Clasificarea actiunilor civile: Dupa scopul urmarit de reclamant: a)Actiuni in realizare-actiuni prin care reclamantul care pretinde a fi titularul

unui drept subiectiv civil soclicita instantei sa-l oblige pe parat la respectarea dreptului sau sau la plata unor despagubiri.b)Actiunea in constatare-actiunea prin care reclamantul solicita constatarea existentei sau inexistentei unui dpret.Nu sunt susceptibile de executare silita.Actiunile in constatare pot fi:-pozitive-negative-declaratoriiexistenta/inexistenta unui raport juridic-interogatoriireclamantul cheama in judecata o persoana ce ar putea sa-i conteste dreptul-provocatorii-prin care persoana care invoca pretentii cu privire la dreptul apartinand altei persoane este chemata sa-si valorifice pretentiile c)Actiunea in constituireeste strict personala,asupra obiectului nu se poate tranzactiona si hotararile pronuntate produc efecte pentru viitor si exceptionala si pentru trecut(hotararea de stabilirea a filiatiei,incuviintarea/desfiintarea adoptei,constatare deces).2.In functie de natura dreptului a carui valorificare se urmarestea)reale(dreptul de proprietate sau dezmembramant)b)personale(dreptul de creanta,plata chiriei)c)mixte-valorificarea atata a unui drept real cat si a unui drept de creanta.3.In functie de calea procesuala aleasa de parte:a)principaleb)accesoriic)aditionaled)incidentale cererea de chemare in judecata este actul procedural prin care reclamantul investeste instanta de judecata cu o pretentie civila.Elementele intrinseci pe care trebuie sa le cuprinda o cerere sunt prev in art 194: -numele si prenumele, domiciliul sau resedinta ori pentru persoane juridice denumirea si sediul -numele prenumele si calitatea celui ce reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat: numele si prenumele si sediul profesional. Indicarea calitatii este necesara numai atunci cand persoana in cauza nu participa in nume propriu la activitatea judiciara ci in calitate de reprezentant al unei parti -obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamatului, atunci cand acesta este evaluabil in bani, precum si modul de calcul prin care sa ajuns la determinarea acestei valori cu indicarea inscrisurilor necesare.-aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea. Indicarea motivelor de fapt consta intro prezentare sintetica, clara si precisa a acelor imprejurari faptice ce constituie izvorul material al pretentiilor; motive de drept luate sa se concretizeze in temeiul juridic pe care se sprijina cererea reclamantului-aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere-semnatura cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele si prenumele sau denumirea uneia dintre parti, obiectul cererii, motivele de fapt, ori semnatura partii sau a reprezentantului acestuia este nula. Lipsa semnaturii se poate acoperii in tot cursul judecatii in fata primei instantei intampinarea: este actul de procedura prin care paratul se apara in fapt si in drept fata de cererea de chemare in judecata.Elementele intampinarii:-numele si prenumele, CNP, domiciliul sau resedinta paratului ori pt persoana juridical denumirea si sediul-exceptiile procesuale pe care paratul le invoca fata de cererea reclamantului-raspunsul la toate pretentiile si motivele de fapt si de drept ale cererii-doveziile cu care se apara impotriva fiecarui cap de cerere.-semnatura Intampinarea se comunica reclamantului daca legea nu prevede altfel si nu se comunica in cazul contestatiei in anulare sau de revizuiere. intampinarea este obligatorie in afara de cazurile in care legea nu prevede in mod expres altfel.Intampinartea e obligatorie in prima instanta, apel recurs, contestatie in anulare, revizuire.Intampinarea nu e obligatorie in cazul procedurii evacuarii si in cazul ordonantei prezidentiale cererea reconventionala este actul procedural prin temeiul carauia paratul urmareste valorificarea unui drept propriu fata de reclamant.Este o facultate procesuala pt parat, acesta avand dreptul de a alege intre valorificarea pretentiilor pe cale incidenta sau printr-o actiune civila separata. Avantajele depunerii cererii:-asigura solutionarea de litigiidetermina realizarea unei economii de timp ofera conditii pt o mai buna judecata-constiuie garantie impotriva insolvabilitatii reclamatului-exista posibilitatea pronunatarii unor hot jud definitive .Cererea reconventionala reprezinta o veritabila actiune civila.Cererea reconventionala se depune sub sanctiunea decaderii odata cu intampinarea sau daca paratul nu este obligat la intampinare cel mai tarziu la primul termen; nu poate fi depusa direct in apel deoarece o consideram o cerere noua.Disjungerea nu poate fi dispuna in cazuri anume prevazute de lege sau daca judecarea ambelor cereri se impune pt solutionarea unitara a procesului EXCEPIILE PROCESUALE Reprezint mijlocul prin care, n condiiile legii, partea interesat, procurorul sau instana invoc fr s pun n discuie fondul dreptului, neregulariti procedurale privitoare la compunerea completului/constituirea instanei, competena instanei sau procedura de judecat ori lipsurile referitoare la dreptul de aciune, urmrind dup caz:Declinarea competenei -Amnarea judecrii -Refacerea unor acte-Anularea, respingerea, perimarea cererii Toate excepiile procesuale au o caracteristic comun i anume: de a supune judecii o chestiune extern i prealabil dezbaterii fondului cauzei. Clasificare:Dup obiect De fond, lipsuri ale dreptului la aciune sau ngrdiri ale dreptului la aciune De form, acelea care se refer la neregularitile procedurale Dup efect-Dilatorii -Peremptorii-Declinatorii EXCEPIA DILATORIE este acea care determin doar o amnare a soluionrii cauzei, iar unele determin i alte efecte cum ar fi:-Refacerea actelor de procedur-Greita compunere a completului-Incompatibilitatea-Conexitatea EXCEPIA PEREMPTORIE tinde la nlturarea preteniilor reclamantului. C Dup natura normei procesuale nclcate 1. Absolute, acelea prin care se invoc nclcarea unor norme 2. Relative, acelea prin care se invoc nclcarea unor norme care ocrotesc cu precdere interese prilor art ACHIESAREA LA PRETENII const ntr -o recunoatere pur i simpl a preteniilor reclamantului Aceasta poate fi total sau parial.Recunoaterea preteniilor prii adverse se obine cel mai des pe calea interogatoriului dar poate fi i spontan.Dac recunoaterea este parial, judecata va continua cu privire la preteniile rmase nerecunoscute, instana urmnd s pronune o nou hotrre asupra acestora. Hotrrea pronunat n cazul achiesrii la pretenii poate fi atacat numai cu recurs la instana ierarhic superioar.Dac achiesarea are loc n faa instanei de apel, hotrrea primei instane va fi anulat n msura recunoaterii. ACHIESAREA HOTRRII nseamn renunarea unei pri la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a executat-o deja impotriva tuturor sau anumitor soluii din respectiva hotrre. Achiesarea are ca efect stingerea definitiv a procesului civil, iar hotrrea pronunat dobndete putere de lucru judecat. Felurile achiesrii: -expres sau tacit -total sau parial Achiesarea expres se face prin act autentic sau prin declaraie verbal n faa instanei, ori de mandatarul su n temeiul unei procuri speciale. Achiesarea tacit poate fi dedus numai din acte sau fapte precise i exacte care exprim intenia cert de a i da adeziunea la hotrare.Achiesarea total privete hotrarea n ntregul ei. Achiesarea parial privete numai o parte din hotrarea respectiv Tranzacia judiciar tranzacia este contractul prin care prile previn sau sting un litigiu prin concesii sau renunri reciproce la drepturi, ori prin transfer de drepturi de la una la cealalt. priile se pot nfia oricnd n cursul judecii chiar fr s fi fost citate pt. a cere s se dea o hotrare care s consfineasc tranzacia lor. Dac prile se nfieaz n ziua stabilit pt. judecat, cererea pt. darea unei hotrri va putea fi primit chiar de un singur judector. Dac prile se nfieaz ntr-o alt zi, instana va da hotrrea n camera de consiliu. Pentru a tranzaciona prile trebuie s aib deplin capacitate de a dispune de drepturile care formeaz obiectul contractului. tranzacia va fi ncheiat n form scris i va alctui dispozitivul hotrrii.Hotrarea care consfinete tranzacia ntre pri poate fi atacat pt. motive procedurale numai cu recurs la instana ierarhic superioar.

Suspendarea voluntar este aceea care determin sistarea temporar a activitii judiciare datorita unor imprejurari voite de catre parti. judecatorul va suspenda judecata: 1.Cand ambele parti o cer 2.Cand niciuna dintre parti legal citate nu se infatiseaza la strigarea cauzei. se intemeiaza pe vointa expresa sau prezumata a partilor de a nu mai continua judecata. Cu toate acestea cauza se judeca daca reclamantul sau paratul a cerut in scris judecarea in lipsa. Cererea de judecata in lipsa produce efecte numai la instanta in fata careia a fost formulata. Suspendarea legala de drept opereaza in cazurile prevazute de art.412 CPC (1) Judecarea cauzelor se suspenda de drept: 1. prin decesul uneia dintre parti, pana la introducerea in cauza a mostenitorilor, in afara de cazul cand partea interesata cere termen pentru introducerea in judecata a acestora; 2. prin interdictia judecatoreasca sau punerea sub curatela a unei parti, pana la numirea tutorelui sau curatorului; 3. prin decesul reprezentantului sau al mandatarului uneia dintre parti, survenit cu mai putin de 15 zile inainte de ziua infatisarii, pana la numirea unui nou reprezentant sau mandatar; 4. prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului, pana la numirea unui nou tutore sau curator ; 5. cand persoana juridica este dizolvata, pana la desemnarea lichidatorului; Suspendarea legala facultativa permite judecatorului ca in anumite imprejurari determinate de lege sa aprecieze asupra oportunitatii sistarii temporare a judecatii. instanta poate suspenda judecata: cand dezlegarea cauzei depinde in tot sau in parte de existenta sau inexistenta unui drept care face obiectul unui act de judecata. cand s-a inceput urmarirea penala pt. o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea , daca legea nu prevede altfel.alte cazuri prevazute de lege. Suspendarea va dura pana cand hotararea pronuntata in cauza care a provocat suspendarea a devenit definitiva.

CONTINUTUL HOTARARII JUDECATORESTI a)Partea introductiva cuprinde elem de identificare a instantei si a partii.b)Motivarea vor arata obiectul cererii si sustinerile pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia aratandu-se atat motivele pt care s-au admis cat si cele pt care s-au inlaturatc) partea cea mai importanta a hot jud. In dispozitiv se arata solutia daca tuturor si cuantumul cheltuielilor de judecata.In partea finala a disp se vor arata daca hot e executorie, este supusa unei cai de atac ori este definitiva, data pronuntarii ei, mentiunea ca s-a pronuntat in sedinta publica sau intr-o alta modalitate prevazuta de lege precum si semnaturile membrilor completului de judecata. Indreptarea, lamurirea si completarea hotararii judecatoresti Indreptarea - erorile sau omisiunile cu privire la numele calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale cuprinse in hotarari sau incheieri pot fi indreptate din oficiu ori la cerere.Sintagma eroare materiala e folosita de legiuitor spre a exprima acele erori care s-au strecurat in hotarare cu prilejul redactarii hotararii si care nu afecteaza legalitatea si temeinicia acesteia. Sunt erori de fond si nu erori materiale urmatoarele:- intinderea suprafetei de teren: suprafata de teren a fost castigata de o parte cu tot cu constructii- modificarea loturilor la partaj Instanta se pronunta prin incheiere data in camera de consiliu. Lamurirea- in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii ori daca acesta cuprinde dispozitii contradictorii partile pot cere instantei care a pronuntat hotarea sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice. Completarea hotararii- daca prin hot. data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotararii, iar in cazul hotararilor date in caile extraordinare de atac sau in fond dupa casarea cu retinere in termen de 15 zile de la pronuntare.Cererea se solutioneaza de urgenta cu citarea partilor prin hotarare separata.

APELUL E o cale de atac ordinara, comuna de reformare, devolutiva si suspensiva de executare. Devolutiunea reprezinta transmiterea dreptului de a judeca de la o instanta inferioara la o instanta superioaraCaracterul devolutiv presupune in principiu transmiterea integrala, deplina a cauzei catre inst superioara, adica a puterii de a rejudeca pricina sub toate aspectele atat in ceea ce priveste stabilirea faptelor cat si in ceea ce priveste modul de aplicare a legii. 2. Subiectele apelului Partile numite apelant si intimat sunt acelea care au participat la judecata in prima instanta. Situatii in care partea nu poate face apelPartea care a renuntat expres la apel cu privire la o hotarare nu mai are dreptul de a face apel principal.Partea care a executat partial hotararea de prima instanta desi aceasta nu era susceptibila de executare provizorie nu mai are dreptul de a face apel principal cu privire la dispozitiile executate.Cauza apelulului sau motivele de apel Apelul e deschis pentru orice nemultumiri legate de hotararea in prima instanta. Acestea pot viza atat netemeinicia cat si nelegalitatea hotararii atat sub aspect substantial cat si procedural. In situatia in care apelul nu e deloc motivat instanta superioara e obligata sa reexamineze cauza si sa se pronunte pe baza sustinerilor de la prima instanta. Cererea de apel(1) Cererea de apel va cuprinde: a) numele si prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, codul unic de inregistrare sau codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului ori de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar. Daca apelantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul; b) indicarea hotararii atacate; c) motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul; d) probele invocate in sustinerea apelului; e) semnatura. Formele apelului1. Apelul principal- e apelul formulat de oricare dintre parti pe durata termenului prevazut de lege. Daca mai multe parti declara apel in termen toate sunt apeluri principale.2. Apelurile incidente apelurile formulate dupa implinirea termenului de exercitare a apelului principal a) Apelul principal e formulat de intimat impotriva apelantului dupa implinirea termenului de apel, astfel intimatul este in drept dupa implinirea termenului de apel sa formuleze apelul scris in cadrul procesului in care se judeca apelul facut de partea potrivnica printr-o cerere proprie care sa tinda la schimbarea hotararii primei instante.Daca apelantul principal isi retrage apelul sau daca acesta e respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pt alte motive care nu implica cercetarea fondului apelul incident ramane fara efect.b) Apelul provocat- formulat dupa implinirea termenului de apel de intimat impotriva altui intimat sau a unei persoane care a figurat in prima instanta si care nu e parte in apelul principal. Pot. 473 in caz de coparticipare procesuala precum si atunci cand la prima instanta au intervenit terte persoane in proces, intimatul este in drept dupa indeplinirea termenului de apel sa declare in scris apel impotriva altui intimat sau a unei persoane care a figurat in prima instanta si care nu e parte in apelul principal daca aceasta din urma ar fi de natura sa produca consecinte asupra situatiei sale juridice din proces. Termenul de apelEste un termen legal, peremptoriu, fix, succesiv, stabilit pe zile expres prevazut de lege. Pot 468 termenul de apel e de 30 de zile de la comunicarea hotararii daca legea nu prevede altfel. Pt procuror termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei cand termenul de apel curge de la comunicarea hotararii. Termenul de apel suspenda executarea hotararii de prima instanta cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege.In aceleasi conditii executarea se suspenda daca apelul a fost exercitat in termen.