Drept financiar Lector *niv. dr.

Ramona Ciobanu
Ctlt'sut nr.1

Finantele publice

categorie economico-juridica

Notiunea de finante publice

Etimologic, notiunea de " finante " s-a format si a evoluat din expresia latina'-financia pecuriaria" care insearnna a incheia o tranzactie (pecniara) prin plala unei sume de bani. In
sec.

XV

este intalnit

in Franta cu intelesul de venituri publice (finances) raspandindu-se

si

termenul

'' finannciers"cu intelesul

de arendas de impozite. In aceeasi perioad4 in Germania

termenul de '' fmanz" insearnna plata in bani- iar cel de " Finanzer" desemna camataml.

Definitie; Finantele publice sunt forrnate din tatalitafea relatiilor stciale

de
a

natura economica, ce apar in procesul realizarii si repartizarii, in fbrma baneasca,

s-au consfifuit, in toate timpurile, sub forrna valorica baneasca.

resurselor necesare statului pentrrr indeplinirea functiilor si sarcinilor sale. Aceste relatii

In literatura de specialitate s-au conturat doua conceptii privind finantele publice:

1. Notiunea clasica de finante publice

este specifica perioadei de la sfarsitul sec.

XIX

lea si inceputul secolului )O(. Conform acestei conceptii statul isi limiteaza interventia

la functiile sale traditionale: aparare nalionala, diplomatie, ordine publica si justitie.

Activitatea economica este considerata a f,r apanajul intreprinderilor private, orice parlicipare
desfasoara

a statului la activitatea eronomica fiind contraindicata. Yiata eonomica

potrivit principiului

se

"

laissez faire",

iar cheltuielile publice trebuie restranse la

a

minimum. Este vorba despre asa - zisa "conceptie e guvernmlui ieftin" sau a statului

jandarm confonn careia venitul national trebuie folosit pentru dezvoltarea industriei si

comsrtului si nu trebuie risipit pentru activitati neproductive. Rolul finantelor publice consta

in asigurarea resurselor necesare functionarii institutiilor publice. Principiul " laissez faire"
sau principiul rnainii invizibile este principiul autoreglarii activitatii economice. Mana

invizibila armonizeaza interesele tuturor indivizilor. Adam Smith, economistul clasic cu

cea

mai profunda capacitate de a intelege natura sistemului socio-economic" a considerat insa ca

un sistem concurential este dependent de un cadru legal impus de stat care trebuie
garanteze proprietatea si justitia sociala.

sa

Nu

este exclus

nici rolul statului ca producator de

bunuri si serr,'icii, dar numai atunci cand se dovedeste mai efrcient decat sectorul privat.

Astfel, teoria economica clasica contine in germene reperul determinarii nivelului

optirn de inten.entie guvernamentala in desfasurarea activitatii economice.

2.

Finantele publice moderne. Dupa prirnul razboi rnondial, locul statului

neinterventionist a fost luat de statul intervetionist. statul remarcandu-se prin rolul sau activ in infl uentarea proceselor economice.

Astfel. Maurice Duverger afirma ca statul modetn

" nu se margineste la s;u'cinile

rnilitare.

politienesti traditionale. El interr,'ine in viata sociala pentru a stimula productia in perioada de criza, pentru a impiedica cresterea preturilor si a mentine puterea de cumparare a monedei in perioada inflatiei, pentru a asignra, in tot timpul. o cat mai buna utilizare a bogaiiilor tarii si
rep arlizarea

venitului national.

"

Este recunoscuta aparlenenta finantelor publice la stiintele economice. dar in acelasi

timp finanlele publice au legatura si cu stiintele iuridice si chiar cu cele politice.

Astfel prelevarile de resurse banesti de la persoanele fizice si juridice la fbndurile

publice se fac in majoritatea cazurilor

prin constrangere, fara contraprestatie

si

cu

titlu nerambursabil.

Aceasta duce la diminuarea patrimoniului platitorilor si

de aceea prelevarile trebuie sa fie stabilite de autoritatile publice competente si sa

irnbrace

o forma juridica adecvata lege, ordonanta" etc -

opozabila tuturor

membrilor societatii.

De ixemene_. atribuirea unor sume de bani unor persoane frzice sau juridice de la fondurile publice trebuie facuta in scopwi bine determinate si in conditii precise.
stabilite prin acte ale puterii legiuitoare si a celei executn'e.

r r

In al treilea rand. toate problemele privind bugetul de stat trebuie cuprinse intr-o
lege speciala

- legea bugetara

anuala,

Nu in ultirnul rand, trebuie amintit ca metodele de gestionare a sectorului public,

raspunderile persoanelor care manuiesc banii sau alte valori publice. raportunle

dintre unitatile publice si dintre acestea si cele private se reglementeaza tot prin
acte ale autoritatilor publice.

Notiunea de fmante publice este folosita in dublu sens:

a) in sens larg , cuprinde: -relatiile care exprima un transfer de resurse banesti f.u'a echit'alent, cu titlu
nerambursabil:

- relatii

care exprima un imprumut de resurse banesti pe o perioada determinata, pentru

rare se percepe dobanda ( relatiile de credit)

- relatii -care exprima un transfer de resurse banesti in schimbul

asrgurari, reasigurari ;

unei contraprestii (

b) in

sens resfrans, cuprinde numai relatiile financiare avand labaza principiile prelevarir

fara contraprestatie la fondurile banesti ale statului si ale alocarii acestora cu titlu
nerambursabil catre diferiti beneficiari.

Functiil e finantelor pu blice

A, Functia

de

repartitie

se realizeaza

in doua faze:

a.

constituirea fondurilor banesli ale statului, la care parlicipa:

organe

regii autonome si societati comerciale cu capital de stat

societati comerciale cu capital privat sau

mirl

organizatii cooperaliste si organizatii u scop lucrativ

institutiile publice si unitati subordonate acestora^

populatra

SunI institr-rtii publice Parlamentul. Adrninistratia Prezidenliala, ministerele,celelalte

de specialitate ale administratiei publice. alte autoritati publice. institutii publice

autonome. precum si institutiile din subordinea acestora- indiferent de modul de finantare a

aceslora.

b,

distribuirea (repartitia) finantelor publice care consta

banesti pe beneficiari

in

distribuirea fondurilor

Intrucat nel,oile sociale ( cererea) intrec resursele (oferla) posibil de procurat pe plan

national,

este necesar ca autoritatile publice competente sa trieze cererile formulate de

organele centrale si locale si sa stabileasca prioritatile. realizeaza o larga distribuire a

Prin intermediul banului public

se

venifurilor infre membrii sociefafii, in scopul corectarii

.

inegalifatilor existente intre indivizi (prin masuri de protectie sociala)

B. Functia de control

are o sfera de manifestare mai larga decat prima intrucat pe

langa constituirea si repwlizarea fond r-uilor banesii t izeaza si modul de utilizare a resurselor
respective.

Conlrolul

fi nanciar urmarestc.

provenienta resurselor si destinatia acestota

nivelul la care ele se constituie

titlul

cu tare se mobilizeaza si cel cu care se reparlizeaza

gradul de distribuire al fondurilor intre sferele de activitate, sectoarele sociale, membni societatii
rnodul de asigurare al echilibrului intre rerrrea si oferla de resurse

legalitatea operatiurilor vizand constituirea, repartizarea

public.

si

utilizarea banului

Functia de control a finantelor publice are drept scop asigurarea respectarii legilor,
cresterea

eficientei economice printr-o mai buna administrare a banului public, realizarea

echilibrului monetar. valutar si finanoiar

specializate ale statului cum
subordonate

in

economie. Controlul este exercitat de organele

ar fi: Ministerul Economiei si Finantelor prin iristitutiile cum ir fi Garda Financiara si Asentia Nationala de Administrare Fiscala

(,ANAF), Curtea de Conturi. etc.

Trasaturile finantelo r publice

Finantele au aparut odata cu statul. intrucat orice structura politica are nevoie. la
conslituirea ei. de rniiloace materiale si banesti. pentlu intretinerea aparatului propriu. Pentnr

a mentine aceasta forla publica, sunl necesare contributii din parlea cetatenilor sub forma impozitelor, ta:ielor. contributiilor si altor sume datorate la bugetul de stat potrivit legii si care
alcatuiesc finantele publice. Asa curn am precizat

in sectirurile anterioale. tlnantele publice

surt raporturi social

econornice de formare si reparlizare, in forma baneasca, care apar iu

legatura cu constituirea si utilizarea resurselor necesare functionarii si dezvoltarii generale a

societatii.

Trasaturile finantelor publice sunt urmatoarel

e:

l. Sunt relatii cu caracter

r ep

economic, intrucat ele apar

in

procesul formarii.

afiizarii si ulil izari i produs uluri s ocial. deoarece procesul de productie, de circulatie a

2. Apar in fonna baneasca,

marfurilor. repartitia produsului social, relatiile de schimb, retribuirea muncii"

relatiile dintre agenfii economici si dintre aceslia si persoaneb fizice se exprima prin intennediul banilor, in cadrul unor relatii banesti. Notiunea d finante sau relatii financiare nu poate

fi

confundata, insa cu cea de bani sau relatii banesti.

Banii sunf o rnarfa, in fimp ce finanfele sunf relafii de consfifuirg repartizare

si utilizare a mijloacele banesti.

3.

Sunt relatii fara echivalent, ele nu presupun o contraprestatie directa, din partea
subiectului beneficiar al mijloacelor banesti
.

4.

Sunt relatii cu titlu nerambursabil, intmcat miiloacele banesti reparlizate si

utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaza.

Structura finantelor publice

In

conformitate cu

Legea

nr.500120}2 privind finantele publice, aceatea au

urmatoarea structura:

bugetul statului

cheltuieli bugetare venituri bugetare

bugetul asigurarilor sociale de stat frnantele societatilor comerciale cu capital de stat, al institutiilor publice
bugetele locale

datoria publica bugetul fondurilor speciale bugetul trezoreriei statului bueetul fondurilor erleme nerambursabile