Introducere

Nicotina este un alcaloid puternic care se face n rdcinile i se acumuleaz n frunzele plantelor. Aceasta constituie aproximativ 0.6-3.0% din greutatea uscat de tutun i este prezenta n intervalul de 2-7 g / kg in diferite plante comestibile. Nicotina administrata in cantitati mici aproximativ 1 mg de nicotina absorbita, actioneaza ca un stimulent, in schimb aceasta avand efecte fatale in doze intre 30- 60 mg. Acest efect stimulant este principalul factor responsabil pentru proprietatile care formeaza dependenta de tutun, in concluzie de fumat. In urma diferitelor analize s-a constatat ca dependenta de tutun este asemanatoare cu dependenta de heroina. Continutul de nicotina a crescut lent de-a lungul anilor, un studiu a constatat ca exista o crestere de 1, 78% pe an, intre anii 1998 si 2005. Nicotina este numita dup tutun Nicotiana tabacum planta, care, la rndul ei, este numita dup ambasadorul francez din Portugalia, Jean Nicot de Villemain, care a trimis tutun i semine la Paris n 1560, i care a promovat utilizarea lor medicinale.Tutun i semine au fost aduse la ambasadorul din Brazilia Nicot de Luis de Gois, un colonist portughez n So Paulo. Nicotina a fost izolata pentru prima data de la planta de tutun n anul 1828 de ctre medicul Wilhelm Heinrich Posselt i chimist Karl Ludwig Reimann din Germania, care a considerat c este o otrav .

1. Utilizarea nicotinei ca un insecticid

Tutunul a fost introdus n Europa n 1559, i pn n secolul al 17-lea, a fost folosit nu numai pentru fumat, dar, de asemenea, ca un insecticid. Dup al doilea rzboi mondial, peste 2.500 de tone de insecticid nicotina (deeurile din industria tutunului) au fost folosite la nivel mondial, ci de anii 1980 utilizarea de insecticid nicotina a scazut sub 200 de tone. Acest lucru sa datorat disponibilitati de insecticide care sunt mai ieftine i mai puin nocive pentru mamifere. n prezent, nicotina este un pesticid autorizat pentru agricultura ecologic, deoarece aceasta este derivata dintr-o surs botanic. Sulfat de nicotina vndut pentru a fi utilizat ca pesticid este etichetat "PERICOL", indicnd c este extrem de toxic. Cu toate acestea, n anul 2008, EPA a primit o cerere de anulare a nregistrrii pesticidelor nicotina fiind ultima nregistrate n Statele Unite ale Americii. Aceast cerere a fost admis, iar dup 1 ianuarie 2014, vanzarea pesticidelor nu va fi disponibila.

2. Proprietatile chimice ale nicotinei

Nicotina este un lichid higroscopic, uleios, care este solubil in culoare. Punctul su de aprindere este de 95 C i de auto-aprindere temperatura este de 244 C. apa si

dizolvanti organici. Nicotina in prezenta aerului are proprietetea de a se inchide la

Biosinteza nicotinei
Calea biosintetic de nicotin implic o reacie de cuplare ntre cele doua structurile ciclice care compun nicotina. Studiile metabolice arat c inelul piridin de nicotina este derivat din niacin (acid nicotinic), n timp ce pirolidon este derivat din N-metil-1-pyrrollidium cationi. Calea NAD n nicotiana ncepe cu oxidarea acidului aspartic n -imino succinat de oxidaza aspartat (AO). Aceasta este urmat de o condensare cu glyceraldehyde-3-fosfat i o ciclizare catalizat de sintetazei quinolinate (QS) pentru a

da de acid quinolinic. Acidul Quinolinic apoi reactioneaza cu pirofosfat phosphoriboxyl catalizat de acidul fosforibozil transferaz quinolinic (QPT) pentru a forma niacin mononucleotide (NaMN). Reacia procedeaz acum prin intermediul ciclului de salvare DNA pentru a produce niacina prin conversia nicotinamida de nicotinamidase enzima. Cationi N-metil-1-pyrrollidium utilizat n sinteza de nicotina este un intermediar n sinteza de tropane-derivate alcaloizi. Biosinteza ncepe cu decarboxilarea de ornitin de ornitin decarboxilaza (ODC) pentru a produce putrescine. Putrescina este apoi convertit n N-metil putrescine prin metilare de SAM catalizat de putrescine N-metiltransferaza (PMT). N-methylputrescine sufer apoi dezaminare n 4-methylaminobutanal de oxidaz N-methylputrescine (MPO) enzim, 4methylaminobutanal apoi cyclize spontan n N-metil-1-pyrrollidium cationi. Ultimul pas n sinteza de nicotina este cuplajul dintre N-metil-1-pyrrollidium ficarea i niacina. Dei studiile ncheie o form de cuplare ntre structurile de dou componente, procesul este definit i mecanismul rmne nedeterminat. Teoria actual presupune conversia n niacina 2,5-dihidropiridinelor prin intermediul acidului 3,6dihydronicotinic. Intermediar 2,5-dihidropiridine ar reaciona apoi cu N-metil-1pyrrollidium de cationi pentru a forma enantiomerically pur (-)-nicotina .

3. Efectele secundare ale nicotinei

Cand nicotina ptrunde n organism, acesta este distribuita rapid prin sange si traverseaza bariera hemato-encefalic; ajunge la creier n termen de 10-20 de secunde dupa inhalare . Pentru eliminarea nicotinei din organism este necesar aproximativ dou ore. Cantitatea de nicotina absorbita de catre organism din cauza fumatului depinde de muli factori, inclusiv tipurile de tutun, indiferent dac fumul este inhalat, sau daca este utilizat prin filtru . Sa constatat ca tutunul inhalat se acumuleaza intr-o cantitate mai mare in corp decat tutunul fumat . Ali metabolii primari includ nicotina N'-oxid, ion nornicotine, nicotina isomethonium, 2-hydroxynicotine i glucuronoconjugat nicotina. Nicotina poate fi cuantificat n snge, plasm, urin sau pentru a confirma un diagnostic de otrvire sau de a facilita o anchet medicolegal de moarte. Concentraiile urinare sau salivare sunt frecvent msurate n scopul de preocuparea forei de munc i de asigurri de programe de sanatate medicale. Interpretarea atent a rezultatelor este important, deoarece expunerea pasiv la fumul de tigara poate duce la acumularea semnificativ de nicotina, urmat de apariia metaboliilor si n diferitele parti ale corpului . Nicotina nu este reglementat n programele sportive competitive, dar a fost dovedita a avea un efect benefic semnificativ asupra reszistentei atletice la subiecii care nu au utilizat nainte nicotin .

3.1 Efectul nicotinei asupra neuronilor

Prin legarea de receptorii nicotinici de acetilcolin, nicotina creste nivelurile de neurotransmitatori mai mult care acioneaz ca un fel de "control al volumului". Se crede c nivelurile crescute de dopamin n circuitele de recompensa ale creierului sunt responsabile pentru euforia aparent i relaxare, precum i dependena cauzate de consumul de nicotina. Nicotina are o afinitate mai mare pentru receptorii acetilcolinici in creier decat cele in muschii scheletici, dei la doze toxice poate induce contractii si paralizie respiratorie.

Fumul de tutun contine anabasine, anatabine, i nornicotine. Acesta conine, de asemenea, inhibitori ai monoaminooxidazei harman si norharman. ThesebetaCarboline compui reduce n mod semnificativ activitatea de MAO n fumatori . Enzimele MAO descompun neurotransmitatori monoaminergic asdopamine astfel, noradrenalina, serotonina . Se crede c interaciunea puternic dintre IMAO i nicotin este responsabila pentru cele mai multe dintre proprietatile de dependenta de tutun . Adugarea a cinci alcaloizi din tutun minore crete nicotina-induse de hiperactivitate, sensibilizarea i auto-administrarea intravenoas la obolani. Nicotina activeaza, de asemenea, sistemul nervos simpatic, [ care acioneaz prin intermediul nervilor splanchnic la medulara suprarenala, stimuleaz eliberarea de epinefrina. Acetilcolinei eliberate de fibre simpatice preganglionic ale acestor nervi acioneaz asupra receptorilor nicotinici de acetilcolin, determinnd eliberarea de epinefrina (si noradrenalina) in sange. Nicotina are, de asemenea, o afinitate pentru melanina-care conin esuturi, datorit funciei precursorul su n sinteza melaninei sau din cauza legarea ireversibil a melaninei si nicotina. Acest lucru a fost sugerat s stea la baza dependenei de nicotin i de creterea ratelor mai mici de renuntare la fumat la persoanele ntunecate pigmentate. Efectul nicotinei asupra celulelor cromafine. Prin legarea de receptorii nicotinici de tip ganglion n nicotina medulosuprarenaliene creste fluxul de adrenalin (epinefrin), un neurotransmitator i stimulatinghormone. Prin legarea de receptori, aceasta provoac depolarizarea celulelor i un flux de calciu prin canalele de calciu voltaj-dependente. Calciul declaneaz exocitoza de granule chromaffin i, astfel, eliberarea de epinefrina (i norepinefrina) n thebloodstream. Eliberarea de epinefrina (adrenalina) determin o cretere a frecvenei cardiace, tensiunii arteriale si respiratia, precum si nivelurile de glucoza higherblood . Nicotina este produs natural de tutun, avnd un timp de njumtire de 1 pn la 2 ore. Cotinina este un metabolit activ al nicotinei, care rmne n snge pentru 18 la 20 de ore, ceea ce face mai uor pentru analiza . In special nicotina este atat un stimulent cat si un relaxant. Utilizatorii raporteaz sentimente de relaxare, claritate, calm, si vigilenta. Ca orice stimulent, aceasta poate provoca foarte rar de multe ori efectul catastrofal inconfortabil neuropsihic de acatisie. Prin reducerea apetitului si cresterea metabolismului, unii fumatori pot pierde in greutate.

Atunci cnd o igar este fumata, nicotina trece de la plamani la creier n termen de apte secunde i stimuleaz eliberarea de ndat a mesagerilor chimici, cum ar : asacetylcholine, noradrenalina, adrenalina, vasopresina, histamina, arginina, serotonina, dopamina, agenti autocrin, i beta-endorfine . Aceast versiune de neurotransmitatori si hormoni este responsabila pentru cele mai multe dintre efectele nicotinei. Nicotina pare a spori concentrarea i de memorie datorit creterii de acetilcolin. De asemenea, pare a spori vigilenta ca urmare a creterilor de acetilcolina si noradrenalina. Excitarea este majorata cu cresterea de noradrenalina. Durerea este redus cu creterile de acetilcolin i beta-endorfine. Anxietatea este redusa prin creterea beta-endorfine. Nicotina se extinde, de asemenea, durata efectelor pozitive ale dopaminei i creterea sensibilitati la sistemele de recompensare ale creierului . Cele mai multe igri (n fumul inhalat) trebuie s conin 1 la 3 miligrame de nicotina. Cercetarile sugereaza ca, atunci cand fumatorii doresc sa obina un efect de stimulare, se produce un nivel sczut de nicotin din snge. Acest lucru stimuleaza transmiterea nervoasa. Atunci cnd doresc s se relaxeze, le iau bufe adnci, care produc un nivel ridicat de nicotina din snge, care deprim trecerea impulsurilor nervoase, producnd un efect sedativ uor. La doze mici, nicotina crete puternic aciunile de norepinefrina si dopamina din creier, cauzand un efect de droguri tipic al celor de psihostimulante. La doze mai mari, nicotina imbunatateste efectul de activitate opiacee serotoninand, producnd un efect calmant, analgezic. Din punct de vedere tehnic, nicotina nu produce n mod semnificativ dependenta. Cu toate acestea, dup administrarea concomitent cu un IMAO, cum ar fi cele gsite n tutun, nicotina produce sensibilizare semnificativ de comportament, o dependenta.

4. Efectele pozitive si negative ale nicotinei

Nicotina produce multe efecte pozitive, care pot fi considerate benefice: concentrare mai bun, starea de spirit mai bun, pierderea in greutate. Tutunul mbuntete performanele in sport, viteza de reacie, acuitatea vizual, auto-controlul, precizia considerat ca o substan de dopaj. Nicotina pura este folosit (plasture, gum, romb, inhalare), sau n form de tutun fara fum "snus" (pasta de tutun aromat umezit sau plasat sub limb mpotriva gingie) sau "skoal bandit" (pulbere tutun nfurat n pachete mici, cum ar fi ceaiul permeabile). Se pare foarte dificil de a detecta i de diferena ntre un atlet i un sportiv dopat fumat. Nicotina este considerata un stimulent pentru creier. Nicotina era utilizata in urma cu multi ani drept tratament inpotriva durerilor de cap, travaliului, cancerului, urechilor, gutei, asmului. Pe langa efectele terapeutice pe care le poseda nicotina, aceasta ajuta si la pierderea in greutate. Nicotina mai are efect pozitiv si in tratarea schizofreniei, deoarece s-a demonstrat ca aceasta are un efect bebefic asupra creierului care sufera de diverse boli psihiatrice. Tutun provoac o serie de efecte adverse care pot interfera cu calitatea vieii: - Un miros mai puin fin, respiraie mai grea , pierderea gustului alimentelor; - Dintii galbeni, deasemenea tutunul conduce la pierderea dintilor; - Degetele galbene si unghii galbene; - Un ten ncreit: fumatul modific, de asemenea, microcirculatia cutanata si cauzeaz mbtrnirea prematur a pielii ea devine uscata, ridata si plictisitoare; - Un miros de tutun pe haine; - Tuse dimineata de multe ori; - O responsabilitate la fumatul pasiv; de orientare spaial. Ea nu trebuie s fie