Viaa i opera lui Platon Platon (427-347 .e.n.). Numele adevrat a lui Platon este Aristokeles.

A fost numit Platon datorit chipului su viguros. Descendent dintr-o familie nobil dup mam nrudit cu Solon i dup tat din neamul regesc al codrizilor Platon primete o educaie aleas. n tineree s-a ocupat de poezie i pictur. La vrsta de 20 de ani, venind s participe la un concurs de poezie l-a ntlnit i l-a ascultat pe Socrate. Puternic impresionat de nelepciunea acestuia, el se dezice pentru totdeuna de poezie i devine elevul lui Socrate i nu l-a mai prsit pn la moartea acestuia n anul 399. Zguduit adnc de moartea iubitului su nvtor, Platon pleac ntr-un ir de cltorii. Platon se refugiaz o vreme la Megara, unde se bucur de prezena lui Euclid, un alt elev al mentorului su. A ntreprins, apoi, mai multe cltorii la Siracuza, n Sicilia, n vederea aplicrii acolo a reformelor politice propuse de ctre el, prin aa numite constituii. Convingerea care l-a nsoit toat viaa, a fost aceea c aciunea politic, respectiv deciziile politice drepte, pot fi bazate numai pe o cunoatere profund, adic pe filosofia autentic. Din aceast perspectiv trebuie interpretat maxima sa politic: ori filosofii ar trebui s fie regi, ori regii s devin filosofi. Prima mare cltorie n agara Greciei Mici, ntreprins n mod cert, este realizat de ctre Platon la vrsta de 40 de ani n Italia de Sud (Sicilia), numit n acea vreme Grecia Mare. Cu acest prilej i-a cunoscut direct pe unii pitagoreici, precum Archytas din Taren, care preda aici. La

curtea din Seracuza a tiranului Dionysos cel Btrn l-a cunoscut i pe Dio, cumnatul acestuia, pe care a ncercat s-l ctige pentru ideile sale de form politic. De acest episod al vieii lui Platon se leag una dintre puinile tradiii ndoielnice referitoare la biografia sa: se spune c Dionysos cel Btrn l-a vndut pe Platon ca sclav n Egina, deoarece i considera suprtoare prezena n Siracuza. Prietenii ar fi fost aceea care l-ar fi cumprat i eliberat din sclavie, dar acest lucru nu a putut s mpedice ca dezamgirea lui Platon s fie foarte mare. Muli comentatori ai biografiei sale consider c, dei exist multe ndoieli legate de veridicitatea acestei ntmplri, ea ar putea explica, totui hotrrea lui Platon de a se retrage din politic i de a deschide o coal filosofic n Atena, celebra Academie. Numele colii sale a provenit de la piaa dedicat lui Heros Akademus, aflat n apropiere. Organizarea colii se aseamn oarecum cu cea a societilor pitagoreice, fiind bazat pe principiul ierarhiei. Activitatea sa n cadrul academiei nu a nsemnat, ns, pentru Platon, o retragere definitiv din politic. Se pare c unul dintre obiectivele cele mai importante ale colii sale, care va funciona aproape 1000 de ani, a fost acela de a contribui la pregtirea politic a celor care urmau s poarte rspunderea treburilor publice. Se spune c pe frontonul Academiei erau trecute cuvintele: Cine nu e geometru nu poate intra aici. Nici acest lucru nu poate fi certificat n mod absolut; este sigur, ns, c matematica (geometria) a jucat un rol deosebit att n structurarea planurilor de studii n Academie, ct i-n fundamentarea teoriei metafizice a lui Platon. Academia lui Platon va funciona pn n anul 529 e.n., cnd mpratul Iustinian a emis ordinul de nchidere, nu att din motive ideologice cretinismul devenise de mult

timp o religie oficial n imperiu , ct, se pare, din dorina de a-i nsui averea considerabil a acestui aezmnt cultural. Momentul nchiderii colii este considerat a reprezenta linia de separare clar ntre platonismul pgn i cel cretin (vezi capitolul Augustin). Platon ntreprinde o a doua mare cltorie n Sicilia la vrsta de peste 60 de ani, n timpul domniei lui Dionysos cel Tnr, urmaul celui Btrn. Acualul tiran prea s fie extrem de interesat de filosofie i de introducerea unor reforme politice n statul su. Probabil c Platon a fost deosebit atras de perspectiva de a putea pune n practic teoria sa despre constituia unui stat ideal. Dar i de aceast dat, deci s-a dedicat cu toat fiina acestui proiect, aciunea sa este sortit eecului, ntruct Platon este suspectat c pregtete o rsturnare a puterii. Platon ntreprinde ultima cltorie n Italia de sud peste 4 ani. Eecul definitiv al proiectului su de a pune n practic teoria sa despre stat l determin s se dedice pn la moarte doar treburilor din cadrul Academiei. Platon s-a stins din via n anul 347, la vrsta de 80 de ani. Cum s-a format filosofia lui Platon? Filosofia lui Platon n-a aprut pe teren gol, i trage seva din marile curente ale ideii ce se manifest n spiritualitatea Greciei. Dup cum arat studiul, Platon este cunoscut lui Heraclit, a eliatilor, pitagoricenilor i lui Socrate ntruct i-a fost i elev. Diogenes Laertios ne precizeaz c Platon a mbinat doctrinele lui Heraclit, Socrate i Pitagoricienilor. Filosofia lui Platon nu este o sum a ideilor de pn atunci, nu este o sintez a marilor filosofi pentru c Platon n-a fost egiptean, iar filosofia lui nu poate fi explicat numai prin tradiie.

n secolul XIX Platon este cel mai mare nume a filosofiei. Se consider c platonismul este o prelungire a instituiilor anterioare, este o creaie nentrerupt i dramatic. Majoritatea scrierilor se prezint sub forma unor dialoguri, un gen literar care a crescut din metoda Maieutica a lui Socrate. A scris 28 29 de dialoguri. n afar de acestea a scris multe scrisori i alte scrieri. De ce Platon a optat pentru forma de dialog ? Exist 2 motive: - Era un mare admirator al dramei i a vzut n dialog o form dramatic de expunere pedagogic a filosofiei sale. - El a vzut n dialog posibilitatea de a ajunge la adevr pentru c unul aduce nite argumente iar cellalt le rstoarn. De-a lungul istoriei s-a fcut ncercarea de a clasifica dialogurile. Criteriul acceptat este criteriul vrstei pe care o avea filosoful cnd a scris. Dialogurile se impart n: 1. dialoguri de tineree: - Hipias minor- despre mincinun - Albiciade- despre natura omului - Aprarea lui Socrate - Lisis- despre prietenie - Menon- despre virtute 2. dialoguri de maturitate - Symposion- banchetul - Phaidon- despre suflet - Phaidros- despre dragoste

- Republica- statul 3. dialoguri de btrnee - Parmenides - Timaidos - Legile - Sofistul Personificrile din dialoguri sunt oamenii i filosofii contemporani cu el sau filosofii care au trit nainte, dar n aproape toate dialogurile nu lipsete ca persoan Socrate. n filosofie Platon merge pe urma vieii greceti (Heraclit, Pitagora, Parmenides). n acelai timp el prelucreaz natura, religia, mituri strvechi, cu ajutorul crora i argumenteaz unele idei. La nceput folosete ideile lui Socrate dar trece repede la o construcie proprie. Dialogul Euthiphron e cel prin care se desparte de Socrate. De la Socrate a preluat tehnica dialogurilor i predilecia pentru morala. Sub titlurile dialogurilor de tineree ne arat dimensiunea moral. n dialogul Euthfron el ncepe s vorbeasc de filosofia unei esene pure. Oare pietatea nu e n orice mprejurare asemeni siei la fel i mpietatea nu e asemeni siei avnd mereu acelai chip. Datorit unui caracter unic faptele nelegioase sunt nelegi, iar cele pioase sunt pioase. Rspunsul la aceast ntrebare este dat de Platon prefigurnd expresia viitoarei sale doctrine a ideilor sau formelor. Observnd c faptele pioase au un caracter unic, acest caracter const n aceea c att unele ct i celelalte duc la ideea n sine. n Menon Platon contureaz mai bine cele 2 planuri ale filosofiei:

1. pe de o parte este filosofia ideilor n sine 2. pe de alt parte sunt lucrurile sensibile pe care le percepem direct. Prin urmare la Platon exist 2 planuri: A. planul inteligibilului format n ideea n sine (forme), sau esene, prototipuri. B. planul sensibilului format din lucrurile percepute direct prin intermediul organelor de sim. ntre aceste dou planuri Platon spune c filosofia are un scop i anume raportul de participare, n sensul c lucrurile particip la ideea de sine n lucru. n cele 2 planuri Platon vrea s arate capacitatea omului de abstractizare, de a gndi universalul. n acelai timp el arat c la baza filosofiei st un principiu ntemeietor si anume ideea n sine. n dialogul Symposion gsim prima definiie a ideei n sine (forma). Este adevarat ca Platon se refera la ideea n sine de frumos dar dac lasm la o parte termenul frumos avem o definiie a ideii n sine. E vorba de acel frumos ctre care se ndreptau mai nainte toate strduinele noastre, un frumos ce triete de-a pururea, ce nu se nate i piere, nu crete i nu scade, ce nu e n sfera dintre privin i frumos, ce nu se nfieaz cu faa sau cu alte ntruchipri trupeti, frumos ce nu-i cu stiin, ce nu slaluiete n alt fiin, pururea identic n sine, ca fiind de un singur chip frumos n care se mpartete tot ce-i frumos, far ca prin aparen obiectul s se micoreze ori s ndure o ct de mic tirbire. Din acest fragment reiese ca ideea in sine nu este altceva decat universalul nsine, reiese ca ideea in sine este modelul antologic al tuturor lucrurilor sensibile, rezultand deci ca toate lucrurile din ordinea

fizica a filosofiei suntadica exista. Cu privire la conceptul de participare Platon spune ca lucrurilesensibile participa la ideea in sine de lucru. Acest concept chiar Platon il vasupune unei critice sensibile in dialogurile de batranete.Dialogul Phideon este cel mai filosofic, mai profund. La prima vedere ni se pare ca Platon vorbeste despre nemurirea sufletului. In realitate el ncearcasa legitimeze existenta inteligibilului, regimul de a fi al lucrurilor.Platon spune ca sufletul este nemuritor, foloseste rationamente. Este o esenta pura, sufletul se ntoarce, se ntruchipeaz in alt om. Din acest circuit rezultaca exista o lume a esentelor pure, o lume in sine si dovada o face sufletul prin teza reamintirii. Sufletele vin dintr-o lume diferita de cea a corpurilor sitrebuie sa se ntoarca acolo, deci exista o lume in sine. Daca ne reamintimacum ceva nseamna ca sufletul nostru a existat intr-un fel mai inainte de a fiaparut intr-o intruchipare omeneasca. (ex. vazand lemne, pietre si alte lucruri egale in suflet, rasare ideea egalului in sine care este altceva decatlemnul, piatra si celelalte lucruri.Asta nseamna ca sufletul i-si aminteste deceea ce a vazut in alta lume.)Platon precizeaza ca in mintea noastra apare armonia in sine si nu lucrurilearmonioase, pentru ca ne reamintim de esentele pure pe care le-a contemplatsufletul.Platon in dialogul Phiton si alte dialoguri ne prezinta o viziune asupra lumii,numai ca isi da seama ca lucrurile participa la ideea in sine, ca lucrurile suntaltfel decat ideile. Ideile sunt vesnice iar lucrurile trecatoare, lucrurile nusunt identice cu sine, lucrurile sunt compuse, cunosc miscarea, prin urmarelumea lucrurilor sensibile este aprecierea ideilor in sine. Incep astfel marileinterogative platoniene. Platon traieste o drama cand isi vede

opera realizatadar pusa sub semnul ntrebarii. El isi critica sistemul filosofic, este sever cuel. Filosofia lui Platon s-a facut cu fiecare dialog. Platon avanseaza ipoteze,da raspunsuri, argumenteaza, verifica argumentele si asa cu fiecare dialog secreeaza filosofia sa. Platon incepe sa se intrebe cum participa lucrurile laideea in sine, daca ideile sunt localizate, lucrul copiaza ideea de sine, seintreab daca lucrurile participa si reproduc formele. Aceste indoieli sunt problemele care le ridica in fata filosofiei cu care a ajuns la o aforie. Aceastaintrebare face filosofia lui Platon autentica, sa fie prezenta in toate scolile defilosofie contemporana.Ideea scolii politice in Republica : este vorba de felul in care trebuieorganizata si condusa societatea. Punctul de plecare al unei organizari estedupa Platon natiunea, intemeiata pe principiul dreptatii. Platon considera caformele de stat din timpul sau nu sunt bune si propune crearea unui statideal. Acesta poate fi initiat chiar de un singur om cu conditia ca acesta smediteze cat mai rational asupra principiului ce trebuie sa stea la baza.Initiatorul nu poate fi decat un filosof, iar acesta nu poate proveni decat dinrandurile aristocratiei. Oamenii sunt inegali de la natura, unii sunt dotati denatura cu nsusiri psihice superioare altii sunt inferiori.Bulbul celor ce muncesc se caracterizeaza prin vulgaritatea dorintelor, felulgreoi de a gndi, saracie spirituala si morala. In concluzie Platon cu filosofiasa reprezinta un moment extrem de important net superior fata de filosofiileanterioare. Prin filosofia lui se dovedeste capacitatea de abstractizare si posibilitatea omului de a gandi universal, de a exprima concepte si idei, sedegaja ndemnul ca omul trebuie sa aspire catre o lume a realitatii supreme.A

ramas

ndemnul

pentru

posteritate de

se

ridica

prin

contemplareasufletului, la contemplarea ideilor externe, ca omul sasi indrepte conduita sa pe calea intelepciunii. Prin aceste indemnuri filosofia lui Platon este actuala,nedogmatica prin faptul ca el singur revine la ce a sustinut inainte.

BIBLIOGRAFIE 1. Petre Mares, Filosofia dreptului, Editura Cetatea de Scaun,Targoviste, 2008; 2. Ion Craiovan, Filosofia dreptului sau dreptul ca filosofie, EdituraUniversul Juridic, Bucuresti, 2010; 3. Mihai Badescu, Introducere in filosofia dreptului, Editura LuminaLex, Bucuresti, 2003; 4. Stefan Georgescu, Filosofia dreptului. O istorie a ideilor din ultimii 2500 de ani, Bucuresti, Editura All Beck, 2001;