Universitatea Valahia Trgoviste Master Control i expertiza alimentelor

ESEU

Indrumtor: prof. dr. ing.Nicolescu Carmen

Masterand: STOICESCU Camelia

2012 - 2013, sem. II

CUPRINS
1

INTRODUCERE
Capitolul 1 - ALIMENTELE NOI, OBTINUTE DIN OMG SUNT SIGURE? 1.1 REGLEMENTAREA LA NIVEL NATIONAL A OMG SI A ALIMENTELOR OMG, N LUME 1.2 TIPURI DE ALIMENTE DIN OMG SE COMERCIALIZEAZA

3
5 6 7

N PREZENT PE PLAN INTERNATIONAL 1.3 ALIMENTE OBTINUTE DIN OMG COMERCIALIZATE 8

INTERNATIONAL 1.4 PRODUSELE OBTINUTE DIN OMG DE PE PIATA 9

INTERNATIONALA AU FOST SUPUSE UNEI ANALIZE A RISCULUI? Capitolul 2 - EVALUAREA ALIMENTELOR NOI DIFERIT DIN PUNCT DE VEDERE AL SIGURANTEI CONSUMATORULUI 2.1 CUM SE DETERMINA RISCUL POTENTIAL AL OMG SI AL 11 12 14 16 17 17 10

ALIMENTELOR DIN OMG PENTRU SANATATEA OMULUI? 2.2 CARE SUNT PRINCIPALELE PROBLEME DE INTERES PENTRU SANATATEA OMULUI LEGATE DE OMG ? Capitolul 3 - CONFORMITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE OBTINUTE DIN ORGANISME MODIFICATE GENETIC Capitolul 4 - EVALUAREA EXTRACTELOR DE AND 4. 1 CONFIRMAREA ABSENTEI SUBSTANTELOR INHIBITOARE 4. 2 DETECTIA OMG-URILOR CU AJUTORUL BIOTESTELOR

BIBLIOGRAFIE
1

19

INTRODUCERE

Cmpeanu, Ghe., I.F. Dumitru, 2004. Progrese in biotehnologie, Univ. din

2

Bucureti

OMG sunt organisme n care materialul genetic a fost modificat (ADN), ntr-un mod care nu se produce prin mecanisme naturale (tehnologii moderne, tehnologie genetica, tehnologie de recombinare a ADN, inginerie genetica). Gene individuale, selectate datorita calitatilor lor, sunt transferate de la un organism la altul, chiar si ntre specii diferite. Rezulta crearea de plante modificate genetic, ale caror seminte sunt apoi utilizate la cultivare (culturi modificate genetic). OMG se produc si se comercializeaza pentru a aduce avantaje producatorului si consumatorului de alimente obtinute din OMG. Avantajele nseamna: preturi mai mici, beneficii mai mari privind durabilitatea si/sau valoarea nutritiva. Obiectivul initial a fost acela de protejare a culturilor, prin crearea rezistentei mpotriva bolilor si daunatorilor la plante (insecte si virusuri), sau prin crearea unei mai bune tolerante la ierbicidele utilizate n agricultura. - Rezistenta mpotriva insectelor s-a obtinut prin ncorporarea n planta utilizata ca materie prima pentru alimente, a unei gene ce induce producerea unei toxine, gena prelevata de la un microorganism (Bacillus thuringiensis - BT). Aceasta toxina este utilizata de mult timp ca un insecticid conventional n agricultura, fiind netoxic pentru consumul uman. Culturile MG care produc permanent aceasta toxina, s-au dovedit a avea nevoie de cantitati mult mai mici de alte insecticide, folosite pentru situatii specifice, cnd presiunea unor populatii mari de daunatori este mare. - Rezistenta mpotriva virusurilor se obtine prin introducerea de gene de la anumite virusuri care provoaca bolile plantelor. Cresterea rezistentei mpotriva virusurilor face plantele mai putin vulnerabile la boli cauzate de acestea, marind astfel productivitatea. - Toleranta la ierbicide se obtine prin introducerea unei gene de la o bacterie care
3

manifesta rezistenta la unele ierbicide. n situatii n care a fost imperativa utilizarea ierbicidelor, cantitatile necesare de ierbicid au fost mult mai mici.

Capitolul 1

ALIMENTELE NOI, OBTINUTE DIN OMG SUNT SIGURE?

Obtinerea de OMG diferite presupune utilizarea de gene diferite inserate si tehnici diferite de transfer genetic. Alimentele obtinute difera ntre ele si siguranta
2

ebooks.unibuc.ro

lor se analizeaza de la caz la caz, fara a putea emite generalitati despre siguranta tuturor alimentelor din OMG. Alimentele noi din OMG care se comercializeaza n prezent pe piata mondiala au trecut faza analizelor de risc si nu prezinta riscuri pentru sanatatea populatiei. Nu exista nregistrate pna n prezent informatii din care sa fi rezultat efecte negative asupra sanatatii omului, ca urmare a consumului de alimente din OMG, informatii provenind din foarte multe tari. Analiza continua a riscului, bazata pe principiile Codex Alimentarius si, acolo unde este cazul, monitorizarea post punere pe piata, trebuie sa stea la baza evaluarii sigurantei alimentelor obtinute din OMG.

1.1

REGLEMENTAREA

LA NIVEL NATIONAL A OMG SI A

ALIMENTELOR OMG, N LUME Modurile n care autoritatile nationale au reglementat aceasta problema sunt diferite. n unele tari problema nu este acoperita cu reglementari. Tarile care au elaborat o legislatie se concentreaza mai ales pe analiza riscurilor pentru sanatatea consumatorilor. Tarile care au legislatie pentru alimente OMG acopera si OMG, n
5

general, avnd n vedere att sanatatea, problemele de mediu, ct si problema practica de control si de comert (posibilitatile de testare si cerintele privind etichetarea). Este evident ca aceasta problema este n evolutie continua. ROMNIA a adoptat legislatia UE n materie de OMG: Hotarrea 256/2006 privind hrana pentru animale si alimentele modificate genetic transpune Regulamentul 1829/2003 privind hrana pentru animale si alimentele modificate genetic. Hotarrea 173/2006 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale obtinute din organism modificate genetic transpune Regulamentul 1830/2003 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale, obtinute din organisme modificate genetic.

1.2 TIPURI DE ALIMENTE DIN OMG SE COMERCIALIZEAZA N PREZENT PE PLAN INTERNATIONAL Pe piata se afla acum toate cele trei tipuri de OMG pentru infiintare de culturi de plante: - rezistente la atacurile insectelor; - rezistente la infectiile virale;
6

- cu toleranta crescuta la ierbicide. Toate genele utilizate pentru aceste modificari provin de la microorganisme.

1.3

ALIMENTE OBTINUTE DIN OMG COMERCIALIZATE

INTERNATIONAL Exista deja un numar de reglementari internationale, dar se lucreaza la elaborarea deprotocoale pentru OMG. Comisia Codex Alimentarius este un organism mixt OMS / FAO responsabil pentru elaborarea standardelor, codurilor de practica, ghidurilor si recomandarilor care constituie Codex Alimentarius = codul international al alimentului . Codex
7

a elaborate n 2003 - 2004 si principiile pentru analiza riscurilor pentru om al alimentelor obtinute din OMG. Principiile Codex sunt mentionate, n mod special, n Acordul Sanitar si Fito- Sanitar (SPS) al Organizatiei Mondiale a Comertului (WTO) si pot fi utilizate ca referinta n disputele internationale ce se pot ivi. Protocolul de Biosecuritate de la Cartagena (CPB), un tratat pentru mediu, reglementeaza circulatia transfrontaliera a OMG vii (LMOs). Elementul esential al Protocolului de Biosecuritate (CPB) este cerinta ca exportatorii sa solicite acordul importatorilor, nainte ca primul transport de OMG vii care urmeaza a fi eliberate n mediu, sa fie pregatit pentru livrare. UE a elaborat reglementari privind OMG si alimentele produse din OMG, transpuse deja n legislatia romneasca.

1.4

PRODUSELE

OBTINUTE

DIN

OMG

DE

PE

PIATA

INTERNATIONALA AU FOST SUPUSE UNEI ANALIZE A RISCULUI? Toate produsele obtinute din OMG aflate pe piata internationala au fost supuse unor analize a riscului. Analizele efectuate au fost foarte riguroase, au respectat principiile de baza privind sanatatea umana si mediul si nu au pus n evidenta riscuri pentru sanatatea omului.
8

Capitolul 2 ALIMENTELOR NOI DIFERIT DIN

EVALUAREA

PUNCT DE VEDERE AL SIGURANTEI CONSUMATORULUI

Consumatorii considera, n general, ca alimentele traditionale, unele cu istorie de mii de ani, sunt sigure. Atunci cnd se realizeaza alimente noi, obtinute
3

http://efsa.eu.int

prin metode naturale, unele dintre caracteristicile cunoscute de la alimentele traditionale se modifica, n bine sau n rau. Autoritatile din domeniul controlului oficial al alimentului efectueaza current analize de risc pentru alimentele traditionale. Este, desigur, nevoie de metode adecvate de analiza a riscului pentru alimentele noi. Toata lumea este de acord ca sunt necesare metode specifice de analiza a riscului si de aceea au fost elaborate metode specifice, riguroase, pentru OMG si pentru alimentele noi, obtinute din OMG, n relatia lor cu sanatatea animalelor si a omului, precum si cu mediul. Asadar, evaluarea la punerea pe piata a alimentelor este foarte diferita n cazul alimentelor traditionale, fata de cele noi, obtinute din OMG. OMS are un program special pentru asistarea autoritatilor nationale n identificarea alimentelor care trebuie sa fie supuse evaluarii riscului, inclusiv pentru cele obtinute din OMG.

2.1 CUM SE DETERMINA RISCUL POTENTIAL AL OMG SI AL ALIMENTELOR DIN OMG PENTRU SANATATEA OMULUI? Prin evaluarea sigurantei alimentelor obtinute din OMG se au n vedere: a. efectele directe asupra sanatatii (toxicitate), b. tendintele de a provoca reactii alergice (alergenicitate); c. componentele specifice care ar putea avea proprietati nutritionale sau toxice; d. stabilitatea genelor inserate; e. efectele nutritionale asociate modificarii genetice;
10

f. orice efecte nedorite ce ar putea rezulta prin transferul genetic.

2.2

CARE SUNT PRINCIPALELE PROBLEME DE INTERES

PENTRU SANATATEA OMULUI LEGATE DE OMG ? n urma discutiilor teoretice care au acoperit o arie larga de aspecte, cele trei puncte principale de dezbatere sunt: alergenicitatea, transferul genetic si transferul natural al genelor transferate artificial, la celelalte culturi. Alergenicitatea: nu au fost evidentiate efecte alergice legate de alimentele noi (MG) comercializate pna n prezent. Transferul de gene din alimentele noi (MG) n organismul uman sau la bacteria aflate n intestinul uman: daca este posibil si, daca da, materialul genetic transferat poate afecta sanatatea oamenilor? Acest subiect este
11

important ndeosebi pentru genele care induc rezistenta la substante chimice, n acest caz, la antibiotice, daca transferul de gene ar fi posibil. Cu toate ca probabilitatea acestui transfer este foarte mica, expertii Fondului pentru Alimentatie si Agricultura FAO si expertii OMS au recomandat neutilizarea proceselor de transfer al genelor de rezistenta la antibiotice la noile OMG. Transferul natural n culturi si amestecarea semintelor provenite din culturile naturale, cu cele din transfer genetic , ar putea afecta siguranta alimentelor. Acest risc este real si a fost demonstrat atunci cnd, urme de orez aprobat a fi utilizat doar pentru nutreturi, au fost decelate n produsele de orez pentru consum uman, obtinute din culture care nu fusesera modificate genetic n mod voluntar, n SUA. S-au adoptat strategii nationale pentru reducerea mixarii, prin separarea clara a perimetrelor cu culture (OMG si culturi conventionale). n acest moment se pun la punct la nivel mondial detaliile pentru: monitorizarea post punere pe piata a OMG si alimentelor noi din OMG, supravegherea continua a sigurantei alimentelor obtinute din OMG. Tehnologia, care s-a dezvoltat rapid n ultimii ani, ofer aplicaii pentru studierea structurii i funcionrii genelor, dar mai important, pentru experimentele de inginerie genetic la bacterii, drojdii, animale i plante superioare (Bruderer i Leitner, 2003). n cazul plantelor, ingineria genetic presupune parcurgerea mai multor etape: identificarea genei, construirea vectorului, transformarea, regenerarea eficient, analiza expresiei genice, studiul transmiterii n descenden, evaluarea n cmp, comercializarea. Indiferent de carateristicile nou introduse, PMG-urile joac un rol important n lrgirea fondului de germoplasm al speciilor cultivate, oferind astfel soluii la anumite probleme legate de tehnologia de

12

obinere sau prelucrare i facilitnd sporirea beneficiile productorilor i consumatorilor (Querci et al., 2004a; Bruderer i Leitner, 2003).

Capitolul 3 PRODUSELOR ALIMENTARE

CONFORMITATEA

OBTINUTE DIN ORGANISME MODIFICATE GENETIC

n cadrul regimului de conformitate, un operator dintr-o ar ter trebuie s ndeplineasc toate cerinele legislaiei UE, inclusiv toate normele detaliate de producie i etichetare. Spre deosebire de regimul de echivalen, normele urmate
4

http://legislatie.just.ro
13

trebuie s fie identice i nu doar echivalente cu cele aplicabile n UE. Operatorul trebuie controlat de un organism sau autoritate de control recunoscut de Comisie n scopul conformitii. Regimul conformitii nu funcioneaz nc. Comisia a stabilit c primele cereri din partea organismelor i autoritilor de control se primesc pn la 31 octombrie 2014, lsnd astfel suficient timp pentru dezvoltarea regimului echivalenei. Pe baza experienei acumulate, sunt anse mici ca regimul conformitii s mbunteasc accesul la piaa UE i s aduc beneficii suplimentare partenerilor comerciali ai UE fa de ceea ce se realizeaz deja prin regimul echivalenei. Acesta din urm nu va aduce beneficii majore nici consumatorilor n ceea ce privete produsele ecologice corespondente importate, care nu vor putea fi difereniate pe pia. Mai mult, sistemul creeaz o sarcin administrativ suplimentar fa de sistemul echivalenei, fr s compenseze acest lucru prin vreun beneficiu. Prin urmare, Comisia prefer s i focalizeze eforturile asupra echivalenei i nu asupra conformitii, ale crei utilitate i eficacitate trebuie reevaluate mpreun cu partenerii comerciali din perspectiva activit ilor economice actuale i viitoare derulate n sectorul ecologic.

Regulamentul nr. 1830/2003/CE privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale, produse din organisme modificate genetic i de modificare a Directivei 2001/18/CE; REGULAMENTUL (CE) nr. 1829/2003 privind produsele alimentare i furajele modificate genetic;
14

 REGULAMENTUL (CE) nr. 641/2004 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European i al Consiliului n ceea ce privete cererea de autorizare a alimentelor i hranei pentru animale, provenite din organisme modificate genetic, notificarea produselor existente i prezena ntmpltoare sau inevitabil din punct de vedere tehnic a materialelor modificate genetic, care au beneficiat de o evaluare de risc favorabil; HG nr. 173/2006 privind trasabilitatea i etichetarea organismelor modificate genetic i trasabilitatea alimentelor i hranei pentru animale, obinute din organisme modificate genetic.

Capitolul 4

EVALUAREA EXTRACTELOR DE AND

nainte de efectuarea analizei OMG propriu-zise, este necesar evaluarea pretabilitii extractelor la analize bazate pe reacia PCR clasic, dar mai ales la cele bazate pe reacia real-time PCR. Criteriile eseniale n acest context sunt cantitatea de ADN recuperat i calitea extractului i a ADN-ului (Cankar et al., 2006; Moens et al., 2005; Meyer, 1999).

15

Primul criteriu se refer la cantitatea de ADN prezent n extract, care trebuie s fie suficient, adic peste limitele de detecie i cuantificare ale metodei utilizate (Kay et al., 2001, i Hbner et al., 2001, n Cankar et al., 2006). Al doilea criteriu vizeaz n principal posibilitatea de a regsi n extract substane inhibitoatre pentru PCR, ca polizaharide, proteine, polifenoli (taninuri), lipide i ali metabolii secundari (Holden et al., 2003, Peist et al., 2001, Wilson, 1997, i Rossen et al., 1992, n Cankar et al., 2006; Meyer, 1999). Unele componente ale soluiilor utilizate la extracie pot de asemenea afecta reacia PCR (Rossen et al., 1992, n Cankar et al., 2006). Efectul substanelor contaminante n cadrul analizelor PCR este, n general, reprezentat de reducerea eficienei de amplificare (Kubista et al., 2006). Substanele cu efect antagonic inhibitorilor se numesc adjuvani (ex. polyvinylpyrrolidone/PVP sau bovine serum albumine/BSA) i sunt de obicei incluse n mod constant ntr-unul dintre reactivii uzua5li (tamponul PCR) folosii pentru amplificare (Wilson, 1997, n Cankar et al., 2006).

4.1

CONFORMITATEA

ABSENTEI

SUBSTANTELOR

INHIBITOARE Succesul extractiei n cadrul analizelor OMG depinde de performantele metodei utilizate, respectiv de capacitatea acesteia de a recupera o cantitate suficienta de ADN amplificabil si de a elimina inhibitorii PCR (Waiblinger et al., 2006). Prezenta acestora din urma in extract si influenta pe care o au asupra reactiei PCR pot fi evidentiate printr-un experiment realtime PCR, amplificand o secventa endogena in dilutii seriale ale extractului (CRLGMFF, 2007; Reiting et

www.infomg.ro
16

al., 2007; Foti et al., 2006; Lee et al., 2006; Waiblinger et al., 2006; Cankar et al., 2006; SR EN ISO 21570:2006). Acest tip de analiza reprezinta o foarte buna modalitate de evaluare a metodelor de extractie i a pretabilitatii extractelor la amplificarea real-time PCR, constituind o parte esentiala a validarii efectuate n cadrul laboratorului (in-house validation), inainte de verificarea printr-un studiu de comparare interlaboratoare (Waiblinger et al., 2006). 4. 2 DETECTIA OMG-URILOR CU AJUTORUL BIOTESTELOR Detectia OMG-urilor pe baza biotestelor este posibila doar in cazul diferitelor tipuri de rezistenta (ex. la erbicide, insecte sau antibiotice) (Zafar et al., 2004). Testele de germinare presupun folosirea unor medii simple care contin erbicidul sau antibioticul pentru care se testeaza rezistenta. In cazul in care erbicidul nu se adauga n mediu, acesta va fi aplicat prin pulverizare asupra plantutelor. In conditiile descrise, indivizii rezistenti se vor dezvolta normal, fiind considerati pozitivi din punct de vedere al prezentei transgenei.

17

Biotest pentru detectia si identificarea plantelor rezistente la erbicid In cazul testarii rezistentei la atacul insectelor, larvele speciilor tinta sunt lasate libere pentru a se hrani cu plantele provenite din lotul de seminte testate. Se poate concluziona ca plantele sunt transgenice n cazul n care larvele nu supravietuiesc testului. Aceste teste sunt usor de aplicat, nu necesita dotare speciala, sunt relativ ieftine, dar necesita timp si se pot folosi doar n cazul loturilor de seminte germinabile sau plantelor care produc astfel de seminte. Trebuie de asemenea sa se aiba in vedere ca proprietatile germinative pot determina obtinerea unor rezultate eronate, iar zigotia caracterului transgenic nu poate fi stabilita.

18

BIBLIOGRAFIE

1. 2.

Cmpeanu, Ghe., I.F. Dumitru, 2004. Progrese in biotehnologie, Univ. din Bucureti ebooks.unibuc.ro
http://efsa.eu.int

3.
4.

http://legislatie.just.ro

5. www.infomg.ro

19