Profesor: Antal Veronica

Motto:
Matematica este limba
n care Dumnezeu a creat lumea
COALA NR. 1

Independena
EXEMPLE DE RAPOARTE UTILIZATE IN PRACTICA
APLICAIE N FIZIC A INEGALITII MEDIILOR
FORMELE MATEMATICE ALE MUZICII
NOTELE UNEI OCTAVE SI FRACTIILE ORDINARE
NOTELE CU PUNCT
MODELUL DE CULORI RGB
DEFINITIE SI SEMNIFICATII
REPREZENTAREA CULORILOR
REPREZENTAREA CULORILOR SI SITEMUL BINAR
REPREZENTAREA CULORILOR IN IMAGINI
REPREZENTAREA TRIDIMENSIONALA
SIRUL LUI FIBONACCI
SIRUL LUI FIBONACCI SI NUMARUL DE AUR
SIRUL LUI FIBONACCI IN NATURA
CORPUL OMENESC SI NUMERELE LUI FIBONACCI
PROPORTIA DE AUR
COCHILIA MELCULUI, SPIRALA LOGARITMICA SI SERIA LUI FIBONACCI
GEOGRAFIA SI MATEMATICA
COORDONATE GEOGRAFICE
LATITUDINEA
LONGITUDINEA
Raport Exemplu
1. Raport procentual = un raport
de forma p% (peQ, p>0)
17% = 17/100
2. Scara unei harti = raportul
dintre distanta pe harta si distanta
pe teren
Pe o harta, unui segment ce are
lungimea de 1 mm ii corespunde
o distanta de teren egala cu 5 km.
Scara hartii este 1: 5 000 000.
3. Concentratia unei solutii =
raportul dintre masa substantei
care se dizolva si masa solutiei
In 190 g de apa de dizolva 10 g
de sare. Concentratia solutiei este
0,05
4. Titlul unui aliaj = raportul
dintre masa metalului pretios si
masa aliajului
Un aliaj contine 240 g aur si 940
g cupru. Titlul aliajului este 0,2
5. Probabilitatea realizarii unui
eveniment A = raportul dintre
numarul cazurilor favorabile
realizarii evenimentului si
numarul cazurilor egal posibile
ale experientei.
Intr-o cutie sunt 5 bile albe si 2
negre. Probabilitatea de a extrage
la intamplare o bila neagra este
2/7

Este foarte important sa tim sa punem cunotinele de fizic n strns legtur cu
matematica, n viata de zi cu zi, sa privim evoluia acestora prin prisma aplicaiilor lor i a
vieii oamenilor.
Una dintre cele mai cunoscute inegaliti n matematic este inegalitatea dintre media
aritmetic i media armonica a dou sau mai multe numere reale pozitive.

Aplicaie n fizic: Dou mobile parcurg acelai drum, primul cu vitez constant v, cel de-al
doilea parcurgnd 2 poriuni egale cu vitezele v1, v2, a cror medie aritmetic este v. Care
mobil parcurge drumul mai repede?
Notm distana cu D=2d, iar timpii de parcurgere cu t1 (pentru primul mobil) i t2 (pentru
al doilea mobil)

,
2 1
2 1
1
4
2
2
v v
d
v v
d
v
D
t
+
=
+

= =
|
|
.
|

\
|
+ = + =
2 1 2 1
2
1 1
v v
d
v
d
v
d
t
Aplicm inegalitatea dintre media aritmetica si media armonica pentru v1 si v2:
2
1 1
2
2 1
2 1
v v
v v
+
s
+
2 1
2 1 2 1 2 1 2 1
1 1 4 1 1 4
t t
v v
d
v v
d
v v v v
s
|
|
.
|

\
|
+ s
+
+ s
+
n concluzie, mobilul care merge cu vitez constant ajunge la destinaie n cel mai scurt timp
Nota corespunzatoare Numele notei Durata


Nota intreaga Doua doimi
Doime
Doua patrimi
sau
jumatate din nota intreaga
Patrime
Doua optimi
sau
jumatate din doime
Optime
Doua saisprezecimi
sau
jumatate din patrime
Saisprezecime
Doua treizecidoimi
sau
jumate din optime
Treizecidoimea
Doua saizecipatrimi
sau
jumatate din saisprezecime



Saizecipatrimea Jumatate din treizecidoimea
Adaugand un punct la o nota valoarea acesteia se mareste cu jumatate din valoarea initiala
a notei.
Exemple:
O nota intreaga = 4 timpi. O nota intreaga cu punct = 6 timpi. De ce?



Raspuns: Deoarece, din 4 este 2, si 4+2=6

O doime = 2 timpi. O doime cu punct = 3 timpi. De ce?




Raspuns: Deoarece din 2 este 1, si 2+1=3.

O patrime = 1 timp. O patrime cu punct = 1 timpi. De ce?




Deoarece din 1 este , si 1+ = 1 .

Modelul de culori RGB este un model prin care orice culoare
poate fi exprimata ca o combinatie de rosu (R), verde (G) si
albastru (B). Dupa cum se observa, numele acestui model
provine de la culorile sale de baza:
rosu = red = R
verde = green = G
albastru = blue = B

Modelul a fost inspirat din realitate, intrucat cele 3 tipuri de
conuri din retina ochiului uman contin cate un pigment
fotosenzitiv pentru aceste 3 culori: rosu, verde si albastru.
Orice alta culoare pe care omul o percepe este de fapt o
combinatie din aceste 3 culori

Scopul principal al modelului de culori RGB este de a
reprezenta imaginile in sistemele electronice, cum ar fi
televizoarele sau calculatoarele.



MODELUL DE CULORI RGB
DEFINITIE SI SEMNIFICATII
In memoria calculatorului imaginile se reprezinta
intr-un mod foarte similar.
Fiecare pixel, adica fiecare punct vizibil din imagine
este stocat in memoria calculatorului astfel:
O valoare intre 0 si 255 pentru rosu
O valoare intre 0 si 255 pentru verde
O valoare intre 0 si 255 pentru albastru

Astfel:
0 reprezinta minimul culorii (sau lipsa ei)
255 reprezinta maximul culorii (sau prezenta 100% a ei).

In exemplul de mai jos se poate vedea reprezentarea
culorilor prin RGB la televizor.
Se stie ca in memoria calculatorului orice informatie este
reprezentata ca siruri de 0 si 1, adica in sistem binar.
Unitatea de baza de masura pentru memorie este bitul,
adica o pozitie din memorie pe care poate fi 0 sau 1.
Orice valoare intre 0 si 255 poate fi exprimata pe 8 pozitii,
deci pe 8 biti:
0(10) = 00000000(2)
1(10) = 00000001(2)
10(10) = 00001010(2)
.
255(10) = 11111111(2)
Unitatea de masura folosita pentru o colectie de 8 biti se
numeste octet (sau byte).
Putem concluziona astfel ca orice culoare pe care o
reprezinta calculatorul este reprezentata in memoria
acestuia pe 3 octeti = 24 de biti, cate un octet = 8 biti
pentru fiecare culoare: rosu, verde si albastru.
Astfel, dintr-o imagine precum este cea de jos, se pot extrage 3 imagini,
luand din fiecare pixel doar valoarea corespunzatoare cate unei culori, pe rand:
Prima imagine este imaginea initiala, fotografiata din realitate
A doua imagine este o imagine in care s-au considerat doar valorile pentru rosu, iar valorile
pentru albastru si verde sunt considerate 0
A treia imagine este o imagine in care s-au considerat doar valorile pentru verde, iar valorile
pentru rosu si albastru sunt considerate 0
A patra este o imagine in care s-au considerat doar valorile pentru albastru, iar valorile
pentru rosu si verde sunt considerate 0.





Din imaginile prezentate se observa ca:
albul este combinatia de maxim rosu, maxim verde si maxim albastru
negru reprezinta combinatia de minim rosu, minim verde si minim albastru
maro este combinatia de mult rosu si verde, dar putin albastru
verdele inchis este combinatie de mult verde cu putin rosu sau albastru
albastrul cerului este o combinative de mult albastru si moderat rosu si verde.
Deoarece orice culoare poate fi reprezentata ca o combinatie de rosu, verde,
albastru, atunci modelul RGB este un model cu 3 dimensiuni. Spatiul RGB este
reprezentat prin 3 dimensiuni independente (rosu, verde si albastru).
Astfel, putem considera spatiul RGB ca un cub, pe fiecare axa fiind o culoare din cele
trei (rosu, verde si albastru), cu valori de la 0 la 255.
Dupa cum se observa in imaginea de mai jos, orice punct din interiorul cubului poate
fi exprimat in functie de cele 3 axe, adica cele 3 culori.
Toate aceste lucruri pot fi verificate foarte simplu cu
ajutorul unui calculator, deschizand aplicatia Paint.
In anul 1202, Fibonacci a participat la un concurs de matematica in Pisa. Problema
propusa concurentilor a fost celebra Problema a iepurasilor lui Fibonacci.
Plecand de la o singura pereche de iepuri si stiind ca fiecare pereche de iepuri produce in
fiecare luna o noua pereche de iepuri, care devine productiva la varsta de 1 luna,
calculati cate perechi de iepuri vor fi dupa n luni. (de asemenea se considera ca iepurii nu
mor in decursul respectivei perioade de n luni)
Sa notam F
n
numarul de perechi de iepuri dupa n luni. Numarul de perechi de iepuri
dupa n+1 luni, notat F
n+1
, va fi F
n
(iepurii nu mor niciodata!), la care se adauga iepurii
nou-nascuti. Dar iepurasii se nasc doar din perechi de iepuri care au cel putin o luna,
deci vor fi F
n-1
perechi de iepuri nou-nascuti.
Obtinem astfel o relatie de recurenta: (reprezentata si prin diagrama de mai jos )
F
n+1
= F
n
+ F
n-1;

F1=1;
F0=0.




Aceasta relatie de recurenta reprezinta regula care genereaza termenii sirului lui
Fibonacci : 1,1,2,3,5,8,13,21,34,55,89,144,233,.....
Sirul lui Fibonacci este un sir de numere in care fiecare, incepand cu al treilea,
este suma celor doua dinaintea sa.
Dac lum n considerare raportul dintre dou numere succesive, n sirul lui Fibonacci si vom
imparti fiecare la predecesorul sau vom gsi urmtoarele serii de numere:
1
/
1
= 1,
2
/
1
= 2,
3
/
2
= 15,
5
/
3
= 1666...,
8
/
5
= 16,
13
/
8
= 1625,
21
/
13
=
161538...
1
/
1
= 1,
2
/
1
= 2,
3
/
2
= 1,5,
5
/
3
= 1.666 ...,
8
/
5
= 1.6,
13
/
8
= 1.625,
21
/
13

= 1.61538 ...
Raportul aproximeaza o anumit valoare, pe care o numim raportul de aur sau numrul de
aur:
(fi) = 1.618034

Acest numar a fost cunoscut si studiat inca din antichitate, sculptura si arhitectura Greciei
antice din secolul lui Pericle respectand cu rigurozitate sectiunea de aur, aceasta fiind
considerata o masura a armoniei si echilibrului.( ex. Partenonul )







Sectiunea de aur este probabil unul dintre cele mai misterioase numere, constituind de
secole o fascinatie pentru matematicieni si artisti. Ca si numerele irationale sau , pare
a face parte din constitutia Universului, sectiunea de aur regasindu-se sistematic in
lumea vie.



Fuchsia Fucsie Garofita
Crin
Numarul de aur se regaseste in modul de dispunere a frunzelor, petalelor sau semintelor
la plante, in raportul dintre diferite parti ale corpului omenesc, etc

La multe plante, numrul de petale este un numar Fibonacci
3 petale: crin, iris
5 petale: trandafir salbatic, viorele, lalele
8 petale: delphiniums
13 petale: glbenele, porumb, cineraria, unele margarete
21 petale: margarete, cicoare
34 petale: patlagina

Anumite conuri de pin respecta o dispunere data de numerele lui Fibonacci, si de
asemenea la floarea soarelui.

Con de pin
La floarea soarelui se pot observa doua randuri de
spirale in sens invers. Numarul de spirale nu este
acelasi in fiecare sens. Potrivit soiului, acest
numar poate fi 21 si 34 sau 34 si 55, uneori 58 si
89.

Multe plante au aranjamentul frunzelor dispus
intr-o secventa Fibonacci in jurul tulpinei.

Ideea dispunerii frunzelor in acest sens pleaca de
la considerarea unghiului de aur de 222,5 grade,
unghi care impartit la intregul 360 de grade va da
ca rezultat numarul 0.61803398..., cunoscuta ca
ratia sirului lui Fibonacci.

Mana umana are 5 degete, fiecare deget avand 3 falange, separate prin 2 incheieturi. Media
lungimilor falangelor este de 2, 3 si respectiv 5 cm. In continuarea lor este un os al palmei
care are in medie 8 cm.
Catul dintre lungimea partii de jos a corpului omenesc, masurata de la ombilic pana la talpi,
si partea de sus, masurata din crestet pana la ombilic este numarul de aur.
Ritmul ciclic al batailor inimii apare n electrocardiograma unui om sanatos ca o linie curba,
cu suisuri si coborsuri. Reprezentarea grafica a "sirului lui Fibonacci" seamana izbitor cu
cea de-a doua parte a amintitei EKG.
Molecula de ADN are si ea la baza sectiunea de aur. Ea masoara 34 angstrmi (A) n lungime
si 21 A latime, pentru fiecare ciclu complet al elicei duble a spiralei sale. 21 si 34 fac parte
din "sirul lui Fibonacci.
O paralel cu baza de la mijlocul unei laturi ntr-un triunghi
echilateral nscris ntr-un cerc genereaz proporia de aur.(fig.1)
Ptratul maxim nscris ntr-un semicerc genereaz proporia de
aur. (fig.2)
Intersecia diagonalelor unui pentagon genereaz proporia de
aur. (fig.3)
Bisectoarele (de ex.: DB) unui "triunghi isoscel de aur" (adic
unul n care baza reprezint 0,618... fa de laturi) genereaz, la
rndul lor, proporia de aur, iar arcele de cerc trasate din punctele
unde ele intersecteaz laturile "triunghiurilor de aur" ce se
formeaz succesiv genereaz spirala logaritmic. (fig.4)
Cati dintre voi nu au studiat un pic cochilia melcilor iesiti "la plimbare" dupa o ploaie de vara.
Designul ei urmeaza o spirala extrem de reusita, o spirala pe care noua ne-ar fi greu sa o
realizam trasand-o cu pixul. Aceasta spirala urmareste dimensiunile date de secventa lui
Fibonacci:
pe axa pozitiva: 1, 2, 5, 13, samd...
pe axa negativa: 0, 1, 3, 8, samd..
Dupa cum puteti observa, aceste 2 subsiruri combinate, vor da chiar numerele lui Fibonacci.
Motivatia pentru aceasta dispunere este simpla: in acest fel cochilia ii creaza melcului, in
interior un maxim de spatiu si de siguranta.
Spirala logaritmic - unicul tip de spiral care nu-i modific forma pe msur ce crete.
Aceasta se gaseste:
o In forma cochiliei de melc
o In forma urechii umane.
o In interiorul aparatului auditiv
Harta Pmntului artnd liniile de latitudine (orizontal) i longitudine (vertical).
Un sistem de coordonate geografice definete orice locaii de pe Pmnt prin 2 sau 3
coordonate ale unui sistem de coordonate sferice care este aliniat la axa n jurul
creia se nvrte Pmntul. Pornind de la teoriile vechilor babilonieni, extinse ulterior
de Ptolemeu, unui cerc ntreg i s-au asigurat 360.

Latitudinea este una
dintre cele dou
coordonate
geografice care
descriu poziia unui
punct de pe suprafaa
Pmntului

Latitudinea unui
punct este unghiul
dintre direcia de la
centrul Pmntului
spre acel punct i
planul ecuatorului.

Longitudinea descrie poziia
unui punct de pe suprafaa
Pmntului.
Longitudinea unui punct este
unghiul dintre proieciile pe
planul ecuatorului ale
direciilor de la centrul
Pmntului ctre punctul dat
i, respectiv, ctre un punct
de pe Pmnt ales
convenional ca origine a
longitudinii.
Echivalent, longitudinea unui
punct este unghiul diedru
dintre semiplanele sprijinite
pe axa Pmntului i
coninnd punctul dat i,
respectiv, punctul ales ca
origine a longitudinii.

Problema interdisciplinaritii a preocupat filisofii i
pedagogii nc din cele mai vechi timpuri: sofitii greci,
Plinius, Comenius i Leibnitz, iar la noi Spiru Haret, Iosif
Gabrea, G. Gvnescu i, dintre numeroii pedagogi ai
perioadei contemporane amintim pe G. Videanu. n
opinia acestuia, interdisciplinaritatea implic un anumit
grad de integrare ntre diferitele domenii ale cunoaterii i
ntre diferite abordri, ca i utilizarea unui limbaj comun
permind schimburi de ordin conceptual i metodologic.
Etapa actual de dezvoltare a unei tiine se
caracterizeaz prin legtura i interptrunderea mereu
crescnd a tiinelor, n special al interdisciplinaritii
matematicii cu alte disciplini ca: fizica, chimia, tiinele
naturii, biologiei, istoriei, limbii romne, etc.



Corelarea cunotinelor de la diferitele obiecte de nvmnt
contribuie substanial la realizarea educaiei elevilor, la
formarea i dezvoltarea flexibilitii gndirii, a capacitii lor de
a aplica cunotinele n practic; corelarea cunotinelor fixeaz
i sistematizeaz mai bine cunotinele, o disciplin o ajut pe
cealalt s fie mai bine nsuit.
Avantajele interdisciplinaritii sunt multiple:
Permit elevului s acumuleze informaii despre obiecte, procese,
fenomene care vor fi aprofundate n anii urmtori ai colaritii;
Clarific mai bine o tem fcnd apel la mai multe discipline
Creeaz ocazii de a corela limbajele disciplinelor colare;
Permite aplicarea cunotinelor n diferite domenii;
Constituie o abordare economic din punct de vedere al
raportului dintre cantitatea de cunotine i volumul de nvare.
Predarea interdisciplinar pune accentul simultan pe aspectele
multiple ale dezvoltrii copilului : intelectual, emoional,
social, fizic i estetic.



V mulumesc pentru atenie!

Educaia are dificila misiune de a
transmite o cultur acumulat de
secole, dar i o pregtire pentru
un viitor, n bun msur
imprevizibil (Jacques Delors)