You are on page 1of 2

Misiologie si ecumenism Modulul al III-lea Sectele religioase inverseaza raportul dintre majoritate si minoritate.

Considerand ca secta ca minoritate trebuie sa aiba mai multe drepturi decat majoritatea religioasa , sectele fac presiuni asupra statelor seculare si dobandesc drepturi mai multe astfel incat se ajunge ca minoritatea sa terorizeze majoritatea religioansa. Sectele au aceasta discrepanta intre drepturi si responsabilitati. Sectele nu-si asuma responsabilitati nici in fata statului nici in fata bisericii ci pretind uriase drepturi. Analizand fenomenul sectar observam o legatura direct intre secta si dictatura. Sistemul totalitar dictatorial au implementat dicatatura la nivel macro (comunism , nazism etc). Sectele implementeaza dicatatura la nivel micro (liderul , ca intemeietor al diferitelor secte are puterea unui dictator secular). De aceea putem vorbi in cadrul sectar de adevarate experimente extreme de nocive pentru biserica si societate. In cadrul acetui raport intre secta si dictatura in care liderul este un adevarat dictator un rol important il are tehnica de manipulare. Acestea sunt fie fizice fie psihice si au in general trei etape: 1. Dezghet I etapa Cel mai important este decontaminat de influentele societatii , a cultului religios din care a facut parte si a familiei. Este importanta pentru inrolarea celui racolat , prin indepartarea familiei , prietenilor si valorilor. 2. Indoctrinare Vulnerabilul este indoctrinat cu conceptiile noi sale familii care este defapt secta care l-a racolat. 3. Re-inghet Etapa in care cu ajutorul unor tehnici se cimenteaza doctrina si practicile noii secte in mintea celui racolat. Reactiile societatilor occidentale cu privire la abuzurile sectelor se materealizeaza prin asanumitele organizatii anti-cult. Aceste organizatii sunt formate din specialisti in spihologie, sociologie, teologie si stiinte juridice care pe cei racolati la cererea familie ii supun unui program de de eliminare a celor 3 etape de manipulare folosite de toate sectele. Putem vorbi de un raport intre secte si ateism. Acest raport este extrem de delicat pentru ca

opinia generala este predispusa sa considere sectele ca o manifestare a reliogitatii in contradictie cu ateismul. Acest lucru este pus sub semnu indoielii de sistemului comunist care a recunoscut toate sectele scoase in afara legii de catre maresalul Antonescu in anii 1938 1939. Astfel in doua randuri , in anii 1948 1949 si 1950, statul ateu roman a recunoscut toate cultele si sectele ce poarta numele de culte neo-protestante. Observam deci ca nu exista un raport de excidere intre secta si ateism ci ele sunt fatete ale aceleasi realitati. Realitate ce este potrivnica atat bisericii cat si societatii. Exista o diferenta intre secta si ateism . Diferenta se refera la finalitatea celor 2 manifestari: ateismul a nascut martiri pe cand sectele nasc numai apostate. Exista doua categorii de secte care in reltia cu biserica si cu statul ridica cele mai mari problem. Putem vorbi de un fel de provocare suprema la adresa statului si a bisericii din partea: 1.Sectelor satanice care in ciuda oricarei logici sunt cunoscute de majoritatea statelor occidentale. 2.Sectelor esoterico-oculte de inspiratie orientala ce propovaduiesc un a-moralism axiologic. Adica spun ca nu mai exista nici o diferenta intre bine si rau si ca realitatea pe are o propune secta este dincolo de aceasta diferenta.

You might also like