You are on page 1of 24

Aurora Szentagotai T. E-mail: auraszentagotai@psychology.ro Consultatii: vineri 11-13, Str.

Republicii 37

Tematica cursuri
Motivatia Emotiile Personalitatea Inteligenta Stresul Sanatate emotionala si psihopatologie Influenta sociala Cognitia sociala

Examinare
70% examen scris grila 30% proiect de semestru
Ex. Modelul stres-vulnerabilitate este un model explicativ al: a. Comportamentelor generate de durere b. Emoiilor c. Memoriei d. Stresului e. Psihopatologiei

Proiect de semestru
Propuneti un proiect de cercetare care sa investigheze impactul emotiei asupra cognitiei sau comportamentului 1. Introducere
2. Obiective si ipoteze 3. Design 4. Metoda a. Participanti b. Masuratori c. Procedura d. Analiza datelor 5. Rezultate asteptate 6. Bibliografie (format APA)

Bibliografie obligatorie
Smith, E. E., Nolen-Hoeksema, S., Fredrickson, B. L., & Loftus, G. R. (2005): Atkinson & Hilgard. Introducere in psihologie (Ed. V). Bucuresti: Editura Tehnica.

MOTIVATIA

De ce facem ceea ce facem?


Motivatia factori care energizeaza si directioneaza comportamentul

A. Instincte
Tendinta innascuta de a urmari anumite scopuri Darwin (1859): Originea speciilor William James (1890): the faculty of acting in such a way as to produce certain ends without foresight of the ends and without previous education in the performance Cate? 15000

B. Impulsuri (drive)
Homeostaza = tendinta unui sistem de a initia actiuni cu scopul de a se mentine intr-o anumita stare Impulsul = semnalul necesitatii unei actiuni corective in conditiile indepartarii de starea optima din punct de vedere fiziologic

Clark Hull (1884-1953): Drive reduction theory Deprivare Nevoie Pulsiune Comportament Scopuri

Clark Hull
sEr = (sHr x D x K x V) - (sIr + Ir) +/- sOr sEr = reaction potential sHr = habit strength (numarul de intariri) D = drive strength (perioada de deprivare) K = valoarea de recompensa a stimulului V= masura a legaturii sIr = inhibitory strength (nr. non-intariri) Ir = reactive inhibition (efort) sOr = random error

C. Nevoi si stimulente

Stimulente
Comportament Consecinte - Expectante Consecinte Reduc rata comportamentului pedepse Cresc rata comportamentului intariri - Intariri pozitive vs. intariri negative Dorinta si placere

Tipuri - extrinseca vs. intrinseca


Extrinseca actiuni care duc la recompense Intrinseca actiuni care sunt recompensante in sine

Amanarea recompensei
Abilitate crescuta de reglare a reactiilor la stres si frustrare in copilarie Capacitate de concentrare, reglare emotionala si inteligenta, in adolescenta Planificare, stabilirea scopurilor, autoreglare mai eficienta in perioada adulta Relatii sociale (Shoda, 1990)

Self-determination theory (Deci & Ryan, 1985)


Motivatie autonoma intrinseca si extrinseca identificarea cu valoarea activitatii Motivatie controlata reglare externa si interna (ex. nevoia de aprobare, evitarea rusinii) a activitatii

Self-determination theory (Deci & Ryan, 1985)


Nevoia de competenta Nevoia de autonomie Nevoia de relationare (relatedness) Orientari motivationale: - Autonoma - Controlata - Impersonala

Tipuri- constienta vs. inconstienta


Feud

Need for achievement (McClelland, 1953): motivation to solve worthwhile problems

Activarea automata a scopurilor

Tipuri apropiere vs. evitare


Apropiere motivatia de a trai efecte pozitive Evitare motivatia de a evita efecte negative Motivatia de evitare mai puternica Diferente interindividuale

Pulsiunile si nivelul de activare


Legea Yerkes-Dodson (1908)

Bibliografie
Obligatorie: Smith, E. E., Nolen-Hoeksema, S., Fredrickson, B. L., & Loftus, G. R. (2005): Atkinson & Hilgard. Introducere in psihologie, pp. 507-512; Optionala: Bargh, J., Lee-Chai A., Barndollar, K. et al (2005). The automated will: Nonconscious activation and pursuit of behavioral goals. Journal of Personality and Social Psychology, 81, 1014-1027. Deci, E. L., & Ryan, L. M. (2008). Self-determination theory: A macrotheory of human motivation, development and health. Canadian Psychology, 49, 182-185. Duckworth, A. L., & Seligman, M. E. P. (2005). Self-discipline outdoes IQ in predicting academic performance of adolescents. Psychological Science, 16, 939944.

You might also like