Mecanismele de supravietuire si reintregirea su fletului Nu va pricepeti sa savurati o piesa de teatru si nu va pricepeti sa savurati nici o bomboana.

Astazi vom vorbi, ca o continuare a articolului Trauma si scindarea sufletului, despre mod ulul de supravietuire, in care foarte multi oameni isi petrec in mod inconstient aproape toata viata. Ne aducem aminte din articolul precedent ca, dupa o experi enta traumatizanta, presupunand ca persoana supravietuieste, intervine procesul de scindare a sufletului. Sufletul, in forma sa de dinainte de trauma, se scindeaza. O parte a sufletului este tinuta cat mai departe de situatia traumatica: este partea sanatoasa a sufl etului nostru. Alta parte, care a inregistrat experienta traumei este partea tra umatizata. Si o alta parte, imaginea in oglinda a partii traumatizate, preocupat a cu depasirea experientei traumatice este partea supravietuitoare a sufletului. Fiindu-le frica sa se reconecteze cu traumele suferite in viata lor, oamenii car e au suferit scindari ale sufletului incearca sa se protejeze de ideea ca proble mele pe care le experimenteaza in viata lor sunt rezultatul traumelor suferite d e-a lungul vietii. Astfel se dezvolta strategiile de supravietuire. Oamenii caut a solutii in prezent la problemele lor din trecut, creand iluzia unui viitor fer icit. Ferindu-se sa intre in contact cu ceea ce se afla in interiorul lor, isi a gata sperantele pentru un viitor mai bun de incercarea de a aduce schimbari in l umea exterioara. Partea supravietuitoare are acces la toate resursele disponibile ale sufletului de care este nevoie pentru a merge mai departe cu viata in urma unui eveniment t raumatizant. Aici sunt depozitate experientele si amintirile fiintei umane, cu e xceptia acelora legate de traumele prin care a trecut persoana respectiva. Acest a este rolul procesului de scindare a sufletului care se intampla in momentul un ei traume: o parte din noi vrea sa ramana departe de frica, de sentimentele de a bandon si singuratate, de sentimentele de a fi coplesit, de senzatia de neajutor are, de lipsa de speranta si de perspectiva, de durere insuportabila, de furie n esfarsita, de rusine profunda, de sentimente de dezgust si vina sau alte sentime nte care, in functie de tipul de trauma suferit, pun stapanire pe sufletul omene sc. Partea supravietuitoare este astfel un fel de paznic al scindarii sufletului. Is i focalizeaza toata energia pentru a se asigura ca amintirile traumatizante si e xperienta constienta nu vor mai intra niciodata in contact. Pe de o parte, scindarea este un mecanism de supravietuire activat automat si in constient, care e la dispozitia noastra cu sau fara implicarea noastra constient a, si care regleaza in concordanta metabolismul creierului nostru: prin morfina, anestezicul corpului si prin blocarea conexiunilor nervoase. Partea supravietui toare se asigura ca partea traumatizata nu va mai castiga niciodata controlul as upra experientei constiente si asupra actiunii. Supravietuitorului din noi ii este foarte frica ca perceptiile si sentimentele noastre vor redeschide portita spre emotiile stocate de partea noastra traumatiz ata si ca astfel va pierde din nou controlul. Atfel, dezvolta cateva strategii p entru a mentine scindarea sufletului pe care le vom aminti mai jos:

evitarea: partea supravietuitoare din noi evita toate situatiile care pot semana cu trauma initiala. Evita sa priveasca imagini care pot declansa amintirile tra umei, evita sa asculte sau sa pronunte cuvinte care se pot referi la trauma. Evi ta toate sentimentele care pot rascoli ceva in interior. Imparte mediul inconjur ator in zone de pericol si zone de siguranta. Evitarea duce la un comportament m ajor de privare de experiente de viata, iar zonele de siguranta emotionala devin

din ce in ce mai mici. Intreaga viata poate deveni o strategie de evitare. Iar blocarea sentimentelor este caracteristica principala. Partea supravietuitoare i si acorda sarcini pana in punctul de epuizare completa, doar pentru a nu experim enta sentimente. Este bucuroasa pentru fiecare lucru neprevazut care impiedica p ersoana sa se odihneasca; odihna e periculoasa, pentru ca poate face loc sentime ntelor sa iasa la suprafata. controlul: partea supravietuitoare incearca sa aduca sub control toate situatiil e critice in care s-ar putea afla intr-un anumit moment. Pe de o parte, aceasta strategie este interna: sentimentele persoanei repective sunt strict tinute din scurt. Pe de alta parte, este si o strategie externa: dorinta de control se exti nde si asupra comportamentelor celorlaltor persoane. Cei din jur sunt manipulati si cenzurati in legatura cu ceea ce se poate spune sau nu, astfel incat amintir ile traumei sa nu iasa la suprafata. Autodistragerea si distragerea altora in s ubiecte neutre si preocuparea de chestiuni neimportante atunci cand ies la supra fata sentimente si amintiri interzise sunt tactici de control ale partii supravi etuitoare. compensarea: pentru ca evitarea si controlul fac viata mult prea austera, savoar ea vietii si conexiunea emotionala cu mediul inconjuratori lipsesc in cea mai ma re parte a timpului iar mijloacele naturale de satisfacere a acestei nevoi lipse sc, partea supravietuitoare cauta compensare in alta parte. Cauta un substitut p entru lucrurile de care nu se mai poate bucura in mod natural, din cauza strateg iilor de evitare si control. Fericirea falsa, comportamentul de clown, rasul ist eric devin masti pentru sinele autentic. Mancatul si bautul excesiv devin substi tute pentru placerile contactului interpersonal. Drogurile zilnice, cofeina si n icotina, sau chiar drogurile mai puternice sunt destinate producerii unor experi ente placute atunci cand situatia devine de nesuportat pentru partea supravietui toare. iluziile: pentru ca realitatea traumei este de nesuportat, scufundarea in iluzie reprezinta o posibila cale de a evita vulnerabilitatea. Iluziile nu trebuie con fundate cu increderea sau optimismul. Iluziile creeaza o aparenta placuta, o ima gine idealizata si falsa a realitatii. Sunt fanteziile supravietuitorului din no i. Se agata de ideea de frumos si de salubru: barbatul ideal, femeia de vis, suc cesul profesional nemaintalnit, cariera unica, viata eterna, dragostea nesfarsit a. Oamenii din viata reala asupra carora se proiecteaza aceste lucruri nu mai su nt perceputi ca ei insisi. Partea supravietuitoare se agata cu disperare de imag inea unei lumi frumoase si perfecte, pentru ca renuntarea la aceste iluzii insea mna sa recunosti ca ai suferit o trauma, sa simti golul din interior si anxietat ile fara sfarsit si sa iei contact din nou durerea intensa din sufletul tau. La final, va propun un subiect de meditatie: Cate din aceste strategii aplicam i n viata noastra? Poate ca e timpul sa constientizam mecanismele de supravietuire , sa le multumim ca ne-au servit atat timp si sa le lasam o perioada in stand by , pentru a putea sa luam din nou contact cu partea ranita din noi insine. Va fi cumplit de dureros, dar numai astfel putem redeveni intregi. Despre cum putem fa ce acest lucru vom vorbi in unul din articolele viitoare. Nu e sfarsitul lumii, de Joan Borysenko Nu e sfarsitul lumii este scrisa de dr. Joan Borysen ko, autoarea cartii Vina ne invata, iubirea ne vindeca. Cartea Nu e sfarsitul lumii este foarte noua si se ocupa exact de vremurile pe c are le traim acum. Ea contine exercitii si explicatii care ne ajuta sa reparam c eea ce nu functioneaza cum trebuie in noi , oprindu-ne de la a ne putea adapta l umii noi in care traim. O puteti gasi pe site-ul Editurii ForYou: http://www.editura-foryou.ro/index.php?p=publicatii&autor=36

Lumea se afla in stare de criza insa nu este obligatoriu sa fim si noi. Cunoastem cu totii persoane puternice si energice, care isi revin dupa situatii dificile si isi creeaza viata pe care si o doresc. Aceasta este promisiunea schimb arii. Alti oameni cedeaza in fata stresului, isi pierd speranta si sanatatea. Ac esta este pericolul din vremurile schimbarii. Vestea buna este ca rezilienta nu e doar un cadou ereditar, de care se pot bucur a cativa norocosi, ci este o abilitate pe care toti oamenii o pot exersa si stap ani. Persoanele reziliente intampina realitatea cu capul sus, actioneaza, cauta intelesurile profunde ale vietii, rad frecvent si sunt adevarati maestri ai impr ovizarii. Avem deja de a face cu un nou fel de selectie naturala. Pe masura ce schimbarea si nesiguranta se accentueaza, cei dominati de stres vor fi din ce in ce mai putin competitivi, iar oamenii plini de speranta si rezistenti la stres vor conduce l umea. Joan Borysenko este cea mai desteapta femeie pe care am intalnit o. Va sfatuiesc sa va adapati la acest izvor de intelepciune. Dr. Wayne W Dyer, autor al bestselerului Gata cu scuzele! Iata un fragment din carte: Iertarea este pentru cel care iarta Decizia de a lasa in urma resentimentele nu are nimic de a face cu acceptarea co mportamentului negativ al altcuiva. Poti ierta pe cineva si, in acelasi timp, sa depui marturie impotriva sa la tribunal. Iertarea este mai curand pentru cel ca re iarta, decat pentru cel care e iertat. Este vorba despre faptul de a ti lua din nou viata in stapanire si de a merge mai departe in pace, putin mai intelept si mai plin de compasiune decat inainte. Psihologul Frederic Luskin, fost director al Proiectului pentru Iertare al Unive rsitatii Stanford, a scris o carte foarte importanta: Iarta pentru Bine, care su bliniaza, fundamentat stiintific, noua pasi catre iertare. Puteti urmari in deta liu acesti pasi pe site ul dr ului Luskin (www.learningtoforgive.com). Teoria lui cu prinde mai multe principii de bun simt pe care eu le am inglobat in urmatorii sase pasi: Cei sase pasi ai iertarii 1. Dezvaluiti va povestea Cerneti va putin sentimentele despre ceea ce vi s a intamplat, identificati le pe cele care va nemultumesc si povestiti totul cuiva in care aveti incredere. 2. Ceea ce v a ranit apartine deja trecutului Durerea pe care o simtiti acum este provocata de sentimentele pe care inca le ma i aveti vizavi de cele intamplate acestea sunt tocmai ceea ce iertarea poate vin deca. Cand va napadesc sentimentele negative, mai bine iesiti putin la o plimbar e, respirati adanc, meditati, cantati, gasiti ceva de care sa radeti, descarcati v a pe un sac de box sau aplicati orice alta tehnica de management al stresului pe care o cunoasteti, pentru a va schimba frecventa mentala.

3. Traiul bun e cea mai buna razbunare Nu i mai oferiti celui care v a ranit satisfactia de a va vedea ca suferiti s a hranit deja destul din asta. Invatati sa va bucurati de frumos, sa legati prietenii cu oameni buni, sa va distrati, sa raspanditi voie buna si bunatate oriunde este p osibil. 4. Viata nu este dreapta, astfel incat renuntati la a va mai gandi ca ar trebui sa fie asa Oamenilor buni li se intampla lucruri rele tot timpul. Treaba voastra nu este sa incercati sa echilibrati bratele balantei, sau sa pedepsiti pe cineva inclusiv pe voi insiva. Sarcina voastra este sa va bucurati de viata si sa i ajutati si pe altii sa faca la fel. Daca va veti face un obicei din a gasi, in fiecare zi, un motiv nou de bucurie, veti fi mai fericiti si mai motivati sa schimbati lucruril e intr un mod constructiv. 5. Alungati victima Sa va ganditi la voi ca la o victima poate fi stimulator la inceput, dar va ajun ge foarte repede sa va ingreuneze. Nu va mai plangeti de mila si incepeti sa fit i atenti la beneficiile experientelor avute, care v au facut mai intelepti si mai puternici. Priviti va ca un invingator mai degraba decat un invins, inchideti usa catre trecut si mergeti mai departe. 6. Fiti rabdatori si vigilenti Iertarea nu poate avea loc peste noapte este un proces gradual si lent, care nu poate fi grabit. Fiti blanzi cu voi insiva atunci cand sentimentele dureroase se vor intoarce. Observati le, dar nu va complaceti in ele. UN SONDAJ NATIONAL A ARATAT FAPTUL CA, IN VREME CE 94 DE PROCENTE DIN POPULATIE CRED CA IERTAREA ESTE UN LUCRU BUN, DOAR 48 DE PROCENTE AU IERTAT PE CINEVA VREO DATA CU ADEVARAT. VOI CUM STATI? Schimbati va povestea de autocompatimire Fiecare om are un fel de biblioteca personala, plina cu povesti emotionante de a utocompatimire si este ispitit sa tot citeasca aceste drame. Iata cateva titluri foarte populare: Cum v au distrus parintii vietile, Seful diabolic, Iubiri pierdu te si alte tradari si Copii nerecunoascatori. Unul dintre cele mai intelepte sfa turi ale dr. Luskin este sa transformati aceste povesti neplacute, in ceva pentr u care puteti fi recunoscatori. Gasirea aspectelor pozitive ascunse in povestile negative este una dintre caract eristicile persoanelor reziliente. Dr. Dennis Charney, decanul Facultatii de Medicina Mount Sinai din New York, a p articipat la un studiu efectuat pe 250 de fosti veterani de razboi, majoritatea piloti doborati in Vietnam. Unii dintre ei au suferit de stres cronic si flashba ckuri care le au afectat calitatea vietii multi ani dupa aceea. Altii, dimpotriva, au suferit mai putin de depresie si stres post traumatic, chiar daca au fost supu si la torturi si detentie solitara timp de aproape opt ani. Charney a explicat aceasta diferenta in felul urmator: Veteranii rezilienti au pr ivit, ca si ceilalti, anii de captivitate ca fiind ingrozitori, dar au si invata t despre ei insisi lucruri importante pe care nu le ar fi putut invata altfel si c are i au pregatit pentru viitoarele incercari ale vietii. Cand lasi deoparte resent imentele si incepi sa culegi invatamintele, esti gata sa creezi un viitor optim.

In Partea intai, am explicat cele trei secrete ale rezilientei: acceptarea hotar ata a realitatii, credinta profunda ca viata are un sens si abilitatea de a impr oviza solutii din orice. Am analizat stilurile explicative asociate optimismului si pesimismului, am inva tat sa combatem gandirea negativa, am descoperit virtutile acceptarii realitatii , am luat in considerare beneficiile compasiunii si spiritualitatii si am invata t sa ne eliberam de regrete, pentru a putea sa privim inainte si sa avem noi exp eriente. In Partea a doua vom studia cateva metode dovedite de restructurare a creierului putem spune chiar un fel de reconstructie a sistemului nervos, care va va ajuta sa fiti creativi, empatici si rezilienti. Atunci veti fi pregatiti pentru Partea a treia. Veti fi pregatiti ca, intr adevar, sa deveniti viitorul.