Egoismul etic David Anamaria, T.P.P.A.

, an III

Egoismul etic este un curent filosofic care sustine ca apologetii moralitatii isi sunt lor insisi datori sa faca numai ceea ce le serveste propriilor interese, sub alta forma de idei, sa ne vedem fiecare de treaba noastra. Egoismul etic este diferit atat de cel psihologic, cat si de cel rational, intrucat directia de baza este ca oamenii sa actioneze in interes personal, sugerand si faptul ca asa ar fi corect. Egoismul etic nu le cere neaparat moralistilor sa lezeze in vreun fel interesele si bunastarea celorlalti in urma deliberarilor morale; interesul personal se poate dovedi, pur aleator, neutru, in detrimentul sau in beneficiul unui tert, ca efect al satisfacerii sale. Acest individualism permite demolarea sau tolerarea intereselor si bunastarii altora, atat timp cat alegerea facuta de individ serveste satisfacerii interesului propriu. In plus, egoismul etic nu marseaza neaparat pe ideea ca individul sa faca tot ceea ce isi doreste pe moment; pe termen lung, indeplinirea unor dorinte imediate se poate dovedi in detrimentul sinelui. Egoismul etic este conceptia radicala confrom careia singura noastra datorie este aceea de a urmarii propriile noastre interese. Conform egoismului etic , nu exista deecat un singur principiu fundamental al conduitei, principiul interesului propriu si acest principiu insumeaza toate datoriile si obligatiile naturale ale omului. Totusi egoismul etic, nu spune nici ca ar trebui sa eviti actiunile care iiajuta pe altii. Se intampla uneori ca interesele tale sa coincida cu ale altora, astfel actionand spre binele tau sa le faci bine ci celorlalti. Sau se poate intampla ca ajutandu-i pe altii sa te ajuti pe tine. In sfarsit, egoismul etic nu implica faptul ca, urmarindu-ti propriile interese, trebuie sa faci mereu ceea ce vrei sa faci sau ceea ce iti place cel mai mult. De exemplu consumul de droguri, tigari sau excesul de bauturi alcoolice: s-ar putea ca tu sa vrei sa faci aceste lucruri si chiar sa iti faca placere, insa egoismul etic nu aproba acest lucru intucat nu iti creeaza bine sanatatii. El sustine ca o persoana trebuie sa faca ceea ce este bine pentru sine pe termen lung, nu doar pe moment. James Rachels sustine in cartea sa trei argumente in favoarea egoismului etic si anume: primul este acela ca fiecare persoana in parte isi cunoaste cel mai bine dorintele si nevoile, astfel el fiind cel in masura cea mai mare sa actioneze in vederea implinirii lor. Al doilea ar fi acela ca daca altii s-ar implica prea mult in viata ta pentru a-ti indeplini dorintele sau nevoile, s-ar putea sa se amestece prea mult in viata ta privata, creandu-ti neplaceri. Al treilea argument are legatura cu faptul ca ii injosim pe oamenii pe care ii facem un obiect al caritatii noastre, sugerand faptul ca ei sunt incapabili sa isi poarte de grija. Unul dintre sustinatorii acestui curent, egoismul etic, este binecunoscutul filosof Friedrich Nietzsche, de asemenea si Max Stirner, si Thomas Hobbes.