MIJLOCE MODERNE DE PLT SI POSIBILITTI DE EXTINDERE UTILIZRII LOR

CUPRINS Introducere Cpitolul 1. Sistemul de plti: Concept, continut si rol 1.1 Definire sistemului de plti si mijlocelor de plt 1.2 Rolul si delimitre dintre modlitti, instrumente si tehnici de plt 1.2.1. Mijloce de plt 1.2.2. Modlitti de plt 1.2.3. Instrumente de plt prin virment
1.2.3.1. Ordinul de plt 1.2.3.2. Cmbi 1.2.3.3. Cecul

1.3 Diferentiere dintre mijloce clsice si mijloce electronice de relizre pltilor 1.3.1. Conceptul de plti electronice Cpitolul 2. Mijloce moderne de plt 2.1. Instrumente electronice de plt 2.1.1. Ordinul de plt electronic 2.1.2. Cecul electronic 2.2. Semntur electronic 2.3. Trnsferuri electronice de fonduri 2.3.1. Trnsferuri de vlori mri
2.3.1.1. Procedeul SWIFT 2.3.1.2. Procedeul TRGET

2.3.2. Trnsferuri de vlori mici 2.3.2.1. Procedeul EUROGIRO

2.3.2.2. Procedeul Western Union si MoneyGrm

2.4. Crdul bncr Cpitolul 3. Trenduri si evolutie sistemul de plti 3.1. Cnle lterntive de plti electronice: Bnc l domiciliu 3.1.1. Videotex 3.1.2. Mobile bnking 3.1.3. Multicsh 3.2. Pltile mobile 3.2.1. Mobile pyments cu tehnologi NFC 3.2.2. Plti mobile cu coduri QR 3.2.3. Plti mobile prin sms si voce Concluzii Studiu de cz: Miscre globl ctre trnzctii online si chizitii prin intermediul telefoniei mobile: Mobile pyment- PyU in Romni vs. SU (Globl Online Pyment Methods Report 2013 - First Hlf 2013)

Cpitolul 1. Sistemul de pl ti: Concept, continut si rol

Introducere
Scopul cpitolului l constituie explicre rolului, configurtiei si continutului sistemului de plti, precum si ntelegere crcteristicilor si modului de relizre pltilor. Intermediere schimburilor reprezint o functie esentil monedei, relizre cestei prin mijloce de plt decvte cerintelor si crcteristicilor schimburilor, prin instrumente si tehnici de plt cre s sigure opertivitte si sigurnt efecturii pltilor constituie o conditie esentil ndeplinirii eficiente cestei functii. n cest sens, mijlocele moderne de relizre pltilor reprezint recti monedei l mediul extern l economiei si societtii rele, l dorintele si motivtiile civiliztiei contemporne, bncrizre puternic pltilor, trnsformre monedei, semnului monetr n impuls electronic, rupere totl monedei de continutul vloric rel constituie provocri, dr si rspunsuri le monedei. Impulsurile electronice port mesjele de cceptre pltilor cu vitez luminii si hrdurile de telecomunictii le pot trnsmite instntneu. Progrmele de soft din bnci pot utoriz utomt trnsferul de fonduri din conturile cumprtorilor de bunuri su instrumente finncire, n conturile vnztorilor cestor. cest proces de trnsformre, de conversie continutului si formelor pltilor generez riscuri, mplific si diversific expunerile l risc le prticipntilor l fluxurile de plti, creste vitez de propgre si de consolidre riscurilor n sistem, ceste devenind riscuri globle, riscuri sistemice cre reclm un mngement decvt, specific, de protejre, de coperire, de reducere efectelor cestor riscuri.

1.1 Definire sistemului de pl ti si mijlocelor de pl t

Sistemul de plti este o prte esentil infrstructurii finncire economiei de pit, n cre orgnizre si ctivitte sectorului bncr sunt determinte de necesittile pietelor, preocuprile orgnismelor oficile viznd sigurre stbilittii si sigurntei cestui. Constnd dintr-un set de reglementri, institutii si mecnisme tehnicede trnsfer l bnilor, sistemul de plti este o prte integrnt sistemului monetr ntr-o stfel de economie, functionre sigur si eficient sistemului de plti constituind tt pentru prticipntii de pe pit, ct si pentru institutiile publice, n specil bncile centrle,un domeniu de interes deosebit. n ultimele dou decenii, pe pln mondil sistemele de plti u fost profund fectte de schimbrile mjore petrecute n industri serviciilor finncire, schimbrile tehnologice rpide, dereglementre si tendint ctre o mi mre voltilitte preturilor ctivelor contribuind l o devrt explozie n ctivitte finncir si, implicit, n volumul si vlore fluxurilor de plti tt pe pln ntionl, ct si pe pln mondil. Principlele institutii implicte n furnizre de servicii de plti u devenit din ce n ce mi constiente c cest ctivitte nu constituie numi o surs de profit potentil, dr si o surs mjor de riscuri tt pentru ctivitte bncr, ct si pentru nsmblul economiei rele. Pe lng principlii furnizori de servicii de plti, bncile, ceillti prticipnt l derulre cestor ctivitti, respectiv inititorii si beneficirii opertiunilor sistemelor de plti, precum si intermedirii nonbncri su cei cre sigur suportul logistic l cestor sisteme, mnifest n present o preocupre continu pentru crestere eficientei cestor, n conditiile suprvegherii riscurilor specifice si necesittii eliminrii cuzelor cre determin ceste riscuri. Sistemul de plti pote fi definit c un set de ntelegeri (rnjmente) privind descrcre obligtiilor sumte de gentii economici ori de cte ori cesti chizitionez resursele rele sufinncire. n economiile cre nu se bzez pe schimburi n nturstfel de obligtii sunt descrcte prin trnsferul titlului de propriette supr unei ctegorii de ctive, cre prin nssi ntur si lrg lor cceptbilitte, sunt cunoscute sub denumire de bni. Din punct de vedere istoric, ceste ctive u lut form unei mrfi, de exemplu ur su rgint, su unor diverse

mijloce de consemnre obligtiilor emise de institutii guvernmentle, institutii finncire su persone privte, cre, n principiu, eru compensbile n mrfuri. n sistemele finncire ceste ctive constu dintr-un set forte restrns de crente supr guvernului (moned metlic), supr bncii centrle (bncnote su fondurile bnesti mentinute n evidentele bncii centrle) su supr ltor institutii finncire (de exemplu, depozitebncre) ceste ctive sunt cunoscute sub denumire generic de mijloce de decontre. Mijlocele de decontre reprezint moned fiducir si moned scripturl (bni de cont), cee ce nsemn c ele sunt mi convertibile n ur su n lte mrfuri, fiind utilizte c unmijloc de schimb, deorece beneficiz de ncredere publicului. Studiul sistemelor de plti este pe fond studiul mecnismelor prin cre diferite forme de bni sunt trnsferte ntre gentii economici tunci cnd si decontez propriile obligtii de plt su cnd ctionez c intermediri pentru terte prti n furnizre de servicii de plti. Elementele constitutive le unui sistem de plti cuprind institutiile, cre furnizez servicii de plti, diversele forme de crente trnsferte, metodele si mijlocele de trnsfer l cestor crente, inclusiv continutul mesjelor de instructiuni si cnlele de comunictie, precum sireltiile contrctule dintre prtile implicte. Mijlocele de trnsfer, dic mijlocele de plt cuprind urmtorele elemente: Modlittile Instrumentele Tehnicile Circuitele Din ctegori principlilor prticipnti fc prte personele fizice, gentii economici si lte institutii nonbncre, bncile, csele de compenstie si Bnc centrl. Fondurile trnsferte sunt tt pssive (obligtii) le Bncii centrle detinute fie de personele nonbncre (bncnotele), fie de sistemul bncr (depozite bncre de rezerv), ct si psive (obligtii) le bncilor ft de publicul nonbncr (depozitele bncre) su ft de lte bnci (depozitele de corespondent bncr).

Mijlocul trditionl si cel mi direct de trnsfer l fondurilor bnesti ntre nonbnci l constituie utilizre numerrului, (monezi si bncnote), prin descrcre de obligti de plt prin utilizre numerrului decontre fiind individul si imedit (decontre brut si n timp rel). Pentru pltile cu o vlore mic, cre se efectuez chir n locul n cre trnzcti este ncheit, numerrul (monezile si bncnotele) rmne, fr ndoil, cel mi convenbil instrument de efecture cestor opertiuni. tunci cnd trnsferul de propriette se relizez sub lte forme dect ce numerrului, decontre re loc prin conturile institutiilor bncre. n cest cz, gentii economici du instructiuni unor intermediri, de regul bnci, s trnsfere fonduri de l un detintor de cont,pltitorul, l lt detintor de cont, beneficirul, de regul, existnd o diferent de timp ntre emitere instructiunii si completre. Din ctegori principlilor prticipnti fc prte personele fizice, gentii economici si lte institutii nonbncre, bncile, csele de compenstie si Bnc centrl. Fondurile trnsferte sunt tt pssive (obligtii) le Bncii centrle detinute fie de personele nonbncre (bncnotele), fie de sistemul bncr (depozite bncre de rezerv), ct si psive (obligtii) le bncilor ft de publicul nonbncr (depozitele bncre) su ft de lte bnci (depozitele de corespondent bncr). Mijlocul trditionl si cel mi direct de trnsfer l fondurilor bnesti ntre nonbnci l constituie utilizre numerrului, (monezi si bncnote), prin descrcre de obligti de plt prin utilizre numerrului decontre fiind individul si imedit (decontre brut si n timp rel). Pentru pltile cu o vlore mic, cre se efectuez chir n locul n cre trnzcti este ncheit, numerrul (monezile si bncnotele) rmne, fr ndoil, cel mi convenbil instrument de efecture cestor opertiuni. tunci cnd trnsferul de propriette se relizez sub lte forme dect ce numerrului, decontre re loc prin conturile institutiilor bncre. n cest cz, gentii economici du instructiuni unor intermediri, de regul bnci, s trnsfere fonduri de l detintor de cont,pltitorul, l lt detintor de cont, beneficirul, de regul, existnd o diferent de timp ntre emitere instructiunii si completre (decontre) trnsferului.

Mi mult dect tt, ori de cte ori prtile nu mentin depozite l ceesi institutie, executre unei instructiuni de plt necesit c bnc pltitorului s fc un trnsfer de fonduri ctre bnc beneficirului n scopul c cest din urm s pot coperi nou obligtie de plt pe cre o nregistrez ft de clientul su, beneficirul. cest tip de trnsfer se numeste trnsfer interbncr. n czul n cre tt pltitorul, ct si beneficirul mentin conturi l ceesi bnc trnsferul de fonduri re loc n cdrul unei singure institutii, denumire cestui fiind trnsfer intrbncr.Este necesr c fondurile cre se trnsfer s fie cceptte de ctre mbele bnci, ele putnd lu form fie de obligtie unei terte prti, gentul de decontre, fie de conturi reciproce de corespondent. Dte fiind tote ceste elemente, pltile fr numerr u o nturdul: sirul de nscrieri, n conturile intermedirilor de plti (trnsferurile de fonduri) si sirul mesjelor dintre prti, continnd instructiunile de trnsfer l fondurilor si notificre primirii cestor. stfel, o singur instructiune de plt pote fi finlizt prin mi multe trnsferuri succesive de fonduri. n cee ce priveste trnsferurile de fonduri interbncre, bncile nsele sunt inititorii si primitorii finli i fondurilor. ceste trnsferuri si u origine fie n instructiunile trnsmise de o bnc ctre celellte bnci pentru coperire obligtiei rezultte din opertiile de plt dintre clientii lor, fie tunci cnd bncile si descrc propriile obligtii pe cre le u un ft de cellt (de exemplu, trnzctiile de pe pit monetr su trnzctiile de pe pit vlutr). n economiile de pit moderne, gentii economici dispun de o vriette de metode pentru fce plti. stfel, de regul, ei leg instrumentul de plt pe cre-l consider decvt necesittii lor, din perspectiv vitezei de executie, costurilor de trnzctie, crcteristicilor locle, precum si cdrului legl cre reglementez obligtiile de plt. De exemplu, cu referire l pltile de detliu, ceste pot fi decontte prin utilizre numerrului, cecurilor, crdurilor decredit, crdurilor de debit su ordinelor de trnsfer credit, fiecre dintre ele putnd implic opertii mnule, telefonice, postle su pe suport mgnetic. Pentru pltile cu vlore mre si/su urgente, n generl correlte cu schimbul instrumentelor finncire, de regul, sunt utilizte sisteme electronice de trnsfer de fonduri, mult mi dezvoltte din punct de vedere tehnologic dect cele cre procesez unele dintre ctegoriile de plti de detliu enumerte nterior.

1.2. Rolul si delimit re dintre modlitti, instrumente si tehnici de plt

1.2.1. Mijloce de plt

Un moment importnt n desfsurre schimburilor economice ntionle si interntionle l constituie ncsre contrvlorii bunurilor economice cre fc obiectul schimbului. Relizre ncsrii sumelor stfel rezultte se efectuez prin mijloce de plt su de decontre convenite ntre prteneri su / si stipulte n contrct, utiliznd modlittile de plt decvte crcteristicilor schimbului. Mijlocul de plt reprezint form prin cre se relizez trnsferul de lichiditti, de moned, cre constituie continutul pltii, ntre subiectii economici, de orice ntur, form cre cuprinde un set de elemente interdependente. Mijlocele de plt utilizte s-u diversifict continuu, o dt cu muttiile ce u vut loc n cdrul economiei si perfectionrii tehnicilor de trnsmitere mesjelor. Privite n nsmblu lor, se disting urmtorele mijloce de plt: Plt prin mrf contr mrf, cunoscut sub denumire de troc, compenstie. Din punct de vedere istoric, este prim modlitte de plt prut, ir revenire l cest mod de plt este determint, pe de o prte, de fenomene de criz finncir ntionl su interntionl (de exemplu, criz din 1923 1933, criz dtoriilor externe 1980 1985 etc.), ir pe de lt prte, de limitele finncire le unor prticipnti l schimburile interntionle. n prezent, cest tehnic este utilizt c metod pentru debloc reltiile comercile cu tri, firme etc., le cror disponibilitti finncire sunt modeste su inexistente. Plt n numerr. Dc n trecutul istoric plt cu bni pesin constitui o certitudine l ncheiere unei trnzctii, n etp contemporn locul su n nsmblul pltilor este modest si pe cle de dispritie, c urmre dezvntjelor si riscurilor pe cre le incumb:

 trnsportul efectiv; contctul direct ntre cei doi prteneri; dificultte de sincroniz obligtiile le prtenerilor. Cu tote ceste, fctori diferiti determin c si n epoc contemporn plt n numerr s fie utilizt, elementul fundmentl l pltii n numerr constituindu-l ncredere cre trebuie s existe ntre prtenerii de fceri. Plt prin cec este ce mi propit de plt n numerr, ir crcterul nscrisului, cecului, ofer prtenerilor de fceri un grd de sigurnt mi ridict. Plt prin cec, n diferitele sle forme, lut o deosebit mplore dup nii 60, fiind utilizt cu precdere n sptil pltilor necomercile. Plt prin titluri de credit, respectiv prin utilizre unor instrumente de plt precum cmbiei si biletului l ordin, se numr printre cele mi vechi instrumente de plt. n timp, ceste u evolut, de l utilizre lor singulr, n sine, sistem cre se prctic si n prezent, l sociere lor unor tehnici de plt cum r fi creditivul documentr, incsoul etc., dese cu vlore de instrument de grntre (n czul incsoului, de exemplu) su c rezultt l unor reglementri specifice, prticulre privind plt (scrisore comercil de credit, specific trilor de drept nglo-sxon). Fiecre dintre ceste dou titluri de credit prezint numite prticulritti n utilizre lor c mijloc de plt, oferind un grd de securitte ridict prtilor implicte. Ordinul de plt este legt de priti bncilor si dezvoltrii reltiilor l nivel interntionl ntre ceste. n esent, se semn pltilor n numerr, dr se relizez pe cnl bncr si const din ordinul pe cre un client l d bncii sle de plti, din contul su, o sum de bni unei lte persone n contul cestei, cre pote fi deschis l orice lt bnc, su chir l ceesi bnc. n prctic este denumit si plt direct din cont su plt din cont, indiferent de denumire, plt presupunnd, n prelbil, un ordin dt de titulrul contului. Plt documentr su opertiune documentr constituie o sintgm pentru defini o tehnic de plt, n cdrul crei plt se fce de ctre bnc numi contr documente, de unde si denumire, n cest grup fiind incluse: creditivul documentr si incssoul documentr. Dte

fiind prticulrittile mecnismului derulrii pltii, ceste tehnici confer prtenerilor un grd de securitte mi ridict. Scrisore de grntie bncr, desi, n esent, constituie un instrument de grntre, n prctic comercil bncr contemporn este utilizt si c mijloc de plt. Prin implicre mi profund su mi superficil bncii, corespunztor ngjmentului de plt sumt, subsidir, solidr su l prim si simpl cerere, ofer mi mult su mi putin sigurnt n rport cu interesele prtenerilor. Scrisore de grntie bncr pote fi utilizt n sine, su n conexiune cu o tehnic de plt cu scopul de grnt, cum este, de exemplu, plt prin incsso documentr su plt prin compenstie. Fiecre dintre mijlocele de plt prezentte u vntje si dezvntje si presupun stpnire unei numite tehnici n utilizre lor. De retinut fptul c, exceptnd plt n numerr si numite forme de plt prin compenstie, tote celellte modlitti si instrumente de plt presupun: existent conturilor bncre le prtenerilor de fceri; miscre bnilor ntre ceste conturi relizt pe cnl bncr, prin un din tehnicile de trnsfer l fondurilor. Deci, subiectii economici n decizi lor privind o plt u n vedere, pe de o prte, modlitte de plt pentru cre optez, precum si instrumentul si tehnic de plt (cec, ordin de plt, incso, creditiv etc.) ir pe de lt prte, modul n cre vor fi trnsferte fondurile (letric, telegrfic, SWIFT) si cine suport comisionele bncre. n cest perspectiv, orice modlitte de plt presupune precizre cii de trnsfer fondurilor, unul si celsi creditiv, de exemplu, putnd fi trimis beneficirului letric, telegrfic (fx) su prin sistem electronic, continutul mesjului fiind celsi, tehnicile diferind ntre ele prin curtete, sigurnt, costul si rpiditte trnsmiterii.

1.2.2. Modlittile de plt

Modlitte de plt reprezint procedeul de relizre trnsferului de moned, procedeu cre constituie un element delimittiv primr l mijlocelor de plt, l formelor de relizre trnsferului.Modlittile de plt se pot grup n dou ctegorii distincte: plti n numerr; plti prin virment. ) Plti n numerr Pltile n numerr u nc o pondere semnifictiv n structur mijlocelor de plt, ir c frecvent detin nc un loc semnifictiv n circulti monedei, pondere numerrului n gregtul M1 vriind n trile dezvoltte ntre 8% ti 20%. Circulti monetr cu numerr cuprinde bncnotele si moned metlic, detinute de persone fizice, genti economici si bnci. Moned de hrtie, bncnot, este titlul de credit emis de bncile centrle si de emisiune, ceste bilete de bnc fiind onorte l vlore nominl n momentul prezentrii l ghiseele bncii cre le-u emis. Numerrul este mijlocul de plt primr, simultn o modlitte si un instrument de plt si el domint mult timp n cdrul modlittilor de efecture pltilor si n prezent numerrul fiind un instrument plt generl vlbil, vnd efect imedit si grdul de lichiditte cel mi ridict. Pltile n numerr se efectuez prin csieriile firmelor si le bncilor su le ltor institutii finncire. Rolul csieriilor este deosebit n circulti monetr cu numerr si mi les n reltiile cu publicul, orgnizre si functionre csieriilor fiind utonom n rport cu lte ctivitti le firmelor si bncilor. Csieriile si desfsor ctivitte complex, ndrumnd clientii si promovnd normele legle de circultie monetr. Ele operez cu mri vlori si contribuie hotrtor l desfsurre unei circultii bnesti eficiente, performnte ntr-o economie de schimb. Opertiunile de csierie constu n depuneri si ridicri de numerr din conturile deschise l o bnc, prin csieriile bncilor efectundu-se si opertiuni cu numerr n vlut, desi de cele mi

multe ori exist csierii orgnizte specil n cest scop. b) Plti prin virment dou modlitte de efecture pltilor si ce mi importnt c volum este virmentul, cest modlitte de plt prut o dt cu bncile si este strns legt de ceste, dic neputndu-se desfsur n fr lor. Virmentul reprezint un procedeu specil de plt, cre sigur trnsferul sumelor de moned ntre conturile bncre le clientilor, le subiectilor economici, prin debitre contului pltitorului si creditre contului beneficirului. Depozitele bncre, sub form soldurilor conturilor titulrilor l bnci, reprezint forme de cumulre monedei ctive, flt sub form scripturl, prin virment relizndu-se circulti monedei scripturle. Pe de lt prte, conturile bncre reprezint crente le tertilor ft de bnc, ir virmentul constituie un procedeu de trnsfer l crentelor ntre creditorii bncii. n prctic virmentul se prezint c un document de dispozitie drest de ctre titulrul de cont bncii sle, ordinul de virment, de plt concretiznd mndtul dt de ctre client bncii sle depozitre, de trnsfer o sum de bni n contul unei terte persone, prezent conturilor fiind obligtorie pentru efecture virmentului, n cest sens ordinul de virment mnifestndu-se c instrument de plt. Ordinul de virment prezint urmtorele crcteristici: nu confer nici un drept beneficirului, fiind o reltie direct ntre pltitor si bnc; este revocbil, evident pn n momentul efecturii pltii; se onorez dup efecture pltilor solicitte prin celellte instrumente, Virmentul este de dou tipuri: de credit; de debit.

Virmentul de credit este cel mi utilizt si const n fptul c pltitorul (debitorul) dispune de fondurile sle si d dispozitie s se efectueze plt, nefiind necesr un consimtmnt prelbil l pltitorului. Din cest grup fc prte cele mi importnte instrumente de plt, precum ordinul de plt, cecul si cmbi. n czul virmentului de debit, utilizre s este mi rr, n prelbil fiind necesr consimtmntul pltitorului trnsmis bncii sle, prin cest instrument fiind protejte interesele pltitorului si le beneficirului. Prin cest consimtmnt, pltitorul mputerniceste creditorul s fc tote demersurile pentru efecture pltii, dic s depun documentele l bnc si s cer c sum respectiv de plt s fie trnsfert n contul su. Este utilizt pentru efecture pltilor ctre furnizorii de utilitti, de servicii curente, precum p, telefon, energie electric etc.

1.2.3. Instrumentele de plt prin virment

1.2.3.1. Ordinul de plt Ordinul de plt, dup cum s- rtt mi sus, este instrumentl cel mi des utilizt n pltile fr numerr, el reprezentnd o dispozitie neconditiont, dt de ctre emitentul ordinului unei bnci, de pune l dispoziti unui beneficir, o sum de bni, fiind un trnsfer de credit. Pentru c dispoziti dt s pot deveni ordin de plt trebuie ndeplinite urmtorele conditii: bnc receptore s dispun de fondurile bnesti, fie prin debitre unui cont l emitentului, fie prin ncsre lor de l cel ce dt dispoziti, de l emitent; nu se prevede c plt s fie fcut l cerere beneficirului. Plt ncepe prin emitere de ctre pltitor unui ordin de plt si se finlizez prin cceptre respectivului ordin de plt de ctre bnc destintr. Ordinul de plt este emis n nume si pe cont propriu, pltitorul putnd fi un client l bncii inititore su chir bnc destintr. Ordinul de plt re urmtorele elemente: este neconditiont; este trecut numele su denumire pltitorului si numrul contului cestui; denumire bncii inititore; denumire bncii receptore; elementele de identificre si utentificre emitentului de ctre bnc inititore.

Se consider c plt este efectut fie n momentul debitrii contului emitentului su cnd bnc emittore creditez contul bncii receptore, fie n momentul n cre decontre finl este opert prin creditre contului bncii receptore deschis l Bnc Ntionl Romniei. Ordinul de plt este revocbil pn l efecture pltii. Ordinul de plt pote fi emis pe suport de hrtie (clsic)su pe suporturi neconventionle (mgnetic su electronic).

Pltitorul plteste comisionele bncii pentru procesre si onorre ordinului de plt, dc ns bnc ntrzie executre pltii din vin ei, cest plteste dobnzi de ntrziere. n momentul n cre trnsferulcredit este cceptt, bnc destintr devine obligt ft de beneficir pentru sum nscris n ordinul de plt cceptt, finlizre trnsferului-credit nu mpiedic exercitre dreptului beneficirului de recuper ulterior totlul spezelor bncre de l pltitor. 1.2.3.2. Cmbi Cmbi reprezint un titlu de credit negocibil si n celsi timp, un instrument de plt, cre constt si test obligti sumt de ctre debitor de plti l vedere su l o numit scdent, beneficirului su l ordinul cestui o numit sum de bni determint. Cmbi, trtt dor c un instrument de plt, re urmtorele crcteristici: este trnsferbil (trece de l o person l lt, rmnnd ns obligti pltitorului su debitorului); este negocibil, o dt cu cmbi se trnsfer si crent, n timpul trnsferului negociindu-se l vlore de pit; cei ce detin cmbi rspund solidr n czul n cre ultimul detintor l cmbiei nu si pote primi bnii l scdent; este un instrument de plt pe termen lung, fiind de fpt o plt mnt, ntre prti existnd reltii de credite, ir cmbi este tocmi o expresie cestor reltii. Fiind un titlu de credit, cmbi este un nscris sub semntur privt. Cmbi cuprinde urmtorele elemente: denumire de cmbie; ordinul neconditiont de plti; numele celui ce trebuie s pltesc; locul si dt emiterii; o semntur celui cre emite cmbi.

Cmbi re dou forme:

 biletul l ordin trt. Biletul l ordin presupune doi prticipnti si nume: beneficirul si pltitorul. Opertiunile cu biletul l ordin u loc n czul trnzctiilor comercile, beneficirul vnznd mrf n fvore cumprtorului, cre devine stfel debitor, dic viitorul pltitor, cest debitor semnnd biletul l ordin, obligndu-se s efectueze plt l scdent. Emitentul su subscriitorul biletului l ordin mentionez voi plti cest bilet l scdent si semnez. Trt, cre este denumire istoric cmbiei, si re, de regul, celsi continut c si cmbi. n czul trtei, exist trei prticipnti: trgtorul; trsul; beneficirul. Trgtorul este cel cre d ordinul s se pltesc, obligndu-l pe trs s pltesc. n czul trtei si l biletului de ordin, ordinul de plti se bzez pe trnsferul nticipt l vlorilor ctre trs. Beneficirul pote fi o person n fvore crei se fce plt, fiind interzis trgere unei cmbii n fvore ltei cmbii.Cnd beneficirul nu este trgtorul, se spune c cest cmbie este trs pentru un tert, n cest cz, ntre trgtor si beneficirul cmbiei nu exist o reltie direct, beneficirul nefiind indict expres n cmbie. ntr-o cmbie pltibil l vedere su l termen, trgtorul pote stipul c sum v fi productore de dobnd, dobnd curgnd de l dt emiterii cmbiei, dc lt dt nu este nscris, cmbi continnd si rt dobnzii su ms ei. Obligti cmbil pote fi sumt prin mijlocire unui mndtr su unui reprezentnt. Trgtorul cmbiei rspunde de cceptre si plt ei, neputndu-se eliber n nici un cz de rspundere de plt.

Cmbi este trnsmisibil prin gir, su ndosre, girul fiind fcut chir n interesul trsului, l trgtorului su l oricrui lt obligt, cesti putnd s gireze din nou cmbi. Girre titlului de ctre o societte bncr se numeste scontre si constituie o modlitte prin cre posesorul cmbiei si pote procur prin gir fonduri ninte de scdent.Girul este conditiont, dic nu pote fi grevt de contrpresttii su rporturi cuzle. Girul trebuie s fie nscris pe cmbie su pe prelungire cestui (lonj), fiind semnt de girnt. Dc trsul nu pote plti, beneficirul cmbiei cere executi cceptntilor si vlistilor, cest demers se numeste protest. vlistul este person ce grntez efecture pltii pentru un din personele cuprinse si implicte n cmbie, vlizre neputnd fi fcut de trs su trgtor.

1.2.3.3. Cecul Cecul este un instrument de plt utilizt de titulrii de conturi bncre cu disponibil corespunztor (cel putin vlore cecului), disponibil constituit nterior printr-un depozit bncr, din opertiuni de ncsri su dintr-un credit bncr. Cecul impune trei prticipnti: trgtorul; trsul; beneficirul. Cecul este cret de trgtor, cre d bncii sle un ordin neconditiont, c tre, bnc pre n situtie de trs, cre trebuie s pltesc, l prezentre, o sum determint unei terte persone su chir trgtorului emitent, cnd cest pre n pozitie de beneficir. Cecul este un instrument de plt de debit, nefiind dmise cecuri fr coperire, de regul cecul fiind vizt si certifict de bnc ce l- emis (bnc trgtorului). Bnii sunt i titulrului cecului, ir bnc fce serviciul de cs, liberliznd clientului su, trgtorul, mi multe formulre necomplette, pe cre le trnsform n cecuri, n limitele disponibilittilor proprii.

Continutul cecului: Denumire de cec; Ordinul neconditiont de plti o numit sum de bni; Numele celui cre trebuie s pltesc; Fixre locului unde se fce plt; Fixre dtei emiterii; Semntur celui cre emis cecul;

Cecul nu pote fi trs dect supr societtii bncre, totusi cecul trs si pltibil n strintte este vlbil c instrument de plt, chir dc trsul nu este o bnc.Cecul pote fi emis numi dc trgtorul re disponibil l trs si re drept de dispune supr cestui, disponibilul trebuind s fie deci lichid, cert si exigibil. Cecul este un instrument de plt l vedere, trsul nesumndu-si nici un fel de obligtie. Cecul pote fi l ordinul trgtorului nsusi su pote fi trs pentru contul unui tert, neputnd fi trs supr trgtorului nsusi, dect dc cest re dou firme diferite. Din punct de vedere l beneficirului exist: cec nomintiv (girbil); cec l purttor (cinev desemnt de beneficir).

De obicei, cecul este nebrt, uneori ns trgtorul su posesorul unui cec pote s-l breze cu dou linii prlele puse pe ft cecului, brre fiind generl, cnd ntre cele dou linii nu se indic nimic su specil, cnd bnc este nscris ntre cele dou linii. n czul cecului brt, beneficirul este obligt s recurg l serviciul unei bnci, printr-o unitte bncr opertiv prtinnd cestei, cre s primesc plt n locul su, brre putnd fi fcut l emitere cecului de ctre trgtor, su n cursul circultiei cestui, de ctre oricre din posesorii lui. Cecul cu brre specil nu pote fi pltit de trs dect bncii nscrise n cec.

Cecul de virment este cel ce este nsotit de cluz pltibil n cont, deci plt nu pote fi fcut n numerr. Cecul certifict este tunci cnd o bnc flt n poziti de trs, confirm, certific beneficirului c fondurile necesre exist n cont. Cecul circulr este un titlu de credit l ordin, emis de o bnc supr subunittilor sle su supr ltei bnci, pltibil l vedere si vnd mentiune expres pe cec cec circulr, pe cest fiind nscris si numele primitorului, dic l clientului bncii emitente. Cecul de cltorie este emis n sum fix, precum bnii de hrtie si este pus n circultie pe timp limitt, trgtorul vnznd cecul de cltorie unei persone cre devine posesor, ir cest remite file de cec beneficirilor n schimbul cumprrii de bunuri si servicii.

1.3.Diferentiere dintre mijlo ce clsice si mijlo ce electronice de relizre pltilor

Progresele deosebite relizte in domeniile infor mticii si telecomunictiilor u revolutiont societte si u schimbt rdicl reltiile bnc client si chir conceptul despre bnc. Noile tehnologii u devenit tt un ctliztor l mrilor schimbri de cre beneficiz consumtorii de servicii bnc re, ct si un suport pentru bnci cre incerc s rspund noilor cerinte. 1.3.1. Conceptul de plti electronice Pltile electronice sunt definite c o form electronic, complet informtizt si utomtizt, de orgnizre reltiilor de plti intre prticipntii l o trnzctie, pe bz unui set de reguli si proceduri opertorii. Intr-o vrint mi prgmtic, specilistii de l Bnc Mondil, consider c opertiunile finncire electronice reprezint utilizre mijlocelor electronice in scopul s chimbului de informtii, l trnsferului de simboluri su reprezentri le vlorii si executrii de trnzctii intr -un mediu comercil. cest concept cuprinde ptru cnle: trnsferul electronic de fonduri; interschimbul de dte electronice; trnsferul de instructiuni de plt; confirmre pltii. Legislti romnesc (Regulmentul BNR nr. 4/2002), bzt pe ce comunitr, consider c o plt electronic reprezint orice opertiune de plt initit prin intermediul instrumentelor de plt electronic prin cre se pot retrge sume in numerr, efectu plti pentru chizitionre de bunuri su servicii, plt obligtiilor ctre utorittile dministrtiei publice si trnsferuri de fonduri intre conturi. Instrumentele de plt electronic sunt de dou feluri: instrumente de plt l distnt (crdul, ordinul de plt electronic, cecul electronic); instrumente de plt de tip moned electronic (portofelul electronic)

Instrumentele de plt l distnt permit detintorului s ib cces l fondurile flte in contul su bncr si mijlocesc efecture de plti ctre un beneficir su lt gen de trnsfer de fonduri si cre necesit un nume de utiliztor si un cod personl de identificre, s cum este crdul de debit su de credit. In cest ctegorie se includ si plictiile de tip internet-bnking si homebnking bzte pe crdurile clsice. Instrumentele de plt de tip moned electronic permit ccesul numi l un depozit electronic (deci nu direct l contul bncr) constituit in prelbil, instrumentul putnd fi su nu reincrcbil cu o numit vlore (unitti vlorice de moned electronic). Instrumente de plt de tip moned electronic pot fi chip-crdul, memori unui clcultor (portofelul electronic) su lt dispozitiv electronic pe cre sunt stocte unitti vlorice de moned din cre se pot fce plti ctre lt entitte cre ccept cest modlitte de plt. In nsmblu, pltile electronice cuprind totlitte entittilor, echipmentelor si procedurilor de lucru cre conlucrez penrtu efecture pltii trnzctiilor. In generl, intr-un procedeu electronic de plt de sunt implicte: trei entitti cre interctionez,respectiv o bnc, un vnztor si un cumprtor; mi multe echipmente hrdwre, softwre, o rete de trnsmi sie (cu unul su mi multe centre de receptie, vlidre si retrnsmisie), punct de vnzre (POS), distribuitor de bni electronici (cont -bni, credit bni, numerr-bni); un set de protocole de plt (instructiuni de lucru). Sistemele de plti electronice operez pe bz unor module de codificre/decodificre opertiunilor de plti si folosesc chei publice si chei privte pentru sigur integritte si securitte pltilor. Trstur fundmentl unui sistem electronic de plti const in rpiditte cu cre circul informti-bni. Dtorit infrstructurii ce integrez sistemul de reglementre, sistemul informtic si cel de telecomunictii, informti junge s circule prope instntneu, dic in timp rel. Spre deosebire de sistemele clsice de plti fr numerr, l sistemele electronice de plti nu se inregistrez o intrziere intre momentul emiterii instructiunii de plt si momentul in cre re loc inregistrre trnsferului de fonduri in conturile bncre, fiind elimint riscul socit intervlului de timp in cre intermedirul s de curs instructiunii de plt, risc ce include

erore, rtre, neperformnt de curtete, intrziere. De exemplu, procesul de executre unui ordin de plt in mediul electronic, instrumentul cel mi lrg folosit, implic un lnt de instructiuni grupte in mesje de plt, precum si momente, cte si fpte de inregistrre rezulttului schimbului de informtii intre cei ce du si cei ce primesc respectivele instructiuni, stfel c tote ceste etpe se re lizez intr-un timp de ctev secunde si fr riscuri mjore. Pltile electronice u o rie forte mre de plicbilitte de l trnzctiile economice si finncire pn l compensri si decontrile finle. In cest domeniu vst se intlnesc situtii cre necesit c pltile s se efectueze l momente diferite in functie de ntur trnzctiei su de preferintele prtenerilor. C urmre, efecture pltii electronice pote fi in un din urmtorele situtii: plt ininte de trnzctie un sistem de cest gen functionez in czul vnsurilor cre se cord pentru relizre unor comenzi su trnsferul bnilor digitli pe un disc su smrt crd din cre se pot fce plti l momentul convenit; plt concomitent cu trnzcti necesit ccesul direct l bz de dte bncii si ofertntului de plt electronic, ir securitte trnsferului trebuie s fie implementt mi strict (crdurile de debit, internetul bncr); plt dup trnzctie ce mi frecvent form de plt si in cre se foloseste crdul de credit. Indiferent de modul de plt, momentul pltii este considert numi tunci cnd bnii sunt inregistrti in evident bncii beneficirului de fonduri . In functionre s, procedeul electronic de plti produce efecte de ntur juridic, economic, finncir, tehnic si chir psihologic, dic fenomenul increderii neintrerupte in moned (fiduciritte) pn l desvrsire procesului de plt.

Pltile electronice u evolut destul de rpid si s -u diversifict intru-un intervl reltiv scurt de timp, in specil dup nul 1990. In prezent, se cunosc mi multe modlitti de plt diferentite din punct de vedere l tehnologiei folosite si segmentelor de pit cror se dresez. Pltile electronice se pot clsific dup mi multe criterii stfel:

Dup tipul de tehnologie: o plti bzte pe crduri; o plti bzte pe plictii modem in specil pentru personele juridice cre efectuez plti de vlori mi mri; o plti bzte pe plictii internet - in specil pentru personele fizice; o plti bzte pe telefoni mobil in specil persone fizice.

Dup volumul trnzctiei: o microplti (mycro pyments), plti pentru produse si servicii oferite pe web si de vlori de pn l 5 euro/$; o plt de tip consumtor (consumer pymen t) intre 5-500 euro/$ reprezentnd cumprturile de zi cu zi bunurilor si serviciilor cre posed o vlore mi mre dect micropltilor; o plt de tip fceri (business pyment) peste 500 euro/$ pentru cumprre unor cntitti mi mri de bunuri si servicii, plti comercint ctre comercint.

Dup ntur informtiei: o plti bzte pe vlore se trnsfer efectiv vlore in formt electronic; o plti bzte pe informtie numi informti circul prin internt, ir trnzcti efectiv re loc in fr conexiunii.

Dup ntur monedei electronice: o plti bzte pe bni electronici de cont implic inregistrre in conturile bncre le utiliztorului si comercintului; o plti bzte pe bni elctronici semn vlore este incorport intr -un soft existent pe un dispozitiv electronic, vlore circulnd de l un dispozitiv l ltul fr nici o referint l un cont bncr.

Dup instrumentele de plt oferite: o plti cu crduri bncre; o o plti on-line (internet); microplti;

o plti prin cecuri electronice;

Cpitolul 2. Mijloce moderne de plt

2.1. Instrumente electronice de pl t
Instrumentele de plt folosite in sistemele de plti electronice sunt identice in ce priveste informtilile pe cre le contin cu cele pe suport hrtie, dr dptte trnsmisiei electronice si u celsi rol de trnsmite informti -bni de l prtenerul pltitor ctre cel beneficir prin intermediul sistemului bncr. dptre l sistemul electronic const in trnspunere informtiilor intr-un mesj electronic cre se pote cript si decript utomt si semn electronic. Instrumentele de plt electronic vlidte pn in preznt de prctic sunt ordinul de plt electronic si cecul electronic. 2.1.1. Ordinul de plt electronic Ordinul de plt electronic este o versiune ordinului de plt pe suport hrtie cu deosebire c se demterilizez tuci cnd intr in sistemul de plti electronice. Ordinul de plt electronic se prezint sub form unui mesj electronic in cre sunt cuprinse, intr o numit ordine, informtiile necesre efe cturii pltilor. Mesjul electronic se editez de emitent dc dispune de infrstructur necesr (PC, echipment de trnsmisie, echipmente utomte de criptre/ decriptre si cheile privte si publice pentru semntur elctronic), ir in czul in cre emitentul nu dispune de ceste echipmente se pote emite un instrument de plt pe suport hrtie cre se trnsfom in mesj electronic de ctre bnc emitentului. L bnc emitent, ordinul de plt electronic se vlidez (verificre utenticittii semnturii si disponibilului in contul curent de ctre dministrtorul de cont) si se supervizez de o lt person (seful de serviciu su contbilul sef), conform principiului bncr l celor ptru ochi, dup cre se trnsmite centrlei bncii comercile pentru lnsre in sistemul de plti interbncre. Circuitul ordinului de plt electronic este similr cu cel l ordinului de plt pe support hrtie cu deosebire c este mi rpid, dtorit posibilittii tehnologice de trnsfer si procesre utomt si poi de decontre in timp rel.

2.1.2 Cecul electronic Cecul electronic (eCheck) este un instrument cre se prezint sub form unui mesj electronic semnt electronic si re celesi functii c si cecul pe suport hrtie. Cecul electronic prut dup legiferre semnturii electronice (1998 -2000) si este folosit in specil in SU in reltiile cu Trezoreri Sttului. Circuitul cecului electronic este similr cu circuitul trditionl l cecului pe support hrtie. stfel, debitorul generez un cec elec tronic (un mesj electronic specific pentru cec) folosind un smrt crd dup cre il semnez electronic si il trnsmite beneficirului prin internet (emil). Beneficirul primeste eCheckul, verific semntur debitorului, ndosez cecul pe numele bncii lui, il semnez electronic si il trimite bncii lui pentru constituire unui depozit. Bnc beneficirului verific semntur cestui si il introduce in compensre. Bnc debitorului verific semntur cestiu, debitez contul si confirm csei de compenstii cordul de plt. Dup compensre, bnc beneficirului intr in posesi sumei si creditez contul cestui. Circuitul cecului electronic se prezint stfel: Plt Trnsmitere Compensre Debitre Creditre cont cecului cont In cest vrint (cecul virment) tote entittile implicte trebuie s dispun de infrstrucur necesr pentru criptre/decriptre, semntur electronic si rete de trnsmisie. In vrint cecului numerr, beneficirul se dresez direct bncii debitorul ui si solicit fie bnii in numerr su trnsferul cestor l bnc s. vntjele cestui sistem constu in vlidre utomt, decontre rpid,eliminre riscului pierderii tt pentru client ct si pentru bnci, eliminre riscului umn de procesre , folosire stndrdelor internetului de trnsmisie si securitte. Dezvntjele r fi costurile pentru investitii in echipmente, tipice internetului si o period de timp de comodre utiliztorilor si bncilor.

2.2. Semntur electronic

Trnzctiile dintre prteneri efectute prin mijloce electronice trebui s se finlizeze intr-un mod cre s sigure fort juridic rezulttului negocierii si s pstreze nonimtul prticipntilor. De cele mi multe ori prtenerii nici nu se cunosc si instruct iunile dte cre ngju trnsferuri de ctive si de propriette trebui s fie insotite de o certificre identittii. stfel prut semntur electronic crei functie er de certificre identittii personei. In Romni, cdrul juridic este sigurt prin Lege nr. 455/2001 privind semntur electronic si prin Hotrre de Guvern nr. 1259/2001 privind Normele tehnice si metodologice de plicre dispozitiilor legle. ceste reglementri u fost elborte in spiritul Directivei UE/98/98 privind s emntur electronic si Directicvei UE/51/96 privind comertul electronic. Lege romn re celsi scop c si reglementrile interntionle, dic s conscre fort juridic semnturii electronice, similr cu ce ologrf, si s creeze premisele necesre pentru desfsurre comertului electronic si trnzctiilor bncre. Potrivit legii, semntur electronic este rezultul imteril l socierii intre mi multe elemente tehnice si dispozitive hrdwre si softwre, coroborte cu exercitre tributiilor furnizorului de servicii de certificre. Semntur electronic pote fi semnt cu un cod personl cre se tsez l un e -mil su lt document trimis electronic de l un clcultor l ltul, fie prin internet, fie printr -o rete de clcultore. Codul este emis de furnizorul de servicii de certificre si pote fi folosit de ctre o singur person. vntjele pe cre le confer semntur electronic in domeniul bncr se refer l comunicre rpid cu clientii, sigurre confidentilittii dt elor, sigurnt si usurint in utilizre, precum si o mi bun circultie informtiilor intre centrl si unittile bncre Chei privt si chei public. Semntur electronic pote fi simpl extins.

Semntur simpl reprezint o combintie let ore de dte electronice (o criptre) specificice unei singure persone si este cunoscut sub numele de cheie privt. Chei se emite de o entitte legl cre pentru utentificre tribuie un nou cod, specific cestei institutii, denumit cheie public. Combinti dintre chei privt si ce public reprezint semntur electronic extins cre se utilizez pentru semnre documentelor. Potrivit legii, semntur electronic extins tebuie s indeplinesc cumultiv urmtorele conditii: este legt in mod unic de semntr, sigur identificre semntrului, este cret prin mijloce controlte exclusiv de semntr, este legt de dtele in form electronic l cre se rportez in s fel inct orice modificre ulterior cestor este identificbil. O institutie finncir utilizez infrstructur cheilor publice pentru sigur utentificre clientilor, integritte si confidentilitte dtelor si reducere riscurilor de repudiere trnzctiilor. Infrstructur cheilor publice este sigurt de un sistem de hrdwre si softwre, cre pe bz unor proceduri sigur criptre si decriptre informtiei cre circul intre bnc si client. De regul, bncile folosesc tehnologi criptrii simetrice (chei privt) pentru securiz mesjele si tehnolo gi criptrii simetrice (chei privt si public) pentru le decript. Mecnismul certificrii electronice cu chei publice se prezint stfel: clientul detine o pereche de chei, o cheie privt si un public, corespondente printr-o reltie mtemetic intr-un lgoritm de criptre; chei public este pus l dispoziti celor cre verific identitte clientului; chei privt se fl dor in posesi clientului, fiind confidentil si este protejt cu prol si PIN si stoct in text criptt, fie in memori computerului, fie pe un lt suport cum r fi crdul smrt; chei privt generez o semntur electronic ce identific electronic, in mod unic,pe detintorul su si cre nu pote fi citit si utentifict dect cu cheie public pereche; mesjul expeditorului este utomt criptt cu chei s privt, cunoscut numi de el, ins odt trimis mesjul pote fi citit numi cu chei public expeditorului; in cest fel, destintrul cre detine chei public expeditorului pote decript mesjul si totodt re certitudine c mesjul fost trimis de detintorul de drept l semnturii electronice.

vntjul cheilor publice const in fptul c reduce riscurile socite prolelor si PIN-urilor cre trebuie protejte si tinute secrete, ir dezvntjul il constituie fptul c procedeul este mi greoi si mi costisitor de implementt. utoritte de certificre. Cerintele pentru securizre informtiilor prin internet u condus l dezvoltre pietelor de chei publice si privte dr si l priti utorittilor de certificre, c entitti de verificre identittii in sptiul electronic. utorite de certificre utentific chei public prin distribuiere ei odt cu un certifict clifict semnt digitl cre fce legtur dintre un nume de pe rson si o cheie public. ceste servicii de certificre se ofer de diverse ctegorii de furnizori c: gentii guvernmentle, furnizori din domeniul tehnologiei informtiei, opertori in telecomunictii su chir entitti finncire, bnci, denumiti generic furnizori de servicii de certificre . Certifictele digitle emise de o entitte utorizt test fptul c chei public si chei privt corespondent sunt tribuite unei persone. De fiecre dt cnd clientul stbileste legtur cu bnc se trnsmite semntur electronic ir bnc verific dc certifictul este vlid, identific si utorizez clientul si vlidez opertiune bncr. Certifictul digitl se eliberez pe o period de un n dup cre se pote reinoi. In cdrul cestei periode, certifictul se pote revoc in situti in cre chei privt clientului fost compromis su prin inchidere contului clientului. Deci, bnc verific vliditte certifictului prin incdrre in period de vlbilitte si confruntre cu list c elor revocte. In litertur de specilitte, procedur de eliberre unei semnturi electronice se compr c finlitte si fluiditte cu procedur de eliberre unui ct de identitte in cre rolul institutiei publice cre eliberez ctul este indepli nit de furnizorul de servicii de certificre.

2.3. Trnsferuri electronice de fonduri

Trnsferul electronic de fonduri este un nsmblu de tehnici informtice, electronice, telemetrice, cre permite schimbul de fonduri intre prteneri, prin intermediul bncilor si unor sisteme specile de trnsfer, intr -un timp forte scurt. Inc din deceniul 1960-70 u prut unele inovtii tehnologice cre perm iteu legturi intre loctii forte indeprtte de pe glob, cee ce permis priti mi inti trnsferului electronic de fonduri si poi pltilor electronice. In locul instrumentelor de plt clsice u inceput s circule mesje privind pltile, cu i nformtiile necesre referitore l moned, sum, prteneri, bnci, precum si lte informtii specifice. Modlitte electronic de trnsfer l fondurilor determint si numite modificri orgniztorice in cdrul bncilor prin crere de comprtimente specilizte in trnsferuri de fonduri, crti de plt, plti ctre persone fizice, priti unor noi servicii bzte pe plictii bncre electronice. Din considerente privind riscurile pe cre le implic dr si din rtiuni prctice, trnsferurile electronice interbncre se diferentiz, in primul rnd, in functie de vlore trnsferurilor, stfel: trnsferuri de vlori mri (SWIFT si TRGET); trnsferuri de vlori mici (Eurogiro, Western Union, MoneyGrm).

2.3.1. Trnsferuri de vlori mri

Experientele cre u vut loc u condus ctre un prg de 90 l 10, conform crui trnzctiile de mre vlore sunt considerte cele cre printr -un numr ce reprezint 10% din totlul instructiunilor se refer l 90% din totlul sumelor trnsferte si, in mod complementr, celellte trnzctii cre reprezint 90% din instructiuni si 10% din vlore sunt denumite de mic vlore. Deosebit de denumire, elementul principl este riscul diferit pe cre ceste trnsferuri il implic si implicit costurile diferite determin te de securitte sistemului. Trnsferul de mre vlore este o notiune cre coper nu numi vlore unitr mre dr si pe cel de trnsfer urgent si este specific trnsferurilor interbncre (pe pln intern si in strintte

in vlute convertibile). Studiul reltiei dintre vlore si numrul trnsferurilor intr-un mediu economic sttistic conduce l concluzi c cu ct vlore unui trnsfer creste cu tt scde frecvent pritiei cestui. 2.3.1.1. Procedeul SWIFT Trnsferul fondurilor s- relizt de- lungul timpului prin mi multe modlitti in unctie de tehnologi de comunictii folosit in period respectiv. Prim modlitte fost trnsferul letric (prin post) l documentelor de plt prin reteu mijlocelor de trnsport folosit msin, tren, vion. In prctic bncr, cest tip de trnsfer este cunoscut sub breviere MT (Mil Trnsfer) su MT (ir Mil Trnsfer). Dup descoperire telegrfiei s- introdus trnsferul telegrfic, brevit TT (Telegrph Trnsfer) cre se foloseste si stzi pe pln intern. Prin cest procedeu s trecut l circulti informtiei sub form de mesj in locul documentelor pe suport hrtie. Progresele din informtic si comunictii u permis priti trnsferului SWIFT (Society for Worldwide Interbnk Finncil Telecommuniction), cel mi modern si rpid sistem cunoscut, de origine europen, dr cre re retele pe pln mondil. SWIFT s- infiintt in 1973, in Belgi, c o societte privt pe ctiuni, non profit, prin prticipre 239 de bnci din 15 tri . Scopul cestei compnii er de oferi institutiilor finncire din intreg lume, servicii de trnsfer rpid de fonduri pe o bz stndrdizt. L sfrsitul nului 2000 l SWIFT eru conectte 192 de tri cu peste 3000 de bnci membre si 7125 de utiliztori cre u trnsmis 1,3 mild. mesje. Bncile romnesti (BRD, BCR, B si BRCE) u dert l SWIFT, c membre, in 1992 ir in prezent sunt 25 de bnci membre si 13 de bnci utiliztore (bnci cre nu sunt membre SWIFT dr cre lucrez prin intermediul bncilor membre). SWIFT re o rete structutt pe ptru nivele: primul nivel re trei centre de procesre, l Bruxelles (Belgi), msterdm (Olnd) si Cpple Town (SU); l doile nivel cuprinde zece centre regionle (centre de comutre), rspndite pe tot globul, cre colectez mesjele de pe o numit zon geogrfic si le trnsmit l unul din centrele de procesre:

 l treile nivel se refer l ordintorele cu rol de suprveghere l nivelul fiecrei tri (concentrtor ntionl) cre mentin legtur cu membrii si filitii retelei (in trile cu un volum mi mre de mesje sunt mi multe concentrtore ntionle c de ex. 4 in SU, 3 in ngli, 2 in Frnt) ; l ptrule nivel include terminlele instlte l bncile cre u dert l SWIFT. Bncile din Romni trnsmit si primesc mesje prin centrul regionl de l Vien. Utiliztorii cre trnsmit su primesc mesje nu pot dilog direct, ci numi prin centrele regionle si cele de procesre. Trnsferurile de fonduri prin sistem SWIFT sunt destul de precite de utiliztori , dtorit urmtorelor vntje: Sigurnt in functionre. In cest sistem tote opertiunile sunt computerizte de l expeditor l destintr si trnsferurile se execut utomt. Progrmele de trnsmisie u detectori de erori, deci elimin posibilitte pritiei cestor ir mesjele sunt codificte.Stndrdizre mesjelor elimin interpretre gresit cestor si reduce prope l zero unul din riscurile cele mi frecvente. Rpiditte. Timpul de trnsmise este de ctev secunde, deci prope in timp rel. numite declje de timp se dtoresc numi diferentei de fus orr intre bncile prtenere. cest este considert vntjul cel mi importnt in sistemul de plti si de multe ori rpiditte este mi mre l trnsferurile externe bzte pe SWIFT dect l cele interne cre folosesc lte sisteme. Costuri sczute. Costurile sunt, in medie, de pn l 1$ pentru un mesj, ft de 30$ - 50$ prin telex. ceste sunt diferentite in functie de urgent si confirmre mesjului, dr rmn forte vntjose. cest este un motiv pentru cre, in unele tri, sistemul SWIFT este folosit si l trnsmisi mesjelor interne pentru decontri multilterle si compensri. Fibilitte. Functionre sistemului este sigurt 24 de ore din 24 si 7 zile pe sptmn din 7, fiind deci ccesibil in orice moment. Institutiile finncire interntionle folosesc, de semene, SWIFT -ul in trnsferurile de fonduri ir mi recent prin cest sistem se relizez decontrile intre bncile centrle din comunitte europen prticipnte l Euro.

2.3.1.2 Procedeul TRGET Introducere monedei unice euro determint si doptre unui procedeu unic de plti intre trile din zon euro, cre fost proiectt s rspund cerintelor de politic monetr le Bncii Centrle Europene si cre s fie conectt l sistemele ntionle de plti din trile membre. cest procedeu este cunoscut sub numele de TRGET (Trnseuropen utomted Rel-Time GrossSettelment Express Trnsfer) si re c scop s sigure efecture pltilor intre bnci le centrle europene, pe bz brut si in timp rel, indiferent de sistemul folosit in fiecre tr si minimizre riscului de neplt pn prope l dispritie. Procedeul fost initit in 1995 de Institutul Monetr Europen devenit ulterior Bnc Centrl Europen si devenit opertiv in inurie 1999 prin prticipre bncilor centrle din trile membre si prin ceste institutiile de credit suprveghete de bncile centrle. Prticipre l TRGET este reglementt prin Directiv de Coordonre Bnc 2002/12/EU Prlmentului Europen si Consiliului Europen din 20 mrtie 2000. Structur TRGET. Procedeul TRGET se bzez pe decontre brut in timp rel (RTGS) l cre sunt conectte sistemele ntionle interne (RTGS) din trile membre. Structur TRGET este de tip descentrlizt cre cuprinde: sistemele ntionle cu decontre brut in timp rel din trile membre; mecnismul de suprveghere l Bncii Centrle Europene; reteu de interconectre intre bncile centrle. Procedeul procesez numi trnzctiile in euro. In esent, sistemul TRGET coordont de Bnc Centrl Europen este un sistem in cre pltile se fc pe bz bilterl intre bncile centrle. Bnc Centrl Europen nu se implic in sistemul de plti , dr dispune de un sistem de control cre sigur inchidere zilei de lucru intr -o pozitie finl si irevocbil. Rolul principl revine bncilor centrle ntionle cre colectez mesjele de plt de l prticipntii

interni si le trnsmite numi in limit fondurilor disp onibile le cestor si fcilittilor de creditre cordte. Prticipntii directi l trnsfer sunt bncile si institutiile de credit interne. Bncile centrle pot utoriz si lte institutii s prticipe l sistem c deprtmentele de trezorerie le sttelor membre, csele de compenstii si institutiile de decontri, firmele de investitii finncire, lte institutii din sectorul public cre pot deschide conturi clientilor, tote utorizte si suprveghete de bnc centrl su lte utoritti recunosct e in domeniu. Criteriile de dmitere le prticipntilor directi se refer l cpcitte finncir decvt institutiei, numrul minim de trnzctii, infrstructur tehnic necesr potrivit nivelului stndrd si probre bncii centrle. Deosebit de ceste institutii interne, mi pot fi si prticipnti din lte tri (l distnt ) cre doresc s prticipe l sistemul de decontre brut fr s dispun de un sediu in tr respectiv. Bncile centrle le trilor gzd trebuie s trteze semene cereri in mod similr cu cele le institutiilor locle, inclusiv ccesul l credite pe prcursul zilei si lte fcilitti de decontre cu conditi c riscurile pentru prticipntii de l distnt s nu fie mi mri dect le prticipntilor locli. semene czuri sunt ins destul de putine. Procedeul TRGET dministrez, prope in exclusivitte, numi pltile de mre vlore cre se trnsmit intre prticipnti, fr exist limite inferiore su superiore. In concluzie, in cdrul TRGET se derulez urmto rele tipuri de opertiuni, reprezentnd de regul trnsferuri de credit: plti directe conectte cu opertiunile bncilor centrle din eurosistem; decontre soldurilor pentru sistemele de plti de vlori mri; plti interbncre si plti comercile.

Pltile cu mnuntul cre nu necesit o vitez de executie pre mre sunt proceste de lte sisteme europene de trnsfer de fonduri cre u si costuri mi mici c Euro -giro si ltele.59

2.3.2. Trnsferuri de vlori mici

Trnsferurile rpide de fonduri u ptruns si in sfer pltilor de mic vlore conducnd l priti mi multor modlitti, dintre cre cele mi cunoscute sunt EUROGIRO si WESTERN UNION/MONEY GRM. 2.3.2.1. Procedeul EUROGIRO EUROGIRO este o form de trnsfer de fonduri pe pln intern tionl, intre orgniztii postle, dr sunt cceptte si institutii de credit si lte orgniztii intereste in stfel de trnsferuri. EUROGIRO fost cret in 1990 pornind de l precitele servicii finncire postle si de l trditi de lung durt di ntre unittile postle de lucr dup stndrd comune cu scopul de sigur servicii competitive in domeniul pltilor trnsfrontliere si trnsferurilor de cont. EUROGIRO re o rete proprie de plti electronice, Euro Giro Network, si este prezent in peste 200 de tri din Europ, si si meric de Nord si Sud.stzi reteu este formt pe lng orgniztiile postle si din bnci comercile si institutii de credit. rhitectur. EUROGIRO este formt dintr-un modul centrl cu o rete interntionl de trnsmitere/receptie mesjelor si mi multe module locle cu retele locle. Component principl este ce locl cre dispune de terminle, o rete locl, un centru intern de procesre si mngement l distnt, un centru pentru mesje trnsmise prin internet si echipmmente modem de lnsre in reteu interntionl EUROGIRO. Modulul locl procesez o gm vrit de produse pentru cre exist cte o interft pentru fiecre produs. Trnzctiile se relizez electronic ir mesjele sunt codificte si utentificte pentru nu permite unei terte prti s citesc su s schimbe vreo informtie. Cpcitte unui modul locl este precibil, de cc. 200.000 informtii zilnic. Pentru crestere opertivittii, mesjele de celsi fel se trimit l destin tie in s zise plicuri electronice, dic un grup de mesje cre port un cod specil l sistemului locl ir l intrre in reteu EUROGIRO primeste un lt tip de cod, cee ce sigur o securitte destul de bun. Tote trnzctiile se trnsmit in euro, dr sistemul dispune de echipmente cre sigur l destintie conversi in moned solicitt. EUROGIRO sigur mi multe tipuri de produse si servicii de trnsferuri de fonduri, dup cum urmez:

trnsferul de credit (credit trnsfer), cre durez i ntre 2 si 4 zile si cre prezint o vriette de moduri de trnsmitere; trnsferul urgent de fonduri (1zi); ordine de plt uzule, cu o durt de 5 zile; trnsferuri de fonduri ctre conturile bncre le non membrilor; livrre contr numerr cu rmbu rs (produsele sunt expedite prin post si sunt eliberte destintrului numi contr numerr); servicii diverse de decontre in euro; ordine de plt prin telefon; plti pentru pensii.

EUROGIRO functionez si in Romni prin Bncpost si Post Romn. Trnsferurile se fc numi intre membrii EUROGIRO potrivit stndrdelor interntionle folosite de cest sistem. 2.3.2.2 Procedeul Western Union si MoneyGrm Trnsferurile rpide de fonduri u ptruns si in domeniul serviciilor pentru popultie (retil bnking). Pe pln interntionl, trnsferurile rpide u fost determinte de circulti fortei de munc din trile mi putin dezvoltte ctre cele vnste, de plecre l studii tinerilor si de extindere reltiilor intre fmilii. Mjoritte cestor fonduri se trnsfer de ctre personele cre lucrez, temporr, in lte tri. ceste sunt persone cu venituri modeste, cre nu u conturi in bnc si cre doresc c economiile lor s jung ct mi repede l fmiile din tr de resedint. Pentru semene situtii exist firme specilizte cre ofer servicii de trnsfer rpid de fonduri in tot cursul nului, dintre cre cele mi renumite sunt Western Union si MoneyGrm din SU. ceste firme u pus l punct un sistem opertionl cre re urmtorele crcteristici. Infrstructutr. Procedeul se bzez pe un centru informtic interntionl, Centrul Opertionl, unde se procesez tote trnzctiile si un sistem de clcultore in reteu de genti interconectte cu Centrul Opertionl prin intermediul cr ui se pot efectu trnsferuri intre gentii indiferent de tr in cre se fl, precum si trnsferuri intre gentii din ceisi tr. gentii din rete sunt de regul bnci si institutii finncire, dr pot fi si oficii postle, gentii de turism, cse de schimb vlutr si lte entitti grete de compni de trnsferuri.

Opertiuni. Sub spect opertionl, vem de fce cu un serviciu prin cre se trnsfer bni intre dou persone fizice si se eliberez sumele destintrilor de ctre gentii din rete. Sum mxim pentru o trnzctie este de 10.000 USD dr nu mi mult de 20.000 USD pe zi in czul in cre ceisi person fce mi multe trnzctii. Pentru trnzctiile intre 1.000 USD si 10.000 USD trebuie s se obtin utorizre vocl Centrului Opertionl de ctre gentul cre efectuez serviciul. Pentru se sigur securitte opertiunilor, fiecrui gent i se tribuie un numr de identificre si un PIN, informtii cre sunt cunoscute numi de personlul utorizt s efectueze trnzctii din cd rul gentului respectiv. Eliberre bnilor se fce pe bz ctului de identitte l beneficirului. Dc cest nu re ct de identitte se pote folosi metod unei intrebri test lnste de expeditor l cre beneficirul trebuie s de rspunsul exct. Clienti. cesti sunt numi persone fizice cre se fl in reltii personle unii cu ltii su cu diverse institutii (invtmnt, unitti finncire, diverse compnii) ft de cre u numite obligtii bnesti. Sub spect sttistic, clientii se pot grup stfel: fmilii trnsferuri intre membrii de fmilie, in specil trnsferurile efectute de ctre cei cre lucrez in strintte; turisti - cre in numite situtii pot primi bni din tr de resedint; studenti cre pot primi bni pentru cheltuieli de scolrizre; reporteri flti in strintte cre pot primii slrii si lte fonduri pentru cheltuieli curente; lte ctegorii mi putin numerose.

vntje. vntjele sunt in primul rnd pentru clienti, dr nu trebuie neglijte nici cele pentru genti. vntjele pentru clienti constu in: rpiditte in operre, mximum minute; sigurnt si confidentilitte; comoditte in utilizre, in sensul c nu este necesr deschidere unui cont; existent unei retele lrgi de genti ; posibilitte de ridic bnii de l oricre gent si nu numi de l cel nominlizt; sumele sunt disponibile imedit ce clientul se prezint l un gent; posibilitte trnsmiterii in fr de bni si unui mesj scurt. Pentru genti, vntjele const in comisione, crestere numrului de clienti, relizre de publicitte intern si extern (includere gentului in bz de dte sistemului si posibilitte ccesrii cestui de ctre orice lt gent).

Cel mi mre volum de trnsferuri vlutre pent ru persosne fizice se relizez de compniile mericne Western Union si MoneyGrm. Western Union fost infiintt in 1851 si este un din cele mi vechi si renumite compnii mericne. In 1870 compni cret prim modlitte de trnsfer rpid fondurilor pe distnte mri, introdus primul telegrf l New York si utilizt pentru prim dt telexul in nii 50. In prezent, Western Union este o compnie subsidir First Dt Corportion din SU. Western Union cret in 1990 o filil pentru servicii finncire Western Union Finncil Services cre re un deprtment Western Union Money Trnsfer pentru trnsferuri rpide de bni in orice tr. Western Union ve l sfrsitul nului 2001 o rete de 361 de genti in 189 de tri cu peste 110.000 de loc tii ctive (trnzctii). Western Union mi re si unele produse c Will Cll, Quik Collect, Quick Py, Quick Csh cre sunt vrinte de plti rpide specifice unor produse. MoneyGrm Interntionl Ltd. MoneyGrm este o compnie formt din MoneyGrm Pyment Systems Inc. si Thoms Cook Group Ltd., mbele firme de referint din SU, specilizte in trnsferuri rpide de fonduri si diverse servicii finncire. Structur ctionritului s- schimbt continuu, in nii 80 -90 prtine grupului mericn Express ir in prezent prin cotre l burs din New-York ctionritul s- diversifict. Reteu MoneyGrm cuprinde peste 25.000 de loctii ctive din peste 120 de tri. Trnsferurile MoneyGrm se fc numi in USD, stfel c orice vlut se schimb in USD dr l un curs folosit de firm, de regul cel pentru cecurile de cltorie din ziu respectiv. Pentru trnsfer se plteste o tx de ctre clientul cre trimite bnii si cre se imprte intre gentul expeditor, gentul destintr si MoneyGrm. C urmre, l eliberre numerrului in vlut nu se mi percepe comision.

2.4. Crdul- instrument de pl t l erei electronice

Crdul este un instrument de plt prin intermediul crui se pote efectu plt unui produs su serviciu, vnd l bz un sistem relionl orgnizt pe bze contrctule ntre deintor, emitent i comercintul su presttorul de servicii. n subsidir, crdul permite, pentru deintor, retrgere din contul personl unor sume n numerr pentru le cheltui c tre. n mplitudine funciilor sle crdul este un instrument de plt fr numerr prin cre deintorul utorizt pote chit contrvlore bunurilor cumprte de l comercini, su benefici de serviciile prestte de teri (comercini su presttori cre sunt biliti s-l ccepte i s-l utilizeze. De semene, crdul permite obinere de lichiditi de l bnc emitent, n fpt dministrtore contului curent l titulrului de crd. Crdul este o inovie revoluionr cre putut fi plict dtorit introducerii pe scr lrg nnoirilor tehnologice desfurte n nsmblul tehnicilor informtice, electronice, telemtice, n msur s fciliteze schimbul de fonduri fr suport de hrtie i implicnd o relie principl triprtid ntre bnci, comercini i consumtori. Experimentl, crdul putut fi conceput i plict pe msur evoluiei cercetrilor tiinifice n domeniu. n fpt, crdul intrt definitiv n fmili instrumentelor de plt, tunci cnd plicre tuturor inoviilor componente ce pute fi dirijt l dimensiuni de ms s- dovedit eficient, respectiv cnd s- produs o scdere semnifictiv preurilor produciei de ms tehnologiei echipmentelor i reelelor cre s fie convenbil, tt l nivelul bncilor l nivelul comercinilor i ltor fctori implici, ct i l nivelul utiliztorilor, persone fizice, primordil. Crdul s- dezvoltt rpid i continu s se dezvolte n ritmuri nlte, ocupnd un loc tot mi mre n cee ce privete pondere numrului de plti trnzctionte Pit crdurilor incheit nul 2012 cu un portofoliu de 13,7 mil. crduri cre u genert 384,5 mil. trnzctii si un volum de 137,15 mld. lei, potrivit BNR. Ft de 2011, soldul crdurilor

vlide din circultie crescut cu 350.000 (+ 2,7%), in vreme ce numrul de trnzctii si volumele u crescut cu 10% si respectiv 13% (2011 consemnt 348,9 mil. trnzctii si o vlore de 121,4 mld. lei). Spre deosebire de indictorii privind grdul de utilizre, infrstructur de cceptre cunoscut o scdere numrului de TM-uri (de l 11.006 in dec. 2011 l in dec. 2012) si crescut cu numi 1% in czul terminlelor POS (de l 124.920 in dec. 2011, l 126.255 in dec. 2012). Cu lte cuvinte, se pote spune c m vut de- fce cu o utilizre mi intensiv, in conditiile in cre reteu de cceptre rms ceesi ir trnzctiile si volumele u crescut cu peste 10%. De semene, este de slutt fptul c motorul cestor cresteri este dt de utilizre crdurilor l comercinti in dun retrgerilor de numerr l TM. Dinmic de crestere este de cinci ori mi mre in czul trnzctiilor comercile (vezi tbel). Ct priveste pondere trnzctiilor de plti l comercinti in totl trnzctii cu crdul, se constt c cest crescut de l proximtiv 25% in 2008, l peste 40% in 2012.
Indictori Numr trnzctii retrgeri numerr l TM (mil.) Vlore trnzctii retrgeri numerr l TM (mld. Euro) Numr trnzctii plti (mil.) Vlore trnzctii plti (mld. Euro) 2011 218,3 23,2 2012 227 24,3 evolutie + 4% + 4,7%

130,4 4,8

158,1 5,5

+ 21% + 14,6%

Surs: BNR

2.4.1. Concept, tipologie

Crdul este un instrument de decontre cre sigur posesorului utorizt chiziionre de bunuri su servicii fr prezen efectiv numerrului. Cu lte cuvinte, crdul cre fcilitez legtur finncir intrinsec ntre comercini i consumtori este o simpl cheie de cces ntrun cont bncr. vnd crcteristicile universle le unui instrument de plt, crdul sigur, pe lng funciunile prezentte, i obinere necondiiont de numerr, nlturndu-se stfel orice brier funcionl de utilizre. Prin ngemnre tuturor crcteristicilor, crdul este n prezent un instrument de plt universl plicbil i globl cceptbil. Crcteristic primordil crdului este dt de ntur s tehnologic. Crdul este un nsmblu de tehnologii privind: Recepi, prelucrre i stocre informiilor n condiii de opertivitte i rpiditte mxim; Trnsmitere l distn informiilor (telemtic) n condiii de opertivitte, oportunitte i sigurn, n msur s permit un trnsfer de fonduri n mod eficient; Reflectre opertiv n situi contului beneficirului trnsferurilor efectute, stfel nct s permit cestui ccesul ccelert l resursele trnsferte. Crdul este operionl prin existen unei reele specifice cu multiple rmificii: Cre leg comunitte deintorilor de crduri cu propriile bnci; Cre leg comunitte comercinilor bilitii s primesc fonduri prin intermediul crdurilor, cu bncile lor; Cre leg bncile deintorilor de crduri cu bncile comercinilor, beneficirii de pli prin crd i cu dministrtorii reelelor, cu relii funcionle implicite. n fpt, funcionre intens reliei implic existen unor multiple circuite n msur s sigure fluen i corectitudine operiilor. Crdul este, prin ntur s, un instrument de plt

specific cu crcteristici noi, rdicl deosebite de lume veche instrumentelor de plt. Prin crd, instrumentul de plt ncett s ib suport de hrtie i s- elibert de limitele sle n cest clitte. Orice instrument de plt suport hrtie re numite limite implicite: Fiecre document, instrument de plt suport hrtie este legt de un singur lot de mrfuri su servicii livrt i fcturt ntr-o singur operiune; Fiecre document, instrument de plt suport hrtie urmez filier bncr stbilit, prcurgnd itinerriul curent ntre emitent i unitile bncre prtenere; Informiile privind mesjul de plt cuprinde n document se preiu i se procesez l unitile economice i bncre prtenere le filierei, urmnd c documentul suport hrtie s fie rhivt, de regul, l bnc pltitore; n concluzie, utilizre instrumentului de plt suport hrtie implic reli: un rport de plt un document instrument de plt. Instrumentele de plt clsice: cecul, virmentul, etc. eru c tip, titluri obiectivizte, loclizte l un singur rport de plt pentru o sum dt i cu un circuit unitr. Crdul c instrument de plt este cret pe lte coordonte rdicl diferite. Crcteristicile mterile de structur le crdului imprim utilizrii crdului ceste coordonte noi. Principl crcteristic este construci s specific. Crdul este, n spe, un dreptunghi de plstic de o numit dimensiune i conformie, cre permite poziionre s n locele specil construite i coninute de prtjul poziiont l punctele de vnzre su l utomtele bncre. Prin cest, crdul pote fi pus n pozii de intercomunicre cu reeu emitentului de crd i devine pt s fc cunoscute deciziile deintorului privind utilizre s c instrument de plt. Crdul este un purttor ctiv de informii, cee ce permite posesorului crdului s-i exercite deciziile de plt n cdrul reelei cu cre re contct. De regul, n crcs crdului se fl imprimt un microprocesor cre cionez: C depozit de informii, privind deintorul de crd i fctorii implici n ree;

 crd.

C purttor de informii ccesibile(n condiii bine stbilite i cu reguli precise de ccesre); C receptor de informii, n principl privind mesjele de plt decise de deintor i nregistrte c tre n ree, potrivit consimmntului expres l titulrului de

Cu jutorul crdului deintorul pote proces n sistem, decizie de plt dup decizie de plt, tote spectele crcteristice fiecrei pli fiind nregistrte c tre n ree i pe crd. n ceste condiii, crdul devine bz de dte privind plile proceste; fiecre plt este nregistrt n dimensiunile i crcteristicile sle, nregistrre flt pe crd re, n condiiile dte, vlore unei dovezi mterile cre pote fi exprimt, cu privire l elementele esenile le mesjului de plt, procest c tre de ctre titulrul crdului. stfel, n temeiul crdului i deciziilor formulte de titulr i reinute electronic n memori clcultorului, prin intermediul diferitelor reele informtice implicite, se consemnez electronic decizi privind efecture plii cu tote elementele crcteristice privind identitte prtenerilor, sum de referin etc. cre sunt trnsmise prin cnle specifice pentru fi lute n considerre pentru nregistrrile implicite n conturile bncre. Specificul crdului este, expresi unei cliti noi, i nume cee c trnsmitere mesjului privind dispozii de plt re loc prin fluxul de informii, direciont prin reele specifice i nu prin trnsmitere documentelor supor-hrtie.Pe de lt prte, crdul cionez c un instrument de plt multiplu, cu utilizre succesiv i permnent sigurnd nlte fciliti utiliztorilor pltitori, precum i beneficirilor plilor, cu cre utiliztorii se fl n rporturi contrctule. Pe cest bz, dispunere plilor devine mi opertiv, mi ccelert, spect fvorbil pentru toi prticipnii. Sub un lt spect, mecnismul plii pe crd implic, ntr-o mre msur, exercitre deciziei de plt n fieful beneficirului plii.

Exercitre deciziei de plt de ctre deintorul crdului nsemn, implicit, nregistrre sumei n contul bncr l beneficirului de sum i producere pe moment creterii disponibilitilor din contul cestui. cest pote nsemn, mi deprte, posibilitte de dispune imedit de

ceste ncsri, i implicit, dirijre disponibilitilor spre stisfcere nevoilor curente le beneficirului de sum-pli ctre furnizori i pentru lte nevoi curente le firmei beneficire. Se mnifest stfel, o lt clitte deosebit cdrului, ccelerre l mximum plii n fvore beneficirului de sum, de mnier nct schimbul ntre prteneri junge efectiv l solui: mrf contr bni. Derulre plilor prin crd implic o sigurn sporit pentru toi prticipnii, dr n specil pentru beneficirii de sume. Desfurre reliilor de plt prin reele bine orgnizte, potrivit normelor stbilite de fiecre din ceste reele, n cdrul cror cionez multiple forme de control, nsemn verificri de conformitte cre sigur corectitudine tuturor operiunilor n cdrul filierei. Pe de lt prte, nsi clitte prticipnilor, ndeosebi bonitte i cpcitte de plt, reprezint o condiie implicrii n ree. Pe nsmblu, derulre operiunilor de plt prin crd, prin intermediul reelelor, sigur un climt de sigurn specific, condiie regulritii i ccelerrii procesului de pli.

Cpitolul 3. Trenduri si evolutie sistemul de plti

3.1. Cnle lterntive de pl ti electronice: B nc l domiciliu

Inovtiile monetre cre permit contctul clientilor cu bnc de l distnt, respective sediul firmei su domiciliul clientului, sunt cunoscute sub denumire de bnc l domiciliu. Din punct de vedere istoric, bnc l domiciliu prut in SU in cdrul micilor bnci de economii in cre u inceput s se efectueze opertiuni de plt prin telefon pentru un numr restrns de servicii. semene opertiuni eru posibile intruct exist un numr mic de clienti cre eru cunoscuti de personlul bncii si beneficiu de incredere cestui. Noul suport devenit voce umn trnsmis prin telefon prin cre se comunicu instructiunile de plt. Introducere clcultorelor determint noi pro grese prin utilizre mesjelor preinregistrte pentru fiecre produs/serviciu, folosire unor cuvinte cheie pentru fiecre fel de serviciu, receptionre mesjelor clientului si chir rspunsuri firmtive su negtive l unele solicitri. Evolutiile ulte riore u redus rolul pelului vocl in fvore comunicrii prin computer cre devenit mi sigur, permis trnsmitere de instructiuni precise sub semntur electronic si ccesul l tote produsele si serviciile bncre electronice. Noile cnle de plti l distnt cre u cstigt pit u devenit in sectorul popultiei internetul bncr, videotex si mobile bnking, ir in cel l compniilor - multicsh si csh mngement.

3.1.1 Videotex
Videotex este un cnl de telecomunictii cre re l b z videogrfi, dic trnsmitere imginilor video prin telefon. Sistemul Videotex permite vizulizre imginilor privind situti conturilor, instructiunilor de plt cre se trnsmit, produselor si serviciilor bncre, precum si informtiilor de consultnt bncr.

Videotex fost conceput, in 1973, l Centrul de Cercetri Mrtleshm din ngli, prtinnd de British Telecom, sub numele de Wiewdt, poi Prestel, ir stzi de Videotex. Viziune inventtorilor fost de combin liniile telefon ice cu cnlele de televiziune in vedere obtinerii unor informtii si efecturii de opertiuni bncre uzule, vnd in vedere c fiecre fmilie dispune de un telefon si un televizor. Echipmentele suplimentre necesre constu dintr-un dptor l TV, un codor pentru codificre/decodificre informtiilor si un modem pentru trnsmisie, produse ieftine si disponibile pe pit. Inventtorii mizu pe extindere rpid noului produs dtorit ofertei diversificte de servicii si costului redus l explotrii. Sistemul s- extins in Europ, Cnd si SU, in vrinte perfectionte in functie de cerintele ntionle. Cu tote ceste, sistemul rezistt numi in Frnt sub numele de Minitel, in celellte tri s -u inregistrt deficite finncire in explot re si s- renuntt l folosire lui. rhitectur. Videotex implic prticipre trei entitti: Utiliztorul Reteu de trnsmisie Bnc Utiliztorul trebuie s dispun de un televizor conectt l sistemul telefonic si de un post telefonic. Reteu de trnsmisie dispune de echipmente cre primesc si trnsmit mesjele de conectre (RTC comuttore de rete) si mesjele de informtii (TPC) si de un punct de cces video (PV). Bnc dispune de mi multe echipmente, respectiv pentru primire mesjelo r, prelucrre cestor, stocre de informtii (bz de dte) si centrul Videotex. Fluxul opertiunilor bncre in sistemul Videotex se prezint stfel: 1- utiliztorul solicit conectre l rete printr -un pel telefonic verifict si recunoscut de comuttorul RTC 2 - reteu telefonic stbilieste legtur cu punctul de cces video (PV), cu comercintul si cu bnc 3 - utiliztorul selectez serviciile, emite comnd si primeste informtiile de pret

4 - utiliztorul se informez, video, supr sit utiei sle finncire si trnsmite instructiune de plt 5 - instructiune de plt se inregistrez in crdul cu memorie si in clcultorul comercintului 6 - comercintul trnsmite fisierul bncii sle 7 - bnc comercintului trnsmite fisierul de plt ctre bnc utiliztorului 8 - bnc utiliztorului trnsfer fondurile ctre bnc comercintului Sistemul Videotex re evidente vntje ft de trnsmitere vocl instructiunilor de plt dup cum urmez: - ccesul in tot timpul zilei l b nc si comercinti; - ccesul l cele mi recente informtii existenete in bz de dte l mbele entitti; - ccesul l informtii cu un grd de detliere pe mi multe pliere (rete rborescent); - un limbj simplifict, cee ce il fce opertiv; - posibilitte de select serviciile bncre si modlitte de plt. Opertiunile bncre prin Videotex se efectuez cu jutorul crdului de credit cu memorie cre se introduce in fnt terminlului de l domiciliu si se pote efectu plt ctre furnizor. Procedur este similr cu ce prezentt l crduri, respectiv tstre PIN -ului si sumei de plt, celellte elemente fiind prelute utomt de cititorul de crd din echipmentul tst l computer. Opertiune de plt se inregistrez concomiten t in ordintorul comercintului si in crdul de credit cu memorie l utiliztorului. Deosebit de crdul de credit cu memorie se pote folosi si crdul de debit pentru diverse virmente (televirmentul) in limit sumei din contul bncr de crd. cest proce deu se foloseste si pentru mngementul trezorier l utiliztorului prin virre sumelor dintr -un cont in ltul, constituire de depozite, plti de rte l credite, dobnzi etc. Videotex ofer posibilitte obtinerii de informtii (teleconsultnt) privin d stre finncir utiliztorului, produsele si serviciile bncre si cele de pe pit de cpitl. Cele mi frecvente informtii solicitte se refer l soldul contului bncr, cpcitte de plt crdului rms disponibil, rtele din credite scde nte in viitorul propit, dobnzile de plt, dobnzile de incst si istoricul unor opertiuni efectute in ultim lun. Teleconsultti este in continu extindere si bncile isi lrgesc bz de dte pentru o ct mi mre stisfcere

cerintelor clientelei. Cu tote vntjele oferite de sistemul Videotex, cest nu fost introdus in Romni, fiind prefert internetul bncr. Dtorit concurentei internetului, numrul utiliztorilor sistemului Videotex este in scdere chir in Frnt, tr in cre vu t cel mi mre succes.

3.1.2 Mobile bnking

Opertiunile bncre prin telefonul mobil (mobile bnking) u prut in ultimii ni i deceniului trecut si reprezint o lterntiv internetului in sensul c se pot trnsmite instructiuni bncre din orice loc si in orice moment prin telefonul mobil, deci fr un terminl PC conectt l o rete. Mobile bnking-ul (m-bnking) este un cnl de operre de ctre un posesor de telefon mobil cre pote trnsmite mesje scrise l o bnc pentru obtinere de informtii si efecture de opertiuni bncre si pote primi mesje scrise su sonore de rspuns. Mobile bnking -ul fce prte din ctegori pltilor electronice pentru personele fizice, posesore de crduri, cre se dresez numi bncii emitente crdului. In Romni, mobile bnking-ul fost introdus in 1999 ir in prezent operez numi l ctev bnci. Servicii m-bnking. Serviciile bncre oferite prin telefoni mobil folosesc tehnologii stndrd privind pltile prin crduri, precum si tehnologii stn drd su vocle pentru opertiuni de trnsfer intre conturile curente si cele de crd si consultnt bncr. Trnzctiile sunt initite in bz clittii de detintor de crd si de cont curent pe cre clientul o re ft de bnc. Opertiunile bncre cr e se pot efectu prin m-bnking sunt urmtorele: - consultre privind soldul conturilor de crd (disponibil su credite) si limit de creditre disponibil; - consultre privind produsele si serviciile bncre: depozite, credite, dobnzi, scoring, cursuri vlutre etc; - efecture de plti intrbncre pentru servicii furnizte de numite compnii; - trnsfer de fonduri (in lei si vlut) intre conturile de crd si intre contul curent si cel de crd;

- obtinere unui extrs de cont si list ultimelor 5-10 trnzctii; - solicitre blocrii contului de crd in czul pierderii/furtului crdului; - vertizre clientului l trnzctiile efectute din contul su de crd l TM su POS peste o numit sum; - vertizre clientului l epuizre disponib ilului, limitei de creditre su modificre limitei de creditre. Serviciile bncre sunt disponibile pe intreg period de vlbilitte crdului ir ri de utilizre este zon in cre operez reteu de telefonie mobil. Tehnic opertionl. Pentru efecture opertiunilor de m-bnking, clientul trebuie s posede un telefon mobil WP (Wireles pliction Protocol) si s ib un bonment pentru cest serviciu l reteu de telefonie mobil. In vedere utilizrii serviciilor m -bnking, clientul trebuie s incheie o conventie cu bnc emitent crdului in cre se prevd drepturile si obligtiile prtilor, un user nme si o prol c elemente de securitte, precum si lte crcteristici de tehnic opertiv specifice serviciului. Tehnic de lucru re si numite restrictii in sensul c pltile pentru servicii sunt limitte numi l compniile cre u cceptt trnsferul de fonduri prin reteu de telefonie mobil l cre este bont clientul si u conturi l bnc emitentului de crd. Intruct ecrnul telefonului este destul de mic se foloseste o structurre mesjelor folosind simboluri si cifre, c de exemplu: SC sold cont, TF trnsfer fonduri, CD crd debit, CC crd credit, NC numr cont (cifre), S sum (cifre) etc. List mesjelor structurte se trnsmite clientului de ctre bnc l semnre conventiei cu instructiunile de folosire. Pentru efecture opertiunilor se urmreste meniul fist, ps cu ps, si in finl se ps pe tst enter. Dup tstre mesjului pre pe ecrn send to pentru cre se tstez codul retelei si se ps pe tst ok. In cdrul bncii, opertiunile sunt mult mi lboriose, cele mi importnte fiind utentificre si vlidre. utentificre se refer l recunostere clientului in functie de user nme si prol. In prctic, prol se schimb din timp in timp pentru se evit eventule interceptri cestei. Pentru securitte intern opertiunilor, fiecre client primeste un cod cre este cunoscut numi de dministrtorul de cont, stfel c nimeni nu pot e cces contul clientului in fr de personele utorizte. Vlidre const in verificre disponibilului din cont dup cre se pote execut instructiune de plt. In ce priveste serviciul vocl, cest se foloseste in specil pentru opertiuni de

consultnt bncr (disponibil in contul de crd si limit de creditre, scoringuri pentru diferite credite privind personele fizice, informtii pentru diverse produse si servicii bncre, informtii despre unele trnzctii efectute, informtii pentru com ercintii cre u POS si primesc crduri emise de bnc, informtii Western Union pentru personele cre stept un trnsfer de bni din strintte etc), precum si virmente intre dou conturi de crd su intre un cont de crd si un cont curent. Opertiunile de m-bnking sunt inc in fz de pioniert pe pln mondil dr specilistii prevd noi procedee cre vor sigur extindere rpid cestui sistem si o concurent puternic cu internet -bnking.

3.1.3 Multicsh
MultiCsh fce prte din ctegori produselor informtice pentru relizre de opertiuni bncre electronice prin utilizre unui clcultor personl conectt l reteu telefonic prin intermediul unei conexiuni modem. Produsul MultiCsh se dresez mi mult personelor juridice si sigur efecture de plti interne, plti interntionle, obtinere unor informtii de cont si optimizre dministrrii resurselor bncii. In nul 2002, pchetul MultiCsh fost utilizt in peste 300 de bnci din 20 tri si peste 500 mii de compnii. In Romni, produsul fost introdus in nii 1999 -2000 si este folosit de mi multe bnci BCR, BRD Group Societe Generl, Riffeisen Bnk, ING, BN MO l cre sunt conectte cc 700 compnii. rhitectur MultiCsh. Produsul MultiCsh dispune de trei module: unul pentru bnc , ltul pentru clienti si o interft pentru sistemul informtic l bncii. Modulul pentru bnc sigur gestionre comunictiilor cu clientii, utentific utiliztorii in rport cu drepturile de cces si semnturile electronice si relizez procesre opertiunilor bncre; modulul pentru clienti gestionez comunicre dintre clienti si bnc si permite selectre plictiilor disponibile cum sunt: csh mngement, plti interne, plti interntionle, opertiuni cu titluri de vlore, creditive, informtii privind conturile, trnzctiile etc.

Functi modulului de bz este de csh mngement, dic de dministrre generl progrmului, vizulizre si tiprire informtiilor primite de l bnc (conturi, extrse de cont, solduri si trnzctii), precum si stocre cestor in bz de dte clientului, cee ce permite consultre dtelor in orice moment fr mi fi necesr o conexiune on -line cu bnc. Functiile modulelor de plti interne si plti interntionle sunt de cre ordinele de plt pe bz informtiilor din bzele de dte le clientului (bnci, conturi, ordontori de plti, beneficiri). Ordinele de plt crete si probte se stochez intr -un fisier de plti l client cre poi se trnsmit l bnc prin reteu SWIF T. Pentru trnsmitere se foloseste o lt prol de comunictii cre este diferit de ce individul de utiliztor. Tote opertiunile efectute se inscriu intr-un jurnl cre ofer un istoric l folosirii modulului. Functi modului bncr este de utentificre si vlidre instructiunilor de plt, precum si de retrnsmitere cestor l bnc beneficirului. Fisierele primite de l clienti de regrupez pe bnci externe, se dug informtiile privind modul de suportre l comisionelor si se verific dc tote informtiile obligtorii sunt complete si corecte. Fisierele pregtite rmn in steptre pn l primire probrii dup cre se trnsmit, intr -o form codifict, prin reteu SWIFT. Securitte plictiei este sigurt l dou nivele: l p rogrmului client si l procedurii de comunicre cu bnc. L nivelul progrmului client, securitte este sigurt prin user nme si prol individul, utiliztorul vnd cces numi l functiile si meniurile cre i-u fost tribuite de bnc. L nivelu l procedurii de comunicre, securitte trnzctiei este dt de procedur de criptre si decriptre cu schimbre cheilor publice. Fiecre client detine chei s de criptre cre se modific dup fiecre comunicre cu bnc. Suplimentr exist si semntur electronic. Fiecre client dispune de chei s privt cu cre semnez electronic fisierele de plt cre se trnsmit. Bnc verific cest semntur cu jutorul cheii publice pereche. Produsul MultiCsh s- dovedit vibil si eficient pentru persone le juridice si s- rspndit rpid in sistemul bncr. socit cu sisteme performnte de plti si de trnsfer sigur decontre intre prteneri intr -un timp scurt si cu un grd ridict de securitte.

3.2. Mobile Pyments