STADIILE DEZVOLTĂRII INTELECTUALE

(după J. PIAGET)

Stadiul inteligenţei Stadiul inteligenţei Stadiul operaţiilor Stadiul inteligenţei

senzorio-motorii preoperaţionale concrete formale (logice)
( 0 – 2 ani ) ( 2 – 7/ 8 ani ) ( 7/ 8 – 11/12 ani ) (11/12 – 15/16 ani)
Inteligenţa îşi are Apare posibilitatea de Operaţiile gândirii sunt Debutul operaţiilor
originea în acţiunea interiorizare a numite operaţii formale are loc pe la
efectivă a copilului cu acţiunilor practice, ca concrete, ele reali- 11-12 ani, iar
obiectele (inteli-genţă urmare a dezvoltării zânduse doar în generalizarea lor pe la
pur practică), acţiunea limbajului. Copilul prezenţa obiectelor sau 14-15 ani, când
fiind forma primară a poate transpune prin a reprezentărilor gândirea abstractă
gândirii la copil. cuvinte acţiunile acestora. (formală) devine
realizate efectiv. sistematică.
Principalul instrument Operaţiile mintale Apare fenomenul de Gândirea poate opera
psihic al adaptării la propriu-zise nu sunt invarianţă manifestat pe material verbal:
realitate al copilului încă formate, acţiunile prin achiziţia idei, propoziţii,
este schema senzorio- mintale nefiind încă conservărilor: judecăţi, coordonate în
motorie. reversibile, ci orientate cantităţii şi lungimilor unităţi mai mari: fraze,
Iniţial, acţiunea este doar într-un singur (7-8 ani), greutăţii discursuri,
modul de rezolvare al sens. (9 ani) şi volumului raţionamente.
problemelor de (11-12 ani). Operaţiile gândirii sunt
adaptare. operaţii formale,
logice, propoziţionale.
Inteligenţa/gândirea Gândirea Acţiunile mintale devin Reconstruieşte şi
începe să se manifeste preoperaţională reversibile; depăşeşte cu mijloace
în conduită la sfârşitul (gândire în imagini) are loc achiziţia verbale, ceea ce a
primului an şi are la este o gândire pre- reversibilităţii prin cucerit anterior în mod
bază mobilizarea şi conceptuală, dominată inversiune şi a celei practic;
coordonarea de situaţia concretă, prin compensare. achiziţia reversibilităţii
schemelor senzorio- care operează încă cu prin reciprocitate.
motorii până la găsirea reprezentări şi nu cu
alternativei eficiente. noţiuni propriu-zise.
Orientarea în Gândirea preşcolarului Putere de deducţie Gândirea poate opera
ambianţă devine din este o gândire imediată: poate efectua nu doar asupra
ce în ce mai obiectivă, egocentrică, raţionamente de tipul realului, ci şi asupra
copilul ajungând să-şi împiedicându-l să „dacă, … atunci” cu posibilului.
subordoneze distingă corect între condiţia să se sprijine
mijloacele scopurilor realitatea externă şi cea pe obiecte concrete sau
şi să recurgă la noi internă, cu o tendinţă exemple.
mijloace. pronunţată de a raporta
totul la propriul eu.
Spre sfârşitul celui de- Imposibilitatea Operaţiile gândirii se Are loc achiziţia
al II-lea an de viaţă surprinderii invarianţei grupează în sisteme raţionamentului
începe formarea datorită ireversibilităţii care constituie ipotetico-deductiv.
reprezentărilor. perceptive. începutul aparatului
logic al gândirii.
Combinarea mintală a Se constituie operaţiile Prezenţa Poate alterna raţio-
schemelor de acţiune de seriere şi cele de raţionamentului namente directe şi
conduce treptat la clasificare; progresiv: de la cauză inverse, poate judeca
desprinderea la efect, de la condiţii de la efecte la cauză şi
inteligenţei de acţiune. la consecinţe; invers;
Soluţiile problemelor Spre finalul perioadei, Nu poate inventaria Poate inventaria
de adaptare încep să apare conceptul de alternative multiple, alternativele pornind
fie găsite mintal. număr, prin asocierea posibile la o problemă de la nişte condiţii
cantităţii la număr. sau situatie. date;
Acţiunea devine Inteligenţa devine
treptat mijloc de reflexivă uzând de
verificare pentru norme logico-
soluţiile găsite în matematice.
minte.
 STADIILE DEZVOLTĂRII MORALE LA COPIL, PREADOLESCENT ŞI ADOLESCENT
(după JEAN PIAGET şi L. KOHLBERG)

 Concomitent cu dezvoltarea intelectuală şi afectivă asistăm şi la evoluţia conştiinţei şi a judecăţii

morale la copil, preadolescent şi adolescent.
Studiind copii cu vârste între 5-13 ani, Jean Piaget distinge două mari etape în dezvoltarea judecăţii
morale la copil:
1. etapa judecăţii morale heteronome este specifică vârstelor copilăriei. În acest stadiu copilul preia
regulile, valorile, criteriile şi normele morale din exterior, în primul rând din anturajul său imediat, din
grupul său de referinţă/apartenentă (familia), respectiv de la adult. Normele şi valorile copilului sunt, de
fapt, rezultatul interiorizării regulilor şi cerinţelor adultului cu privire la comportamentul său. Judecata
morală a copilului este neselectivă, situativă, rigidă şi vizează doar fapta, nu şi motivaţia ei. Copilul
percepe normele, regulile şi valorile socio-morale ca fiind absolute, acestea neputând suferi modificări şi
neputând fi negociate. Ceea ce este bine sau rău, corect sau greşit, drept sau nedrept etc. din punct de
vedere moral este judecat de copil doar prin raportare la consecinţele faptei şi nu la intenţia care a stat la
baza ei. De exemplu, un subiect aflat în acest stadiu de dezvoltare morală va aprecia că un copil care a
spart două farfurii atunci când îşi ajuta mama la bucătărie este mai vinovat decât un altul care a spart una
singură atunci când se juca cu ea.
2. etapa judecăţii morale autonome, începe să se contureze odată cu trecerea inteligenţei în stadiul
operaţiilor concrete, aspect care va facilita debutul instalării judecăţii morale autonome. Este specifică
adolescentei şi vârstelor ulterioare. Se caracterizează prin formarea treptată a propriului sistem de norme,
reguli, principii şi valori morale ca rezultat al asimilării, înţelegerii şi interiorizării normelor şi valorilor
externe şi transformarea acestora în norme şi valori proprii de conduită morală. Se ajunge astfel la
constituirea treptată a autonomiei morale.

Stadiile dezvoltării morale la copil, preadolescent şi adolescent

(după L. KOHLBERG)

Nivelul Stadiul Reperul Întrebarea

I 1. Moralitatea ascultării şi supunerii Pedeapsa Ce păţesc?
Preconvenţional 2. Moralitatea hedonismului Recompensa Ce primesc?
(4-10 ani) instrumental naiv

II 3. Moralitatea bunelor relaţii Statutul în grup Ce spun altii?

Convenţional 4. Moralitatea ordinii şi a datoriei Datoria faţă de normă Ce spune legea?
(10-13 ani)

III
Postconvenţional (după 13 ani, la adolescenţă, tinereţe sau niciodată)

5. Moralitatea contractuală Angajamentul civic Ce trebuie să fac?

6. Moralitatea principiilor Propria conştiinţă morală Ce cred eu că e
individuale bine să fac?