CURS PEISAGISTICA

MATERIAL RECAPITULATIV Partea I Examen - LUNI, 17 iunie 2013, Sala A - ora 9,00-10,00 grupa 31 U + RESTANTIERI Facultatea de Urbanism (U+P)+ Facultatea de Arhitectura - ora 10,30-11,30 grupa 32 U - ora 12,30 -13,30 grupa 31 P + studenti ERASMUS
conf. dr. arh. Cerasella Craciun Coordonator Sectia Proiectarea si Planificarea Peisajului Facultatea de Urbanism Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Bucuresti

Definirea termenului PEISAJ Tipologii de PEISAJ scara, geosistem, stare, aparitie, caracter, functiune, elemenet naturale/antropice/culturale - Structura Peisajului Spatiu, Timp (Cosmic, Istoric) - Evolutia Conceptului de PEISAJ - Relatia - Natura-Cultura - Mediu-Sit-Peisaj Peisaj Tipologii: - Natural (Norberg-Schulz) clasic, romantic, cosmic, compozit, mixt - Construit (Antropic) - Cultural Elemente de Analiza semiologica in Peisaj Structura Peisajului Elementele peisajului planuri (orizont, limite), vegetatie, caracter, apa, lumina Lectura sensibila a peisajului observare/contemplare, perceptie/receptare, interpretare/abstarctizare, ierarhizare, diagnosticare/stabilire potential, interventie Tipuri de perceptie a peisajului Elemente de limbaj ale perceptiei vizuale (Rudolf Arnheim) Istoria si Cultura Peisajului Reprezentarea in peisaj Opera de arta si peisajul (Auguste Berque) Peisajul in Arta Picturii Fotografia de Peisaj Peisajul ca Reflectie a societatii Peisajul Cod Vizual

GRADINA. SENS FILOSOFIC SI ESTETIC. TEORII COSMOLOGICE. ARHETIPURILE GRADINII. SIT SI SACRALITATE Gradina i lumea arhetipala CERURILE - trmul de deasupra - asociate cu perceptia umana a vazduhului - cuprinde: soarele, luna si stelele PARADISUL (RAIUL) n limba persana veche, ,,pairi-daeza" nseamn grdina ngrdita - harazit celor binecuvantati - fericire, bucurie, pace, desfatare - reprezentari: - gradina sau un parc minunat, cu arbori exotici plini de fructe savuroase, cu ruri ale vieii, cu psri i animale - peisaj natural: insula - fenomene naturale: aurora boreala. INFERNUL - trmul ,,de jos - situat sub suprafata pamantului, intr-un sistem de peteri subterane - regiune telurica ntunecata i sumbra, asociata cu groaza, disperarea i suferina fizica Grdini paradisiatice: muntele Kunlun, centru al lumii si poarta a cerului, este mpodobit cu grdini suspendate (Babilon) unde curge o fntn de nemurire - Edenul, era o gradina circulara care nconjoar Mingdangul, reeditnd in centrul mpriei pe aceea de pe Kunlun.

Simbolismul ARBORELUI - Simbol al vieii elementare, reprezint forma iniial a haosului i marcheaz un centru. face legtura ntre cer i pmnt; sintetiznd numeroase credine, ritualuri i mituri arborele - imagine reflectat a cosmosului, teofanie universal, simbol al vieii, al fecunditii inepuizabile, centrul lumii, suport al universului, receptacul al sufletelor strmoilor, semn al renvierii ARBORELE CA SIMBOL AL CENTRULUI Sensul generic al arborelui - devenire, venica i misterioasa evoluie arborele ca centru i scar ctre cer; contemplaia arborelui aduce in stare de melancolie fiina, cci i evoc sensul devenirii universale. Marcare a spaiului vital prin simboluri care repet universul, lundu-i ca reper centrul su: un copac, un stlp, piatra de temelie (omphalos) - simboluri ale centrului lumii i, prin extensie, ntregul spaiu din jurul lor a reflectat imaginea macrocosmosului - consfinit prin abraxas sau prin jertf. Un astfel de loc se ndumnezeiete, este purttor al faptului magic (hierofanic), adic sacru, CENTRUL poate fi considerat punctul de ntlnire dintre Cer i Pmnt, adic acolo unde s-a svrit Geneza nsi.
GRADINA ca ICON GRADINA ca LOC GRADINA ca OBIECT GRADINA ca GENIUL LOCI / LOC AL MEMORIEI GRADINA ca LOC AL ACTIUNII GRADINA ca TEMA GRADINA EXTINSA CA ORAS - ORASUL GRADINA

ISTORIA GRADINII Gradina Paradisului prima Gradina - Gradina Edenului / Gardina lui Dumnezeu. Paleolitic omul traieste in grupuri nomade, in peisaje naturale (adaposturi, pesteri, grote, etc.); gradina o reprezenta exteriorul, lumea de afara Primele gradini in Neolitic, in Mesopotamia, in urma cu 7000 de ani gradinile sacre concepute pentru a aduce omagiu divinitatii: pe langa temple, pe terasele ziguratelor (Urr mileniul 3, Assur mileniul 4) scop utilitar (agricultura, cresterea plantelor si cu rol alimentar) scop religios temple in tarile Orientului Mijlociu Mesopotamia, Egipt, Persia mileniile 4, 3 In sec. 9-6 i.Hr. mari parcuri de vanatoare Realizarea gradinilor presupune utilizarea unei anumite tehnologii. Gradinile au aparut atunci cand societatile preistorice au inceput sa aiba o economie productiva. Se dezvolta agricultura, cresterea animalelor; apar primele forme de asezari.

GRADINILE PERSANE ANTICE (Preislamice) Gradinile erau numite Gradini Paradis importanta elementelor naturii apa si vegetatia Gradinile palatelor de la Persepolis (cca 500 d. Hr), Pasargadai, Susa Gradini geometrice intersectia a doua axe, constructie centrala (pavilion, mausoleu sau fantana) Axele canale insotite de alei (simbolul celor 4 fluvii orientate catre cele 4 puncte cardinale) Vegetatie bogata si variata specii fructifere si ornamentale Canale de irigatii Parc de vanatoare, cu numeroase pavilioane si chioscuri pentru odihna, distractii si exercitii de tir (traditie mostenita de la Asirieni de catre regii Achaemenizi) si animale salbatice Informatii furnizate de reprezentarile din covoarele persane comandate de regele Khosrou al II-lea (sec.6 i.Hr.)
Exemple: Gradinile Paradis Gradinile Chahar Bagh (Char Bagh) Gradinile suspendate ale Semiramidei, Gradina Palatul Persepolis

 Grdinile mprailor azteci erau gradini de destindere si relaxare - reuneau ce era frumos i extrem in lume: flori, fntni, muni, fluvii si drumuri, dar si fiine nprasnice i monstruoziti ale firii. nu sunt admise legumele si fructele sunt amenajate foioare, pavilioane, terase vegetatia este artificializata - mari arbusti sunt realizati din frunziuri i flori metalice; existau mini-gradini zoologice si amenajari peisagistice speciale: cotee de iepuri, heleteie cu peti, stnci, deluoare printre care rtcesc cerbi i cprioare; zece iazuri cu ap dulce sau srat pentru toate speciile de psri palustre sau marine; prdtoare, de la ulii i vinderei, pn la vulturul regal, adpostii sub un velum; lei, tigrii, lupi, acali, vulpi, erpi, pisici slbatice care fac o larm infernal sase sute de persoane intretin gradina si animalele, cur iazurile, supravegheaz si hrnesc puii. gradina este un muzeu de tiine naturale - sunt expuse inclusiv fiinte diforme: familii de albinoi, montrii, pitici i cocoai (Les Nouvelles du Mexique - Alfonso Reyes)

 Gradinile Egiptului Antic mileniul 3, 2 i.Hr.

Domenii agricole ale marilor proprietari cuprindeau si gradini de placere reprezentari in necropolele din epoca Regatului Mediu (mileniul 2) Gradinile locuintelor
forma regulata, inconjurate de ziduri prelungire a cladirii, dominate de un bazin de apa rectangular sau in forma de T, populat cu pesti colorati, decorat cu lotusi Incadrat de randuri de arbori Cuprindeau pavilioane sau chisocuri orientate spre bazin Pergole cu vita de vie

Gradina botanica a lui Tuthmosis al III-lea varietate de specii basoreliefuri din templul de la Karnak Gradinile templelor regale funerare si divine Ramses I, Ramses II sec. 14-13 i.Hr. Gradini patio in interiorul palatelor decorate cu bazine de apa, pavilioane, voliere cu pelicani; irigate prin intermediul unor canale

GRADINA ANTICA GRECEASCA marcata de: aparitia orasului plan geometric, organizarea spatial volumetrica arhitecturala (teatre, agore) integrarea in peisajul natural (caracteristica a antichitatii grecesti). Gradina caracterizata de pragmatism si religiozitate TIPOLOGII DE GRADINI:
Gradinile sacre funerare sau divine inchinate zeitatilor Gradini pe langa palate, gimnazii, academii Gradina clasica greceasca - ca icon reprezinta Oameni, Zei si Evenimente din Mitologia greceasca Apare spatiul public urban gradini destinate publicului Mici gradini de tip patio (curte interioara) oglinda de apa in centru, elemente de influenta in gradinile romane
Cult pentru natura imagine, lumina, perspectiva panoramica, respect pentru elementul vegetal; puternic simt al peisajului Amplasarea templelor, teatrelor asigura o protectie naturala, ofera perspective spectaculoase. Grecii sustin apropierea dintre gradina si locurile naturale. Efecte cromatice verdele vegetatiei si albul marmurei Dezvolta latura mistica religioasa in conceptia gradinii, peisajului (Delphi) Templele = mari sculpturi in peisaj Nu exista grandoare; Peisajul era caracterizat de umanism

Gradini miniaturale cultivate in context ritualic - Gradinile lui Adonis obtinute prin cresterea rapida a semintelor udate cu apa calduta (gradini de influenta orientala) Gradinile filosofilor - Gradina lui Epicur, Aristofan

Caracteristici generale pentru antichitate a gradinilor grecesti:

Dimensiuni reduse Subordonate arhitecturii Traseu geometric amorf Aspecte de voluptate si extaz Irigatii publice si particulare destinate clasei stapananitoare Geometrie logica Armonia intre dispunerea esentelor de vegetatie (arbori si arbusti) Vegetatia - dispusa liber, peisagistic, ca in natura salbatica - efect ornamental: chiparosii, statuile, fantanile, constructiile - decorativa (arbori si arbusti) - florile folosite ca decoratie Elemente arhitecturale: statui, coloane, colonade Pragmatismul specific grecesc se regaseste si in amenajarea gradinii Rigurozitatea greceasca in trasarea aleilor,marcarea zonelor/subzonelor

GRADINILE FILOSOFILOR -Situate de obicei in jurul Gimnasiului si a filosofilor initiatori de scoli filosofice -Aristofan numea gradina filosofica imperiu la copacilor, ceea ce insemna ca discipoli si maestrii se plimbau printre copaci si dialogau -Academia de la Athena a fost prevazuta intr-un parc public -Gradina destinata exclusiv trairii diverselor forme ale vietii spirituale Simtul masurii, sobrietatea rationalista, austeritatea, rigoarea pastrata pana la expeditiile lui Alexandru Macedon in Orient, cand grecilor li s-a relevat o lume de basm, luxoasa care i-a sedus -Gradinile s-au transformat, s-au extins, au devenit mai bogate in plante, arbusti decorativi si flori, colonade, portice-promenada si automate hidraulice - In Sicilia si Asia Mica natura teocritiana favoriza dezvoltarea gradinilor - In Syracuza exsita Parcul lui Gelon (540-478 i.Hr.), numit Cornul Amaltheei, datorita fertilitatii si vegetatiei luxuriante -Gimnasiul nu mai este un simplu loc pentru exercitii fizice ci o gradina multifunctionala

 La Alexandria se afla o orga hidraulica intr-o gradina consacrata Zeitei Venus (in timpul lui Ptolemeu al II-lea 170-117 i. Hr.) Noi teme ornamentale: sculptura decorativa fara caracter religios (ex: nimfa cu cochilie intalnita mai tarziu la Versailles), reprezentand animale si nimfe Pestera element mitic care apartine peisajului idilic, si din poezie a trecut in peisajul absolut, superidealizat, care a devenit treptat gradina elenistica - tema naturii idealizate sau confectionate a trecut in arta gradinilor Dupa unirea Orientului nu Occidentul, prin expeditiil;e lui Alexandru Macedon clasicismul gradinii grecesti a evoluat in barocul alexandrin Exemple de gradini grecesti:
o o o o o o o o o o o o Templul din Olimpia Delos Tirins Templul Cybelle Segesta Templul Hephaistos Templul lui Apollo Eleusis Calea SacrA Atena Delphi Gradina lui Cimon

GRADINILE ANTICHITATII ROMANE:

-spatiu al relaxarii, al refugiului -inzestrate cu semnificatii simbolice si religioase; -dezvoltarea la un nivel inalt al tehnicii ornamentale; EXISTA UN SCHIMB PERMANENT AL INFORMATIILOR REFERITOARE LA TEHINICA GRADINII INTRE ROMANI SI ALTE CIVILIZATII: persii, grecii si egiptenii; - exista elemente preluate din gradinile acestor popoare: - porticul, care la egipteni facea legatura intre casa si spatial exterior; - elementul acvatic a fost preluat de la gradinile persanilor, construite in acest mod pentru combaterea ariditatii terenului; - pomii fructiferi au fost preluati de la greci, ca element de baza ce completeaza placerea oferita de gradina;

Romanii - popor pozitiv, dinamic, constructor, pragmatic, cuceritor

Gradina Romana:
- caracterizata de grandoare - conceptii bazate pe simbolismul religios combinat cu gandirea filosofica si literara, arte plastice si arhitectura - natura are o mare importanta aprecierea siturilor de mare valoare peisagera zone colinare, privelisti deosebite (Virgiliu sustine abandonarea orasului si intoarcerea catre domeniul provinciei, domeniu al bucuriei si virtutilor vietii rurale, al frumusetii campiei cultivate). - vilele romane - amplasate in provincie, dispuneau de gradini organizate conform principiilor compozitionale geometrice - cuprind obiecte de arta si elemente arhitecturale, bazine cu apa, plantatii, toate integrandu-se in sit, in mediul inconjurator. - vilele urbane preiau tipul elen de gradina de tip patio, inconjurate de galerii de coloane (peristil) canale, bazin ornamental, pegole, vase, statui, borduri tunse din buxus, plante aromate si colorate Sunt societati bazate pe credinta in zei, legende, locuri sacre. Apare conceptul de genius loci acel loc in care natura isi releva aspectul sacru.

ELEMENTE COMPOZITIONALE in GRADINA ROMANA ANTICA In ceea ce priveste esentele vegetale , se constata: - folosirea predominanta a florilor; - utilizarea unui numar redus de specii, care uneori ii oferea un aspect monoton - ex: folosirea plantelor salbatice cu rol ornamental, lipsa totala a speciilor exotice, folosirea unei singure specii a unei familii (trandafirul); - pentru inlaturarea monotoniei se apela la forma elementelor vegetale, creandu-se diferite jocuri - imbinarea abila a speciilor alimentareutilitare (foarte des intalniti fiind pomii fructiferi si legumele) si a celor decorative ; - folosirea coniferelor, imbinata cu tehnica fasonarii, prin care se creaza diferite forme geometrice/umane/animaliere, uneori ajungandu-se la realizarea unor adevarate scenografii si scenete teatrale in aer liber; - incepand cu secolul IV, se folosesc predominant plantele alimentare / utilitare (pomii fructiferi, legumele, zarzavaturi)

 Influentele predominante in ceea ce priveste esentele sunt cele orientale; Elementele minerale si micile constructii, sunt destinate diferitelor anotimpuri, si diferitelor ore ale zilei, si erau constituite din alei, fantani, terme ; Pentru intretinerea cantitatii mari de vegetatie, elementul acvatic era intodeauna prezent, prin fantani, sau ochiuri de apa (in unele piscine erau amplasati chiar pesti care erau folositi la servirea mesei pentru musafiri). Alte elemente decorative, prezente in gradina romana antica sunt: vasele-decorative, vasele-containere pentru vegetatie, statuetele

TIPOLOGIA DE GRADINI ale ANTICHITATII ROMANE / Exemple: Gradinile vilelor imperiale: - Villa lui Plinius cel Tanar Toscana - Villa lui Hadrian de la Tivoli Gradinile de tip parc imperial: Gradinile lui Cezar, Antonio, Agrippina, Mecenate Gradina vilei din Piata Armerina (Massenzio) Gradina vilei Albana Gradinile private Gradina Villei lui Vetii din Pompei Vilei Liviei Gradina lui Tiberiu de la Capri Gradinile din Liciniani Domus Aurea a lui Nero Gradinile piublice Parcul lui Agrippa TEHNICI SPECIALE UTILIZATE DE ROMANI a. Utilizarea unei forme bine determinate (forma de stadion, circ) b. Un element de baza in gradina romana este folosirea formei unui curs de apa pentru crearea de suprafete destinate plimbarii (ambele trasaturi prezente la vila Albana); c. Construirea vilelor langa o apa, genera aparitia unui element special, neintalnit la gradinile din centrul Romei, un zid, care era decorat si devenea parte a gradinii (exemplu: villa di Val Catena) , aceasta nefiind o trasatura traditionala;

GRADINA ANTICA ISLAMICA

a fost preluata si a influentat arta gradinilor din lumea araba. in functie de cultura fiecarei tari au aparut diferentieri in modul de perceptie al gradinii. de remarcat diferentele intre Gradina Clasica Islamica si Gradinile Peninsulei Arabice. -intreaga atentie a unei case nu cadea pe exteriorul acesteia, ci pe dezvoltarea interioara si mai ales a gradinii tip curte interioara. - aceasta organizare a fost sustinuta de un climat bland care a permis utilizarea unei vegetatii luxuriante. -incarcatura spirituala a acestor gradini este foarte importanta, religia fiind un factor marcant in viata populatiei islamice. - cheia intelegerii Arhitecturii islamice si in special a Gradinii Islamice este caracterul introvertit al acestora. -in realizarea unei gradini islamice, se observa stransa legatura cu arhitectura, relationarea celor doua moduri de perceptie, al uneia din interiorul celeilalte -caracteristic Gradinilor Islamice le sunt: miniaturismul si introvertirea - in unele parti ale lumii islamice rolul acestora este de a intruchipa paradisul asa cum e descris in Coran -relatia cu arhitectura era puternica, astfel incat, intre cladire si gradina se stabilea o legatura foarte importanta, formand un tot unitar influenta gradinilor islamice in Spania - zona Granada.

CARACTERISTICI ale Gradinilor Islamice : DIVERSITATEA imbinarea elementelor cu o varietate mare forma o imagine unitara. Se realiza un joc al realului cu irealul, intre practic si fantezie, intre sacru si profan, fizic si metafizic, urban si natural FRUMUSETEA calitatea estetica era foarte importanta. In traditia ismamica simtul artistic a fost o parte integranta a vietii de zi cu zi, pentru care frumusetea nu era un lux, ci un tel, astfel nu era gresit sa iti decorezi interiorul cladirii si sa lasi fatadele foarte simple. CONSERVAREA in special a elementelor care se preocupa de mediul inconjurator. Folosirea apei este controlata cu grija si in general este folosita impreuna cu elemente vegetale pentru a asigura umiditatea aerului necesara. Rolului apei in gradina islamica este importanta pentru capacitatea de reflectie, mobilitatea si calitatile acustice COMPLEXITATEA necesitatea ca designul gradinii sa raspunda la elementele arhitecturale, trebuie sa fie o ordine spatiala in planul arhitectural sau urban (al oraselor Islamice) INDIVIDUALISMUL este principiu de baza in lume Islamica, fiecare persoana raspunde direct lui Dumnezeu. Astfel, obiectele comune ale unei societati particulare, se dezvolta dupa un design individual, cu conditia ca nici un individ sa nu isi deranjeze vecinii MULTIFUNCTIONALITATEA o gradina trebuie sa produca apa si mancare nu numai pentru locuitori, ci si pentru animale si pasari. Arborii si arbustii vor produce nu numai fructe si ierburi (utilizate in alimentatie si in scopuri medicinale), ci si umbra, reacoare si umiditate, miscare si sunet MODERATIA necesitatea de a mentine balanta echilibrata intre om si natura, umbra si soare, functiune si spatiu liber, etc

CARACTERISTICI ale Gradinilor Islamice SPATIAL COMPOZITIONALE SI FUNCTIONALE:

PLAN GENERAL CVADRIPARTIT ca rezultata al influentei Coranului si al conceptului de Paradis si ca necesitate a irigarii gradini, tinand cont de climatul arid. Astfel planul gradinii este impartit de patru cursuri de apa, care reprezinata raurile paradisiece si care duc spre un element central, o fantana sau un bazin. APA este elementul central si cel mai important in gradinile islamice, avand rol atat fizic, cat si metafizic. Lumea islamica s-a dezvoltat intr-o arie geografica unde se intalnesc temperaturi foarte ridicate cu un climat aspru, in care apa aducea viata in desert. De aici, rezulta conotatiile apei in plan spiritual. VEGETATIA SI UMBRA raport echilibrat intre zone insorite si umbrite in cadrul gradinii; vegetatia inalta se imbina cu vegetatia de inaltime medie sau mica; se folosesc aliniamente, texturi, precum si siluete cu rol simbolic, copaci care nazuiesc spre divinitate PAVILIOANE prezenta acestora in cadrul gradinilor este strans legata de Coran, unde acestea sunt promise credinciosilor ca locuri de unde gradina poate fi admirata ZIDURI SI PORTI Cum ar fi Paradisul, mare sau mic, acesta va fi inconjurat de ziduri cu porti Coran. In afara acestei influente, imprejmuirea gradinilor cu ziduri sau portice si dezvoltarea acestora in corpuri de cladire (care inconjoara gradina) are si un aspect functional: impiedica extinderea desertului si ofera umbra, precum si intimitate pentru actiunile care se desfasoara in interiorul acestei

BIBLIOGRAFIE PEISAGISTIC - conf. dr. arh. Cerasella Craciun

Crti Biblioteca UAUIM
III14TEMPUS Pigeat, Jean Paul, Parcs et jardin contemporain, Paris, 1990 I 27 DBI Rode Auguste, Der Engliche Garten zu Worlitz, Berlin, 1994 II 39 DBI Wiese, Conrad, Gartenkunst und Landschaftgestaltung in Japan, Berlin, Ernst Wasmuth, Tubingen, 1982 II 38 DBI Plumptre, George,Wasergarten, Stuttgart, Deutsche Verlags-Anstalt, 1995 II 44 DBI Hinz, Gerhard, Peter Joseph Lenne. Das Gesamtwerk des Gartenarchitekten und Stadteplaners, Darmstadt,Georg Olms Verlag, 1989 I 1907 Cullen, Gordon, Townscape, Londra, The Architectural Press Ltd, 1961 II 165 Marcus, Rica, Parcuri si gradini in Romania, Bucuresti, Ed. Tehnica, 1958 I 9077 Coster,14 Promenades dans Prague, Begedis,Editions Universitaires, 1988 II 3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera, Buc, Ed. Didactica si Pedagogica, 1979 III 3204 The Edwardian Garden, 1989 III 3003 Vaisseau de pierres. Parc- ville, villette, architectures, Ed. Seyssel, Champ Vallon, 1987 I 9238 Preservation of the european arhitectural heritage (gardens of historic interes), 1993 III13TEMPUS Nitschke, Gunter, Le jardin Japonais, Koln, Benedikt Taschen Verlag Gmbh & Co KG, 1991 I 2413 Charageat,Marguerite,LArt des jardins, Paris,Presses Universitaires de France,1962 I 5486 Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Buc, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1978 I 8581 Assunto, Rosario, Scrieri despre arta, Vol I : Filosofia gradinii si filosofia in gradina; Vol II: Gradini si Ghetari, Buc, Meridiane, 1988 II 2123 Simonds, John Ormsbee, Arhitectura peisajului, Buc, Ed. Tehnica, 1967 L 2 Costescu, Adrian, Peisajul ca scop, Arhitectura ca mijloc: O reacreditare a lemnului ( Licente ), UAUIM, Buc I 5486, Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Buc, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1978 III44TEMPUS Martin, Jennifer, Lart des Etats-Unis, Paris, Citadelles & Mazenod, 1992 I 8321 Pavel, Amelia, Peisaj natural, peisaj uman. Un capitol de arta europeana, Buc, Ed. Meridiane, 1987 I 8588 Aubry, Frederic, Apropos de 8 1988/89. Site, paysage et implantation, Lausanne, Ecole Politechnique de Lausanne, 1988/89 I 9722 Birksted, Jan, Relating Architecture to Landscape, Londra, E & FN Spon,1999 II 2484 Eckbo, Garrett, The Landscape We See, NY, McGraw Hill Book Company, 1969

GRADINILE IN EVUL MEDIU

GRADINILE BIZANTINE GRADINILE EUROPEI OCCIDENTALE - GRADINILE MONAHALE - GRADINILE LOCUINTELOR MEDIEVALE GRADINILE ISLAMICE si GRADINILE ARABE DIN SPANIA

Folosind toate elemente din natur, gradina se supunea astronomiei (inceputului anului corespundea cu trezirea la viata a gradinii) -Februarie - sarbatoarea Prunului Inflorit Cel care infrunta gheata -Martie luna florilor de piersic; Aprilie sarbatoarea ciresului japonez -Mai- sarbatoarea glicinelor Fuji (muntele Fujiiama / dupa numele celei mai vechi familii camp de glicine); Iunie stanjeneii; iulie lotusi; august si septembrie hibiscus; Octombrie crizanteme (emblema multor imparati japonezi); noiembrie si decembrie camelia si floarea de ceai -reguli compoziionale si sensuri simbolice muni, coline un lac cu insule, un pru cu cascad stnci coluroase, pietre rotunjite nisip, pietri arbori i arbuti, florile erau folosite difereniat, fie pentru reconstituirea unui peisaj complet la o scar redus, fie pentru crearea anumitor scene de peisaj: grdin montan, grdin de muchi, grdin arid.

 Multe din grdinile japoneze, prin aranjamentul apelor i rocilor, sugereaz

peisajul rii, constituit din insule cu muni i oceanul care le nconjoar. n grdinile mari erau prezente i elemente construite: poduri pavilioane lanterne de piatr( dup modelul corean) ansambluri decorative din coloane de lemn Anumite grdini erau concepute pentru ceremonialul ritual al ceaiului; mai mici i mai intime, acestea sunt alctuite din mai multe seciuni, pe care vizitatorul le parcurge succesiv. Decorul mai sobru i special constituit pentru a induce starea spiritual pregtitoare ceremoniei cuprinde: plante sempervirescente roci / pietre rituale (in grupuri de 3,5,7,10) garduri pori interioare n ultima seciune este amplasat pavilionul tradiional Tematica: - Gradina de rau pietre si cascade - Valurile marii nisip greblat - Iarba de mlastina pietre plate si vegetatie acvatica

1. Gradina Cha No Yu (gradina austera) - proclama in spirit zen budist simplitatea ca norma estetica - Forma superioara de realizare Gradina Kara San Sui Ryoaanji= suprafata dreptunghiulara acoperita cu nisip greblat, cu un grup de 3 pietre ce se unesc sub forma de triunghi; cercul nu lipseste este eul contemplatorului care prin meditatie se identifica cu gradina si devine un tot, un microcosmos) este tipul ideal al gradinii iluzorii - Gradina-schita So alaturi de celelalte doua trepte de manifestare, care se regasesc in toate artele japoneze: Shin stilul maret; Gyo stilul intermediar; 2. Gradina Shibumi (gradina bogat ornamentata) propune lux si rafinamentul Tipuri de gradini specifice: gradina templului, gradina palatului, gradina ceremoniei ceaiului, gradina daimionilor (aristocrati feudali), gradina miniaturala, gradina Bon Chei, gradina Kara San Sui

vegetaia era perfect integrat peisajului; simbolica- legata de cultul religios arbuti modelai prin tundere (camelii, azalee, buxus) - forme rotunjite, ovalizate, etajate, combinate n variate compoziii volumetrice, sugereaz elemente inerte ale peisajului (roci, munte); mase de arbuti supuse tunderii simbolizeaz formele valurilor mrii sau peisaje colinare. Gradina pavilioanelor:aur,argint;rosu,verde Preotul budist zen Soami sec. 15 creatorul gradinii Kara San Sui (Peisajul apei secate) la Kyoto apareau pavilioane destinate ceremoniei ceaiului (practica zen budista - tip exercitiu prin care se dobandea linistea, echilibrul, iubirea si intelegerea fata de oameni si lucruri) compozitie care cuprindea trei zone: o zona de acces; o gradina; un pavilion cu engawa Cha Se Ki unde se oficia ritualul ceaiunlui; drumul strabatut de la intrare, prin gradina, pe aleile cu pietre la pas, prin engawa , pana in pavilion era lent, gradat, omul se detasa ca sa fie apt de a participa la ceremonial

GRADINILE BIZANTINE: Gradinile palatelor se evidentiau printr-un fast exacerbat, in incercarea de a manifesta puterea suvernului Aveau tendinta de a artificializa decorul, folosind oglinzi, arbori auriti, sisteme hidraulice Gradinile erau menite sa stimuleze toate simturile (vederea, auzul, mirosul) si starneau surpriza si admiratia COMPOZITIE: De forma patrata, inconjurate de ziduri in general din marmura Vegetatie luxurianta Bazine inconjurate de statui Sculpturi decorate Fantani rotunde cu coloane din marmura sau piatra colorata Amenajari hidrauluice Odata cu mutarea statuilor care intruchipau divinitati, in interiorul bazilicilor, gradina tinde catre decorativ si artificial Apar numeroase mozaicuri si picturi, intruchipand pasari pelicani, pauni, lebede, porumbei, vulturi, animale leoparzi, lei, cai, plante palmieri, pini, curmali, flori, fructe reprezentate in maniera elenistica Se folosesc ca ornamente: ghirlande, ramuri de pini

Termeni Tehnici utilizati in peisagistica in perioada Medievala:

Orchard gradina sau loc din gradina, plantat cu copaci, de obicei fructiferi Herber gradina de ierburi (parfumate, decorative) Hortus Conclusus gradina inchisa (termen folosit in alegoriile religioase) Pleasaunce gradina placerilor - complex de gradini sau parc de loisir si petrecere a timpului liber Wood /forestry padurea parc Kitchen garden gradina cu plante aromate - folosite in bucatarie Paradise termen folosit initial la planul Manastirii St. Gall, care se refera la curtea deschisa monastica, unde florile devin singura decoratie ornamentala a manastirilor care in general aveau o imagine sobra Nu exista insa o clara demarcatie a acestor tipologii de gradini Gradinile abatiilor aveau de asemenea: campuri, pasuni, paduri, vii, livezi

doua tehnici peisagistice in amenajarile forestiere, de paduri sau masive plantate pollarding/taierea varfurilor si coppicing / realizarea de cranguri - plantari masive in grupuri introduse plantarile in ghivece, jardiniere si containere de ceramica, nuiele sau tip urna (si pentru prelungirea perioadei de inflorire, ele erau introduse in interior) Tema Labirintului (provenea de la un exercitiu militar care trebuia parcurs de tinerii romani in timpul unor sarbatori si festivale)- era realizat nu numai din arbusti, ci si din ierburi Galerii, pergole, grote - Amenajari florale decorative si partere florale de tip broderie florala, prin impartirea unei forme rectangulare in patru sectoare (mai tarziu in doua sectoare) - Uneori mini-gradini realizate din pietre naturale colorate - Preocupare pentru marcarea intrarii (cu acelasi tip de vegetatie, uneori in ghivece sau containere tip urna) - Pavilioane pentru banchete (petreceri in aer liber) - Grote naturale, sapate in dealuri si stanci, sau grote artificiale (in perioada Renasterii) decorate prin intermediul caderilor de apa, fantanilor decorative, mecanismelor hidraulice, picturilor, elementelor sculpturale si statuare)

ARTA GRADINII IN RENASTERE si MANIERISM

-mare nflorire a culturii i civilizaiei europene; -reluarea idealurilor antichitii clasice, manifestandu-se n toate domeniile litere, arte, arhitectur, tiine. -Leagnul Renaterii - Italia (sec. XV- XVI), de unde a iradiat in restul Europei. -s-a manifestat i n domeniul artei grdinilor, desprinzndu-se treptat de modelele Evului Mediu -grdinile europene au evoluat n direcia reconsiderrii realizrilor antice greco-romane si renvierea tradiiilor acestora, ca urmare a activitii unor literai, arhiteci, artiti i teoreticieni, transpuse apoi n realizri concrete. -aceast nou orientare a aprut nti n regiunea Florenei (Toscana), promovat de umaniti n cursul secolului al XV-lea, culminnd apoi n timpul secolului al XVI-lea. - Din Italia, noile concepii au fost preluate n Frana, care ulterior i-a creat propria art clasic a grdinilor. -Maniera italian ca i cea francez au revoluionat grdinile Europei, crenduse adevrate mode si stiluri in peisagistica. - Cele dinti creaii ale Renaterii n arta grdinilor (secolul al XV-lea) s-au datorat Principilor De Medici (Vilele Medici de la Carregi i Fiesole) i a peisagistilor aflai n serviciul acestora.

Principii de amenajare a grdinilor in Renatere:

simetria, organizarea arhitectural a spaiilor legtura dintre cladire i grdin elementele decorative construite prezena sculpturilor utilizarea vegetaiei tunse

teren cu relief n pant sau

accidentat amenajare n terase succesive forme geometrice regulate,
susinute de ziduri ornamentate legate prin scri i rampe.

- Gradini amenajate in terase succesive, forme geometrice regulate (vila se afla de obicei in partea superioara) - Axul principal marcat si prelucrat minutios; - Axele secundare sustinute de elemente de arta (sculpturi) - Terasa superioara Parterul Italienesc : Labirint din garduri vii fasonate prin prelucrare si taieri, la inaltimi variabile - Compozitii in unghi drept - Compartimentari in zone functionale distincte (zona de servit ceaiul, zona de odihna, relaxare, etc. - Pardoseala = pietris - Panta arbusti nefasonati Gradina inchisa, secreta, de meditatie, odihna, interiorizare Culoare sobra (verde), fara flori; specii persistente pin, chiparos, stejar meridional, arbusti fasonabili (tisa, buxus, mirt) - Vase cu arbori / arbusti exotici laur, lamai, potocali

RENASTERE SI MANIERISM - ITALIA

Petrarca a relansat tema virgiliana a frumusetii provinciei si naturii in general. Renasterea aduce conceptia gradinii ca a treia natura se dezvolta puternic arta gradinilor Gradina geometrica, subordonata vilei si arhitecturii resedintelor nobiliare suburbane din jurul Romei, din locurile unde existau vechile vile romane Teren in panta, curbe de nivel miscate Palatul si gradina sunt un ansamblu integrat In gradina se folosesc aceleasi principii ca si in arhitectura Textele si tratatele dezbat nu numai problema horticulturii ca domeniu al agriculturii, ci si problema artei gradinilor, care dezvolta premisele artei peisajului utilizarea intensa a apei fantani arteziene, canale dirijate pe pante, de-a lungul aleilor, cascade sau scari de apa Secolul XVII incepe influenta stilului baroc - Se mentine echilibrul si simetria compozitiei - Apar liniile curbe - Gradini de dimensiuni mari parcuri - Efecte pitoresti, scenografice teatre de vegetatie, teatre de apa (jocuri hidraulice si muzicale) EXEMPLE: - Villa Doria Pamphili (Roma), Villa Aldobrandini, Gradinile Boboli (Florenta Palatul Pitti), Villa Garzoni - Collodi

La nceputul secolului al XVI- lea, Bramante, prin sistematizarea grdinii Belvedere de la Vatican i apoi Rafael, prin proiectarea grdinilor de la Villa Madama lng Roma, au iniiat principiile arhitecturale urmate i apoi dezvoltate n creaiile lor de ctre numeroi arhiteci si peisagisti. Din epoca Renaterii secolului al XVI-lea se

pstrez i astzi unele din cele mai frumoase realizri n arta grdinilor:
EXEMPLE: Villa Madama (Roma) Raffael, Gradina Belvedere (Vatican) Bramante Villa Caprarola (Palatul Farnese), Villa Lante (Bagnaia) Vignola, Grdina palatului Farnese (Caparola)- Vignola Villa dEste (Tivoli) Pirro Ligorio, Villa Medici (Roma) - Ammannati

Grdini:
cu suprafee nu prea mari, delimitate de ziduri, cldirea principal (palatul, vila) particip la ordonarea general a compoziiei, fiind amplasate n cele mai multe cazuri pe terenuri cu relief n pant sau accidentat, grdinile au fost amenajate n terase succesive: la Villa d`Este, la Villa Lante, la Villa Medici, cu forme geometrice regulate, susinute de ziduri ornamentate legate prin scri i rampe.

Sistematizarea etajat este subordonat : unei axe principale de perspectiv n sensul descendent al pantei; n lungul axei i pe terase se desfoar partere decorate cu : desene din buxus i forme tunse, bazine cu jocuri de ap, canale, cascade, fntni, statui, vase ornamentale, balustrade, parapete ornamentale cu vasce i statui. axe secundare de perspectiv sunt dirijate de-a lungul aleilor rectilinii, ctre alte elemente care capteaz interesul vizitatorului i aduc varietate decorului. Statuile i fntnile, de cele mai multe ori, sunt legate de reprezentarea alegoric a unor mituri antice. 3 tipuri de perspective: Descendenta de la vila catre gradina Ascendenta - catre vila Indepartata depaseste nivelul gradinii, este indreptata catre marele peisaj Vegetaia este tratat, de asemenea, arhitectural, subordonndu-se compoziiei geometrice: arbori plantai n linie, ziduri verzi garduri vii, borduri tunse arbuti modelai n forme geometrice - alctuiesc un decor armonios organizat, care ncnt prin jocul de volume.

GRADINILE IN RENASTERE FRANTA

NASTEREA STILULUI GEOMETRIC FRANCEZ CARACTERISTICI GENERALE - interes crescut pentru spiritul antic - terasarea terenului cu diferente mici de nivel, astfel incat relieful era mai putin accentuat si chiar plan - au imbogatit si diversificat ornamentatia cu fantani de marmura si modelele de partere Pana atunci gradinile erau in incinta castelelor si s-au dezvoltat in spatele zidurilor de fortificatii si al canalelor de apa defensive Dupa disparitia fortificatiilor, spatiul gradinii s-a largit dar in multe cazuri s-au pastrat canalele, capatand o functie decorativa, dar in acelasi timp si una utiliatra, pentru drenare. Cu timpul aceste canale au devenit una dintre trasaturile parcurilor franceze ale Renasterii

CARACTERISTICI GENERALE Schimbarea de la stilul medieval s-a produs in a doua jumatate a secolului al XVI-lea Pana atunci gradinile erau in incinta castelelor si s-au dezvoltat in spatele zidurilor de fortificatii si al canalelor de apa defensive Dupa disparitia fortificatiilor, spatiul gradinii s-a largit dar in multe cazuri s-au pastrat canalele, capatand o functie decorativa, dar in acelasi timp si una utiliatra, pentru drenare. Cu timpul aceste canale au devenit una dintre trasaturile parcurilor franceze ale Renasterii
CARACTERISTICI: Coeziune intre cladire si gradina Sistematizarea compozitiei in functie de un ax dominat de o alee centrala Modelarea terenului in terase largi Partere decorate cu flori Canalele ca elemente ale compozitiei Exemple: AMBOISE PRIMA GRADINA FRANCEZA DIN RENASTERE Gradina Castelului BLOIS GRADINA Castelului GAILLON GRADINA Castelului FONTAINEBLEAU

GRADINILE ENGLEZE IN RENASTERE, pana in momentul definirii

gradinii peisagere, au mers paralel cu celelalte gradini europene, avand radacini, in mod particular, in gradinile romane. In perioada renascentista inca dominau gradinile de tip medieval, inchise intre ziduri, cu vegetatie fasonata in diferite forme, imitand animale si chiar oameni (preluare a stilului particular olandez). Influente ale altor stiluri Ideile aplicate la gradinile renascentiste au fost preluate din Italia si Franta (in mod special de la teritoriile stapanite de ducii de Burgundia), unde se punea problema transformarii gradinii monastice intr-o gradina a placerii. Momentul inceperii stilului renascentist englez este legat de numele lui Tudor (14851503) si de stilul architectural adoptat de el, iar primele exemple semnificative de gradini sunt cele aferente palatelor: Nonsuch, Packwood House, si mai tarziu Parcul St James - cel mai vechi parc existent. Arhitectii peisageri reprezentativi: Inigo Jones, Andre Mollet, Salomon de Caus Gradini aferente palatelor , de o importanta majora: Nonesuch, Hampton Court, Theobalds, Wimbledon Gradina individuala reprezentativa: Wilton APARITIA HORTICULTURII si a ARTEI HORTICOLE coincide cu perioada domniei Reginii Elizabeth I -gradinile au fost foarte mult imbogatite prin introducerea de noi plante, ierburi si fructe, care erau aduse in fiecare zi din India, America, Insulele Canare tot in aceasta perioada au aparut si gradinile botanice personale pentru cresterea plantelor medicinale (exemplu cea a lui John Gerard de la Holborn - o faimoasa gradina stiintifica)

Larcher, Jean-Luc, Amenagement des espaces verts urbains et du pazsage rural. Histoire, composition, elements construits, Paris, Lavoisier- Tec & Doc, 1995 I 4224 Preda, M., Arhitectura peisagera, Buc, Ceres, 1973 II 3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera, Buc, ed. Didactica si Pedagogica, 1979 III 3724 Conran, Terence , Pearson , Dan, Le jardin une surse inepuisable d'inspiration II 5677 Pope , Nori et Sandra , Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain, III 3723 Moore, Henry, Sculptures in Landscape III 3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe II 5680 Borja, Henry, Le Lecons du Jardin Zen, espace et illusion II 5678 How, James si Ochme, Wolfgang, Gardening with water I 3169 Jardin privees Modernes III 3723 Henry Moore. Sculptures with the landscape II 165 Parcuri i grdini din Romnia I 9722 Relating architecture to landscape I 9238 Preservation of the European Cultural heritage. Gardens of historic interest III 3724 Le Jardin II 2484 The Landscape We See II 3904 Spaii verzi II 5472 Amenagement des espaces verts III 1923 Der grose Gartenkatalog II 5676 Grdina de locuit II 3635 Arboricultura ornamental i arhitectura peisager I 5733 Espaces verts et urbanisme III 3003 Parc-Ville Villete II 3245 Sites et Sitologie III 1733 Handbook of urban landscape I 3306 Environmental design I 9597 Ecologie urbaine III 3724 Conran, Terence , Pearson , Dan, Le jardin une surse inepuisable d'inspiration II 5677 Pope , Nori et Sandra , Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain, III 3723 Moore, Henry, Sculptures in Landscape III 3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe II 5680 Borja, Henry, Le Lecons du Jardin Zen, espace et illusion CAR II 5094 BOO - Booth, Norman K., Basic elements of Landscape Architectural Design, I Rotterdam : Elsevier Publishing Company, 1983 CAR L 163 NIC - Nicula, Vladimir, Cod de bare vs fir de iarba. Orasul vazut ca supermarket fata in fata cu arhitectura peisajului [Licente], Bucuresti : Universitatea de Arhitectura si Urbanism " Ion Mincu ", 2002 CAR I 5486 CAC - Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Bucuresti : Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1978 CAR II 2484 ECK - Eckbo, Garrett,The Landscape We See, New York : McGraw - Hill Carti editate in lb romana Iliescu, A.F.- Arboricultura ornamentala,Ed.Ceres, Bucuresti, 1998 Iliescu, A.F.- Arhitectura peisagera, Ed. Ceres,2003 Marcus, R.- Parcuri si gradini din Romania, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1958 Muja, S.- Spatiile verzi in sistematizarea teritoriului si a localitatilor, Ed. Ceres,Bucuresti, 1984 Preda,M.,Palade,L.- Arhitectura peisagera, Ed.Ceres, Bucuresti, 1973 Selaru, Elena- Flori cultivate in gradina, Ed. Grand, Bucuresti, 1998 Sonea,V., Pavel,A., Ailincai,N. , Selaru, Elena - Floricultura, EDP, Bucuresti ,1979 Visoiu, Dagmar- Istoria gradinilor si parcurilor, Ed. Mirton, Timisoara, 2001

II

5472

BIBLIOGRAFIE Michel Collot (profesor de literatur francez la Universitatea Sorbonne nouvelle-Paris-III, membru al Institutului Universitar din Fran-a, coordonator al programului de cercetare Vers une gographie littraire), preocupat de teoria i istoria peisajului, a publicat numeroase volume pe aceast tem, printre care: LHorizon fabuleux (Jos Corti, 1998), Paysage et posie (Jos Corti, 2005), La Posie moderne et la Structure dhorizon (PUF, 1989), La Pense-paysage. Philosophie, arts, littrature (Actes Sud/ENSP, 2011). A coordonat mai multe volume dedicate teoriei peisajului: Les Enjeux du paysage (Ousia, 1997), Le Paysage: tat des lieux (Ousia, 2001), Paysage et modernit(s) (Ousia, 2007). De asemenea, este autorul mai multor cri de poezie:Chaosmos (Belin, 1997), Immuable mobile (La Lettre Vole, 2002), De chair et dair (La Lettre Vole, 2008). Carti CERASELLA CRACIUN (www.cerasellacraciun.ro) Carte Libraria UAUIM METABOLISMUL URBAN. O ABORDARE NECONVENTIONALA A ORGANISMULUI URBAN, (366 pagini in Format A5, color), Editura Universitara Ion Mincu, ISBN 978-973-1884-14-1(Cod CNCSIS: 257), Bucuresti, 2008 (lucrare selectionata de un juriu international la BAB BIANUALA DE ARHITECTURA Bucuresti, 2008, Sectiunea Publicatii, prezentata in expozitia organizata la Teatrul National Bucuresti, MNAC, Galeria , 15 octombrie -15 noiembrie 2008) Carte Libraria UAUIM subsol sau Biblioteca uAUIM: ARTA IN SPATIUL PEISAGISTIC. ELEMENT DE COEZIUNE AL VIEII COMUNITARE. Studiu de Caz: Arta Mural i Tehnica de Art Graffiti/Stencil. (Editie coordonata), Editura Universitar Ion Mincu, (125 pagini in Format A5, color), ISBN 978-973-1884-44-8, Bucureti 2009 Carte: Culegere de documente legislative n domeniul peisajului natural, antropic i cultural, n amenajarea teritoriului i n urbanism, ISBN 978-973-1884-83-7, Editura Universitar "Ion Mincu", Bucureti, 2010, (in curs de aparitie 2011) Carte: Metode de abordare si cercetare urbana si peisagistica. Epistemologia si Transdisciplinaritatea, instrumente de cercetare a Peisajului Natural, Antropic si Cultural (in curs de aparitie, 2012) Articol: PEISAJUL SI CRIZA ECOLOGIC A ORAULUI, IN ANALELE ARHITECTURII, Bucuresti, ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257), 2009 Articol: ORASUL DURABIL SI PEISAJUL, in Analele Arhitecturii, Bucuresti, 2009, ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257),, 2009 Articol BUCURESTIUL, RECIPIENT SI GENERATOR DE PEISAJE DESTRUCTURATE SI DESTRUCTURANTE, in publicatia Argument. Studii si cercetari stiintifice de arhitectura si urbanism, nr.1/2009, Bucuresti, 2009 ISSN 2067 4252 Articol METHODES OF ANALYSIS, DIAGNOSIS AND THERAPY IN THE HUMAN SETTLEMENTS LANDSCAPE, pag.869-879, in Horticulture Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862), Electronic ISSN 1843-5394 Articol UNCONVENTIONAL SOLUTIONS TO NEUTRALIZE THE EFFECT OF INFRASTRUCTURE ON THE HUMAN METABOLISM (coautor, alaturi de prof. Ancu Dinca), pag.880-885, in Horticulture - Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862), Electronic ISSN 1843-5394. Articol: MACROSCAPE, (pag.32-33), in numarul tematic Bucuresti 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/sept. 2009. Articol: GRADINI DISPARUTE, (pag.83-85), in numarul tematic Bucuresti 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/septembrie 2009. Articol DESCOPERA GRADINILE PIERDUTE DIN BUCURESTI, postat pe http://www.stopco2.ro/2009/07/19/descopera-gradinile-pierdute-din-bucuresti, 19 iulie 2009-07-27 SANATATE SI PATOLOGIE URBANA (pag 79-82), in Sectiunea Bucuresti Metropola a Sec XXI, Rubrica Bucuresti in Context European, in revista Forumului Academic Roman, (FAR XXI), ISSN 1844 766X, nr. 2 / februarie 2009. Proiectul GRADINI PIERDUTE. Cercetarea Gradinilor disparute din Muncipiul Bucuresti (pag 82-84), in Sectiunea Bucuresti Metropola a Sec XXI, Rubrica Studiul de Caz. Peisajul - Trecut si Prezent, in revista Forumul Academic Roman (FAR XXI), ISSN 1844 766X,nr.2/februarie 2009. Articol: REZONANTA, FUNCTIE, STRUCTURA SI CONFIGURATIE IN ORAS. DISTANTA, RAPOARTE, INALTIME, ACCENT, REPER SI RITM URBAN, (pag.90-93), in Numarul Tematic: A-Ritmii si E-proportii, ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV, Nr.05/2008. Capitolul: CONTURAREA UNUI MODEL DE ANALIZA SI diagnosticare de tip neconvenional (pag. 288-304), n lucrarea PREOCUPRI RECENTE N PLANIFICAREA SPAIAL. SPRE CONFLUENTA TENDINELOR EUROPENE CU PRIORITI NAIONALE (366 pag., format A5, alb-negru), editie ingrijita de Catalin Sarbu si Gabriel Pascariu, Editura Universitii de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu, ISBN 978-973-1884-07-3 (Cod CNCSIS: 257), Bucuresti, 2008 Articol: MOBILITATEA - TRANSFORMARE I METAMORFOZ N METABOLISMUL URBAN, (pag.58), in Numarul Tematic: Mobilitate Virtuala ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV, Nr.01-02, ianuarie februarie 2008.