Egiptul Antic

Egiptul a fost unul dintre cele mai importante centre de via i ri ale Antichitii, una dintre cele mai mari puteri militare i economice ale vremii Acesta ia fiin n jurul anilor 3000 .Hr, prin unirea celor 2 regate ale Egiptului, cel de Sus i cel de Jos.

 Sursa fertilitii Egiptului i a bunstrii lor a fost Nilul. Dei o ar n propenderent arid, dominat de deertul Sahara, albia fluviului Nil era fertil, aceasta i datorit inundaiilor ale acestuia, privit de egipteni ca i o binecuvntare de la zei. Aceast fertilitate i va consolida ca i o putere economic, devenind astfel un regat care avea s dinuie pentru o perioad nsemnat de timp.

 Ca i dovad a puterii lor economice, egiptenii au contruit binecunoscutele piramide, adevrate capodopere arhitectonice.

 Egiptenii erau oameni pricepui, iscusii n arhitectur, agricultur, literatur, matematic i multe altele. Cu toate c erau oameni foarte practici, egiptenii erau i oameni foarte religioi, avnd un cult impresionant, cu un numr foarte mare de zeiti cu funcii i forme diverse, muli dintre ei fiind fiine duale, o mbinare ntre un anumit animal i om; Egiptul este totui leagnul uneia dintre cele mai vechi religii monoteiste.

 Cu toate c erau oameni foarte religioi, au existat conflicte puternice n cadrul regatului, fiind astfel mai multe perioade, mai multe dinastii, adevrate lupte pentru putere. Odat cu ncheierea dinastiei nceput de Ramses cel Mare, cel presupus a fi faraonul Exodului, Egiptul va intra ntr-un declin puternic, odat atotputernic va ajunge n minile altor popoare i ntr-un final, n anul 30 .Hr sub dominaie roman, marcnd astfel finalul unei dinastii i a unui imperiu faimos al Antichitii.