DESPRE INTUITIE

de BANUT ALEXANDRA Intuiia este concepia ncreztoare a unei mini simple i atente, care apare doar din lumina raiunii i este mai cert dect deducia.(definiie de Descartes) Unul dintre primii psihologi care a incercat sa teoretizeze conceptul de intuitie a fost Jung in 1926. El caracteriza intuitia ca un mod primar de perceptie ce opereza la nivel de subconstient.Tipurile intuitive tind sa obtina informatia prin recunoasterea anumitor patternuri pe care nu le reazlizeaza in mod constient si prin imaginarea posibilitatilor, ceea ce este in contrast cu tipurile ce se bazeaza pe rationamente si simturi, care tind sa observe detalii si fapte concrete.Aceasta teorie jungiana, a fost studiata in special de catre cercetatorii ce se ocupau cu diferentele inter-individuale , si de aceea nu a primit o recunoastere propriu-zisa, si nu a fost des legata de literatura de specialitate in ceea ce priveste studiile legate de intuitie.Au existat totusi, doua exceptii: Woolhouse si Bayne(2000), au gasit o relatie pozitiva intre preferintele intuitive si performantele implicite de invatare. Langan-Fox si Shirley (2003), in contrast, au descoperit ca aceia care preferau intuitia, nu aveau mai mult succes la sarcinile de rezolvare verbala a problemelor ce necesitau raspunsuri intuitive. Desi intuitia a fost lasata intr-o zona marginala de investigatie de catre psihologii cognitivisti, studii recente plaseaza constructul in contextul unor modele dual-procesuale.In cadrul dual-procesual, intuitia este o parte a sistemului care este automatic, holistic, afectiv, rapid, si asociativ, in contrast cu gandirea rationala care este deliberata, analitica, non-afectiva,lenta si bazata pe reguli.Acest cadru a fost imbratisat de catre cercetatorii centrati pe luarea deciziilor, precum Hogarth (2001) si Epstein (1994). Potrivit lui Hogarth, esenta intuitiei sau a raspunsurilor intuitive este aceea ca sunt atinse in aparenta cu foarte putin efort, si in mod tipic fara o aparenta constientizare.Acestea implica putin sau chiar deloc deliberarea constienta.Teoria Sinelui Cognitiv Experential a lui Epsein (CEST), include intuitia ca si parte a sistemul experential tacit, care se afla in contrast cu sistemul rational, deliberat.Intuitia apare ca si produs al sistemului tacit si ies in evidenta trei aspecte distincte ale naturii intuitiei:afectivitatea, euristica si holistica.Aceste trei aspecte au fost constant mentionate in cercetarile teoretice ale constructului. Intuitia a fost deseori legata de emotii.Cand o emotie este experimentata ca si raspuns la o situatie problema, informatia care vine pe anumite cai, ce nu sunt in mod rational constientizare, nu poate fi usor verbalizata.Deci, emotiile sunt adesea exprimate ca intuitii, convingeri care nu pot fi intotdeauna explicate rational.Bastick (1982) a caracterizat intuiia ca o judecata realizata cu un puternic sentiment de siguran n adevr, subliniind calitatea emoional a judecatiilor intuitive. Potrivit CEST, modul experential (intuitiv) este de asemenea caracterizat prin dependenta sa de emoie i de afecte Cu toate acestea, Hogarth (2001) a susinut c afectele nu sunt o component esenial a intuiiei. n opinia sa, unele hotrri intuitive pot fi nsoite de un sentiment de certitudine dar altele se pot dezvolta mai lent de-a lungul timpului. Multe cercetari trecute au caracterizat intuitia ca automata i euristica. Judecatile intuitive au fost descrise ca fiindcunoate, fr a fi n msur s explice modul n care tim(Vaughan, 1979,p. 46). n mod similar, intuiia este adesea considerata ca o bnuialsauinstinctulfcut fr reflecie spre deosebire de o concluzie raional pe baza dovezilor disponibile n mod explicit. Intuiiile sunt insight-uri imediate, mai degrab dect rspunsuri motivate. n literatura de specialitate de hotrrea si luare a deciziilor, intuitiile sunt adesea clasificate drept comenzi rapide mentale(scurtaturi mentale), euristici care sunt foarte sensibile la prejudeci iraionale (Tversky & Kahneman, 1974). Cercetatorii cognitivisti sociali au descris, de asemenea, prejudeci sociale, cum ar fi stereotipurile ca automatisme, judecatile implicite care duc la generalizri inadecvate (Greenwald & Banaji, 1995).Westcott (1968), unul dintre primii cercetatori ce incercat sa studieze intuitia empiric, a adoptat, de asemenea, o noiune euristic a intuiiei. Westcott definitea operaional intuiia ca abilitatea de a face o hotrre pe baza unor informaii limitate . Participaniilor n studiile sale li s-au dat indicii la un puzzle pe rand, i cei care au necesitat mai puine indicii pentru a face un salt intuitiv la o soluie au fost considerati mult mai intuitivi. n acest sens, rspunsurile au fost realizate intuitiv prin intemediul unor scurtturi ctre soluie, un proces analitic a fost fcut automat. Vederea euristica a intuiiei, dei dominanta n rndul cercettorilor cognitivisti, a fost n contrast cu o viziune holistic a intuiiei. Hill (1987) a fcut o distincie ntre dou tipuri de intuiie: inferentiala i clasica. Ambele tipuri pot fi caracterizate ca rapide sau automate, dar sunt rezultate dindiferite mecanisme. Potrivit lui Hill, intuiiile infereniale sunt judecati euristice

bazate pe procese analitice, care au devenit automate prin practica. n contrast, intuitia clasica este o judecat global care integreaz diverse surse de informare. Aceasta este nelegerea intuiiede tip Gestalt, una care este calitativ non-analitica. Natura holistic a intuiiei de obicei nu este evideniat n noiunile dual-procesuale ale constructului, cu excepia CEST. Mai muli cercettori au descris intuitia ca holistica. Pentru Jung (1926) intuitia este, percepia inconstienta, holistic a unor stimuli interni i externi care se extinde dincolo de senzatiile concrete dintr-o lume cu experien. Hammond (1996) a declarat c judecatile intuitive sunt realizate prin intermediulintegrarii holistice de repere multiple fr contiin. Intuitia difer de analiz prin faptul ca aceasta nu este transparenta si nu poate fi justificata prin articularea unor pasi logici din spatele procesului de judecata. Mai multe studii empirice furnizeza dovezi pentru a susine ipoteza c intuiia se bazeaz pe un mecanism holistic (de exemplu, Bowers, Regehr, Balthazard, si Parker, 1990; Dijksterhuis, 2004; Wilson & Schooler, 1991). Studiul cognitiv asupra intuitiei al lui Bowers si colegii a constatat c activarea de rspndire a condus la intuiiile corecte ntr-o sarcina verbal. Participaniilor le-au fost prezentate dou seturi de trei cuvinte ( itemi Remote Associates Test) i li s-a cerut s gseasc al patrulea cuvnt pe care un set de trei cuvinte il aun comun. Chiar i atunci cnd participanii nu au putut gsi o soluie, ei au reuit s ghiceasc corect triada, la o rat mai sus de ans. Bowers si colegii au atribuit acest rezultat activarii de rspndirea prin asociatii verbale n memorie. n acest studiu, intuitia nu a fost rezultatul unui proces euristic ci mai degrab o integrare holistic de stimuli. Intuitia poate fi greut de definit, greu de conceptulizat, dar este parte din viata noastra.Poate intuitia este acel feeling, acel sentiment de certitudine in afara unui rationament logic bazat pe anumite etape. Eu , personal, cred ca intuitia are un rol foarte important in viitoarea mea meserie ca si psiholog.Un argument ar fi acela ca intuitia pentru mine este o scurtatura prin care putem accesa acea parte interioara, acea sursa de cunoastere inconstienta, prin anumite sentimente care ne spun la un moment dat ce este bine si ce nu. Intuitia o vad ca pe un insight, un moment de reala certitudine, asta pana cand mecanismele logicii formale intervin, si pun semnul intrebari peste tot acest mecanism. Mi s-a intamplat de curand sa intalnesc un fotograf olandez, cu care lucram la un proiect. Este un om de succes, cu o familie foarte frumoasa si imi parea extrem de echilibrat si orientat spre viitor. L-am intrebat care este cheia pentru el.Raspunsul m-a surprins, nu neg, dar in acelasi timp, mi-a deschis o perspectiva asupra careia nu reflectasem inainte. Mi-a spus ca pentru el este foarte importanta intuitia. Mai ales in relatiile sale cu oamenii, si mai ales in munca pe care o face. Mi-a poavestit intregul demers, de altfel nu foarte usor, prin care a reusit sa invete sa isi asculte ceea ce noi numim intuitie. Mi-a spus ca, pentru el este foarta importanta prima impresie, si primul sentiment pe care il are despre un om. Daca acea persoana ii inspira un sentiment puternic, poate chiar si numai printr-o fotografie, fara sa o cunoasca personal, inseamna ca este ceva ce transcede dincolo de pixeli si il face sa isi doreasca sa o cunoasca. A invatat sa isi asculte acea voce launtrica in ceea ce priveste relatiile cu oamenii, si din cate relateaza, este un filtru foarte bun in interactiunile cu cei din jur. Dupa aceasta discutie, am reflectat la momentele in care am avut acest sentiment fata de o persoana atunci cand o cunosteam pentru prima data. Si mi-am amintit de desele momente in care imi doream sa nu fiu atat de rationala, ancorata atat de mult in realitate si sa imi fi ascultat inspiratia. Totusi, din punctul meu de vedere, cuvantul magic este echilibru, si consider ca varianta optima ar fi o interdependenta intre modul in care invatam sa ne ascultam acest instinct, aceasta intuitie, si modul in care o transpunem intr-un algoritm, in ceva rational, palpabil. Ma intreb daca un asemenea demers ar fi posibil. Sa poti interpreta intuitia in termeni matematici, pentru ca, pentru mine, asta ar fi intr-adevar o realitate incontestabila. Sunt sigura ca cercetari viitoare vor pune mai multa lumina in ceea ce priveste aceasta problema, si de ce nu, poate chiar eu voi avea o contributie la asta, deoarece il consider un subiect foarte interesant si mi-as dori sa am anumite certitudini si raspunsuri in ceea ce priveste acest construct atat de abstract uneori, intuitia.

Bibliografie: Jean E. Pretz , Kathryn Sentman Totz, Measuring individual differences in affective, heuristic, and holistic intuition, Personality and Individual Differences 43 (2007) 12471257 James Woodward, John Allman, Moral intuition: Its neural substrates and normative significance, Journal of Physiology - Paris 101 (2007) 179202 Annette Bolte , Thomas Goschke , Intuition in the context of object perception: Intuitive gestalt judgments rest on the unconscious activation of semantic representations, Cognition 108 (2008) 608616 Bowers, K. S., Regehr, G., Balthazard, C., & Parker, K. (1990). Intuition in the context of discovery. Cognitive Psychology, 22, 72110. Woolhouse, L. S., & Bayne, R. (2000). Personality and the use of intuition: Individual differences in strategy and performance on an implicit learning task. European Journal of Personality, 14(2), 157169. Langan-Fox, J., & Shirley, D. A. (2003). The nature and measurement of intuition: Cognitive and behavioral interests, personality, and experiences. Creativity Research Journal, 15, 207222. Hogarth, R. M. (2001). Educating intuition. Chicago: University of Chicago Press Epstein, S. (1994). Integration of the cognitive and psychodynamic unconscious. American Psychologist, 49, 709724 Bastick, T. (1982). Intuition: How we think and act? New York: Wiley. Vaughan, F. E. (1979). Awakening intuition. Garden City, NJ: Anchor Press/Doubleday Tversky, A., & Kahneman, D. (1974). Judgment under uncertainty: Heuristics and biases. Science, 185, 11241131. Hill, O. W. (1987). Intuition: Inferential heuristic or epistemic mode? Imagination, Cognition, and Personality, 7(2),137154 Jung, C. J. (1926). Psychological types. London: Routledge and Kegan Paul. Hammond, K. R. (1996). Human judgment and social policy. Irreducible uncertainty, inevitable error, unavoidable injustice. New York: Oxford University Press. Bowers, K. S., Regehr, G., Balthazard, C., & Parker, K. (1990). Intuition in the context of discovery. Cognitive,Psychology, 22, 72110. Wilson, T. D., & Schooler, J. W. (1991). Thinking too much: Introspection can reduce the quality of preferences and decisions. Journal of Personality and Social Psychology, 60(2), 181192.