[ drumul sufletului dupa moarte ] [ dreapta credint ] [ yoga ] [ magie.

vrjitorie ] [ diavol ] [ sex ] [ avort ] [ noroc ] [ superstitii ] [ OZN ] [ muzica rock ] [ bioenergie ] [ horoscop ] [ ghicirea viitorului ] [ noile buletine 666 ] [ alte religii ] [ televizor ] [ vise ] [ stiint si religie ] [ pcate ] [ canoane ] [ cstorie familie ] [ rugciuni ] [ cum postim ] [ asceza ] [ foto galerie ] [ interviuri online ] [ psaltic MP3 ] [ calendar ortodox ] [ crti ] [ duhovnici ] [ noutti ] [ index ]
www.SfaturiOrtodoxe.ro

CartiOrtodoxe.ro - magazin online - 600 de titluri la un clic

Dialog cu Printele Arhimandrit Sofian Boghiu despre pcat si spovedanie

Ce este pcatul, Printe Sofian? Toat lumea este plin de pcate. Suntem ca ntre mii si milioane de microbi. Ne dm
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

seama n ce mediu suntem si totusi stm, rmnem pe loc. Ce bine ar fi dac n-ar fi pcatele pe lume! Am fi ca ngerii - curati, strvezii, luminosi... Dar din nefericire exist pcatul, si este lsat n acest ansamblu universal chiar de la nceputul omenirii. Primii oameni au gresit fat de Dumnezeu, si dup ei, ceilalti toti. Pcatul, ca definitie, este clcarea legii lui Dumnezeu cu voint si cu stiint. Suntem constienti c este ru, dar facem pcatul din interese meschine sau din cauza nimicurilor care ne nconjoar, precum si din cauza liberttii cu care am fost nzestrati de la nceput. Suntem liberi s facem orice pe pmntul acesta. Dar, pentru orice fapt a noastr, vom da seama. Este n Evanghelie un cuvnt cumplit de adevrat: "n zilele acelea, oamenii vor da seama pentru orice cuvnt desert spus n viat". Orice cuvnt, orice prostie, orice viclenie se nregistreaz undeva, si cndva vom fi confruntati cu noi nsine si cu ceea ce am spus odat n viat. Nu este de glum. Aceast vorb desart este o stare de pcat, n care alunecm foarte des. Pcatul este, asadar, clcarea legii lui Dumnezeu, cu stiint si voint, pe baza liberttii noastre depline. Putem face orice, suntem liberi. Ni se pare c nu ne urmreste nimeni, si aceasta ne ncurajeaz parc la pcat... Cum putem recunoaste pcatul, cum putem deosebi binele de ru? Exist un for luntric: constiinta, care ne spune totdeauna dac ceea ce facem este plcut lui Dumnezeu si nu este o rusine, dac ceea ce facem este bine sau ru. Desigur, exist si constiinte pervertite, opace - mai mult dect opace - care nu mai pot distinge binele de ru. Daltonistii, de pild, confund culorile, rosu cu verde. Cam asa sunt cei ce triesc permanent n acest mediu al pcatului. Si, la drept vorbind, toat societatea noastr este cam daltonist, pentru c cei asa-zisi "normali" nclin tot mai mult spre acest daltonism, deformnd binele si transformndu-l n ru. Printe Sofian, vorbiti-ne despre posibilitatea iertrii pcatului. Da... Pentru cinta cu lacrimi, Dumnezeu ne iart ndat. De obicei, omul se ntoarce la
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Dumnezeu atunci cnd are un necaz mare. Atunci strig, tip, d acatiste, face metanii. Cnd necazul este mare, se roag fiecare la nivelul lui. Sfntul Apostol Pavel spune: "M-am fcut tuturor toate, ca pe toti s-i dobndesc". Adic se apleac la nevoile fiecrui om si caut s-l ajute, s intre n viata lui, n necazul lui. Sfntul Pavel din partea lui Dumnezeu spune acest cuvnt. De la Dumnezeu mprumut aceast formul, pentru c si Dumnezeu face la fel. Dumnezeu caut mntuirea tuturor, nu numai a monahilor. Se mntuiesc nu numai monahii, ci si lumea simpl, de rnd, laic. Dumnezeu nu are nevoie de o filozofie foarte bine ntocmit ca s asculte rugciunile noastre. De multe ori un oftat, un suspin din adncul inimii este de ajuns; o chemare foarte scurt: "Doamne, ajut-m, nu m prsi". Un cuvnt sincer si smerit spus cu durere si ncredere n acest Dumnezeu, att de prezent n inima si n constiinta noastr. Noi l alungm, mereu, pe Dumnezeu prin faptele noastre. Dar dac ne cim, dac ne pare ru cu adevrat si dac nu mai repetm pcatul, Dumnezeu, ntotdeauna prezent, ne iart ndat si ne ajut. Sunt foarte multe persoane care au gresit fat de Dumnezeu si au fost iertate, ncepnd cu cei doi mari apostoli Petru si Pavel. Pavel prigoneste cumplit, la nceput, Biserica lui Hristos, apoi se ntoarce la Dumnezeu si Dumnezeu l face vas ales al Su. Petru, care a fost totdeauna cu El si I-a fgduit c-L va nsoti pn la moarte, la un moment dat a jurat c nu-L cunoaste pe Iisus. Si a fost iertat, dar a plns toat viata lui pentru aceast tgad. n istoria de dou mii de ani a crestinismului au fost multe cazuri cunoscute, dar mai multe necunoscute, nespuse, nemrturisite, care se petrec n constiinta fiecrui om. Stim c Dumnezeu exist si c este de fat, si totusi suntem mincinosi, suntem ftarnici. Si cine stie cum ne vine un gnd din partea lui Dumnezeu si ne cim, ne pare ru, Dumnezeu ne iart, si intrm din nou n relatii normale cu El. n aceast lume foarte variat, foarte pestrit, fiecare are problemele lui cu Dumnezeu. Unii pctuiesc toat viata lor. De altii se ndur Dumnezeu, le d un gnd mare de cint
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

pentru viata lor ticloas si se ndreapt. Nu putem sti ns dac ni se d aceast sans, acest gnd... Nu trebuie s asteptm. Fiecare are relatia lui personal cu Dumnezeu. Nu exist un sablon prin care s se mntuiasc oamenii. Toti suntem pctosi, dar trebuie s avem, din cnd n cnd, aceast ntoarcere ctre sine, pentru c toti suntem n lips. S ne cim, cu constatarea sincer c suntem nevrednici. Dumnezeu nu ne face procese, cum ne fac oamenii, ci ne primeste cu toat dragostea. Dragostea lui Dumnezeu este mai presus dect orice dragoste lumeasc. Si dac ajungem s ntelegem aceast buntate a lui Dumnezeu, chiar dac suntem czuti, chiar dac am ajuns la un nivel josnic de viat, s ne ntoarcem spre Dumnezeu, s-I cerem iertare, dar o iertare profund, cu lacrimi, cu cint, si Dumnezeu ne va ierta ndat. Niciodat nu suntem singuri, ci totdeauna cu Dumnezeu. Dumnezeu este pretutindeni si este cu att mai prezent n viata noastr, cu ct l chemm mai des. Este o rugciune pe care o spune monahul, o rugciune de invocare a numelui lui Dumnezeu: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, mntuieste-m pe mine pctosul". Aceast rugciune suntem datori, dup rnduial, s o spunem mereu. Si ncet-ncet, aceast datorie se transform ntr-o chemare de dragoste, pentru c suntem foarte apropiati de Dumnezeu si Dumnezeu trebuie s locuiasc n noi. Si dac aceast chemare este fcut struitor mai mult timp, rezultatele ei sunt foarte plcute. Se produce o cldur duhovniceasc n fiinta noastr, ne creste credinta n Dumnezeu, ne sporeste dragostea pentru Dumnezeu, dragostea pentru oameni si pentru natur. Aceast dragoste care vine din inim vine din partea lui Dumnezeu. Ne ptrunde sentimentul de trire n Dumnezeu. Asa cum trieste pestele n ap, asa trieste monahul n Dumnezeu, ntr-o atmosfer n care te simti deplin n Dumnezeu. M refer la monahii care triesc dup rnduiala lui Dumnezeu, pentru c nu totdeauna te poti mentine n aceast stare. Si peste noi, monahii, npdesc tot felul de valuri ale vietii pmntesti. Practic, nu suntem deloc oameni ceresti, desi am vrea s fim, si ne strduim, prin chemarea lui Dumnezeu n viata noastr, ca prin El s devenim fiinte nesingure, fiinte cu Dumnezeu. Dac reusim s-I facem loc lui Dumnezeu n noi, cu att mai bine pentru noi, ca si pentru cei din jurul nostru.
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

 Printe, vorbiti-ne despre Taina Spovedaniei. Taina Spovedaniei este mare, cu adevrat. Te cureti prin ea de tot ce este murdar n fiinta ta, ca ntr-o ap curat. Primii care au spovedit n viata Bisericii au fost Apostolii. Cei doi, Anania si Safira, de care ne vorbesc Faptele Apostolilor, s-au spovedit la Apostolul Petru, au mintit la aceast spovedanie si au murit ndat. Noi nu ntrebm la spovedanie: "Ce ai fcut?", pentru c spovedania nu este anchet, ci fiecare trebuie s se prasc singur: "Iat, printe, asta si asta am fcut!" Dar spovedania s nu fie numai o nsiruire de pcate, cci nu are nici o valoare dac nu este fcut cu toat sinceritatea, cu toat durerea luntric pentru c ai fost n stare s gresesti fat de un Dumnezeu att de bun. Dac este o simpl nsiruire de pcate nu are nici o valoare. Trebuie s avem constiinta c datorit pcatelor noastre pierdem harul lui Dumnezeu, pierdem nfierea. Nu mai suntem copii ai lui Dumnezeu, copii ai luminii, ci fii ai dezordinii, ai pcatului. Fiecare om ar vrea s pstreze viata lui n tain, s rmn niste unghere ale sufletului pe care s nu le stie nimeni, asa cum ascundem gunoiul sub covor. Preotul primeste spovedania, dar nu divulg acest secret al spovedaniei. Sunt canoane foarte aspre n aceast privint. n acelasi timp, se uit faptul c Cel care primeste spovedania este Mntuitorul Hristos nsusi. Noi preotii suntem numai unealta, sau persoana vizibil care-L reprezint pe Mntuitorul, dar spovedania o primeste nsusi Mntuitorul, Care deja ne cunoaste pe toti si cunoaste tot ce este n inima noastr. Asa spune Sfntul Ioan Evanghelistul: "Iisus stie tot ce este n om". Noi toti ne spovedim Mntuitorului Hristos. El primeste spovedania noastr. S nu se uite aceasta. Mntuitorul spune asa: "Nimic necurat si pctos nu intr n mprtia lui Dumnezeu". Spovedania este un ajutor pentru ca noi s ne mpcm cu Dumnezeu. Dumnezeu nu ne recunoaste ca fii ai Si ct vreme rmnem n pcat. El stie tot ce facem noi, dar trebuie numaidect s recunoastem aceste scderi ale noastre. Toate trebuie spuse ca niste lucruri care ne dor, nu ca o simp nsiruire de nume; ci cu lacrimi, cu cint, cu fric de
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Dumnezeu, pentru ca s primim iertare si lumin de la bunul Dumnezeu. Dezlegarea are valoare numai atunci cnd esti hotrt s nu mai repeti pcatul. Cinta este foarte important si intensitatea ei trebuie s fie asemenea cintei tlharului de pe cruce. Numai atunci este valabil dezlegarea. Unii vin la noi si spun: "Printe, eu nu am pcate!" Este o mare greseal. Sfntul Evanghelist Ioan spune: "Nu este om fr greseal pe pmnt". Orict ai fi de atent la viata ta, tot ti scap ceva. Este imposibil s nu gresesti naintea lui Dumnezeu. De pild, rtcirile cu mintea n timpul rugciunii. Cnd te rogi cu mintea aiurea o jumtate de or, dar nu stii nimic din cele ce ai citit, este o mare jignire adus lui Dumnezeu. Stai de vorb cu El si esti cu gndul n alt parte. Cnd te duci ntr-o audient la cineva mare si esti ntrebat ceva, iar tu rspunzi aiurea, esti dat afar imediat. Ce sunt canoanele care se dau la spovedanie? Canoanele nu sunt pedepse, ci mijloace de ndreptare. De pild, pentru pcatele trupesti, metaniile sunt tare de folos, ele sunt un semn de pocint. Plecnd la pmnt fruntea, ne umilim si trupul care a gresit naintea lui Dumnezeu. Nestiinta se pedepseste prin a citi din diferite crti, pentru a ntelege ce rspundere avem fat de sufletul nostru. Pentru pcatele foarte grele se opreste de la Sfnta mprtsanie. Sfnta Maria Egipteanca a stat patruzeci si sapte de ani n pustiu fr Sfnta mprtsanie. Dar pentru plnsul ei, pentru regretul adnc, din toat inima, pentru cinta ei adnc, a ajuns la o mare sfintenie. Saptesprezece ani a pctuit, saptesprezece ani a durat si lupta pentru desptimire, timp n care postea, plngea, se ruga si dormea pe pmnt gol. Numai dup ce a mplinit acest canon a primit Sfnta mprtsanie, desi ajusese la un grad mare de sfintenie. Dac lum Sfnta mprtsanie la ntmplare, riscm s fim pedepsiti foarte aspru, pentru c am ndrznit s punem acest mrgritar de mare pret ntr-un vas murdar si spurcat. n vechime, cei cu pcate foarte grele erau aspru canonisiti. Stteau de multe ori afar, n genunchi, si-si cereau iertare de la toti, ca s-si dea ei nsisi seama de gravitatea pcatelor lor. Fceau acest canon aspru cu mult prere de ru. Noi astzi dm niste
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

metanii de fcut si vin credinciosii si ne spun c o sut de metanii sunt prea multe. Eu le spun: "Drag, dac vrei s rmi nesplat, nu face metaniile". Cnd esti bolnav, dac nu iei doctorii, rmi mai departe bolnav. La spovedanie, repet, aceste canoane sunt mijloace de ndreptare, nu pedepse. Fcnd canonul, dobndim pace n suflet, credint si dragoste de Dumnezeu. Pcatul este cel mai mare dusman al nostru, pentru c ne desparte de Dumnezeu. Si cu ct te asupresti mai mult cu post, cu rugciune, cu ct chemi mai mult numele lui Dumnezeu n viata ta, cu att prinde n tine acest cheag duhovnicesc si-L simti si-L regsesti din nou pe Dumnezeu. Ori de cte ori ne mnjim cu noroi, tot de attea ori ne splm. Cnd suntem n pcat, ne spovedim si ne curtim. Diavolul stie asta si face tot ce poate ca s ne mpiedice de la spovedanie. Nu ne las s ne prm pe noi nsine cu toate amnuntele si nuantele, ca s curtim pe deplin luntrul nostru. Din btrni se spune c diavolul poart cu el o sulit, o ptur si o trmbit. Cu sulita te mpunge s faci pcatul. Cnd l faci te acoper cu ptura, iar dup ce-l faci tip cu trmbita, trmbitnd pcatele tale cu toat puterea, ca s te descurajeze si s te duc la disperare. Cnd cazi, ai nevoie de post si rugciune, de multe lacrimi si metanii, ca s-ti recstigi pacea. Nici nu ne dm noi seama ct pierdem printr-un pcat. Iar cnd se adun pcat peste pcat, se pune un fel de plasture peste constiinta noastr, nu mai simtim greutatea pcatului si mergem din cdere n cdere pn la prbusire. Ajungem s-L hulim pe Dumnezeu, s-L sfidm, ne ia diavolul n primire, pierdem simtul smereniei, pierdem totul.

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

DESPRE AVORT SI ANTICONCEPTIONALE Sarut mana, maicuta mea, Viata este un dar de la Dumnezeu Cuvant al poetului IOAN ALEXANDRU ANTICONCEPTIONALELE (de Pr. NICOLAE TANASE) Efectele secundare ale mijloacelor anticonceptionale Urmarile avortului Marturii ale unor femei care au facut avort Marturia unei femei care nu a facut avort Pacat si pedeapsa Departe de crima avorturilor - o intamplare zguduitoare Mare urgie va veni, mai ales din cauza desfrului si a avorturilor Despre crima avorturilor- concluziile medicinei contemporane "Nu-mi puteti ucide copilul!" - un exemplu de mama adevarata Avorturile sunt un pacat infricosator - vedenia parintelui Paisie (Muntele Athos) "Nu omori pe unul din acestia ce ii ai?" - despre moda avorturilor Cum canoniseste biserica pacatul avortului Sfaturi ale Parintelui Cleopa despre avort Frica de pacat Despre pacatul avortului Cuvant de incheiere

Interviuri cu parinti cunoscuti despre avort

open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Dialog cu Printele Arhimandrit Sofian Boghiu despre pcat si spovedanie Printele Paisie de la Sihla - despre canoane Dialog cu Printele Arsenie Papacioc - despre canonisirea femeilor care si-au lepdat pruncii Interviu cu printele Macarie de la Mnstirea Pasrea Despre CANOANE
Extrase din cartea "CANON DE POCAINTA CATRE DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS PENTRU PRUNCII AVORTATI"

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com