[ drumul sufletului dupa moarte ] [ dreapta credint ] [ yoga ] [ magie.

vrjitorie ] [ diavol ] [ sex ] [ avort ] [ noroc ] [ superstitii ] [ OZN ] [ muzica rock ] [ bioenergie ] [ horoscop ] [ ghicirea viitorului ] [ noile buletine 666 ] [ alte religii ] [ televizor ] [ vise ] [ stiint si religie ] [ pcate ] [ canoane ] [ cstorie familie ] [ rugciuni ] [ cum postim ] [ asceza ] [ foto galerie ] [ interviuri online ] [ psaltic MP3 ] [ calendar ortodox ] [ crti ] [ duhovnici ] [ noutti ] [ index ]
www.SfaturiOrtodoxe.ro

CartiOrtodoxe.ro - magazin online - 600 de titluri la un clic

CAPITOLUL II Rzboiul duhovnicesc 2.1. Lumea duhovniceasc - nevzut

open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Crestinul este un lupttor duhovnicesc n fiecare clip a vietii sale cu trupul, cu lumea pctoas si cu diavolii. Sfntul Prooroc David ne spune: "Clcatu-m-au vrajmasii mei toat ziua, c multi sunt cei ce se lupt cu mine din nltime" (Ps. 55,2). Noi ne aflm n stare de rzboi cu diavolii si trebuie s cunoastem foarte bine pe vrjmasii nostri, s cercetm cu ntelepciune scopurile si planurile lor. Dar pentru a afla ct mai multe despre acesti vrjmasi ai nostri, trebuie s apelm la Sfnta Scriptur si la nvtturile Sfintilor Printi ai Bisericii Ortodoxe. Diavolii sunt supusi satanei, iar oamenii care se aseaz voluntar sub sfera lor de influent se numesc fii ai diavolilor (1 Ioan 3,8). Dumnezeu pune la ncercare virtutile oamenilor prin diavoli, crora le d voie limitat ca s-i ispiteasc (Iov 1,12; Zah. 3,1). Oamenii au fost ispititi si nselati de diavoli, chiar din Rai (Gen. 3,1). Dup ntruparea si nvierea Domnului nostru Iisus Hristos, Satana a fost dezbrcat de putere (Ioan 2,13), dar el continu s ispiteasc pe oameni (Ioan 5,15). Un om poate fi luptat de unul sau mai multi diavoli (Marcu 5,9). De la dumnezeescul Botez, crestinul primeste un nger pzitor, care l ajut prin gnduri si har s fac faptele cele bune. In acelasi timp un diavol l ispiteste spre pcate si astfel i ncearc virtutea (1 Petru 1,6-7; Iov 7,18; Iacob 1,2). Monahii si monahiile primesc la Sfnta Tain a Clugriei, darul Duhului Sfnt si sapte ngeri care l vor ajuta s se mntuiasc. Iar satana trimite sapte diavoli (duhul mndriei, duhul slavei desarte, duhul mniei, duhul lcomiei pntecelui, duhul trndviei, duhul desfrnrii si duhul mhnirii) ca s-i ispiteasc. Dac ns din trndvie si din mndrie monahul va cdea n pcate de moarte, darul lui Dumnezeu si cei sapte ngeri se vor ndeprta de la el, iar cele sapte duhuri necurate vor pune stpnire pe inima lui (Matei 12,45). Deci mintea omeneasc se afl la mijloc, ntre nger si diavol.
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Sfintele Puteri ngeresti ne ndeamn spre faptele cele mntuitoare, iar puterile noastre naturale, hotrrea cea bun si Harul lui Dumnezeu ne ajut. La rndul lor, atacurile diavolilor sunt ajutate de patimi si de hotrrea cea rea. Asadar, mintea noastr este lesne alunectoare si usor se pogoar ctre cele veselitoare ale lumii acesteia, uitnd bunttile cele vesnice. Pentru pzirea de ispitirile simturilor, cnd se adun gnduri desarte si ntunecate asupra mintii noastre, s ne rugm, s mergem la Biseric, s ne spovedim, s vorbim si s cerem binecuvntarea printilor celor duhovnicesti. Urtorul de bine, diavolul, amestec lucrurile, adic binele cu rul (Facerea 3,4-5), ca s nu poat face mintea noastr pctoas deosebirea ntre bine si ru (Sfntul Efrem Sirul, Proloage, p. 298). Sfntul Petre Damaschinul ne spune: "Toate le-a fcut Dumnezeu spre folosul sufletului nostru. Ingerii care ne pzesc si ne nvat, iar diavolii ne ispitesc spre a ne smeri si a alerga la Dumnezeu. Prin frica de ispitele duhurilor necurate ne izbvim de nltarea mintii si de nepsare. Ingerii, fiind slujitorii dragostei dumnezeiesti si ai pcii, se bucur de pocinta si ndreptarea noastr si de sporirea n virtute. De aceea se strduiesc s ne umple de vederi duhovnicesti si ne ajut la tot lucrul mntuitor. Diavolii, dimpotriv, fiind pricinuitorii ruttilor, se bucur de scderea noastr n virtute si se strduiesc s abat sufletele noastre spre nluciri urte". Crestinul ortodox poate fi luptat de diavoli astfel: I. Prin patimile trupului su: a) Patimi care se nasc din puterea poftitoare a sufletului omenesc: desfrnarea, lenea, lcomia pntecelui, iubirea de bani; b) Patimi care se nasc din puterea mnioas a sufletului: mnie, ur, zavistie, invidie, pizm, rzbunare; c) Patimi care se nasc din puterea rational a sufletului: mndrie, slav desart, erezie, dezndejde, sinucidere. II. Prin intermediul oamenilor pctosi: a) Prin poftele si pcatele oamenilor;
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

b) Prin oamenii pctosi care se afl sub lucrare diavoleasc. III. Direct de diavoli. Crestinul care se roag cu smerenie si cu credint si apeleaz la Sfintele Taine ale Bisericii Ortodoxe este ajutat de darul lui Dumnezeu si de Ingerul Pzitor ca s lupte mpotriva diavolilor. Duhovnicul poate alunga diavolii care lupt pe crestini potrivit cu cresterea sa duhovniceasc, astfel: a) Direct cu Darul Duhului Sfnt; b) Duhovnicul prin binecuvntare d puterea lui Dumnezeu celui ispitit de diavoli, ca s lupte si s biruiasc si astfel s se ncununeze. Diavolii atunci ne lupt mai tare cnd postim, cnd ne rugm, cnd ne smerim mai mult. Pentru a iesi biruitori n aceste lupte cu diavolii, trebuie s mergem pe calea de mijloc (mprteasc), sub binecuvntarea unui duhovnic iscusit, s postim, s priveghem si s ne rugm dup puterea si darurile pe care avem de la Dumnezeu. Cei care se nevoiesc peste putere sunt biruiti de diavoli si cad n pcate mari: mndrie, slav desart, mnie, ur, neascultare, sodomie, zavistie. Cei care din lenevie nu ndeplinesc poruncile dumnezeiesti, cad n pcate: lene, desfrnare, iubirea pntecelui, iubirea de arginti... 2.2. Caracteristicile rzboiului cu diavolii Pentru a cunoaste mai bine pe vrjmasii nostri diavoli, iat cteva caracteristici ale rzboiului nevzut: 1. Rzboiul diavolilor cu oamenii este continuu. In timpul acestei vieti pmntesti, diavolii ne rzboiesc continuu, iar atunci cnd nu ne atac la vedere, ne lucreaz n ascuns. Sfntul Simeon, Noul Teolog zice: "Rzboiul este permanent si ntotdeauna este nevoie ca
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

ostasii lui Hristos s aib armele asupra lor. Nu este zi sau noapte, nici mcar o clip n care acest rzboi s nceteze, ci fie c mncm, fie c dormim, fie c lucrm, fie c ne rugm, n toiul luptei suntem". 2. Rzboiul diavolilor cu oamenii este necruttor. Sfntul Antonie cel Mare spune c: "Diavolii sunt necruttori, ndrzneti si nerusinati. Nu se dau napoi de la nimic. Se arunc n lupt cu o furie nestpnit si uzeaz fr scrupule de toat forta si viclenia de care dispun". Sfintii Printi spun c diavolii sunt stpnitorii ntregului pmnt si se afl sub conducerea satanei, lucrnd la pierderea sufletelor omenesti. Trebuie s stim un lucru important: diavolul poate s ne atace, dar nu ne poate birui. Intr-un citat al nvtturii Bisericii noastre se spune c "Diavolul poate lupta mpotriva omului, dar nu-l poate birui. Acest lucru nseamn c putem deveni biruitori asupra diavolilor". Iar Sfntul Apostol Pavel scrie: "Dumnezeu nu va ngdui ca s fim ispititi peste puterile noastre, ci odat cu ispita, ne va aduce si scparea din ea" (1 Cor. 10,13). Niciodat Dumnezeu nu ne va lsa s fim ispititi peste puterile noastre, cci dac s-ar ntmpla aceasta, lupta ar fi inegal, iar Dumnezeu nedrept. "Dac cineva nu se face de bun voie rob diavolilor, nu va avea diavolul nici o putere asupra lui". 3. Din acest rzboi cu diavolii ne putem ncununa. Sfntul Ioan Scrarul zice: "Inmultindu-se razboaiele se nmultesc si cununile. Astfel se ntmpl de multe ori ca diavolii, fr s vrea, ne fac mai atenti, mai rvnitori". In vremea ispitelor simtim nevoia arztoare de a ne afla mereu mai aproape de Dumnezeu. Cnd vicleanul diavol ne nfricoseaz si ne tulbur, atunci ne facem mai ntelepti, atunci ne cunoastem pe noi nsine si atunci alergm degrab la Dumnezeu. 0 alt "calitate" a diavolilor este aceea de clevetitor si brfitor. Cleveteste pe om n fata lui Dumnezeu (lov 1,9-11) si n fata semenilor si. Despre acest lucru avem mrturii n Apocalips, care spune despre rzboiul ce s-a fcut n Cer ntre rzvrtitul Lucifer si ceilalti ngeri si despre cderea tagmei luciferice, care nu numai pe Dumnezeu clevetea, ci si pe
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

oameni (Apoc. 12,7-10). Iat ce izvor nesfrsit de rutate este diavolul, care nu se mrgineste numai a ispiti pe oameni, ci merge si-i cleveteste naintea lui Dumnezeu. Ura lui mpotriva noastr este extrem de periculoas si nversunat. Pentru aceasta s ne gndim mereu c de multe ori noi nsine lsndu-ne pcliti, ntindem minile prietenoase si facem pact cu diavolii. 4. Rzboiul diavolilor este nversutat si nimicitor. Dac diavolul este nfrnt n atacurile sale asupra noastr, el se mnie si se slbticeste mai tare. Oamenii lui Dumnezeu vor fi mereu atacati de diavoli, cu mnie slbatic, atta timp ct ei se vor mpotrivi si se vor lupta contra lui. Rzboiul acesta al nostru cu diavolul este struitor si necontenit, iar diavolul foloseste toat viclenia sa, uzeaz de toate armele si uneltele sale. Sfntul Teodor Studitul spune c "Diavolul umbl ca un leu ce rcneste, cutnd pe cine s nghit, fie din mireni, fie din clugri. Si nu-i ajunge atta, ci caut n fiecare clip s-i lege cu mai multe funii ale pcatelor, ca s nu se mai poat poci, ci s mearg n iadul cel vesnic". Scopul diavolului, spune Sfntul Antonie cel Mare, este s ne mpiedice s urcm n locul de unde au czut ei, adic la Cer. Lucrul cel mai de seam este s zdrniceasc mntuirea noastr. Demonii se strduiesc n primul rnd s ndeprteze pe om de Dumnezeu, fiind plini de invidie si rutate fat de oameni. Prin urmare, diavolii sunt gata spre vtmare, cci nu sufer s vad c oamenii se mntuiesc cu darul lui Dumnezeu (Sfntul Antonie cel Mare). Orice dorint a noastr spre viata duhovniceasc face pe Sfintii ngeri s se bucure, iar pe diavoli s se ntristeze. Domnul nostru Iisus Hristos a numit pe diavoli "ucigasi de oameni", cci ce altceva nseamn svrsirea pcatului, dect pierzarea omului si ndeprtarea de Dumnezeu. Dumnezeu, Semntorul cel Bun, seamn n ogorul sufletului nostru semintele cele bune, ale binelui, dar vine diavolul si seamn zzaniile sale, semintele rului. Si astfel, fiecare om se face cmp de lupt aprins, ntre bine si ru. Scopul principal al diavolului este de a strica chipul lui Dumnezeu din om si de a ne robi nencetat, fr de mil. "In sfrsit, fratilor,
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

ntriti-v n Domnul si ntru puterea triei Lui. Imbrcati-v cu toate armele lui Dumnezeu, ca s puteti sta mpotriva uneltirilor diavolilor. Cci lupta noastr nu este mpotriva trupului si a sngelui, ci mpotriva nceptoriilor,mpotriva stpnitorilor ntunencului acestui veac,mpotriva duhurilor ruttii, care sunt n vzduh. Pentru aceea luati toate armele lui Dmnnezeu, ca s puteti sta mpotriv n ziua cea rea si, toate biruindu-le, s rmneti n picioare" (Efes 6,11-13). Iar Sfntul Apostol Iacob ne spune: "Dumnezeu, celor mndri le st mpotriv, iar celor smeriti le d har. Supuneti-v deci lui Dumnezeu. Stati mpotriva diavolului si el va fugi de la voi. Apropiati-v de Dumnezeu si se va apropia si El de voi" (Iacob 4,6-8). 2.3. Rzboiul celor trei cete diavolesti cu crestinii Deoarece lupta noastr nu este mpotriva sngelui si a trupului (Efes. 11,2; VI,12), cum zice Sfntul Apostol Pavel, cei care ne rzboiesc puterile noastre n ascuns trebuie s fie vzuti ca o alt lume nevzut. Pentru c cele trei cete diavolesti lupt pe crestinii care se nevoiesc, actionnd asupra celor trei puteri sufletesti ale oamenilor (puterea poftitoare, puterea mnioas si puterea rational). Abisul nemsurat al poftei este luptat de prima ceat diavoleasc, ce revars din putoarea sa poftitoare n oameni. Mniei sau iutimii i corespunde a doua ceat diavoleasc, ce injecteaz n om patimi de stpnire lumeasc. Acesti diavoli pot s fie biruiti de oamenii care ntorc cu brbtie puterea mnioas asupra vrjmasilor nevzuti. In sfrsit, stpnitorii vzduhului, ceata diavolilor rationali (arhiconi) si trimit atacurile mpotriva mintilor oamenilor ce se ndeletnicesc cu stiinta cunoasterii (filozofia, teologia, imaginatiile) si i ndeamn la furirea de idei contrare lui Dumnezeu. Pentru c nsesi momelile lor, gndurile insuflate iau forma de gnduri nalte sau de nluciri luminoase, n sensul material sau intelectual al cuvntului. Astfel, aceste duhuri vor s stpneasc marea, pmntul si vzduhul. 2.3.1. Cele trei cete diavolesti
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Diavolii, fiind mai nainte de cdere duhuri si cznd din imaterialitatea lor, au cptat o oarecare grosime (materialitate), dup ispitele pe care le lucreaz si de care sunt mbibati. "Pierznd diavolii bucuria duhovniceasc-ngereasc, ptimesc si ei voluptatea pmnteasc, la fel ca si oamenii, prin deprinderi si patimi trupesti" (Sfntul Grigorie Sinaitul). Din aceast cauz si sufletul omenesc, zidit dup chipul si asemnarea lui Dumnezeu, rational si gnditor, a devenit, din pcate, dobitocesc si nesimtitor duhovniceste si aproape fr de minte, iar prin plcerile de lucrurile materiale nu mai cunoaste pe Dumnezeu. Pentru c deprinderile rele si pcatele prefac firea si schimb lucrarea firii. Astfel, s-au format si cele trei cete diavolesti: I. Prima ceat diavoleasc este ceata duhurilor desfrnate si bloase, care actioneaz ca niste lipitori asupra puterii poftitoare a oamenilor. Ei se hrnesc cu putoarea plcerilor desfrnate ale oamenilor. Acesti diavoli plutesc n puterea poftitoare a oamenilor, n desfrnare, lcomia pntecului, n lene, n oceanul buturii, ca unele care sunt lunecoase prin fire si se bucur de umezeala plcerilor nerationale. Ele ridic asupra omului valuri de gnduri de ntinciune. II. A doua ceat diavoleasc o reprezint ceata diavolilor mniosi, care este mnioas si rzbuntoare, ca niste fiare mnctoare de trupuri, ca niste cini care ling snge si se hrnesc cu putreziciuni. Ea are ca locuint puterea mnioas a oamenilor. III. A treia ceat diavoleasc este ceata diavolilor rationali-arhiconi, care sunt cei mai apropiati slujitori ai satanei si se ocup n special cu interpretarea eretic a Sfintelor Scripturi. Ele sunt duhuri usoare si subtiri, ca niste duhuri aeriene si actioneaz asupra puterii rationale, contemplative a sufletelor omenesti, aducnd n mintile oamenilor ereziile, filozofiile nalte, nlucirile, vrjitoriile... Uneori se arat n chipuri de psri si de ngeri (2 Corinteni 11,14) ca s amgeasc pe crestini (Pilocalia VII, p. 143).
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

2.3.1.1. Ceata diavolilor poftelor Diavolul din ceata diavolilor poftitori se ridic mpotriva crestinului, care se roag n inim, ca unul ce-si are puterea ndreptat spre pofta de la bru la buric a omului. El arunc asupra crestinilor puterea arztoare a sgetilor sale, avnd poftele din om ca pe un adnc n care ptrunde, fcndu-l s fiarb si umplndu-l de necurtii. Apoi l aprinde cu desfrnri si plceri pctoase. Dar cum sunt rzboiti crestinii de acesti diavoli? Ei le insufl oamenilor gnduri necurate de desfrnare, de lene, de mncare si butur, de iubire de bani si somn peste msur, fiind ajutati n ispitele lor de poftele si pcatele oamenilor, de filme, de muzic, de oameni desfrnati, betivi... Slujitorii cei mai puternici ai acestor cete diavolesti sunt propovduitorii patimilor trupesti: regizori, actori, scriitori, cntreti, care prin filme, crti, reviste, casete si videocasete ispitesc pe crestini ca s-i prind n mrejele lor. Acest soi de diavoli pot fi alungati cu ajutorul lui Dumnezeu, prin nfrnarea poftelor, post, rugciune, priveghere, spovedanie, Sfnta Imprtsanie, participarea regulat la Sfnta Liturghie, ascultare de duhovnic si munc binecuvntat. 2.3.1.2. Ceata diavolilor mniei Puterea mnioas pe care o are crestinul pentru a lucra fapta bun crestin si pentru a se mpotrivi diavolilor, aceast ceat diavoleasc o schimb spre ura si distrugerea aproapelui.Acesti diavoli sunt naintemergtorii mniei, urii, invidiei, pizmei, zavistiei, uciderii, asupririi sracilor, sodomiei, pcatelor mpotriva firii, rzbunrii... Cnd muncim fizic si efectum un efort mare, puterea mnioas pe care o avem n acele momente i lupt si ndeprteaz pe diavoli. De aceea, acesti diavoli aduc n mintea
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

noastr cuvinte de hul mpotriva lui Dumnezeu si a Bisericii si ne ndeamn la njurturi, ur, ceart si agresiuni asupra aproapelui. Trebuie s ne rugm cu rugciuni scurte cnd muncim, pentru ca puterea mnioas pe care o avem n acele momente si Harul lui Dumnezeu s izgoneasc pe diavoli de la noi si de la aproapele nostru. Dac nu ne vom ruga, diavolii vor transforma puterea mnioas pe care o avem n gnduri si cuvinte de hul mpotriva lui Dumnezeu si aproapelui. Cnd suntem mniosi, cineva (diavolul) ne ndeamn s lovim. Cnd diavolul se ndeprteaz si mnia trece, ne pare ru de faptele rele pe care le-am fcut. Cel mai tare lupt diavolii pe cei care construiesc biserici ortodoxe, aducnd ispite mari asupra preotilor, att prin oamenii necredinciosi, ct si prin ceilalti. Acesti diavoli sunt ndeprtati cu ajutorul Harului lui Dumnezeu prin rugciune si munc binecuvntat, prin iertare si dragoste sfnt crestin, smerindu-ne n ispite. 2.3.1.3. Ceata diavolilor rationali (arhiconi) Diavolii arhiconi ispitesc pe oameni cu iubirea de sine, cu mndria, slava desart, erezia, necredinta (ateismul), nebunia, dezndejdea si sinuciderea. Satana este "teologul iadului" si se ocup n mod special cu interpretarea gresit a Sfintelor Scripturi, avnd n ajutor ceata diavolilor arhiconi. Diavolii rationali sunt foarte puternici si actioneaz rapid asupra mintii oamenilor mndri, inspirndu-le idei potrivnice nvtturii de credint ortodoxe, a revelatiei dumnezeiesti. Acesti diavoli rationali sunt nvttorii sectarilor, ai schismaticilor, ai ereticilor, ai filozofilor, ai liber cugettorilor, care prin conlucrare cu diavolii teologi si formeaz propria lor credint sectar, eretic, atee. Insusi Domnul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos este ispitit de Satana, cu citate din Sfnta Scriptur, interpretate gresit de Satana. Dar Mntuitorul nostru Iisus Hristos i rspunde tot cu citate din Sfnta Scriptur, alungndu-l(Matei4,3-10). Diavolii rationali au actionat asupra ierarhiei Bisericii Apusene, care a adugat astfel n
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Simbolul Credintei pe Filioque, nvttura gresit c Duhul Sfnt purcede si de la Fiul lui Dumnezeu. Aceast adeziune a Bisericii Apusene la nvttura diavolilor rationali a condus, n anul 1054, la desprtirea Bisericii Apusene (catolice) de dumnezeiasca Biseric Ortodox (Rsritean), ntemeiat de Mntuitorul nostru Iisus Hristos. Minunea dumnezeiasc a revenirii Bisericii Catolice la Biserica mam - dumnezeiasca Biseric Ortodox se va petrece atunci cnd, prin Harul lui Dumnezeu, mintea catolicilor se va lumina si smeri si vor fi alungati diavolii rationali. Ca urmare a acestei mari schisme, prin mndrie intelectual si adeziune la cete de diavoli arhiconi, au aprut pn n zilele noastre mii de religii, ai cror reformatori, sub inspiratie diavoleasc, au reinterpretat Sfnta Scriptur dup dorintele si pcatele lor, spre a lor pierzare (II Petru 3,16; 11 Tim. 3-5). Ca dovad c acesti predicatori sunt condusi de diavoli este si faptul c ei schimb interpretarea Sfintelor Scripturi de la o zi la alta. Orice modificare a nvtturii de credint ortodox, descoperit de Dumnezeu oamenilor, orice abatere de la adevrul absolut, dumnezeiesc, este datorat diavolilor rationali, care lucreaz asupra mintii oamenilor mndri. Harul Duhului Sfnt, care vine numai prin ierarhia Bisericii Ortodoxe (episcopi, preoti si diaconi) lumineaz prin nvttura de credint ortodox mintile oamenilor si alung duhurile diavolesti ale necredintei si ale celorlalte pcate. Duhul lui Antihrist, prezent n crtile si Bibliile sectare, ntunec mintea credinciosilor si strecoar n ea ndoiala de credint, credinta eretic, credinta schismatic, necredinta (ateismul), neasculatarea si nesupunerea fat de ierarhia bisericeasc ortodox. Preotii si crestinii ortodocsi primesc binecuvntare de la arhiereu pentru a propovdui Cuvntul lui Dumnezeu si astfel cuvintele lor sunt luminate de Harul Duhului Sfnt. Sectarii, ereticii si schismaticii primesc putere de a propovdui de la diavolii arhiconi. De aceea, Sfintii Printi ai Bisericii Ortodoxe ne spun ca s nu discutm cu ereticii, pentru a nu primi n mintea noastr duhurile diavolesti ale lui Antihrist. Cuvntul scris se materializeaz pe hrtie, dar se transmite prin duh. De aceea, primind
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

sau citind o carte sau o Biblie sectar vom primi duhurile lui Antihrist n sufletele noastre si astfel vom avea gnduri de necredint, erezie si hul n mintea noastr. Odat cu cartea eretic primim si duhurile arhiconice, care, prin citit, ptrund n mintea noastr. Mintea omului, cnd si fixeaz atentia asupra unui obiect, intr n interactiune cu acel obiect. Citind, de pild, o carte, noi stabilim legtura sufleteasc cu autorul ei si cu cei care au citit sau citesc n acel moment acea carte. Dac autorul crtii este un crestin cu viat sfnt, care dup mutarea sa din aceast viat a ajuns la fericirea cea vesnic, sufletul cititorului are parte de bucuriile cele duhovnicesti. Dac, dimpotriv, scriitorul este un om pctos, iar crtile lui descriu pcate (desfrnare, betie, homosexualitate, crime, tlhrii, necredint, erezii), cititorul are prtsire cu duhurile diavolesti, care l-au ajutat pe scriitor s scrie si s rspndeasc o astfel de carte. Citind cu binecuvntarea preotului Sfnta Scriptur si scrierile Sfintilor Printi, vom avea prtsire haric cu Dumnezeu si cu Sfintii Si. Iar nltndu-ne prin citit la gndurile si sentimentele sfinte ale sfintilor, ne vom sfinti. In acelasi timp, sfintii care au scris cartea se roag n Cer, la Dumnezeu, pentru noi si prin harul lui Dumnezeu ne binecuvnteaz. Este duntor s citim literatur scris de oameni pctosi, pentru c ne putem molipsi de pcatele lor. De fapt, o carte se alege si se cumpr dup poftele sufletesti. De exemplu, omul desfrnat va fi atras de literatur, muzic si filme desfrnate. Duhul desfrnrii actioneaz de la productor la distribuitor, la vnztor si apoi la cumprtor (cititor). Astfel, dac cititorul care caut s cumpere o carte se uit n vitrin, iar vnztorul i arat sufleteste duhurile necurate pe care le au crtile. Cnd dorinta pctoas sau sfnt a omului se acordeaz cu duhul pe care l transmite vnztorul, atunci cumprtorul va dori s cumpere cartea, care va fi nsotit de duhurile ei. Tot astfel se petrec lucrurile la alegerea unei crti eretice, atee, a unei casete eretice, atee, sau a unei videocasete. Pentru c omul pctos vrea s ptrund n tainele lui Dumnezeu, independent de vointa lui Dumnezeu, adic s devin un dumnezeu (un nvtat), dar fr de Dumnezeu, el va fi inspirat si condus de diavol. Tainele dumnezeiesti se descoper omului pe msura
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

cresterii lui duhovnicesti, a smereniei, a dobndirii darului Duhului Sfnt. Cu ct omul, prin credint si fapte bune, se uneste cu Hristos prin Duhul Sfnt, el cunoaste tainele lui Dumnezeu, dobndeste putere si har, pe care le foloseste numai pentru fapte bune, potrivit cu vointa lui Dumnezeu. Or, demonii, pentru c au apartinut n trecut diferitelor ordine ale ierarhiei ngeresti, sunt initiati, ntr-o msur sau alta, n tainele existentei. Prin acestea ei ncearc s-i supun pe oameni, atrgndu-le atentia si interesul pentru ei, prin dezvluirea unor taine "ale cunoasterii" si nzestrndu-si discipolii cu capacitti supranaturale. Omul, posednd aceste cunostinte magice, tainice, ajunge n stare s influenteze oamenii si stihiile naturii, devenind ns astfel un rob al duhurilor necurate, care l-au nzestrat cu aceast putere. Fortele demonice, n virtutea ndeprtrii lor de Dumnezeu, nu pot crea nimic, ci numai distrug. Tocmai de aceea, discipolii diavolilor aduc pe pmnt elementul distructiv, pricinuind ru oamenilor care i nconjoar, ducnd la distrugerea lumii materiale. Acest lucru ni-l mrturiseste si Scriptura (Facerea 6,5-7). Oamenii mndri sunt atrasi de duhul diavolesc al mndriei la secte, eretici, schismatici si atei. Sufletul lor mndru nu poate primi darul smereniei si al dragostei dumnezeiesti, ci duhul mndriei, al slavei desarte, al desfrnrii, al iubirii de bani, al mniei... Tot diavolii rationali sunt cei care insufl printre crestini si monahi duhul neascultrii, al crtirii si al nesupunerii fat de ierarhia bisericeasc. Conductorul necredincios al unei tri se afl sub dominatia unei cpetenii de diavoli arhiconi si este un lupttor mpotriva dumnezeiestii Biserici Ortodoxe, a crestinilor ortodocsiajutnd pe cei care rspndesc n tar nvtturile diavolilor arhiconi (atei, eretici, yoghini, masoni, vrjitori). El d libertate pcatelor (avorturile, homosexualitatea, desfrnarea, vrjitoriile...). Atacurile diavolilor rationali sunt puternice si rapide. Mintea crestinilor, dac va fi prins de acesti diavoli cu greu se poate smeri, ca s fac voia lui Dumnezeu cea sfnt. Acesti diavoli ispitesc n special pe intelectuali. Diavolii arhiconi se ndeprteaz numai atunci
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

cnd ne smerim cu ajutorul Duhului Sfnt. Cele trei mari puteri sufletesti ale omului (puterea poftitoare, puterea mnioas si puterea rational), dac sunt desfigurate prin pcate, devin slujitoare demonilor. Dar tot prin aceste trei puteri sufletesti, sfintite si ntrite de darul Duhului Sfnt, putem s luptm si s biruim pe demoni. Avva Severin ne spune c diavolii nu pun n mintile oamenilor toate patimile deodat, ci fiecare patim si are duhurile ei deosebite, pe care diavolii le seamn n gndurile oamenilor. Ceata diavolilor poftitori se veseleste n necurtii si n dulceata ntinciunilor. Ceata diavolilor mniosi se bucur n defimri, mnie, tulburare si necaz, iar ceata diavolilor rationali se desfteaz cu mndria, slava desart, erezia, filozofia. Deci, cele trei cete diavolesti nu-i lupt pe toti oamenii la fel, ci n functie de vremuri, locuri si dup om. Diavolii se ajut si se schimb ntre ei, pentru c nu pzesc o anumit rnduial ntre ei. Oamenii care se lupt de exemplu s stpneasc puterea lor poftitoare si reusesc s biruiasc cu ajutorul lui Dumnezeu pe diavolii poftitori, vor fi luptati apoi de ceata diavolilor mniosi, adic vor trece de la pofte la mnie, ur, zavistie. Cei care se lupt cu puterea mnioas si cu diavolii mniosi si biruiesc cu ajutorul harului dumnezeiesc, vor fi luati n primire de diavolii rationali, avnd semnate n mintea lor tot felul de gnduri eretice, filozofii si vedenii. De asemenea, trebuie s stim c nu toti dracii sunt la fel de slbatici si c nu toti au aceeasi putere. Puterea cu care lupt diavolii pe crestini creste de la ceata duhurilor poftitoare la ceata duhurilor mnioase si apoi la ceata duhurilor rationale, care au puterea asupra maselor de oameni prin conductori eretici, nvttori eretici, vrjitori si masoni. Vrjitorii, astrologii si bioenergeticienii, ajutati de cpeteniile de diavoli arhiconi, au putere asupra maselor de oameni prin televiziune, radio, pres, muzic, filme, crti... Ins trebuie s ne aducem aminte c n lupta noastr cu fiecare ceat diavoleasc si cu slujitorii ei umani primim putere corespunztoare de la Dumnezeu, ca s biruim.
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

2.3.2. Bioenergiticienii si natura energiilor prin care lucreaz Djuna, "marea bioenergitician" din Rusia, este de origine asirian, iar mama ei, tatl si bunica au practicat vrjitoria. Ce spun bioenergeticienii despre propria lor persoan? Iuri Tarasov afirm: "Sunt vrjitor de generatia a patra". Intrebat fiind despre generatiile de vrjitori, el a rspuns: "Bioenergeticianul este un vrjitor de generatia ntia. El nu poate face nici a zecea parte din ceea ce face un vrjitor de generatia a patra. La ultimul congres al vrjitorilor, care s-a tinut n Spania, la magia alb si magia neagr s-au mai adugat dou culori, magia rosie si magia verde". Bioenergicitianul Kaspirovski, aprnd la televiziune n data de 24 noiembrie 1989, dup miezul noptii, a citit din cartea sa de magie neagr. Caracterul demonic al sedintelor sale de vindecare prin televiziune a fost depistat de cercetrile medicale ntreprinse asupra celor ce au urmrit emisiunile sale: din 2015 elevi, la 93% se remarc ticuri obsedante, reactii isterice, fenomene de halucinatii si tulburri psihice, dovada evident c sunt stpniti de duhuri necurate, 42% din pacienti cad n somn hipnotic n urma sedintelor televizate. Multi copii intrau n somn hipnotic, se prbuseau n stare de catalepsie numai vznd imaginea lui Kaspirovski. Ceea ce demonstreaz c elevilor li s-a distrus mecanismul de protectie psihologic. Mai mult, dup sedinte a fost nevoie ca multi copii s fie spitalizati, cu diferite tulburri neuro-psihice. Sunt unii bioenergeticieni care merg la Biseric. Ins scopul lor principal este de a se alimenta cu energiile divine dumnezeiesti. Ei stau cu ochii larg deschisi si minile rschirate, strduindu-se s se alimenteze cu energia pe care o radiaz Sfnta Icoan. Dumnezeu ns binecuvnteaz pe cel ce se smereste si nu pe cel care vrea s-I "ia" din energia Sa necreat.

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

2.3.3. Sursa astrologilor Astroloaga Svetlana a declarat c ea alctuieste horoscoape, ca nimeni altul n lume, tocmai datorit contactului cu "nvttorul mondial ceresc Ashtar" (informatii pe care le primeste de la el). In acest caz este evident contactul direct al astroloagei cu demonii, care o ajut s fac horoscoapele. Cci diavolul cunoaste foarte bine situatia Universului. De asemenea, diavolii pot face observatii directe asupra caracterului oamenilor. Duhurile necurate ncearc s organizeze multe din cele ce se petrec n lume si, fireste, si cunosc tinta pe care o urmresc. Din acestea rezult unele coincidente ntre prezicerile horoscopului si realitate. Svetlana a parcurs succesiv toate treptele initerii magice rituale n "Stiintele oculte". Cunostintele le-a cptat de la bunicul ei, care i-a lsat dup moartea sa si un diavol care s-o ajute. Cei care urmresc calea initierii n stiintele magice spun c se petrece si o schimbare a psihicului, a duhului si a trupului. Se produce o total alchimie a corpului si se schimb conceptia despre lume si viat. 2.4. Treptele pcatului "Nu dati loc diavolului", ne spune Sfntul Apostol Pavel (Efes. 4,27). Dar acest lucru reuseste s-l fac numai cel care urste din suflet pcatul si se mpotriveste diavolului de la primul atac. Sfnta Scriptur numeste pcatul "furnico-leu" (Iov. 4,11), deoarece dac la nceput diavolul seamn gndul ru, care este ct o furnic, mai trziu, dac nu-l vom ndeprta prin mpotrivire si rugciune, el va ajunge la puterea leului. Pentru aceasta trebuie s cunoastem care sunt treptele pcatului, de cnd ne ispiteste diavolul, pn cnd ne robeste desvrsit, ducndu-ne la pierzarea cea vesnic. Primele trepte ale fiecrui pcat si au sediul n mintea, cugetarea si imaginatia noastr. Sfntul Apostol Iacob ne spune: "Fiecare este ispitit cnd este tras si momit de nssi pofta
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

sa. Apoi pofta zmislind naste pcatul" (Iacob 1,14-15). Pcatul si are originea n gndurile viclene, pe care diavolul le strecoar n mintea noastr. Prin ruperea legturii harice cu Dumnezeu, datorit pcatului strmosesc, diavolul are puterea de a intra n mintea noastr si de a strecura gnduri pctoase si imagini pctoase. Pentru c, dup cderea lui Adam si a Evei, diavolul are posibilitatea s ptrund n mintea omului, care nu este acoperit si ntrit de darul Duhului Sfnt. Lipsa noastr de atentie n ceea ce priveste gndurile necurate este ntia cedare periculoas n fata diavolilor. Iar acest lucru este putin cunoscut de cei mai multi oameni. 1. Prima treapt a pcatului este aceea n care crestinul face o fapt bun, dar urmreste un scop ru. "S facem toate spre slava lui Dumnezeu" (Col. 3,17), ne spune Sfntul Apostol Pavel. Dac facem o fapt bun spre a fi ludati de oameni, vom pierde plata de la Dumnezeu. 2. A doua treapt a pcatului este aceea n care crestinul nu lucreaz desvrsit fapta bun. De exemplu: Cnd cineva se roag lui Dumnezeu cu mndrie, cu mintea risipit sau cnd d milostenie din lucruri furate. 3. A treia treapt a pcatului este momeala. Momeala este gndul simplu sau icoana a ce va fi adus n inim n chip lmurit de diavol. Dar cum ne ispiteste diavolul prin gnduri? Mai nti atac mintea noastr cu diferite gnduri, care aparent nu au nici o legtur cu pcatele. Aceste gnduri se pot grupa n gnduri trupesti si gnduri viclene. Gndurile trupesti vor ncerca s mping omul spre imoralitate. Iar gndurile viclene vor provoca tot felul de gnduri lipsite de judecat. Cei mai multi oameni cred c numai lucrarea cu fapta a pcatelor este oprit. Dar nainte de a pctui cu fapta, omul greseste de mai multe ori cu gndurile si imaginatiile pcatului. Dar s cercetm cu atentie aceast metod a diavolului. Mai nti, gndurile urmresc s ndeprteze pe om de la lucrarea virtutilor. Astfel, diavolul vine n mintea noastr si ne aduce aminte de viata noastr din tinerete, ca astfel s dezndajduim si rvna noastr spre
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

cele sfinte s se ofileasc. Asa l-a ispitit diavolul pe Sfntul Antonie cel Mare, reamintindu-i bogtia, ocrotirea surorii sale, datinile si pcatele neamului, iubirea de arginti, iubirea de slav desart, pofta multor feluri de mncruri si celelalte desftri ale tineretii sale. Dup aceasta i-a nftisat asprimea virtutilor si osteneala cerut de ea. Asadar, diavolul speculeaz toate cele de care are lips cineva atunci cnd se lupt pentru virtutea sa. Drumul virtutilor este greu si aspru, n timp ce drumulpcatelor este usor si lipsit de obstacole. Dac aceste dou metode nu reusesc, atunci diavolii seamn n mintea noastr gnduri spurcate si necurate. Cnd mintea noastr nu rvneste cele sfinte si rmne fr lucrare, ea va fi atacat de diavoli prin gnduri pctoase si viclene. Te ntrebi cum de ti-au venit astfel de gnduri? Vrjmasul nostru diavol le-a semnat cu voia sau fr voia ta. Oricum, el este ntotdeauna principalul autor. El deschide usa cugetrii tale si intr n mintea ta si seamna neghina. Iar peste putin timp ea va prinde rdcin si va nbusi toat curtenia noastr. Facem pcate atunci cnd revenim adesea asupra gndurilor rele. Cum putem s rezistm la aceste atacuri? Pentru nceput trebuie s vedem dac aceste atacuri cu gnduri viclene care vin asupra noastr sunt sau nu din vina noastr. Pentru c nu pctuim atta vreme ct vom izgoni repede gndurile rele din mintea noastr. 4. A patra treapt a pcatului este nsotirea. Insotirea este convorbirea noastr cu diavolul, cu gndurile care au aprut n inima noastr n chip ptimas sau neptimas. In aceast treapt a pcatului, diavolul nainteaz si mai mult. El ne atac cu gndurile care ne ndeamn s svrsim direct pcatul. Acestea sunt gndurile care nasc n noi dorinte pctoase si ne provoac simturile. 5. A cincea treapt a pcatului este lupta, care trebuie s nceap si s continue pe toate treptele. Rzboiul acesta al nostru cu diavolii este o adevrat mucenicie dac ne pstrm mintea curat. Sufletul consimte s stea de vorb cu acel diavol si cunoscnd c acele gnduri l duc n pcat, ncepe a se lupta mintea cu ele. Sfntul Macarie Egipteanul spune c mintea noastr trebuie s fie rzboinic si c are putere s rspund cu forte egale atacurilor diavolesti. Ea se poate mpotrivi gndurilor si poate s le contrazic. Important
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

este ns ca mintea noastr s lupte. Si atunci va veni n ajutor darul Duhului Sfnt si va alunga pe demoni. Pentru c atunci cnd Dumnezeu vede c ne luptm cu gndurile, vine si ne ajut cu harul Su. Iar acest lucru se ntmpl pentru c rzboiul mpotriva gndurilor deschide calea spre sfintenie. Sfntul Ioan Scrarul ne nvat c ochiul veghetor curt mintea. Este ns nevoie de mare atentie la pricinile pcatelor n viata de zi cu zi, care este pricina gndurilor rele. Este nevoie de atentie chiar si n timpul somnului si al linistii. Sfntul Ioan Scrarul ne spune: "Este un diavol care, venind la noi cnd ne ntindem n pat, ne sgeteaz cu amintiri urte si murdare, pentru ca neridicndu-ne la rugciune din trndvie si nentrarmndu-ne mpotriva lui, s adormim n gnduri murdare si s avem vise spurcate. S fim atenti ca s nu ne nselm. Metoda aceasta cu gnduri rele si pctoase este devastatoare si nenumrati oameni cad prad si victime. Usa mintii noastre, deschis gndurilor rele, las s ptrund n inim germenii purttori de pcate de moarte, care ntunec mintea si tulbur inima si face pe om prad usoar diavolilor. De aceea, cnd suntem invadati de cugete rele si viclene, s ne pzim mintea rugndu-ne si spovedindu-ne la duhovnic. Iar Dumnezeu ne va ajuta cu Harul Su cel mntuitor, aducnd pacea si sfintenia sufletelor noastre. 6. A sasea treapt a pcatului este nvoiala, care are loc atunci cnd sufletul din iubire de sine si de pcate cedeaz gndului celui pctos, nvoindu-se cu diavolul si primindu-l n mintea sa. El zice: "Da, am s fac pcatul". 7. A saptea treapt a pcatului este pcatul cu mintea prin imaginatie. Mintea omului are posibilitatea de a imagina. In aceast treapt vezi n imaginatia ta pcatul. Exemplu: Femeia cu care vrei s te desfrnezi, te certi cu cel care te-a ofensat... 8. A opta treapt a pcatului este pcatul cu fapta (furi, lovesti, desfrnezi...). Cnd nu ne luptm cu putere pe treptele cele mai mici ale pcatului si pctuim cu mintea de mai multe ori, vom ajunge s pctuim si cu fapta. 9. A noua treapt a pcatului este obisnuinta cu pcatul. Prin repetarea pcatului se ajunge
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

la obisnuint. Cnd duhovnicul ntreab la spovedanie de ce pctuieste, credinciosul rspunde: "M-am obisnuit". Astfel el arat c a ajuns la treapta a noua a pcatului, fie c este vorba de butur, fumat, furat sau orice alt pcat. 10. A zecea treapt a pcatului este deprinderea cu pcatul sau viciul. Omul devine astfel rob al pcatului si al diavolului, care-l conduce numai spre lucruri rele. "Cine face pcatul este de la diavol, pentru c de la nceput diavolul a pctuit" (1 In. 3,8). In aceast treapt pcatul devine a doua fire a omului. 11. A unsprezecea treapt a pcatului este dezndejdea. Diavolul l ndeprteaz pe om de la ndejdea cea bun ctre Dumnezeu, spunndu-i c are multe pcate si Dumnezeu nu-l mai iart. S nu ne lsm amgiti de diavol, care ne spune s nu prsim azi pcatele cu care ne-am obisnuit. Cu ct pcatul este mai vechi, cu atta este mai greu s scpm de el. 12. A dousprezecea treapt a pcatului este sinuciderea. Omul, fiind dezndjduit de toate si luptat de diavoli, si pune capt vietii. Este cea mai grozav moarte si pedeaps sufleteasc si trupeasc, omul muncindu-se n vecii vecilor n iad, cu Iuda vnztorul. Sunt copii mai putin credinciosi, pe care diavolul i lupt s se sinucid atunci cnd au probleme la scoal (note rele, corigente) sau cnd printii nu le ndeplinesc anumite cerinte sau i ceart (se omoar, ca s le fac n necaz). Aceste gnduri rele sunt semnate n mintea copiilor de diavoli. De asemenea, gndurile de sinucidere pe care le au cei care au suferit deceptii sentimentale sau cei care au fcut mprumuturi mari din banc si nu le pot returna, sunt tot de la diavoli. La fel si credintele satanice pe care le au cei care cred c dac se sinucid se vor ntlni cu anumite persoane mutate la viata cea vesnic sau cu Dumnezeu. In realitate, ei se ntlnesc cu diavolii si cu iadul cel vesnic. Pe alti oameni, diavolii i pun s ncerce s vad cum este cnd se spnzur sau alte forme
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

de sinucidere. Cei care au ncercat astfel de "experiente" si au scpat, prin minune dumnezeiasc, au spus c, la un moment dat, cineva (diavolul) i mpingea spre lat. 2.5. Cele opt atacuri ale diavolilor Diavolii ne rzboiesc ispitindu-ne din opt prti: 1. Ispitirea de sus: a) Nevointa fanatic, exagerat, peste puterea noastr (exemplu: post aspru). De multe ori dracii ne mpiedic s facem cele usoare si folositoare nou si ne ndeamn s ne apucm de cele peste puterile noastre, ca s ne mbolnvim trupeste si sufleteste. b) Tlcuirea Sfintei Scripturi, mai presus de cresterea noastr duhovniceasc. Sunt diavoli mincinosi, care ne soptesc la ureche tlcuiri ale dumnezeiestilor Scripturi (Mt. 4,6;Lc. 4,10). Acestea le fac mai ales n inimile iubitorilor de slav desart si cu deosebire la cei care sau ocupat cu filozofia lumeasc, amgindu-i ncetul cu ncetul si ducndu-i spre eresuri si hule. Vom cunoaste teologia sau mai bine zis teomachia teologilor iaduluiarhiconi din mndria si bucuria nerusinat ce se revars din sufletul acestor oameni n vremea tlcuirii Sfintei Scripturi. 2. Ispitirea de jos: Este atunci cnd ne lenevim cu voia noastr si nu ne silim s lucrm faptele cele mntuitoare. Cnd sun clopotul, trmbita duhovniceasc pentru a merge la rugciune, crestinii se adun n chip vzut, iar diavolii, n chip nevzut. Celor ce se afl n pat le spune s mai zboveasc un pic, pe cei care se roag i adoarme, pe altii i mpunge la stomac cu foame, sete sau durere, iar altii sunt ndemnati s stea jos n vremea rugciunii. 3. Ispitirea din dreapta:
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

a) S lucrm fapta cea bun, dar cu scop ru. Orice fapt bun are trup si suflet. Trupul faptei este lucrarea ei, iar sufletul faptei este scopul pentru care se lucreaz. Vrjmasul diavol ne ndeamn s lucrm din mndrie sau pentru a fi ludati de oameni si nu pentru slava lui Dumnezeu (Colos. 3,17). b) S privim vedeniile si nlucirile diavolesti n chip de descoperiri dumnezeiesti si ngeresti (2 Cor. 11,14). Duhul cel ru al nselciunii, cnd se apropie de om i tulbur mintea si o slbticeste, i face mintea aspr si o ntunec, i pricinuieste team, trufie, i slbticeste ochii, i nfioreaz trupul, i arat o nlucire de lumin rosie, fcndu-i mintea diavoleasc si-l ndeamn s rosteasc cuvinte necuviincioase si hulitoare. Iar cnd se arat de mai multe ori, l umple de mnie si de mndrie si nu mai stie ce este smerenia si plnsul cel adevrat, ci ntotdeauna se fleste cu isprvile sale, fr sfial si fric de Dumnezeu si, pe scurt, si iese cu totul din minti. 4. Ispitirea din stnga: Este atunci cnd cunoastem pcatul, dar cu voia noastr ne hotrm s pctuim. Vicleanul diavol din nou ne spune c Dumnezeu este bun si iart si c a gresi este omeneste. 5. Ispitirea din fat: Este atunci cnd diavolii ne transmit gnduri si imagini ale lucrurilor pe care le socotim c se vor ntmpla n viitor. 6. Ispitirea din spate: Este atunci cnd dracii ne dau rzboi cu gnduri, imagini si locuri unde am pctuit noi n trecut. Imaginatia este tabla mintii. Ea este hotar ntre minte si simtire, pe care s-a ntiprit tot ce-am vzut, auzit, mirosit, pipit si gustat n timpul vietii noastre. De aceea, cnd ne rzboiesc dracii ne rscolesc imaginatia si memoria cu tot ce stiu c s-a ntiprit acolo n chip ptimas, pentru a ne strni spre pcate. Sfintii Printi numesc imaginatia pod al dracilor, pentru c pcatele trec de la minte la trup, prin imaginatie. 7. Ispitirea cea dinluntru: Are loc prin pornirea patimilor ce ies din inima noastr: "Din inima omului ies gndurile cele rele, uciderile, curviile, preacurviile, furtisagurile, mrturiile
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

mincinoase, hulele" (Mt. 15,19). 8. Ispitirea cea din afar: Se face prin patimile si ruttile pe care le toarn dracii n sufletele noastre, prin cele cinci simturi, care se mai numesc si ferestrele sufletului. Sfntul Prooroc Eremia ne spune c "s-a suit moartea prin ferestrele noastre" (ler. 9,21). 2.5.1. Formele luptei diavolesti 1. Rzboiul cu inima a) Prin mnie aprins: uciderea, sodomia, asuprirea sracilor. Aceste pcate mpotriva aproapelui sunt strigtoare la cer si mpietresc inima. b) Prin poft: iubirea de arginti, lcomia, lenea, desfrnarea. Acestea (a si b) sunt cele sapte pcate de moarte si le facem mpotriva noastr. c) Prin iutime: zavistia, invidia, ura, pizma. Aceste pcate nvrtoseaz inima si le facem mpotriva aproapelui. 2. Rzboiul cu mintea a) 0 ntunec prin: mndrie, dezndejde, sinucidere. Acestea sunt pcate mpotriva Duhului Sfnt. b) 0 aprinde prin erezie. c) 0 surp prin nebunie. Rzboiul diavolului cu oamenii decurge astfel:
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

I. Cu mintea: momeala, asuprirea, unirea. II. Cu inima: lupta. III. Cu vointa: nvoiala. IV. Cu trupul: mplinirea cu lucrul, deprinderea, patima (viciul). V. Cu sufletul: dezndejdea, erezia, nebunia, sinuciderea. Acesta este rzboiul cu diavolul, iar biruinta este a lui Iisus Hristos si a noastr. Cunoscnd aceste ispite: "...s nu v lsati covrsiti de satana, cci gndurile lui nu ne sunt necunoscute" (11 Cor. 3-16). 2.6. Rzboiul nevzut Pe cei care sunt zmisliti n frdelegi si n pcate nscuti (Ps. 50,6), satana i lupt prin patimi. Adic nu se lupt cu ei ct vreme triesc dup chemrile lumii acesteia, ca dup o lege, si o ascult orbeste. Rzboiul Se aprinde abia atunci cnd dorim s prsim pcatele si s mergem pe calea lui Dumnezeu. Atunci cnd vrem s dezrobim fiecare parte a sufletului nostru din amgirea diavolului si s le unim iarsi precum le avea Adam n Rai si s vedem pe Tatl Nostru, atunci se strnesc mpotriva noastr toate urgiile iadului. Toat strdania diavolului este s desfac sufletul nostru de dragostea lui Dumnezeu si s-l lege de orice altceva, n afar de Dumnezeu. De aceea ntinde celor trei puteri ale sufletului nostru (puterea rational, puterea mnioas si puterea poftitoare) ispite, aducnd momeli plcute, potrivite cu fiecare putere sufleteasc n parte. In acelasi timp, trupul este pus s mplineasc lucrul si s le fac mereu. Vrea adic s iubim plcerea, stiind vrjmasul c aceasta stinge iubirea de Dumnezeu. Pofta sau vointa o nconvoaie spre trup si spre lume, ntunecnd mintea cu
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

plceri pctoase. Cugetarea, care dup fire, se ntinde ca un arc ctre dragostea dumnezeiasc, diavolul o aprinde ca o sgeat contra firii si o trimite, ca pe niste fulgere, n obrazul fratilor si mpotriva lui Dumnezeu, blestemnd si njurnd si dndu-le lui (dracului) pe toate si pe sine nsusi, chiar si moarte de om fcnd. Iar pe srmana minte care, dup fire, este oglindirea sau rsfrngerea lui Dumnezeu, tronul lui Dumnezeu n om, locul cel mai sfnt al su, fie c o ntunec, fie c o aprinde, fie c o sfarm, punnd idolul pcatului ntr-nsa sau urciunea pustiirii n locul cel sfnt (Mt. 24,15). In acest fel se poate nscuna vrjmasul n minte si o poate schimba contra firii, nct zice rului bine si binelui - ru; ntunericului - lumin si luminii - ntuneric; cuminteniei - nebunie si nebuniei - ntelepciune, din care cuget c nu este Dumnezeu, ci numai natura al crui dumnezeu este omul. Iat ce este o minte ndrcit, care socoate minciuna - adevr si adevrul - minciun (ateismul). 0 astfel de minte pierde si darul liberttii vointei si ajunge n robia poftelor, contra firii, care spurc sufletul, i tlhreste vlaga si-l stric prin boli, fcndu-l neputincios spre osteneli si urcusul cel duhovnicesc. Toate patimile si lucrrile contra firii se ivesc mai nti n minte, n partea cea mai subtire a fpturii noastre cele nevzute. Aduce vrjmasul diavol un gnd cu chip lumesc si-l arat mintii ca pe o momeal. Iar mintea nenvtat cu lucrarea diavoleasc, precum un miel nestiutor, vede lupul si se duce la el creznd c este oaie. Si asa, ca un biet miel naiv, se duce drept n gura lupului (diavol) flmnd. Prima linie a luptei pe care vrjmasul o flutur n vzul mintii este momeala. A doua este asupreala. Dac a izbutit cel ru s fure mintea cu momeala, o ndeamn s vorbeasc mpreun cu el. Urmeaz furarea mintii, care este treapta a treia din lucrarea frdelegii sau unirea. Cnd mintea si d seama de ea nssi si de cele n care se afl, avem lupta cea de gnd. Mintea noastr hotrste dac merge dup momeal sau se ntoarce de la dnsa. Aici ncepe lupta. Dac ntrziem lupta, ne putem trezi nvluiti din partea poftei sau a iutimii.
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Prin urmare, lupta trebuie dat grabnic. Aceast lupt este, deci, hotrtoare: dac mintea ncuviinteaz lucrarea diavolului, aceast ncuviintare o d vointei, asupra creia sufl vrjmasul boarea ametelii. Vointa ia hotrrea dup sfatul mintii si nu nainte. De aceea se zice c avem n orice hotrre libertatea vointei, adic puterea de a alege ce vrem. Darul liberttii vointei ni l-a dat Dumnezeu, ca pe o mare cinste si prin el trebuie s crestem pn la msura ndumnezeirii. Dragostea nclin vointa ca pe o cumpn. Deci, dac mintea iubeste momeala strin, va nclina cumpna liberei alegeri spre momeal sau sfat strin si asa se deschide sprtura n cetatea sufletului si intr puhoiul de diavoli, care asteptau afar. Si urmeaz repede pustiirea jalnic n cetatea sufletului, mplinirea cu lucrul sau repetarea faptei, pn se deprinde sau se obisnuieste. Inrdcinarea obiceiului pctuirii duce pn acolo nct nu ne mai putem mpotrivi si asa lucrarea contra firii se face omului a doua fire, firea frdelegii sau a pcatului. Dar acest lucru este totuna cu pierderea darului liberttii vointei si omul se trezeste robind vrjmasului din pricin c i-a slbit puterea de mpotrivire, din cauza multor pcate ce le-a fcut. Iat de ce omul face rul de acum nainte, cu toat voia. Acesta este motivul principal pentru care patimile nvechite, greu se vindec. Mintea si d seama unde a ajuns si nu se poate lupta, ca s scape de robia pcatelor. Dar vrjmasul care pustieste prin patimi, cnd vede c mintea sau constiinta vrea s duc rzboi mpotriva robiei lui, vine cu asuprire, dovedind sufletului c nu poate s scape, iar ca pedeaps c a ndrznit una ca aceasta, o d legat la un chinuitor mai greu: duhul dezndejdii. Acum sufletul se afl ntre moarte si viat. Unii mai scap, iar altii nemaiputnd suferi li se ntunec mintea si fac pcatul cel din urm: sinuciderea. Iar altora li se rtceste mintea cu totul, dnd n nebunie. De fapt, trebuie s spunem c fiecare din patimile de moarte pot duce pe om pn la sinucidere, iar altii umflati fiind de duhul mndriei, cad n nebunie. Si de unde atta pustiire? De la primirea unei momeli a vrjmasului, care ispiteste pe tot omul prin patima
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

spre care are nclinatie mai mare. Pe cel aplecat spre trup l ispiteste prin desfrnare; pe cel aplecat spre lumea gndurilor i ispiteste cu ntelepciunea veacului acestuia; pe cei aplecati spre Cuvntul lui Dumnezeu i ispiteste cu Biblia, astfel nct n zilele noastre se vd multi cltori spre iad cu Scriptura n mn (sectarii). Dac mintea nu ncuviinteaz nluca momelii sau puiul de drac, sufletul nu va ptimi o pustiire ca aceasta. Dar ca s se ntmple acest lucru, sufletul mpreun cu puterile sale trebuie s aib o nclinatie ctre Dumnezeu, asa cum o are cnd lucreaz dup fire. Sufletul trebuie s aib pe Dumnezeu cu sine mereu. In rzboiul nevzut avem un mare ajutor, chiar pe Impratul Cerurilor, Domnul nostru Iisus Hristos si pe ucenicii Si, care sunt preotii Bisericii. Pentru aceasta S-a artat Fiul lui Dumnezeu, ca s sfarme lucrrile diavolilor si pentru aceasta ne mprtsim si El locuieste n noi de la Botez, ca s sfarme lucrrile diavolilor, pn la sfrsitul veacurilor. Dar, cum s-a spus, Dumnezeu asteapt si hotrrea noastr, nu numai lucrarea harului dumnezeiesc. Hotrrea noastr const n aceea c dac doi dintre voi se vor nvoi pe pmnt n privinta unui lucru pe care l vor cere, se va da lor de ctre Dumnezeu, care este n ceruri. "C unde sunt doi sau trei adunati ntru numele Meu, acolo sunt si Eu n mijlocul lor" (Matei 20,18). Cei doi sau trei sunt puterile sufletului, care dac se vor uni pe pmnt, adic ntr-o dragoste (cci inima este semnul dragostei), cernd ceva de la Dumnezeu, Tatl nostru, rspunznd dragostei celor doi sau trei de pe pmnt, le d dragostea Sa cea din ceruri, care este nsusi Fiul Su si asa vom avea pe Dumnezeu n mijlocul nostru. Adunarea puterilor si nvoirea lor ntr-o dragoste se poate face, dup cum ne spune Fiul lui Dumnezeu, numai ntru numele Su. Aici avem o alt tain a lucrurilor si anume rugciunea nencetat ctre Iisus: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m pe mine pctosul". Sfntul Apostol Pavel ne spune "s ne rugm nencetat" (Tes. 5,17), iar acest lucru va svrsi minunea unirii puterilor sufletesti nvrjbite. Minunea aceasta se petrece ntru numele lui Iisus Hristos. Adic puterile sufletului se ntorc de la iubirea strin (de sine, de lume si de cele ce sunt n acestea) iarsi la Dumnezeu.
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

In trei cete se rnduiesc ostasii rzboiului duhovnicesc: nceptorii, sporitii si desvrsitii. Precum atunci cnd sunt chemati la rzboi, oamenii si las toat grija cea lumeasc, asa si nceptorii si las toat grija cea lumeasc pentru mpratul lor, Iisus Hristos, si-si caut un duhovnic bun, iscusit. Adic nu mai stau la ndoial, ntre pretul lumii acesteia ntregi, de le-ar da-o cineva, si pretul sufletului mntuit pentru viata cea fr de sfrsit, ce va s fie. Trebuie, deci, s-si gseasca un duhovnic iscusit, deoarece n cele duhovnicesti, tot ce nu este din povtuire rnduit si sub ocrotirea smereniei, duce la nselare si la mai mare surpare dect patimile. Deci, de ndat ce nceptorul leapd faptele omului celui vechi sau lucrurile contra firii, d de rzboiul gndurilor. Acesta caut s-i aduc aminte de cele vechi si s-i ntoarc iarsi dragostea spre acelea. Cel mai adesea dau rzboi cu mintea gndurile si chipurile cele de rusine. Nvala de gnduri s nu descurajeze pe nceptor. Toat grija s-i fie doar aceasta: s nu primeasc cele ce i se nlucesc mintii, ci tinerea de minte s-i fie Hristos, Maica Domnului si Sfnta Cruce. Lupta nceptorului este lupta izbvirii de patimi, adic a nu lsa pruncii babilonesti (dracii) s intre si s se fac brbati, cci mai greu i va scoate atunci. Cum se arat, trebuie s-i loveasc de piatr (Hristos) pentru ca s nu ajung cu dnsii pn la lupt (Ps. 136,9). A nu avea gnduri este cu neputint, precum cu neputint este a opri vntul cu o bucat de pnz. Dac sunt si vremi fr de furtun, aceasta este dup rnduiala Prea Induratului Dumnezeu. Cei nceptori pot s vad cum numele Mntuitorului i izbveste de asupreala diavolilor, ceea ce i ndatoreaz cu o mai mare smerenie naintea lui Dumnezeu, care le ia sau le usureaz lupta lor. Abia celor din ceata sporitilor le ngduie Dumnezeu lupta, dup ce sunt ntriti n dragostea dumnezeiasc si au deprins mestesugul luptei. Iar a bate rzboi cu diavolul si a-l arde necontenit cu sabia duhului este a celor desvrsiti. Dar nu spre diavol au cei desvrsiti privirea, ci toat fptura lor, absorbit n Dumnezeu, se face ca un prjol ntr-un rug nearztor si strmutati de dragostea lui Dumnezeu, chiar de sunt n lumea
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

aceasta, ard pe stpnitorul ei diavolul n inim, cu sabia vpaie a Duhului Sfnt (rugciunea). Partea nceptorilor este de a usca spinii patimilor din pmntul inimii si de-a nu se sui cu mintea n vzduhul prerilor, c acolo bat diavolii mari si-i rup aripile. Mintea trebuie s fie de straj la portile simturilor, ca s nu intre foc strin n cetatea sufletului. Aceasta este partea ascetic sau nevoitoare. Pentru unii nevointa este mare, pentru altii mai usoar, pentru altii tine toat viata, iar pentru cei ce nu judec pe nimeni Mntuitorul le spune c "fr de nevoint intr n mprtia lui Dumnezeu" (Luca 6,37). Toat lupta nceptorului const n atentia care nu trebuie s adoarm, cci om vrjmas i va semna neghin n tarina inimii. Prin urmare, pe msur ce se va usca pmntul inimii de mocirle, trebuie s fie cu atentia mrit, cci altfel pinea lui va fi amar. Fr uscarea izvoarelor rele, fr scoaterea patimilor din rdcini, iar locul lor ars cu lacrimi, fr netezirea scurmturilor pe care le-au fcut porcii (dracii) patimilor, nu este cu putint de a ajunge n cetatea a doua, a lupttorilor, a celor sporiti. Pn ce cu desvrsire n-am ntors mnia si pofta de la cele de aici, unde luptau contra firii, nc nu am scpat de omul cel vechi, nc nu avem sufletul fecioar si parte de crinul bunei vestiri a nasterii lui Dumnezeu n noi. Ceata nceptorilor st sub fericirea srciei desvrsite. Nu este nimic de care s le fie inima mpins, nici chiar de ei nsisi. Ct despre patimi, singura avutie a lor au risipit-o si au ajuns sraci de avutia aceea si s-au fcut ca un crin n pustie. Ceata celor sporiti este sub semnul fecioriei, a celor care s-au ntors la starea de copii fr de patim, cci prunc nou ni s-a artat nou: Iisus Hristos. "Iar copilul crestea si se ntrea cu duhul, umplndu-se de ntelepciune si harul lui Dumnezeu era n El. Luceafrul de dimineat rsare n inimile noastre" (2 Petru 1,19), cci Dumnezeu este lumin. "Atunci lumina ta va rsari ca zorile si tmduirea ta se va grbi" (Is. 58,8). Lumina creste tot mai tare, pruncul Iisus se face n ceata celor desvrsiti, brbat desvrsit si vine plecndu-si capul sub mna zidirii Sale, artndu-ne smerenia ca pe un Botez. Acum vine satana
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

pentru cea din urm oar cu ispita plcerii: Nu cumva iubim darurile lui Dumnezeu? Nu cumva avem prere pentru ndrznirea ctre Dumnezeu? Cu un cuvnt, nu cdem n laud strin? Pe toate acestea le arde ns ascultarea desvrsit de la Dumnezeu, care lumineaz pe cei desvrsiti ca un soare al drepttii. Si precum Iisus Hristos s-a fcut asculttor pn la moarte pe Cruce, de Printele Su, asa si-n cei desvrsiti vointa lui Dumnezeu, cea mai urias putere, poart chipul celei mai desvrsite lepdri de sine. Iat vointa fcndu-se smerenie, cci "Desvrsirea este o prpastie de smerenie" (Sfntul Isaac Sirul). Dar are si diavolul un duh, duhul minciunii (cci a lui Dumnezeu este Duhul Adevrului). Si cu duhul minciunii, diavolul ispiteste pe cei desvrsiti. Nu cumva si iubesc viata viitoare? si vicleanul i arat ngerii de lumin (2. Cor. 11,14). Aici este bine stiut o deosebire sigur ntre cele dou duhuri: ele au cte o lumin, ns lucrarea lor este diferit. Lumina Duhului Sfnt este Lumina lui Hristos, care lumineaz pe tot omul ce vine n lume, pentm c ne lumineaz s ne cunoastem cu adevrat ce suntem, fat de Sfintenia lui Dumnezeu. La Lumina adevrului ne vedem multimea pcatelor noastre. Pe msur ce sporeste Lumina lui Dumnezeu n noi, vedem ct stricciune am fcut n vremea ntunericului necunostintei si a pcatelor. Si astfel ne vedem cei mai mari pctosi. Sfintii sunt convinsi de pcatele lor, de aceea judecndu-se pe ei nsisi, vrednici de iad se vd, dar mostenesc Raiul, primind n dar mntuirea. Diavolul minciunii are si el o lumin, ns la fel de mincinoas ca si el. Pe cnd lumina cea adevrat arat pcatele noastre si din ele ne smerim pn n iad, duhul minciunii cu lumina lui ascunde pcatele din ochii mintii, pe care i-a nnegrit cu duhul mndriei, fcnd pe cel ce ptimeste s se cread fr de pcate si c este mntuit (sectarii). Inselati sunt si cei mndri, care nchisi n nestiint sunt convinsi de mntuirea lor, desi s-a ntrit n ei ntunericul cel mai din afar al mndriei. Privind viata sfintilor, ei se cred niste pctosi, convinsi de pcatele lor, chiar dac fata le
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

strluceste ca soarele. Asa se ntmpl c pe unii nu i las Dumnezeu fr de cruce, s se zic c sunt pctosi, dar si cei ce zic numai din buze, s vad de ei nsisi. Cei desvrsiti nu simt numai pcatele lor, ci c se afl ntrnsii toate pcatele oamenilor (Gal. 6,2-10). In inima lor strbate durerea, sufer pentru durerea oamenilor, vor s se jertfeasc pentru ei, vor s fie osnditi n locul lor. Aceasta este iubirea de jertf, prjolul care aprinde lumea, care cutremur portile iadului si strneste mpotriv toat vlvtaia de ur sau ispita a doua prin durere. Pe msura sporirii darurilor dragostei n noi, pe aceeasi msur diavolul aprinde vapaia de ur mpotriva noastr. Dar dac l rugm pe Iisus Hristos, El se va lupta pentru noi, oamenii, biruind ca un Dumnezeu. Pe cel desvrsit, n timpul ncercrilor l vor prsi prietenii, i se vor face potrivnici, l vor huli, l vor osndi ca pe un nseltor pn si cei din casa lui, va fi dat n minile vrjmasilor. Viforul iadului va fi asupra lui, doar-doar l va desprti de dragostea lui Dumnezeu. Acesta este focul celei mai mari ncercri si suferinte, n care-l curteste Dumnezeu, cnd nssi el se ascunde din dragostea Sa si las s se prvleasc asupra lui puhoaie de ur, care caut s-l nghit. De dragostea lui Dumnezeu ns nimic nu-l mai desparte. El spune mpreun cu Sfntul Apostol Pavel: "Cine ne va desprti pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau strmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de mbrcminte, sau primejdia, sau sabia? Precum este scris: "Pentru Tine suntem omorti toat ziua, socotiti am fost ca niste oi de junghiere". Dar n toate acestea suntem mai mult dect biruitori, prin Acela Care ne-a iubit. Cci sunt ncredintat c nici moartea, nici viata, nici ngerii, nici stpnirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile, nici nltimea, nici adncul si nici o alt fptur nu va putea s ne despart pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea ntru Iisus Hristos, Domnul nostru" (Romani 8,35-39). Iat ce este omul dup fire sau un dumnezeu dup har (Psalm 81,6). 2.7. Nluciri si viclenii demonice Diavolii, cznd din slava cereasc si pizmuindu-i pe crestini, vor s-i mpiedice de la suisul duhovnicesc spre cer, ca s nu ajung acolo de unde au czut ei. De aceea este
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

nevoie de mult rugciune si voint, ca primind cineva prin Duhul Sfnt darul deosebirii duhurilor, s poat cunoaste lucrrile lor, dar si cum pot fi nvinsi fiecare n parte. Cnd diavolii vd pe crestini, dar mai ales pe monahi nevoindu-se, ncearc s-i ispiteasc, ridicnd multe sminteli prin gndurile ce le insufl. Aceste atacuri pot fi doborte prin smerenie, post si rugciune, dar nici doborti nu nceteaz, ci vin ndat cu viclenii si mestesuguri noi. Atunci cnd nu pot s nsele inima cu plceri murdare, se silesc s ne sperie, prefcndu-se n femei despuiate, fiare, reptile, trupuri uriase si multime de ostasi. S nu ne temem nici de nlucirile acestea, cci se mistuiesc ndat dac ne rugm cu smerenie si ne nsemnm cu Sfnta Cruce. Duhurile necurate sunt pline de ndrzneal si nerusinare, pentru c desi sunt biruite, ne atac iarsi n alt chip. Se prefac c ghicesc, spunndu-ne c se vor ntmpla diferite lucruri n viitor. Dac vor gsi sufletul neclintit n credinta si cugetarea ndejdii, aduc pe Satana, cpetenia lor. Acesta este asa cum l descrie Iov: "Ochii lui chip de luceafar, din gura lui ies parc niste torte aprinse si izbucnesc valuri de scntei. Din nrile lui iese fum... Rsuflarea lui este de crbuni aprinsi si din gura lui tsnesc flcari" (Ion* 41,18-21). "Grieste vicleanul lucruri mari. Incearc s se fleasc si amgeste pe crestini. Dar noi crestinii s nu ne speriem nici de nlucirile acestea, nici s lum aminte la cuvintele lui. Att el, ct si slugile lui au fost doborte de Mntuitorul, ca niste scorpii si serpi, spre a fi clcati n picioare de crestini" (Sfntul Ioan Scrarul). Nlucirile lor apar dar se mistuiesc de la sine, nevtmnd pe nici un credincios si poart asemnarea focului celui vesnic, care-i va arde pe diavoli. Adeseori, viclenii se prefac a cnta psalmi. Uneori, cnd citim, rostesc ndat ca un ecou cele ce au fost citite sau ne ispitesc s lungim cntarea sau cititul. Dormind, ne scoal la rugciune si aceasta o fac des, nengduindu-ne s ne odihnim. Se mai ntmpl uneori s ia chip de clugri, prefcndu-se c vorbesc cu evlavie, ca s amgeasc prin asemenea nftisri si s atrag pe cei amgiti unde voiesc ei. Dar nu trebuie s lum seama, chiar dac ne scoal la rugciune, chiar dac ne sftuiesc s
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

postim, chiar dac ne osndesc cu pcatele ce ne-au ndemnat s le facem. Ei fac aceasta ca s aduc pe cei simpli la dezndejde si s le spun c nevointa lor nu este de folos si c viata crestin si monahal este grea, ndemnndu-i astfel sa triasc n pcate. Diavolii toate le fac, si le griesc, si le tulbur, si le amestec, pentru ca s ne amgeasc. Ei pricinuiesc lovituri, zgomote, suier, iar dac nu-i lum n seam plng si se tnguiesc ca niste biruiti. Iar dac prevestesc, s nu credem n ei, cci nu cunosc nimic din cele ce nu au avut loc. Singurul Dumnezeu este Cel ce stie toate nainte de facerea lor. Duhurile necurate nu cunosc nimic de la ele nsele, ci ca niste furi, cele ce vd la altcineva le spun. Cnd vin noaptea si voiesc s ne griasc cele viitoare, spunndu-ne "Noi suntem ngerii!", nu le dati crezare, cci mint. Chiar dac laud nevointa voastr si v fericesc, nu-i credeti. Pecetluiti-v cu Sfnta Cruce pe voi nsi si casa voastr si v rugati. Ii veti vedea disprnd, cci sunt lasi si se tem mult de semnul Crucii Domnului, fiindc prin ea au fost zdrobiti de Mntuitorul. Iar dac totusi struiesc cu mai mult obrznicie, jucnd teatru si schimbndu-se n nluciri, nu v nfricosati, nici nu v lsati impresionati, nici nu le dati atentie. Vederea sfintilor este linistit si blnd, aducnd pacea, bucuria si puterea lui Dumnezeu, iar sufletul priveste prin sine nsusi pe cele ce se arat si este cuprins de dorul de cele dumnezeiesti. Nvala si nlucirile pricinuite de diavoli sunt cu bti, cu strigte, ca dansul tinerilor celor fr de minte. Din acestea se naste frica sufletului, tulburarea si neornduiala sufletului si gndurilor, tristetea, ura de cei ce se nevoiesc, plictiseala, suprarea, frica de moarte si apoi dorirea pcatelor, imoralitatea si lipsa rvnei spre virtute. Cnd sufletul este cuprins si struie n fric, este semn al prezentei diavolului. Cnd diavolii se apropie de noi suntem cuprinsi de o mare spaim si fric, inima tresalt ca si cnd ar vrea s ias din piept, iar de fric si spaim nici nu putem striga sau vorbi. Diavolii nu desfiinteaz frica, cum fac ngerii, ci cnd i vd pe unii nfricosati, le mresc si mai mult nlucirea si-i ngrozesc zicnd: "Cznd, nchinati-v!" (Matei 4,9). Asa i-a amgit pe pgni si au fost socotiti de ei zei.
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Dac diavolilor le-ar fi fost cu putint s ne vatme, n-ar mai fi venit cu zgomote si nluciri, ci le-ar fi fost destul s vin si s ne fac tot ceea ce doresc. Ins neavnd putere, joac sisi schimb chipurile ca pe o scen, speriind prin zgomote, dar prin acestea se dovedesc mai cu seam neputinciosi. Este n firea mintii, mnia mpotriva patimilor. Cci dac nu se mnie omul mpotriva tuturor celor semnate de diavoli ntr-nsul, nu va vedea nici o sfintenie ntr-nsul. Iar cel ce vrea s ajung la mnia cea fireasc, taie toate voile sale, pn cnd ntreste n sine voia cea dup fire a mintii. Cnd, mpotrivindu-te, vei birui oastea vrjmasilor diavoli si o vei vedea c fuge de la tine slbit, s nu ti se bucure inima. Cci rutatea duhurilor este n urma lor. Diavolii pregtesc un rzboi si mai ru dect cel dinti, adunndu-si fortele. Dac te vei mpotrivi lor mai departe, luptndu-te, vor fugi de la fata ta ntru slbiciune. Dar dac te vei nlta ntru inima ta, pe motiv c i-ai izgonit, se vor ridica unii de la spate, altii din fat, dac vei prsi cetatea. Cetatea este rugciunea, lupta este mpotrivirea prin Iisus Hristos, iar baza de unde pomim lupta noastr este mnia mpotriva diavolilor. Dac inima ta urste pcatul prin fire, va iesi biruitoare si se va ndeprta de la toate pricinile ce nasc pcatul. Diavolii se nvluie si se acoper pentru o vreme n viclesugul lor, c doar si va lsa omul slobod inima, socotind c s-a izbvit de lupt. Iar dac se ntmpl aceasta, sar dintr-o dat asupra bietului suflet si l rpesc ca pe o vrabie. Domnul nostru Iisus Hristos, nvttorul nostru, stiind vrjmsia lor si milostivindu-se de neamul omenesc, ne-a poruncit s pzim inima cu strictete, zicnd: "Fiti gata n tot ceasul, cnu stiti n care ceas vine furul; deci nu cumva venind s v gseasc dormind". Deci ia seama la inima ta, fiind cu luare aminte la simturile tale. Si dac se va nsoti cu tine pomenirea lui Dumnezeu, vei prinde pe tlharii care te prad de ea. Cci cel ce se deprinde s deosebeasc precis gndurile, recunoaste pe cel ce vreau s intre si s-l spurce, fiindc acestea tulbur mintea ca s se fac mndr si trndav. Dar cei ce cunosc ruttile lor, rmn netulburati, rugndu-se Domnului.
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Loviturile ce ni le d diavolul, fie pe vzute, fie pe nevzute, adeseori le simtim si le vedem. Dar chinurile ce le sufer diavolii de la noi, cnd devenim uneori virtuosi sau ne cim pentru greseli, sau rbdm ndelung si rezistm la necazuri, sau ne rugm si mplinim cu rvn toate celelalte fapte crestinesti prin care diavolul este chinuit, lovit si pedepsit, toate acestea, dup iconomia dumnezeiasc, noi nu le vedem, ca s nu ne mndrim si s ne molesim. Cci, drept este naintea lui Dumnezeu s rsplteasc cu necaz celor ce ne necjesc pe noi (II Tes. 1,5). Cum se pot izbvi de diavoli si de patimi cei care sunt bolnavi cu trupul si neputinciosi? Nu numai prin nfrnare de la mncruri, ci si prin strigarea din inim ctre Domnul putem izgoni gndurile rele si pe diavolii care ni le strecoar. "Strigat-am ctre Domnul ntru necazul meu si m-a auzit" (Iona 2,3). Si iarsi: "Din pntecele iadului ai auzit strigarea mea si glasul meu. De aceea: Pn ce va trece frdelegea, adic tulburarea pcatului, striga-voi ctre Dumnezeul cel Prea Inalt (Ps. 56,23), ca druindu-mi cea mai mare binefacere, s nimiceasc cu puterea Lui nssi momeala pcatului si s surpe idolii cugetrii ptimase". Deci, dac nu ai primit darul nfrnrii, cunoaste c Domnul vrea s te asculte prin rugciune si ndejde, cnd te rogi. Deci cunoscnd judecata lui Dumnezeu, nu te descuraja pentru neputinta nevointei si a nfrnrii. Ci mai degrab struieste n lucrarea izbvirii de vrjmasi prin rugciune si rbdare unit cu multumire. De v vor alunga gndurile neputintei si ale suferintei din cetatea postirii, fugiti n alta, adic n rugciune si n multumire. Diavolii, rugnd pe Domnul ca s nu fie trimisi n adnc, au primit mplinirea cererii (Lc. 8,31-32). Cu ct mai vrtos va fi ascultat crestinul, care se roag s fie izbvit de moarte mintal (Isaia Pustnicul, Filocalia I, p. 478). 2.8. De ce trebuie s ne luptm cu diavolii?
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

De ce ngduie Dumnezeu ca s fim ispititi? Sfntul Apostol Iacob ne spune: "Nimeni s nu zic atunci cnd este ispitit: De la Dumnezeu sunt ispitit, pentru c Dumnezeu nu este ispitit de rele si El nsusi nu ispiteste pe nimeni. Ci fiecare este ispitit cnd este tras si momit de nssi pofta sa. Apoi pofta, zmislind, naste pcat, iar pcatul odat svrsit, aduce moarte" (Iacob 1,13-15). Prin urmare, fiecare este ispitit fie de ctre diavol, fie prin propria sa voint, totdeauna prin ngduinta lui Dumnezeu. Sfntul Maxim Mrturisitorul ne lmureste c cinci sunt motivele pentru care Dumnezeu ngduie s fim ispititi de diavoli: 1. Prima pricin este ca acei "care sunt ncercati si se lupt, s ajung s discearn virtutea de ru". Acest rzboi ne aduce experient, ajungnd s deosebim binele de viclesug, virtutea de pcat. 2. A doua pricin este c "dobndind virtutea prin osteneal si durere, s o avem sigur si nestrmutat". 3. A treia pricin este ca "naintnd n virtute s nu ne ngnfm, ci s ne smerim". Rzboiul continuu ne oblig s ne smerim continuu si nu ne ngduie s ne mndrim cu virtutile noastre. 4. A patra pricin este ca "dup ce am fost ispititi de pcat, s-l urm din toat inima", precum si pe diavolii care ne ispitesc. 5. A cincea pricin este ca "devenind neptimasi, s nu uitm slbiciunile noastre si nici puterea lui Dumnezeu, care ne-a ajutat". Prin urmare, vom trece adesea de la rzboi la pace de la durere la bucurie duhovniceasc, stiind c nainte de nviere este Golgota Crucii. Trebuie s ne luptm cu toate puterile noastre, bizuindu-ne mai ales pe ajutorul lui Dumnezeu, cci nu ntru multimea ostirii este biruinta rzboiului, ci din Cer este putere (1 Macabei 3,19).
open in browser PRO version
Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com

Astfel, orice ispit, dac o nfruntm, ne poate aduce cunun vesnic. >> CAPITOLUL URMATOR >>

open in browser PRO version

Are you a developer? Try out the HTML to PDF API

pdfcrowd.com