1

___________________________________________________________________________________ Antreprenoriatul firmei de publicitate Psihologia i psihanaliza s-au interesat de art, de emoia estetic, de art-terapie, n timp ce sociologia punea n relaie arta i societatea. Arta este efectiv legat de trire. Acest fapt schimb total demersul de asistare al celui sau celei care situeaz centrul activitii sale profesionale la locul de ntlnire dintre emoiile crora le d form i cele pe care le provoac. n spatele oglinzilor neltoare Dezvoltarea culturii de mas, mizele tehnologice electronice, impactul internetului, politicile culturale fiscale, definirea juridic a operelor, locurile de difuzare, practicarea unei arte compozite care este n acelai timp att privat ct i public, intelectual i manual, totul contribuie la bulversarea reperelor artistului, deja fragil prin esena sa. Sumele pe care le primesc civa fericii alei nu trebuie s ne fac s pierdem din vedere c majoritatea artitilor triesc adesea din venituri aleatorii i modeste, ceea ce i determin s exercite o a doua meserie mai "alimentara". n faa transformrilor profunde ale practicilor, ne aflm clar ntr-o "economie a incertului". Libertatea practicilor i asistarea n acest context, artistul se confrunt cu dou obligaii: pe de o parte, de a-i alimenta necontenit creativitatea, iar pe de alta a se autodepi mereu. De aceea viata artistului mbrac trei aspecte: o intervenie de perfecionare a practicilor, despre aprofundarea tehnicilor, despre maturizare i ntrirea competenelor, construirea identitii profesionale a artistului, la definirea estetic a operei i expresiei sale. Artistul trebuie sa lucreaze i asupra angoaselor sale, asupra felului n care primete critica, a

interaciunii cu publicul, a revoltelor intime, a contradiciilor, a rnilor narcisiste. De asemenea, i alte aspecte se vor putea constitui n solicitri ale artistului, cum ar fi: tolerana sa fa de riscul profesional, filiaia sa artistic, sensul legat de gestul su plastic, vizual sau sonor, dar i hipersensibilitatea sa, felul n care privete lumea, tracul, stresul, teama de eec, gestionarea succesului. n fine, a treia abordare a coaching-ului n domeniul artelor ine de devenirea profesional a artistului. Artsitul este propriul proiect care se sprijin pe trei dimensiuni: originalitate, preocuparea pentru a-l realiza i spiritul de adaptare. Modelul de schimbare ACE FIRST Un artist are nevoie de un model coerent al schimbarii individuale. Un model al schimbarii serveste drept harta de orientare, prin care se da un sens la ceea ce se intampla in prezent si la ceea ce se doreste pentru viitor. In absenta unui model riscam sa inaintam la nimereala incapabili sa intelegem ce ni se intampla. Acronimul ACE FIRST se refera la opt aspecte care trebuie luate in considerare, primele trei litere, ACE se refera la tintele primordiale pentru schimbare, iar cele cinci litere FIRST se refera la contextul in care se cauta schimbarea. Aceste opt aspecte alcatuiesc o descriere cuprinzatoare a modului in care trateaza cineva o anumita situatie, arata modul in care tinde sa perpetueze tipare de comportament deja inradacinate. Cum sa va construiti propriul tipar ACE FIRST: Identificati o situatie sau o sarcina pe care o considerati dificila sau in privinta careia aveti impresia ca nu sunteti chiar atat de eficienti pe cat v- ar placea, si completati modelul de mai jos, raspunzand la intrebari, si orice alte ganduri/intrebari vin in procesul investigarii personale.

Modelul ACE FIRST A- ACTIUNI: ce am facut? ce am spus? cum ar descrie altii ceea m-au observat pe mine facand? care au fost comportamentele mele fizice? C- COGNITII: care au fost gandurile mele? care au fost atitudinile mele? care au fost credintele mele despre mine si despre ceilalti? E- EMOTII: ce am simtit? in ce masura mi-am scuns sentimentele? in ce masura am fost constient de sentimentele mele?

F- FOCALIZARE: unde s-a concentrat atentia mea? de ce anume eram constient? de ce anume s-ar putea sa nu fi fost constient? I- INTENTII: ce am dorit sa realizez? de unde imi puteam da seama ca am reusit? R- REZULTATE: care a fost rezultatul comportamentului meu? in ce masura mi-am dus pana la capat intentiile? S- SISTEM: care a fost contextul pentru comportamentul meu? ce factori externi sau relatii mi-au influentat eficacitatea comportamentului adoptat? T- TENSIUNE: cum m-am simtit in plan fizic atunci cand am manifestat acest comportament? Ce tensiuni fizice am simtit?

 Aveti in continuare un model de tipar ACE FIRST (situatia: sustinerea prezentarilor in fata unui public)

ACTIUNI: (ce spun sau ce fac) aman lucrurile, si ma pregatesc in ultimul moment evit sa exersez vorbesc prea repede apar in mod evident nervos si agitat adopt o atitudine defensiva, raspunzand la intrebari COGNITII: (ce gandesc) nu ma princep sa fac prezentari vor vedea ca am lacune in cunostinte nu sunt bun de nimic voi face o impresie proasta EMOTII: (ce simt) teama, neliniste, atitudine necomunicativa

FOCALIZARE: (atentia noastra constienta) ma gandesc la prezentarile facute in trecut care nu au mers bine remarc anxietatea INTENTII: (ce imi propun) sa transmit ideile cu eficacitate sa scap cu bine REZULTATE: (consecintele finale) voi parea nelinistit si prost pregatit feedback-ul este mediocru SISTEM: (contextul) presiune din partea profesorului/sefului si a colegilor organizatia/ considera ca aptitudinile de prezentare sunt o competenta cheie TENSIUNE: (energie in corp) incordare musculara insomnie si stare de oboseala dureri de cap

Acest exemplu demonstreaza ca exista o gama intreaga de factori care contribuie la modul cum o persoana se poarta intr-o anumita situatie si ca acesti factori se combina, formand tipare de comportamente relativ stabile. Cei opt factori ai abordarii ACE FIRST nu reprezinta un model complet de schimbare, ci mai degraba un cadru conceptual pentru descrierea experientei unui individ la un moment dat, in raport cu un context specific. Aceste tipare se formeaza printr-o combinatie intre istoria personala de pana acum a individului si predilectiile personalitatii sale. Individul a deprins aceste moduri de a fi, printr-un proces gradual, alcatuit din incercari succesive si invatare din greseli. Trecut Personalitatea Prezent Viitor

Identitatea de sine Teluri si aspiratii (un numar necunoscut de trebuie aduse la suprafata tipare ACE FIRST) si aliniate cu intentiile din tiparele ACE Istoria personala actiuni, cognitii, emotii Memoria si constructiile Aspecte FIRST ale narative contextului: focalizare, constient/inconstient intentie, rezultat, sistem, tensiune Daca tinerii artisti devin capabili sa-si cunoasca mai bine acesti factori inconstienti si impactul lor asupra performantei, atunci vor putea si sa lucreze asupra aspectelor limitatoare si la adresa constructiilor narative despre sine. Actionanad intr-o maniera mai constienta, ei pot infrunta blocajele emotionale care se opun schimbarii si astfel, sa se apropie cu o intentionalitate pozitiva de realizare a propriilor scopuri. Folosirea acestui tipar ii ajuta pe tinerii artisti sa faca alegeri in legatura cu indeplinirea scopurilor propuse, personale si organizationale.

Atentie ! Pentru examenul din sesiunea II.-a aveti de realizat in scris un model ACE FIRST dupa modelul de mai sus.
Identificati o situatie sau o sarcina pe care o considerati dificila sau in privinta careia aveti impresia ca nu sunteti chiar atat de eficienti pe cat v-ar placea, si completati modelul de mai jos, raspunzand la intrebari, si orice alte ganduri/intrebari vin in procesul investigarii personale.