Grila Filosofia Limbajului Mediatic

1. Mass-media contribuie la fixarea cadrului de referinta dincolo de care nu este posibila vreo dezbatere definind formularea: a) temelor b) cerintelor publicitarilor c) cerintelor publicului tinta d) obiectivelor 2. Mijloacele de comunicare in masa pot impune pe ordinea de zi anumite subiecte generand ......... ,iar ulterior pot conferii amploare dezbaterii furnizand .... . a) conformism ; disputa neargumentata b) conformism ; pluralismul opiniilor c) haos ; pluralismul opiniilor d) haos ; disputa neargumentata 3. Actualitatea se circumscrie subiectelor pe care le trateaza jurnalistii intrucat acestia ........ si ......... tot ceea ce merita adus la cunostinta publicului. a) stabilesc b) nuanteaza c) identifica d) delimiteaza 4. Mijloacele de comunicare in masa au fost percepute sistematic ca instrumente ce favorizeaza ......... culturii din moment ce difuzeaza pe scara larga produse ce trebuie sa ajunga la un numar mare de utilizaatori. a) diluarea b) suprasolicitarea c) promovarea d) subminarea 5. Cultura este dependenta de asocieri probabile care exista intre variatele elemente ale cunoasterii fiind asimilata unei necontenite dinamici si evoluand in functie de ..... si de ..... a) schimbruile tehnologice b) calitatea receptorilor c) nr. receptorilor d) modurile de difuzare

* *

* *

6. Calitatile de interceptare ale receptorilor variaza in functie de ..... si de .... , dar si potrivit dispozitivelor create de mass-media. a) dispozitiile fiecarei persoane. b) intervalul orar. c) inegalitatile culturale si sociale d) rating 7. Identitatea sociala este rezultatul unei constructii neintrerupte, o anumita negociere intre identitatea ...... si identitatea ...... a) reala b) nationala c) cosmopolita d) virtuala 8. Cunoasterea sferei subiective a jurnalistilor porneste de la principiul ca modul in care se percep acestia este un aspect relevant al comportamentului lor profesional ce se observa in intensitati distincte si in continutul informatiilor ....... si ....... . a) importante b) produse c) irelevante d) difuzate 9. Analiza sferei organizationale se plaseaza la intersectia sociologiei mass-media cu socilogia muncii constand in ..... , ....... , precum si in ....... . a) intelegerea modului in care se stabilesc relatiile de munca in interiorul unei entitati media b) determinarea calitatii stirilor c) alcatuirea strategiei editoriale d) observarea marjei de manevra de care dispune fiecare jurnalist in raport cu organizarea interna si fata de constrangerile externe (presiunea publicitarilor, influenta surselor de informatii) e) evaluarea importantei concurentei si intelegerea efectelor rutinei profesionale asupra realizarii informatiei.

* *

10. ........ si ......... constituie perspective indispensabile pentru sesizarea mecanismelor care

* * *

guverneaza interdependenta dintre surse si jurnalisti a) identificarea modului in care este rafinata informatia de catre surse b) atitudinea publicului tinta c) sesizarea felului in care se mobilizeaza sursele d) identificarea resurselor de care dispun sursele e) atitudinea publicitarilor 11. Domnia vitezei determina derapaje, incurajeaza difuzarea de informatii neverificate din pricina ..... si a ....... . a) agentiilor de stiri b) televiziunii generaliste c) absenta analizei d) unei precipitari excesive 12. Televiziunea .... promoveaza continutul acordand prioritate ofertei (publicul se afla in pozitia unui telespectator subordonat mesajului mediatic, iar moderatorul este doar un intermediar) a) relationara b) mesajer c) de nisa d) generalista 13. Televiziunea ..... concepe programele cu scopul de a obtine adeziunea afectiva a publicului, atasamentul fata de televiziunea respectiva si fata de prezentatorii acesteia. (Publicul este integrat in emisiune fiind prezent in platou, iar rolul moderatorului are un rol central) a) mesajer b) profilata pe entertainment c) profilata pe documentare d) relationara 14. O buna parte din ceea ce inregistreaza cultura umana este ...... si ..... . a) interpretarea experientei b) confirmarea de semnificatii c) stabilirea unor repere factuale d) fixarea unor repere contrafactuale.

* *

* *

15. Cunoasterea sociala este influentata de pozitia sociala si implica o variatie a ......., a ....... si a ........ .

* * *

a) ceea ce este acceptabil sau considerat just b) normelor si valorilor c) termenilor utilizati d) sentimentului de identitate sau apartenenta e) instrumentelor intrebuintate 16. Sprea a impartasi ceva celor din jur, putem recurge la ......, a caror alegere este conditionata de limbajul in care se realizeaza comunicarea. a) emailuri b) gesturi c) sms-uri d) coduri 17. ....... unui termen vizeaza ansamblul criterilor de definire a termenilor. a) intensiunea b) semnificatia c) analizarea d) extensiunea 18. ........ unui termen priveste clasa de aspecte careia termenul se aplica. a) cuantificarea b) extensiunea c) intensiunea d) segmentarea 19. Comunicarea ....... implica abaterea de la semnificatia curenta cu scopul de a impune un punct de vedere sau de a exclude un altul. a) denotativa b) simbolica c) conotativa d) vizuala 20. Comunicarea ....... implica interdependenta dintre finalitatea si mijloacele comunicarii, dintre pragmatica si semantica. a) scrisa b) vizuala c) persuasiva d) nonverbala 21. Eficacitatea unei strategii ...... nu poate fi analizata in afara unei viziuni asupra raporturilor dinte limbaj si gandire. a) semiotice

b) sintetice c) pragmatice d) semantice 22. Analiza ..... poate fi considerata drept un sistem de decodare al mesajelor fiind o modalitate de abordare a textelor pe baza unui sistem prestabilit de interpretare. a) lingvistica b) semiotica c) de continut d) semantica 23. Cele mai relevante variante de analiza semantica sunt: a) abstractizarea b) generalizarea c) studierea tendintei evaluative d) analiza contingentei e) analiza performantei 24. Mutatia ..... influenteaza sincronic si globalizant tehnologiile si media, economia si cultura, consumul si estetica. a) hipermoderna b) premoderna c) postmoderna d) moderna 25. Raporturile noastre cu lumea sunt mediatizate prin interfete cu ajutorul carora converg variate ...... . a) surse de informare credibile b) interese editoriale c) strategii de politica editoriala d) ecrane electronice

* * *

26. Daca in societatile traditionale ordinea rezultata functioneaza in registrul permanentei si a reproducerii identice a trecutului, in societatile actuale au luat fiinta ....... si ...... tranzitorii. a) coduri

b) produse c) analize d) reglementari 27. Noua modernitate afecteaza ....... , ....... si ........ . a) calitatea produselor media b) ordinea democratic individualista c) dinamica pietei d) politicile editoriale e) dinamica tehnostiintei 28. Societatea ....... se caracterizeaza printr-o proliferare a fenomenelor hiperbolice. a) moderna b) premoderna c) hipermoderna d) postmoderna 29. Imaginea - exces apare ca efect al noilor tehnologii: ...... este concretizarea imaginiiexces luate ca atare. a) televiziunea b) publicitatea c) realitatea virtuala d) ratingul 30. Vertijul hipermodern se deruleaza in iluzia desavarsita creata de ...... a) reclame b) emisiuni interactive c) entertainment d) realitate virtuala 31. Telespectatorul a devenit un hiperconsumator care nu suporta ...... si ....... . a) emisiunile politice b) timpii morti c) ragazul asteptarii d) reclamele 32. Imaginea-viteza are rolul unui drog ...... si ....... . a) terapeutic b) hipnotic c) paralizant d) exaltant

* * *

* *

* *

* *

33. Imaginea-exces ilustreaza situatia unei societati in care indivizii sunt victimele unui univers destructurat care se sprijina pe ...... si ...... de multiplicare a) nuantari b) exagerari c) libertati d) stimulari 34. Pentru a face obiectul unei comunicari sau sprea a pune laolalta orice realitate ...... trebuie sa fie comprehensibila din perspectiva sociala a) teoretica b) experimentata c) factuala d) contrafactuala 35. Orice realitate sociala este investita cu semnificatii de colectivitate in care se actualizeaza, demers ce se realizeaza prin recurgerea la scheme narative de ...... , ....... , de ........ si ...... a aspectelor vietii sociale care compun cultura colectivitatii. a) expresie; reprezentare b) expresie; mediere c) evaluare; nuantare d) interpretare; evaluare 36. Descifrand prin grila de interpretare culturala particulara pe care fiecare societate o aplica, semnul oricarei realitati umane este variabil de la o societate la alta, dar si de la un grup la altul, in interiorul aceleiasi comunitati (nicio colectivitate nu este ...... si ......) a) omogena b) dinamica c) consensuala d) statica

* *

37. Dintre toate realitatile unei societati, cele mai anevoios de calificat sunt cele care au un raport de sisteme de relatii de putere instituit in fiecare colectivitate spre a-si asigura ...... si ..... globale. a) reprezentarea b) consistenta c) omogenitatea d) regularizarea

52. ..... si ..... au fost inlocuite de stimularile audiovizuale dispersate: a) sectorizarea sintetica b) continutul premiu *c) controlul pan-optic *d) sectorizarea analitica 53. Avantul culturii divertismentului a condus la spulberarea disciplinei sensului in avantajul ...... o retea multidirectionala in care telespectatorul se pierde intr-o retea de flash-uri discontinue si de impresii inlantuite. *a) indeterminari revendicate *b) determinari revendicate c) indeterminari nerevendicate d) determinari nerevendicate 54. Ecranul hipermodern amesteca ........... a) publicitatea cu documentarele b) sunetul cu imaginea *c) atipicul si stereotipul d) realitatea cu imaginatia

55. Societatea actuala se autoivestigheaza asupra reperelor si a functionarii sale in vederea unei .......... a) decriptari a realitatii sociale b) consolidari a mecanismelor democratice c) existenderii in spatiu virtual *d) autoedentificari elaborate sistematic generalizate 56. ........ conduce la prabusirea vechii puteri organizatoare a institutiilor colective.

*a) individualizarea galopanta b) internetul c) televiziunea d) presa scrisa 57. Hipermodernitatea apare ca o perioada a ......, a ....... si a ....... *a) plurarizarii modelelor b) regresul cunoasterii *c) cautarii identitare d) mediocritatii generalizate *e) autoreflexivitatii generalizate 58. ...... se impune ca referinta majora intr-o epoca ultraindividualista a) radioul public *b) cultura media c) entartainment d) politica editoriala 59. Granita dintre adevar si subiectivitate, intre realitate si reprezentarea ei, devine a) bine delimitata *b) fragila c) slab conturata d) imprevizibila 60. Societatea ...... este marcata de categoria temporala a prezentului a) moderna b) premoderna *c) hipermoderna d) postmoderna

61. Viata cotidiana este remodelata de normele ..... a) autenticitatii b) inautenticitatii c) riguriozitatii *d) instantaneitatii 62. Intr-o societate fragmentat si haotica cerinta identitara trece prin ........ si ........ . a) subminarea dreptului la diferenta b) negarea originilor

*c) afirmarea dreptului la diferenta * d) cautarea originilor 63. Principiile organizatoare ale epocii hipermoderne (tehnostiinta, cererea si oferta, democratia, individul) sunt logici socioglobale care structureaza destinul societatiilor ........ a) inchise b) moderne c) postmoderne *d) deschise 64. ........ , ....... si ........ alcatuiesc noul orizont al lumii. *a) declasarea b) afilierea c) calificarea *d) descalificarea *e) dezafilierea 65. ..... coincide cu suveranitatea triumfala a subiectului si cu destructurarea anomica a legaturilor sociale. *a) neoindividualismul b) democratia c) liberalismul d) pluripartidismul 66. Odata cu individualizarea extrema a lumii se accentueaza distantarea fata de ....... a) realitatea sociala *b) sine c) credinta d) ordinea sociala

67. Programele televiziunilor deverseaza un val crescand si cvasipermanent de ........ a) emisiuni interactive b) reclame c) violenta *d) imagini 68. ....... a contribuit la dezvoltarea unei noi retorici a imaginilor. a) presa scrisa *b) televiziunea c) radioul

d) internetul 69. Telerealitatea este minimalista si realista pozitionandu-se pe terenul ......., al ........ si al ...... . a) inautenticitatii *b) autenticitatii *c) intimitatii *d) directului e) lipsei de intimitate 70. Realitatea se fictionalizeaza prin intermediul unui dispozitiv scenic care impinge cu o treapta in sus fictiunea integrand in ea realitatea personajelor, care determina o incertitudine in privinta realitatii dublata de ...... a) interesul publicului tinta b) cerintele publicitiarilor *c) o hiperealitatea mediatica d) presiunea politica 71. Televiziunea apare ca vector primordial al ....... *a) starificarii b) dinamicii sociale c) intersului telespectatorilor d) calitatii emisiunilor 72. Televiziunea hipermoderna incearca sa remodeleze ...... si ...... oamenilor obisnuiti. *a) infatisarea *b) viata c) preocuparile d) interesele

73. ....... exhiba operatiunile de interventie considerandu-le instrumente de captare a publicului. a) radioul public b) presa scrisa *c) televiziunea d) internetul 74. Apare o evidenta estetica a retransmisiunii bazate pe logici de ........, de ....... si de ........ vizand suscitarea emotiei si atrageerea unui public numeros a) culturalizare *b) spectacularizare *c) dramatizare

*d) starizare e) educare 75. Informatia se construieste in vederea ....... si a ....... *a) divertismentului b) educarii *c) mobilizarii efective a publicului d) culturalizarii 76. Cea mai buna modalitate de abordare a realitatii transformarilor ce influenteaza spatiul public este articularea ....... si ....... . a) unei strategii de manipulare b) a repertorilor discursului privat *c) unei cartografii a site-urilor *d) a repertorilor discursului public 77. Odata cu erodarea discursului politic traditional, noile forme de interventie a oamenilor de rand au aparut initial ...... a) in presa scrisa *b) la televiziune c) la radio d) pe internet

78. Noile tehnici de comunicare aduc ...... si ...... in alertarea opiniei nationale sau internationale a) lentoare *b) fluiditate c) scurt-circuitare *d) rapiditate 79. Se apeleaza la limbajul ....... spre a reformula problemele si a sugera noi interpretari de unde o mai buna intelegere a lumii in care traim. *a) experitilor b) oamenilor obisnuiti c) prezentatorilor radio/tv d) reporterilor

80. Registrul in care se exprima intelectualii mediatici este cel al seducerii unui public cat mai ......... printr-o retorica adaptata formatului televizual. *a) extins b) bine pregatit c) slab pregatit d) nemultumit 81.Deoarece sunt perceputi ca ....... sau ca ....... discursul politicienilor cucereste greu publicul, iar de aici necesitatea primenirii sistematice a prestatiei mediatice. a) redundanti b) substantiali *c) interesanti d) nesubstantiali 82. Se poate vorbi de o ...... spatiului public articulat intr-un mozaic de spatii publice relationate de medii de sociabilitate, relativ etanse intre ele. a) diluare b) unificare *c) fragmentare d) omogenizare

83. Mass-media devin treptat unicul etalon de legitimitate pentru ...... si pentru ....... . *a) toti actorii sociali. *b) toate formele de exprimare. c) toti publicitarii. d) toate tipurile de emisiuni. 84. Orice mesaj din imagini adresate unei mase de destinatari capata o pluralitate de semnificatii si de incarcaturi emotionale eterogene repartizate prin publicul variat al receptorilor intr-o maniera ........ a) diversa si usor previzibila *b) diversa si greu previzibila c) unitara si usor previzibila

d) unitara si greu previzibila 85. Vizualul determina disiparea pe nesimtite a realului si oblitereaza simultan distanta simbolizanta dintre subiectul care il priveste si obiectul pe care il priveste, conditie a ...... si ....... . *a) spectacolului b) ratingului *c) reprezentarii a realului d) publicitarilor

86. O dat cu epoca videosferei, triumfa privirea economica ce induce un raport strict utilitar la imagine, reducand-o la functiile de stricta semnalizare a vizualului (care se impune spontan ca natural): ..., ... si ... . a. veridicitate *b. identificare c. relevanta *d. recunoastere *e. ghidare

87. Figuratiile realitatii produse si difuzate prin televiziune tind sa se impuna ca realitatea insasi: mistificare a contactului imediat si instantaneu cu universul sensibil redus la aparenta sa vizibila, imaginea lumii propus de televiziune este oferita lumii in ... si in ... . a. mod partial b. mod trunchiat *c. adevarul sau *d. totalitatea sa

88. Fiecare mesaj, ambiguu din cauza polisemiei si a polivalentei afective, solicita din partea fiecarui receptor o operatie de decriptare interpretativa care comanda asimilarea sa, demers ce activeaza ... si ... specifice psihismului individual al telespectatorului. *a. imaginarul

b. superficialitatea c. relevanta *d. afectivitatea

89. Televiziunea pe care fiecare spectator o primeste in intimitatea spatiului sau privat ii ofera acestuia o prezenta nemediata in lume, instantaneitatea si ubicuitatea directului fixand convingator ... si ... sa. *a. actualitatea b. credibilitatea *c. autenticitatea d. originalitatea

89. Telespectatorul selecteaza spontan din repertoriul disparat al imaginilor pe cele care sunt in afinitate sau intra in rezonanta cu universul sau psihosocial de ... sau de ... . *a. apartenenta b. prestigiu *c. referinta d. relevanta 90. Mesajele emise prin mediatorii profesioniti parvin destinatarilor lor dup ce au fost ... si ... de mediatorii culturali ai identitatilor colective in care se recunosc, dup normele si valorile acestora. a. fixate b. deturnate *c. filtrate *d. decodate

91. Toate reprezentarile comunicarii in termenii sistemelor sociale sau ale sistemelor sociale in termeni comunicationali depind de conceptul de *a. feedback b. lead c. feature d. template

92. Modelul comunicational de tipul sistemului social poate fi aplicat in orice situatie in care exista o relatie stabila intre elementele constitutive (..., ... si ...). *a. transmitatori b. imagini *c. receptori d. sunete *e. context

93. Dac descoperim semnificatii in mediul inconjurator sau ne insusim semnificatiile intentionate (deliberat transmise de altii) se produce un transfer ... . a. sintactic b. semiotic c. pragmatic *d. semantic

94. Procesele de comunicare, fie ca le privim ca pe o transmitere de mesaje sau ca pe o dobandire de informatie, variaza in privinta ... si ... lor. *a. intentiei *b. instrumentalitatii c. calitatii d. cantitatii

95. Comunicarea este ... atunci cnd acte succesive de transmitere i receptare a mesajelor sunt relationate ntr-o maniera determinista intre ele si cu contextul in care au loc. a. dinamica b. relevanta *c. sistematica d. iluzorie

96. Fluxul comunicational este un factor important in ... si ... structurilor vietii sociale. a. torpilarea *b. reconstituirea *c. interpretarea d. ajustarea

97. Punerea in imagini a unei realitati tinde sa acrediteze spontan *a. iluzia unei reproduceri fidele a acesteia b. relevanta ei pentru public c. reproducerea fidela a acesteia d. reproducerea deformata a acesteia

98. Media televizuale reprezinta ... realitatii pe care o pune in imagini, mai curand decat revelatorul sau. a. partenerul *b. co-producatorul c. consumatorul d. cenzorul

99. Reteaua ecranica a devenit un instrument de ... si de ... . a. manipulare b. consolidare a relatiilor interumane *c. comunicare *d. informare

100. Progresele tehnologice si aspiratiile individualiste spre expresie au determinat instaurarea unui tip de comunicare descentralizata, bazata pe ... si pe ... . a. rigoare conceptuala b. o entitate de control *c. interoperativitate *d. relationare n retea