Paisie-Cuvinte de Folos

[ drumul sufletului dupa moarte ] [ dreapta credint ] [ yoga ] [ magie.
vrjitorie ] [ diavol ] [ sex ] [ avort ] [ noroc ] [ superstitii ] [ OZN ] [ muzica rock ] [ bioenergie ] [ horoscop ] [ ghicirea viitorului ] [ noile buletine 666 ] [ alte religii ] [ televizor ] [ vise ] [ stiint si religie ] [ pcate ] [ canoane ] [ cstorie familie ] [ rugciuni ] [ cum postim ] [ asceza ] [ foto galerie ] [ interviuri online ] [ psaltic MP3 ] [ calendar ortodox ] [ crti ] [ duhovnici ] [ noutti ] [ index ]
www.SfaturiOrtodoxe.ro
CartiOrtodoxe.ro - magazin online - 600 de titluri la un clic
Parintele Paisie
CUVINTE DE FOLOS Despre rugciune
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API
pdfcrowd.com
Orice rugciune este dar de la Dumnezeu. Dar noi, cei mai slabi, avem rugciunea gurii. Deocamdat mplineste-o pe asta, ttucut. Fntna e adnc, dar funia e scurt si gleata e mic. Citeste dimineata Acatistul Maicii Domnului iar seara citeste Paraclisul ei. Crezul - neaprat, mcar o dat pe zi, si Psalmul 50 de dou-trei ori pe zi... Mai mult, canonul e benevol: "Tatl nostru" fr numr, "Doamne Iisuse" fr numr, metanii fr numr. Fiecare cuprinde ct poate; nici albina nu poate lua tot nectarul din floare. Dar tare-i bine dac faci oleac de rnduial. Eu m stiu pe mine: dac m scol de dimineat si-mi fac oleac de canon, parc sunt un alt om toat ziua. Dar dac te scoli dimineata si te nvrtesti asa, prin cas - c mai am asta de fcut, mai am si treaba astlalt -, apoi nu-ti merge bine toat ziua. Asa c s faci oleac de canon n fiecare zi, ca dreptul Iov, care aducea jertf n fiecare zi pentru feciorii lui - poate au gresit ceva cu gndul. S faci n fiecare zi cte metanii poti ctre Maica Domnului - cel putin 12 metanii - si la fiecare metanie s spui asa, ca baba: "Maica Domnului, nu m lsa... nu m lsa, Micuta Domnului". S n-o uiti pe Maica Domnului, tat, s n-o uiti, c tare-i bun Micuta Domnului. Asa, ttucut, s nu lasi rugciunea... Mai f o metanie, mai citeste un psalm, mai spune un "Doamne Iisuse"... Trebuie s faci oleac de rnduial. C o cmas murdar nu se spal numai cu ap, ci trebuie si spun si altceva mai tare care s o curete... Si dac spui de 100 de ori "Doamne Iisuse", mcar de 10 ori s fii cu gndul acolo. Cnd stai de vorb cu cineva, nu stai de vorb cu dosul... D'apoi cnd vorbesti cu Dumnezeu! Asa mi spunea si mie printele Daniel, sracu': "Paisie, bre, nu lsa gndul s ias afar din chilie"... Gndurile mai vin, dar tu nu sta de vorb cu ele, nu le lua n seam. Caut s-ti fie tot timpul mintea ocupat cu rugciunea; tot timpul s spui "Doamne Iisuse". S te obisnuiesti s spui tot timpul rugciunea asta, iar pentru fiecare Acatist sau Paraclis necitit ntr-o zi s faci cte 24 de metanii - mcar att... Acum, la miezul noptii, aici la Sihla (si la Sihstria) se face priveghere. ncearc s te scoli, f mcar trei cruci, spune "mprate ceresc", "Tatl nostru" si ce mai stii tu, f 24 de metanii - si ai stat la toat privegherea... Cnd nu poti plnge la rugciune, asta este si pentru umilinta noastr, ttucut, ca s ne smerim. Nu trebuie neaprat s plngem n hohote. "Jertfa plcut lui Dumnezeu este duhul
pdfcrowd.com
umilit, inima nfrnt si smerit Dumnezeu nu o va urgisi." C si diavolul te ajut cteodat s plngi, ca pe urm s te mndresti si s te pierzi. Venea aici o femeie, si o dat mi-a spus: "Eu, printe, fac n fiecare zi cte 100 de metanii" - dar fcea fr blagoslovenie. Si i-am spus asa: "De acum nainte, s nu mai faci 100, s faci numai 24 de metanii pe zi. Att ai blagoslovenie". Si a venit la mine dup o lun de zile plngnd si mi-a spus: "Printe, nu reusesc s mai fac cele 24 de metanii pe zi. Nu stiu ce se ntmpl, dar nu pot s mai fac - eu, care fceam cte 100 de metanii si nc mi era foarte usor s le fac, acum n nici una din zile nu am reusit s fac 24 de metanii, asa cum mi-ai spus". Ai vzut? O lupta vrjmasul, pentru c astea erau fcute cu blagoslovenie. Cnd fcea cte 100, era si oleac de mndrie acolo. Asa c tot ce faci s faci cu blagoslovenia duhovnicului. Acolo unde esti tu, mergi la duhovnic si spune-i s-ti dea el s ai o rnduial de rugciune. El s stie rnduiala rugciunii tale, iar tu atta s faci, pentru ct ai blagoslovenie. E bine s ceri sfat si blagoslovenie si pentru o fapt bun pe care vrei s-o faci, sau pentru o zi de post... Tot ce faci s faci cu blagoslovenia duhovnicului, ttucut, ca s nu aib ndrzneal vrjmasul la osteneala ta... Despre patimi Draga tatii, viata asta e foarte grea, trebuie s te lupti pn la moarte cu patimile astea ale firii. Focul, iadul si curvia niciodat nu spun c-i de-ajuns. Sunt oameni btrni care nu scap de patima asta. Nu stii sfintii ce luptati erau? Dar te pzeste Maica Domnului. Dac ai credint si fric de Dumnezeu, te acoper si Maica Domnului. Ai vzut cte minuni face ea. Dar tu s nu stai de vorb cu gndurile. Dac nu te nvoiesti cu ele, nu ai pcat. Gndurile mai vin, dar nu sta de vorb cu ele, nu le lua n seam. Asa, gnduri si ispite poate ne vin si nou; poate si mie mi-au venit niste gnduri dintr-astea. Dar dac nu le bagi n seam, ele pleac... D'apoi tie, care mergi asa de rar la biseric si uiti s te rogi! S ne pzim cele cinci simturi, tat. S-ti pzesti curtia, dar nu numai curtia trupeasc. Curtia este si a inimii, si a gndurilor. Roag-te mereu. Si s nu te nvoiesti, Doamne
pdfcrowd.com
fereste, cu ceea ce ti spune gndul. Si cnd ai gnduri si patimi si ispite, gndeste-te la Maica Domnului si ncearc s-i cnti ei: "Vrednic esti...", c Maica Domnului te acoper. Si dac te-a pzit pn acum, eu cred c o s te pzeasc si de acum nainte. Trebuie s te strecori n viat ca tiganul printre stropi - asa trebuie s ne strecurm noi prin viata aceasta. Trupul si diavolul trebuie nselati - spui: "Las, mai las anul sta"... si, pn la anul cellalt, cine stie ce se poate ntmpla? Asa, tat... Nu vorbi cu gndurile. Spune-le: "Fugiti de-aici!" Numai atunci ai pcat, cnd stai si te gndesti: "cum s fac, cum s apuc..." S te feresti ca de foc de bieti. Cnd vezi un biat sau un brbat, s fie ca si cum ai vedea o piatr. Si de imaginatie s te feresti. S nu te gndesti vreodat cum e trupul brbatului, cum e trupul femeii... sau din astea. S nu te intereseze. C de la gndurile astea pornesc altele. Si pe mine m fulgerau poate gnduri din astea, dar ele trec, zboar pe deasupra, ca un stol de psri. Acum nu-mi mai vin. C nici nu stiu, nici nu m intereseaz si nici nu vreau s stiu asta, Doamne fereste. Poate si mie mi-au trecut asa, prin cap, ca un fulger, ca o scnteie. Dar te rogi si-ti muti gndul n alt parte, nu stai de vorb cu ele. Gndurile trebuie spuse din vreme duhovnicului, ttucut. Si la mrturisit nu spui pe tigneste ce ti-a venit n gnd, ci spui asa: "Printe, am gnduri de hul, am gnduri spurcate, am patimi si pofte..." sau "Am gnduri spurcate asupra clugrilor, asupra preotilor, am patimi spurcate..." Si cnd te speli, s nu cumva s te speli vreodat cu mna goal, s ai totdeauna o crp. C trupu-si cere ale lui, tat... Asa c de acuma s te feresti de toate poftele si patimile pe care le-ai avut. Si s nu uiti nici asta: c srutul e arvuna pcatului. Dac vrei s-ti petreci viata n curtie, nici prin cap s nu-ti treac s placi oamenilor. S fii ct mai nepretuit de oameni, asta da. Si nici s fii ludat, ttuc - lauda e tot un fel de mndrie. Si cnd ti vine n cap gndul c esti mai bun ca altul si c meriti s fii ludat, s-ti spui asa: "Cine a mai fcut asa pcate rusinoase cum am fcut eu?" C nu-i putin lucru, ttuc, pcatul sta. Gndeste-te: dac atunci cnd iesim pentru noi afar, ngerasul nostru bun se ntoarce cu spatele, c se rusineaz, d'apoi cnd facem alte prostii sau cnd ne facem noi singuri poftele, cum plnge, sracul...
pdfcrowd.com
A fost Victoria pe-aici si mi-a spus asa: "Printe, s nu bea si Emilia din paharul pe care lam but eu..." Dac esti hotrt s triesti n curtie si nu ti-e gndul la prostii si te hotrsti - "N-am s fac asta pn oi muri" -, apoi nici gndul n-o s-ti mai stea la prostii, si o s te lupti mai putin. Asa, ttuc; din astea trei ci, trebuie s-ti alegi una: sau te cstoresti, sau intri n mnstire, sau stai asa si-ti pzesti fecioria n lume, si faci voia lui Dumnezeu asa cum poti, fr s te stie nimeni. Cnd esti n mnstire esti sub o rnduial, cu fgduint. Dac nu esti n mnstire, esti de bunvoie, fr s faci fgduint. Sunt multi care si-au tinut fecioria n lume si n-au apucat s vin n mnstire, si sunt socotiti n rndul clugrilor. Dac mori n lume si esti cu gndul n mnstire, apoi esti n rnd cu maicile. Pentru c omul sfinteste locul, nu locul sfinteste omul. Te poti mntui oriunde - n Bucuresti sau n alt parte. Dar, n primul rnd, seriozitatea... Ai jurat c te duci la mnstire? Draga tatii, s nu mai faci jurminte dintr-astea. Nu trebuia s juri. Dac vrei s mergi la mnstire, s vezi cum te trage Maica Domnului, ncetul cu ncetul... Dar s nu mai juri, tat. S spui ntotdeauna: "Uite, dac o s-mi stea n putere si dac o s m ajute Dumnezeu, am s fac cutare si cutare..." Asa, ttuc. Nu-ti pierde gndul bun. Si dac ai s te rogi, Maica Domnului o s te lumineze, puisorule... Ai toat blagoslovenia s iubesti viata curat. Da... Ai jurat... ai jurat de mai multe ori c te duci la mnstire. Apoi atunci, dac-i asa, mireasa Lui s fii... n mnstire e mult mai usor ca n lume, ttuc. Nici s te cstoresti nu te oblig nimeni, nici s intri n mnstire nu te oblig nimeni. Dar s stii c putini au regretat c au intrat n mnstire si mult mai multi au plns c le-a prut ru c s-au cstorit (m refer la cei caresi caut mntuirea). Nu poti s-ti iei brbat numai ca s te uiti la el. Ai niste obligatii, si e tare greu. Apoi vin copiii... Puisorule, tu deocamdat fii n lume, cu gndul la mnstire. Pentru c multi tineri au vrut s mearg la mnstire si au murit n lume, si au ajuns n rndul clugrilor. Si multi clugri au trit n mnstire cu gndul n lume, si au ajuns n rndul mirenilor. Tu s ai fric de Dumnezeu si s fii cuminte si s te feresti de patimi. Nu uita c fiecare patim scurteaz viata si este echivalent cu sinuciderea. Asa s faci, draga tatii, si Maica Domnului o s te acopere.
pdfcrowd.com
Despre necredint si ndoial Cum nu crezi? Taci din gur! Cine te-a adus atunci la mnstire? Astea sunt gnduri de la diavolul. Ce asculti tu ce spune vrjmasul? C diavolul, sta e scopul lui, s-i fac pe oameni s se ndoiasc, s cread c nu este Dumnezeu. Pentru c dac nu este Dumnezeu, nu este nici pcat, si oamenii pot face orice. ndoiala e jumtate de lepdare, de-asta ne ispiteste diavolul. C Mntuitorul spune c au s vin zilele astea - si uite, au si venit. Nu spun ei c omul a fost fcut din maimut? A fost un nebun cel care a spus asa; omul e chipul si asemnarea lui Dumnezeu. Si Iisus a fost ispitit. I-a spus satana nti asa: "Spune pietrelor acestora s se fac pini". Asa spune Scriptura: "pini", si nu "pine", ca s arate c prima ispit a diavolului este ispita pntecelui - luxul, hainele. Apoi i-a zis: "Arunc-Te jos de pe templu, c scris este: "ngerilor Si va porunci si Te vor lua pe mini". Asta e mndria sectar. C ei spun mereu: "Scris este..." Si a treia ispitire a fost: "S Te nchini mie" - asta e ispita n care au czut ateii... asta e ceea ce zic ei, ateismul. Dar Hristos a biruit toate ispitirile acestea, ca s ne arate c si noi putem birui. Nu primi asta, ttuc, fiindc e de la diavolul. Ce dac nu simti tu mireasma de la Sf. Moaste? Tu gndeste-te la faptele sfntului, gndeste-te la viata lui... Si eu am primit Sf. Mir, si cteodat nu miroase. Ai credint, tat. Erau odat doi mosnegi, si voiau s mearg la Ierusalim. Si unul s-a mbolnvit pe drum si s-a ntors napoi. Iar cellalt a mers mai departe, si s-a sfrmat corabia cu el si a pierdut totul, si a trebuit s se ntoarc si acela. Dar si-a amintit c cellalt l rugase tare s-i aduc o buctic din lemnul Sfintei Cruci. Si atunci, din dragoste pentru cel bolnav, a rupt o buctic din lemnul corbiei si s-a ntors acas cu ea. Si s-a dus acas la cel bolnav si nu ia spus ce-a ptit si c n-a ajuns la Ierusalim. Si l-a ntrebat acela: "Mi-ai adus o buctic din lemnul Sf. Cruci?" "Da" - si i-a dat buctica de lemn rupt din corabie. Si cu atta credint i s-a nchinat si a srutat-o cel bolnav, c s-a fcut bine. Si multe minuni s-au fcut cu acea buctic de lemn din corabie, despre care toti stiau c e din lemnul Sf. Cruci. Iact ce face credinta... Acela s-a mntuit, se mntuieste si se va mntui, care va avea credint nendoielnic.
pdfcrowd.com
Despre dezndejde Ce-i aia disperare si dezndejde? Dezndejdea, disperarea, e cel mai mare pcat. Nu spune asa, c "eu n-am s m mai mntuiesc, c eu degeaba m rog", nu. Tu s spui asa: "De unde-s gndurile astea? Ba nu. Eu, cu ajutorul Micutei Domnului, am s m mntuiesc." Usa raiului e deschis, tat. Numai noi s vrem s intrm n el, Dumnezeu nu oblig pe nimeni. Mai aduce pe cte unul si cu de-a sila, mai trimite o boal, un necaz, dar "pe dttorul de bunvoie l iubeste Dumnezeu". Poate c scrie undeva: "Orice pcat e iertat, dar hula mpotriva Duhului Sfnt nu se iart niciodat"... D'apoi ce, e gndul tu? Nu! E hula lui, a vrjmasului. Diavolul asta face - ti d gnduri de hul, ca s te aduc la disperare, si apoi tot el ti aminteste c hula mpotriva Duhului Sfnt nu se iart niciodat. Nu, ttuc, e hula lui. Dar tu vii la spovedanie si spui ce ti-a venit n gnd: "Printe, am gnduri de hul, am gnduri spurcate asupra Maicii Domnului, asupra lui Dumnezeu, asupra icoanelor, asupra clugrilor, asupra preotilor..." Gndurile trebuie spuse din vreme. Ce-i aia disperare? Vii, spui si te ridici iar. Spovedania e al doilea botez. Prin taina spovedaniei te ridici iar. Si tot timpul asta faci: cazi si te ridici... Nu te lasi n disperare. Cum nu-L iubesti pe Dumnezeu? Astea sunt gnduri de la diavolul... Taci din gur. Cum nu crezi? Dar cine te-a adus aici, la mnstire? Ce asculti tu ce spune vrjmasul? Si de ce s nu te mntuiesti? Nu, ttuc... las, cu ndejdea la Maica Domnului, o s ne mntuim noi. C dac le-am putea face pe toate, ne-am mndri, si ar fi mai ru: "Rugciunea mintii o am, milostenie fac..." Dar dac vezi c nu poti face, te mai smeresti. "Puterea lui Dumnezeu ntru neputinte se desvrseste." Tu f tot ce depinde de tine. Mai te rogi, mai te spovedesti, mai mergi la biseric, mai te mprtsesti - mcar la o lun... Si nu te teme, c nu te duci n iad. Vinerea posteste pn cnd ti-e foame. Mai citeste cte o carte, spune mereu "Doamne Iisuse" si s n-o uiti pe Maica Domnului. Ia si caietul sta, "Urmarea lui Hristos" - l mai cercetezi, l mai studiezi. Aici e ca la spovedanie: te nvat ce s faci si cum s faci. Si f tot ce depinde de tine... Asa, ttuc. Hai s punem si noi de acum nceput bun. Noi trim cu ndejdea vietii de
pdfcrowd.com
dincolo. Eu, cnd eram copil, mmucuta mi spunea: "Postim, dragu' mamii, si dup ce se termin postul, s vezi ou rosii si pasc si sarmale..." Si asa rmnea. Posteam cu gndul la ce o s mnnc dup ce se termin postul. Ce drept ai tu asupra vietii? Tu nu ai nici un drept asupra vietii. Doamne fereste... Despre osndirea aproapelui S nu judeci pe nimeni, tat. Tare-i pcat s judeci. Vezi pe cineva c a gresit, s-ti fie mil de el: "Doamne, sracu', uite ce i-a fcut diavolul..." - si s nu judeci pe nimeni. Si s-i vezi pe toti deopotriv, s nu zici c unul e mai bun si altul mai putin bun. S nu osndesti pe nimeni. S-i ai pe toti mai buni dect tine. Si nu mai purta grij de ce fac altii; ia seama la ce faci frtia ta. Era un frate, Coprie, care vznd c nu se poate lupta cu ereticii, a nceput s se roage: "Doamne, ia pe cutare de pe pmnt, c uite, face atta ru, sminteste atta lume" - si tot asa se ruga mereu. Si a visat ntr-o noapte c S-a pogort Iisus de pe cruce si a ntors obrazul spre Coprie si i-a spus: "Loveste, Coprie, loveste... Dac Eu sunt gata s M rstignesc a doua oar pentru sufletul acesta, cum te rogi tu s-l omor?" Iac-asa... Ai vzut, ttuc? Despre milostenie Mil de sraci ai? S nu-i judeci, tat. De-i poti ajuta, ajut-i. Si chiar dac nu le dai un ban, ai mil de ei. Iar dac ai, d. F milostenie cu lucrul sau cu cuvntul. F tot ce poti. Nu-i da prea mult, ca s nu-ti par ru. Dar s nu-i judeci niciodat. Parc eu, dac le dau, ce, le dau de mil? Le dau ca s scap de ei... Si dac dai, s fugi ct poti de mndrie. Ei, parc cine stie ce am fcut! Au fost sfinti care-si ddeau si hainele de pe ei. Eu ce mare lucru am fcut? Milostenia trebuie fcut n ascuns. Poti umbla si n haine luxoase si s faci milostenie asa nct s nu te stie nimeni. Mai sunt asemenea sfinti si n zilele noastre. Pe Sf. Iacob l-au pus
pdfcrowd.com
s vnd vin ntr-o crcium, si cnd venea cineva s cumpere, sfntul l ruga: "Nu cumpra asa mult, cumpr mai putin, c ai acas copii care te asteapt..." Iaca asa... Si acum, dup 20 de ani, cnd l-au dezgropat, era cu hainele si cu ncltmintea asa cum l-au ngropat atunci, cu barba si cu prul la fel - l-au si pieptnat. Si nu-l stiuse nimeni pn atunci... Ai vzut? Petru Vamesul - era un vames... om mare era el n vremea aceea. Si asa de nemilostiv era, c de la el nimeni nu vedea nimic. Era bogat, avea slugi multe si n orasul acela nu era altul mai mare ca el. Asa spune cartea... Dar n orasul acela erau si multi sraci. Si s-au adunat sracii toti, ntr-o sear, si se luda fiecare cu ct a cstigat. "M, da' tu ct ai cstigat? Da' tu? Da' tu?..." Si unul zice: "Mi, dar umblnd voi prin oras, de la Petru Vamesul ati cptat cndva milostenie?" Cela nu, cela nu... NU! "M, zice unul mai rsrit, ce-mi dati voi mie ca mine s vin eu cu milostenie din mna lui Petru Vamesul?" Ceilalti au rs: "M, da' ai s capeti cteva bete..." Si au pus rmsag. Si acela mai ndrznet se duce la poarta lui Petru Vamesul. Petru avea un car pe care l ncrca cu pine, s se duc s-o vnd. Cersetorul, la poart, "d-mi" si "d-mi". "Mai pleac de acolo, mi... Mai du-te, am zis!" Acela, "d-mi" si "d-mi" - nu se ducea. Se nfurie Petru si caut un bt mprejur - nu gseste. De furie, ia o pine si poc!, n capul cersetorului. I-a dat si cu pinea n cap, sracu'. Acela a nhtat pinea si, pe fug - drept la ceilalti, care-l asteptau: "Uite, m, am cptat... din mna lui, m... din mna lui Petru Vamesul". Si-uite asa, a cstigat rmsagul. Ca s vezi - i-a dat Petru cu pinea n cap... Dar n-a luat seam c pinea aceea o s-i ajute cndva tare mult. n seara aceea s-a mbolnvit Petru Vamesul - dar s-a mbolnvit de moarte. Si n-a mai stiut nimic, n boala lui... Ceilalti ziceau c a murit. Dar el s-a aflat naintea Dreptului Judector. Si a poruncit Judectorul ngerilor s-l lege pe Petru si s-l arunce n gheen, c-i tare pctos. Dar ngerul de la botez a venit degrab, plngnd, cu pinea: "Doamne, nu-l osndi, uite c si sta a fcut milostenie!" Si S-a milostivit Dumnezeu si i-a spus: "Mergi, srace Petre, si adaug la pinea ta" - adic s dea mai mult, s se nmulteasc. Si s-a trezit Petru din boala aceea de moarte si a nteles c, va s zic, pinea aceea l-a scpat de la moarte si de la iad. Si a zis asa: "S nu mor pn ce nu voi fi si eu srac". Si a doua zi a prins a mprti la sraci, la slugile pe care le avea - le-a dat tot, tot, si le-a lsat
pdfcrowd.com
s se duc. Si a rmas cu o singur slug, creia i-a spus asa: "ti dau tot ce mi-a mai rmas, toat datoria pe care trebuia s ti-o dau, dar mine s m duci tu pe mine n oras si s m vinzi ca rob, iar pretul pe care l iei pe mine s-l dai la sraci". "Cum, stpne, s te vnd?!" "Dac nu m vinzi tu pe mine, te vnd eu pe tine." Si, de fric, sluga l-a vndut. n trg. C atunci se vindeau oamenii, mai ales crestinii, c erau credinciosi, si erau mai buni dect pgnii. Si ct a luat pe dnsul, a dat la sraci. Iaca asa... Dintr-o pine, att de milostiv a devenit, c s-a vndut si pe dnsul. L-au luat turcii si l-au dus acolo, n Turcia, unde a czut slug la un boier. Si l-a ntrebat boierul: "Ce stii tu s faci?" "Grdinrie, stpne." Si l-a pus grdinar. Trei ani de zile a lucrat la grdin, n tar strin. Din atta slav ct a avut si din atta avere, a rmas slug la grdina turcului. Si lucra cu credint, nu asa... Odat, cnd aducea el din grdin legume pentru mas, s-au ntmplat la masa turcului doi negustori din orasul lui. Si s-au uitat negustorii unul la altul, si l-au cunoscut: "M, sta-i Petru Vamesul!" "Ba nu-i el, seamn cu el..." "Ba el e, mi, Petru e..." L-au cunoscut. ns Petru a simtit c de el vorbesc si a fugit din cas pe furis. Turcul acela avea un portar surd si mut, iar cnd Petru a ajuns la poart, a strigat la acel portar: "Deschide poarta!" "O deschid, stpne!" - a vorbit mutul... Si Petru a iesit pe poart si a fugit, c n-a mai stiut nimeni de el. Si a venit portarul care fusese surd si mut si a spus: "Stpne, acela care avea grij de grdin a plecat". Iaca asa... Ai vzut? Dintr-o pine... A dat-o de ciud. Dar darul lui Dumnezeu, mcar c dai de ciud, sau oricum dai, te aduce la cunostinta adevrului. Desigur c cei care au sot, familie, copii trebuie nti s-si mpace casa, familia, copiii, si pe urm s fac milostenie. Acela care face milostenie cu altii, strini, iar copiii si-i las s flmnzeasc si s tremure de frig, acela nu face milostenie pentru Dumnezeu, ci pentru slava omeneasc. Ca s zic lumea: "M, da' milostiv este acesta! Uite, a dat tot, a vndut tot..." nti casa s ti-o ngrijesti, familia s-o ntretii, si apoi te ocupi si de altii. Asa spun canoanele, asa spune cartea... Despre smerenie
pdfcrowd.com
M-a ntrebat un btrn odat: "Printe Paisie, dar ce-i aceea mndrie, printe, cum vine?" (El umbla iarna cu capul gol si descult, prin zpad.) "Frate Gheorghe, mndria este atunci cnd ai s socotesti c tu esti ceva mai mult dect altul, c esti mai bun, mai frumos ca altul..." "Sracu' de mine, printe Paisie, eu s am ceva bun? Dar ce am eu bun?" A stat opt ani cu mine... Printele Ghenadie Avtmnitei. Nu vedea nici el, sracul, ca si mine... Iaca, asta e mndria: cnd te socotesti c stii mai mult dect altul, c poti ceva mai bine dect altul. Asta e mndria. Si e foarte periculoas, c nu-i place lui Dumnezeu mndria asta. C dac socotesti c stii mai mult, c poti mai mult, c faci mai mult, s nu ptesti ca acela care socotea c face, c drege, c posteste, iar cel de lng us plngea si si btea pieptul c nu are nimic bun. Si a cstigat mai mult dect acela care socotea c are ceva de la el nsusi - Vamesul si Fariseul... C Mntuitorul a zis: "Cnd veti mplini vreo porunc, s spuneti asa: "Rob netrebnic sunt eu, si n-am fcut dect ceea ce eram dator a face". De cte ori te mnii, mnia nu lucreaz dreptatea lui Dumnezeu. Cnd te mnii, acolo e duhul rzvrtirii, duhul mndriei, duhul slavei desarte, s stii. El te ndeamn s nu te smeresti - "Ce, eu sunt chiar atta de lepdat?!" C vezi, eu pot s zic asa, singur: "Mi oameni buni, da' pctos mai sunt, da' prost mai sunt, da' ru mai sunt, mi"... Dar ia s m fac altul prost si urt, s vezi cum m umflu si m mnii asupra lui - "Ce te intereseaz? Ce te ocupi de mine? Ce cutare...?" Ei, apoi asta-i smerenie? Atunci cnd altul te ocrste si te smereste fr voia ta, atunci s vezi dac poti zice: "Asa mi-a trebuit, asa trebuie, Dumnezeu i-a poruncit s fac asa, pentru c si eu am ocrt pe altul". Asta-i smerenia cea adevrat, nu cnd zic eu c-s prost. Cnd te ocrste cellalt, atunci s faci dovada c esti smerit, atunci s spui iute: "Dumnezeu i porunceste s m ocrasc". Cnd ti ia cineva lucrul cu sila: "Dumnezeu i porunceste s mi-l ia, pentru c si eu am luat de la altul..." Cnd te mut cineva cu de-a sila, de ici-colo: "Dumnezeu mi schimb locul, ca s-mi schimb eu nravul si obiceiul..." Asta ar fi smerenia cea adevrat. Dac-ti cere cineva haina, d-i si cmasa. Dac te loveste peste partea dreapt, ntoarce-i si partea cealalt. Apoi vezi: poti face treaba asta? C noi trebuie s urmm dup porunca lui Hristos. Dar noi... Dac ti d cineva una peste fat, tu i dai patru napoi - i ntorci mptrit. Asadar, noi nu urmm porunca lui Hristos.
pdfcrowd.com
Cnd eram si eu mai tnr, m punea staretul la ncercare. Odat m-a scos afar din biseric. Eu cntam la stran si cntam si eu n felul meu, "Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m", si mi se prea c tare cnt frumos, si m mndream n inima mea. Si o dat intr staretul si, cnd m aude, mi d un ghiont si - afar! "Iesi afar, mgarule, ce ragi asa?" Mie mi se prea c eu cnt tare frumos si, cnd colo, uite asa am ptit. Si m gndesc si acum: sraca mndrie, cum se agat ea de toate tiviturile. M-am pomenit odat aici cu un om tnr. Era el asa, cam delicat, venea de la Bucuresti - si m-a ntrebat: "Dumneata esti printele Paisie?" Si i-am rspuns asa: "D'apoi ar mai fi si altii, n-oi fi numai eu". Dar el a zis: "Am auzit de dumneata si am venit s te vd". Si atunci i-am zis eu cuvntul acesta: S nu crezi tot ce auzi S nu faci tot ce poti S nu spui tot ce stii S nu dai tot ce ai. Vai de acel om cruia i va prisosi mai mult lauda dect viata si faptele. Din dragoste izvorste smerenia. C dac iubesti pe cineva, nu-l ocrsti, c se scrbeste; nu-l superi, c tnjeste. C dac apuci s superi pe cineva, sracu', nici nu poate mnca, nici nu se poate ruga, nici nu poate dormi. Asadar, faci n toate chipurile s nu superi pe nimeni. Dar nu se poate s nu superi chiar pe nimeni; poate fr s-ti dai seama spui un cuvnt mai tulburtor. Dar cum te-ai ntlnit cu cel pe care l-ai suprat, ndat f-i plecciune: "Iart-m, dragul meu, c te-am suprat". Si cnd ai zis "iart-m", a iesit deodat toat suprarea, s-a spart totul, n-a mai rmas nimic. Si cnd se uit diavolul ntracolo, vede c a rmas pclit... nu mai rmne nimica scris. Nici prin cap s nu-ti treac s placi oamenilor... S fii mai necinstit de oameni, asta da. Si ce dac spune lumea c ai pcate? Ce, nu ai? Trebuie s rbdm ocrile, tat, pentru c asa ne-a ludat Mntuitorul Hristos: "Fericiti veti fi cnd v vor ocr si v vor prigoni si vor zice tot cuvntul ru mpotriva voastr, mintind pentru Mine". Trebuie s rbdm toate, cu smerenie, tat; s rbdm cu smerenie pentru dragostea lui Hristos. Doar vom cstiga si noi - nu tot raiul, ci numai un coltisor, ct de mic.
pdfcrowd.com
Ti se pare grea smerenia, tat... Dar ncearc nti si vezi dac poti ridica piatra, si dup aceea spune "nu pot". Smerenia inimii izvorste din dragostea cea pentru Dumnezeu, ttuc. Despre ascultare si dragoste Ascultarea... Asta-i de mare folos, tat. Adic s nu-ti faci voia ta niciodat. Ca la mnstire - acolo niciodat nu-ti faci voia ta. Vrei s te odihnesti oleac - da' de unde, tocmai atunci te cheam la ascultare. Vrei s te rogi - te cheam; lasi rugciunea si te duci. Iaca, ti taie voia. Dar dac te duci la ascultare si zici n mintea ta: "Mi, tocmai acum i-a pus vrjmasul n minte s m cheme, uite, cnd voiam s m rog si eu oleac, si n-a fost chip", atunci nu-i primit rugciunea ta, c l-ai ocrt pe cel ce te-a chemat. Ascultare cu dragoste, draga tatii. La mine vii ocazional, n treact, dar tu s ai duhovnic permanent acolo, s te mrturisesti ct mai des si s te mprtsesti de cte ori ti d el voie. Tine seama de duhovnicul matale de acolo, ttuc. S te tii de duhovnicul tu, acolo unde s-o duce... Si s nu umbli din duhovnic n duhovnic, pentru c ce-ti d unul, altul ti ia. Dar de duhovnicul matale s asculti ca de Dumnezeu. Ct m-a ncercat si pe mine staretul, s vad dac ascult... Cteodat m zpcea de cap, nici nu stiam ce treab s fac. "F asta" - si fceam. "Apoi, nu-i bun. De ce ai fcut asta?" El mi spunea ce s fac si tot el m ntreba de ce am fcut asa! Ba m mai si ciocnea, cteodat, mi mai ddea si cte un ghiont... Despre moarte Cel mai bun profesor pentru noi este moartea. Era un cntec, "Cntarea orbului"... O cnta un orb din scripc si din gur. Era din Pipirig, da' a murit. L-am auzit cum cnt si mi-a plcut cntarea. Dar tu o s tii socoteal de cntecul meu? Asteapt acu' cntecul:
pdfcrowd.com
Moarte, moarte nemiloas, Tu pe toti i scoti din cas. De-ar fi tnr sau btrn, De-ar fi slug sau stpn, De-ar avea el tot pmntul, Tu i pregtesti mormntul. De-ar tri el ct de bine, Nimeni nu-l scap de tine. La unii vii cu masina, La altii plivind grdina, Iar la unii vii asa, C le opresti inima. Si chiar, n definitiv, La toti vii cu un motiv. Si fr motiv de vrei, Tot mai vii si tot mai iei. Vai, te rog, moarte, plngnd, De-i veni ct de curnd, Te rog s nu vii mnioas S m tai cu a ta coas Nici s-mi pui n al tu pahar Vreun medicament amar, Ci, c-un ciocnas usor, S m dezlegi ncetisor De la cap pn' la picioare S-mi vindeci rana ce m doare. C medicamentul ti-i bun, N-am cuvnt ca s ti-l spun. Si ciocnasul tu i sfnt, C m desparte de pmnt.
pdfcrowd.com
Si asa s fii de bun S m mngi cu-a ta mn Gura ta cea vesnic dulce S-mi dea voie s-mi fac cruce Si cu gura s pot spune Cea din urm rugciune. Lacrimi multe s mi lasi Ca s-mi ude-ai mei obraji Si s-mi spl al meu pcat Cu care pe Domnul am suprat. Si asa, cu lacrimi multe, Maica Domnului s-mi ajute De trup s m despart usor Si cu liniste s mor. Iar ngerasul lui Hristos S s-arate bucuros S-mi zic: "Hai, dragul meu, S te duc la Dumnezeu". AMIN (Pe foaia cu notite-amintiri ale printelui Paisie am gsit si aceast nsemnare referitoare la versurile anterioare: "Acest cntec e fcut cu evlavie de un ticlos si pctos, orb si prost, pe care l chema Paisie.") Iaca asa... Rmne ca tot cntecul meu s nu se uite. C nu-i asa usor a tri, dar e tare greu a muri. Toti cei care au murit au uitat de toat viata lor, iar n ceasul mortii numai ceea ce au fcut ru, numai aceea vedeau naintea ochilor. Era unul - se bga pe sub mas, pe sub pat... "Nu m lsa, printe Paisie, nu m lsa!" "Ce s-ti fac, dragul meu?" Eu l scoteam de acolo, el se bga dincolo... "Nu m lsa, printe Paisie!" "Ce s-ti dau, dragul meu? O buctic de zahr?" "Nu." "O bomboan?" "Nu..." "Medicamente?" "Nu..." Altceva cerea el, ceva ce trebuia s-si pregteasc din
pdfcrowd.com
timpul vietii lui. Si cnd a murit, Dumnezeu s-l ierte, nu era chiar cald, dar nu a putut s stea n biseric. L-au scos afar, l-au prohodit afar - trei zile a stat afar. Curgea din trupul lui tot prisosul care era nuntru. Tot, tot curgea afar, si mirosea de departe... Iaca asa. Draga tatii, nu-i de sag. Dac am avea noi totdeauna frica mortii n gnd - c noi, adic, n fiecare clip putem muri - n-am putea gresi asa usor. Cnd ti-ar veni n gnd s faci o prostie, aducndu-ti aminte de moarte, te opresti ndat: "Doamne fereste, dar dac m ia moartea chiar acum? Ce m fac eu?" Ai vzut ce spune Mntuitorul Hristos: "n ce te voi gsi cnd va veni sfrsitul tu, n aceea te voi judeca". Asa nct, dac te gndesti la moarte, ndat te opresti de la orice pcat ti-ar veni n minte. ti vine n gnd s furi? "Nu, e pcat... Dac vine moartea acum?" S-l lovesti pe cellalt? "Nu... l doare, si e pcat. Dac m cheam Domnul acum, si eu nu mai am cnd s m mpac?" De asta zic: moartea este cel mai bun profesor, care te opreste de la toate pcatele. Pentru-aceea, frate drag, Mult, putin, ct vei tri, Nu uita o viat-ntreag, Nu uita c vei muri. "Nu uita c vei muri"... Dac m gseste moartea acum, si am fcut vreo prostie, ceva, sau am gndit, sau am zis ceva ru, sau sunt nvrjbit cu cineva... - si-uite asa, gndul mortii ndat te d pe brazd. "Vai, dar dac mor asa, ia s nu m mai duc la furat... Ia s nu m mai cert, ca s nu mor nvrjbit." Pentru c asa cum te gseste moartea, asa vei fi judecat... Iaca asa mai cnta un mosneag orb: Bate moartea la fereastr Si eu nu sunt pregtit. Chiar din fas, copilasii Pentru moarte sunt sortiti. Mai mrisori, drglasii, De moarte nu sunt scutiti. Tineretea-i ca si-o floare Ce cade pe drum, ndat. Tineretea-azi, mine, moare
pdfcrowd.com
De o boal ne-ndurat. Iar btrnetea, m frate, E ca bruma-n rsrit, Gata-n tot ceasul s moar Si s-si dea al su sfrsit. Pentru-aceea, frate drag, Mult, putin, ct vei tri, Nu uita o viat-ntreag, Nu uita c vei muri. Socoteala este asa: toti suntem supusi pcatului, dar dac avem constiinta sntoas, ndat ce ne aducem aminte c am fcut un ru, ndat s ne mustre constiinta. Sau cnd vrjmasul ti pune n minte s faci o prostie, o constiint sntoas ndat ti aduce aminte c vei muri, si te opresti: "S nu mor chiar n ceasul acesta..." Asadar, fiindc suntem supusi pcatului si mortii, si datoria trebuie s o dm numaidect cnd ne-o va cere Domnul si cnd va veni sfrsitul. Si dac e neprevzut sfrsitul, atunci s fim pregtiti cam totdeauna: spovediti, mpcati cu toat lumea, si nu cumva s trecem prin viat fr s ne gndim la moarte, si s ne gseasc moartea nepregtiti. C dac ai s-ti aduci aminte de moarte, ai s ai mult folos si ai s te umilesti, gndindu-te c nu esti vesnic pe pmnt, ci degrab trector... Tare-i greu pentru omul care se las s se spovedeasc la urm, n clipa mortii... C ce s spui cnd vine moartea? Ce s iei cu tine? C n-ai ce lua... Cnd au venit rusii, n 44, triam acolo, acas, si deodat am auzit: "Vin rusii, mi!", si noi n-am crezut. Si ne gndeam: mi, oameni buni, d'apoi romnii stia ai nostri sunt ei asa de prosti si le-or da drumul s vin de la Nistru ncoace?! Doar hotarul nostru e la Nistru... Si nu i-au putut opri. n sfrsit... numai ce m duc eu o dat la ap, si m ntlnesc cu armata care venea de la Prut. "Mi popo, m'... n-ati plecat, m'? M', v punem capu-n par, mi popo!" Mi oameni buni, ce s fac eu? Eram la circa 20 km de Nistru. Am luat cldrile cu ap si m-am dus acas repede. Ce s iau eu cu mine? Cum s plec? Un rnd de schimburi mi trebuie... o carte mi trebuie... Psaltirea mi trebuie... Ceaslovul mi trebuie. Umplu o traist. Da-mi trebuie, mi, si-o ptur. Dar dac o s dorm pe drum, ce m fac eu? Mai pun o
pdfcrowd.com
traist. Dup ce am umplut eu dou traiste - era mosneagul acela, Ghenadie, care sttea cu mine, si m vedea c m pregtesc, dar nu stia unde m duc, si sttea asa si m privea cum adunam eu n traiste... - deodat am zvrlit eu amndou traistele ntr-un colt, si gata, m-am linistit... Nu m mai duc. Ceilalti au plecat care-ncotro... Eu cu Ghenadie am rmas. A doua zi, m uit de noapte... rusii umpluser toat ograda. Cnd am venit eu cu cheile bisericii, ei erau acolo, n fata ei. Puseser un foc mare si un cazan pe foc si o vac n cazan, si stteau mprejurul cazanului. Si care se repezeau, luau mai mult carne crud, si mncau si ei, acolo... Au prins a m ntreba pe ruseste: "Haziaika?" "Vodka?" - cum umblau ei, dup femei si dup butur... M rog, de-ale lor... "Nu-s aicea. Aicea-s clugri." "Ce-s aceia clugri?" "Mnstire." Am prins a spune si eu niste minciuni: "Aicea-i obste, colhoz, aici mnnc toti la o mas". "Da' unde-i cel mai mare?" "A fugit..." "Las', c l-om prinde noi." Am stat cu ei aproape o jumtate de an. Ne-am supus si noi lor, si de la o vreme s-au nvtat si ei cu noi, ne-am nvtat si noi cu ei... Apoi au luat tot ce le-a plcut si au plecat. Aveau de gnd s se duc la Berlin. Iac-asa, ttuc, si omul care se las s se spovedeasc n clipa mortii - c eu sunt acum n pragul plecrii si m uit ncolo si-ncoace, s vd ce pot s iau cu mine, si iaca, mai c n-ai ce lua... Din vreme s ne mrturisim si s ne pregtim, ca atunci cnd vine ceasul s fim cu traista legat la gur, dup us, colo... A venit ceasul, iei traista si pleci. Dar ca s te gndesti s pui n traist atunci, n clipa mortii - atunci nu mai poti, dragul meu, atunci nu se mai poate... Atunci, nu. Era o bab, Catrina o chema. Si ea vorbea cu moartea cum vorbim noi acum: "Sfnt Moarte, m rog matale s-mi spui cnd ai s m iei, ca s m pregtesc si eu, Sfnt Moarte". Si tot asa: "Sfnt Moarte" azi, "Sfnt Moarte" mine... Si tot vorbea cu moartea, dar n-o vedea. De la o vreme, iaca, apare moartea: "Hai, Catrin. Esti gata? Hai, c am venit s te iau..." "Sraca de mine, Moarte Sfnt, ct te-am rugat eu s vii s-mi spui cnd vrei s m iei! S-mi fi spus mai nainte... Dar n-ai venit, Sfnt Moarte, s-mi spui..." "Cum n-am venit, Catrin?! Te-a durut vreodat urechea?" "Da, m-a durut..." "Te-a durut capul, Catrin?" "Da!" "Catrin, dar inima, dar vreun picior?" "M-a durut..." "Eu eram, Catrin... Eu ti spuneam atunci s te pregtesti, c ndat oi veni s te iau." "Da' bine, asa ai vorbit tu cu
pdfcrowd.com
mine, Sfnt Moarte?" "Apoi eu asa stiu a vorbi, Catrin..." - si a luat-o pe Catrina. Ca s vezi... Uite-asa stie ea a vorbi cu noi. Ca atunci cnd esti vinovat, ai fcut vreo pozn si, nainte de a te duce la nchisoare, nti ti trimite somatia, pe urm citatia si apoi mandatul si gata. Hai, de-acuma... Te duce, nu te mai las. Somatia este un junghi, ca s te pregtesti, s te spovedesti la duhovnic. Citatia este o alt durere, ca s te si mprtsesti. Si cnd a venit mandatul, nu te mai las... Gata! "Te iau!" Pregtit, nepregtit... "Bogdaproste c-am gtit... Am terminat... Hai..." Gata, ttuc... S nu te smintesti de trsnile mele. Se zice c Alexandru Macedon, dup ce a cucerit toat lumea, asa ar fi spus: "Cnd voi muri, s m ngropati ntr-un sicriu cu guri si s-mi lsati afar minile, goale, ca s vad toat lumea c Alexandru Macedon, cel care a cucerit lumea, nu ia nimic cu el n mormnt". Si l-au ngropat asa cum a vrut el: cu minile goale, lsate afar. Ai vzut? Si nu era el om prost - era om de mare valoare la vremea aceea. Toti cei care au umblat dup slava omeneasc - cum umbl, de obicei, toat lumea - pn la sfrsit au regretat, c prea s-au obosit n zadar. Asadar, tare ar fi bine ca din clipa asta s punem nceput bun, ttuc. Fiindc lucrurile trec, trec la vale, si vine clipa cnd va rndui Dumnezeu s dai examenul cel mai de pe urm... Eheei.. acela de pe urm este examen, nu glum. Acela s-l reusim, tat, c atunci nu mai ncap nici interventii, nici avocati, nici orice alt nvttur - dect numai faptele, dac le-ai fcut. Atta rmne: ce-ai fgduit la clugrie... Despre fericire Asa, ttuc... Fiindc te-ai ntmplat aici de srbtorile astea, ti doresc si eu ani multi - si nu prea fericiti, c fericirea n lumea asta nu-i chiar asa de sntoas. Cnd e omul prea fericit n lumea asta, uit de Dumnezeu si uit de moarte... Ai vzut Sfntul Pavel? "Nu m voi luda dect cu neputintele mele si cu slbiciunile mele. C o zi si-o noapte am fost n fundul mrii", c trei zile a fost nu stiu pe unde, c ntr-o zi l-au dat afar pe o cosnit, a fost btut cu toiege, mproscat cu pietre - iaca cu ce se luda. Nu
pdfcrowd.com
se luda c face minuni, c a nvtat atta carte, c face, c drege... Si cnd a zis vorba aceea: "Stiu un om care, cu 14 ani n urm, a fost rpit n rai (sau n al treilea cer, cum spune el), dar nu stiu bine, n trup sau fr trup"... A stiut el prea bine. El era, dar n-a vrut s se recomande asa. Si ce-a vzut acela acolo, numai nu s-a scrpinat ca mine, n cap. C ce-a vzut el, ce-a auzit el nu pot mintea omului si gura s spun... Mai departe se d de gol el singur: "Pentru multimea vedeniilor, a slobozit Dumnezeu pe ngerul satanei s m loveasc peste fat". Na! S-a vdit. El singur. Ai vzut? "Ca s nu m mndresc. Si L-am rugat pe Dumnezeu de trei ori s-l deprteze, si a zis: "NU!" Asa a zis: NU! C ntru slbiciuni lucreaz Dumnezeu minuni. Si a rmas asa, ca Sfntul Pavel s fie vas ales. Asadar, dintr-un mare prigonitor, cum era el, a devenit rvnitorul cel mai aprins, cel mai devotat, cel mai ales vas dintre toti. C de multe ori spunea si el: "Nu sunt vrednic s m numesc Apostol" si "Sunt cel mai mic dintre Apostoli"... Dintr-un prigonitor, dintr-un vas de neonoare, a devenit un vas de onoare. C asa lucreaz Dumnezeu: dintr-un om pctos poate s fac, prin pocint si lacrimi, un om credincios, care s fie de folos si lui si altora. Asa s te-ajute Dumnezeu, tat, ca dintr-un vas spurcat - cum sunt si eu, iac-asa, ncrcat cu nenorociri din astea, cu pcate si cu stricciuni - s te fac Dumnezeu vas curat, de onoare, ca s-I slujesti Lui, la masa Lui de onoare... Eu nu-ti doresc aici nici avere, nici slav, nici bogtie, c stiu eu c dintr-astea ies altele gmboase. Dac vei avea, cu darul lui Dumnezeu, dragoste si dorint sfnt, apoi dincolo de mormnt s fie viitorul nostru. Dar, fcnd voia lui Dumnezeu, vei avea si aici folos ndestulat, iar dincolo de mormnt vei avea fericirea vesnic, n vecii vecilor. Dar dincolo s ne bucurm, unde nu sunt nici lacrimi, nici scrbe, nici suspin, ci viata fr sfrsit. Amin. Nu ne putem mntui dac vom iubi plcerile lumii. Despre dragoste Si dragostea ajut mult, draga tatii. "Dragostea si cu frtia/Mult ntrece bogtia". S aveti dragoste una fat de alta. C din dragoste izvorste mila. "Dragostea ndelung rabd, nu se mndreste, nu se trufeste, nu se mnie, nu gndeste ru, nu se bucur de nedreptate.
pdfcrowd.com
Dragostea ndelung rabd, se milostiveste, nu caut ale sale, dragostea niciodat nu cade". Aceasta dac-am avea-o noi, dragostea cea adevrat, dragostea duhovniceasc! Fiindc dac avem dragoste, pe toate le avem. Dragostea te face s rabzi boala si chiar s-ti fie drag, pentru c te curt de toate murdriile. Si dac ai dragoste pentru Hristos, rabzi totul: si ocri, si batjocur... Din dragoste vine si rbdarea. Si atunci nu te mai scrbesti nici de cel bolnav; ti se pare c miroase a parfum. C cea mai mare fapt de dragoste este s ngrijesti un bolnav. Si dac-l ngrijesti cu dragoste si rbdare, el se mntuieste prin tine si tu te mntuiesti printr-nsul. Nu-i lucru curat cnd te mnii. Mnia nu lucreaz dreptatea lui Dumnezeu si nici nu rodeste roadele dragostei. Cnd te mnii, nu-i duhul lui Dumnezeu acolo, si nu-i duhul dragostei acolo e duhul mndriei, duh de slav desart. Cltorie imaginar a Printelui Paisie la Locurile Sfinte Vreau s te nsotesc si eu cu gndul la Sfintele Locuri, la Ierusalim, pe care unii din printii nostri s-au nvrednicit si le-au vizitat, si au vzut locul unde a fost nmormntat trupul Mntuitorului nostru Iisus Hristos. V nsotesc cu gndul si merg si eu mpreun cu sfintia voastr pn pe acolo. Si iat. Cu gndul, eu am ajuns mai nainte de sfintia voastr acolo. Si zic asa la prietenii nostri care sunt pe-acolo, printi, maici, surorile noastre, fiicele noastre duhovnicesti: "Bine v-am gsit, printilor, fratilor, surorilor si maicilor care sunteti aici si v-ati nvrednicit s stati la Locurile Sfinte, unde s-au mntuit Sfintii Printi, unde s-au nevoit unii din sfintii nostri, pe care i-am cunoscut." Parc o vd pe maica Irina c-mi iese nainte si m primeste cu drag. Iar eu zic: "Blagosloveste, maic Irin si maicilor care sunteti aici si printe preacuvioase, staretul mnstirii de la Ierusalim. Blagosloviti-m si pe mine pctosul, c iat, cu gndul am ajuns aici. Si v rog s m iertati, poate v fac vreun deranj cu venirea mea; poate n-am fost vrednic si nu-s niciodat vrednic ca s ajung, dar cu gndul, iat, am ajuns. Bine v-am gsit, printilor, surorilor si maic Irino; m cunosti pe mine? Eu sunt printele Paisie, care te-a mrturisit de-attea ori, si poate v-ati folosit, poate v-ati smintit v rog s m iertati.
pdfcrowd.com
Poate nu m-ati uitat la sfintele rugciuni, c si eu mi-aduc aminte mai n toat ziua de maica Irina, care s-a nvrednicit de a stat, cu darul si cu rugciunile Maicii Domnului, aproape patru ani. Si eu v doresc nc mai multi ani s stati la Locurile Sfinte. Dup cum poate vam trimis vreo blagoslovenie cndva, prin cineva, si un sfat poate, totdeauna v-am ndemnat s aveti rbdare, c dragostea rabd toate. S faceti ascultare acolo la Locurile Sfinte, s nu iesiti din cuvntul printelui de acolo, printele Lucian, arhimandritul si staretul cminului de la Sfntul Mormnt; s faceti ascultare de maica egumen, care tot de peaicea-i si a auzit si ea de mine, Eufrasia. S iubiti acest loc sfnt, pe care l-ati dorit poate din copilrie, si s doriti nc mai mult timp locurile acelea, si s nu ne uitati pe noi la rugciunile pe care le nltati naintea Sfntului Mormnt. * S mai stm de vorb oleac. Cred c te-ai mrturisit n postul acesta, da? S te mrturisesti, ttucut, c dac mturi casa mai des ti-i mai drag s stai n cas dect dac se face mult gunoi n cas; e mai greu de scos afar. Dac speli cmasa mai des, ti-i mai drag s-o mbraci dect dac se-nvecheste. S te mrturisesti, dac nu n fiecare sptmn, mcar n fiecare lun. Cred c ai ales duhovnic bun pe printele Lucian arhimandritul. S nu iesi din cuvntul printelui duhovnic de acolo. S mrturisesti si gndurile care vin si nu-ti dau pace, si cuvintele, si faptele. S v acomodati locului si obiceiului locului de acolo. Din partea mea, primiti blagoslovenie si s fii dezlegat de orice canon ai avut de la mine si poate nu l-ai putut face. S fii dezlegat de toate pcatele pe care le-ai mrturisit la mine. Poate ai mai vorbit de ru, ai mai clevetit, ai mai spus minciuni, ai ocrt, ti-a fost ciud, te-ai suprat, te-ai tulburat, te-ai smintit, ai smintit pe altul, poate te-ai mndrit, poate ai judecat pcatele altora, poate ai avut gnduri necurate, patimi, pofte, vise murdare, ai mncat prea mult, ai but prea mult, ai dormit prea mult, ai vorbit prea mult, ai rs, ai glumit. Toate pcatele de care-ti pare ru si le-ai mrturisit si le mrturisesti s fie dezlegate de printele duhovnic de acolo, care are blagoslovenie acum, s fac dezlegare de tot ce ai mrturisit. Si din partea mea primiti blagoslovenia: Domnul Dumnezeu preamilostivul s v miluiasc, Domnul s v ajute, Domnul s v mntuiasc, Domnul s v foloseasc, Domnul s v pzeasc, Domnul s v curteasc, Domnul s v umple de bucurie
pdfcrowd.com
duhovniceasc, Domnul s v fie pzitor sufletului si trupului vostru; Domnul, ca un bun si milostiv si iubitor de oameni, s v dea iertare de pcate. Milostivul Domnul nostru Iisus Hristos, la ziua mortii si a judectii, s v miluiasc si s v blagosloveasc n toate zilele vietii voastre, c Aceluia I se cuvine slava, cinstea si nchinciunea, mpreun cu Cel fr de nceput al Lui Printe si Preasfntului si bunului si de viat fctorului Duh, acum si pururea si n vecii vecilor. Amin. Blagosloviti si m iertati pe mine pctosul. Doamne ajut si s ne ntlnim la usa raiului, dac nu ne-om putea ntlni aici, si acolo s ne bucurm de mila lui Dumnezeu si de rugciunile Preacuratei Maicii Sale. Pentru rugciunile tuturor sfintilor, amin. Cuvinte de rmas bun, adresate Victoriei Asa, ttuc. Dumnezeu si Maica Domnului s-ti rnduiasc cele ce sunt cu adevrat de folos pentru mntuirea sufletului tu. Du-te, tat... usoar ca un fulg, asa s te duci. S-ti rsplteasc Dumnezeu si s-ti fie de folos osteneala. S fie ca grul czut n pmnt bun. Du-te, tat, si s ne ntlnim amndoi la poarta raiului. Doresc s aud de bine despre frtia ta. Spune urri de la mine si printilor ti scumpi de la Bucuresti, care ajut n ogorul Domnului, ca s sporeasc n rostul faptelor bune, ca prin faptele si cuvintele lor s Se slveasc Domnul Hristos si Tatl nostru din ceruri. Drum bun, mergi sntoas, si s nu uiti crrile ctre Patria cereasc, fiindc strmt este usa si ngust este calea care merge la viat, si larg este poarta, lat este calea care merge la pierzare. S o eviti pe cea larg, ttuc, si s-o urmezi pe cea strmt, desi multi sunt cei care merg pe cea larg. Si dac ai s mai vii pe-aici, s-mi aduci si mie daruri, draga tatii. Nu altfel de daruri, ci daruri duhovnicesti - smerenie, dragoste si toate cele cu adevrat bune, ca s m bucur si eu totdeauna cnd am s vd acestea la frtia ta. Si dac n-ai s m mai gsesti, tu tot smi aduci daruri, si ne vom bucura mpreun dincolo. Iar cnd se mai ntmpl cte-o schioptur - c este o vorb din btrni: dobitocul, care are patru picioare, si tot schioapt si el cnd se poticneste, darmite omul, c are numai dou picioare - s ne ndreptm iar, si iar s punem nceput bun, cu frica lui Dumnezeu. Numai s nu schioptm cu amndou picioarele, tat. Si asa, cu darul lui Dumnezeu si cu rugciunile Micutei
pdfcrowd.com
Domnului, ncet-ncet, hai-hai, intrm si noi ntr-un coltisor de rai. Doamne ajut! O s ne mai ntlnim, negresit. Aici sau la poarta raiului, dincolo. Blagoslovenia Domnului peste frtia ta. Domnul Dumnezeu s te blagosloveasc, tat. Mergi sntoas si pune nceput bun. Si cu darul lui Dumnezeu, s te mprosptezi cu toate faptele cele bune ca si cu o cunun frumoas. C o cunun frumoas trebuie s aib mai multe feluri de flori, nu numai de o culoare, si atunci cununa iese frumos mpodobit. Sileste-te s aduni tot felul de floricele pentru cununa frtiei tale, s te mpodobesti cu toate felurile de flori, care s fie ct mai frumoase: milostenie, ascultare, rugciune, smerenie. mi aduc aminte cum mi cntau bietii la scoal. Am primit si eu o coronit, fcut de ei din frunze de stejar si cu mai multe flori, iar cnd mi puneau coronita pe cap, bietii mi cntau: Ai ascultat, Ai nvtat, Coroan ai luat. Asa si frtia ta: vei asculta, vei nvta, cunun din toate florile vei lua... F si tu ca albinutele, care umbl din floare n floare si culeg numai sucul din care s poat scoate mierea. Albina zboar din floare n floare, n multe flori, dar unde nu e nectar din care s poat scoate mierea nu st, fuge. Asa s culegi din toate numai ce e bun si ce e folositor pentru frtia ta. n rest, s te strecori iaca asa, ca printre stropi. S-ti spun si eu o trscnaie: mergea un tigan pe drum, si era tiganul mbrcat binisor, si avea si el o cldare. Si era lume mult care mergea pe drumul acela. Si a venit o ploaie mare si toti s-au ascuns care ncotro, dar tiganul nu avea unde s se ascund. Si ce s-a gndit el? S-a dezbrcat de haine, le-a pus n cldare si a ntors cldarea cu fundul n sus, iar el s-a pus pe cldare si sedea acolo s treac ploaia. Dup ce a trecut ploaia, a scos hainele din cldare, s-a mbrcat si iaca, el era uscat. Si-l ntrebau oamenii: "Mi tigane, dar cum ai rmas tu uscat, pe tine cum de nu te-a plouat, mi? Cum de ai rmas tu neudat, mi?" Dar el, de colo: "Printre stropi... M-am strecurat printre stropi." Asa si frtia ta, strecoar-te printre stropi, ca s nu te ude ploaia pcatului... n ce zi e azi? 9 august 1981... Asadar, s v rmn n memoria frtiilor voastre locurile acestea - izvoarele, muntii, brazii, iar la anul pe vremea aceasta s v aduceti aminte:
pdfcrowd.com
"Mi, anul trecut pe vremea asta noi ne-am pomenit la Sihla, colo sus, stnd de vorb cu un btrn mai mult mut" - c n-am cu ce vorbi; mai mult surd, c n-aud bine; "un btrn orb, care ne spunea niste trscni de-ale lui, mpletea dou paie si el... Oare mai trieste?" La anu'... Tare-i mult pn la anu'. Dar care sunteti mai aproape, oti ncerca, oti ntreba, si dac dragostea v-o mai ndemna si nu veti uita locurile acestea, veti mai da pe-aici. Cred c pn veti mai veni, nu se stie dac ne mai putem ntlni aici. Dar as dori ca toti cei care ati fost pe la mine s m iertati, c unii poate v-ati smintit. S nu v smintiti de ceea ce ati vzut, de ceea ce ati auzit, c una este ceea ce se aude si alta este ceea ce se vede. Si vai de acel om cruia i va prisosi mai mult lauda dect viata si faptele... Iar cei care v-ati folosit - dac v-ati folosit vreunii de venirea aici - s m pomeniti. M veti pomeni mcar asa: "Mi, oameni buni, acela nu stia carte mult, dar avea si el o ambitie, o rvn oarecare: ca s ne foloseasc. Si mpletea si el dou paie, ca s ne foloseasc numaidect, asa voia el... Si noi, unii ne-am folosit, altii ne-am smintit..." Eu m gndesc asa: c, dac mai am cteva zile de trit, mi s-au rnduit aceste zile pentru c a mai rmas ceva rugin si trebuie rzuit cu raspelul, cu ce-o fi si cu ce-o sti Dumnezeu c e de folos, ca s rmie curat. C tot ce ne d Dumnezeu este de folos, si noi trebuie s ne multumim asa, cu ct ne rnduieste Dumnezeu, ct stie Dumnezeu c mai trebuie. C pe unii tineri i ia Dumnezeu la cer, ca s nu mai greseasc, iar pe unii, btrni, i mai las pe pmnt ca s se pociasc. Ati vzut judectile lui Dumnezeu? Mari sunt judectile lui Dumnezeu! De aceea, slvit s fie Dumnezeu c nc m mai ngduie, iar eu, n loc s m pociesc, nc mai adaug, nc mai gresesc - c mai ocrsc pe cte unul: "Mi, de ce gresesti, mi...?" "Mi, ce fel de oameni...?" "Mi, ce-ai gresit, mi...?" Am mai si ocrt asa, l-am mai miluit eu la urm cumva, dar nu-i lucru att de curat cnd te mnii, c mnia nu lucreaz dreptatea lui Dumnezeu. Era un frate tnr - ntr-o joi l-am clugrit n pat, iar smbta a murit. Ghervasie l chema. Dar nainte de a muri mi-a zis: "Adu, printe, pe printele duhovnic s m mprtseasc". Si, dup ce-am mplinit toate: "Aprinde degrab lumnarea, printe". i pun eu lumnarea n mn si vreau s i-o tin eu, cu mna lui n mna mea, dar el, de colo: "Las, printe, c o tin eu". Ai vzut? "Las, printe, c o tin..." "Dac o tii, tine-o..." Tine el lumnarea asa, cam dou minute, si se uit n sus, se uit la dreapta, la stnga - la stnga s-a otrt, la dreapta
pdfcrowd.com
s-a bucurat putintel. "Printe, stinge-o, c mai am oleac." Pe urm, iar: "Printe Paisie, du-te si spune-i printelui duhovnic s vin s-mi citeasc molifta pentru iesirea sufletului". Cnd am auzit... "Si asta o ceri?" M-am dus din nou la printele duhovnic si i-am spus toat trsenia: "Printe, te pofteste s-i citesti molifta de desprtire". S-a otrt bietul printe duhovnic - Ghedeon l chema -: "Ce vrei, s omori oamenii cu de-a sila?" El "nu", eu "hai si hai". Si dup ce m-a ocrt bine, m-am dus repede. Ghervasie era n asteptare: "Vine printele?" "Vine." A venit printele Ghedeon: "Ce vrei, Ghervasie?" "Printe, s-mi citesti molifta pentru iesirea sufletului." I-a citit molifta si a plecat. Si au venit printii din mnstire, c auziser de treaba asta, c era n zori de ziu, si am tras patul n mijloc si ne-am strns mprejurul patului, uitndu-ne la clugrul cel tinerel. Si el spunea: "V aud, dar nu v mai vd" - el altceva vedea acuma. Si a spus deodat: "Iertati-m". "Dumnezeu s te ierte" am zis noi. Si el a nghitit ceva, apoi a scos o rsuflare lung, una scurt si iar una prelungit, si apoi a plecat. Iat... clugr n trei zile. Si eu am saizeci si attia de ani de clugrie si nc n-am pus nceput bun. Nu m-am pregtit nc de moarte. Tot asa: "Mi, s mai pun un strat, s mai pun o piatr, c piatra asta nu-i bun aici..." Si ai vzut cum tenseal vrjmasul? Iac-asa... A murit acela, de 19 ani, clugr n trei zile - cum spune n carte: "tnr btrn" si "btrn tnr". Pe cei tineri, care-s buni, Dumnezeu i ia din vreme, ca s nu greseasc, iar pe btrni i mai las s se pociasc. Asa, ttuc... Dumnezeu s v ntreasc si s v uneasc, s v ntelepteasc, asa ca s v fie drag viata de clugrie. S v duceti pn la sfrsit crucea suferintei, prin rbdare, smerenie si ascultare, si v veti mntui. Multi ani celor care sunt sntosi, iar celor bolnavi, rbdare mult de la bunul Dumnezeu. Rbdare mult celor care au nevoie de rbdare. Si bucurii duhovnicesti, n suflet, pentru omul silitor. S triti, s faceti ascultarea care este de folos pentru mntuire. Dumnezeu s v dea rbdare si dragoste si bun ndejde, si s nu uitati hotrrea pe care ati avut-o de acas - hotrrea asta pn la sfrsit s o aveti, nu pn la prsit. S ne rugm mai mult, ca Dumnezeu s ne dea rbdare si smerenie si dragoste - pentru c, dac avem dragoste, pe toate le avem. Rbdm si ocrile, pentru c asa ne-a ludat Mntuitorul: "Fericiti cei ce vor fi ocrti si stuchiti si batjocoriti pe nedrept". Rbdm toate pentru dragostea Lui, draga tatii, ca s putem cstiga - nu tot raiul, ci un coltisor ct de mic...
pdfcrowd.com
Aceia care aveti sot, sotie, familie, copii, cutati nti si mpcati-v casa si familia. C cel care face milostenie la strini iar copiii lui tremur de frig si flmnzesc, acela nu face milostenie pentru Dumnezeu, ci pentru slava omeneasc, pentru ca s zic lumea: "Uite, m, ce milostiv e acela..." Puneti cu totii nceput bun. Aceia care ati schioptat, ndreptativ; cei care nu ati schioptat, stpniti-v. Nu v puneti niciodat ndejdea n oameni, c omul se schimb - azi ti d si mine ti cere; azi te laud si mine te ocrste. Dar dac ti pui ndejdea n mila lui Dumnezeu, n-o s dai gres niciodat. Asa, tat... cam atta am putut, c m coplesesc altele care nu se vd, dar numai eu le simt. D'apoi eu... dac nu vd bine, prpdesc mereu cte ceva - pun un ac aici si cade jos: "Mi, mi, da' unde-i, c aici l-am pus? Mi l-o fi furat cineva?" Si cnd colo... Uite cum gresesc si cum bnuiesc pe altul... Ca s vezi! Si fac pcate de nu m vd din socoteala asta, pentru c ba nu vd, ba nu aud, si bnuiesc. Vezi cum te nseal vrjmasul? Asa, draga tatii... Pace-n tar, pace-n lume, pace-n mnstirea noastr, pace-n casa dumneavoastr. Mine poate n-o s m mai gsiti, c eu de-acum trebuie s plec. Dar de aceste locuri o s v amintiti si de stncile astea o s v fie dor. Dar dac, cu darul lui Dumnezeu, mai trim si n anul acesta n care intrm, s v amintiti c n anul care a trecut un btrn prost si orb v-a urat de bine. Eu sunt btrn, tat, si voi pleca cnd va rndui Domnul, dar o s ne mai ntlnim negresit - aici sau dincolo, la poarta raiului... n alt parte nu. Dumnezeu s v ntreasc, s v uneasc si s v ntelepteasc, pentru c nu sunt dect dou ci, tat: la rai sau la iad. Trebuie s ne hotrm pentru una din ele. Si pn la sfrsit s ne ducem crucea suferintei, prin rbdare, smerenie, dragoste si ascultare, si ne vom mntui. Draga tatii, eu voi pleca... si as dori s rmn n memoria frtiei tale tot ce ai vzut si ai auzit de la mine, ca s-ti fie spre mntuire. Asa, ttuc. Si s m pomenesti si pe mine cnd ti vei aduce aminte - asa, fr obligatii. Amin. Blagoslovenie de plecare
pdfcrowd.com
Sunteti gata de plecare? S v fac blagoslovenie bogat, ca s v fie de sat. Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce esti calea cea adevrat si ai cltorit cu Tobie, cu Iosif pe cale n Egipt, cu Luca si Cleopa, cltoreste, Doamne, cu robii Ti acestia si rnduieste-le nger bun, pzindu-i nevtmati de toat ntmplarea cea rea, ca sntosi si cu bun spor s ajung la bordeiasul lor, la serviciul lor, la scoala lor, la ascultrile lor. Ludndu-Te si slvindu-Te pe Tine, mpreun cu Cel fr de nceput al Tu Printe si cu Preasfntul, Bunul si de viat Fctorul Tu Duh, amin. Domnul Dumnezeu Preamilostivul s v ajute, Domnul s v mntuiasc, Domnul s v foloseasc, Domnul s v pzeasc, Domnul s v curteasc, Domnul s v blagosloveasc, Domnul s v umple de bucurie duhovniceasc, Domnul s v fie pzitor si sprijinitor sufletelor si trupurilor voastre. Domnul, ca un bun si milostiv si iubitor de oameni, s v dea iertare de pcate. Milostivul Domnul nostru Iisus Hristos, la ziua mortii si a Judectii, s v miluiasc si s v blagosloveasc n toate zilele vietii voastre. Blagosloveste, Doamne, pe robii ti acestia (spuneti cum v cheam; care aveti soti, spuneti cum i cheam si pe ei) si pe viitorii lor soti. Blagosloveste, Doamne, pe toti si pe toate cu darurile cele bogate - pace, liniste, sntate - si de toat rutatea vrjmasilor vzuti si nevzuti izbveste-i pe dnsii si cele de folos le rnduieste, pentru a-si ndeplini dorintele lor cele bune, si un coltisor de rai rnduieste-le lor, n numele Tatlui si-al Fiului sial Sfntului Duh. Amin. nc o dat, s v blagoslovesc n parte: Blagosloveste, Doamne, pe roaba Ta - cum te cheam? Maria... Blagosloveste, Doamne, si pe - matale?... Blagosloveste-l, Doamne, si pe cel mititel... Blagosloveste, Doamne, si pe cea de la Bucuresti... Blagosloveste, Doamne, pe cei de primprejur - Maria, Ileana, Irina... Blagosloveste, Doamne, pe toti si pe toate cu darurile cele bogate - pace, liniste si sntate - si de toat rutatea vrjmasilor vzuti si nevzuti izbveste-i si cele de folos le druieste si un coltisor de rai le rnduieste lor. Amin. nc o dat: Blagosloveste, Doamne, pe robii Ti si pe roabele Tale care sunt de fat si care vor s plece. Blagosloveste, Doamne, pe printii lor, pe fratii lor; care sunt cstoriti, pe sotii lor si pe fiii lor. Blagosloveste, Doamne, csuta lor, blagosloveste, Doamne,
pdfcrowd.com
msuta lor, cminul lor. Blagosloveste, Doamne, pe toti si pe toate cu darurile Tale cele bogate, pentru mntuirea lor - cele de folos le rnduieste lor si un coltisor de rai le druieste lor. Amin. Mergeti sntosi. Hai... "Sntate, si la drum cu traista-n spate." Cum? nc o dat? Iaca, mi, te mai oblig nc o dat. No, ca s vezi. Mare comedie cu oamenii stia, nu pot scpa de dnsii. Le-am zis de drum, le-am zis "Doamne-ajut si drum bun" - si ei nu vor s plece... - Dac e bine aici, printele... - E bine? Da, ttuc... A venit cineva de la Bucuresti si mi-a spus: "Printe, noi nu avem acolo aerul de aici". Si i-am spus: "Pi luati-l, dac v trebuie... Luati-l, na!" Pe mata' cum te cheam? - Emilia. - A, Emilia... Dac nu mai vd... Frumos nume ai! Da' cte parale cost comedia asta? (casetofonul - n.r.) Patru mii de lei? Oh, vai de mine... tot neamul meu n-am de unde attia bani. Si-ai pus toate prostiile mele pe el? Dac copiii stia-s obraznici si nu-mi dau pace... C eu, ca s scap de dnsii, le-am spus si eu, numai s-or duce, dar ei nu vor s plece. Dar pe matale cum te cheam? Irina? Si cti ani ai? Tot zece? Pi mai deunzi tot zece aveai... Si mata', ttucut s mai stai. Chiar dac eu v-am zis de drum, mata' s n-o iei la vale... Hai, nc o dat... Descntecul de la mine si leacul de la Dumnezeu... Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, mpratul Cel Atotputernic si Atottiitor, care le faci toate si le prefaci singur, cu voia Ta, Cela ce cuptorul cel de sapte ori ars si vpaia cea din Vavilon n rou le-ai prefcut si pe sfintii trei coconi ntregi i-ai pzit, doctorule si tmduitorule al sufletelor noastre, mntuirea celor ce ndjduiesc n Tine, Doamne, Tie ne rugm, deprteaz si nstrineaz toat lucrarea diavoleasc, toat lucrarea satanei, toat vrjmsia; toat privirea cea rea, stricciunea oamenilor ri, rutatea vrjmasilor celor vzuti si nevzuti deprteaz-le, Doamne, de la robii Ti acestia. Si dac, ori din frumusete sau din putere, din norocire sau din nenorocire, din rutatea omeneasc sau diavoleasc de s-a-ntmplat, sau li se va ntmpla ceva nemultumitor n viata roabelor si robilor Ti,
pdfcrowd.com
Stpne Doamne, tinde mna Ta cea tare si cerceteaz pe robii Ti acestia... si le trimite lor pe ngerul Tu cel de pace, nger bun, credincios, pzitor sufletelor si trupurilor, care s deprteze de la dnsii tot sfatul necuratului diavol, pe toti vrjmasii vzuti si nevzuti, druindu-le lor izbvire, ca s-Ti cnte Tie cu bucurie: "Domnul este ajutorul nostru si nu ne vom teme; ce ne vor face nou oamenii si diavolii? Nu ne vom teme de ru, c Tu esti cu noi, Doamne. C Tu esti Domnul puterii noastre, tare Stpnitor, Domnul pcii, Printele veacului ce va s fie, mprtia Ta este mprtia vesnic, si a Ta este mprtia si slava n veci. Amin. Blagosloveste, Doamne, nc o dat pe robii Ti si pe roabele Tale cu darurile cele bogate - pace, liniste si sntate - si de toat rutatea vrjmasilor vzuti si nevzuti izbveste-i pe dnsii, si cele de folos rnduieste-le lor, pentru a-si mplini dorinta lor cea bun, si un coltisor de rai druieste-le lor. n numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh. Amin. "Ai spus si asta, descntecul acesta?" Mmucut, ca s vezi, te bag n ncurctur copiii stia. De... duceti acolo, la Bucuresti, toate trscnile mele. C omului stul nu-i plac nici plcintele, dar cui e flmnd si nemncat de trei zile, apoi si mmliguta cu usturoi, coglc, pe gt - asa-i de plcut cnd ai postit vreo trei zile. Da' cnd e stul, nu-i place - ba c e prea srat, prea piprat, prea... asa c si astea or fi bune pentru cineva flmnd. Dar pentru unul stul, cu mult carte, astea nu prind deloc... Gata de-acuma... pune-l n traist (casetofonul - n.r.) si nu-l arta la nimeni. Da' pe tine cum te cheam? Daniela... Si de ce plngi, puisorule? - S-a trezit acum din somn... - Apoi cnd te scoli din pat, nu te scoli cu fundu-n sus, mi biete. S te scoli cu fata-n sus, pentru c altfel fug ngerii si se deprteaz de la tine. S te scoli cu fata-n sus, si dac ai visat ceva s te uiti la geam, ca s uiti tot ce-ai visat, s nu mai tii minte. Asa m-a nvtat mmuca, pe cnd eram si eu copilas, s m uit la geam ca s pot uita visele pe care le-am visat... Asadar, v-am dat blagoslovenie si pentru anul urmtor... Blagosloveste, Doamne, pe toti cei care au dragoste s mai asculte o dat blagoslovenia noastr, c vd c tot nu vor s plece. Asadar, tot ce-ati gresit si ati fcut ru - ati clevetit, ati spus minciuni, v-ati suprat, vati tulburat, v-ati smintit, ati smintit si pe altul, ati crtit, ati bnuit, v-ati mndrit, ati judecat
pdfcrowd.com
pcatele altora, ati avut gnduri murdare, patimi si pofte-n trup, ati avut vise spurcate, ati mncat prea mult, ati but prea mult, ati dormit prea mult, ati vorbit prea mult, ati rs, ati glumit, ati gresit cu mintea, cu gndul, cu cuvntul, cu fapta, cu lucrul, cu voie sau fr de voie, cu stiint si cu nestiint, toate pcatele de care v pare ru si v mustr constiinta Domnul Dumnezeu Preamilostivul, Domnul Dumnezeul nostru Iisus Hristos, cu darurile si cu ndurrile iubirii Sale de oameni, s v ierte si s v lase toate pcatele, iar eu, nevrednicul preot si duhovnic, v iert si v dezleg de toate pcatele voastre, n numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh. Amin. Blagoslovenia si bucuria care a fost la Nasterea Mntuitorului Hristos s fie si n sufletele voastre, bucuria ngerilor si a pstorilor care au cntat la Nasterea Mntuitorului Hristos acea bucurie s fie si n sufletele voastre. Si s psim n anul acesta cu mai multe fapte bune si mprosptati cu mai mult credint si cu mai mult dragoste. Amin. Multi ani celor care sunt sntosi, iar celor bolnavi rbdare mult, si tuturor mntuire de la bunul Dumnezeu. AMIN. Noi trim cu adevrat vremuri apocaliptice - pentru c faptele noastre grbesc sfrsitul. Niciodat nu au fost mai multe avorturi si mai mult vrsare de snge si mai mult necredint ca acum. Acela s-a mntuit, se mntuieste si se va mntui care va avea credint nendoielnic. Trimiteti printelui Ioanichie si celorlalti printi scumpi de la Bucuresti - printele Gherontie, printele Sofian... - srutri de mini din partea mea si s nu m uite la rugciunile lor, c eu sunt n pragul plecrii. Drum bun... Drum bun... Doamne ajut. Cuvintele printelui Paisie, din amintirile maicii Gorgonia de la Mnstirea Agapia S ai mil de btrni si de bolnavi, de strini si de orfani. S i speli, s-i ngrijesti, s le cnti, s le citesti si-mpreun s v-mprtsiti
pdfcrowd.com
si-mpreun s v mntuiti. S-i alini de ndat si vei avea mult plat. Ai grij: n viata ta de mnstire s nu-ti faci a ta voire. S asculti de cei mai mari si vei primi mereu n dar sntatea si ntelepciunea pacea inimii si multumirea. Dragostea - cu-ndelunga rbdare n toate s ai grij s o pstrezi pn la sfrsit si nu pn la prsit. Vorbirea ta s fie rugtoare si NU poruncitoare. Auzi ce spune Mntuitorul: "Fiti blnzi si nevinovati ca mielul", "Vorba dulce mult aduce", "Dragostea si cu frtia mult ntrece bogtia". O floare, cnd o rupi, rspndeste parfum. Fii, deci, o floare. Si s fii tu nsuti n orice mprejurare. Si dac vorbele tale sunt de folos cuiva, numai atunci vorbeste. Ai grij, cu ntrebarea s cltoresti dac vrei s te mntuiesti - n sfaturi, cu cei duhovnicesti. Cu gndurile s nu vorbesti. Fii cu paza mintii si s le izgonesti.
pdfcrowd.com
Sileste-te s cstigi mintea de btrn iscusit si inima de copil neprihnit. Ca o moar bun, mintea ta s macine gru. Fereste-te de paie, si s aduni numai fn. S nu fii nici prea serios, nici prea vesel (calea de mijloc e mprteasc). n fiecare zi s pui nceput bun. S lucrezi cte putin, dar din toate (din lucrurile cele duhovnicesti). S asculti multe si bune si s pstrezi numai ce e folositor pentru tine. S nveti statornicia n cuvnt si statornicia n prietenie. S fii iubitoare de a cuta mereu fapta bun. Dac nedreptate-ti va face oarecare, degrab, pn la apus de soare, s fii ierttoare. Si nu uita: un cine care latr s nu-l zgndresti. E greu de suportat, stiu, dar trebuie s rabzi, pentru c asa se sporeste n smerenie si n mare ndejde. Si apoi, "capul plecat sabia nu-l taie"... Adu-ti mereu aminte de Golgota mntuitoare, si dac-ai s gndesti asa, nu ai s mai gresesti. Constiinta s ti-o ntrebi mereu: Oare azi cu ce-am suprat eu pe Dumnezeu si pe fratele meu? Lupt-te! Esti ostas n armata ngereasc!
pdfcrowd.com
Armele toate s le folosesti, dar cu dreapt cumptare, si s iubesti calea cea mprteasc pentru ca s mplinesti fgduinta clugreasc. Vezi - spovedania deas s fie si s ai grij de suflet, cu mult trezvie. Roag-te nencetat si numai n Domnul s-ti pui ndejdea ta. S stii c n mnstire se ntlnesc necunoscndu-se, triesc neiubindu-se si mor neplngndu-se... Dar tot ce ai vzut si ai auzit de la mine s rmn n memoria ta, ca s-ti fie spre folos si mntuire. AMIN. Uite-asa... dac ai copii, ai necazuri, ai si bucurii. Eu am copii de toat mna... Iar tu, fat hi, Gorgonie, s-ti dea Dumnezeu rbdare si s-i ngrijesti pn la ultima suflare pe bolnavi - si s faci aceast ascultare pn la ultima ta suflare. C ei se vor mntui prin tine, iar tu te vei mntui prin ei.
AFORISME DUHOVNICESTI - extrase din convorbirile duhovnicesti si din corespondent -
pdfcrowd.com
Binecuvntrile si saluturile Printelui Paisie Slvit s fie Dumnezeu pentru toate! Dumnezeu si Micuta Lui s ne binecuvnteze pe toti! Dumnezeu s-i ierte pe toti, si pe cei vii, si pe cei morti! V doresc tuturor un coltisor de rai. Amin! Dumnezeu s v druiasc un coltisor de rai! S ne ntlnim la usa raiului! S ne vedem cu totii la usa raiului! Mergeti sntosi si s ne vedem la usa raiului! Drum bun! S ne vedem la usa raiului! S ne vedem la a doua nviere. Rugciuni ale Printelui Paisie Domnul Dumnezeu, Preamilostivul, s v binecuvnteze. Domnul s v ajute, Domnul s v miluiasc, Domnul s v pzeasc de tot rul, Domnul s v umple de bucurie duhovniceasc, Domnul, ca un bun si iubitor de oameni, s v ierte de pcate si n ceruri cu dreptii s v primeasc. Binecuvnteaz, Doamne, pe robii ti acestia, si rugciunea lor, si dragostea lor, si credinta lor, si bucuria lor, si smerenia lor, si rbdarea lor. Binecuvnteaz, Doamne, osteneala lor, si csuta lor, si pinea lor, si copiii lor, si viata lor, si sfrsit bun le druieste, iar dincolo un coltisor de rai le druieste, c binecuvntat esti n veci. Amin! Inim curat zideste ntru mine, Dumnezeule, si duh drept nnoieste ntru cele dinluntru ale mele! Nu m lepda pe mine de la fata Ta si Duhul Tu cel Sfnt nu-L lua de la mine! Domnului Dumnezeu s ne nchinm si numai Lui s-I slujim. Iart-m, Doamne, c mult Te-am suprat! Micuta Domnului, nu m lsa, c nu mai am nici o putere! ncotro s-apuc si unde s m duc? Te astept, Iisuse bun, Te astept aici, plngnd n drum!...
pdfcrowd.com
Doamne, d s-mi vd pcatele mele si s nu osndesc pe fratele meu... "Doamne ajut!", aceast rugciune ne ajut la toate faptele cele bune. F, Doamne, cu mine ce vrei, numai n iad s nu m dai, c sunt tare pctos si mi-i fric s nu cad cu cei pctosi n iad! Izbveste-m, Doamne, de muncile de veci si nu m lipsi de binele Tu cel ceresc. Doamne, nu cer s-mi rspltesti aici, ci dincolo! Dorint a Printelui, la btrnete: M rog lui Dumnezeu s-mi dea dragostea si rvna pe care le-am avut nti, cnd am intrat n Mnstirea Cozancea, ca nou nceptor! Canoane date sau prescrise de Printele Paisie Mrturia printelui Ioanichie Blan: Canonul de spovedanie dat de Printele Paisie nu era nici prea greu, nici prea usor. Ci era bine chibzuit, dup vrsta, sntatea, puterea si asezarea sufleteasc a fiecruia. Cel mai mult oprea de la Sfnta mprtsanie pentru avort, desfrnare si ucidere. Pe cei care aveau pcate foarte grele de obicei nu-i dezlega, ci i trimitea la preotul de parohie. Iar pe cei nehotrti, care nu fgduiau s se pociasc din toat inima, i amna si-i ndemna s mai vin. Pentru cei mai multi obisnuia s dea canon mergerea regulat la sfintele slujbe, citirea Psaltirii, cte dou-trei catisme zilnic, metanii, post pn seara, miercurea si vinerea, tinerea regulat a posturilor, citirea crtilor sfinte, milostenie etc. Principii generale: Nu putem renunta la Sfintele Canoane si la practica milenar a Bisericii. S mergem pe drumul Printilor si naintasilor nostri, pe drumul canonic al Sfintei Traditii. Fiecare s fac ct poate si cum poate, dup sfatul duhovnicului. Pctosul trebuie s fac un canon dup putere pentru ispsirea pcatelor sale. Cel mai mare canon pentru pcate este s le prseasc pentru totdeauna, adic s nu le mai fac.
pdfcrowd.com
1. Pentru credinciosi: Tatl nostru, Doamne Iisuse, Sfinte Dumnezeule, Crezul, Doamne ajut! (variant minimal); Tatl nostru (de 10-20 de ori zilnic), Psalmul 50 (de 7 ori), Crezul (de 3 ori), Doamne Iisuse... (de 100 de ori), Preasfnt Nsctoare de Dumnezeu, miluieste-m pe mine, pctosul! (de 100 de ori), un acatist, Paraclisul Maicii Domnului, 23 catisme (pentru cei fr serviciu, cu mai mult timp disponibil), metanii (ntre 30 si 50), un capitol din Sfnta Scriptur, viata pe scurt a sfntului zilei, cteva pagini din Sfintii Printi etc. (variant maximal). 2. Pentru clugrii care, din cauza ascultrilor grele, nu ajung s-si poat face canonul zilnic: Repetarea nencetat a rugciunii lui Iisus sau citirea ctorva catisme. 3. Pentru o maic ce dorea mantie, 600 de nchinciuni si 100 de metanii. 4. Pentru cei bolnavi: Canonul bolnavului este patul, patul suferintei. S rabzi boala cu multumire si te mntuiesti. Ct mai poti, zi Tatl nostru, rugciunea Doamne Iisuse, Sfinte Dumnezeule, Crezul, Doamne ajut!, si, dac nu crtesti n boal si te spovedesti regulat, dobndesti viat vesnic naintea multora. 5. Pentru cei foarte bolnavi (c de la cel bolnav nu cere Domnul canon, ci s rabde boala cu multumire, fr de crtire, si canonul bolnavului este patul), nchinciuni ct de mici. 6. Pentru cei cu pcate grele: s posteasc toate posturile rnduite de Biseric, s nu mnnce un timp carne si ulei si s nu bea vin. S ajuneze miercurea si vinerea pn la ora 3:00 dup-mas (sau pn seara, sau pn a doua zi), s citeasc Psaltirea la miezul noptii. 7. Pentru cei cu avorturi: s-si mrturiseasc pcatele la un duhovnic iscusit. Apoi s boteze si s mbrace copii n locul celor ucisi, s nasc alti copii n loc sau s nfieze copii fr printi, s posteasc pn seara n toat viata, o zi pe sptmn, de obicei vinerea, s fac metanii si milostenie dup putere, si avem ndejde c va dobndi mntuire si mil de la Dumnezeu. Despre aproapele si legtura cu el S-l socotesti pe aproapele tu mai bun dect tine, s-i ceri sfat n loc s-i dai tu, iar
pdfcrowd.com
lipsurile lui s i le completezi cu dragostea ta. F aceasta si te mntuiesti. S v pziti s nu auziti, nici s vedeti slbiciunile altora, ci numai si numai pcatele voastre... Niciodat s nu scoti la iveal vorbele auzite si s nu faci rzbunare, c nu-i crestineste. Ci s vezi si s nu vezi; s auzi si s nu auzi. Multe s asculti, dar putine s vorbesti. Despre ascultare Ascultarea este scar la cer. F ascultare ct poti! S faci ascultare cu dragoste, nu de sil, ci din mil. Cu drag s faceti ascultare, cci ascultarea silit nu este bine primit. S nu zici despre o ascultare c ti este dat ca o pedeaps sau ca o rzbunare. Despre boal si ngrijirea bolnavilor Nu spune nimnui c esti bolnav sau te doare ceva. Ci roag-te n tain Domnului si Micutei Domnului si du-te si f ascultare unde esti trimis, si ndat te vindeci de boal. Cea mai mare fapt bun este a ngriji de cei bolnavi! Numai porunca ascultrii de cel mai mare si slujirea bolnavilor n vremea rugciunii ne scuteste de a merge la biseric. Dar si atunci suntem datori s ne rugm cu rugciunea mintii. Mare lucru este a ne altura cu cel ce ptimeste, s lum parte la durerea lui. Despre bucurie S ne bucurm si s multumim bunului si nduratului Dumnezeu pentru toate.
pdfcrowd.com
Despre constiint Constiinta este ngerul lui Dumnezeu care l pzeste pe om. Cnd ea te mustr, nseamn c Dumnezeu te ceart si trebuie s te bucuri c nu te las uitrii. Constiinta pomeneste pcatele noastre si, pomenindu-le, ne smereste. Roag-te struitor cu post si metanii, mcar trei zile, si ascult de glasul constiintei. Cum te ndeamn ea mai mult, aceea este si voia lui Dumnezeu. Despre credint Dac am avea noi credint c Dumnezeu este permanent cu noi si n noi, nu ne-am mai teme nici de moarte, nici de foamete, nici de boal, cci am fi ncredintati c suntem n bratele lui Dumnezeu precum copiii n bratele mamelor lor. Cel mai greu pcat care stpneste n lume astzi este necredinta n Dumnezeu, c de aici se nasc toate pcatele pe pmnt. C dac omul nu crede si nu se teme de Dumnezeu, nu mai are nici un sprijin, nici o ndejde, nici o bucurie, nici un scop pe pmnt si cade n prpastia dezndejdii, de care s ne izbveasc Hristos si Maica Domnului. Despre curtie Curteste-ti mintea si inima de toat rutatea. Despre dragoste Dragostea este cununa tuturor faptelor bune. Tot ce faceti, faceti cu dragoste, ca s aveti plat pentru toate, c dragostea este coroana tuturor faptelor bune! Ultima si cea mai mare virtute a celor ce cred n Hristos Cel nviat din morti este dragostea crestin, adic s iubeasc fr deosebire pe toti oamenii si toat zidirea creat de Dumnezeu.
pdfcrowd.com
Dragostea le rabd pe toate pentru Domnul, pentru mntuire. Dragostea duhovniceasc biruieste durerea. Fii cu dragoste si f pace acum, cnd poti, c tare este greu la urm cnd te mustr constiinta si cnd nu mai poti face nimic! C timpul trece si nu-l mai gsim. Rvniti la faptele bune cele mai de pret si cele mai usor de dobndit, precum dragostea, rugciunea, mila si smerenia. S primim toate cu dragoste si cu bucurie: boal, ocar, ispite, ori de unde ar veni. S nu nvinuim pe nimeni, ci s ne nvinuim numai pe noi. Rcirea dragostei si mputinarea rvnei pentru cele sfinte, si mai ales pentru biseric, este semnul pustiirii noastre. Despre fptuire La simtire duhovniceasc ajunge numai cel care face voia lui Dumnezeu. Trebuie s ajungem de la gndirea de Dumnezeu la simtirea lui Dumnezeu. Una este vorba si alta este fapta. Mai mult s faci cu fapta dect s vorbesti cu cuvntul. C lumea este plin de vorbe, dar putini sunt aceia care pun poruncile lui Dumnezeu n practic. Ia seama ce gndesti, ia seama ce vorbesti si ia seama ce faci, c dusmanul nu doarme... Orice faci, s vezi cu ce scop faci si dac este bun scopul. Iar dac faci ceva pentru lauda lumii, nu are nici o valoare! S nu faci tot ce poti, s nu crezi tot ce auzi si s nu spui tot ce stii!... Oriunde vei fi, s ai grij si s-ti mplinesti datoria. S fiti cuminti mcar de azi nainte! Despre frica de Dumnezeu S avem frica lui Dumnezeu si s punem zilnic nceput bun! S cerem de la Hristos, prin rugciune, fric de Dumnezeu si cugetare la moarte. Frica de Dumnezeu este nceputul ntelepciunii, iar frica de moarte si de judecat ne pzeste de
pdfcrowd.com
pcate si ne ndeamn la pocint n aceast viat, cci dincolo nu este pocint. Din frica de Dumnezeu se nasc si cresc n noi credinta, ndejdea si dragostea. Dumnezeu face voia celor ce se tem de Dnsul! Despre iertare Dac nu cerem iertare si nu iertm, n zadar asteptm Pastele! De v-a suprat cineva, s iertati. Iar de ati suprat pe cineva, cereti iertare. S ceri iertare de la care crezi c l-ai suprat si s ierti din inim pe toti, s nu ai vrjmas pe nimeni. Dac nu suntem n pace unul cu altul si nu iertm, nu-i primit nimic la Domnul. Despre ispite si ncercri Fr ispite si necazuri, nu ne putem mntui. Nu uita c Domnul, pe cine iubeste, l ncearc, ca mai mult s fie aproape de El. Suntem datori s primim cu dragoste ncercrile si s multumim lui Dumnezeu pentru toate. Ispitele ce vin, cu voia lui Dumnezeu vin, pentru ncercare si pentru a ne tine pe calea smereniei. Numai s cunoastem slbiciunea noastr si s cerem ajutor: "Doamne, nu ne lsa n ispite!"... C vin si fr voia noastr, de la trup, de la lume si de la diavol. S dm slav lui Dumnezeu c ne ncearc cu ispite si tot felul de necazuri aici pe pmnt. C dac trim necliti prin ispite, nu putem s ne mntuim. Precum este focul pentru aur, asa sunt ispitele vietii pentru noi. Ne ntresc, ne clesc, ne dau mai mult credint, ne smeresc si ne nvat s ne rugm si s cerem sfat. Cnd vin ispitele si te mpresoar, fugi la rugciune n biseric, f un Paraclis la Maica Domnului, nchin-te la sfnta cruce, citeste o catism sau dou din Psaltire..., iar dup ce trece ispita si se face liniste n suflet, iesi din nou la ascultare si multumeste lui Dumnezeu c te-a acoperit n vremea necazului. S nu uitm c fiecare loc are ispitele lui si oriunde trebuie rbdare si multumire. Uneori m ntreb: oare suferinta mea si a fiecrui om nu este o arvun a vietii vesnice? C
pdfcrowd.com
suferinta ne smereste si ne nvat a striga la ajutorul lui Dumnezeu. Sunt nc la examenul ncercrii suferintelor. Despre mprtsanie S fim cu mare atentie cui si cum dm Sfnta mprtsanie, c mare rspundere avem naintea lui Dumnezeu. Nici prea rar, nici prea des. S tinem cont, pe ct se poate, de sfintele canoane si de practica printilor iscusiti de astzi. Celor ce sunt tulburati, certati cu cineva, descurajati, prea slabi, luptati de cugete trupesti, care au judecti sau sunt blestemati de preoti si de printii lor, sau cred n vrjitorie, si mai ales celor care au fcut avorturi si paz, sau au ndemnat si pe altii la aceste grele pcate de moarte, s nu le dm ndat Sfnta mprtsanie, c lum foc si noi cu ei. Ci s-i sftuim s prseasc pcatele, s respecte canon vreme ndelungat, s posteasc, s fac milostenie, s fac metanii si rugciuni dup putere, si numai dup un timp, cnd Duhul Sfnt l va ncredinta pe duhovnic, acesta s le dea Sfintele si mntuitoarele Taine. Nu deasa mprtsanie ne duce la desvrsire, ci pocinta cu lacrimi, deasa spovedanie, prsirea pcatelor, rugciunea din inim. Rvna unora pentru deasa mprtsanie este semnul slbirii credintei si al mndriei, iar nu semnul sporirii duhovnicesti. De dou ori s te mprtsesti n post. Despre ncredere S nu ai ncredere n oricine, c nu stii cum scapi o vorb, si atunci ai de lucru. Despre Judecata lui Dumnezeu Dumnezeu nu ne va ntreba la judecat cte materii am adunat, cte case am construit, cte vite avem... Ci ne va ntreba cte suflete am adunat aici si cti s-au mntuit... Altfel, stm degeaba aici dac nu ne vedem de suflet! Cea mai mare plat o au cei care ajut pe strini si chiar pe vrjmasii lor.
pdfcrowd.com
Vai, vai, vai! Ce nfricosat va fi judecata lui Dumnezeu cea de pe urm! Despre mnstire si monahism Mnstirea este Ierusalim si Sion duhovnicesc. Monahismul de astzi este cu scoal mult, dar cu practic putin. n capul obstii trebuie oameni cu viat, nu cu scoal. Dac staretii si duhovnicii vor fi ca fcliile n sfesnic si vor merge, ca pstorul cel bun, n fruntea turmei, atunci mnstirile vor nflori vznd cu ochii, iar clugrii vor luda pe Dumnezeu mpreun cu ngerii; iar dac nu, nicidecum. Cel ce se gndeste s intre n monahism s se roage mult nainte de a se hotr, s posteasc 40 de zile, s se mrturiseasc la duhovnicul su si s cear sfaturi de la cei mai iscusiti duhovnici. Dup 40 de zile de rugciune si post, Dumnezeu i va descoperi, prin constiint si duhovnic, pe ce cale s apuce. Unii vin la mnstire pentru c vd slujbe frumoase, sau la ndemnul unor rude, sau din srcie n familie, sau c sunt putin bolnavi, sau c nu se nteleg n cas, sau ca s se pociasc de pcatele tineretii, sau ca s ajung preoti, sau din alte pricini. ns cel mai bine este cnd vine omul chemat de Dumnezeu prin glasul struitor al constiintei si cu binecuvntarea duhovnicului su. Aceasta este cea mai frumoas chemare de sus la viata ngereasc. Monahul este om de rugciune nencetat, om de pace cu toti oamenii, cu Dumnezeu si cu sine. Dac are inim nfrnt si smerit, dac nu se teme de ceasul mortii si este dezlipit de cele pmntesti, deja este ostas deplin al lui Hristos. Despre mrturisirea pcatelor (spovedanie) Prima treapt de salvare a omului este spovedania cu cint. Mrturisirea s fie mai deas dect mprtsirea. Cu mrturisirea sincer si deas vei reusi.
pdfcrowd.com
S te mrturisesti regulat, c dac mturi casa mai des, ti-i drag s stai n ea. Dac speli cmasa, ti-i drag s-o mbraci. Cci dac se face mult gunoi n cas, este mai greu de scos afar. S te mrturisesti mai des - dac nu n fiecare sptmn, mcar n fiecare lun. De cte ori cazi, scoal-te, mrturiseste-ti pcatele, cieste-te, f-ti canonul, ntreab si duti crucea mai departe, cu ochii la Hristos, pn ajungi sus, la Golgota. Noi cu faptele noastre nu putem spune c ne mntuim, fr mila lui Dumnezeu, fr duhovnic si fr rugciunile Bisericii. Dar s ne gseasc ceasul mortii n lupt. Numai mila Bunului Dumnezeu si a Maicii Domnului s ne ajute s ajungem si noi la usa raiului, si acolo s strigm tare: "Deschide-ne, Doamne, usa milostivirii Tale!" S fiti sinceri la spovedanie, s nu v ndoiti niciodat de duhovnic, cci nu el, ci Dumnezeu vorbeste si lucreaz prin el. Pentru a ne usura de ispite este nevoie s ne mrturisim. Aceasta ne duce la smerenie. Dac te vei potrivi gndurilor si nu le vei mrturisi, nu vei ajunge bine. La suprri si ispite ai nevoie s te mai descarci la duhovnic, dar numai si numai de boala ta, de slbiciunea ta s vorbesti. Neascultarea si lenevirea la rugciune, ca si toate celelalte patimi, se vindec prin mrturisire curat la duhovnic, prin canon si prin svrsirea faptelor bune n locul pcatelor care ne stpnesc! S te mrturisesti la un duhovnic care te ascult si te crede. Urmeaz sfatul duhovnicului, c el hotrste! Despre milostenie Mare putere are milostenia! Despre minciun Minciuna este de trei feluri: strnit, auzit si bnuit.
pdfcrowd.com
Despre moarte si gndul la moarte S nu uitm de moarte, c fr de veste vine. Toti cei care au umblat dup slav omeneasc si s-au amgit de grijile acestei lumi, la sfrsit s-au cit, dar poate prea trziu... Prin aducerea aminte de ceasul mortii, scpm de prerea de sine si de gndurile cele necurate. S nu uitm ce am fost nainte de a fi, ce am fost dup nastere, ce suntem astzi si ce vom fi mine, si s le atribuim pe toate lui Dumnezeu. Aducerea aminte de moarte este de mare folos, c smereste pe om si ne d rvn pentru rugciune si, uneori, si lacrimi. Moartea le pune capt la toate! Cum te gndesti la moarte, le-ai terminat pe toate. De aceea, trebuie s ne pregtim totdeauna, s fim n pace totdeauna, s ne rugm, s fim n asteptare, c vine Domnul curnd!... Din temerea de moarte se nasc lacrimile si cinta pentru pcate. Ce poti face astzi nu amna pe mine, c nu stii dac mai ajungi ziua de mine. Ia aminte ce faci, c ziua de mine nu-i dat nimnui! S facem cu totii fapte vrednice de rai si s nu uitm de moarte niciodat! Uneori, Dumnezeu pe cei tineri i ridic din trup devreme, ca s nu greseasc, iar pe unii din btrni i ngduie si i rabd s triasc mai mult, ca s se pociasc. Tineretea este ca o floare de primvar, iar btrnetea ca un soare la asfintit, gata n tot ceasul de moarte. n viata mea am vzut sfrsitul multor printi si credinciosi, dar nu am vzut pe nimeni rznd n clipa mortii, c atunci e atunci! Despre nevoint De nevointa noastr de aici depinde dobndirea Ierusalimului ceresc. Despre pacea duhovniceasc
pdfcrowd.com
Caut-ti pacea cu toat lumea si nu pierde legtura cu Dumnezeu si cu Micuta Lui. Caut-ti pacea si fii n pace, c toate trec ca apa si vin altele, c asa e viata. Ce nu face omul, s capete pacea sufleteasc! Pe ct putem, s ne strduim s facem pace, c suntem fii ai lui Dumnezeu si purtm n noi pacea Duhului Sfnt. S te simti totdeauna n bratele Maicii Domnului si vei vedea ce mare pace vei avea. Noi suntem nc pe loc si ne rugm pentru pacea a toat lumea. Las-te ntotdeauna n voia lui Dumnezeu si vei avea pace n suflet. Cnd este cineva n pace, vorbeste blnd, ntelept si linistit, iar cnd nu are pace n suflet, este tulburat, cu chipul agitat si vorbeste fr cugetare si cu pcat. Att clugrii, ct si mirenii, dac au pace ntre ei, adic pacea inimii si a constiintei, si dac au dragoste, se pot mntui... S te ntorci acolo de unde stii c ai pierdut pacea inimii!... S ne rugm pentru pacea n tar, pacea n cas si n sufletele noastre. V doresc toat pacea sufleteasc si un coltisor de rai. Despre pcate Obisnuinta pcatului formeaz a doua natur n om. S ne aducem mereu aminte de pcatele noastre si de ceasul judectii viitoare, si n veac nu vom mai gresi. Dac vom pune naintea noastr pcatele noastre, ceasul mortii si ziua Judectii, ncetncet vom dobndi darul tcerii si al rugciunii. Mare este darul tcerii. Prin tcere scpm de osnd, de clevetire si de vorb desart si nvtm a ne ruga. Trebuie s avem pururea naintea noastr pcatele noastre, ca s nu ne mustre constiinta, s dobndim lacrimi la rugciune si s nu mai gresim. Constiinta pomeneste pcatele noastre si, pomenindu-le, ne smereste. Tare mare durere aduce mustrarea constiintei. Dou sunt cele mai grele patimi care stpnesc astzi n rndul mirenilor: betia si
pdfcrowd.com
desfrnarea. Dup lepdarea de credint, cel mai mare pcat care se face n lume este uciderea de prunci. Aceste dou pcate atrag grabnic mnie si pedeaps a lui Dumnezeu peste oameni. De trei lucruri trebuie s se pzeasc mai mult clugrul: de betie, de iubirea de argint si de vorbirea cu femei. Despre post Nu te avnta la post mult, c trebuie s faci ascultare. Despre pravil Dac prsim pravila Bisericii si Dumnezeu ne prseste pe noi. Despre preoti si duhovnici Preotii, asa cum vorbesc, asa trebuie s triasc, c cea mai puternic predic este cea cu fapta, si apoi cea cu cuvntul. Duhovnicul trebuie s fie lumin pentru toti, printe pentru toti, sfetnic bun si povtuitor iscusit de suflete. S fie pstor adevrat, iar nu nimit, care slujeste cele sfinte pentru bani si cstig pmntesc. El trebuie s fie ca o lumnare n sfesnic, ca s lumineze tuturor, iar nu sub pat. Duhovnicii s se fac ei pild tuturor prin dragoste si smerenie. Numai asa se pot mntui si ei, si pe altii. Turma lui Hristos se pstoreste cu fluierasul, iar nu cu btul. Adic cu blndete, nu cu asprime. Se pstoreste mai mult cu exemplul vietii preotului, nu numai cu predica de la amvon.
pdfcrowd.com
Dac am fi fcut si noi n viat mcar a zecea parte din ct am nvtat pe altii, tot ne-ar mntui Dumnezeu! Conteaz foarte mult viata, evlavia, ntelepciunea si comportarea preotului n parohie, n mijlocul oamenilor. Asadar, de viata preotului depinde, n bun parte, mntuirea turmei. "Pestele de la cap se stric!" - spun btrnii. Cea mai mare vin o poart pstorii de suflete. Dac am fi noi mai buni, s-ar schimba si crestinii. Sectele se nmultesc mai nti din cauza preotilor care nu au grij pentru turma lui Hristos. Unde preotii si fac datoria de pstori si triesc precum nvat pe oameni, acolo nu ptrund sectele. Mai mult dect cunoasterea Sfintei Scripturi si dect teologia si predica, este viata preotului. Aceasta este si trebuie s fie cea mai puternic predic a preotului de la tar si de la oras. Cel mai greu pentru preot este la Sfnta Liturghie si la Spovedanie. Ei, printilor, duhovnicia este tare grea, mai ales n zilele noastre! Pcate multe, credint putin, rugciune din fug, vremuri de pe urm... Numai mila lui Dumnezeu ne poate mntui! Calittile unui bun duhovnic sunt acestea: s fie mai nti om de rugciune, s iubeasc Biserica si pe toti oamenii, s fie smerit si blnd cu cei smeriti care se ciesc de pcatele lor si aspru cu cei lenesi, care nu merg la biseric si nu prsesc pcatele, s nu fie iubitor de bani si de lucruri pmntesti, nici s fie iubitor de laude si de cinste. Iar cununa tuturor s fie gata, la nevoie, a-si pune si viata si sufletul pentru Biserica lui Hristos si pentru fiii si sufletesti. Se cade povtuitorului s fie bun, dar si nfricostor, ca cei ce fac bine s ndrzneasc, iar cei ce gresesc s nu dezndjduiasc, nici s leneveasc. Este vreme pentru tot lucrul. Este vreme de smerenie si vreme de stpnire, vreme de mustrare si vreme de crutare, vreme de ndrznire, vreme de buntate si vreme de asprime, adic pentru tot lucrul. (se refer la duhovnici - n.r.) S cumpnim ntre asprime si iertare, ntre scumptate si iconomie, iar unde nu stim sau n cazuri mai grele s-i ntrebm pe duhovnicii iscusiti si mai ales pe ierarhii nostri. Duhovnicului i se cade a lua hotrre dreapt, dup pravil. Dac cineva se abate de la datoria lui si nu ascult de sfaturile duhovnicului, el singur va
pdfcrowd.com
rspunde n fata lui Dumnezeu. Duhovnicul ns este dator s se roage lui Dumnezeu pentru ntoarcerea lui si s-l ierte. Dac am face noi tot ce-i nvtm pe altii, am fi sfinti. Pe cei care nu fgduiesc c prsesc pcatele, nu avem voie s-i dezlegm pn nu se ciesc de ele din inim si nu le prsesc. S ne rugm mult pentru cei ce se mrturisesc la noi si au cazuri grele, si Dumnezeu ne va ncredinta tainic ce canon s le dm si cnd s-i apropiem de cele sfinte. Toti preotii, fie ei clugri, fie de mir, sunt datori s-si aib duhovnicii lor si s se spovedeasc regulat, iar cnd este vorba de cazuri mai grele s se mrturiseasc numai la episcop. Dac omul ptimas, desi fgduieste, nu se poate lsa de pcat, atunci duhovnicul, dup mai multe ncercri, s se roage pentru el si s-l trimit la alt duhovnic mai iscusit. Despre rai Trece viata, vrei-nu vrei, si mine-poimine s ne ntlnim, cu totii, colo sus n rai. Si dup ce vom trece dincolo, n-o s ne uitm n urm. Acolo e lumina lin, luna e ntotdeauna plin. Soarele niciodat nu asfinteste, iar clima nu se rceste. Psrile cnt frumos si laud pe Domnul Hristos. ngerii nencetat slavoslovesc, cntnd slava mpratului ceresc. Iar Maica Domnului st de-a dreapta Fiului. Despre rbdare Nimic nu putem dobndi fr smerenie si rbdare. Pn la rai ne trebuie rbdare, ct putem duce n spinare! S v dea Domnul rbdare cu dragoste, c prin rbdare se cstig raiul. Dragul tatei, rbdare, rbdare, rbdare. Dar nu rbdare cu noduri, ci rbdare si ndelung rbdare cu dragoste. Rbdarea este de dou feluri: dobitoceasc si cu dragoste. Adic rbdare fireasc si
pdfcrowd.com
rbdare duhovniceasc. Rbdare, rbdare, rbdare n boal, n orice necaz. Rbdare n boal, rbdare n ocar, rbdare cu multumire, pentru scumpa mntuire. Dumnezeu s-ti dea sntate si rbdare cu bucurie n boal, cci pe ct trupul se topeste, pe att sufletul se mputerniceste si se curteste de toate pcatele. S ne rugm s ne dea Domnul rbdare, c "cel ce va rbda pn la sfrsit, acela se va mntui". Deocamdat v dorim rbdare si bucurie, si dup aceea pace sufleteasc si bucurie duhovniceasc. Despre relatiile de familie Printii vor da seama de sufletele copiilor lor, dac nu le-au insuflat de mici credinta si frica de Dumnezeu. O mam credincioas care are brbat si copii, orict ar suferi de la sotul ei, trebuie s rabde pentru mila copiilor. Sotia brbatului desfrnat, care are copii, s rabde cu ndejdea ntoarcerii sotului la pocint si s nu-l prseasc, de mila copiilor. Iar dac nu are copii, s-l prseasc un timp, pn d dovad de pocint, si, dac o cheam, s se rentoarc n familie fr a-i mai aminti de pcatele fcute n trecut. Femeia care este lsat de brbatul ei trebuie s fac tot ce este posibil s se mpace cu el, si amndoi s se osteneasc pentru salvarea copiilor. Femeia ucigas de copii si plin de pcate s-si plng toat viata pcatele, cu post si lacrimi, si prin milostivire s ngrijeasc de copii orfani si bolnavi, dup sfatul duhovnicului ei. Multe femei si pierd sufletul pentru desfrnare si avort. Femeia vduv, dac este tnr si are copii, s triasc n nfrnare un an-doi, iar dac se poate nfrna, cu darul lui Dumnezeu, s rmn vduv pentru copii si s se jertfeasc pentru viitorul si cresterea lor. Dac nu se mai poate nfrna, s se cstoreasc cu
pdfcrowd.com
binecuvntarea preotului ei, dar nu pentru pcate, ci pentru a naste copii si pentru nfrnare. Dup 40-50 de ani, femeile vduve nu trebuie s se recstoreasc, dac iubesc pe Hristos si doresc s-si mntuiasc sufletul. Despre rugciune Teologia noastr este rugciunea! Orice crestin, fie clugr, fie mirean, trebuie s aib un program de rugciune. Rugati-v ct mai mult lui Dumnezeu! Aceasta este toat speranta mntuirii noastre. C din rugciune izvorsc toate faptele bune. S fii cuminte si s nu lasi rugciunea. Zi bogdaproste c Maica Domnului este cu noi si nu lsa rugciunea. S nu te temi niciodat, cci la crma vietii noastre este Bunul Dumnezeu, este Mntuitorul nostru Iisus Hristos cu Micuta Domnului. El ne acoper cu harul Duhului Sfnt. Numai s nu lsm sfnta rugciune. Cnd suntem la o rscruce n viat, s facem dou lucrri: s ne rugm si s ntrebm. S ai pe mama la dreapta si moartea la stnga. Mngie-te cu ele. Cnd esti fricos te mngie mama, adic rugciunea; iar cnd esti prea voios, te mngie moartea, adic lacrimile. Asa, n toat vremea, aceste dou surori ti vor fi de mare folos. Spor n toate cele bune. Primul folos al rugciunii este pacea sufletului si multumirea duhovniceasc. Oriunde esti esti linistit; orice faci - esti multumit, stiind c toate sunt rnduite de la Domnul. Acea rugciune este mai de folos care izvorste lacrimi de umilint, care ne ajut s prsim pcatele si s crestem n dragoste, n smerenie si n credint. Fiecare s se roage cu rugciunea care-l ajut s sporeasc mai mult n fapte bune si pocint. Rugciunea cu simtire si lacrimi ne uneste cu Hristos, dulcele nostru Mntuitor. Lacrimile la rugciune, cugetul c esti cel mai pctos, o mare bucurie n inim si mult iubire si mil fat de toat zidirea sunt semnul sporirii duhovnicesti. Mare putere are Psaltirea asupra duhurilor rele. Psaltirea unit cu postul si smerenia sunt
pdfcrowd.com
cele mai puternice arme mpotriva diavolilor. C cine citeste psalmi imit pe ngeri si cnt mpreun cu ei. Rvna, rugciunea si smerenia ajut cel mai mult pe calea mntuirii. S unim rugciunea citit cu cea cntat, adic rugciunea din crti cu cea rostit n taina inimii, si atunci vom spori si vom dobndi mult bucurie si pace n suflet. Nu trim ca s mncm, ci mncm ca s trim! Cci trebuie s avem ntotdeauna constiinta si mintea curat; ca rugciunea noastr s poat ajunge la cer! Cnd ne rugm, trebuie repetat mereu: "Iart-mi mie, Doamne, cum iert si eu". S ne rugm lui Dumnezeu cu lacrimi si s postim, c Dumnezeu are de unde da, dac are cui da! Totdeauna s fiti cu gndul la biseric, c acum se cnt "Heruvicul", acum se cnt "Axionul"... S ne rugm nu numai pentru bunii nostri frati si prieteni care ne iubesc, ci si pentru cei care nu ne iubesc, ca s dovedim c suntem fiii lui Dumnezeu dup dar si s vedem usa raiului deschis spre noi. S ne rugm unii pentru altii, ca Dumnezeu s ne nvredniceasc de mntuire si s ne fac parte de un coltisor de rai... Rugciunea putin, fcut mecanic, din sil sau de ochii altora, este bun, dar nu aduce mult folos, pn se atinge Duhul lui Dumnezeu de inimile noastre. Despre rugciunea inimii Rugciunea inimii este treapta cea mai nalt a rugciunii. Rugciunea nu este teorie care se nvat la scoal. Rugciunea inimii, adic cea fcut cu simtirea inimii, este o druire a Sfntului Duh, un dar de sus, pe care l primesc numai cei vrednici de el. Cui l iubeste pe Dumnezeu din tot sufletul, din toat virtutea si din toat inima sa i se druieste darul rugciunii inimii si darul sfintelor lacrimi. Altfel, poti cpta rugciunea inimii din experient, dup o lung practic, dar se pierde usor, cci inima nu arde de iubire pentru Hristos.
pdfcrowd.com
Despre smerenie Mare este smerenia pentru clugri si pentru crestini! Smerenia este cugetul inimii noastre care ne ncredinteaz c suntem mai pctosi dect toti oamenii si nevrednici de mila lui Dumnezeu. Cnd ne defimm pe noi nsine nu avem smerenie, ci atunci cnd altul ne ocrste si ne defaim, nc n public, iar noi rbdm si zicem: "Dumnezeu i-a poruncit fratelui s m ocrasc, pentru pcatele mele", aceasta este smerenia adevrat. De mare ajutor pe calea mntuirii ne sunt smerita cugetare si smerenia, care spal pcatele si biruiesc diavolul. Despre voia lui Dumnezeu S te lasi n mna Domnului, ca lutul n mna olarului. S cerem ajutor de la Domnul si s ne lsm n mna Lui. Dac ne lsm n voia lui Dumnezeu, s fim siguri c nu ne va lsa. De vrei s asculti si s te folosesti, taie-ti voia si las-te n voia lui Dumnezeu si primeste cuvintele si dragostea noastr. Cnd darul lui Dumnezeu se apropie de inima omului, atunci toate i se par usoare; iar cnd se deprteaz harul, atunci toate i se par grele. Dumnezeu, pe cine iubeste, l tine aproape de El, ca nu cumva libertatea s-i schimbe mintea si nselciunea lumii s-i cstige sufletul.
Extrase din cartea "Parintele Paisie de la Sihla"
pdfcrowd.com
pdfcrowd.com

Paisie-Cuvinte de Folos

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Paisie-Cuvinte de Folos

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

[ drumul sufletului dupa moarte ] [ dreapta credint ] [ yoga ] [ magie.

CartiOrtodoxe.ro - magazin online - 600 de titluri la un clic

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

AFORISME DUHOVNICESTI - extrase din convorbirile duhovnicesti si din corespondent -

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

Extrase din cartea "Parintele Paisie de la Sihla"

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

You might also like