. Managerii spitalelor trebuie sa se preocupe permanent de toate aspectele ce afecteaza acordarea serviciilor de ingrijiri de sanatate precum si de sanatatea financiara a spitalelor. Managerii de spitale stabilesc procedurile corecte pentru monitorizarea performantelor stabilite pe baza politicilor de functionare si dezvoltare. Monitorizarea activitatii implica stabilirea unui flux informational operational, ce va semnala permanent modul in care se realizeaza obiectivele politicilor de functionare si au de asemenea responsabilitati referitoare la crearea si monitorizarea politicilor financiare. Responsabilitatile specifice includ stabilirea bugetelor precum si colectarea si evaluarea informatiilor financiare si statistice. Managerii de servicii de sanatate trebuie instruiti privind mediul spitalicesc si functionarea in cadrul acestuia. Asistentul medical, membru al echipei de ingrijire poate fi de asemenea si membru al corpului managerial al unitatii sanitare in care isi desfasoara activitatea, ca asistent sef de sectie sau director nursing. Analizand situatia actuala a sistemului sanitar romanesc precum si evolutia acestuia,se impune ca Romania sa-si identifice permanent nevoile reale de servicii medicale sis a elaboreze programe de actiune bazate pe resursele disponibile, avand in vedere faptul ca asiguratul este elementul central al sistemului asigurarilor de sanatate. Prioritatile reformei sectorului sanitar vizeaza aspecte precum: 1. Stabilirea unor politici coerente de sanatate, dezvoltarea acestor politici bazandu-se pe analiza indicatorilor de sanatate comparabili ca nivel cu cei din Uniunea Europeana. 2. Avand in vedere criza financiara existenta la nivelul spitalelor se impune profesionalizarea personalului de conducere si dezvoltarea managementului spitalicesc strategic, financiar si al proceselor administrative. 3. Un alt aspect important al reformei este asigurarea finantarii durabile si predictibile a sistemului sanitar romanesc.
123
4. Cresterea performantei spitalelor cu asigurarea accesului la serviciile spitalicesti si expunerea acestora pe piata serviciilor spitalicesti. Obiectivele reformei organizationale a spitalelor fiind cresterea eficientei tehnice si alocative, cresterea accesibilitatii pentru grupurile defavorizate si adecvarea structurii serviciilor spitalicesti la asteptarile utilizatorilor. 5. Integrarea sanatatii in alte politici, cum ar fi cele privind protectia sociala, educatia, cultura, dezvoltarea economica. Masurile principale ce ar trebui urmate sunt: - dezvoltarea unui model de alocare obiectiva a fondurilor existente in sistem catre spitale, in functie de caracteristicile spitalului; - stabilirea anuala a numarului necesar de medici si asitenti medicali care sunt pregatiti in sistemul de invatamant medical public si privat; - dezvoltarea programelor de formare continua; - incurajarea colaborarii intre spitalele din Romania si cele din Uniunea Europeana si SUA, favorizand schimburile de specialisti, crearea colectivelor mixte de cercetare, ducand nemijlocit la imbunatatirea actului medical; - imbunatatirea eficientei si calitatii serviciilor medicale prin restructurarea si reorientarea lor cu scopul de a raspunde nevoilor de ingrijire a populatiei; - achizitionarea prioritara a produselor farmaceutice romanesti cat si a aparaturii si instrumentarului medical; - introducerea conceptului cast-eficienta, prin organizarea unor servicii medicale integrate; - cresterea rolului medicinei preventive si promovarii sanatatii; - accentuarea autonomiei serviciilor de sanatate, ducand la stimularea competitiei si calitatii serviciilor medicale; - asigurarea unor servicii medicale de calitate ridicata pe intreg teritoriul tarii, reducand diferentele intre mediul rural si urban; - sustinerea infiintarii si dezvoltarii serviciilor medicale private etc. Aceasta carte intentioneaza sa ofere viitorilor asistenti medicali informatii si cunostinte care sa vina in sprijinul formarii lor profesionale si manageriale.
124
BIBLIOGRAFIE
1. Armenia Androniceanu "Management public" Editura Economica, Bucureti, 1999 2. Charles Debbach "La transparence administative en Europe" - ediia II- 1995 3. "Cartea alba a guvernrii" - capitolul privind sectorul public 4. Conferina privind problemele de sntate de interes comun pentru Romnia si Uniunea europeana (Bucureti 4-6 octombrie 2000) 5. Comunicatul Ministerului Sntii si Familiei privind reuniunea de la 21 februarie 2003 6. Nita Dobrota "Dicionar de Economie" Editura Economica, Bucureti 1999 7. Prof. 2000 8. I. Plumb "Managementul Servicilor publice" Editura ASE, Bucureti 2000. 9. Institutul National de Statistica si Studii Economice - indicatori demografici 10. Legea 70/2002 priwind regimul juridic si sanitare publice de interes local si judeean 11. Legea nr. 145/1997 privind asigurrile de sntate 12. Legea nr. 307/2004 privind exercitarea profesiei de aisstent medical si a profesiei de moasa, precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania 13. Legea nr. 529- Legea pentru ratificarea Acordului European asupra instruirii si formarii asistentilor medicali, incheiat la Strasbourg la 25 oct. 1967 14. Legea 146/1999 15. HG 743/3 iulie 2003 16. Hotrrea guvernului nr 790/2001 privind organizarea si funcionarea Ministerului Sntii si Familiei 17.Marius Profiroiu "Managementul strategic al colectivitilor locale" Editura economica, Bucuretii 1999 18.Marius Profiroiu, Irina Popescu "Politici Europene" Editura economica, Bucureti, 2003 19.O. Nicolescu, Bucureti, 2001 20.Programul de guvernare 2000-2004 - capitolul V privind imbunatatirea strii de sntate a populaiei 21.O.U.G nr 150/ 31 oct. 2002 privind organizarea si funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate I. Verboncu "Metodologii Manageriale" Editura tribuna Economice, metodologia administrrii unitilor G. Moldoveanu "Analiza organizationala" Editura Economica, Bucureti,
125
22. OUG 48/2003 privind intarirea disciplinei financiare si a creterii eficientei utilizrii fondului sistemului sanitar 23. Ordonana Guvernului nr. 124/1999 privind organizarea cabinetelor medicale 24. Ordonana de Guvern nr. 182/2002 privind licitaiile electronice
126

Management Si Legislatie Sanitara

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Management Si Legislatie Sanitara

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

MANAGEMENT SI LEGISLATIE SANITARA

Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 1 FUNDAMENTE TEORETICE ALE MANAGEMENTULUI INTR-O UNITATE SANITARA

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 2 STRATEGIA SI MANAGEMENTUL STRATEGIC AL UNEI UNITATI SANITARE

Management si legislatie sanitara

Elaborarea si implementarea strategiei de ansamblu a unei unitati sanitare

Procesul de elaborare si implementare a strategiei.

Management si legislatie sanitara

2.4.1 FUNDAMENTAREA STRATEGIEI

2.4.2 ELABORAREA STRATEGIEI

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

2.4.3 IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 3 SISTEMUL DECIZIONAL IN CADRUL UNEI UNITATI SANITARE

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 4 SISTEMUL INFORMATIONAL

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 5 SISTEMUL ORGANIZATORIC AL UNEI UNITATI SANITARE

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 6 MANAGERII SI LEADERSHIP

Tipul de manager reprezinta ansamblul caracteristicilor principale referitoare

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 7 METODE SI TEHNICI DE MANAGEMENT UTILIZATE IN SISTEMUL SANITAR

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

Metoda sedintei prezinta si dezavantaje precum:

Management si legislatie sanitara

Pentru o utilizare eficienta a delegarii este necesar sa se respecte un set de reguli:

Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 8 FURNIZAREA SERVICIILOR DE SANATATE IN ROMANIA

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 9 FINANTAREA SECTORULUI SANATATII

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara

CAPITOLUL 10 ADMINISTRAREA SPITALELOR

Management si legislatie sanitara

Management si legislatie sanitara