Dr.

JUSTIN GHERMAN
/ I M J ~ ~
-
INORUMARI
IN PRACTICA GEOlOGICA
II
"PROSPECTIUNI PRIN sApATURI ~ I FORAjE
EDITURA TEHNIC A
1954
INTRODUCERE
In regiunile lipsite de deschideri naturale, sau in care aceste
deschideri sint alit de rare, incH cartarea geologica nu
esle aplicabila, deoarece "roca vie'" esle acoperita de formali uni
recente sau de sol vegela tie, pentru a obtine date geologice sail
pentru a completa da!ele existent e, geologul este obligat sa faca
deschideri artifi ciale, prin lucrari auxi li are, cum sin! sapiit uril e
foraj ele.
Se i ntimpl ii deseori ca tocmai regi,unil e cele mai interesante
din punet de vedere geologic, ad ica cele cu 0 tec!onjca foarte com-
plica!a. sa fie mai putin deschise.
Felul lucraril or auxil iare necesare depinde de: scopul urma-
rit precizia necesarii pentru studiu; grosimea materialwlui aco-
"erilor sau adincimea care trebuie cercetata; timpul
disponibile pentru lucrare.
I. Scopul cercetarii poate fi: determinarea pozit iei stratelor,
determi narea raporturi)or dintre doua formaliuni sau mase de
roci, stabilirea profilului continult al une.i forma\iuni, luarea de
probe pentru anali ze, urmarirea unu i strat reper, determinarea
conturului sau reliefului ingropat al unei formatiuni acoperite,
determinarea .existenlei import antei tJnui accident tectonic (cuta,
falie), determinarea existentei pozitiei unui fil on, determinarea
exi stenlei unor roci salt mineralie util e etc.
2. Materialul acoperitor poate fi: sol cu veget at ie, loess,
nisi p, sau darimii turi de pante, pornituri (alunecari ).
aluviuni, terase, sau chiar formatiuni prediluviale care mascheaza
alte formaliuni mai veehi, a caror pare interesant ii din
punct de vedere economic. Grosimea materialului poate sa varieze
de la ciliva centi metri pina la zeci de metri.
3. Timpul disponibil, adicil termenul pi na la care trebuie sa
Se dea un raspuns problemei puse este, uneori, foarte in
acest caz !rebuie aleasa 0 metoda de lucru rapida, iar; a!teori este
3
1
destul de lung, pentru ca problema sa fi e studiala CU mare pre-
cm e.
4. Fondurile planificate permit uneori cercetatorului sa am-
pl ifice lucrarile, pentr u a ob\ine date mal bogate, iar alteori it
obl iga sa traga maximum de concluzil din date mai pu\ine.
. Metoda de prospectare, I"in sapaturi sau prin fora ie, se alege
in funcile de sc"opul StUdIUIUI , de mat en alul acopenlor, de timp
91 de fondun. Sapdturile sint cele mai vechi lucrari mini ere cunos-
cut e. El e constau, fi e in simple cura\iri sau dezveliri ' ale subso-
lului : fie_ in grori de ci\iva centimetri, sa u in puturi de sute de
metn .91 In de multe mii de met ri . Tn pros pec\ iune, de obi-
cel, dllnensluml e pu\urilor 9i ale galeriil or nu sint mai mari de-
dt citeva zeci de metri. Sondajele variaz;; intre gauri Ie de ciliva
metfl, execulat e cu burghie, 9i gauril e de sonde, adinci de mii de
metri.
execularea acestor lucrari esle uneori foad e greu sa fie
separata faza de de faza de explorare 9i de cea de
lucrare poate tcece din prospectare la expl o-
rare 91 chl ar direct la exploalare. De asemenea, unele lucrari rle
prospecii une penlru 0 substa nla util i! sint de exp lorare sa u de
exploatare pent ru alte substan(e util e.
De exemplu, un miner roca intr un loc unde i
se pare ca ar fi un fi lon; el execut a .0 lucrare de prospec\i une.
Descoperi! intr-adevar fi lonul , care pentru moment este fara in-
semnatate, _dar promite sa se liirgeasca. Minerul .sapd in ad in-
clme: urmii rindu-\. EI 0 lucrare de explorare. Timp de mai
mu ltI meln, rezult atele slnt neconcl udente; dintr-o data apare
zacami ntul 9i galeria trece in exploatare.
All exemplu: printr-o serie de sondeze se ca uta sa se deter-
mine boHa unui anticlinal care poate contine pet rol. Lucrarea
este de prospectare pentru petrol 9i gaze. Tntre stratele folosite
drept strale reper penlru corela\ii, apar import ante strate de li g-
nil , ale caror gros imi se delerminii cu precizie. Tn acesl fel este
explorat ziicamintul de carbune. 0 lucrare de prospectare
'pelrol devine totodat a 9i 0 Ill crare de expl orare pentru
carbunl .
La noi se cunoa9te $i sit ua\ ia inversi!. La studiul zacamjn-
tel or de earbuni plioceni din zona petrolifera subcarpatiea au
fost. foloslfe informative ob(inute tl in sondele de p'etro\.
DecI, sondele sa pate pentrll exploatar,ea li\eiului pot Ii conside-
rate sonde de prospec\ iune, sau de explorare pentru carbune. 'De
asemenea, sondele de Detrol au determinat forma 9i extinderea
unor mas ive de sare din regiunea subcarpati ca, mai precis decit
lucrii rile miniere.
4
Exemplele pot fi inmul\ite la infinif.
.O.groapa de prospec\lUne poate deveni 0 carier a de nislp,
de de marna. Un put adi nc de cercet are poate deveni
un put de apa.
::) e poate ivi insa un alt caz, anume: 0 lucrare de ex-
ploatare este continuatii cu lucrari de prospeciiune. De exemplu:
cmd exploatarea trece spre partea finala, trebuie sa intervinii
pros pectorul pentru a nu intirzia exploatarea. Pleci nd 'de la hart a
mini era, trebui e reluat procesul de cercetare facute explorari
in extindere.
Din acesle exemple se trag douii concluzii:
a) Aceea9i poate da informalii geologice despre mai
'Tlulte felun de zaca':!1lnte. Tn aceste cazuri, geologul nu trebuie
sa fl e u11l1ateral. Chlar dad! scopul lui princ.ipal este urmarirea
unor llnumite. substan!e ' utile, el trebuie sa i nregistreze toate in-
forma\iil e pe care Ie ob(ine despre celelalte substan\e, care apar
in profi lul lucrarii executate.
b) Observa\iil e geologice sint in toate fazel'e unei
111iniere. ProbJ emele care se pun geologului importan\a
lucranl or teh11l ce se deosebesc insa de la faza de prospectare pin a
la oea de explorare_
Tn pros pectare, geologul are mai mult 0 at itudi ne d,e cerce-
tator de ginditor pentru descoperirea condi\iil or de formare a
ziicii mintelor, iar in explorare exploat are, are mai mult rolul
de indrumator practic al lucrii ril or pentru atacarea oea mai ava n-
tajoasa a zii cii mintului.
Tntrllci t lucraril e tehnice pentru prospectare servesc numai
atit limp cit fac observa\ iile geologice, fiind apoi parasit e, ele
slnt mai pU\ln prete,:\ioase. In exp lorare 9i in exploatare fiind
foloslte un tllnp mal llldelungat, !ele trebuie sa fi e rezistent e, iar
masurile de siguranta, mai ample.
. Tn de fal a care. are drept i ndrumarea geolo-
gulul 111 lucranl e de prospec!lUne geologIca, se vor exami na in
primlll rind sarcinile geologului in vederea prospectarii as-
pect ul practic al geologului prospector. De
asemenea, se dau Indl ca\ " asupra lucrarll or tehni ce asupra apa-
rat elor sa u ma9inilor folosi!'e numai in masura in care cunoa9te-
rea acestora este necesa ra geologu) ui, pentru a reali za 0 colab'J -
rare cu bune rezult a!e cu telmicienii care au raspunderea executie;
tehnice .
*

. Tn procesul de prosp,ectare pri n mijloace auxi li are - ca la
carl area geologica - se pot distinge trei etape de lucru care se
5
r
deosebesc in!re ele prin felul lucrarilor prin locul unde se exe-
cu!a: a) etapa pregii !itoare; b) etapa lucraril or pe teren c) etapa
prelucrarii in birou a dat elor culese.
Lucriiril e care revin geologului in dapa pregatitoare in etapa
de birou sint asemanii!oare celor 'executa!e la cartarea geologica
se deosebesc numai putin in!re ele, variind de la 0 metoda de
cercetare la alta. De aceea, ele vor fi expuse intr-un singur ca-
pitol pentru toate niijloacele de 'culegere a datelor.
In schimb, in e!apa de lucru pe teren, atit lucraril e lehni ce,
cit cele ale geologului se deosebesc foart e mult in ce
mijloacele de culegere a da!elor. De aceea, lucrarile necesitate de
prospectiunile prin sapat uri prin foraje se vor dezvolta in C3-
pitole diferHe. .
I n in etapa de prelucrare a materi alului. pentru a ob'
\ine imaginea struc!urala a regiunii prospecta!e, se folosesc !oa!e
datele geologice existente - indiferent de metoda cu care au fost
culese - se eoordoneaza intr-un tot unit ar, in sec\iuni hil rti geo-
logice. se un raport geologic.
6

Etapa I-a
PREGATIREA PENTRU TEREN
Executarea !ehni cii a lucrari lor de prospectiuni
geologice trebuie sa se faca pe teren in cele mai bune
posibil'e.
In acest scop, lu.crarile trebuie sa fie ci t maj bine pregatite
inain!e de plecarea pc !eren, la biroul cent ral al intreprinderii.
De aceea, dupa ce S' a indicat regiunea de s!udiat, scopul cer-
cetari i metGda de lucru, atit geologul, cit si seful echipei - dad:i
aceste doua functiuni nu slnt cumulate de ciilre aceeasi persoana-
irebuie sa-si adune date asupra regiunii . sa faca un proiect de lu-
cru, sa-s i organizeze echipa respect ivii 5i sa aiba grij ii sa fie in-
zes!rata cu cele necesare. Uneori, i n probleme ma i grele sau de
perspect ive mai indepart ate, geologuhef al unit al ii face propu-
nerea 5i chi ar proiectul general pentr u luerar.i i ntr-o anumita r e-
gi une, apoi numeste un sef de echip;; care se va ocupa de prega-
i irea unei echipe p.enlru 'execut area lucriirii pe t eren.
Du pa caracterlll activitatilor de pregiit,ire pentru teren, aeeasta
tltapa se lmparle in trei perioade: pregatirea st iin!ifi cii, proiectarea
sau programarea lucra ril or i n or ga ni zarea echipei
i nzestrarea ej eu cele necesare.
A. PERIOADA DE PREGATIRE
Prima operati e constii In cul egerea tuturor informa!iilor asu-
pra regiunii, necesare oricarei act ivita\ i de prospectare. Astfel sint
datel,e asupra geografiei, geologiei economiei regiuni i.
o parte din aceste informa\ ii se cul eg di n publica\ii, din
Tapoarle geologice di n st udiul hartil or topogr.afice. De cele mai
ll1 ulte ori. lucraril e auxili are de prospec\iune se lexeeut ii Ia pro-
pu nerea geologil or de eartare, care nu au putut lam ur i prin car '
t are i n deschideri nat ura le toate problemele stratigra iice tec-
7
ionice ale regiunilor studiate de ei. In acest caz, geologul respectiv
da informa!ii complete asupra regiunii sau persona!
proiectul de lucru. Alteori, prospedareaprin lucrari miniere sau
foraje se face pe structuri prospectate anter.ior prin metode geofi-
zice deci informaliile asupra geologiei , geografiei, condiliilor
economice de lucru din regiune trebuie cerute de la
geofizicienii cate au lucrat in regiunea respeC!ivii.
In cazul sondelor de referin!a, care - fiind lucrari tehnice
mai complicate - dureaza mal mult, au instala!ii mai mari, un
consum mare de apa de carburan\i, 0 echipa numeroasa, birouri
dormitoare etc. care se ex.ecula de obicei in regiuni studiate
numai regional deci mai pu!in cunoscut e, inainte de intocmirea
proiect ului Irebuie sa se efedueze 0 a zonei in care
se va sapa. va Ii efecl uata de al uni-
latii super,ioare eventual, impreuna cu echipei care va
executa lucrarile. Ei vor studi a impreuna, pe teren, situa!ia geo-
logica, condiliiIe generale speciale de lucru, posibilila!i le de or-
ganizare cu mijloace locale, vor alege de comun acord locali-
latea ampl'asamenlul unde se va fora, aslfel incit sa corespundii ,
alit scopului geologic, cil necesitalilor tehnice.
Pe baza informatiilor oblinule din li leralura de specialitate
sau din recunoasterile efecluate la fala locului, se alege cea mai
indicata metoda ' de prospectar,e, se deduce volumul lucrarilor
se face proiectul de lucru, , .
Uneori, luciirile pot fi executate cu melode comblnat.e:
juri foraje manuale, puluri sondeze, galerii foraje ma-
nuale etc.
B. PERIOADA DE PROI ECTARE
Proiectul de lucru are scopul de a prezenta, inaiJ1te de in-
ceperea lucrii rilor, lema lucrarii sarcinile concrele, melodek
de cercetare volumul lucrarilor in mijl oacel e material e
pentru indeplinirea sarcinilor trasate. Prin .acest proiect, exeeu-
ta ntii luerarii pe teren iau de materialul do
cumenl ar de problemele care trebUie rezolvate, lar dll1.
eentrala: planificare, cadre, matenale, flnanc lar elc., de sarelm'"
care Ie revin pentru fiecare luerare comandal ii de conducerea
unit al ii.
r ntocmirea proieclului se face ?e obicei de ciil re
geologul "chi pei care va executa luc! arde tren; pentru lucranle
simple (santuri. gropi etc.). In lucranl e mlmere sau de fora] care
necesitii '0 o,ga ni zare tehni cii mai complicat ii , proi ect ul se face de
8
caire in col'aborare cu, geologu!, tratind c,api - .
tolul privitor la specialitatea lui consulhn,du-se wtre el
diferitii tehnicienf care vor lucra In echlpa respecliva
sau colabora la lucrare prin aprovizionarea cu materlale, con-
structii, instalalii electrice etc, "
Proieclul pentru lucrii,:ile de volum sau care" dureaza
o perioada de mai mulli ant se face, In man, de
al unitii\ii; apoi este defalcat pe am sau pe In-
tocmit in amanunt de sefii echipelor executante. Daca In urma
lucrarilor incepute se oblin rezultale care justifica mar.irea
mului de lucrari sau continuarea lor pe un tlmp mal lung decl!
sCa pr,eviizut in proiectul initial, esle sa se
11 n prolecf de suptiment?r, 1Il sa se prevada sa se
justifice noile lucran care mat lrebule execulate.
Pentru .a corespunde scopului propus, anume de a
justiffca tot ce este necesar pent;-u. executarea
ieclul trebuie sa cuprinda: tema, pozil ia 1Il tara,
aspect ul ei 'geografic econo.mlc, geologlce
geofizice, geologia reglunn pe baza " eXlstente,
de prospeclare, vol-uffiul durata lucranlor, personalul mate-
rialele necesare,
Ptimele capitole se dezvolla la fel ca in, pentr,"
cartarea geologica in deschideri natural e. Capltol ele din
privit oare la metoda de lucru, iau - dat ?rila speclftculul lucrartl o:
de sapare sau foraj - 0 dezvo"are ma,l mare, lIltruclt lrebule S,1
indice 0 serie de dat e lehnice absolut necesare pentru
condi\iilor de lucru pentru justificarea malenal e,
Probl,ema princi pala pe care sa 0 rezol ve
singur este fixar ea clara a sCOpUIUI urmant $1 mollvarea geolo-
gica a lucrarilor prop use. '
Data fiind varietatea lucrarilor de prospecliune, alit'varie-
tatea scopurilor care pot fi urmarite, cit diferenlele mari in ce
volumul lucrarilor, suprafe!ele pe care se pot extmde "I
complexitatea lucraril or, de dat un mod,el unlC de pro
iect de lucru. Desigur cil dezvoltarea prolectulUl la. pro-
por!ii Illai mari sau mai mici , dupa natura, volumul "I exlInde:'
rea lucriiri lor. Un proiect penlru saparea a zece putun sau a unel
sonde poate Ii nlillla; de trei pagini , pe cind" p;oi ectul cam-
?anii i ntinse de for aj combinat, eventual, cu sapan de puturl, poale
lua 0 dezvoltare pinii la 20 de pagini . Evident ca, proporti onal c'.!
i ntreaga luerare, fiecare capitol va lua el 0 dezvoltare mai mare,
fie prin tratarea Ill ai ampl a a diferitelor aspecte ale lere!lului sau
al e met odelor de lucru, fi e prin adii ugarea unor paragrafe nOI.
In primulcaz, textul apare ca a scurt li notii in care se' tT "
lucrarea; 1Il cazu l din urma, el apare impar(it in ca
cap.ltole, In care se trateaza separat: orientarea aeJerala asu ra
temeI, aSPfct ul ,geografIC al reglunii , ist ori cul
zarea geo oglca. pe!spect lvele miniere, apoj metoda' de cerce-
tare, loloslla, compozi!ia echipei, materiale necesare etc
" Iverse _ IJ1trepn nden au elaborat chi ar instructi uni scn se'
pnvlt oare la Int ocrnirea proiectelor, in care sin! insirate pe
o sene d,e de Clle>l luni., ue care trebui e sa sf, tina la
pr?,ect ulul. Punctele numerot ate nu sint aninjate in li st a
In s uCceslunea lor natural li . U nii proiectanti Ii T d
d e spirit ::ritic, (inindu-se de lit era
UI '. acor a 0 pn::a :"are unora dintre pundel e nee-
sen!la le, sau nu smt IJ1 masura sa raspunda la 0 serie de intrebari
" De este necesar sa se accentueze cii proiect ul
sa CUPCIJ1 a, In forma cea mai concisa posibiJ tot i factor ii ca re
1"sltf
l
ca execut area lucrii r.ilor influen\eazii lor i n-
mod dlfent de a lt ii regiune. Amii nuntele necesare in des-
Crt,:re deplnd uneon}1 de mas ura in care conducerea i ntre rin-
denl locale de lucru di n regiune. Despre reo
grune noua trebUle date 0 serie de in formatii care nu si t _
sare pentnl a alt" . - . , n nece
" . . " a re." lune, jJ1 care intrepr inderea a execut at de'a
o d: proiectul tehnic geologic trebuie ;ii
con. Ina reI categorll de Informa(ii: geografice, geologice teh-
nIce, 1'1 eceda!e de 0 prezent are genera Iii a temei sa u de 0 intr _
ducere. 0
Tntr' un p:-oiect de proporlii mari, aceste informa; ii ot Ii
grupate In urmatoarele capitole: introducere cadru . fP .
t Ort C I t " '1' ,geogra IC 15-
. U cetrce art or geologlce, geologia regiunii, metoda de
apara ura, organlzarea lucrulu i. Vom anali za mai
<, xemplu, un ' JOS ca
Proi ect fehni c-geologic
. pentru
Pros pecfjuni prin foraje
in Regiunea . . . .
I. Introducerea trebuie Sa cup' I U d' \ ..
p use, incadrarea prospec(iunii lca 11 g-e nerale asupra
mtreprinderi i sa ll in planu l de Se In plan,uJ u
al
,
sau ord ineJe j\IUnisterului pe baza' u pot Hotanrde Guvcrnului
'Cxemp!u: " carDra se In repnnde pros pecta rea. De
10
pentru intensi ficarea pr os pec-
,gravi rnetr ice . . . pc '?<lzn urczultat elor
aniiclinale in rcO'iun ' re au pus III evrdenta existenta unei strucluri
'" ea ....... , se proptlne prospeclarea regiunii
,
respective, prin forajc cu sondezc, pentru a verifica existenta a deter -
mina caracterul dimensiunil e acestei s tructuri . Sarci na principalii. a
prospectarii regiu n.ji este de a intoemi 0 haria structurala, la un reper
tn Levantin, sau in apropierea Iimitei Levanlti n/ Dacian",
II. Cadrul geografi<.e , In acest capitol se preciz,eaza poziUa reg: iunii i n
1ara, coordonatele ei gcografice, regiunile raioanele administrative In care
este euprinsa sau peste ca re ea se int inde; se ar at a delimitarea ei geografi c<i.
Se face a po! 0 descri efe sumara a orograiiei fieteiei hidrografi ce. indi ei nd
cotele maxime minime caracterul generall al reliefului. Se ear,acterizeaza
clima regiunii, anotimpuri ploioase seoetoase posibiliUiti de alimentare eu
apa pentru foraj sau pentr u alte nevoi {ehnice.
Se indica 3$ezaril e cele mai importa.nte, dis lanta
de la docul lucr ar ilor la localitatile respective. Se descriu apoi caile de cOl11 uni-
<:atie: soselele nationafe, r.aionale, ca re permit aeeesul in ind icind
dad - care anume - pr aclieabile in tot ti mpul anului sau numai pe
vreme useala; liniile ferate pr incipale secundare, Hniil e ferate dis-
tanta pilla 1,3 garile prine,ipale sau pina la eeloe mai apropiate. Tn se dau
informatii des pre gradul de industri:tlizar e al .regi unii, izvoarele de energ-ie.
materialll'1 de eonst rllctie. at-e1ierele de reparatii, posibili Uiti le de cazare $i de
aprovizionare in regiune posibi litati le de proeura re a fortelor de rnunca
necesa re.
III . I sloricul cercetiiril of g.eol ogice geofizice din regiune t rebuie s a
cupri nda 0 pri vire critita asupra lucdi rilor anterioar-e, aUt in privinta
Tezultateior, cit in privinta metodelor 1nl rebuintate. Ordinea de t ralare pre-
feraUi este eea cronologica'. Tn acest capitol se analizeaza toate lucd'irile ell
<:aracter geologic minier executate in reg- iune sall in vecine; analiz.e
de probe macroscopice $i microscopice, ana lize chimice de ape, eva,luari de
r ezerve etc. ,
Int r-un proiect mai dezvoltat, is toricul cercellhilor se t rateaza intr-un
-capitol s pecial. l:ntr- un proi ect mai scurt, cl poale fi cuprins in intr oducere, sau
i n capilolul asupra conslitutiei geologice a rcgiuni i.
I V. Geoi ofJ,ia regitIJLii reprczinUi canitolul d.e bad HI oroiectuluL din care
trebuie sa se deduC:t important a oercelar il or. cea rnai potr ivi1a de cerce-
tare si perspectivele ventual.e ale recriunii. Aceasta nu inS-'111na Insa di f':l
trebuie sa ia 0 dezvoltare prea marc. Tn acest capitol se prezinta dar $i concis
cunost intele existente asupra g-eoloe-ie i rejiiunii, pe baza dRtE'lor din studi il",
existent c. se scot i n relief cont rad ietiile din cerceUir ilc anteri r:are sau rf irdre
inleroreUir ilf' d;feritil or 31l tori. 51! li psurilf' acelor luerar i asHel se
demonstreaZ8 necesitatea de a 1ntreprind,e noi lucdiri de Ctl met0de
rnai preci se. Expuner.ea materialului se face 1n ordinea slratigr afia.
tectonioa, indicatiile eeonomi ee. Di n aceasUi expunere tr ebuie sa reiasa $i 1110 -
t ivele pentru care este propus a reg-iunea spr pros peclare. Pentru 0 mai buna
orienlare. se da in anexa 5i 0 har ta geologica a regiunii, la sea ra potr.iviUi luera -
rilor proiectale.
Descri e!' ea poate fi arlit de conci s a cit permite 0 inteleg-er-e cl ad; a s itua-
tiei . De exemplu:
" Prin ca rtarea in desehideri naluralE" di n regiunna
..... s-au' stabilil urmatoarele dale geolog-icc (v. harta, anexa ... ) ":
" A. Strafigra{ ia: Reg-i unea este consti fuiUi din r!epoz it'? Oli (!oeen
n
8i Pli"ocene. care Ro U fosl descri se amanuntit in r3por tut geologic din anul
1952 (Bibli l)gr. N.r. 5)" .
.. 01 i g 0 c ,e nu l se [P-t inde pe 0 zona lan:di In partea (I,,! nord a
regiun ii estc reprezent at prin Stratele de Pucioasa ;;i Gresia de
Fusarn".
II
" P I i ace nul reprezentat prin taate elajele sa le: Meoti an, Pon -
tia n, Dacian Levanti n, lormeaza toata pa rtea sudica 3 regiunii studiat e".
"B. Tectortico. Regiunea eSte impartita in doua zone dife rite intre
ele ca stil tectoni c: zona Oli gocen 13 nord zona monoclinului,
Pli acen la s ud. Aceste zone sint sepa rate Intre e,e printr-o importanta
lin ie de iahe cu directia est-ves t, ca re trece pe la s ud de Coste$ti. I n lun -
g Ul acestei iali i, Meotianul este lentiliza-t $i redus tectonic, cu pozit ij
\'erticat e rasturnate. Pe unele portiuni , MeotianuI ohiar dispare com-
plei, astfp.1 ca Pont ianuI vi ne direct in contact cu Oligocenul'.
"c. Illdl caJi; e:onomice. Meotianul prez inta in lungul fali ei nume-
roase impregnatii de t itei, fapt care ne face sa-i aeordam 0 atentie deo-
sebiti:i din punetul de vedere al perspect ivelor economiee".
"Pri.n rlucraril e de earta re cilate, care au fos t executate in reg- iune.
nu s -a put ut stabili saHul fali ei, nki pozitia planului ei. Exista indi eii
ca planul ei ar fj i ncJinat sprc nord $i deci Olig"ocenul ar prezent a ten-
dinta de fndiierare peste Pliocen. In acest caz, Meotianul ar fi bine-
inch is $i ar prezen ta cond itii fa vorabiJe pent ru acumularea de hidr o-
carburi. Pcntru lamurirea acestei probleme, este necesar sa se faoa lucdiri
supliment are de prospecti uni pr jn sondeze".
V. Me/odo de /ItC( lI . Problema f,iind cunoscutii , Sf! di scuta care este me-
t oda oea mai indicaUi se fa e propuner i concrete in acest scop. Se Intocmeste-
un 1)lan de necesare. Se traseaza pe harta prorilele care trehu ie stud iate
se fixeaza pe aceste profi le locatii le salltur ilor. puturi,]or, gale riil or sau son-
dajeJor care trcbuie sapale.
Pcntru unele lucrari nu se f,ixeaza in proieet amplasamentele. ci numa f
zcnele sa u profilele pc care se va lucra, Ui s ind geoloQulu i de tercn libertatea de
a alege la fat a locului amplasamentele, potrivit reli efului terenului sau cond;-
tii lor loca,Je, de acard eu inginerul ed ecutant. Tn acest ca pi tol s'e indica $i d i-
mens iunile lucrari lor (adincime, htngime, Uirgi me) . in lerva lelc de coleotare a
probe1or sau sistemu l de eol-ect are. Pentru sondaJe se Mi intr -o anexa un prof il"
Hp (colonna s1ratigraf'ica) indici nd succesiunea de st rate care urmeaza sa fi e
st riibatute pr ill forai. Tot aid se orecizeaza coneret obiectivele pe care ,t rebui c
s a ie ati nga lucdirile si chestiunile la care t rebuie s a raspunda. De
12
"Se propune saparea a 12 gaur i cu sondeze la adincimea de 500 m
in zona faliei. Loeatiile sondezelor vor fi dispuse pe frei profile trans-
versale pe falie, $; anume (f ig. 1) ":
"lin profil de 4 gauri pe Val ea Alba. in ca.re se va fi x.a osondez a
exa ct peJ alie (Nr. 2), una ,Ia 100 m la nor d de falie pe Oli.gocen (Nr. I),
a treia Ie! 100 m 18 sud de ialie pe Pontian (Nr. 3), iar a patra la 100 m
rna i la slid, tot pe Pont ian (Nr. 4 ). Un Drofi l De Valea Stancutei (Nr. 5.
6.7 $; 8) Si unul pe Val ea Rea (Nr , 9, 10. 11 12) de asemenea de cit e'
pairu sond7.e amplasaie Nl preeedentele. la distanta de 100 m intre-
ele: una pe falie, una pe Oligocen $i doua pe Pontian".
"Forajele pro puse iotalizeaza 6000 m".
,,500 p u I f .0 r a j u lu i esrte sa deter mine:"
,.l) ,pozit ia planului fali ei; 2) saltul fa li ei; 3) g-rosimea norrna la a'
Meot ianu lui; 4) eonst rui rea unei harti s tr uctu rale la un reper corelabil i n
Meot ian".
" In acest scop se va earota meoanic continuu pe toa.ta adincimea
foraj ului. Carot aj ul electric se va face la adincimca de 350 m $i la talpa" .
Eventual se poa{e prevedea ca:
"Corel atiile intre profi lele sonde lor pot fi as igurate prin carot aju t
elect ric, Hir a a fi nevoie sa se caroieze mecanic Ia toate foraj ele. Forajur
l
, d I -' , I. la lpa ' [or.jele Nr. 2, 3, 4
Nr. 1 va carota c.oniJnu
u
Ie 1 m iar' la res tul forajelor, se
5 vor carota cite un n! e rtl ,
va executa numai carot a) el ectric . , _ .. d 500 m se
. Prin saparea gaurilor de sondeze, pma la e t -_
['e pr 'lns sau eel putin incadrat planul fahel, sa se poa a 5 ra
spera sa I I "
bate Meoiianul dee; sa fi c atins scopu propus . _ .
, /
:" 01 __
--- -..-
't' -.- ,--- -- 9
" -\. -- \

fa! -- ii , -- _ I' .
- -v- ______ /0' .,,.,-.,- ---......--
-l //
-_ ____ ...,.-;r- -'a._ '7eT _ ., 12
L ,,. - - - .Qy - , -=-
, / - l ' p .......... '
\- ,. 'J5 -" I
1\ _ - ::-. _ __ i / ";:.. ;,;;:; /,..:c:. \ - 1
... , . ---- -- . ' . ' ___ "tI'
I
-+-- -r- - --- - - ---
V ' .. ......",. -x-- _ - .' _ - - ... - .. ,
I:'::! .: lJ -, ::::- L'-:::=- I
\:..., !W...)IIl .-.- , ' = -
Fig. 1. P roiect de sondaje de pros peet
iune
, 1 ,-1 ptol <;.e deseriu i ipuriie de aparate
VI Aparaf urii $i mat en al e . . n c:.
a
II I - ma<:j ni camioane tr actoare
, I I 1" . otoare pompe num3fU or, <. y , '. t
folosite: tur e, ro \11 'lerialele neces are pentru mcrsul lucrul ui Sl pen ru
p ent ru el e. ma do. tuba et c. De exemplu: .
.reparat il : praJ1I11 t J
eu
doua autoeamione, un tractor
,. Transportun le VOl I acu e . va hce la oenlrul DFAM
un Gaz 67 etc. t
OU
proieclate, d is pu-
d in 0 . ' - 0 - ' en ru . troliu . _ " motoare
nern actual mente de trei sondeze, dotatde 0 0 pe ora turle de
nnmpe 0 - 0 ell e I 0 d' I t CLI
- - - - - 0, . d t aparate . 0 " 0 a e
lemn Cll inaltimea de 16 m SI e pa ru. <. <. : Oll t repi ed me-
tr oli i . . .. _. l11otoare _ 0 _ $1 pompe
talic inalt de 14 m". ", d :- ca acitatea tehnid. a eehipei.
VI I. Organizarea Jllcran/
or
se .upa
re
lucrarea se imparte
,) 1- rganizarea eohl pel ca " 1 d
1n acest eapl'to se ara a 0 - d . f . e sonde se prevad lucr an e e
executa rea lucdi.rii pe Hmpul at
s
.Ie $'i atelierele la care se vor
repar at
ie
la trol iu, pompe, e c., 10
lace. De de fora) va Ii compll sa in lelul urmator :
,. c"l pa . . 7 - . 0 0
0
1
I - lng,iner, ecillpel. magazi o
nei
,
2 - Geolog. . ' mecani ci .
3 - /I'\ ai st ru. $eful fora]ulu \. s udod . $oieri .
4 - Administ rator. sondori.
5 - Contabil. sondori. paznici .
6 - Normator. etc.
13
_. "F? ra.i
ul
dura de Ia 25. II. 1955 pina la 10. IX. 1955. conform
grallculU! din .. de fo.raj" anexata (a nexa 5) . Viteza de forai
sa dupa rez!sten(a luata dupa profil ul t ip al regi uni i
d.upa de foraJ. Pent ru sap area unei sonde la adincimea de 500 m
la duntatea se estimeaza 70 de zil e de foraj. Reparat iile mici
se \:or executa la atelieru,j mobil al echipei , jar repara(iile g-enerale la
ateIJ erul central al intreprinderii din . . . . . Dupa terminarea
j ului, lichida rea Ilucracilor pe tecen se va face in deeurs de 10 zile intre
10. 20. IX. 1955".
VIII. Rapoarte . .Mersu l lucrarilor rez ult.atele obt inute vor fi raportate
zilnic, lunar la lucrarilor.
" I. . Rapoar.te:e zilnice se' vor da telefonic (dad se dis pune de tele-
fon), in .dimineaia, _a.ratind lucra rile execut aie la Hecare fo raj.
In! eglstrat , nu_maru,] de forali , procentaj ul de recupe-
rare rooa 10 care s a sapat. Se mohveaza opririle foraj ului dadi exista'
se comunicii necesita1ile de materiale etc". ..
,, 2. Rapoartele lunare se vor inainta pina la 5 ale lunii urmatoare
;;i VOr act ivitate.a de pl aniiica1 rea,l izat, procentul
de carota}, zl le lucrate opn n , penlru flee-a re foraj, eu 1110tivarea lor".
,, 3. Rapor tul [illal se va prezenia in termen de 30 de zile dupa
minarea prospec\ iuni i va cuprinde da1ele tehnice ale lucrarii <: i rezul-
f'ltdc.geologicc obt inule, indi catii as upra pers pecti velor regiu nii ;; i pro-
punen concrete de lucr u pentru vii tor".
La sfir$itul proiect ului se anexeaza :
I) 0 hart a de orient are la scara 1 : 500 000 cu amplasa rea re-
g: uni i;
2) 0 hart ii geologica sau geofi zicii a regiunii la scara
1 : 100000, I : 50 000 sau 1 : 20000 pe care se indi ca $i amplasa-
ment ele pu\urilor sau sondelor;
3) sec\ iuni geologice te nt ati ve la scarii pot ri vit ii lucrii rii;
4) pentru fora)e, un profil ti p al s uccesiuni s trat igrafi ce la
scara I : 500;
5) 0 di agramii de foraj .
Pen!ru sonde, afara de proiect ul de lucru, geologul mal In-
tocme$te, i mpreuna cu inginerul de foraj. un program de foraj $i
o fi$ii geologo-tehni cii, care cuprinde: Iimitele geologice, progra-
mul de sapa, de t uba i $i de r iment a re. interval ele pe care se va
carota mecani c normal sau orie nt at. cI iagramele el ect r ice, masura ri
de devia\ ii etc. Mai jos se ara ta cum tr.ebuie intocmi t un:
Program de foraj
pentru 0 sonda de adinci me mare.
Tn program'ul de Iueru se vor indica:
I) ScoplIl sondei ;;i fo.rmati un,jl e pen tru care se sapa.
De exemplu:
".Sonda de referi nt a pentru Jurasie s i Triasic", sau "Sonda de explorare
la Ollgocen si exploatare la Miocen Si Pliocen" .
2) Limitel!! geologice estimate pe baza lucra rilor de' prospecti une geolo-
gica sau geo:"izic.1 sau pe baza unor considerati i geolog-ice generale.
14
3) ProgramlJ/ de sapa i;n care se dau diamet rele (f s apelor $i adinci-
mea pi na la care se s apa ell fiecare din1re ele.
4) Program II I de tubaj in care se dau diamet rele ;;i adinci mea pina la
care se tubea z.a diversele coJoane.
Anumitor diametre de sapa (in milimet ri ) Ie corespund anllmite diamelre-
de coloana (in tali ), anume:
La sapa cu diametrul fi e 450 mm - 14"
La sapa cu diametrul de 400 mm - eoloa.na 12"
La sapa Cll diametrul de 31 0 mm - coloa.na 8
5
/ 8"
La s apa cu ni ametrui de 275 mm - coloa:na 7
11
La sapa cu diamet rul de mm - coloana SSM'
La sapa cu diametr ul de 190 mm - 5
3
1l' .
Deoa rece coloa nele se tubeaza telescopic, dimensiunile lor se aleg asfel.
incH diamet rul exterior al coloanelor mai adinci sa fie putin mai mic dedt dia-
metrul interior al coloa nelor superi oa,re.
De exempl u:
o coloanii (' ll cHamet rul de 12" df> 1{1 . zi pi n:l 1<1 I ()fl 200 m;
o coloana cu dia metrul de 7
5
/", " de l't zi pina la J 600 m:
0" coloana cu d:amet rul de 53h." de 1 500 m pina la ta lpa (coloana
pierdllta); s au
o coloana Cll dia metr ul de 14" pina ia 100 m;
o coloana. cu diamelrul de 95/8" de la zi pina la I 500 m;
o coloana cu diametrul de 6
5
/8" de la zi pin a la talpa.
Pentru fixarea diametrelor de coloane, inginerUti de for ai va ti ne s':'ama
de materi a lui de ca re di<; pune si de g- reulatile d'e fora i va intoc!ni programuT
de t ubaj , t i:nin d de aceste e!emente $i de aoord cu geologtl l.
5) Program de ci meniare. Prima coloana se cimeni-eaza de la pina
la zi. A dona coloana se cimenteaza de la talpa pina la $iul colnanei precedente-
sau pina la ci roa 200 m, deasupra si ratuiui oetrolifer sau 1l3zeiier.
A treia coloana, dad est e i n forma1i uni product ive, se cimen1eaza pe
teata lungimea ei.
Drept exemplu se poate da tubajul unei sonde care a fost prevazut5 pen-
tru adlncimea 'de 4 000 m.
Limitele geologice esti mate sint:
DIP circa
P/M circa
j\lIMioc circa
1100 m
1615 m
1700 m
Coloana 18" sall 16" la 150m, cimentaUi pin a la zi.
Coloa.na I J31/ ' 13 1 800 Ill. cimentata pin a la zi.
Coloana P8s" de 1a f 700 2 800 111, cimenta ta in
Coloana 53ll ' de la 2 600 la 3500 m, cimentata i n inlregime.
6) Operatii speciale. Ca r 0 t e me c an i 0 e: se indi ca exact
mile de la C.'lre vor scoate carate mecani6e obisnuite. carole orientate, probe
de 13 sita Si intervalele pe care se va oa rota cont inuu (de exemolu: i n nisi pur il e
daciene, in nisipurile meoiiene san in oele miocene, in tot J urasicul etc.).
Ca r a t a j u I 0 l ee t r ic n or m a I se executa pe toata iungimea
gaurii inainie de tl1bare.
C a.f 0 t a j u I e l eo t r ic B. K. Z., fq nd mai eosti s itor neoesi tind un
t imp mai lung, se executa numai pe porti unile mai interesa:nte ale profilulu r
sondei care sint indicate de geol og dupa studierea profi lului elect ric normal.
15
., . Atuncea d od se prevede ca nu vor putea fi luate ca rote ori entate mecanic
lie cauz,a Jorma1iunii carey putea darima. fic din caud ca aparatele nu
ar f! se ,sa se prevadii masurarea ori enUirii stratelor prin
metoda electrlca nUl1l!ta panda] metrie.
D e,viaJia a gau r ii: se vor indica intervalele 1<1
ca re t,rebUle masurata devla11a orienta1a a gaurii , de exempJu din 100 in 100 m
. sau din 200 in 200 m. "
Tn. caw,' unOr sonde sapate in apropierea unei ialij sa ll intre alte sonde
mult. m prog,ra mul de. lucru trebuie sa se indi ce sectorul in care este
admlsa ,i n ca re vtrebuie dirijala sondei. De e.I\emplu, talpa sondei \'a
avea devlat la totala de 25 m spre N 30 E, de la verticala gurii son dei,
Toate" aceste se tr,ec pe graficul numi t geo-
logo tehm,ca. a sondel , care ar e coloane speciale cuprinzind: pro
geologic, dIameirul sapelor coloanelor,
gl eutatea speclfl ca a norOl ului , pres iunea pompelor, int ervalele
de ca rotat et c. este semnata de geolog s i de incri nerul de
fora] $i va fi afi$ata in sonda, servind drept ' progran'i informa'
tlV de lucru pentr u sondori $i sondorii -$efi.
lntocmirea dev!zulu! lucrerii se face de ciHr e un speciali st,
pe baza datelor cupnnse ill prolect ul de lucru. La i n!ocmi rea lUI
atlt geologu,l, cil inginerul care conduce lucriirile tehni ce
buie sii dea toate expli catii le necesare $i sa confrol.eze calcularea
preluri lor.
At uncea ci nd la intocmirea proiect ulu i $i a devizulLli se ivesc
o sene de probleme de ordin tehnie, adminis!raliv, contabil si li-
nanQlar, ele trebuie liimur ite cu ajuiorLl I specia,li $li lor
C. PERIOADA DE ORGANIZARE DE ECHIPARE
. eehi pelor inzestrarea lor CLl echipament, ull e'l -
te pent ru prospectari prin siipiit Llri for.aje, necesita
o aten\le mu lt mai mare decit pentru echi pele geologice de car-
tare" $1 dllera, chlar in cadrul siipiit uril or $i forajelor, de la 0 mp-
10da de lucrll la. alta ... Deoarece eehi pele au, in unele cazuri , per-
. s?n.al un 'lnventar mare de insi ru mente, aparate, ma-
SIOJ $1 InstalatH" de .organizarea $i echipania se lac de ca-
lle direct", ulllt al" , servlclul cadrelor, servi ci ul iehnico-prod uct iv
ca.re vor conduce lucriiri le de sii pat uri sau foraje), ser-
vlclul. maten a le etc. Rolul aceslor servici i poate depa$i in aceste
cazlln CU mult pe acela al geologului . Geologul are insii obli ga-
tl.a d: a se Int eresa . de toata organi zarea echiparea, astfel in
Cit sa corespunda scoDului lucraril or.
d.e cadre va ang-aja personallli nec.esar, conform
.:chemel "flp de a Servici ul. tehni co'productiv,
lmpreuna eu serVICIU! de aprovlzlonare eu materia Ie, au sarcina
16
sa obli na aparatele $; instalaliile .necesare sapal ului forajului :
tirniico.ape, lopeli, vagonete, $ine de cale ferat ii, compre50are, per-
foraloare, expl ozi vi, sondezele utilaj ul a nex etc., apoi mijl oa-
cele de transport: cami oa ne, lractoare, . cisterne, combustibil $i
materialele de intrelinere: ben21ina, ul eiuri , unsori, piese de schimb,
maler iale pentru reparatii etc.
Geologul va trebui sa procure instrumentele care intra in
sfera lui de pneocupiir i. 0 parte din ele a u fost menlionate la car-
tarea geologica : hilrli topografice geologice, carnete, busole,
altimetru, termometru, ceasornic, metru pliant sa u rul etii , lupa,
acid clorhi dri c alIi reactivi, creioane colorate, negr u $i ro$U,
hirt ie milimetricii hirlie de calc pentru ptanuri, saci pentru
probe etc. . .
. Ciocanele n;naeoapele pot Ii folosHe uneori cele obi$-
nuite la carfare. Pentru in pu(uri ga ler, i se adaugii la
acestea altele speciale, cum $i dil ili sfredele pentru lua! probe
sau pent ru batut ga uri.
De exemplu, pentru studii le i n puluri, cioca nu l geo-
logic este inlocuit cu un ciocan tirniicop, avi nd lntr-o parte gura
sub forma de sapii ingustii, iar In partea opusa, un ciocan pentru
sparl roci le tari. Coada de lemn are lungi mea de ci rca 50 cm.
Pent r u mas urarea poziliei strat elor i n $a nluri si puturi se
folose$te 0 cruce formata din trei brale de lemn mobil e, care se
infig In perelii put ului sau ai $antu lui.
Pentru lucrarile In galerii - i n specia l In cele sapate i n roci
dure - se lolosesc unelte specia.le de spart de tiiia! minereul.
Dinlre acestea se menlioneaza:
Barosal (STAS 305-49), de 5- 10 kg, confecl ionat din olel,
pentrll spart buciiti le mari de roea sau de minereu, are capetele
de izbire putin bombate. Co.ada are lungimea de 0,70- 0,90 m $i
se recoma ndii sa. fie confecl ionala din lemn de frasin. Barosul esle
fo losi t $i la bater,ea manuala a gaur il or, In carierele de piatra
in unele exploatari subt era ne.
Pulea sau fi slalll (STAS 305-49) <os te un cioean mai mic,
'e u grelltatea de 2- 2,5 kg, avi nd gura rot unda sau ova la, iar coa -
da de fras in de 25- 40 cm. Serveste la slredelitul manual la
instalarea cii ii ferate.
are lungimea' de 0,25- 0,40 h, cu virful asculi t co-
nic, lung de 4-5 cm. EI este folos it foarfe mll it In minele meta-
lifere la copturi! (despri nder,ea buciitii or de piatra de pe tavanul
peret ii galeriil or ). la executarea unoI' gall ri in pereli sau ;n
talpa ( pilugi) pent ru in!roducerea capetelor gr inzi lor sau ale stil-
pi lor. .
'2 - Tndrumlld In pradica gco!ogicl1
17

_. Dalla este asemii niitoare tincu I . -
C'l, va centimetri. ' UI , Ill sa eu un lat de
. Tirnacopul are doua t . .
CU sau ambele capete e !'nul asc ullt ;" celil lnl!
are un slOgur capat, care 'este ascu:tit. speCIal.
este de 2- 4 kg, iar a celui de . '. uta tea pnmulul tJrnaco{>
fecfjonata din lemn de frasi n de cI rca .J ,5 k/<. Coada can-
i lungimea de 75-85 cm. u Je Corn, are ol' alii
Tirnacopul obisnUit serveste J '
selor l'iniei feraJ/,e iar cel s{>ecial I a traver-
pere!ii $i ceri mea' galeriei. ,a espn nderea copt uril or din
Ranga este a barii de ate!, lUll dO,
de 1,5- 2,5 cm. Until dintre ca et ga e. ,80- 1.'5 groasii
copturil, ca pullI. arwlt $1 asculi!. Ea
_ de aceste uneite, in mina . - . .
la Incarcatul sau aruncatul material i ca $1 .. In $anl un . $1 puluri,
sape, furci, troace de 'emn de diver u
f
UI mal'. SIO .. t foloslt e: lopeli,
sltiilil,e de folosire si 0 sed e d orme $1 mawnl, dupa nece-
!orare: cioc.ane t e meca lll ce de sapare $i per-
In lucrari tehni oe special e. ' p r ora oare etc., care slnt descr ise
Dupa ce a fast compl etata c I'
necesare, eohi pa este tri,misii< la I u ul I CU materialele
mai inW specialistii care tre buie o':,u , e ucru .. Uneori Se trimi!
g,it itoare: de exemplu, pnmele .. lucrilri pre-
nlor i cant olla mell tului , topografii rentru pregat lfea birou-
telor; apol se transporta sa atorii pen ru f,xarea an!plasamen-
zineri i, in sfirit, int rea/a echi C." mecalll CII i maga
a se organiza caza t' .pa cu oa e cele necesare pentrll
cli existii) i se :l1a.gaziile: ateli er ul (da-
. a lI crarll prop"u zlse.
18
E t ap ci. a II-a
LUCIl.UL PE TEREN
Lucrarile pe teren consti tui e temeLia' or icarei cerc.etari geo-
logice. In aceasta etapa se ad una observaliil e geologice Cll aj ll -
torul carora se va c1iidi imagi nea struct uralii a regiuni cercetate.
Spre deosebire de cartarea geol ogica, unde observa\ia se face di-
rect in deschideri naturale, I,a prospectarea prin mijloace auxi -
liare se deosebesc doua cat egorii de lucrari: tehnice 9i tiinlifice.
Or ice st udiu se incepe printr-o lucrare tehni ca, de sapare sau de
foraj, prin care se execut a deschideri artifici ale pina la roca vie,
sau se scot la zi probe din format iunea ascunsa sub depozitele
ma,i noi. Apoi se continua prin lucrarea $tiin!ifica de culegere a
datelor de observa\i e din acesle deschideri sau de pe probele ex-
trase.
In cele ce urmeaza se vor da indi catii asupra execu(i ei teh-
ni ce, asupra avantajelor 9i dezavantajelor unor lucrari 9i se va
insi sta mai a les asupra modului de .a culege datele geologice.
Ordinea de tratare a mal eri a lului este urmiHoarea: se va
incepe cu lucrari.le cele Imi i simple i se va trece treptat spre cele
mai compli cate. Astfel vor fi st udi ate:
La sap!'iluri: dezveliri , gropi, 93 nturi , pu!uri 9i galer;;;
La foraje: foraj e rila nuale de diametru redus (2"); foraje'
manual e de 8-12", foraj e de prospectiune cu sondeze, foraj e de
referinlii cu sonde carote ori entate.
Avanl ajul sapiit uril or fa!a de foraje constii in faptul ca fac
in teren deschideri mar i, unde se pot efect ua, observatii lilolo-
gice $i tectonice as upra formaliunii i n loc, tot alit de bine ca i
in deschideril e naturale $i, uneori , chiar in condilii rr.ai bune.
Adeseori insa sapat uril e nu pot Ii folos it e din ca uza ca prowe-
seaza incet i necesita chei,tui eli mari. Uneori , sapal uril e nll pot Ii
executate la adincimile dacite, din cauze nat urale, de exemplll:
19
pinze bogate de ape subJera ne 1 d" .
zuri .. sint mai ava ntaj'oase fora' 1 a a lllClme mi ca. Tn acesie ca-
F . I je e.
. oraje e au lilta de siipiit uri ava t . I
ma, repede cu prd uri mult . n de a se executa mult
pentru De de 6- IO ori mai mici
CIiTIea de 300 m dura altadatii doi p t' .saparea pUf la adin:
sonde, la adinime c I ' a 111 , pe clnd loraj ul unel
30- EO de zile. Forajele i u e probe, se lace acum in
rocii i n 10<c ("in ,a nu . permit "
rwlul se scoate la b I' oa sapatuII, mtruclt mate-
. ,a su orma de probe, adicii de carote.
DEZVELlRI $ 1 GROPI
. Dezveliril e gropile sin! c I "
cut ii pentrl.l lnl at urarea material e
l
e mal Simple ll.l crari ce se exe.
Ltd' I' u UI acopentor de pe roca v'
. a S u IU unel succesi uni strat' f' _ . < Ie.
rale, pentru a Observ8 bine stratif ' ;1(r8 ., ce 111 desehlderi natu,
necesar sa se curele ri a sau d rOCIl e proaspete, este
radere CU 0 sapa 'sa PC<I" esc Iderea din ma lul piriului prin
' . I I u llal cu plolel ul penlru ' I '
na 1I . alterat sau al uvial de la su 8 111 a ura male-
2- 10. cm. Acest e dezueliri ale roci' care. nu
log, aj utat uneori de omul ins t' " It se, execula de ciHre ge.) -
coleetarii de probe. o,l for, ch' ar In cursul st udiului sau
Daca materia lul acooeritor de at .
. nu este necesar sa se (Ica 0 p e groslmea de 10 Cm
portiuni mai mari este <s ufici edetsc!:ldere conlt nua a rocii vii pe
reg It' n sa Se sa pe gropi de fo
u a e, CU largimea adincimea de 20- 50 rme ne-
observa caracterele rocii acoDeri!e Gr ' cm, pentru a se
tru conturarea unui ziiciimi nt r ' t Oplle se uneori pen-
" se da numele de 'om ' .11 mlmefl , acestor gropj
mensiuni reduse, joan: pa) a groapii de eli-
prezenla in adinci me a llnel' mi' sau II. nJ!.al enl, pen(ru a cons(aia
r' f c nera Iz an
. , n undu! gropilor sau al jom '<1 ' . . .
Iia stratelor, ca in deschideril e poate masura POZI-
Pen(ru observarea mai ama nu .
coledarea unor probe ma; proaspet n.1 a a
f
pentru
gropil e de micii adi ncime a
el
ostlelor, s.e pot fol os;
Ja lumina zifei 1 un, e raclie " In sit u" ies
Gropi le n'u se Illcreaza du' " I d' .
execut a de unul s'u d d' pa up d
p
a n lI1a,nle s(abilit, ci se
" e 01 oamelll upa indi t"l d'
geologului, la lata locului ' ca." e Irede ale
Dupa ce geoloaul t b t ..
sint imediat Ele d 0 necesare, gropile
a esc lise mal muit tlmp, numa;
20
,
,
daca este necesar sa se cul eagii 0 observa! ie suplimentarii sau sa
se faca 0 demonstralieulterioarii.
DezveHiile -gropiIe nu se insemneaza eu simboluri spe
ciale pe hart a. Datele oblinute din aceste lucrari se reprezintii
pe hart ii ca datel e din d.eschideri naturale, iar ridi carea Jor in.
plan .se face tot dupa met odele cart arii in deschideri nat uraLe, prin
miisurarea di stanl elor cu pasul determinarea direc!iilor prin
vize cu busola geologica,
$ANTURI
Pe porliunile unde grosimea materialului acoperitor depa-
50 cm, 'este mai avantaj os sa se execute sapaturi, avind
lorme regul ate anumite dimensiuni, Astfel de sapii(uri sint
pulurile. Avantajulpe care-I au fala de pu:
l uri consta in fapt ul cii se sapa mai of era 0 deschidere mal
larga pentru observa!ii si nt, proportional, mar ieftine dedt
, pu!uril e.
A. LUCRARI TEHNICE
1. Amplasarea orientarea Locul ales pentru'
saparea depi nde de problema pusii de gros imea mat e-
ria lulu i acop:riior .. Este evident ca vor Ii ocoHte, pe cit posibil,
zonele cu terase, aluviuni , darimiit uri sau pornituri adinci se
vor al:ege pantele pe care roca vie este mai aproape de suprafalii .
Un geolog care are ochiul cu formel e terenului i$i va da
seama care este locul cel mai indicat pentru a ajunge mai r epede
.si mai la rDca vie. Desigur, j nsa, di nu se va renunt a la ur-
ma rirea unei probleme, din cauza grosimii materi a lului acoperi .
tor, ci, la nevoie, se va schimba metoda de lucru.
Orienlarea in spatiu a axei lung i a esle indiP2r enta
atuncea cind accentul cacle numai pe felul rocii acoperite sau pe
pozitia stratelor. Ea nu este indiferent a ci nd se cautii un strat
reper sau ci nd se stabi lirea profilului strati grafic al
unei. formatiuni. Tn acest caz, lungimea t rebuie sa fi e,
pe cit posibil, transversala pe direclia stratelor, asHel inci! pe
minimum de lungime sapatii sa li'2 prins cel mai mare interval
stratigraf ic. Di rectia stratel or se cunoa$te de obicei din deschi.-
derile natural e din apropiere, dacii existii astfel de deschideri; i n
caz contrar, ea va fi observaUi in primu! segment de care
ati nge roca vie.
21
.-
pe direcJia ,sapat A se un obstacol
pormtura etc.) care Impiedica prelungirea lui s" va
a ege un alt amplasament. pe Un loc mai potrivit. se ;ii a
B, on.entat paralel precedent. In santul B ett e
ne<;.esar sa lIe gasit cel pu!in un slrat reper caracter'istic care
sa poata II corelat sigur cu un strat cunoscut din $a ntul A r
lelul acesta s-a proliJului strat igralic, ' n
2. Executa!ea, sapatum, norma,lii a
de I .m de 2- 3 m. In materi al rezi stent. ele ot
II . sapate $1 pJna la 6 sau chi ar 8 m adinCime. pentru 0 1;',,-
glme .eel pu!lo tot alit de mare.
Pentru a ajunge la adinciri1i alit de mari $antul se sa a in
aruncJnd yamintul sapat de pe 0 treap't a alta $i Pa oi
a lara (fIg-. PamlOlul, scos din se arunca lateral. pe
g ln;Je lungl ale $an!ulut. lar nu la capatul . acestuia. lui
se asa (1I g., 31: aslf,,1 inci!. la nevoie. sa poala Ii
la.:a a mal dlsloca .pamint ul deja sapa!. Pamintul tre-
Ul e Jndepartat cel pulin la 20 cm de la marginea pent rn
__ 6. ca bul gii rii de pamint
sa nu cada i na poi
peste sapator. De
exemplu: se presupu-
ne cii este necesar sa
se sape a di nc
de 6 111; se proiecteaza
de la incepul de
Fig. 2. Saparea unui (sectiune) 6 m lungime de I in
lar gime. se sapa pe
toata lungimea lui
pina la adincimea de
3 m. arUlicind painin-
. _-,
: lui afara. se
__ J apoi inca 1)5 ill nurnai"
kiii;r it&4'i>
Fig. 3. Saparea tinui ,ant (pl'-n) res deosebil. aruncind
t at . I ' pami nlul pe prima
re, p a apol a ara. Ajungind cu a doua Ireapta I 4 "0

din nou. adincind numa i 150 m pa

in f l
n
6
" se
armntul se ar t t II " r: a In.
. '.. un a pe re.ap a a -a, apoi pe prima treaptii si
apol alaI a. .
Daca terenul este rezistent nu se naruie, pere!>i pot ii
22
J
sapa\i verti cal. In acest caz. pentru a face economie de ener gie.
deci de timp de londuri" se poate lii rgi numai de
70-80 cm. Dadi terenul este slab se narui e. inciinarea care
se dil pere\ilor va fi in func\ie de rezisten\ a lor, $i anume: pen-
tru 0 adincime de 2 m. $an\ul va putea Ii liirgi t pi na la 1.4 m.
la gura, iar in lund, va putea Ii ingusta! pina la 0.5 m.
Indilerent daca pere\ii sin! verticali sau cind nu con-
tin strate acvifer , preziota oarecare stabilitate, ei pot rezista
un anumit limp far a sa se surpe, Acest limp t rebui e lolosil pentru
.a se electua cu r apiditate observa!iile necesare,
Dad apar i nsa crapaturi pamintul ameninla cu naruirea
i naint e de a se pul ea ef.ectua studi,"1 r oeii vi i, pere!ii trebuie in-
tadti cu scinduri groase (25-26 mm) proptite cu birne. Dist anla
dintre scinduri dintre birne depinde de stabilitatea rocil ol'. I n'
tarituriJe au. i n orice caz, numai un caracter temporar. Dupa ce
se studiazii proli lul. ele sint demont ale. iar este astupa!.
Ci nd i n apar viiturL de apa sau iz,voare. apa trebuie
evacuatii. Insa in loc sii ' se scoata apa cu galeata sau cu pompa,
mai indicat sa se lungeasca astlel incit - dad esie
posibi l - apa sa se scurgii singura alara din
. Vileza de lucru la saparea este un factor foarte im-
-port ant in execut area sapaturil or in calculul pre\ ului de cost
este in lunctie de rezislen\a la sapare Ja fiirimilar e a rocilol'.
Dupa experien\a efecluat a de autor, 0 echi pii de dOi oameni.
siipi'l1d in trepte de la 2 la 6.5 m adi ncime. i n formal iulli
pli ocene. poate siipa in opt ore:
normal 3- 6 01
3
(maximum 10 m
3
): marne compade (de
marna pon\ia na) ;
normal 5-9 m
3
(maximum 15 m
3
): marne cu intercala\i i
de nis ip.
In normele sovieti ce. "t ii ria rocilor" la sapat se apreciaz!
.dupa uneltele cu care se sapii sau se sparg rocil e .
Cele mai si mple lucrari se execut a cu lopata cu tirnaco
.pul. Tn caz de necesitate. d nd si nl int erca la!i i sub!iri de roci dun
intre strate Ie moi. roci le dure pol Ii spart e eu daJta. cu rang-a d(
o\el sau cu pene de o\el batu!e cu barosul. Tn cazur i foarte rar'
se dinamit eaza rocil e dure i n sau in pu\ uril e de prospec
tare. De obicei, sapat ul se la acest e roci
Tn tabela I se da c1asilicarea roci,lor dupa rezisten\a la sa
-pare. In coloana I, se dii numiirul tari.ei dupa normel e unila r,
soviet ice, i n coloa na a II -a. 0 dasif ica re simpJificata a rocil o
dupa fa ri a la sapare. in coloana a III a, exemple de roci pentr
fiecare categorie, i n coloa na a In minute, necesa
2
pentru siiparea evaeuar,ea unui metru cub de roea 111 conditii
favorabi le in in coloa na a Va, se dau coeficienlii de
tii rie relativa a rocil or. '
Tabela I
Clasificarea rocilor dupa rezi stenta 13 sapare
Tlria
I
Tlria la s.ll pare
I
Natura rocilor
I
minim'
I
T.IIrla
relati\'!
I 2 ! Rod rnai nisipoa- Sol. cernoziom nisi 23-40 0,6-1),8
sc; pot fi . sapate ell puri argi loase afinate,
lopata. loess, nisipuri moi,
I
nisipuri argiloase eu
de
riu etc.
3 Roci lipicioase eu Nisipuri argiloase
65-170 2-4
tarie mij locie; pot fi compade, nisipuri eu
sapate ell tirnacopul, prundi $ de
$i anumite intercaJatii rill, marne afinate. ar-
eu ranga de oleL gile uscate $i Ii picioa-
se, gresii si abe, cal-
care, eu
ciment slab argilo-
nisipos etc.
6 7
Roci tari: se iucrea- Marne compacte, sis- 220-650 5-9 .
za greu ell tirnacopul, tur,i argiloase, gres ii,
sint necesare pene conglomerate Cll ci-
I
rangi de ote!. ment calcaros. etc,
S mai Roci foarte tari; nece- Conglomerate eu ci- lt)
mult sita dinamitare. ment silicios, peste 10
argi losilicioase are-
sli calcare
I
ei crista line erup-
tive etc
" " " 3" Mecamzarea lucranlor. Dm cele mentlOnafe 5''' vede ca
pent ru. prospec\iuni se executa cu mijloace rudime,l
ta re de 1!.ceea 1Iltr,un, n tm lent, atit in minerit, elt si ill
manle lucran de construcYi din epoca act ual a se aplica
cu. carOra se sapa cu viteze i oarte
marl, Expll cajla cii utat a i n faptul ca aceste lucrari de
prospecjl une: a) se executa pe scarli restrinsa; b) au dimensiuni
rnl CI; c) se executii i ntr un timp scurt, astfel i ncit folosirea mas i
mlor nu este rentabili;, - '
, este necesar sa se sape pe lungimi de
1{llom:tn, cum slnt pentru conductele de litei, de gaze,
de apa etc" fo losll'ea excavatoarelor este mult ma i avantajoasa,
24
Excavatoarel e pot lucra pe pante mid, in :);:
rocile in care se sapa cu tirnacopuL Excavatoarele mobile cu trac-
tor pe (de exemplu MKI, fabricat e la Excavator ul di n
Kiev) sapa cu pere\i verticali, lar gi pi na la 7!l crn
adinci pi na la 2,25 m, cu un randament de 45- 80 m
3
/ h, in func
l ie de taria rociL Vi,teza de inaintare este de maximum 79,3 m/h.
'Un astlel de excavator po ate executa un de 10 km in circa".
150- 200 de ore. Pina in prezen!. i ns;; , asemenea IUl1gimi de
juri nu au fost realizale la prospecjiunL Este bine insa ca geolo'
gul sa cunoasca asUel de posibilitaji de lucru, pentru even-
tualele necesi ta\i imbunataliri viitoare.
B, LUCRARI
Profilul trebui e sa se studieze imediat dupa sapare,
elin doua motive: in primul rind, pentru ca perejii sa nu
se surpe, fapt care ar impiedica efecluarea observa\iilor; i n a!'
doi lea rind" roca vie poate Ii mai bine st udiatii proaspata,
ci nd nu pierdut inca culoarea $i carac!erele Iitologlce pnll!
uscare.
Fig. 4. Cruce a pentru rnasurat inclinari in put uri
Studiul rocilor din perejii descrierea lor se efec-
t ueazii ca in deschideri le nat ural e (v, vol. I), POZljla st ratelor
se masoara' cu busola, pe fejele de st rate, ca in deschldenl e-
naturale. Atuncea cind se observii stratificaj ia, dar nu se pot pre-
par a fej e de stratificajie pentru a, masura pozijia "lor, direct Cll.
busola, se un aparat special numlt "cruce (fi g, 4),
Crucea este formata din trei brale de lemn mobile, prinse
jntre ele prin bra!ari de bronz. Bra!ele au lungimea de 75 em,
grosimea de 2X,2 em la cite un capat un virf de bronz pentru a
se fixa in pere!ii
Do'ua brale sint , prinse intr-o bralara com una, astfel incit
sa poata a luneca longitudinal unul pe Iingii altul, iar virfurile lor
pot fi infipte in pere\ii la distan\ e variabile i ntre 80
150 Col .
AI treilea brat este 'prins singur intr-o bratara care-i per-
mite sa alunece longitudinal. ' Bralele pot fi fixate prin
briitari la lungimil e dorit e: dbua bralari sint prinse intre
ele pr'intr-un ax, in jurul caruia se pot roti pentru a permite
schimbarea unghiului dintre direclia bralului al treil ea direc-
tia celorlalte doua.
Pozi!ia stratelor se masoa ra in modul urmiitor: se caut ii un
strat vizibi.l pe doi sau pe trei pereli ai Se fixeaza
virfurile crucii in troi puncte alese convenabil pe st r at.
Fala lata a brii lii rii marl trebuie sa fi e para lela cu planul st ra-
tului. Se masoa ra poii!;a ei Cu busola, dupa procedeul
In camet se executa schila cu dimensiunile red use
la 0 scara potri \1itii (I: 50, I : 100, I: 200 etc.). In aceast a schi la
se deseneaza toata situal ia geologi ca observat a, pe peretel e
(leI mai reprezentativ

al (fig. 5l.
'v 1 -"-' """ , y;- - ( I '--- - E Se indica punctele

." (. (if \ \ portante. FapteJe mai
I
300m _ _ I liJ)/ J pri n de !inii
'//; ) sau prin semne spe-
eD 30/80 _ cial e. C1nd exist a 0
29182 (Y/,--? diferen!" mare i n as-
, pectul . di feri\iIOl' pe-
' ..... i V ." -L reti est e necesara 0
_ / ,';0 _ precizie mai mare a
Fig. 5. I= rofil ul geologic al unui
si tuali ei, se schi\eaza
in camet tali pere\ii
santului ..
Tn carnel trebuie notate urmatoarele date: numarul sau de-
llunllrea san!ului locui unde se afi a, dat a incep,?rii ter minarii
lucrului , dimensi;tnil e orientarea descri erea pozi-
26
iia stratelor sau a rocil or, poz;\ia fa!iilor, probele luate etc. Cind
iucreaza munci!ori numerosi, este bine sa se scrie numele sa,
pii torilor care au executa! iucrare'a.
. Pe n!ru a nu inciirca desenul , descrierea !itologJcii elemen-
iele de pozilie nu se scriu dir,ect pe schila, ci al iit uri in carnet.
Penlru a la ce ' puncte se refer a descrierea sau pozitia respe:-
iivii, se numerot eaza punctele pe sehita aliituri pe foaia de car-
net pe <:are se face descri erea, de exemplu:
85 "Izvorul Bursucului
Cl
(v. fig. 5)
SapiHori : Gh. Gogu Nic. PiTvu
Terminat : 7. VII. 1947
Lungimea 6 m; Hirglmca 1 m; adincimea 4,90 m (= 3,20 + 1 + 0,70)
Descrierea litologica :
I. Sol.
II. Nisip ell iniercalat ii de ma.rne ell Cardium, Valenci cnnius; in-
cl inari (I) 30/ 80 ji (2) 29182.
III. Tisi p bruno
IV. Marne fri:imintate.
V. Blocuri de gresie.
Falii le au planuri varia bile ell indinare, in general, spre vest.
Formatiunea: POll/ian.
. Toate pulurile sapa!e se r iclica topografic se t rec pe un
plan de ansamblll, la scara I : JO 000, I : OOOsal1 J : 2000, dupa
Fig. 6. AmpJasamente de pe hart a geol ogica. J'.H,rimea
este mult exagerai :1 penfru a fi evidenta
27
necesitati . Pe acest plan se indica $i ill ol;naril e $i direcjiUe stra-
(elor $i eventual limit ele formatiunilor slabilile din $anj un. Rldi-
carea lopografica se face de obicei de ciilre un lopograf. In cazuJi
exc.eptional e 0 face geologul care conduce lucrarea.
Gnd lucrarea se face in scopu! de 'a completa datele de cilr-
tare d!intr-o anumita regiune, haria lucrarilor de amanunt . se
poate mi qora $i se poate incadra in geologica obi$nu!ta.
la scara I : 20000 (fi g. 6). Din cauza ca d,mensiulllle $antunlor
si nt de obicei mid $i reduse la scara nu ar putea fi reprezentat e
pe harta, e le se exagereaza ca marime, pentru a fi vizibile pe
harta.
PUTURI
Puturi le se sapa pe portiunil e de teren cu grosimi mari de
material de umplutura, darimaturi, . terase, loess etc. sau unde se
banuie$te cii in adincime ar Ii 0 structura geologica diferit a de-
cea de la suprafaj a. Puturile au fap de $anjuri, avantajul de a
patrunde mult mai ad inc. Cel mai adinc puj din tara, sapat ma-
nua l pentru petrol, a fost la BU$tenari, unde a atins adincimea
de 304 m, iar cel mai adinc puj pentru carbuni este la Anina'
,.Putul Gh. Gherghiu-Dej", ear!\ are .adineimea de 903. m. El e au_
fost pentru exploatare. Putunle de au' numm
eitiva met ri adi ncime; in mod ele pot allnge 50 m.
Studiul formajiunilor se poate face ca $i in cazul sa njuril or.
Seopu l pentru C<] re se sapa pujurile iJ poate constitui det'er -
mi narea ullOr aecidente tecto ni ce sa u determinarea pozi tiei lor ..
determinarea pozitiei unor strate, idenlifiearea unei pinze de apii .
urmarirea unui afloriment acoperit de depuneri 'groase etc.
A. LUCR)IRI TEHNICE
1. Alegerea amplasamentelor pujurilor se face poir.ivit
pului urmari!. Pentru determinarea unei succesiuni stratigral ice,.
pujul se amplaseaza acolo unde se presupune ca suceeslUnea
apare completa $i de Pentru CO!l1P.l etarea unel
portiuni dintr-o coloana stralt graflca Intr-o lacuna d,ntre descill-
deri le naturale, se sapa pujul mtre aceste deschlden natura le,.
5
i
anume, la capill ul deschiderii in care apar stratele supenoare
portiunii aeoper.ite. Dad ,' ste neeesar sa se fa ca 0 serie de put Uri
pentr u slahilirea colO'anei straligrafiee, dlnlre puotun s.e
grafie Sau pri n ealcu). Ea Ireb!.ue aleasa, Inclt
stra tul eel mai adinc dinlr- un put sa aparii $1 In partea cle susc
28
a puiului vecin, pe 0' grosime care 'sa dea siguranj a cO' relat iei
(fig. 7). Delerminarea grailca a di stan!e; dintre pulu ri se face
11sor, dad se cunO'aste i nelinarea formatiunii.
. Aceasla se calculeaza fO' rmula:

tg ex
demonstrat a in vol umu l I a l f ndrumaril or (p. 155).
Cind se ca ut a PO'zil ia unO' r st rate, ex,istenla unui accident
sau a unui afl oriment. ampl.asamentul pulului se alege dupa in-
-dicatiil e geologice de supra- TT-r----' ::t"7I?7'!""--- ' --,,,-,,.
lala. De O'bicei. aceste am-
"plasamente sint indicate de
geo-IO'il"ul care a fa cut car-
"larea regiunii in .deschide-
ril e naturale $i deei ampla-
samentele si nt a lese dupii
Gerinlele problemei de re-
zolval.
Identifiearea unei pi n-
ze de apa se face in mO'd
....
obi;; nuit .. pentru . Fig 7. De!ermtnarea graf ldi a" dlstant ei
construci ll sau IIlstala tl1 . dintre ampiaS3menteie putuflior
iar amplasamentul pu!ul ui
esle i ncadrat in planul 'de cO' nstruc!ie este indicat de proiedan-
tul sau de executantul .lucr arilor de cO' nstruclie.
La alegerea ampl asamentului pulului se va ji ne seamii si
de relieful terenului. Vor fi evitate vileelele gropjle unde pulu l
ar putea fi in undat in caz d.e ploai e; i n regi.unil e unde se pot
a$tepta pl oi put ernice, gura pul ului trebuie aparatii de
exeeutind pe coastii, mai sus de gura pulului, $anluri scurte de
aparare, care sa abala $uvoaiele latera l, mai departe de puj.
Loeul a les pentr u amplasament se niveleaza $i pe el se in'
seamna cO' lluril e si marginil e pululyi , pentnl cel drept unghi ula -
re, sau centrul circumferinta sectiunii, pentru pulur ile ci rculare.
Puturil e dr,eptunghiulare se cu lat ura lunga transver-
-sal pe direet ia st ratelor, dacii aceasta este cunoscut a. .
2. Saparea pulurilor. Pu'(uTi le pot fi siipate cu
")latratii , dreptunghiu lara sau circulara. . _ .
Dimensiunile sectiun ii transversa le se stabdese in funclle
de adi ncimea putului 5i de necesitat,ea consolidii rii lui. Dimen-
siunea 'minima a' puturilor pupn adj nci lara consoli dari este
de IXO,8 m; sectiu nea minima a pu!uri lor cu intiirituri este de
l,5X I m. Putarii experimenta!iluereazii pu!uri le eu lumina de
29
............
IX I 111, CU (ambre care reduc IUI:ni na
0,8X O,8 m. Dimensiunea normala a unui put adlne CU IOl artlun
in coroane si cu scari este de I ,8X I ,2 111. Putunle rotunde au
diamelrul de 0,8 pina la I m. . _ .. _
Pu(uril e de prospec\i une pol a!lnge pilla la 50 m.
Til mod norma l, i nsa, este bine sa Il U 15- 20111.
Inrocil e rezisl enle, se poale sapa l ara sa fie necesare COIl-
soli dari. In rocil e slabe, care se surpa adi llci mea mica a
puturil or poate fi compensat a prin Ilumar ului lor in-
desi rea amplasamenlelor.
Vileza de inainlare a saparii est e invers propOl ti ona la .:\1
taria rocil or cu pillratul adincimii de iucru. I? in.tr-?'
sta.t istica fkut a asupra a peste 230 pulun, sapate la adlnclml ,
in medie, de 12 m (adincimea maxima a fost de 40 m) ! un
total de sapaturii de pest e 3500 m, la care s-a lucral cu ec.!'lpe de
cite Irei oameni la un put , 8 ore pe Zl, au rezultat urmaloarde
vit eze zilni ce:
Tn marne compacte. puternic presate . .. 0,60 '111
3
,
Tn marne cu .intercaiatii de ni sip .' . . 2,00 m
3
.
In acest calcul este cuprins timpu!" de al pere-
til or. Nu este cuprins ill sa ti mpul necesar evacuarII apelor, de-
. oarece nu au fost viituri puternice de apa care sa impiedice
pat u!. . ' . ._
Saparea pu\urIior de prospectare se face Ll tueautla ,re vert! -
ca la, spre deosebire de lucrarile miniere de explorare expl oa-
tare in r.are se sap a uneori puluri indi nate.
Verti calitalea peret il or se conlrol eaza cu a iut orul firului eu
pl umb, lasat de la f! ura putului in lungul perelelui, la pUlurile
dreptunghiulare. iar la puluril e printr- o lasat;'i
dill cenlrul gurii putului. La putunle rrCQ-
mandii , ii se pastreze ori ent area planului oeretil or i n tot
lor in pia nul pornit de la suorafata. La out uril e de mare 1dll1-
cime se observa adreseori 0 rotire a ori'ent ar-ji nerptilor. pro-
voadi . strimtarea luminii putului ingreui a'za circulatia.
Daca in fundul putului se un strat de roc a l are. nIt
es!e neeesar sa se sparga acest strat, ci este sufi cient sa se sta-
bileasca pozitia lui in profilul strati grafi c. Dad aeest strat este
ales drept reper, este sufieien! sii i se cunoasca Se va
evita strabaterea unor roci foarte lari, inl rucit dinamitarea nece-
s ita i n asemell ea cazuri unea e speciale. muncitori exoerimenta(i
$i orovoaca compli catii din ea uza' transportului $i oilstrarii
ria lulu; -e xpl oziv. Se recomanda inlaturarea acestor compll ca! u
in prospeclare.
30
. La saparea pul urilor de adincime micii lucreaza un si ngur
munc!l or, care arunca pamint ul afa ra, de la 0 adi ncime
de2 m. Un muncit o.r cu praclicii poate azvirli pamintul cu lopata,
chl ar de la 0 adlllclme de 3 m. De la adi nc"imi mai mari de 3 III
nu se Ill ai poate arunea: direct afarii, asHel i ncit pami ntul trebuie
seos din put cu galeata sau eu hirda ul, sau trebuie aruncat trep-
t at pe poduri intermediare.
Podul. buca ti de prinse bine pe
dou(l gnnzi lIlfIpt e \11 perel l! putulul fIxat e cu pene. Grinzile
trebu ie inf ipt e i n roci rezislente sau tari, la 0 adincime de cel
putin 30.em. Podul se Illonleaza la circa 2 m de la f!ura pu!u-
lUi , ocuplnd aproximati v 1/, din sec! iunea lui. eu un pod,
pulul ooate fi adinci! pi na la 4 m. .
. Siipalorul arunea pami ntul din fundul putului pe pod, iar
de a lCI un alt muncitor il arunca afara cu lopata. Dadl se con-
tinu a adincirea, !rebui e sa se instaleze un al' doil ea pod, pe pere-
tele opus. Aceasta di.spozil ie a podurilor intuneca insa fundul
putului $i ingreui aza lucru!.
Instalarea podurilor se face comod numai in put uril e drept-
unghiulare. avind lat ura mare de cel pu!in 1,5 m. .
Tn puturile ci reulare sau i n cele cu secl iune piitrata CU la-
tura de I m, unde este greu de instal at podul , pamintul se scoate
mai bine cu galeata. Tn acest seoo lucreaza doi muncitori: unul
la saoat $i . unul la scos oamintu!. Ooeralia este foart e simpla:
a galeata de tabUl, legata de 0 fri nghi e, esle aruncatii
in fundul putului, sapiitorul 0 inearr.a cu paminl, iar muncitorul
de afara 0 trage cu miinile .Ia suprafa\ii.
Poduri le s i giil et il e se folosesc ntJ'1Iai dnd se executa lucra ri
de micii important ii. cum si nt puturil e pin a la 5 m adi nci me.
Dad adincimea putului a'ceasta valoare, este mai indi-
cat Sa se scoata materialul cu un hlrdau legat de a funi e sa u d.,
un cablu petrecut peste un scripete. sau rii suci t pe un sui sau
cri vac CU manivela a$ezat n'e dOi stllpi la gura pulului (fif!o 8).
Dacii putu1 este i nt arit la gurii cu un cadru de lemn, atun-
eea prima ramB de la gura putului drept baza pentnr
suportllriJ e cri vacului. .
Clnd intr-o regiune se sapa multe pUluri, se poate eonfec-
tiona un virt ei cu SlIport transportabil, care poate Ii mut al de'
la un put la altu!.
Birdaul sau chibl a poate Ii de lemn ta re (stejar) sa u de'
tabJa illtiiritii cu cereuri de o(el. avind dimensiunile ur-
matoare: di ametrul inferior Clll, diametrul superi or 35-4C1
em, inii l(imea 40- 50 cm. Birdaul este legat cu 0 funi e de ci nepa
(cu diametrul de la 6 mm in sus) .
31'
_ Sulul sau crivacul se executa di nfr-o bi rnii de lemn, rotun-
'<la, cu lunglmea de 1,20- 1,50 m. cu di a metrul de 20- 30 cm
. .avi nd la capel e ma ni vele de olel. Pentru extragerea hirda ul u'i
7 ind ircat, si nt necesari
4
doi mu ncitori. Cind
hirdii ul ajunge la g u-
ra put ului, un munci-
tor ti ne crivacul iix,
pinii cl nd al doil ea
tra ge hi rdii ul pe mar-
ginea pul ului pentru
'" a-I descarca.
I
Hi rdiiul nu tre-
buie ump!ut niciodal ,j
pina la gura, ea sa nl!
se rastoarne sau sa
nu cada din el buca ti
d.e roci peste mu ncl-
torul care se afla in
puj.
Fig. 8. TroUu de mina pent ru extragerea roci- Pentr u scobori-
lor sapate din puturi rea sau din put
I - cadru; 2 - stilp; :] .--: aivac; <I - maniveUi ; 5 - la- se folosesc ,scari uso-
gar; 6 - d lSPOZlllV de fri nare; 7 - cere ! b'l ( . - '1
C'O a re 1110 I e pIlla a
3- 4 m adincime), sau scobitu ri in pereti i ai pujului car.e
serl'esc drept lreple, cum hirdii ul nod ul fringhi ei.
. In rocile tari $i rezislente, sali d nd pujuri le sint de micii
adlnclme, nu este nevoie sa se execute int ii riluri la pere\ii putul ui.
Ci nd putul este sarat i n roci moi, pere!ii se umflii uneor i
se surpa, pri,mejduind viata muncitorilor sau fadnd impract icabil
st udiul formati unii din puI. Penlru a preveni astfeu de a.ceid.ente,
pe miisurii ce se putul , perejii se captu$esc cu sdnduri
a$ezale verti cal sa u cu lambre a$ezate orizonta l i n lungul pere
tj lor. Sci ndurile sa u jambrelie se ta ie i n prea labil, dupa dimen
s iunile putului . Sistemele de inliirire a pere!il or - cii plu$irea cu
sci nduri sau !iimbruirea - sint descrise i n lucriirile t ehnice de
specialitate. Se recomandii insii ca, indiferent de modul cum se
procedeaza penlru spr ijinirea pere!ilor, sa se lase cel putin din loc
i n loc, soat ii libere in int ii ri tura penlru conlrol ul sau ver ificarea
descrieri i roeil or din pere!i. Astfel, i ntr-o d iptu$eala de sci nduri
verti cal e se poale lasa un s paliu vertical larg de 20 cm
pe unul di ntre pereti" pui ului . Din motive de siguran!ii, este bine
'Ca acest s pa tiu sa nu fi e pe mijl ocul peretel ui , ci in apropri erea
.32
unui colt al pulului. In cu !ambre, se poate lasa loca-
$ul unei !ambre'di n loc in loc necompletat. Aceste ferestre prac-
t icate i n pu!ului se executa pe peretele cel mai sana-
tos al putului numai daca ele nu primej duiesc continua rea lu-
crarii. . .
Afara de int iirirea pere!il or, lrebui e aSigurata aerisirea
pu(urilor. La puluri mai putin adinci dedt 5 m, aeri sirea nu ne
ces ita de obi cei instala\ii speciale, deoarece aerului,
provocatii de ridicarea coborirea giilelii, este sufi cient a pentru
vCil tiiare. Clnd pu\urile sint mai adi nci sa u cl nd se si mt in pIe
elllana\ii de gaze, se 0 instalalie de ventil a!ie cu tuburi
sau burl a ne a$ezal e pe un col! al pulului, de la I(ura pina aproa-
pe de fund. La partea lor superioara se fixeaza, fi e 0 pilnie larga
in bataia vinlului, astfel i ncit vintul sa impinga aer ul proaspiit
pinii la talpa pujului, fie un ventil ator cu eli ce ca're poate Ii in-
virtit manual.
Lumina zilei, care vi ne d, sus, esle de obicei s uficienlii
pentru a permile lucrul in fundul pu\ului.
La nevoi e se poate instal a deasupra pulului 0 'ogli ndii care
sa reflecle in adincime lumina soarelui. Luminatul art ificial -
elect ri c sau cu acetilenii - se numai dad se lucreaza,
noaptea.
Dacii viituril e de apa din put sint mici, ele pol Ii scoase
cu ga leata. Daca debitul esle ma re, apa se evacueazii cu a pompii
de mi na, iar daca nu este sulici enta pentru evacuare,
se de obicei adincirea pu\u!ui de prospectare, deoarece
studlul lui nu se mai poate efect ua in condijii bune.
3. Masllri de sigllranta la siiparea pu\urilor. Tn timpul sapa-
rii puturilor se pot ivi accidente d.e munca din cauza surpiirii pere-
!i1or, ruperii cablului de la hirdii u sau chibl a, ciiderii buca\i1or de
roci din hirdii u, de la s uprafa!ii sau din pere!L eaderii unor obiecte
grele de afara sau din cauza a prinder ii gazelor din put. $eful
echip', i treblli e sa ia toate masurile pentru a inlatura orice acci-
dent.
a) Surparea peretiior nu se produce i n mad
brusc. Ea esle precedata de umflarea perelilor, apari\ia unor cra-
pat uri in pereti apoi dezlipirea de roca siinatoasa a unor mase
mai mari (copturi) de materi al. Ultimul fenomen se constat ii.
prin eioca nirea pere!ilor pulului (copturire), care dau un zgomot
surd, sp.2cilic, in dreptul copturilor, s pre deosebire de pere!ii sa-
care sint ma i sonori. La apariji a semnelor preveslitoare de
sur pare, peretii trebuie consolida!i imediat.
b) Ruperea cablului trebute prevenit ii printr-o ver ificarEi
3 - Indrum!l ri In prllctic<I gcologicl'l
33
[
amii nuntita i nainte de intrebuintare. EI trebuie control at zilnic.
de catre persoane califi cate. Controlul se face trecind cablul prin
mina invelitii in cilti.
De asemenea, fringhia trebui e controlata permanent, Inla.
turind la limp portiunile degradate.
Cel mai slab. loe al fringhiei este eapatul in care este prins
cirligul SaU inelul hirdaului, deoarec.e este sup us 18, maximum de
efort si de uzura. La aparitia semnelor de uzura, capat ul fringhiei
se taie si se face un nod nou.
La cabl u, uzura apare prin ruperea firelor de sirma, la ca.
sau in lungul cablului . Numarul lireror rupte, pe 0 por!iune
egala eu pasuI impletiturii, nu trebuie sa depiiseascii 5% , din nu-
marul lor total; cablul trebtt ie sa fie uns, iar capetele de sirma
rupte trebuie refezab2 scurt.
c r Cilderea roci/or in put poate Ii prevenitii respectind ur-
matoarele reguli: hirdaul nu se umpl e niciodata complet (se lasii
10 em gol), marginea pu!ulUi se line curata si libera de roci sau
de unelte, iar la ridicarea hirdaului se curat a exteriorul lui de
noroiul si bucii!i1e de piimint sau de piatra Ilpile de el.
Coborirea si urcarea muneitoril or si nt admise: in hirdauI'
gal, deasupra carui a trebuie fixa! de cablu Un scut de si guran!a;
pe scari; in la!ul cablului Sau in sa, legindu-f sf cu 0 centura care
trece peste piept $i pe sub bra!e.
d) Aparitia gazelor i n pul este siml ita prin miros de ciilre
sapator sau CU ajutorul lampii Davis. La primeJe apari!ii de gaze,
nu se mai permite aprinderea foc uril or in put sau in apropierea
gurii lui. r n pu! se face a w ntiIa!ie intensa.
Dupa ce pu!uril e nu mai sin! necesare. ele trebuie umplute
complet cu pami n!. N u se admite surparea lor artificialii.. Daca
pu!ul rami ne deschi s mai mult limp, imprejurul lui se executa un
gard, cu inii l!imea de cel pujin I m.
Cind se face 0 revizuir.e a pu!urilor vechi in general, a
tuturor sapaturiIor subterane, se va controla in prealabil aerul si
starea jY, re!ilor pentru a prei ntimpina surparile. Aceasta revi zuire
nu se face nici odata de catre un si'ngur om. EI trehuie asistat de
ci neva pentru a i se putea da ajutor in caz de nevoie.
Cind se verifi cii' un put privind de sus, persoana care face
aceastii verificare nu trehuie sil 8e apiece deasupra lui , ci sa se
iotinda pe pamint la marginea putuluf.
4.Mecanizarea in Illcrarile de prospectare. Din cele mentio-
nate mai sus se vede ca piM.in prezent lucrarile de sapare se
executa manual . . Una dintre cauze se datoreste faptului cii aceste
lur.r ari au de obieei un volum mic se executa intr-un limp' scur!.
34
sliua!ia nu este satlsfaciitoare si mi nerul , pe IInga aHe
sarci nl , trebuie sa ridlce product l\rdatea muncii, pri n mecaniza-
rea sapaturil or de . _ . . . .
Perspecti vele mecamzara pu!unl or 81l1t mal pU!ln precise
decit in cazul $an!urilor. Tradoarele ar putea fI folos lte la fldl -
cara materi al ului. UlleJtel e pneumallce (perforat.?are) ar
tea ii folosite pentrLl dislocarea rocil or, cum slnt aphcate In
tehnica miniera. . " . t _ 0
Pentru a fi introdusa, mecanizarea trebube sa prezll1 1l1sa
un ava niaj fata de munca manualii, la volumul sapa!. Ut daJul ne:
cesar este format dintr-un compresor mobil, care furn lzeaza
aerul comprimat, cond ude de o!el si care duc aerul la ele-
mentele pneumatice, si uneItele proprlu-zi se. . . . .
Produd ivitatea muncitorului de la abataJ vileza de sa-
pare cresc sensibil fa!a de sapatul manual. Clsligul de limp
adesea foa rte important. ..
PentrLl conditiile concr ete din fiecare reglune eXlsta un vo-
lum mi nim de la care costul sapari i este. egal
CLi acela 31 saparii mecani ce Ci nd volumul este mal
mare este mai avantajoasa mecanizarea. Tn prospec!lunr, volumul
de ILicriir i este insa adeseori sLib minimul de rent abil itate
a] mecani zarii.
B. LUCRARI
Studild aeologie al pu!ului se efedueaza .pe masura adinci-
ri i lu i, fara pinii la terminarea sapiit uni. Aceasta Inseam-
na ca dacii geologul trebuie sa urmareasea ma l multe care
se sapa simultan,. el ,va intra in !iecar,e put. eel pU!ln pe ZL
pentru a vedea $1 a I nr.eglstra ft ': care fenomen nou aparut III pc
ret ii si in t alpa pululuL . _ _
' I nstrumen!el e necesare pentru studiul pulunlor
co si l a st ud iul santuri lor: rul eta, busol a, acid clorhldrt c, lupa,
masura! ' inclinaril e. la care trebui e ada ugate 0 lanterlla
si un cioca n sau un tirnacop special.
. Lanterna cea mai indicata in acest scop este lant erna de
buzunar cu baterie elect ricii;cind bater ia este noua, este
usor de manevrat $i da lumina sulicienta pentru studlul rocll or.
poate fi legata in piept sau de preferi nta pe frunfe,
a nu incomoda la scris si la sapat. Lampile de carbld nu Stilt
indicate. din doua moti ve: in nr imul rind, ?eoarece Sl n.t vo-
luminoase si ar ele si in al dOll ea rind, dIn cauza des-
chise, sint gre;; de m'anevrat, mai ales in poziji a inco'moda In care
35
sUi geologul , atirnat de c" blu, in timpul st d'" n t
l ui. u lem pere ,1 or PU.H-
. De din cauza pozi!iei incomode in care stii cerce-
ta.torul pu!ul u! .din cauza spa!iului mi c in care se mi sca, tir-
trebule sa lIe manevrabil. El are coada dc' 50 cm.
'!I. gura parte sub forma de sapa ingusta, iar in partea opu-
sa sub forma de Clocan, pentru spart rocile tari (fi g. 9) .
\'
50cm
l)
ru
Fig. 9. Ciocan pentru
cercet ii ri in put uri
Geolagul, legat de cablul
sau de f6nghia galet ii , sau se-
zind pe o. sci nduri cii ' 'pe
gura hlrdaulul, es!e lasal jncel in
adincul puj ului. EI masoara eu
rul eta adi nci mile incepind de la
gura pujului, descri e roci le, ma-
soara pozi!ia stratelor si schitea-
za in toa!e aspectele pere-
t l]or. Daca rOea ieste uniforma sa u
are pu!ine variat ii, este suiicien!
Sa schijeze un singur perete " I
pu!ulul - cel mai caraeteris!ic si
reprezenta!iv (fig. 10).
dlUl formajiunii se face i ns a pe
lojl peret i i.
Dac.a exisi<1 diferente sensi -
Om
2
J
4
.5
6
7
9
27
28
29
30
37m
Fig. iD.
;::. r;u-.
Sol
;-, ., '
"1'1'
Malp!'MIIMm/nlal
.
(pul'/!//upa )
\:-;-:
P,p.lf'l:)
NlSlp yl
,]4/1/,]
f, Cel/cdr Ibsf/t)Pf'
MrJl'lId J2!IIS
larbuol'
lJile i nt re pereji,. cute mirunle, falii , variali i de grosimi la st ral e
sa u de compozl!le la roCJ , se deseneaza i n camet, la scara aleasii
as,pect ul tuturor peretiJor, pc un singur pl an si pas:
trInd proporliile . . Scara de reducere . poate Ii I: 20, 1: '50 sau
I : 190 .. Desen.ul .se execula de preferinla pe hirtie milimelrid .sau
pe hrrlIe cu p.entru a pute.a piistra propor!iile.
lnsemnanl e din carnet Irebuie sa cuprinda pentru fiecare
36
punet 0 serio. de dale tehnice 0 seri e de dale geologice, cum
schlla forma\ lunil or.
I. Date tehnice, Acestea cuprind: numarul sau denumirea
pulului , pozilia lui i n regiune, a ltitudinea gurii lui, sau a unui
punet fix de la gura, adincimea, largimea, orient area pere!il or,.
apoi data inceperii lucriiriior, numele muncitoril or care-l execula,
progresul zilmc al sapatului , mersul lucriir il or de consolidare,
ma!erialului de consoli da re, lucraril e pentru evacuar: a
apel, pentru aerisi re, evcntuale opriri sau accidente etc.
2. Date geologice, Cuprind descrierea rocilor, delerminarea
fosilelor pozitia sl ratelor. .
Opera\ia de descr iere a rocilor $i de determinare a fosilelor
se ca $i i n deschideril e natural e (v. vol. I p. 38- 41) in
pu\un. Penlru 0 descriere mai precise se lupa. La nevoie
se i, au .probe din rocii, indidnd precis in camet pc schitii locul
de unde se ia proba. Fosilele intil nlte se scriu i n camet imedial,
pe loc, dacii geologul Ie in caz contrar, Ie ia $i Ie
delerminii acasa sau Ie trimite la laborator.
Pozitia slratelor se masoara in put: cu busola direct pe
strale, cu busola pe cruce, sau se calcul eazii dupa incli narile apa-
renle ale slratelor miisurate pe perelii pulului. .
Cea ma i si mp I" metoda consUi in miisurarea inclinarii stra-
telor, ca 'ii i in deschiderile nal urale: pe unul din perej ii pu!ulul
se oprepara a supra/ala de strat suficienl de mare ca sa se poata
ee ea Aceastii suprafala se obline pnntr-o
:cobltura practIcata In perelele pU!UIUl, de preferint a in perelele
In care slralele au pozilia cea mai ridi catii, deoarece ai ci se poal e
obt1l1e mal 0 suprafata de stral masurabila, planul slratului.
ciizind ciitr,e centrul pulului.
Dacii rocile in care s-a sapa! putul nu permit sa se prepare
fete de stratificatie,_ masurarea pozitiei stratului se face cu aju
torul crUC11, ca In (v. p. 26), Daca echipa nu are 0
asUel de cruce, pentru calcul se pot folosi pracedeele geomelrice
1l1dl Cale la cartarea geologIca (vol. I p. 66- 70) $i anume: prill
m3surarea altitudinii slratului in trei puncte, sau prin masurarea
inclinarii aparente a stral ului pe doi pereti alat urat i, al cliror azi-
mul esle cunoscut.
Metoda cea mai indi cal a, care este i n acela$i timp simpl"
$i precisa, cOllsla in conslruirea in vecloare a tangen!elor unghiu-
rilor de incl i nare. N u esle necesar ca urmele sl ratifica\iei de pe
pereti sa aparl ina exact slral, ci la sl rale di ' crite, dar
paralele intre ele.
37
Problema aceasta se reduce la gasirea direct iei va lori i
unui vector ci nd se cunosc doua componen!e ale lui:
. \C: dorului OX sint segment ele UA' BO' pe
d.reclllie OA OB (fi g. II ). .
Orice vector dus di n 0 pina la perpendicul ara pe OA ridi -
cata in A' va avea, pe linia OA, componenta UA'. De asemenea,
ori ce vector porni! din 0 dus pina Ia perpendiculara ridicaUi
A pe OB din pu ndul B' va avea, pe di-
. recl.a OB, componen!a OB'.
,
'- '
, '

o .:::,---- ."
, '
,
Aces!e doua condilii po! Ii satis-
facute simul !an de un singur vector,
de acela dus din 0 , pi na la
mt ersec! .a celor doua per pendicul are
.n punc!ul X. Acesta este vedorul cii u.
tat OX.
8 Vectori i pot fi luali proporliona l
Fig. I i. Defermina"a cu ta ngentele unghiurilor sau Ia un-
pri n vectoa re a directi ei ghiuri foarte mici, proporti onal e u mi-
inciinarii stratului in l1-'..Jte ie.
put . aceasta prezintii ava nt aj
. . n pulun. deoarece Ilere!ii lor si nt i n
drep!. I n aces!e const ruclii, cu cit unahi urile di ntre azimu-
tun Ie, ve:toril or sint mai apropiate de 90", atit esle mai exactii
const rucla. In pulur il e dreptllnghiul are, procedeu l poale fi apli-
cat eu cele mai bune rezullat e.
Al l ava nt aj constii in cl aritalea procedeului . Sensul caderi i
slrateloor se direct, or ient a rea perel ilor pe care
s-a mas urat mciJnarea siratllllll esle cunoscut a.
o metodii grafi ca rapida, apIicabila in pul urile drept unghiu.
lare pentr u determlnarea elementelor de pozi! ie a stratelor, a fil oa-
nelor sall a fa Ii li ar este "metoda desfasurii ri i".
. a obli ne necesare direcliei, azimutul
unghlUl de .ncllnare), este suficient sa avem schita
perel il or. pullilui azimlliul ullui a di ntre pere!i, cea ce se araia
de ob,ce, pl anul (schita) Ill craril or.
Delermi narea se face in modul urmiHor:
. a) Pe schi !a care doi pereti al ii tura!i ai pulului
(fi g. 12) , .. perel" In unghiul carora poz.ilia stralului esle
cea
o
mal (de exemplu, I II) , se traseaza 0 lini e ori zo n-
tala . . as!.el Inc. t ea sa Iraverseze " mbele ur me ale stral ului pe
perel" pululul.
0 precizie mare, este ma i bi ne ca linia sa treac,\
prill puncul A, c1eoarece. 1n cazu l acesta . sehi!a este mai mare
38
i unghlurile construi!e po! ii miis urate eu a precizie mai mare.
Es!e evident ca dacii se lia orice ni""l, illire punc!ele
A si B se vor obtine aceleasi rezulta!e.
. b) Din pu'netu! 0 cu raza OC , se intersecteaza punctul P
pe prelungirea lini ei BO (urma inlersecliei perelilor I II 'Ii pu-
uJui .)_.
r d , .
IV
D
Fig. 12. Determinarea directiei stratelor prin
Linia AP, care punctele A P, determina directia
Azimulul acestei linii se va obline din insumarea aZI -
mu!ului peretelui f al pulului cu un- N
ghiul UAP= ul (egal, in cazul 1
aces!a, cu 28).
Luind convenlional B
peretelui pu!ului de 30, p.entru cli-
.rect iil stra!ului se obl.ne ;lzl mul ul s
de 58 (NE 30.+ 28).
c) Penlru a de!ermina e1eme:,-
tele de i nclinare, se va tr asa dIn
p unctul 0 a perpendiculara pe linia
de direcl ie AP. Lini a Om va fi pro-
;eclia de inclinare.
A
c,
. d) Cu raza 0111 se masoara
segmentul Om. pe linia OA: Uni nd ' - d
p unetul 111, cu virful. unghlUluf Be Direeli. slralului (f S8'NE
c
se obline uno-hiul de .ncltnare reala incl,d.reaSfr8'v''''jl40'8E
a sl ratului legal cu 40
0
t
b o. Fig. 13 Delermi narea grafid
Metoda aceasta es e una. l.n a inclmarii stratelor
.cazuril e cind elementele de pOZJ I. e . .
a le stralului se delermina direct dupa schila pu!ulul.
Atuncea ci nd determi naril e se fac pe plan un care repre
39
zinta orientarea precisa a pere(il or pu!ului, se poate obtine azi-
mutul directiei stratuluL Tn acest scop se construie$te urmatorul
grafic (fig, 13),
, Pe proiectia orizontalii a sectiunii pulului (proiec!ia A, 0,
e, d); avind I1nghiul 0 (i n care, dupa schita, stratul are pozitia
cea mai ridicata), Iin ia AP va fi proiec!ia dir.ec(iei stratuluL
, d b e d d' Azimulul direc-
"@,' I =1==t ! I li ei se delerminii pr in
)
" mii rimea ul1giliului
/ ,=
dintre linia meridianu-
II I lUi $i linia AP, egal.
?} LLV i n cazul acesl a, cu

"-- NE' Graficele pentl'll

determinarea elemen-
31 , telor de indinare se
g: ,,-';'12
Ll Tn concluzie, i n
4) ' tig. 14 sint aratate
Fig. 14. Re-Iatii le stratului ell pere!ii putul ui in toate rel at Hle car ade..,
desUi$urare ristice ale"stratului CU
perel ii pulurilor $i desfa$urarea acestora-, '" ,
I ) Stratul are 0 poziti e ori zontala, Exislii 0 il1 finital e de
directii cu inclinarea de 0,
2) Siralul are 0 pozitie vertiicalii, Azimulul direc!iei slralu-
lui se deterrninii dupa azimutul pereteilli ab $i lInghiul dintre pe-
retel e acesta $i linia de di rectie,
3) $i 4), Strat ul are 0 po; itie obli cii lala de pere!;; $i ul1gili u-
rile pll (ului (cazul comun l-
Tn primele Irei cazllri , determinarea ei'emenlelor poz.ijiei nu
prezi nt a nici 0 greutate, Ultimul caz, care se i ntilne$te rnai des.
se rewlvii grafi c. in modul arii taL
Toate datehJ tehnice $i $tiin!ifice se inscriu in carne!. pe 0
ioaie separat ii pentru liecare put. De exernpl l1 :
PUI Nr. 23
Locafje: Valea Chbunarea, comuna
J\'\uncitorii: N. Gogu, V. Gogu, P. Pirvu.
Inceput IUCfUl: 10. VII. , terminat 22. VII . 1953.
Altitudinea 103 gura putuiui: 39.5 m.
o - 3,20 m: f\ rgila eu pete ruginii, sla b nisi poasa, fi'i ra
5 tra t if iea tie. .
3,20- 4,80 m:
4,80- 5,60 m:
5,60- 6,20 m
620- 6, 80 III
6,80-10,10 m
10,10- 12,10 m:
12, 10- 13,15 m:
13,15- 18 m:
2
. . . .. u bobul mare. de marimi neref;tu la. te. _de
pina la ruginie. Stratiflcat!e m-
eruei$ata. .' . . ,. aeee
Argi la ell pete brune, sla b
Nestrahflcata .
Dacian
Nisip Cli bobul mi jl ociu, nestralifi caL
Carbune (li gnit) curat carbune argl los.. . , _
Marna la partea de sus argiloasa, . Cenl1$l e $1 f'm-
sla b nisipoasa, micacee. eu h,lme fare de mSlp Ifl
Uni o' Hyriopsis, Viviparus\ Pltlilorbls, Anodonta. 11131 ales..
I)C d irbunoasa. Tnc1 inarea 32/ 360. . . / '
Daclall tl/ enor,
I' h rna cenu$ie $i cenu$ie inchi sa, local .a,rgil,?a sa,
u r uptura neregulaHi. Bine strahflcata. f/YrEOPS1S,
110asa, e ?5/ 336
0
Anodol/ ta, Jnclinare 32/ 340 ; - . Dacian inferior
A'l arn a eenu$ie, s lab nisipoasa, micacce eu spart u1
O'ulata. Bine strat ifieatii , Fragmente de Gasteropo e, y
drobia Ostracoda. Jncl inari 28/350. D' . ,/er,'or
' aCIG1/. U
POllfialL
in deasa. ma.rn a ce:
eu eontinutul vaflabl l de . . Ftlme . $.'
int ercal at ii foarte suhtiri (3-4 mm) nJSlp flO.
Phyllicard4wn pLanum rttmanu'!l, Dldaclla s/lbcarll/ata
placida S t e t., Dida.cna. subcartnofa D es IE aye s,
sodacna (S/ylodaclla) slurf Ca b a l" l!ros?daclla
sodacna) Mrazeci T e i ss e y r e, Valenct ell lllt/s all rlli la/us.
Inc/inari : 29/354, 31 /348, 27/35.
Pon fi an superior.
PUTUl nr. "" ____ __
[ZJ
__ ___ " __
1 '/1 , 3 !i-"----""-- -","-"
Z. ___ . ______ M __ _ _
_M_' _____ __ _ __ _
Scaf'a :
OescrJef'ea
s/rall'/ol'
loess ya/ben .
c.ina/itll/.;r, uscal
Hamil cenuyii-g,j/biJ;
Fig. 15. Fi$e model pentru putur i
4
Uneori se obisnuies!e " I
' 0 fi se separata in care 'e sa se eleze pentru fiecare put
- !'I' " , s va execu a Sl schita desf" t - '
re, 1 or pu!ullJl cfescrierea litologica ' a a pe-

V '

""-
51
I"lOOOC
(fig, 15),
Fig. 16. Anticlinal observat pe vale <:. i urm. - r,'! ! -
y pe erasa prin putuTi
pIa sap (ale intr-o regiune sinl ri dicate topografic intr-un
, nee a scara I ; 2 000- 1 ; 10 000) sau sinl trecute
f
aIta
_ de ansamblu, Dalele geologice obtinute din
S111 e asemenea Irecute pe planul sau harta en-
ada sau a com pI eta Imaginea slructura/ii a regi unii (fig,
GALERII
, Galeriil e sint siipiituti ori zont ale ornind d _
din coasta ul1ui deal sau munle ' sau dinPf di e la suprafa!a,
cercetarea formatiunilor s rn 1.1 unul put, pentru
ploalarea unui au pen ru expl orarea or i ex- '
, r n prospecliune, galeriile se iolosesc ca s i t ' I
iermmarea unei succesiuni stratigrafice 'd I ' PU,UTl e, la. de:
unor sl t . f I" ' e ermmarea pozItl e!
ri rea a 11 ,. a. varia!iei eruptive, sau la
J:
, , UTI e nu au rezuItate mul iumitoare, Galeriile sint
42
necesare pentru cercetarea rezi steniej fisur arii forma\iunilor pe
>c are se conslrui esc barajele sau in care se sap a tunelele, Tn
cazuri, galeria se sap a de prefenintii pe directia
stratel or. '
Galerii l,e se sap a Cll cheltui eli mai mi ci mai repede dedt
l'u!uril e, Ele prezint a avant aje mai mari in terenuri le umede,
deoarece apa poate fi indrumatii sa se scurga singura afar a dat o-
'fitii gravitaiH, iar materia lui excaval se evacueaza mai
Cu ajulorul galeriilor se poate cerceta subsolul pe lungimi
:;; i adincimi considerabil e, ajungind chiar pina in zona primarii
.:J zacami ntelor sub ni velul apelor de infiltra\i e,
A, LUCRARI TEHNICE
Lucrii ril e cu caract er tehlli c sint din ce i n ce rnai compli cate
i n cele trei fa ze ale dezvolt iiri i miniere; prospectare, explorare,
'expl oatare, Lucraril'e 1?f.iin!if ice si ll t insa la fel de pr eten\ioase,
In cazul galeri ilor sapate pentru zii ciiminte de minereuri, este
-greU de separal faza de prospectare de cea de explorare, as!fel
incit Oescri erea lucraril or ca re urrnea7.a este valabil a pentru am-
bele faze,
I. Nomenclatura. GaJer iiille de prospedare de explorare se
1raseaza se executa de obicei perpendi cular pe direc\ia sIr ate-
aor sau pe direc\ ia zacamintulu i, In zacamint ele se ramifica
,dupa direc\ia acestuia, Dupa direc\ia lor, in raport cu directia
'"tratelor sau ziicamintului , se deosebesc galer;i transversale
,galerii directionale,
Galeria transversala este asUel ori entatii, incH sa taie, sa
piitrunda sau sa 0 struct ura geologica (strat, fil on,
Jenti la). sau sa slrabata roci le erupt ive spre un zacii rni nt. Gale-
ria directionahl este or iental a i n lungul structurii (fil onul) sau
para lel cu ea, In limbajul minerilor din MUI1\i i Apuseni , se nu-
mesc " transversal e", toate galer iile sapate in rocil e sterile, iar
" direc\ ionale", toat e galeriile sapate pe fil oane,
Tn rocile erupt ive care nu pr,ezinta directi i, prin galerii trans-
'versale se inieleg galeriile care merg in steril spre zacii mint, iar
pri n cele dinec\i onaie, por\iuni le de galeri e care merg prin
zacii mint.
Dimensiunile galeriilor sint vari a bile dupa scopul cu care se
,"apa, Lungimea galeriilor de prospec\i une poate atinge pina la
lOa m, [ n explorare si expl oatare, galer iil e ating uneon mult"
43
zeei de I<ilometri. formi nd 0 ret,ea deas "
(fi g. 17) .. c. de goluri subtera ne'
v See!iunea galeri ei es te de form v d t . v
dala sau ovala. Tn iilti mea IV . a r ep irapelOi ..
timea omului. de gabarit ul se la In lune!ie de i nal -
51 de neeesitaiea de sustinere I'.' de de ir<l nsport
, r e, pfl n armatun.
u
.
Fig. 17. Retea de f7b <l lerii ill tr-o reg,'une
miniera
. 0 galerie sapata intr-o roca tare
sl u
8
s
0
!lnere. poat e avea inii ltimea de 2 m
nu
sarle, nevoie
, -2,00 Ill . " . I arglrnea de
Oaea galeri il e trebuie annat . t
pe 0 ea le ferata s impl a este e se face manual
de 2.30 m. largimea Ie'tava sar sa se gal eri ei inal!imea
2.5 m. Galeriil" de ex loatare
n
2,1 m larglmea la vaha. de
eu ea le ferat a dubla in trmate eu lemn. bet Oil sau zidar ie,
dec; galeri i eu mare capacitate :e face eu locomotiva ..
3,40 m largimea deasupra la ina l!imi de-
Partea de JOS a g Ie . . . m.
partea de sus a fI el se talpa sau vat" , galer iei,
galeriei. ga lerf:i
u
lar lal'erale sint pere/if
ga leriei. . u roca nemln?ta. se fr ontut
44
2. Alegerea amplasamentului galeriilor depinde de seopul
mmarit de relieful terenului.
In primul rind se cauta ampl.asamentul eel mai potri vit pen-
Iru ati ngerea scapului prop us in [unc!ie de el se amplaseaza
.gura galeriei, in val e, pe deal , la sau la munle. Relieful tere-
nului di n zona a leasa pentru lucriiri .este [aetorul care
daca galeria va fi porn ita de la zi sau dintr-un pUl. Dad; r.egiunea
care se prospecteazii sau se exploreaza are un reli ef accidentat
zacii minlul de cereetat Se intr- un deal, deasupra nive-
l ulu i vii i. se atacii pril1tr-o galerie de coaslcl.
Oadi zacamintul de cercetat se pe loc sa ll sub
ni vel ul vail or, ' sau daca zaciimintul are indi narea 15, galeria
porneste de la un nivel convenjional dintr-un pul. sa u se sapa de la
's upra[a!ii in plan in.clin.at pe 0 anurnitii portiune apoi se conti -
nua orizont al.
a) Pu nct ul de pornire al unei galerii de coastcl ' depinde in
mare rnasura de condiliile morfologice locale. El Irebuie ales pe
.de 0 parte ci t mai jos posibil, pentru q avea deasu pra 0 zona cit
mai mare pentr u cercetari. Pe de a lt a parte. insa, trebuie al es des-
tul de sus, astfel incH galeri a S3 fi e ferita de inundaiii in limpul
I' iilurilor de ape mari 5i la gura ei sa li e loc dest ,,1 pentru depo-
.zilarea malerialului seos in timpld saparii: steril sa u eventuala
sl.l hsfanta mi nerala utila. .
Grosimea lere nului acoperitor eventualele presiuni i n pe-
re!i const ituie alti factori de car,e trebuie S3 se lina 5eam3. Penlru
a avea deasu pra gurii galeriei un teren acoperit cit mai gros
li psit de presi uni, se alege amplasamentlll in partea cu cea
Tnai mare panta a terenului, iar nu in partea eea mai plana. La
'gura galeriei se executii i n acest caz 0 mai larga eu perelii
taluzal i, pentru a nu se surpa.
I n sii rsit, ei nd se procedeaza 13 alegerea amplasamentului
galeriei, trebuie Sa se gaseasca distan!a cea mai scurt a pina la
punctul care trebuie atins (Ia zacami nt. la st ratul , l.a fil onul sau la
accidentul tectonic cautal) .
De exemplu. se pune problema cercetar ii prin galerii a unui
'filon ale carui afioriment" la suprafa!a .all fost urmarile i nsem-
nate pe un plan topografic ell curbe nivel di n 5 in 5 m sau
din 10 in 10m. Oiversele iviri ale fil onului si nt unite intre ele
prinir-o linie intrerupta. numit a cllrba aflorimentelor. Se caut ii ,
1a 0 cota datil , amplasamentul unei galerii de lungime minima,
perpendicul ara pe direct, a fil onului. Pe curba de nivel de a!ti tu-
[ inea dal a se alege un punet, in care t angenla la curba de nivel
45
esle para lela cu tangenta la curba afl o"
se ampi asamentul d 'l I lmentelor. In aces I punet
D " on .
upa ce s-a atins fi lon I I t f'
recjionale. u, e poa .e I urmaril Cll galer;; di-
. Daca prin lucr ariIJe efeel ual d ' .
aJuns la concluzii sa!isfa "I e eas up:a nlve/.ulul va ii nu s-a-
pnn scoboritori sau prill :e Ivor tsapa lucrii rj i n adi ncime
G I "1 - . I mc Ina e.
" _ a ern e mellnate urmare t . _.
cammtului , de obi cei s ub zona sc cerce at:ea m adlnClme a za-
se piit runde in zona primar a 1: Pr ill aceste galerii
ca litiilii ziicamintului . Ele care indi ca.!ii as upra
metrul de sapii tura, din Ca uza Sl a lnS
a
" mal mari pe-
voi e de 0 sustinere special v . ndestabJiltal 1l terell ul ui care are l1e-
lerialului sapat a evac v
a
.
SI
'in cauza evacua rii ma-
. b) 2" " ., uarn ape or de InflItra tJ e
. acamllluele care nu t f' t ' .
din cauzii cii sint prea adl' . po I' avacate CU ga lerii de coasla
I . (d nCl se a aca CU gal " . .
.un e exempll1, ziicami nte slraff. " _ eru porntle dm pu-
Fig. 18 Teprezini a 0 aleri I zaca mInte masive) .
intr-ull pu!. in scopu l de g< . e de la adincimea de 19 m
ale carei' caractene I1U au /'/ tt rlaver s
a
0 zona faliat a,
terasei. I s u we a su prafala din cfl uza'
,
I Sol
D Marna flISipOrlsa
lJJ Argi/J c.:irb!lnoa.s.f
... . 8; NasaI'I dl? poZ/lii de s/f'aie
probe coleclale
f
Fig. 18. Profi lul unei galerii sapate di n put
3. Saparea galeriilor. Gal eriil "
zaidalii . Tn l ungul ei O'a l ' e se sapa CU 0 sec!iulle trape"
ci are 0 mica inclinare' ("3 est e perfect ori zonta lii
'. . . - lQo ) ca re cr ura I . '
dlJ1 galene a apelor de infiIt t''' , p,:n _ru a pernll le
46
ra,l e. Aceasta mel mare
reaza transport ul vagonetelor inciircate din milla s pre
galeriei .
Sii par,ea i n roci moi se executa cu tirniicopul (ghionoi) sau
.eu ciocane de abataj, cu care se rupe roca . Rocil e dure sint sparte
CU ajutorul explozivi lor i n gauri executate cu ajulorul
perforatoarelor. Tntrucit procedeele de sapat gauri/ e si aranjamen-
l ui gauri lor, pentru ca explozia sa aiba efeele maxime, -si llt des-
cri se in ca rlile de speci.ali tate (de exemplu, i n Mall ua lul illgine-
rului de mine), nu este necesar sa fi e dezvoIt ate a ici.
Afara de l aier ea sau ruperea roci i, saparea galeriei mai Cll -
pri nde opera \ iile de wpturire, de incarcare transport al ma-
ter ial ului de la irontul de lucru .
Ci nd galeriil e sint sapate in roci pu\in rezisl ell te, ele trebuie
arm ate, adica s us!i nute cu cadre de lemn, de metal sau cu zidii rie,
care sa impiedice pr abu9irea tavanului s i a perelil or sau umfJa-
rea talpii.
Procedeel e de sus!inere a lucrarilor miniere si nt de aseme-
nea descrise i n lucrari le tehni ce speciale.
AIte probleme tehnice important e care se pun la saparea ga-
leriil or si llt: aeraj ul , evacuarea apelor, ilu mi nat ul 9i, ill sfirsit,
masurile de secudt ate a muncH.
Accidentele in subteran pot fi provocate de incendii (di n
cauza aprinderii gazelor sau a focuril or produse chi ar de s ubsta n-
\ele exploatabil e) , inunda!ii, explozii ale minelor neexplodate la
t imp, diderea copturilor s i, in sfir9it, de di versele opera\ ii din mi-
na. Pelltru evi tarea lor, trebui e respectate regulil e de proteclie a
muncii in mina. In special se atrage at en!ia geol ogulUi sa nu
ciocaneascii frontul de lucru inainte de a i ntreba pe millier i daca
nu este vreo explozie ratatii (" gaurii oprit a").
4. Mecanizarea lucrarilor miniere este foa.rie inainta la ill
expl orare 9i in exp loatare. In pros pecliune, volumu.1 lucrarilor
fiind mi c, mij loacele mecanice de sapare vor fi folosite, dupa ca-
zuri, in raport cu rent abilitatea lor.
B. LUCRARI GEOLOGICE
In lucrarile mini ere, studiil'e geologice conslau in ccrcetarea
formaliunil or, rocil or, mineraliziiril or, fil oanelor, fa.I iil or, cutelor
si a relal iil or lor reciproce si in reprezent area lor pe pianul mi-
nier si se numesc, de obicei, car/area geologica in subteran. Acest
studiu se face uneori foart e amii nuntit, indi ci nduse va ri atii le cen'
timetrice ale forma\iunilor minenilizii rilor 9i fracturile pin a Ja
di aclaze iiind aenu mit microcartare, s pre a- I deosebi de macro ..
41'
'cartare, care inregistreaza Ilumai variat ii le met rice i n const itu-
pozi!i a forma!iunilor rocil or.
Lucrii r ile geologice i n subteran constau in st udiul forma-
i iuniJor strabiitute de lucraril e mi niere in col ectarea probelor de
materi al. '
I. S!udilll forma\iuni lor se face l.a lei ell s!udiul in deschi-
deri naturale sau in desohideril e <\rtif iciale men!ionate a nteri or.
I nregistrarea datelor are insa un specific de lucru aparte in ga-
lerii , di n cauza situa!iei in spa!iu a acestor lucrari miniere. Deo-
:sebiri escn!iale intre carta rea galer ii lor de prospectare a celor
de explorare exploatare nu existii, probl emelc (reologice rami -
nind in toate fazele. '
Cartari le i n subteran se ;executa pe planuril e minei in pro-
iec!ie orizonta la, la scara I : I 000, I : 500, I : 200 sau 1 : 100, ul -
iima fiind cea mai des folosita.
Dad se di spune de un pl an bun al mi nei, trebuie sa se fixeze
pe el exact punctele de observa!ie, atit ca proiec!ie pe planul ori-
'zon! al, cit si ca altitudi ne. Problemele struct urale ale subsolulu i
fii nd probleme de 'geometrie a soli delor (tri dimensional e), dad
punc1ele nu si nt bi ne fixat e, datele de la diferi !e orizontur i nu pot
'fi bine cOl'elate i ntre ele deformeaza imaginea struclurilor. Dacii
este posi bH, se va prinde In camet 0 harta cu toate ni veluril e mi-
'nei, lnai nte de a irftocmi ha r!il e or izonturi lor separate, pentru a
ariila ra porl ur ile galeriilor din diferit ele orizonturi.
Observalii le in sub!eran se fac in galeriile direc!ionale
transversale, i n pu!uri suitoare, i n planuri le i nclinate, in jom-
-pur i ni 'e. Sistemul de lucru in pUluri jompuri a fost descri s
111ai inainle. Studi ul se fa ce odat a cu acela al galeri ei.
TntrucH cercet area galeri ilor necesita procedee diferite de
-eele descrise anterior. se va insist a asupra acestei opera!i i.
Pregiit irea lucr;;rii de carfare se face in bi rou, unde se in-
0 schi!a cu perel ii galeriei rabata!i sau cum
'se arata i n fi g. 19.
I n raba tare, (fig. 19 A) vatra nu se mai trece pe schi!a; 111
(fig. 19 B) ea este indicat a, dar profilul ei litologic
'este rareor i desenat pe schitii.
Schi!a (pi a nul ) se execut il la 0 scara mica I : 200, atit ca
'Ia!ime, cit ca lungime. Daca este necesara 0 cart are de mai
mare precizie (microcart are) , scara se la I : 100 sau chiar
1a I: 50 Tn birou, inainte de intrar ea in mina se traseaza pe schi!a
distante din metru in metru sau din 2 i n 2 m, i ncepi nd de la gura
:ga leriei.
48

r n gura galeriei va nota un sau un simbol, care va .
corespunde celui afi'at pe harfa respechva.. . t o .
, Pe schil a se trec: direct ia galenel, oof-lzonltd, dlsta n!ele fada
de punC! ul de intrare fixat precIs pe harta, cu,? d:
vor incepe al te "'alerii (directionale) sau sUl ton , n carne u.
teren se ,alcilt ui e; t e 0 legendii CLI geologlce sau nnne-
r al izarile care sint de pe galerJl .
,-5
-4

'" .3
"
'"

2

..

,/
.0 \
,
,
,
'-
A
,
:;,.
-l;


'"

-'<

'"

2 3
2
/ \
I
/
,
,
6ura galer1el
fJ I !.
'on e ..... - .... _ .....
..... - 4 -- ..... , "
" , '
/' 1 J \"
-" 2 \
,
/I
,8
/

1;
%
-'<


;
I
,;> 3 1


-l;
i -'<
-'<



6urt1 galer/PI
Fig. 19. Reprezentarea peret ilor unt' i ga leri i:
A - Tn rabatere; B - tn
Echipa pen!ru cart are subner an din l!'eologul
au inginerul minier respechv dOl necesan pentru
masurarea distan!elor cu pa ngJica pen! ru !me lampa. Mate-
rialul necesar este compus din: schl!a aicatUlta
c
de
bUsola, lampa de miner, briceagul, lupa,
Un mijl oc impropriu, dar In cartanle din reg:IU'-
nile noastre este masurarea cu pas ul , un pas reprezenhr:d
0,60- 0;70 m. Aces! mijloc IlU prezintii insa precizie la
ril e de detaliu provoaca greut ali la trecerea pe hart a.
Cadarea se face observind rocl le,
'ii faliile intilnite cu direcFa, i nclinarea
mentionind pe carnetul de teren carac!en shcde forma-
tiuni sau fi ecii rui accident tectoni c. Grosimea se masoara cu pre-
{;izie pina la I cm. 0 _
La aceste observalii, In carnetul de teren se aodauga compo
zilia echipei de cart are cl nd (daca _ se poate
in acel punct cu lro. ntul galen el. DIn loc 111 loc se lau
profi le transversale pe galene.
4 - I ndrumll.ri ill practica geologidi
49
r
r 0 frontul galeriei se face 0 schilii In care se dau toat e in-
dica!iile menlionate mai sus reprezentind cit mai precis rea-
litatea. .
Exemple de descriere intr-o galerie transversalii (fig. 20).
POz.ron/adO/VI
84 1250'
!P'Prelr:leSI,.
1'01 (;dlql'elor .
.< 76/ /50'
PQ? calciJrelbr
76/ 15q'
8 9 10 II 12 IJ 14 /5 /6 /7 '/0
. t Alj[(!?O") ,
hlon ell l Ona cao/iflllata Calcuru:
Fig. 20. Profilu! unei galerii" transversale
Mina X orilontul 23 August .
Galeria transversaUi.
Altitudinea gUTii 7.85,26:
Direclia: SE, 1300.
Cartat la 18. III. 1950.
Echipa: GeoIog Popescu N.
Miner: I. Felea.
Ajutor de miner: V. Ciurea.
0-7,5 m: Galeria cu directia 130
0
strabate orin andezit caoIinizat. La .
metru! 3, Won de IS compact ell pi rita, blenda galena .. _
ganga Hind de cuart _ Filonul este ingIobat intr-o masa
noasa ell slabe impregnatii de piriHi, avind grosimea de 126 em.
La. 7,5 rn; Andezitul caoJinizat este in contact cu caIcare foarte-
dure, in baneuri.
Contaetul are inclinarea 84/ 2500.
7,5- 18 m: Galeria strabate prin ealcarele dure ' eu tneIinari con-
stante 76/ 1500.
L3' 14 m: Direcfja galeriei se sehimba de !a azimuttil 1300 Ja 1200.
TIi frontul Iucru: cakare
Schita treb'uie sii cuprindii toate datele
geologice (ii/oane, contacte, falii: ' cute, pozifii de strate, varialii"
de roce etc.) , ea reprezentfnd imaginea fidelii a situaliei geolo-
gice din galerie.
. Pentru a avea siguran(a exactita!ii r eprezentiirii pe plan a
datelor geologice, trebuie masurafe cu precizie distan!ele puncte- '
lor de observa!ie orientarea galeriei. " ..
50
Trecerea pe plan a unui strat, liI,on osau ocontact
- eral a fieciirui element structural) trebUle facuta ap:oxl -
la fa! a locului. galerie, apoi cu exacl!tate 10 blrou.
Peotru trecerea exacta a uo- N
ghiurilor pe plan, se o. w'
urmiitorul procedeu:
Pe un cere gradat cu 360
(fig. 21) se printr-o
linie orientarea masur:ta. a
leriei (de exemplu 130) POZI-
tia structurii (filonuIUl, stratu-
iui, contactului sau faIiei) cu
direclia si inclioarea el. .
'Unghiul diotre direc!!a ga:
leriei s ia struclurll se masoara
direct' de figurii sau se calcu- Fig 21 Raportul dintre direclia
leaza , reprezentind di.ferenta gaienel a structuril
180"
S
dintre cele douii azimutufl. ." . .
Cu unghiul oblinut se deseneaza dlrectla StructUfll pe pia nul
y-'is! cf'isl a/in eplZunai
-5isf alfel'al
l1inet'eu de Pb S
Sisl cr/sfalin impregnal
. tavanului galenel. ' .
Unghi ul aparwent de InciJoare
pe perefj se ob/ine prin. calculul
cunoscut de la construc/la sec!l-
unilor, dupa formula:
tg x= tg a sin /l,
in care x este unghiul de inclirrare
aparentii pe perete <I I sau
al filonulU1, a-Inchnarea. reala,
p-urighiul dintre direc!""
si aceea a fIlonulUl. Valorlle un-
ghiului x se Il"iisesc gata calculate
si sin! trecute 10 tabele. .
. El t f" obtinute si araflC.
Fig. 22 Schlta frontulUi de lu- e . po . b
cru al unel galerll transversale dintr-o nomograma. . .. t
Descrierea ?i schi!area frontului de lucr.u al unel galeru rans-
versale se fac in mod (fig. 22).
Mina Y orizontui 850
transv:e:sale.
Altitudinea guru galenel: 850 m .
Direclia: E (90). . .
La 120 m de la gura galenel.
Cart at la 20. IV. 1950.
care urmiiresc filonul sa u 0 mine-
sa trebui.e sa fie foart e at,enli
pierde fil onul sau ucranle mlillere, pentru a nu
Cartarea se face la fel I I "1 t
birea ca" se Ce
r
" 0 .' ca a ga em e ra nsversal.e, cu deose-
preclzle mal mar - . t ' .
xiune. schimbare i ll varia'tia ril e, inf.' e-
claze), va ri a!ia md',cl crlapatufl (dla-
, Ie, In l Cl l1C c hl a f vart a-
tia .t'ollcentra !i a
este posibil, macroscopic)
CIt mai des incl inarea si
dl rec\ la . '
Se vor nota precis la inter-
vale de 1- 2 m gros ime fil oll ului
Andezl! Nmerl'U mineralogic.e,
deb/enda fIlonului grosimea,
c::::m:::J 6eod,i c::::::J fia/ell <i SI dl rect la lncl inarea ramurl'lor fl' -
,-.",,,,,.j Caolin/zar! cil/copif'il,j Ion u I u.
Fig. 23. Sect iunea unu i filon in G" . .
frQJ1tll l de lucru al unei galerii . ... rOSlmea unul strat, f!l on sau
directionale se masoa ra totdeauna per -
U " . " " lect perpendi cul ar pe ie!eLe lui
f zlllnl C, direclionalei, sE pot stabi li profil ele
ron u UI e, ucru dIll aproape in aproape. Ele si llt mult mai fo-
losltoare declt cartarea ul !Jerioarii.
. Tn ce urmeazii se dau exemple de descriere a unei di -
rec!lOnal e a unui profi l de front (fi g. 23).
52
Min. X
Fr<;mtu l galeriei directionai c: 6 Martie'
Oflzontu\ : 6 Martie. .
gur i i lZal eri ei : 608 m
Dlrect ia: ENE (70").
La 74 m de la g-ura gaieriei.
Cartat Ia: t. VII. 195t.
(inginerul): Morarll .
G. A vramut.
AJutor de miner: N. patraus ,.
J
Grosimea filonului la eerime, eonsiderat ell in tereala\iile mici de
geode, este de 65 em. Filonul prezinta pa1ru ramificatii, dup1i cum
meaza:
Filonul la eerime are, in general, diree\ia E- V
largiri framinUi ri. Indinarea este de 50
o
/V.
Pri ma ramifieatie a filonulu i este eea mai dezvoltaUi , avi nd
grosimea de 18 em este formaHi , in eea rnai mare parte. din blenda
!. r.1. 80 //60 Pazd/a fllon45/!3rr
mal de gal ena r l /iOn /. ' .
$i de caleopirila. v - " ...
Ramifieati a /?re/rlI KY
a dOll a are 6 em,
a treia, 8 em
ultima, 7 elll . Pe- Cerlmeo
reti i geodelor sint '
formati din euart
eenu$iu eu impreg- PereleleSE
natii fine de sul-







furi complexe.
. Roca ineon-
02'3 4 ., 5678
!AzINE( c.aoliniza/ file,?
.,
..
j uratoare: andezit:
este caolinizat pe
o adincime de 22
em in juru! filo-
Fig. 24 . Profilul unei galer ii direc\ionale'
nutui.
Un exemplu de descriere unei dir ec\iolllale este da! In fi,g.24.
Galeria direc/ioll alii Z. Galeria or ientata: ENE ' (azimut 70) a urmari t
filonu l pe 0 lungime de 8 m.FHonul prezinta 0 grosime de 80 em eu 0 mine-
raliza\ie compact a de pi rit a, blend a galena, ganga fiind de cuar\. Filonul
inclin a 80/ 160.
La metrul 3 se desprinde din filon ditrc NE pe peretcle sting, a.
ramura de circa 15 em grosin1e, eu indinarea 45/ 130.
In frontul de lueru, fHonul se mentine eu caractere.
Dupa ce se carteazii galerii le, suitoarele, abatajele, pu\uri le'
etc, datele si nt trecule pe pia nul minei, se incearca racoda-
rea acestor date intre ele cu dat.ele de la s upraiata se inter-
preleaza intregul material documentar.
Racordarca dalelor se face cu mai mare usurintii de la un
orizont la altul pe planur il'e eu coordona,te ale diferitelor ori zon-
turi, coordonatele fiind singurele rep ere fixe comune pentru toale
orizonturile (fig. 25) .
Galeriile se descri u se noteazii de geologi in diierite fe-
luri. Unii fac schi\a scriu Iinga ea sau pe ea des-
cr ier il e prescurt ate (fig, 26), al\H scri u cifre sau litere pe figurii
fac descr ierea pe 0 paginii separata in carnel referindu- se la ci-
frele sau Iiterele respective din figura.
Primul sistem are dezavant ajul. de a incii rca prea mult de-
senul cu inscrip\i i, ineit nu se mai disti ng liniile caracteristice
dela liil;e figurii. Prezinla i nsa avantajul' de 'a avea imecl iat pe fi-
gurii [nsemnarea datelor.
53
54
.......
.........
........
.....
......
-
---
--- filoanl!
---5j i'nc/inari
....
..
....... . '
..........
........
......
,4
.....
..... ..
..........
- < .......
"
71 58
B
Ha t . Orilon!4DO
r a geologIca a galeriiIor unei mine I. dou" . t
'. a OTlzon uri
Tnsemnarea pe ligurii prin simbo!uri simplificate prezintii
avantaje inliiturii inciircarea !igurii. Ea, are insii deza'
vantl)jul ca prezi ntii numai 0 descriere simplificatii a datelor obii'
nute din observaliL
Insemnarea eu cifre pe ligurii descrierea lor separatii in
camet are dezavantajul de a separa descrierea de figurii. Ea are
in schimb avantajul cii per- ' 1 ''' -''
,mite descrierea amiinunlitii
precisii a observa!ii1or,
chiar intr-o zona cu roci si
mineralizari foarte varia:-
bile. In aceste cazuri,
punde!e de observatie pot '
25-30""
O'f Fe Sz
j,i situate la distante loarte
mici unele de alte!e, cit per-
mite scaraaleasa pentru
desen. 411eral __ I,.-
Acest sistem este ase- serleilil'/) /
manator sistemului descris '"
Oirecliona/a NE'"
oriz 404
SVI/oarea 408 ( spre V )
p:ent ru cartarea in deschideri
naturale (vol. I. p. 27). In
cart area galeriilor, planul
minier schita galeriei ser-
'lesc drept bazii de cartare,
Iiind corespunzatoare hiirtii
de teren cu punete de obser-
valie, iar carnetul
la insemnarea observatiilor Fig. 26. Model de schila notile luate
din punetele respective: intro suitoare
Corela\ia intre schilii, plan camet se face cu ajutorul nu-
merota!iei punetului. punet de observa!ie poartii
cifri!: pe plan, pe schilii lIi in carne!.
Adoptind acest slstem in descrierea galeriilor se unificii
metoda de notare geologicii.
Pundele din care se iau probe se noteazii aid, cum
sCa aratatla deschiderile naturale, prin incercuirea cifrei punetului
din care s-au IU,at probe Ie. Eventual se pot folosi semne diferite,
pentru probe luate in scopuri diferite: un cerc la probele pen-
tru losile, un triunghi la probele chi mice, un dreptunghi la probele
mineralogice etc.
2. Colectarea probelor. 0 lucrare geologica importantii In
galerii constii in colec!area probelor de roci sa.u minerale utile.
Asupra necesitiitii probelor in laza de prospectare asupra pro-
55
cedeelor de coledare, s-au dat indica!ii in volumul I al " Indruma-
r il or". In faza de explorare la exploatare, luarea probelor
zinta una dintre celemai importantelucrariale geologului . de_
oarece pe baza probelor se calcul eaza valoareaeconomica a zaea-
mintului $i perspectivele dezvoltari i programului de lucru si a
produc!iei. .
. _ . Dupa scopul urill arit, se categorii de probe:
!nlormatJve, l111neralog!c, cb!mlce $1 tebmce.
Probele informative sint luate intimpl ator, din loc in loc,
pentru orrentarea, geologului asupra rocilor $i mineralelor exis-
tente pe galene. Ele se iau ca e$anti oane pi na la 0,5 kg greutate_
Probele mineraloglce servesc la analiza mineralogica sau
calcog-raficii, pentru a da indica!ii asupra compozi!iei mineralo-
glee a mInereulul a caraderelor fiecarui mineral din minereu,
asupra dimensiunil or, formei granulelor $i modului lor de a.se-
z3.re $i asupra propor!iilor relati ve i n care se gasesc
mU1erak De asemenea, se mai colecteazii probe mineral ogice din
rocl le, din Jurul ftl onulul , pentru studii microscopice in seeliuni
'
. , Probele mineralogice se iau in cantit iiti de maximum I kO'
in e$anti oane de forme regul ate, care sa
zmte cit mal mult caraderele pa ragenet ice ale ziicamintului. Se
culeg mai ales e$antioane de la contacte sau din rocile repr.ezen-
talive.
Probele chimice se iau in scopul determiniirii compozitief
chimice a materialul ui uti! $i a varialiei acestei compozilii in 'ra-
port cu groslmea $! ll1t1l1derea ziicami ntubu i. Datele de analiza
servesc la caleularea rezervelor de' minereu uti! si de metale di n
ziiciimin!. ' .
v v probe, trebuind sa fi e reprezentative pent ru intregul'
z'3camll1t sau pentru sedorul supus la probii, se iau in cantft iiti de
3- 4 kg. Ele . trebuie sa permitii detenni narea cal itatii minereu-
lui care se va extrage $i va fi da! la prepa,are. .
. Probele tehl1ice servesc la cercetarea unor caraclere fizice
$i a varia!iei mineralogice de care depi nde ;calit atea unor sub-
stante mlnerale ulrle. De exemp[u, pentru azbest: procentul'de fi b-
ra.' !unr;rimea ,fibrei, $i rezistenta ei la aeizi; pentru'
mica: .d:me.nslunea gradur de transparenlii $1 propor(ia
lor dupa dlmenslun i In lent il ele de peg-matita. .
, Peobele tehni oe se iau in cantitii ti mari , de la zeci de kil o-
grame pinii la zed de tone.. '
'.' Metodele de luare a' probeior sInt, ati t manuale, cit s i me-
canice, Dintre metodel'e manua.Je fae parte: Juarea in bul;ga'ri, COe
JCfilrea din punde Izolate" dm: brazde',. prin cioplire, $i [uarea
55
probe; tot ale. Luafea meca nicii a probelor so. pri n gauvri de
mina, prin sondaje, din carota]. In acest cap)tol me-
todele manu ale de luarea probeJor. Metodele mecanrce vor fr des-
crise in capitol ul car,e trateazi! despre fora]e. .
l nstrumenlel e si materi alele necesare la luarea probelor dll1
ga leri i sint: fistiiu l, de mi nii , dalla, apoi 0 galeata eu lapte
de var, .0 pensulii, un troc de tabl a de lemn, a foate de
sau pentru saci de probe, creta, harta sau planu1 mll161
s i 0 ruletii .
. . Geologul sau . inginerul indi ca echipei locul ' de unde se
I ua proba. Acest loc se i nsemneazii cu var pe cerlmea galene!.
Pundul de unde se culege proba esle trecut exact pe planul mInel,
masuri nd cu ajutorul dist anta de la un punct reper.
Probele in bulgiiri se iau a legi nd material. di n frontul de
lucru sau bucali din materialul taial. Bulgii rii si nt ale$i dupa
ochi, la' geologului , aslfel. eii proba ar e numai un
racter informati v, contll1utul el nefund reprezent atlv pentru za-
cami n!. . :
Probele din puncte izolale se aduna prin t iiierea mal mul tor
bucati dinsedorul de probat. Pundele din care se eul ege proba
sint dispuse intr-o re!ea
regulata la 0 distanla de
10- 20 em unul de altut.
Prin brazde ($anlu-
lete) sapate
pe fil oane (fig. 27) se 131.1
ma.i al es probele chi mi ce.
Brazda se sapa pe 0
liirgime de to CIll 0
adincime de 3 cm. Dls-
I vtJ \
.......... ;ij '
t anta dintrebr azde de- Fig. 27. Pozit ia brazdelor pe fi lon
pinde de variatia mine- ..
ral iza!iei si poate var ia de la I m la 2, 3, 5 sau chl:"! 10 m.
Impachetarea probelor se i n modul , -v' v
Probele miner alogice de forma drept ungh!ulara se Il1ta$'?ara
]nlr-un sac pe cal'e, in prealabiL s-au vprecls vnumarul
probei si locu l de unde s-a col eclat aceasta. Lv1l1ga se pune
in sac ;au se leaga de sac $i un bilet cu numarul probe!, locul
unde s-a luat, data d nd s-a hl at, caracter istici le ml,neraloglce $!
nllmele colectorului. Probele ebimice tehnl ce se
in lazi bine indheiate pentru a nu se sau a plerde dlr:
praful probei : Fiecare ladii poartii un numar (pentru fr eeare proba
normal ii , numiirul dat inilial) 5i sint lnsoj lle de un borderou eu
numarul probelor, data coleclii rii.
57'
1n treprind erea .............. . Institutul sail Intreprinderea ... ...... ..
Sectoru\... ___________________
Laboratorul . .. .. ___ ________________ .
Data anaIizei ___ ___ _______ _
BORDEROU Nr. _________ ____ _
pentru expedierea probelor
I
Datcle e$antionll.rii
I
Rezultatcle anallzelor
I
.Provenienta probelor -;
":lz"l

1

AnA
rl
. Cu .....


"
0

'g t

'"
II

-
0
.!l
]
0

'"
:3



"

5
"'
E
0


-;; Dcutlmlrea "
'3 0
I


c 'g
..
"
'1l
c
"
:<
zlcl:i-

;:


0



"
iii
..


"
0
a
lIIintuiui
00

.S


;

l5
f
:; cit glt

0
"0
=
'I.
e


:a. '1;:l
0

.-

-=
..
r
c
c
b



.. 0
c
'"
!< ..
"
..,
" c
rl
0
"

0


00
. -
t
0
0. Z 0
0-
3 c .
:i
'"
00
1
5
g
E
....
"'
0.
I
0
I I
Fi g. 28. Borderou pentru expedl erea probelor
Probele in liidite cu bil e!ul t - ! t .
dere. unde bile!ul se' Inlocuie t anexa , Sin !,mlse I'a intreprin.
'!recu!e dedI numarul probei ull altul, In care nu mai si n!
iul datelor se opresc se trec intr- a! cbarle. s-a luat .. proba . Res-
o a e a separata. Laborato-
5
I-
-+
:$ -
V i
V T
4
I i
I I
,
d-
l-
I
_L
I
r--
I !
,
I
-
I

12
1
1 2 J 4 5 'il 7 8 hJ//9 galer1el
-
I'-
.r-
I
Fig. 29. GraLicul continutului grosirnii filonului
58
de analize ehimice laditele eu probe la care este
a nexa! un borderou (fi g. 28) .
Dupa ce s-a in!ors bord.eroul cu rezultatul anali z,elor, da!ele
-se tree in!r-un registru special de unde se iau datele pentru eal-
culul rezervelor, contilllltul in metale al ziicami ntlllui. Aceste re-
:wltate si nt trecute pe harti, ill tablouri pe gralice (fig. 29) .
Colec!area probelor in bune condi\ii necesitii un peFsonal
bine pregatit. Pregatirea educarea personalul
ui
eoledor, pentru ca acesla
v
\
\
Q
E
Closea
Fig. 30. Sectiune prin zacamint cu core'
latii iotre fil oanele de la diferite odzon
turi
cunoasca sarcinile de
la incepulul pina la
tul col ec!iirii sa fie con-
de importan\a lucra-
rii. Irebuie sa fie facut e de
geolog in limpul lucraril or
de colectare, in galerii.
Rlezult atele anali zelor
se trec pe hartii, pe planuri
i n registrul de analize.
Pe harIa sau pe planul mi-
nei, lingii numarul probei
se insemneazii i n grame sau
ill procente con\inutul in
lnetal grosimea zacamin-
tului.
Dupa ce se dispune
de dalel e analizelor dupa
ce acestea au fast trecute
pe harta sau planul ' minei.
se construiesc tabele gra-
fice cu aj utorul carora se
trece la calculul rezervelor.
3. date-
lor geologice. Datele geolo-
gice ob\inule ob\inute prin
saparea galeriilor pot fi re-
prezentate pe plan uri in
proiec\ie orizontala, pe sec-
t iuni verticale pe sec\iuni indinate.
Planurile in proi ectie orizontalii se fac separat pentru fie-
c are orizont, s.au pentru toate ni velurile suprapuse pe un plan.
Sec\iullile verticale si nt proiec\ii pe plan verti cal, paralele
59
eu direclia structurii sau perpendiculare pe ea. Ele Il U trebuie exa-
ger ate In i nallime. '
. Secli unile inclinate si nt proi ec!ii p:e planuri paralele cu di-
inclinarea. zaciimi ntului.
Planurile amanunlite al e ziicamintului se fac pe orizanturi se-
parate. Ele trebui e sa contina: pl anul galeriilor, repartilia mine-
reullJ,i in fil oane, eventuall al metalel or in miner,eu, felul rocilor
inconjuratoare,faJiil e viiturile de ape mai puternice.
Pe aceste planuri trebuie trecute pUllctele de unde s-au
coledat probe rezuitatul analizelor. Daca planul devin, prea.
incii rcat, se intacmesc planuri separate pent nl colectiiril e de pro-
be $i 'pentru analize .
. . Imag-inea i ntreg ului zaciimint se poate reda prin proieclarea
pe un singur plan a' tuturor orizont uri lor a ivirilor la suprafalii
.. (fig. 17) . ' Corelalia dintre diferilel e orizonturi, pentru a fi ao-
reet suprapuse, se face prin coordonate (fig. 25) .
" PIanuril e miniere care cuprind toale ori zonturil e _ mai ales
. ci nd sint mulle orizontur i - devill foarle complicate, pe ele abia'
. mai dislingitidu-se ga Lerii I'e, fara Sa dea imaginea clara a ziica-
tnintului.
Afara de numeroase seqiuni in plan ori zont a1, imaginea
' zacamintUlui se obline pri n seqiuni verticale (fig. 30) Con-.
stnlite' la distanle reglliate pe di reclia ziicamintului.
Dad diversele planuri orizontale $i sec(iuni verticale se.
deseneazii in cu lori pe ' placi de stiela, la aeeea$i scara $i se mon-
teazii impreuna, se poate ob(ine un model transpa rent al ziica-
mlntului in care se observii rela(iil e din zaciimint i ll trei dimen-.
siuni.
FORAJE lvIANUALE
Cea mai simpla opera tie de forat $i carotat se execut ii cu
. burghiul ac!ionat manua'- Burghilll cu care se caroteazii se deose-
be$te de burghiul obi$!1Uit al timpl aril or numai prin dimensiuni
prin forma de jgheab a gurii lui care la sapat 13
scos probele de roci . din gura sapata (fig, 31). Probele scoase Cll
burg-hiul sint sfarimate $i frami ntate, astfel i ncH nu se mai recu-
noa$te stratifica(ia formal iunii. Rareor i se pastreaza nesfiirimat e
fosiIel" mici. Din aceasta cauzii probele pot fi studiate numai Iit o-
logic, micropa lentologie $i ehimic.
. IlloliniiriJ,e stratelor IlU pot fi miisurate. Ele se calculeaza
din corela!iile intre profil ele diferitelor gauri de burghiu.
. I
A. LUCRARI TEHNICE
I. UtiJajul. Burghilll se
<carot1era, prii jiniJe si rninerul
. \"
compllne din trei parl i principale:
(fig. 32).
\, -
.
Fig. 31. Scoaterea probeJor cu burghiul
Carolierea poate avea forma de jgheab , e r
. . d 70 cm si cu una dill marg-Inl $1 Vlf U ascu.I , p ,
si a se 'adinci ill pamint sau forma unui spi:al.
.est:, tin
rocde IIltdnlte Sin art 81 nU P o , e ru e sau se
aceasta este inlocuiti'. cu 0 inlurubeazii
'sfarima roea pnn ratlre sau IZ 1 f ie. < ,
la prajini printr-un cep troncoOlc. d O l ap
. Prajinile au lungimea de cite 1 m se a au
1
a cap
prin ill$urubare, pe se
ce uri lor de la capete, praJina are pe .
pentru a fixa cheia la Sl un cep .
lvIinerul sau jugul eu lunglmea e circa '. t 1
'la mijloc, pentru . i n eaplll priijinil or s i serve$ e a In-
virtirea b . desurubarea priijinilor se mai folo-
Pentru Insuru area $1 . . It. t o Cu un
'sescdouii eMi de forme una. a de d;i
,astfel de burghill se pot fora gaufI plOa a m,
61 .
oameni puUnd scoate burghiul din pami nt de la d'
elme. ,a a I n-
, Daca se sap a mai adinc dedt la 15 t
Jnstaleze un it7epied CU scripe!e' un troIT:; e
pentru extragerea aarniturii Fol 'd t' mlna Ig, )
rezistente ded t la b"'urghiul de 'f'r,. mal
pot sapa gaud pina la 50 m Ins a a. lIl e cu trepled se-


)
Furr;a pf:'fJlru spl:jloil pr./pl/lip
o
o
CliFfe Jug PPn!I'U rol/r ea o. .
pr ijimlor I'IIN"SII ItplJr f (jP CiJI'O:It'rp &ffi
Fig. 32. Piese11 unui burghill
In pamlnt prin apasare'
50 cm, dnd proba trebuie a cu maXimum,
recupereaza 20-':""30 cm de b a
E
De OblCe) la f,e.care se-
tind intreg burghiul I' f pro a
r
'
t
xtraf:'erea probe, se face sca-
d
' n ragmen e de cite cel mult 6 7 C
insurubarea ra'inil - .0:' u'
oucerea caratierei'se pierde Ioalte extragerea Intra-
62
1
AsUel, introducerea garniturii la' 50 m, saparea. a 20-30 cm
de gaurii extragerea probei dureaza i n ,total 40- 50 min i n
conditii normale. Cu aJte cuvinte, saparea a 30 cm in t eren bun,
dnd peretii gaurii nu string c:ind nu se intilnesc roci tari , du-
reazii aproape un ceas.
De exemplu, pentru urmarjrea unor strate de carbuni, intr,o
regiune s-au forat 2321 de gauri (= 9386,7 m) cu adinelmea
medie de 4,04 m, ' putine aa-
uri fiind sapate ma,i aclinc
de 4,50 m, Gauri exceptio-
nal de adinci (de maximum
9,50 m) au fost sapate pen,
tru urmarirea stratului I de
carbune. Cu a echipa com-
pusii din'trei oameni de lie-
care aparat s-au sapat zil-
nic 30-50 m.
Volumul zilnic de sa-
patura depi ode, in. parte, de
indeminarea muncitoriior, tJaura
iar in cea mai mare parte,
de rezistenla solului. Gele
mai mari greutatile'au pro- Fig. 33, Burghiu eu trepied
vocal pi etrisuI- intiirtit de terasa, apoi partil-e tari lemnoase din
li gnit intr-un grad mai mic, complexele de nisipuri (nisip
presat). ' .
Dupa ce carotiera s-a incarcat, prin sapare, cu material,
caea ce se simte la invirtire, de-oarece burghiul nu mai inainteaza,
{)StJm

8m 850m
9.50171 10m
Fig. 34. Cutia de probe
ea se extrage pentru scaaterea probei. Materialul scas din caro-
tiera se in cutia de probe, avind grija c'a liecare metru de
adincime sii carespunda cu a lungime de I m pe cutie, ca par-
i3
'lea inferioata a prbbei. Sa fie a$ezatii pe cutie spre cifra care arat a
. adincimea cea mai mare. ,
Tn mod obi$nuit, prin scoaterea cu caroHera, proba se fiiri-
miteaz;; $i se alunge$te. De aceea, o' parte din materialul mai
putin curat sau mai frii mintat, trebuie aruncat. In orice caz, lun-
girnea probei IlU tnebui e sa depa$easca IUllgimea intervalului din
care a fast extrasa. ,.
Cuti a pe care se a$aza proba are lungirnea de 2 m $i lal i-
mea de 50-70 cm $i este separatii longitudinal flO mai multe com-
partimente, de lii r girne potrivitii (3-5 crn) pentru a cuprinde
proba (lig, 34),
Se obi$lluie$te uneori cu primii 70 cm de probii de la supra-
Tala, care reprezintii solul cu rii diicini , sii se arunce, pentru a nu
'OCupa spatiu in Cll/j,O.
B. LUCRARI STIINTIFICE
I. Alegepea amplasamentelor, rare ori se sapa gauri
izol,ate de burghill . In cele mai numeroase probleme de prospec-
l illne se sapii serii de gauri a$ezate pe profil e care pot fi ara njate
Intr'O anurnit ii relea.
In aceste serii, di stan!a dintre gauri poate sii varieze de la
5 la 25 m, in functie de varialia Iitologicii a formaliunJi $i de
--adfncimea $i de caracterul stratulu i reper Ca re se urrnare$te.
Pentru urmarirea probl emelor structurale $i stratigrafice,
profilele se a$aza de preferin!a transversal pe directia stratelor.
Pentru legatura dilltre prafi!ele !ransversale, este necesar sa , se
$i 1- 2 profil e longitudjnale.
,2. Descrierea probei. Pentru a ",aHza economie de t'imp,
descrierea rocilor, ca $i in alt e metode de cercetare, nu se face
prin cuvinte intregi, ci prin pr,escurfari si sirn bolllri.
Descrierea probei se face tmedta! dupa ext ragere, cit t imp
maier,ialul este proaspiit, neuscat, ' deoarece diferentierea litolo-
gica este mai U$or de facu!. Ea se face precis in car net, pent!' u
fi ecare gauri! de burghiu pe 0 pa na aparle. De exemplu:
64
Gaura Nr. 4 din seria G
0,70 m gol (materialul aruncat = sol)
(Descriem din ceea ce avem pe cufle: )
0- 5
20
Marna bruni! alteraf a e ll Cardium
5
2
_ SSG Nisip .
,550:- 6
00
Marna bq,ma:masJinie. ,
6_ 7 0 Nisip giHbui eu miras de petrol.
\
,. d . ip' miras de petrol.
- 10 8
80
M br e ll intercala II e nrs ' d trol '
9
20
M: slab miTas tel pe .
92
o
- 11JlO M. cen. nisipoasa; muos detpe) TO .
100
0
- 12
40
Nisip de petrol.
M. cen. 13" nl (prota)
70 m .
Adwc,mea total a 13 . I t' , Pe baza acesle,
i ' l I ' , autarea core a iel, . ,
3 Descnarea pro I u U1 CD I exec' uta pe hirtie mlh-
.'. d v folllul, esenu se .
descn erl, se veseneaza p " I iniHt imi se 10lose$le scal a
metri ca pc lat
lmea
, de 4 m
l
m'l pen potrivi!a, e'!en( ual
I : 200 sau 1 : 100, lar pen ru 0
mai mica (I : .sao, I; I ralillllui se indi ca adincilllea , i n
Pe margl118l1 din s lnga a p
nl E' tr j .
. NV
Seria {l
Sf
1
2 f
4
I
J
4Cal'diulIl 5
I , ._-'jCat'f/lUa . CaedlUm
t"
"
-._-._-
- -'-
"
'.
f;
I
f
nmIIl!B Marna ..
C:::J Marna slab flIslp'!gSa
Marna nisipaasa
-'-.
'; '-.
.............. :
.............
: :
IZJ Nt,,,p 0 Z
Mtl'US tie l ilet ;:.,__ ,'--_-"-__ '-
4
-'-
1. rasfl e
If' v d b ghiu de m!na
Fig. 35. 'Corela\ii intre gaun e ur.. C I t"\ 0 1 Ii
. I v si cordal nle. ore a,l1 e p
Pe acesl prohl se raselaza d ' profile dar !rebuie neapii-
t r<lsate dupa sirnbolurile roc I' or . e pe ,
r at control ate direcl pe probe (fig. 35).
5 - Illarum.'iri in [Jraci ica -geologfdl
(
. . Yneori, variajia facial a a unei r . 0
obl1ga pe cititorul pmberor 0 _ OCI de la a gaufa' la altw
Iud dilerite in doua gauri st;at cu simbo-
probele respective se constat O . comparalla direct intre
I
I
' a asemanarea si S ' t I
a la, care nu s-ar Ii 'putut lace . d O" - poa e ace core-
L
.. numal upa desen
oca!llle giiurilor de b r h' - ..' .
indicindu-se e;j:a.ct in de un
/no vedere faptul cii forajele 'de . i vagurll frecarel .gaun. Avind
gauri .p'e profil 5- 50 ril) si v T na slnt .dese (dlstanla intre .
pe vplanuri la scari mid ee/u _ pot fr. reprezentate separat
scari mario I : I 000 I' '2' 000 rea or 1U plan se face de obicei la
se neprezintii' prin linii seriile I : 5 ODD. Pe planurile I : 20 000
merele de ordine ale gauril d' gaurr $1 se eventual, nu-
taierea lor. ' Or In capetele senei sau de la intre-
PROSPECTIUNI CU SONDEZE
Sondezele sint aparate mec'onic
teren numite . carate" p. ' t. e Cll care se scot probe de
d
,. e cara e se poate ob t t f .
eci se poate masura i I' serva s ra i kalia oi
. nc Ina rea strafelor (fig 36) S d IT
. . . " . on eze e
mecamce Ca forajele manuale pot Scoa-
tev p:?be continue pe ' toata lungimea
g.aufll. Se recupereaza intre 40 100 It ,
din materialul sapat, astfel ca rOfilu!
stratelof strabatute poate fi bine Pt d' t .
Fosllel " ' , s u la.
_ t d e' g:a". m!Cl decii diametruI frezel
sin e a pastrate in proba.
Corel'alla mtre profilele sondezelor
se face pe baza asemanarii Iitologice
pe baza grosimilor straJ-
e or. De obJcei, nu se core/eaza un .
Fig. 36. Inclioarea stra. gur strat, ci un grup de strate. Corelatia
lelor in carotii contral:atii cu indicatiiIe de i n I' : .
clhte in pr b . c lOan
p b 0 e. .
. e aza corelaliei dintre rna' It f'
pozitia slratelo' i mu e pralle de sondeze, se
construi a hartd ual , c:,telor se poate
spectare este numit adeseori f aceasta cauza. forajul de pro-
realii a stratelor po ate fi Dlrec!ia incHnarea
sondezele in triada . u a a Cll ajutorul core/aliilor dintre
66
A. LUCRARI TEHNICE
L functiunile partile componente ale sondezelor. Fune-
(iunea principala a unei sondeze de prospecliune consta in sapa--
rea unor gauri pentru scoaterea de probe din rocile striibiitute.
In acesl scop, dispozitivul de sapal executii doua una de
rolalie pentru a laia proba una de inaintare pentru adincireaJ
gaurii. EI este aclionat de troliu, pus la rindul lui in de
o forta motrica.
a) Garnitura de foraj este formata din sapa sau carotierii
prajinile de loraj. .
Sap a este in forma de dalta sau de coada de ser-- .
numai la adincirea giiurii, lara a scoate probe.
Car 0 tie r a este un tub de forma cilindrica ( .. tub caro--
lier "), avind la partea inferioara un "cap de caroUera" dinta!.
Capul de c.arotiera, numit freza, este confeclionat din aIel dur sau
cu aplicalie de aliaj dur. El la taiat roca in forma ine-
lara, pentru a separa proba de mas a rocii. Tubul caroUer are 13
capul de jos un inel, care impiedica proba sa cad;; din carotiera
in timpul extracliei. .
P raj in i, I e sint cilind,rice, gaurite la interior, cu diametrul
exterior mai mi c dedt al frezei. Ele formeaza garnitura de loraj
propriu-zisa $i au lllnclia de a transmite de rotalie la
carotierii sau sapa de a conduce curentul de noroi de I.a supra'
lala la fundul gaurii sau invers. Pe masura ce gaura se
prajinile se adaugii la garniturii prin la capul de sus,
prelungind astfel garnitura de sapa\.
b) Tro/iu! serve$te la manevrarea f i rotirea garnilurii de
f9
ra
j la realizarea circuitului de noraL Pentru manevrarea gar-
niturii este necesarii 0 turla sau un trepied CO scripete.
T uri a este lormata din patru picioare metalice, avind inal-
timea de 16-22 m .. T. r ep i e d u I poate Ii de lemn sau metalie.
avind inaltimea. de 6- 10 m. Turlele se folosesc pentru gauri mai
adinci (peste 300 m) , d nd solicitarile si nt mai mari. Trepiedele
se folosesc la instalaiii mai LI )oare, pentru gauri mai puiin adinci
(200- 300 m)
S c rip e t e Ie este in virful trepiedului sau al turlei
sustine cablul de riciicare a garniturii de foraj.
T r a Ii u I po ate fi aciionat manual sau mecanie. La aparatul
Craelius sau KAM exista 0 cremaliera, care poate Ii aclionati'i
printr.o manivela. pentru a presa pe !;'Brnilura de loraj, dnd
inainteazii :;rreu. Cremaliera este loarte imnortantii la
gaurilor fnc1inate, unde gravitatia nu mai ajuta Ia inaintarea gar
M
niturii de foraj.
67
/
68
o:.ap hldl'JlIllC
Pompa dE' /J(/f'!Ji
37. Schema insla la-
I:el de foraj cu circula-
lie inversa
I .

Col/JJniJ 111' pro/pclli' P(JflIry
cu'clId tnvprs
tlarm!uf'.i liP priijlfll
60 min
mlel'lOf' 40 mm
d e r o l a\ i e se face cu masa rotat iva sau
eu mimi (la. forajul manual). Masa ratativa., ac\iona(ii mecani!;
la roli rea garniturii de sapa, al carei ax poate Ii vertical
sau incl ina!.
Fluidul de loraj parcurge urrnii lor ul circuil: pompa trage
noroiut din balal sau' din haba nn pinge prin luriull prin
garnitur a de foraj la sapa sau freza, pentru a s pala detritusul dill
, undul gaurii a- I a ntrena la suprai a\a, pri n s pa\i ul inelar dinlre
priijini pere\ii gaurii sapale. La sistemul cu curent invers
(fi g. 37) curenlul ci rculii in sens contrar. Pompa impinge no-
roiul i n spa\iul inelar dinlr'e pere\ii gaurii pr ajinil e de ioraj
pin;l 13 talpa. Oil' aiqi d intra intermitent in inter iorul frezei
a l priijinilor, la intervale scurte, dalorit a intreruperii forajului
saltari i frezei din talpa, pentru ruperea probei. Noroiul urca prin
pr ajini , impingi nd spre suprafa\a dopurile de proba. Din ca-
puI prajinilor, noroiul cu probele trece prin furtunul fl.exibil se
scurge i n haba pe sit a. Probele si nt re\inute de sita, iar noroiul
din habii este tras din noU de pompe impins la put.
H a b a este 0 cuti e metalicii sau de lemn. Tn part ea ei suRf!-
ri oara este 0 sita penlru prins probele care ies din furtun
5i prin ca re trece nuroiul.
c) Faria lIl atrica pentru aC\ionarea troliului mesei rotati ve
a. pompelor, poate fi furnizatii de mina omului sau de un motor.
,Vl, n a om u lui este folosita la aparatele de mi ca adin-
cime la ma nevr ar,ea cremali erei la aparatele Crael ius sau KAM_
J\!\ 0 to r u I cu ardere' interna sau electric la ac-
iionarea troliului, pompelor mesei rotative ale aparatelor mai
mari. .
Fun c \ Lo (l ar e a a par ate I or. Din descrierea orga-
nelor sondezelor s-a const atat modul lor de func\i onare. Probele
se scot in modul urmiitor.
Sondezele' sapa normal pi na la adincimi de 250-300 01_
Aparatele, specia'le merg pina la 600 m sau chiar pi na la I 200 m
Se caroteaza 3- 5 m pe in functie de leren de lun-
gimea tubului carot ier. Proba ramine ca un simbure in. interiorul
tubului caratier. Dupa fiecare se da afara toata garnit ura de.
foraj penlru a scoate proba. Din cauza aceasta, se pierde mul ta
vreme cu extragerea probei de la arli ncimi marL
La aparalele cu ci rculati;e inversa, carot iera i naint eaza con-
tinuu. Cu aj utorul pomp.elor se impinge un curenl de noroi in
gaura prin ext eri orul priijinilor. Noroiul scoboarii pina la fundul
gaurii. Tn momentul dnd se sa ltii garnitura din talpa pentru a
rupe proba. curentul de noroi impinge proba in tl.lbul caratierei
69
in garniiura de prajini, careeste tubular!L Curentul de norai
ascendent impinge dopul de probii pina la suprafa!'ii. In acest fei
' se continua forajul pin a la tocirea frezei, fara a Ii nevoie sii
ext raga g-arnitura de foraj. Garnitura se extrage numai. pentru
:5chimbarea frezei deci lorajul este mai spornic.
4 1 25 .1 G U.lall 7
Fig. 38. Saparea gaurilor verticale indinate.
Gaurile 8, 9 1 0 11 sint .. foarte in evantai" de pe
amplasament '
In lunclie de pozilia stratului saua zacamintului, gaurile
pot it forate verbcal, onzontal sau incJinat, sub diferite ung-hiuri
(fig. 39). Unele tip uri de aparate au un dispozitiv specIal
pentru a da garniturii de foraj inclinarea dorita. .
. . y a uri I ve r tic. a lese lac de obicei la inceputul lucra.
nlor dmtro regJUne, la pnmele lora)e, cind nu se cunoaste incii in-
'd!na:ea stratel0l" sau a nici grasimea (or (fig. 38,
gaunle 1, 2, 3 4). . .
G a uri lei n c lin ate sint prelerabile la stratele loarte
inclinate sau in zacamintele cu sublire. Mergind aproape
perpendicular pe strat sau pe un zacamint inclinat, sondeza straba-
te pe distanp, mai multe lormaliuni dedt 'daca ar merge
vertical (fig. 38, gaurile 5,6,8,9, 10, I/). In acest lei se pot face
mai puline in interpretare in ce grosimea forma -
tiunilor striibiitute. Un alt avantaj constii in faptul ca stratele
tari, ca cele moi, care lac greutiiti la sapat la caratat, sint
strilbiitute pe distan!e mai scurte
0 G au r i I e. 0 r i z 0 n t. a lese sapa mai ales in galeriile de
I11lna, spa!IUI nu permlte l11anevrarea pe verticala a garniturii
de fora). r n acest caz, aparatul se fixeaza prin "coloane de fixare"
.in .peretii galeriei este . aclionatcu aercomprima!. . Forajele
.orizontale sint lolosite la prospectarea explorarea zacaminte-
.10r .de minereurisau de sare, la cautarea 1"lillor banuite in
aprbpierea galeriil or.
70
" .' I ' n subteran - unde nu se
In anumite cazun - mal a es Jose foreaza de ace. :
d
r suticient pentru manevra, . " I
dispune e spa.lu . It 0 ri Acest sistem de lucru nu- i
lasi ampl.asanrent mal mu gau ' .. , I
;me;,te"Toraj in evantai" (jIg. 39). ! i
, .'
+
,.
3
I
i
I
,
I
i
,
. " bl sana inclinal sau
F 39 Sandalel e tn Sll eran se t-"
\g" . orizontal ,
, 0 ' t nta la ioraj Unla dintre
i
l
. 2. 'CIasificarea. rocilor ion)" de prospec\iu'le sau
QbJiga\iile de lao striibiitute. in fiecare re: !
explorare esto de viteze de foraj.
giune, in vedEfea f.1!,am nor!fle tru bunul mers al
aceasta este 10flrte .pen ii cate oria tiiriei rocilor, se!
totodatii foart" dehc:oita, fundamental In sala-:
fixeaza normele de lucru: care S1l1 " eolo ul trebuie sa .. procedeze
rizarea .. Pnn rocilor, din
-eu gn)a. , :
-de vedere al :f
raj
. fectuate la luerarile de
Pe baza cronom.e ran or eo t ' Iii si pe baza expenen\el,
tara noasti-a, cu tehl1lca ac ua'
J
' 'dupa rezistenla la fo-!
-sovietice, s'a ? c1aslficare a rOCI or 0'
rare, care este data 111 tabelat.e
2
: di'catii lurigimea unui
La fiecare catego.ne es . lne ' ora si in ore pe metru. Lungl-
s i avansarea eu freza 111 metn p. : etrl' pe care 0 poate
. . II 0 este lunglmea In m . fO U f'
mea unul 0 d \. ra nina la tOClre, ara a I
s ap'a in mod normal 0 freza e caro Ie e 1i
Cate-
goria
roci lor
Denumlrca Tociior
Avans, ell fr(!za
Mall lIl 'I ___ __ _
mth hIm
pc I
I
72
II
vegetal, tur,ba, terenuri
afmate, argilo-nisipoase fa-
di sall nisipoase
JoessOide, terenllri miloase,
Nisipur i Cll granulatie ma-
re. , Sol uri nlsipoase
lease sau argiIo-nisipoase,
cu amestec de 10%'
marurrt (pina Ia 5 cm), ar-
gi la nisipo<1sa presaUi, creta
mwoale. loess compact, mar-
na fr.ia biHi.. nisipuri cu gra-
nulatle mare, friabil e sa u
miloase, ni sipuri argiloase-,
produse de alterare ale roci-
lor eruptive sa u metamor-
fiee, friabile. compIet eaoH-
nizate. Sisturi alterate de
or iee fet, ghipsuri.
III Arg-i1e compacte. argile mar-
. noase s au carbunoase. ar-
gile ghi psoase, ma rne ell
intercatatii s labe de gresH ..
(pina la 5 cm) sau marne
slab cimentate, :;; isturi nisi-
poase argiloase, carbune
moale, nisip cu bob mai fin
nisip tufaceu. Sare masiva'
calc':,r de scoici , creta com:
pacta, anh idr it. caol in, gh ips
cristaIi zat, bauxite fr iabile,
calcare :;; i tufur i poroase
deza lcali zate, calcare de ta
rie medie.
5 1,70 0.83
2,25 0.75 1 35
\
1.50 0.50 2.50
1abela 2
Instrument de slpare
! Sapa coada de'
:;;i capete'
de carotiera cu
din( i. Pent nr
carotiere. mar-
depi nde de
lungimea tubu-
I,
lui carotier
Sapa coada de
capete
de carot iera cu
ali aje d'ure.
Pfrriru ..
re de-
piode de
gimpa tubuluii
carotier.
idem
-
(Conti nuarea lo.belei 2)
\ \ ..... , ... \
Cate-
\ Ins''"'"'''' dos' pm
goria
Dcnumirca rodlor
Tocilor mth hIm
IV Carbune
compact de pjatra. Capete de ca-
calcare
compacte,
marna rotiera cu in-
s istoasa
grezoasa, gresii cu
sertii de aliaje
ciment calcaros sau Heros dure.
Pentru
slab eimentat.
argi - 1.20 0.35 288
carotiere.
mar-
loase sau argi lo-dirbuno
a
- , suI
depinde de
se, tufuri sericitizat e, eon- lungimea
tubu-
glomerate eu ciment calca-
I
lui carotler.
. ros.
V
Carbune de
oialra
antr a- Capete de caro-
cit, :;;isturi verzi, ni-
0.90 0.25 5
tiere cu insertii
sipoast' micacee. marne sil! - de aliaje dure.
cioase. .'
VI
Ca1care
dolomitizate, ea1care
scarnice,
gresl; euartoasf
slab
cimentate.
marne Cll
intercatatii
tar i, nisipuri
0.75 0.18 5.55
idem
pres ate, porfirite si
gabrou-
ri clor itizate
ro-
ci talcoase
carbonate, pirita
fria bila,
-
Vll
Calcar s ilicifi at. calcar cuar-
los.
dolomite
andezlte,
Capete de caro-
gnais ell
granulatie mare.
porfire si
porfirite.
tiere Cll inser\ii
alterate, limoniti
0,60 0, 16 6.25 de riliaje dure.
cuarturi crapah> spon-
I
diamante si e ll
gioase, tufuri, gresii cuar-
alice.
toase sau micacee,
cuartoase sall micacee.
Vlll Sisturi
silicioase.

\
,J
cristaline cu granula\ ii me-
I
dii sau mari,
bauxi te. pirite
n
0. 13
idem
compade,
limonite
compac-
reo
granite
alterate, gnal-
-
suri,
alterate.
gabrouri alte-
rate.
73
(Colliinuarea tabelei 2)
,
,
!
Avans, cu freza
i
Cate-
nt.
garla Denumirea rocilor
: rocilor
pe frezl
I
Instrument de slpare
m/h
I
hI m
,
I
i " IX Gresia de Tardiu, gresii si-
I
licioase $i cuartoase. com-
I
pade, tari, granite eu gra-
nule mari, tufuri silicifiate. 0,50
0""0
11.50 idem
i
tufuri ell hornblende, tra-
chite, diabaze $i andezite
I
alterate.
,
X CU3It, hematite in sub- -
tiri, pi rita euartoasa, aode
j"
zite, cuartite, granit cu gra-
I
. nulafie medie grano-diorite, 0,35 0,08 12,50 idem
,
sienite, diorite cu gr<!.nula-
tie mica, ' gnaisuri, conglo:
merate ell ciment silicios.
,
,
I I I
,
, Urmeaza sa se
,
XI R.od foarte tari, euartite stabi!easa prin
,
foarte dure, andezite foarte cronometrliri
tari, granit eu granulatie precise avansa-
mica, gabrouri. rile in m/h $i
I
m pe ,sapa.
1
XII Roci excesiv de tari. menili-
te, cuartite pline, r.ornblende.
idem
jasp, cremene, euarUt foarte
tare.
:nevoie sa schimbata far a a distruge probele. Acest se
da numai pentru freze. Pentru sapa, viteza este cu 25 % mai mare.
Pentru carotiere, lungimea unui depinde de lungi .
"mea tubului carotier. Dad un tub carotier este mai scurt marsul
nu poate fi fa cut la tocireacompleta a frezei. ' .
Observalie. Criteriul litologic care a servit drept baza la c1asificarea
de mai sus nu epuizeaza problema clasificarii rocilor la 0 anumit.li categorie
in privinta forajuluL Tabela 2 constituie numai un indrumator pentru geoiog.
Tn realitate, chiar in regiune, 0 roca poate prezenta
varialii in rezistenla la foraj , astfel inci( poate fi clasificata la
74
odife rite categorii de tarie. De exemplu, dintr-o statistica facuta la
.mele foraje din nordul Transilvaniei , s-au inregistrat urmatoa-
-rele viteze de foraj:
R6ca Virsta
Viteza, fn mlh
Calcar
Tortonian
0;20- 0,28
Calcar
Oligocen
0,10- 0,50
Calcar Eocen
0,16- 0,22
Marna Tortonian
0,58-1.85
Marna Oligocen
0,80- 1,50
Marna Eocen 0,75
Dupa aceasta statistica, ar urma sa fie clasificat calcarul
iortonian la categoria V, unde nu apare in tabela, calC!lrul oligo-
-cen la categoriile III-IX, iar calcarul eocen la categorllie V- VII.
Marna tortoni ana ar Ii cuprinsa in categoriile l- IU, cea o\lgo-
cena "in categoriile I- II, iar cea eocena,. in II.
;tind ca unele viteze exagerat de mari indicate aici au fost
,deLrminat e, ramine un fapt neindoielnic: var iabilitatea
"t ariei unei roci chiar in formaliune deci daJele de ob-
:servatie nu corespund tabeIei date.
be aceea, in cazul clnd carac!eristica litologica a rocilo.
sapate nu corespunde categoriei prevazute in clasificar'ea din
:aceastii tabela. ea urmeaza sa fie clasificata la categoria ale ca-
Tei carac!eri stici corespund comportiirii sale reale la foraj in
Tegiunea respec!iva. '.
Comportarea rocii la foraj se va verilica de normator, prm
.cronometrarea vitezei de foraj, respectiv a regimului tehnologic
optim si se va stabili de comun acord cu geologul echipei de
foraj, sub rezerva confirmadi ulterioare a servidului geologic 31
.j ntrepri nderii.
3. Pregatirea probei pentru studiu. Probel" scoase din ca-
Totierii in buca\i, trebuie de noroi in succeSlunea
:lor naturala in cutii speciale. Cutiile (fig. 34) au lungimea de
1,20 sau 2 m IJi rgimea de 38-40 cm (sau de 60 cm) inal\i-
" ,mea exterioara, de 5-7 cm. EI.e sint despiir\ite longitudinal in 5
(respeC!iv 10) despar\ituri de cite 4- 5 cm largime. fn aceste des-
:par\ituri se proba. Pentru masurarea direc!a a lungi mti
probei, marginea cutiei poarta crestaturi la 0,50 cm la I m de
la capatul cutiei. In mod curent. pentru masurarea lungimii pro-
"belor se foloseste un metru de lemn, cu diviziuni din 5 in 5 cm.
Proba a;ezata in cutie se de preP .rinla clod este
-proaspata, cil are colora\ia natural a din zacii mint; mai
iirz'u, prin uscare, colora\ia ei se schimba (de obicei devine mai
<Jeschi sa ). Daca proba nu este sfiirimicioasii (nisip, sau
7:
pre a tare (calcar, gresie), penjru a fi T " ' .'
10 lung cu un cutit Astf I ' CI blne, trebul e talatii
ei natural, de apare cu aspectul
In aceasta fazii preg' tit ' I .
colec!orului. Sarcinile lui pa
ot
un rto '.mporta!,t este acela 31
, , rezuma e, 111 urmatoarel e puncte:
I) Controleaza procentul de mat . 1
recuperat sa fie sub 60
0
A d' eJna ,recuperuat. ryu se admit e ca rna
sa se recupereze 100%. 0 m ungllnea sapata. eel mai bine este
2) Controleaza ca probeJe sa se pu u , f' d
stau in pamint, adidi ell ca atul de' na In ,Cll ,II tot eauna normal cum
lucru se constata dupa ll"!f
pre
cea mai mare. Acest
capatului subtir,e a1
eel de sus, .fnnd mai spalat de curentu\ d . . P 0 el u
es
e. e ohleet
3
' ) C I u . " , e norol care coboara prm prajini.
antro eaza mscrt ptJa de pe cut.. F .
r:u s;e
:;;1 a ,capatului de jos al fiecarui mar:;; . fa el, capatului de sus.
4) Controleaza dad pr b . . ' 1"' f
se" adica incepind din coltu! stfn el ell Ii 1
e
In, sensul, in care
:;;i in. jos' pina la caltu! din dr g sus a cutle! mergmd spre
mal:;;trilor ori de dte ori Ie. var atentla sondorilor :;;i .
5) Controleaza cind se pun probe p ' C' . .
daca
u
s-a.
u
fa,S bine t08te inscriptiile vechi paeuntm
r
al
cu rcatunle sall confuziile. ' u a m aura m-
6) proba pent Tt (" . ,
catre geolog, astfel ca proba Cl pu m malOte de citiTea ei de-
ell un cuFt in a f I ,. Ie CI, I a, Pro ba se t ai e in lung
toata ei e pu)m Jumatate din diametrul probei, pe
marimea bobului 'r'ocii
P
culoarea,
P
UI a e aletura cut ltuluJ)
robele prezi nt a stratificati b ' Y Y
rocile silieioase, trebui e pastr t
cum
smt carbunll,
mclmarea stratelor. Dad in carot Y A c, ne 3.Ja e"pentru a se putea masura
cutitul, acestea se spala bine Cll nu pot fi Uii ate Cll :
ele, Gnd este sare, proba nu se pp:n ru tot , n.oroilll de pe
7) D ' b ea mu , ca sa nu se dlzolve
aca pro a contine fosile ir b' Y f" '
grija, pentru a nu fi sfar imata tE" f sa Ie curatita de noroi cu
in hirtie sau in vata enlru a nu . y .e e rumoase vor fi impachetate
Linga ele se pune tln
P
bilet se Ii pastrate pentru studiu,
muna regiunea) ::;;i se sene .sondei, localitatea (co-
a care s-a gas It foslia
8) Ma rnele in care se pt Y f 1 '
pentru coreiatie se cereeteaza foar t: a y OSJ et,t sau hotaritoare
astfel incH sa nu mai ram ina niei I , ruplyndu-se ::;;i farimiFndu-se.
o f?sila intreaga, Prin urmare sI v 0. de rocya, care , sa poata ascunde
declt fragmentele de fosile ,anma un e de roea trebUJe sa fi e mai mici
. . 9) Nisipur ile in care' se banuiest . t I
se pun intr-o :sita eu ochiurile de en a y
uno
: ,fosHe . earacieristice .
eerne, dad este umed" se s ala . a A Tn. y m,sT
uI
este uscat, se
. pune apoi 1a uscat dupa' cPe PI)1 t
ClOd
rarnm m sita numai fosil ele, Se
. v. s-a usca mater ialul y . d
. de hlrtie se studiaza. Materialul trebuie v f' pe 0 foai e
tel pe care s. a insemnat numarul sond ' ! sa" t1et tot .hmpu!, msotlt de un bil e-
el, oca I a ea::;;1 admclmea (v. punctu17) _
,7,6
B. STUDIUL LlTOLOGIC AL fORMATIUNII
l. Cercetarea probelor inregistrarea datelor. Studiul ' pro-
bei se face, atit litologic. cit paleontologi c. rnsa, afara de de-
scrierea materialului, trebuie Inregistrate exact adincimile la
care se gasesc stratele descrise. Acolo unde proba indica 0 strati-
fi cajie (in ciirbuni, gresi i, calcarel, ' este n'ecesar sa se masoare
Inc1inarea stratelor. Alara de aceasta, este sa se lina
seam a de urmiitoarele observajii.
Nisipurile uneori, chiar marnel e argilele sint spiitate
di n caroti era qe apa din gaura in timpul extragerii, astlel ineit
carotiera iese goala sau cu foarl e pujina prob3; deci, proba rec,,-
perata esle mai scurt a dedt adincimea sapata.
Tn cazul marnelor, situajia este uneori inversa: proba recu-
perala este mai lunga dedt gaura sapata. Aceasta, se
infoierii umftarii marnei In contact cu apa din noroiul de sapa.
Pentru a putea calcul a lungi mea real a it diverselor inter-
calajii de marne nisipuri , trebuie inregistrat{\, atit adincimile
sapate carotierei ), cit $i lungimea probei recuperate
la fi ecare mar$.
Practi c esl.e ca toale dat eje sa fie trecllte in tr-o labela tip
(v. modelul, anexa 1) care cuprinde: adi ncimea sapat a, recupe-
ratul. observaliile sondorului, descrierea amanunjitii a strate lor,
iosilelor, indicajiile de Ii lei sau gaze etc. '
, a) Descrierea probei. Se cerceteazii se descrie separat fie-
'care strat care formeaza in proba 0 lungime mai mare decit I cm,
Stratele mai mici dedi \ cm se trec ca simpl e intercala\ii sau
alt ernanle. De exemplu:
10 cm nisip fi n;
25 em marna ell fosil e;
12 em nisip eu bobul mare;
78 cm argila verzuie eu intercalatii de nis ip fi n;
30 em alternanta de marna ro::;; ie ell nisip micaeeu.

b) Mdsurarea inclinarii stratelor. Se ia 0 bucata din probii,
-care are stratificatie buna, "i se rupe dupa felele de stratif icajie.
Se Iipe$t e de un perete vertical. asUel ca axul probei sa fie a$e
zat Viertica!. eu ajut or ul unei busole geologice, se masoarii un-
ghiul de Inclinare al planului stratul ui. citind diviziunile arat ate
de c1i nometru, dupa procedeul la cartare. Tn lipsa un?;
'busole, se poate construi un goni ometru simplu. dintr-o bucata
de placa sau 0 scindurica de IOX IO cm, pe care se li pe$te un ra'
portor de carton, iar ill centrul raportorului se ori nd;e printr.'o
i inti! Ull ac ceasornic, as!fel incil sa poata juca liber. S-a rea-
77
lizat astfel un clinometru cu care se' poate masura tot atit .:le.
exact inclinarea stratelor ca eu busola.
. c) Preseurtdri. In tabel a nu este necesar sa see inscri e cu ..
vjnt.; intregi. Dimpotriva, pentru a real.iza a economie de timp,.
ca la cartarea in deschideri naturale, prescurt arile si nt loarte
in practica. El e a u lost indica.le i n volumul intii al lu . .
crarii (pag. 32). .
d) Caleularea lungimii reafe ! stratelor din proba' altingitd.:
Din de 1 m de la adincimea de 120- 121 m s-a recupe-
ral 1. ,20 m de proba $i la cilire S-a gasil :
0.60 M (v) c n
0.50 A c n -
restul Me (v) (n)
(= Marna verzuie foarte nisipoCisa)
(= Argilii nisipoasa)
(= Marna verzuie slab nisipoasa) .
Tn profil trebuie sa se deseneze liecare sir at la adincimea
real a de la care a lost scos. Adincimea aceasta Irebuie recaJculat iL
pdnlr-o regula de trei simpla, pentru a reduce proportional fi e-
care slral din mar$ul respecli v. Penlru aceasla se ra\ioneaza in
felul urmator:
.. Recuperalul " se raport ii la ,.sapal" ca lungimea cititii la.
lungimea rea Iii.
Deci:
I) 1,20.
0,60 .
2) 1,20.
0.50 .
, . I
. X
. . I
. X
x O,60XI = 050'
1,20 "

O,50x l = 040
1,20 . ,
Restul, adica 1.20:- (0, 60+ 0,50) = 0.10 m, prin recalculare.
lungimea real ii . Siralele vor avea urmMoarele adincimi rea Ie:
120 - 120,50 m = M (v) c n.
120,50- 120,90 m = A c n,
120,90- 121 m = M c (v) (n).
Penlru u$urarea reducerii proportionale. se pol calcul a de-
finitiv valorile pentru di verse mar$uri (de I m, de 0,80 m etc. )
pentru dIverse cote recuperale $i se i nlocmesc labele asemii na-
loare eel or din anexele 5. 6, 7.
e) Calcularea IUtlgimii slratelor in probe reeupera.te partial.
In mod obi$nuit, ni sipurile nu pol fi recuperale i n inlregime. Son-
dorii. neavind in carotiera proba de nisip, inlroduc in culi" la.
adinci mea respBctiva, 5- 10 cm de noroi de sapa luat de.
la gura pujului din curenlul de noroi. In aceste cazuri , esle evi.
dent ca inlregul mar$ sa fie consideral cil a sapat in nisi p.
78
. . lid dinlr-un mars sa re-
intre-
CI I mar a sa at numai in argil a (respec I V marna . ..
b
U
esle mai grea ci nd recuperatul
'1 De exemplu: s-a sapat 1,80 m, s-a recupera, , .
n e. . .
50 %1, din care:
0,20 - marna nisipoasa,
0.60 - nisip.
Restul - argil ii carbunoas3.
t . de unde s a pi erdut di n,
Prima i.nlre?are care se g,u7: ios, din nisip, ori din,
proba: de la capatul de e .' de 'nde felul cum se va re-
toate trei port
iu
l!ile? pentru loate al.
prezenta proba 10 pro I. e po , , or ca ul de sus $i nisi-
ternativele: curentul de s[;ala ma;ur$ciide} din caroti era in
puI, iar de la JOs pro a a pu
timpul extra(5eru. a)
st ii deci trel poslblh
lali de a reprezenl a
slratele i n profit (fi g.
40)., dupa cum se co n-
siderii ca: a) tot recu
peratul este de la ca-
piilul de sus al mar
oul ui ' b) lot

0.05
0,14
c)
0.40'
:
'-
U,12
0. 28 '
0,14
l uI de la capat,!1
. ) se sh e It 1 . i pe profilul son
de J05; c nu ' . F 40 Reprezentarea 1 0 ogle .
precis de unde este)l tg. . dezei in cele trei alternattve
se repartizeazii pro-
portional pe 1.0
1
marp ;l. este de obicei ultima allernati va, cal cu
. In pracltca se 0 ?S, , ca aragralul precedent.
lind pri n regula de te baza descrierHor facule
? Desenarea pro 1 e or 'd -- e hirtie mili --
si a' calculale: sfe . .1'500 Aceasla
' - . , It mn e pre efln a .'
melrica IUlnd scara lOa .1 . t de 1/, mm un stral
scaTii permite sa se deseneze pe un In e
de 25 care eventual a fost separat la descrter . . . t '
, , " de it 25 cm se mregls reaza
Variatiile Iilolog
i
ce mal ml
C1
c d iere si 0 de-
i . t i Dad sinl necesare a escr ,
ca sa,u var,la. I . ari atii litologice pe 0 "numi tiL
sena.re mal normalii se poate desena .
porllune a pro I u ' . . '(d em lu' I ' 100).
a e;in coloane: coloana-
,9
prin<:ipala, [arga de 10 mm, este coloana liiologiei, in stinga ei,
larga de 3 mm, este coloan.a culoriior, mai .1'a sti nga, de 2 mm,
Q , ... ; 282,O reac(iei cu acid, iar la stinga
, ';,:. extrema, coloana rec uperatului, largii
5
10 -
15 -
20
25 -
30 -
35 -
40 -
45 -
50 -
55 -
60 -
65-
10 -
..
-.
T ., T . _
'_rQ5"
.. : .. :.".
-: .-:.,.
. - !,
.,;. -:'"' ,; ......,;."':"
. "
" t
..... . . ...
" "T" .' ....
: ... . ......
- ..
Fig. 41. Prof i l ul
sondeze
unei
'80
tot de 2 mm. Tn drea pta coloanei litp-
logice se inseillneazii in'clinaril e str"-
tel or. fosilele evenluale indicatii de
roci sau de mi neral e uti le. '
Pe marginea externii a coloanei
recuperatuJui se insemneazii adi n-
cimile. prin diviziimi din melru in
metru $i numerotate din 5 in 5 m.
Du pa ce .s-all Irasat limitele
stor coloane pentru adincil11ea la care
s-a facul descrierea de probe. se trece
la desenarea prof ilului. stralig/afic
proprill- zis.
a) Pe coloqna "recaperai" se tra
seaza 0 linie orizonta lii la adincirnea
corespunzii toare CU incepulul
lui. $i una la lui. Se cil,,;!.,
In tabela lung imea recuper at ului
tru acest se traseaza 0 nou 'j
orizontal ii .Ia distanla cores pun-
lung!mll recuperatului, pu,' -
nlnd de la capul de spre talpa.
dlntre capul de sus cap',l
de JOs .a l recuperatuilli se coloreaza in
negru cu creionul. Partea de jos larii
f ami ne alba. In desen apare
ca cum proba ar ii recuperatii la
de sus pierdut ii la cea de jos.
SemOl flca \la realii nu este i nsii ace-
asta .. Desenul are rostul de a indi ca
intuiti v, procentajul recupera:t
plerdut la fiecare nu locul
de unde s-a recuperat (v. fi g. 40. b) .
La Url11 ator, se traseaz3
numai orizontala de la capul lui
de JOS. Ill1Ia super.ioarii fiind trasa tii
ca baza a marsuilli de deasupra.
b) Pe coloana. reac!iei cu acid se insemneaza cu un sem
ll egati v nllmai argil ele. ci nd predomina marnele, sau cu Uti semn
pozi ti v. nllmai marnele. ci nd predomina argHele.
c) Pe coloana culodlor se folosesLe 0 scara de cul ori simbo-
li ca. care 50' cuprindii nuanle cit mai apropiate de cul oril e natu-
r ale ale rocil or. Aceasta coloana are importan\ii numai pentru fur-
ma\lUntl e care a u varia\ii de cu.l ori de la un ' strat la illtul de
exemplu: Levanli nul Helvelianul. Se i n tabela Iimit a'su-
perioara a unlli sl ral del,imi tat prin culori. Se traseaza in coloanei
cite 0 Hnie orizontala la adi ncimile res pecti ve.
Atullcea cind III descriere se indica 0 sinO'ura cui oare, se
. b
umple tot inlerval ul respectiv din coloana cu clli oarea indicat a
(sau cu un sil11bQI al ei indi cat in legend ii). In cazlIl a doua eu-
lor i, , ul oarea domina ntii se dese neazii pe cei 2 mm di n sti nga co-
loanei, iar cul oa rea sllbordonatii . pe milimelru l din dreapla.
In ori ce caz, se va desena i n asa fel, inci! desenul sa suo
gereze, pc cit posibil . proport ii Ie repart izarea culOl' il or pe pro-
ba. Aceasla depi nde de ingeniozitatea eel ui care deseneaza.
. Gnd toat e stratele carotale sinl de culoare, se re-
Il unlii la aceasta coloanii . fiind de prisos.
d) Pe c%ana lifalogiei se va desena vari at ia li tologiea pr in
sil11boluri graf ice, asUel a lese inci! sa de desenat 8uges-
tive. Tn mod se legenda di n I (vol. I. al
Tndrumiirilor) ca re. la nevoie poate fi completata CU alte sem-
lIe
Se recomanda ca legenda fo.lQsita sa fi e desenala Ii nga pro-
fil sau pe fiecare cind si nt rnai multe prome pe 0
A It ,e s e m n e i i n d i ca t i i: inclinarile stratelor se in-
semneaza pc marg inea din dreapta a coloanei li tologiei. printr-o
li niu\ii de 5 mm. avind 0 i nclinare fala de or izont ala. egala cu
inclinarea stratului CU capat ul ri dicat .Ii pit de coloana la
adincimea la care a .fost masuratii inclinarea_ Val oarea. in gl:ade.
a incli'niirii se scrie in capiit ul extern al Iiniut ei. Fosil ele, lIrrnek
de plante. oasele, urmel e de tilei sau de gaze. apele sarate etc. 5e
inscriu ele pe marginea din dreapta a profilului , la adi ncirnil e
Ja care au fost observate. Sirnbolurile folos ile si nt cele indicate
in parl ea intii a i ndrumaril or Irebuie indi cate ele in legenda.
Tot pe margi nea din dreapta. la . capul d.e sus al coloa nei se in-
semneazii cota (alti t udinea) la gll ra sondei. La capiitll l de jos
sub lalpa coloa nei se inscrie adi ncimea tolala a sondei.
{i - l ndrumllri in praclica geo!ogicll.
81
C. DIAGRAME ELECTRICE
Tntruci( carot ele sint adeseori recuperate numai partial , iar
uneori se pierd i n intregime, este neces.ar sa se completeze caro-
taj ul mecani c prin alte metode de cercetare, care sa dea un profil
compl et al formajillnil or striibiitute de foraj. Cea mai T<lspinditil
metoda folosita in acest scop este prospectarea: lor electrica.
Prin analogie cu carotajul mecanic diagramele prospec(iunii
electrice ,au fost denumi !'e I,a inceput carotaj etectric. Denumirea
aceasta - de;;i este improprie - se intrebuinleaza frecvent;;i
astiizi.
Electrocarotajul, fiind 0 metoda de prospec!iune geofizi cii
procedeele d'e lucru si n! descrise in tratatele specialitiilii respec-
ti ve; de aaeea, nu e neeesar sii fi e dezvoltate intr-o lucrare d,e pros-
jJecjiuni geologice. Fiind insa 0 metoda foarte raspindita ;;i, in
unele cazllri, si ngura cale de a obline date despre formajiunil e
strabatute de foraj, este necesar sa fi e indi cate aiei principiile
de lucru ;; i aplicaliile ei geoldgi-ce.
Prin prospeetarea electri ca a unei gauri de sonda se ob(i n
doua curbe una a rezistivitiitii stratelor ;; i alt a a poten-
fiatelor spontane (numit a ;; i curbii de porozilate sa u de perl17eabi-
titate).
Se rezistivitgJea electrica a unei roci rezistenla pe
care 0 opu ne acea roca la trecerea unui curent electri c. Ea se eva-
luea za in !:l /m3. Rezi stiviL3t ea ,este dir'eel proportioHaia cu 'canti -
tatea de li chid in general (apa)" con!inuta in unit atea de volum
a rocii ;; i invers proporjionalii cu ca ntilat ea de saruri di zolvate
in apa. De aid rezult a fa pt ul foarte important ca forma!iunile im-
permeabil e pen.t nl lichide, cum si nt marnele, argi.l ele, ;; isturile etc.
au' 0 rezistivitate constantd, care nu depinde dedt de apa capi.Jarii
pe care 0 conlin. Tn acelai limp, formajiunil e poroase (nisipu-
rile, conglomeratele, unele gres ii) au 0 rezislivitate variabi/ii, i n
l unciie de natllra Iichidulu i pe care-I cuprind. Ele VOl' Ii foarte
bune conducii toare de elect ricitat e, daca apa De care 0 conlin este
sara tii vor Ii riill conducatoare, daca Iichidul con!inut este li!ei
sau apii dulce. ,
In interiorul giiuril or de sondii, in dreptul stratelor poroase,
se nasc curenli spontani, a caror explical ie a lost cautatii in feno-
menele de el edrofilir-atie si elecirooSl1l ozii . A'cesti sint pro-
,'ocapi pe de 0 part e de presiunil e exercitat e de coloana de norOI
asupra stratelor, iar pe de alt a parte, de venirea in cont act a dOl
electroli li (noroi ul de sonda i apa sarata din slratele poroase) .
82

J

c.

o
83
Masurare'a inregistrarea potentialelor care se nasc din aceste
doua motiv,e dau cur ba potentialllilli spanton.
Diagramele de rezistivitate a.Ie roci lor variaza in lunctie de
proprietaliIe .acestora de a se imbiba sau nu cu substanle li chide.
Din aceste motive, diagramele de rezisti:vitate electrica ale ace-
roci prezintii totdeauna un contur caracteristi.c. Cu a lte cu-
vinte, diagrama de rezisti vitate electrica $i poten(ialul spontan
al unui complex marnos. de exemplu,. va avea, i n linii mari, ace-
contur, siluetii, indiferent de lormaliunea diiJ care
face parte.
In cuprinsul lormaji unii geologice, s-a constatat ca pe dis-
tante mici varia(iile in constitutia litologica sint minime, iar pos i-
bilitiitil e de imbibare cu lichide sint practic
Determinwea naturii raeilor. Diagramele electrice permit ca
in unele cazuri sa se det ermine natura Jjtologicii a depozitel or
traversale de sonde. .
I n general, S-a constatat cii argi:l ele, $isturile $i marnel e _
forma(iuni omogene impermeabi le pentru Iichide - au a re-
zistivitate slaba $i 0 porozitate nul a. I n cazul unor astfel de for-
maliun;, unele curbe ale diagramei tind sa se apropie de 0 Iinie
dreapta (fig. 42, Pontianul) . .
In felul acesta 8e poate a-firma ca atuncea dnd se ohserva
pe 0 diagrama electrica Iinii practic drepte, ele corespund unor
ni vel uri pon(iene, mi ocene sau oligocene.
Formatiul1i1e compacte, cum esle calcarul , au 0 re-
zistivitate foarte ridkata 0 porozit ate nulii (fig. 43) care esfoe
loarte sugestiva in aceasta privinlii.
Portiunil e ha$UI'ale pe diagrama elect ri ca repr:ezintii calca-
rel e cu Madre ale Sarmatianului. Ele a u fost si carotate meca'
nie, astfe! d existen(a lor este indi)scutabila. Rezistivitatea este
excesi v de mare, in timp ce curba de potentia l este foarte mica.
Trebuie remarcat ca aceastii diagrama permite sa se con-
state a gradatii a' porozita!ii spre baza calcarului. Feno-
menu l acesta se datore$te faptului cil, in partea inferioara. cal-
carul devine mai poros din cauza amestecului cu a marna foarte
nisipoasii.
In acela$i fel se prezintii $i' ghipsuril e (fig. 44, a) $i dr-
bunii (fig. 44, b) at uncea rind sint compacte, pot avea un vi,rf
caraderistic chiar pe curba poten(ialului spontan. Sarea atu nci
dnd este masiva $i nu prezinta fisuri are 0 rezis/ivitate foort e
ridicata, 0 porozitate nul a sau chiar inversa (fig. 44, c).
Tnlr-o regiune in care nu este i nca bine stabilita stratigra-
fia, este greu de separat un carbune de un ca lcar sau de un ghips.
84
oj
. Reti5/J"vilvtp
f80
Harne
700
c) -- ----------709
Fig. 44.
......................
...... ...... ,.")
P _- _ __
NJrnii ClI saFe
...... ......... .,.-.. -.-.... --...
---- - -- - --737
750 .<
caracte;istic: pentru ghips,:: nisip. ci:irbune safe pe
diagram a eiectflca
85
Prezen!a acest.or roci pusa in eviden!ii prin catble.- penc
tru a put:a precls ce lei de roci sint la nivelul respec!iv.
_ I?aca unor roci a fast insa pusa in evi-
den!a mtr un ele pot fJ recunoscute i<Jentificate pe toate
dlagramel e elect n ce dm acel fiira a rnai fi nevoie sa fi e
carotate mecanic.
1/- /?PZls/ivI/all?
-7?
c"
-<-.
. ... -.. . :::' -::. :=!o-
,z:_


c;:: /13U.
;:::::===== 1496 '
li/ei 1498
/50b'
Fi g. 45. Curbele nisipurilor petroJifere acvifere pe diagrama elecl ridi
_ Ni sipurile alit poroz itate, cit rezistivitate evi-
(hg. 44. b) . . N,s'punl e cu apa sarat a au a rezisti vitate
slaba un poten!l al puternic negati v (porozitate mare) (fig. 45
lOS). N,s,punle pet ro!,fere (petrol ul este un izolant put ernic) au
o o. porozltate mai pU\in accent uatii decit
la mSlpunle cu apa sii rata. (fig. 45, sus).
D. DETERMINAREA POZITIEI STRATE LOR
. Pozi!ia strate,l or se determina pe baza rniis urii rii inclinari-
lor pe carote, i n cazul cind acestea prezintii a slratifica!ie
buna. De foarte mult e ori . insii. strat ifica!ia . . 1 n acest
86
caz, pozi\ia stratelor poate fi deterrninata- numai pe baza corela-
tiei dintre sonde. Prin corela!ii int re sondele dintr-o seri e Iiniara,
se determina inclinarea aparent ii a stratelor in planul . verti cal
care treee prin sonde. Prin corela!ii intre sonde m:nplasate.i n tri-
unghi (triade), se poate determina indinarea orienta rea reala
a strat elor.
I. Cautarea corela\ii1or. Core la\iile intire profaele sonde
]or se bazeaza pe gasfrea unui "strat cheie" sau "reper". sau
unui grup de strate carac!eristiee, in douii sau in rnai rnulte sonde
veci ne. Criteriil e pentru stabi lirea corela\iilor si nt: Iitologia. fosi-
lele, cul oarea roeelor forma eurbei pe diagrama elect rieli. Gro-
stratelor ea uneori drept indica!ie pentru core
la! ie. In regiu nil e cu strai e lenticulare, ea trebuie folosit a cu pre
cauli e. Corela!i il e stabHite se veriHca prin constatarea
s uccesiuni de stratecarac!eristi ce in toat e sondele.
c'ele doua met ode de baza pentru corel ali i sint: corela! ia pe
baza carotelor extrase corela\ia pe baza diagramelor electrice.
Corelalia dupa carole. Orienta rea preliminara asu pra core-
la\iil or posibile se face pe profile!e litologiee ale sondelor desenat e
pe hirtia milimetri ea. Pri vind eu profile, se observa diferj-
ii:l e strate caracteristice $i cu ajutorul indica\iil or de i nelinari
citite pe probe, Se incearca diferi!ele posibilitii li de corelare.
Aceste posibilit if! i se inscriu intr un carnet se verificii a poi pe
probele din cutii. .
Tn acest scop, cutiile eu probe se pe pamint. i nlro
<o urte sau intro griidi nii, i n serii parale le, dupa sonde.
. Corelaliil e. presupuse dupii profile, se caut ii pe eut ii . Se ia
o bucat a de proba din sanda I $i una din proba bii nui ta eorela
bila din sonda 2. Tinind probele in lumina potr ivitii (ele
e xemplu, succesiv, in soare i n umbra ). se camparii ca ractere!e
l or litologice: roca, culoarea, finelea bobului. lar ia etc. Se cau!ii
conlinutul ill fosi!e. Dad cele doua probe si nt perfect asema-
natoare, inci t esl e sigur eli ele provin din strat. corela!ia
se considera buna. Acest fa pt se consemneaza in carnet. Dac"
asemii narea este siaM sau disculabil ii. corelalia esle nesigurii,
'se ca ul a alta, pinii cind se cea sigurii.
Core/ajia dupd diagramele eleelrice se face in birou. pe pro
file, daca ex i, !a probe din forrnaj iuni. se verifi ca aceasta
pri n corela!ia dupa probe. Cautarea corela\ iil or pe diagramele
elect rice, cind profilul cont ine roci vari ate, gr upate pe complexe .
se face relativ Ci nd profllul este uniform sau rind rocile 31-
terneazii des. corelal iil e sin! foarte greu de gas H.
87
In principiu, se al ege eel mai compl et sau cel mai caraete-
risti c pro;,il existent ia indemina pe el se insernIleaza cu litere
mar i, A. B, C, D etc. stratele eele mai evidente. S', caut a apoi
strate pe profilul unei sonde vecine se noteaza cu ace-
litere. Uneori, din compara!ia celor doua profil e, reiese ca
stratele A. B, C, D di n sanda a doua nu se corel eaza perfect ;n
prima aiternati vii, ci ar mai Ii a alta posibilitat e de earel a!ie. In
acest caz, strat ele care se po! carela in a doua alternativa, se in-
semneaza cu Iitere mici: a, b, c, d. Cautind corela!ii i n!re mai
mu,!(e sonde, se cu timpul care dintre cOrel al iile pasi
bil e prezint ii maximum de sii; uranl if. Atuncea st ra tele corelate
se numerateaza .definiti v cu numere romane f , II, IJf, IV . ..
pentru a Ie face mai evident e, curba caraeteri sti ca a fi ecii rui strat
se colareaza sa'u se pe toate prafilel e cu a culoare sa u
cu un si mbol propri u., de exemplu: I cu sau ori zan-
tal e, II cu verde sau ablice, IJI cu galben sau eu punete etc_
Pentru adlncimea de 200- 500 01, pina la care se sapa i n
mod sondezele, trebuie sa fi e gaslte eel putifl 5- 10 com-
plexe de st rate asemanatoare, adi ea cel putin alit ea' corelalii.
2. Cal cuI area incJinarii stratelor. Pe ha w carel.a\ iilor st .. bi -
iite in mod precis Intre sonde, se calcul eaza incHnarea aparent i!
a strate lor Intre sondele corel ate.
De exemplu: au fast cOl'el ate profil ele sondelor 10- 1 I
(fig. 46) . S-au gasit grup.e de strat caraeteri stiee, care se
numeroteaza eu cifre romane si se trec int r-un carne! in felul ur-
mii tor: .
Strate Sonda JO Sonda 11 Dilerenta de adlncime
I 53- 61 m 60- 68 m 7 m
II 78- 85 In 85- 92 m 7 m
III 94-100 m 100-107 m 6-7 m
IV 109- 11 7 m 116-123 m 7- 6 m
V 135-142 m 141- 150 m 6- 8 m
VI 162- 173 m 168- 179 m 6 rn
Diferen!a de adinci me, cal cul at ii de la gura sandei., a gru -
pelor de strate din cele doua sonde, vari aza intre 6 8 m. Aceast a
diferen\ii de adincime aparenta se paat e considera deci, in med ie
7 m.
Sondele au la gurii a ltit udi ni le de : 18.3,40 m, sanda 10 $i
191,60 m, sanda /1. Deci , difere n!a de nivel ointre ele es:e de 8,2,
Distan!a pe ori zontalii i ntre lacaji i este de 300 m.
Caleul area cader;; stratel oj' int re cele doua sonde se face
in mod ul urmii tor: sanda 11 este cu 8,20 mai sus dedt sonda 10.
88
Stratele se gasesc in' sonda 11 e u. 7 In mai jos sanda 10,.
Diferenta de nivel realii a strat 111 cele doua sonde este-
dat a de diferenta dintre cote Ie sondelor minus diferenl a de adin-
cime apareni a stratului, "anume:
La corelatia I II 8.20 - 7 = 1,20.
La corelal ia II1.i IV 8,20 - 6 (7) = 2,20 (1,20) .
La corelal ia V , i IV 8,20 - 6 (8) = 2,20 (0,20) .
Di fe ren!a de nivel II, impar\ita Ia di stanta D, da tangenta
unghiului de cadere:
11
tgu = D'
' d t t 1,20 t ' _
In cazul consl era, g a= 300 sau g a - 300
Aceste valori se calcul c"-
zii . Pentru operat
ici
,
au i ost calculate se gilsesc
tabele pentru diferite di stante
si diferente de nivel (v . anc-
2- 4i.
Sonda 10
,;;fi' 183,iIJ-"'"-
Sonda 11
/9/50'
c ___ _ _ _
___ 410iiio;;;./a

11'2"
I ",:'-",:' -':=-:=::: - t iJrFioni itj
Daca intr -o anumi!ii re-
aiune s-a stabili! precis, prill
fora je, profilul li tolagi c
al formatiunilar s-au abser-
vat pe ' diagr ama elect ricii
cur be earaeteristi ce de
recunoscut , at uneea diagrama
eled ri ea poate fi sul icientii
pentru ob!i nerea
Pentru a grabi l ora] ul a
ce economii, Hira insa a sca-
dea cautat ea a Iuc-
rari lor, se poate renunla 13 ca-
rota jul mecanic, adicii la scoa- WI.-___
terea probelor d.in .unele fora - l/ivploJ - - 01/1
mari, -
ie, faci nd numal dl agrama e-
lect ri cR Fig. 46. Corel atlt intre doua
3. Calcularea direc\iei sondeze
d iderii stratelor din triade. .. d' t t -
Pozitia stra telar poate fi calculatii pe baza corela\ nl? r 111 I e r eI
foraje asezate i n tri unghi (tr iade), prin proced
3
eele
a)' Pozilia stratelor elleie. Sondele 12, .1 Y - cu e
184.00, 180,86 180,26. Di sta n\ele ele slnt de 200 111 In\,l e
12 13, 300 m inlre 13 14 360 m In!re 12 14.
89'
Corela!iile gasite intre foraje sint (fig. 47):
Nr. Sd. 12 Sd. 13
Sd. 13 ' Sd . 14 Sd. 12 Sd. 14
I 62- 73 70,50- 82
60- 75 . 63- 69
131;- 141 140- 146
169- 176 175- .1 81
66,50- 69 64- 70
125-146 134-155
159-164 175-180
II 135- 141 144- 151
III 156- 166 166- 177
12 '13 . j4
18100 180. 86 ,"0 '"
180m+---'--'--l" . __ -'--J"0:;"", .u //1$,71
d 200m'- 4--d300m
--- d J50m+--_---J
I _ ___ ___ _
J.
Fig. 47. Corelatil intre trei sondeze in
"triada"
Secautii adi ncimea medi'e a fieci.irui gr up de strate core-
late:
1\ r.
I
11
III
Srl. 12
65
140
160
Sd. 13
74
150
170
Sd. 14
67
136
178
Se alege un plan orizonta l de reper convenabi l, fal a de care
se calculeaza adincimi Ie corelaj iilor. fncazul dat, .se iau ISO m
de la marii . Paja de acest plan .se calcul eazii inii llimea
Te!ailva a sondel or:
flO
Elevatii
Plan repel
Tnait imi relative
Sd. 12
184.00
180,00
4,00
Sd. 13
180,86
180.00
0,86
Sd. 14
180,26
180,00
0,26
Sci.izind inallimile relati ve din adincimi le corelaliilor, se ob-
tin adincimile lor lala de acest plan (izobatel e relalive ale core-
laliilor) .
I
II
III
Sd. 12
61
136
156
Sd. 13
73, 14
149,14
169,14
Sd. 14
66,74
135,74
176,74
Ointre acestea se insemneazii maxima cu a, media cu b
minima cu c
I e. (12) a. (13) . b. (14)
II b. (12) a. ( 13) c. (14)
\II e. (12) b. (13) a. (14)
b) Atlarea direcfieistratelor, Se cauta a distan\ a X cu aju;
'lorul formulei:
b-e d'
. X = a_ e x 1St. a c.
X se trece (la scara) in plan pe linia c a. de la localia son'
oei 12 spre laceea ,a sondei 13 (fig, 4S) pornind din pundul c. Ca-
Fig. 48. Determinarea direc1iei strate lor din
.,t riada"
piHul d al fragmentului X se printr-o linie cu punetul b (10-
<:alia sondei 14). Aceast a IinL2 este directia strat ulUi.
,91
Exemple:
Coretatia X,
66.71-61 5,74 x 200
73,14 61 x 200= - 12,-14 - = 94,56 m.
Coretatia II X" _
t35-135, 7 4 0,26 x 300
149,14 135,74 x 300= 13,40 - 5,82 m.
Corelatia III Xlii "",
169,14- 156 . 13,14 x 350
175,74 155 X360- 20,74 - 228,55 III.
c) Atiarea inclinarii strateior, In plan, se duce di rr
punctul C 0 perpendicul ara y pe direct ie. eu lungimea ei se im-'
parte dilereli\a dintre c se ob\ine tangenta unghiului de
i ncl inare a stratului: .
b- c a- b
tg a =-- sau
y y
Exemplu: Corelafia i :
tg . , = 0.05448.
Cauiind in tabelele de tangente. se ca 0,064. corespunde let.
.1 = 340',
Core/alia 1/:
11 a- b 13
tg yn 154 = 0,0844.
Dupa tabele se (tIl = 450'.
Core/olio lll:
'" a- b 7,60
Ig 105 = 0,071 7 de unde Q;III = 460'.
4. Demons!rajia rnaternatieli a forrnulelor [olosite pentru.
afla rea direcFei ind in;; rii .
a) Pent r" direcjie. Fie cete trei [oraje: A, B C (fi g. 49)
planul st rat ului atins de sonde la adlncimi d;fer it e, a nume::
maxima a, med'ja b, minima c.
Di rec(ia strat ului este orice linie ori zontalii dusii pe planul
acest ui st rat. Pentru s imp lilicarea problemei. se alege li nia or i
zontalii- care trece pri n punct ul b. Ea atinge lini q ac In puncl ul d ..
Prin punct ul c t rece pia nul ori zonta l reper, lat i! de care se
llliisoarii adi ncimea st ratelor in sonde.
Tot pen!r u si mplificarea probl em.ei sa ad us plan ul de repel'
in punclul c. Prin aceas!a se ob(ine c= O (i n mod aresf
plan este mai sus deci b-c are a valoare pozi ti vii).
Ridici nd verticale din puncl ele a (de fapt, i n figura e linia'
sondei) d, ele vor ati nge planul or izonta l in punclele a' d'.
92
J
8
c
I
a-c
bc
x-xO
a-c
A
1
Oirecl;a
-slra;'u/vl
Fig. 49. Planul s1ratului intre cele trei sondeze
b'
8
IJ
IX
,
w
J IX
......,.
cb' , b-c
ab' , a-b
!I IV d;slan/l' maSIIFi/IJilp. in piJntJ/ de
Sllua.l/p at /oca./JiJor sonde/ofJ
b"
,
a
Fig. 50. Determinarea inct inari i . din "tr iad a"
93 r
Din triullghiuril e a,semenea ed'Ct ea'a se scoate relatia
i
cd' ca'
dd'= 00' , ,din care valori:le pot Ii mii surate sau cal culate,

aa.' = Q-C
a'e= D
cd'= X.
D esfe disf anla topograli cii dintre foraJ' ele A Sl' C,
d I 0
care se cunoas. t e
In pan, e exemplu: 300 m, '
, 29
S'20' - '
,--- Incllh,:irl aparpr.le
dupa C{/f'I!/'JIII
""V"- .
Inc/marl cakuia/(?
.... din I rlade
o /00 :100 JOO 400 500 m
, , ,
II
,
,
I
,
,
I
,
22
\ ..:..
, '"
\ r..,
,
24
Fi g. 51. Date geoJogice obtinute prin sondeze
Inl ocuind in formul a, se obline:
x D '
30
d d X
b-c =a=c e un e = o-c x D care a fost data mai s us sUD
forma X= b-c X d' t
O- c Is,ac,
94
b) Pentl'u inclinare, Se proi ecteazii sondele in plallul verti -
cal al lini ei de d dere a s tra tului (fig, 50). Din fig ura se vede
aceastii inclinare, Pl anul orizonlal se considerii in p!1nctul b.
y esle perpendi cul a ra liisat ii din punc!ul c pe direc!ia st ra-
tului, iar w este perpendi cul ara din punctul a,
Din ligura se vede cii:
b'e b-c ab
W
a-b
to'a = -=- sau tga --= ,- '
::, y y W IV
Diferen\ele a- b b- c se cunosc, iarvalorile lui y $i w se
mii soarii pe pIa nul de situa\ ie. Obl inindu-se tg a, se cautii in ta-
bele valoarea ullghiului IY, care esfe inclinarea reala a st ratulu;'
Loca\i il e forajelor execut ate intr-o regiune se ridi cii in pla n
de cii tre topografi , ridicindu-se exact coordonafe le $i
liedrr i sonde. I nt r-un colt al pla nului se execut" $i 0 tabelii Ctl
alf itudinil e sondelor, cu adincimile relative $i absolut e (i zoba-
tele) ale stralelor r eper in foate sonde Ie.
PIa nul se executii la 0 scarii ,potri vitii cu distanlel e di ntre'
sonde $i cu suprafa\a studi atii, Dacii dista nt-ele dintre sonde
de 150-500 m, scara ha r!ii poate Ii 1: 20000; dacii di sta n\ele
sint de 1 000- 5000 m scara poat e Ii: I : 50 000 aa u, 1 : 100000.
Pe hart ii se indi cii prin semne conven(ional e (vectori),
i nc,linii ril e aparente ale stratel or intre sonde, se construiesc di-
recl iil e $i inclinii rile rea Ie ale strat elor din fr iade (fig_ 51) sau
se consfrui esc , izobatel,e straful ui reper.
SONDE DE REFERINTA
Sondele adinci de prospec,\i une se execut a in regi uni un d,, '
trebui f sflldi afe formal iuniJe pe adincimi mai mari decit cele la
care ajung sondezele, Ele all toate caracterele tehnice ale lora ..
jel or de expl.oatare $i explora re_ Sing-ura deosebire const ii i n lap -
tul cii scopul lor are un carilcter Ele nu a u drept scop
Ilumai gasirea unui z5ciimi nt de minerale utile, ci urmaresc sa
rezol'Ve probl,eme stratigrafice sau tec!onice_ Adincimi le pot depasi
000 m, dupa obi ec!ivul propus puterea insta laliei de
fora) alese_
. Sondele mari sapind cu freze scot si ele carote cilindr ice
(:Ig, 52 53), Ele caroteazii i nsa, i n general , continuu deci!
P:' a numlfe por\lunl IndI cate special i n programul geologo-teh- ,
mc, Tn mod Obl sllUlt, ele scot carote de 1-3 111 lu ngi'llle, de Ia-
-anumi te int ervate, de exemplu di n 30 i n 30 m sa u din 50-in 50 "' -
,Carotele sondelor mari pot fi el'e st udiate ca $i cele ale son-
dezeloL
Deoarece un foraj de referin\ii probleme straii -
grafice tectoni ce de importa n\ a regional il , amplasamentul
se face pe baza unui -studiu geologic regional, care se execut a
i n biroll .
Lucraril'2 tehnice necesare unu i asUel de foraj de mar e
adincime si nt iparte compli cate sint conduse de un inginer
s peciali sL
Geolouul t rebuie sa cUlloasca teOl-etic practi c mersul lu-
b t -
-or ;; ril or tehnice, pe ntr u a-I) i putea da seamii daca se execu a In
condili i bune sau rle, In vederea atingerii scopulu i propus _
Descrierea ut il ajului de sonda funcliona rea lui nu vor
fi dezvoltate In acest manual, ele fiind tratate i n lucrari de spe-
cialitate pe care ueolouul Ie poate la nevoie_
, b b
_ J n cele ce urmeaza se vor descrie numai lucrii ril.e care cad
in sarcina geologului : '
A. URMARIREA EXECUTARII PROGRAMULUI
Geologul executarea programuluL prIn_
Tlaparl ul z!;nic foral. ce:e In.t.orm3tll
lefoni ce direde de la ingi nerul de fora], de la brl gadlerul fora] u-
lui sail chiar de la sondorul-$ef face vizite la sonde, pentru a
se convinge dired de mersul lucrului de modul de execut are. -
EI programul, luind parte act iva, interv,enind ,:;i
di nd dispozi\ ii di-recti veIn . Iegatura cu geologI c:
atunci ci nd de cuvll n\ a, sau cl nd Ill cra rll e nu se exrcecuta
conform progr amului slabi liL
Geolouul st udiaza -toate probelede roci extrase l ntoc-
me$te profilu! litologic al sondeL EI diawamele elcc-
trice, face corela\i il e jntre di agrama electrlca prolliul
al sondei si fixeaza limitde dinlre forma\iuni; face corela\ nl e in-
tre dalele 'ueolouice din sanda Ctl cele oblinule prin prospec\,iu ni
geologice fa suprafa\a sau prln prospec\ iuni.
-corelat iile lntre diferitele sonde dIn regl une, 1I1regls:
treaza'devi ati il e sondelor, determinii , pe baza da telor din probe
di agrame eledrice, stra tele petrolifere acvifere_ Pentru
de expl orare $i de exploatare, el propllne Inlervalel e a
-si urmareste i ncercar ile de punere in produetle a sondel rezul-
'tatele ob(inute_ -
'96
B, STUDIUL FORMATI UNl LOR STRABATUTE
I. Necesitatea de a Ili a probe din teren. Un f-oraj de rd e-
r in!a avind drept scop stabilirea sUCClesiulll i stratigrafl ce tee-
tonicei unei regiuni, este foarle importa nt sa fie in fel sa"
pa t, incil sa dea indi ca!ii s igure In acest scop_
Se observii adeseon la echi pele de fora) tendi nla de a inde-
p,lini formal plan ul de lucrll, de a grabi forajul prin neluarea de
probe din stratele prevazule sau prin marinea intel:valel or neca-
rolate. Echi pele de fora) care lucreazii 111 acord, Slll t foarte In-
t eresa Ie sa sa pe un nll ma r mare de melri considera carolarea
ca 0 pi edlca i n rea lizarea adincimii propuse. lntrueit costul unul
foraj este foar te r idi cat, este absolut necesar sa se obl inii maxi-
mum posibil de informatii cu aceastii cheltu ia la- Nu trebuie 53
se uite ca ' un foraj de referin\a se sapa pentru a ob!ine informalii
geologi ce, iar nu pentru a fa ce 0 simpla gaura in pam.i nt .. Infor-
mat ii bune nu pot fi ob\inll te dintr- un ioraj sapat In grabiL
De aceea, geoiogul Ircbuie sa urmareasca forajll l sa in-
siste penlru scoaterea de probe din forma\ iunil e strabal ll te.
In iisa ueologo-t ehni cil a sondei, trebui e sa se ill scri e toate
, b
carolele care t rebuile scoase. Dupa aceasta trebuie sa se con
troleze dadl programul se executa cOll!? ti incios. t;>i daca nu se
lrece peste stratele important e fii ra sa se carofeze_ Daca dupa ca-
rotajll l electric se constata ca mai exi sla strate interesante care
nll au fast carotate, geologul va propune scoaterea de probe cu
ciu pitorul. . :
Tn rgi uni.i e slab deschise la suprafa\a, unde nu eXlsta I n -
lorma\ ii bune asupra straligrafiei $i tectoni cii reg iunii, sau in
regi uni le unde nu si nt strate reper prea hune, probele trebuie cu"
lese ell mare gri j a, la intervale mai dese studiat e cu mare
alen\ie_
o so nda Din:e lucrata bine studi atii, care este sapata in-
t r-o regiune slab deschisii la suprafa\ a,. reda -istoria
uneori mai bine deeit 0 descifr eaza un studiu geologic amanun\ lt
de suprafaliL De aceea, dupa cum s-a mai s pus, este absolut ne-
cesar _sa se cul eaga maximum de informal ii di ntr-o sonda - I n
sa pa. Este necesar sa se ob\ina cel pu\in -d te 0 probii reprezen-
tali va din fiecare forma\ illne, iar in forma\ iunil e care se
sa fie product ive. t rebuie sa se caroteze continuu pe porli unea cu
nis ipuri petroli fere_
Pentru ca scoaterea probelor sa se faca In (june condi\ ii:
:zeologul trebuie sa t ina 0 legatura strlnsa cu echi pele de fora,.
deoa rece merge in cele mai bum' conditii cind geologul
lucr,eazli in armonie cu inginerul de foraj.
7 - Tndrumari in practica
91
(
Daca geologia este 0 a fil ozofi e, for ajul este t o(-
odatii 0 0 art a. Geologul ingi nerul de foraj trebuie sa
a iba in vedere ca fi ecare dintre ei es(e un specia'ii st ca amind)i
conlucreaza in vederea realizarii scop. In acest fel se
va ajunge la 0 in\elegere care coleetarea probelor
aduna rea informaliil or as upra zaeami ntului. Geologul trebuie sa
discute cu sapatorul , sa se informeze as upra felului cum se sapa
iorma\iunea, asupra tari ei rocil or, aparitiil or de gaze, de l i!ei saUl
de ape, asupra por\iunilor in care se darima gaura etc. sa fur -
ni zeze date asupra formap unillor pe care Ie asupra li to-
logiei tecloni cii , asupra probl emelor pe care Ie as l.1 -
pra necesiUi !ii de a scoate di versele probe. Tnlelegind fi ecare ne-
cesil ii! il e de lueru, greuta( il e probl emele celuil ait, se
aj unge mai bine la seopul urmari! prin saparea sondei.
Probele de formal illni extrase i n t impul forajului pot fi: ca-
rote sau simburi de sondaj, probe de la sit a vibratoa re, materi al
di n ta lpa sondei scos pe gura sapei probe luat,e cu ciupitorul
di n pere!ii gaurii .
2. Date asupra !orma!iunilor sondelor. Afa r!! dedat ele ob-
!i nut e din studiul probelor de roci ext rase, se pot obtine da te asu-
pra forma!iuni i prin aite mijloace. Astfel de informa!i; supli-
ment are pot fi oblinute prin analizele probelor de noroi, dupa re-
zistenla rocil or la sapa, insemnatii in jurna,lul de foraj al sondo-
dupa vi teza de foraj sa u uZIJ ra sapei" apoi prin diagra-
mel e eleclrice sau radi oacti ve ale gaurii d,e sonda.
. Majoritatea acestor me!ode de informa re si nt folosife curen!
i n indust r ia noast ra pet rolifera nu toa te sint metode geo-
logice, ele trebuie cunoscute de geolog.
Ele vor fi di scutate aici numai sub as pectul apli ca\iei geo-
logice. Pentru 0 mai completil asupra lor, geologul va
folos i tratate de specia li tate.
Afara de datele as upra forma! ill nil or, si n! necesare uneie
date asupra gaurii de sonda, care po! infill enla sau compl eta
dalele geologice obti nute 'deci si nt imporla nte pentru geolog-
Pr inlre aceslea, un rol important il au de"i a!ia sondei excava-
tiil e prod use in interiorul gii u'rii, ' datorit e acliunii noroiului de
sapa.
C. CAROTE
Cele mai comple!e iniorma\ii despre iOflna!iunil e straba-
t ut e se oblin prin simburii de sondaj , care pun la dispozitie ca n-
titat i 'sufi cien!e ,de mater ial sanatos proaspii t din roci le din
talpa sonde i. .
98
..
/ 99
Carotele (fig. 52 53) se scot din talpa sondei cu freze
speciale, numi te carot iere, au forma ci lindr ica. Axa lor In pozi-
tia originalii coi nci de teoret ic cu axa sondei.
Numirea de "carota" vine de la cuvintul francez "carolle"
'care insemneaza "morcov".
I. Tipuri de carotiere. Ca<oliera este partea din garnitma
de foraj care izoleaza in talpa sondei 0 porli une de roca de fOrIlla
cilindrica 0 pri nde pentru a fi scoasa la suprafala
"
Dupa cum forajul este percuta nt sau rotativ, carotierele p')!
fi ele percutante sau rotative. Intrucil, i n industria modernii,
forajul percutant este foarte rar folosit, caroti erele percutallte llU
si nt descrise aici.
Carotierele rotati ve au trei part i principale: capu!, care taie
proba, corpa!, care proba taiatii prinzlltorul de probd,
care fixeaza proba pentru a nu cadea di n tubul carotier.
Se deosebesc numeroase tipuri de carotiere, dupa forma ce-
lor trei parti pri ncipale ale lor, care sint variabile in funetie de
neces itii tile de lucru.
Dupa Ilumarul det uburi cari const itui e carpal caro/ierei se
deosebesc carotiere cu pereti simpli carotiere CU pereti dubl i.
Carotierele cu pereti simplj se intrebuinteazii la sondeze.
Ele sl nt formate dintr' un tub de otel. care are la un capat un
filet pentru a se la priijinile de foraj, ia'r la celalalt
capat, dinti de otel sau 0 coroana CU apllicatie de dia\1lante
negre. pentru a tiiia rocihe tari. Proba: este retinut a i n tub, In
limpul extractiei, de un inel prinzatbr.
Carotierele cu pereti dubl; se intrebuin\eazii , atit la SO,l-'
deze cit la sonde.
Carotierele dubie sint formate din doua tevi: 0 teava inte-
rioara pentru proba 0 teava exterioarii. Teava exterioara, care
fortlleaza cor pul propri u zis al carotierei, este prinsa CU un capat
de prajinile de sapa, iar la celalalt capiH se fixeazi! capul caro-
herei. Teava int erioarii, pentru proba, este asHel la
teava exterioara, i nci! se odata cu ea, sau este prinsa
de teava, prin intermed iul unor rul menti, inci! stii pe loc In tim
pul carotarii.
Capul carolierei poate fi diferit, dupa cum trebuiB sa caro-
teze in forma\iu ni moi sau in formatiuni tari . Pentru formatiuni
moi sau de tarie medie (marne. argile, cii rbuni, nisipuri afinal e
etc. ), capul carotierei are aripi sau lame taietoare, iar pent ru for -
ma\ iuni le tari, role dintate, de forma cilindricii sau troncon icii .
Prinzdlorul de' proM este intre capul carotierei si
teava d'e probii, pe un prag al capului caroUerei. Prinzatoarele
100
pot fi cu arcuri de aiel, cu gdUar sau eu pene. Tn fi g. 54 este reo '
' prezentat un cap de carotier a cu prinziitoare cu arcuri de otel
cu gratar. Arcurile penele de olel servesc 1a fixarea probelor
de roci tari, iar gratarul, la prinderea rocilor moi. Ele au un rol
import ant, alit in momentul ruperii probei din talpa, cit in tim-
pul extragerii ei la suprafa\il. Descrierea amiinuntit ii a caroti ere-
lor se in lucra-
ri le tehnice de speciali -
tate (v. de exemplu: An-
doni e: Carotajul meca-
nic.

2. Pregatirea prabei
pentru studiu. Extrage
rea probelor din caroti-
era se face cu deosebita
grGa, alit pentrua nu Ie
sfari ma, cit pentru a
nu Ie deranj a din pozitia
lor normalii .
TeBva inferlfJara
penlru proM
Cap cfeta.""I;e.' ..;
pt?niru 0rr,,,fiu'O,
JaI'l
Prlfizal om!
super/(JI'
ine/vl
Prlnzdloru!
mferiOf' de p roba
Role penh I 9Jpa/
Probi1 scoasa din
caroti er ii se asazii i ntro
cutie spre a f( trimisii la
Iaborat or pentru analiza. Fig. 54. Partea inferioadi a unei caroti ere
Se ca cutiil or sa fie potrivita cu lungimea
prob.el. In mod se folosesc cutii I ungi de un metru,
largr ad.lnci de cHe un decimetru. Ci nd probele sint de mai
metfl, ele se in mai multe cuti i. Despartirea pe cutii
se face d_e la rupturtle naturale ale probei numai i n cazuri rare
se rup,e In mod s pecial de cat re operator.
Ci nd proba se pune in 'mai multe culii trebuie Sa se aiba
grija sa se insemneze capetele adiacente, as'Uel ca in laborator
proba sil poatii fi reintregi,tii cu exacti tate.
. In cutia respectiva se pun bi le\ele la ambele capete, indi-
tl nd sanda adincimea fiedrui capat al probei. Pentru aceasta.
trebuie instruil i ca sa indice in mod constiincios
datele necesare. .
. Daca biJe\elel!e se pier? sau se uda se distr ug, proba
din va loare. Atunci adlnclmea probei poate fi aflata numai
raport ul de foraJ, dacii se de la cesonda provine proba.
Capatul de sus cel de JOS ramin i nsa de cele mai multe or i ne-
determi_nate. Uneor i,pot fi deduse ele dupa forma probei.
ClOd roca este dura (gresie, calcar, marna tare). geologuI
poate capat ul de sus al carotei dupa for ma lui conica
101
sau piramidala. La incepulul carolarii, carotier1\, nefiinG bine . Ii
xatii in leren, prin invirtire slmburele, care are lend1l1\a.
sa inlre in lub Chlar clapele carolierei, frednduse de proM 111'1-
inl e de 1\ se ridica complel, efeclueaza aceasla slrujire. Carol iera
ia aslfel la capalul de s us a forma conid, mai sub\ ire decil
probei. Uneor i s-a formal la capal ul de sus un Irunchl de plra-
mida penlagonala regulal a (la carolele .
In multe cazur; se poale capalul de )05 'I I pro-
bei dupa malerialul fr ii mintat 'Irs, ca:e are un mir?s de
piimi nt incins, de asemenea datont aC\lullll carohere!. [Jupa ce
opera\ia de carotare s-a termi nat, nu se mai apa.sa p.e freza caro-
lierei, vit eza de rolalie a mesei se Freza,
mai repede $i mai mult pe loc, fara a palrunde in leren, face cn
materialul sa se inghesui'a sdi in caroti era, sa se framinte, sa se
dezlipiasca in strale subtiri, care prin frecare unul de altul se
incii lzesc foart e mult. Roca se i ncinge, "se arde" se innegreIi:.
De aici vine expresia de "probii arsa". Uneori, proba ' se
devenind ca 0 zgurii (de exempl u: la 0 sonda SRP, $ u\ a Seaca,
adincimea I 522 m) .
Miros ul uri! se dalore$le m.a,heri al'uLui organic din roca, care
se descompune prin ridi ca rea temperal urii probei.
3. Descrierea analiza probei. Deseri",rea ptrobei se face In
laborator. Penlru a fi completa, ea trebu ie sa cuprinda Irei cate-
gorii de informa\ii: lehni ce, geologice economice. , .
'- a) Datele tehnice necesare si nl: numii rul sondei. Inlrepnn-
derea localitatea si adi ncimea de la care s-a scos proba; apol :
data 'carot arii , siipal a recuperalii daca esle posi-_
bil, sa se indi ce $i capalul de l.a care s-a pierdut din proM.
Prima operatie care se face in laboralor consta i n caub
rea bile\elelor din cuti a cu proba, penlru a vedea de unde p!ovl n:,
proba care este canlitatea care s-a carotat. Apol se masoara
proba spre a se vedea ca nlil atea recuperala. Rareori ex ist a con-
cordanta inlre inlervalul carotat lunglmea probel recuperale.
De obicei se recupereaza mai putin decit s-a sapat cu carotiera;
procenlajul de recuperat coboara chiar pina la 5%'.
Acest fapt se poale exp\i.ca i n doua fel uri:. _
Tn timpyl extragerii probei, di n, cauza. unul del ect al caro-
tierei se poale pierde 0 parte din simburel e carolat . Por\l!,ne8
care se pierde i n primul rind esle loldeauna din partea de l OS a
probei. . Uneori , se pierde toala proba caroti era iese goala;
atunci opera\ia de carolare trebui e repeiata,
Tn mod exceptional se poal,e pierde $i din capiitul de ,sus
al unei prob.e, an ume, at uncea ci nd s-a ca rotat un lll SIP afmat
sau friabil care esle sfarimat la atingerea frezei carotierei
102
.:;; i esle spalal de curentul de noroi, aslfel inci! nu ma i poale fi
p rins i n tubu l caroti erei.
C1nd pe baza cril eriil or indi cale' mai s us nu se poat , deduce
de la care capat s'a di'n proba, riimine la aprecierea
expen en\ a geoiogulul sa Indl ce de unde s-a pi.erdut din proM.
Tn ,acest caz, se trece de obicei cantitalea "pierdul a" la partea
de lOS.
Cazul d escris la "sondezele de prospectiune" ca proba recu-
.peral a sa fie mai lunga ded I interva lul sapat nu este cunoscut
la sondel,e mari. .
Toale datele tehni ce indi cale se scriu la incepulul descri erii .
ca un titlu $i sublitlu, de exemplu: .
Sanda 264 Sourompelrol Islaz
Corola mecatlicii /652---. / 655 m
,(carotat 3 nl . 1,85 m = 6ZO/tJ).
. Sub acest Iillu urmeaza indicarea datelor geologice eco-
nomlce. .
b) Datele geologice cuprind loate observatii le
pa.leonlologice teclonice facul e pe probii. . " '
. Observa\ iil e litdlogice se refera la nalura rocii sa u a rocilor
d in care esle constituil a proba, la cl(l oarea durital ea roci i la
marimea bobului , la cimentll l eventual matricea care
-gra nul ele. in c,azul brecciil or $i conglomeralelor, Id
vJ rsta, marllnea forma elemelli elor consti tutive. Tn cazul unei
,aHer na n\e de roci, slralele mai sub\ iri dedi 10 cm nu se descri"
ci ca inlercala\ ii ( 10- 0,5 cm) sau ca filme (5- 0,5 mm)
In mai groase, sa u ca aHerna n\e inlre ele. d.eoarece nu
mal pol fl reprezent ate pe profi l (nici la scara I : 200).
Aslfel: un slral de calcar de 2 cm, cupri ns in 2 m de marnil
se va descri e i n fel ul urmator: 2 m ma rna (cu loate caracteri sti:
,ci le ei) cu 0 intercala\ie de2 cm ca lcar (cu loate caracterele lui
Iil ologice) $i se va arala pozi\ ia ca lcar'ului i n st ratul de marna
.(la partea inferi oara sa u sLI perioara) . Ci nd doua roci diferite
a Hern:azii in s trale ma i subliri deci l 10 cm, ele se descriu im-
preuna, ca 0 alternanta, de exemplu: 30 Clll alterna ntii de mar na
inchisa argil ii verzuie. in st rale de cit e 1-':3 cm. Dad
slralele sinl ma i groase dedi 10 cm, ele se descriu fi ecare in
part e, incepi nd de la capat ul de sus al carolei, indicindu-se lun -
,\ri mea fiecar ui slrat in proba sa u - pre:erabil - adincimea lui
I n fora]. De asemenea, se va indica dadi roca este bine sau s!ab
st ratificatii, daca esle cllrbicorticalii sau cu sl ructura incruci$alii.
('1.1 Vine de ca lclt sau ghlps. Pentro a exami n8 dt mai amanun1it
mai compl ef prcba, ea se sUl rlrna, se rupe in bucat i, se zgi-
103
rie, se i ncearca cu HCI etc., a"ind grija insa de la sa se
puna d" 0 parte care trebui e pastrate In colec\.a
proprie sau Cllre vor fj trimise la Com.tetul GeologIc, sau la um-
lalile pe care Ie intereseaza for aju.l respecl1v. . . .
Informaliile p!1.leontologice privesc con\lOutul m fosll e al
pro beL Cind se. farimileaza proba . pentru st udlU,. se aleg toate
iosilele se pun ' de 0 pade. Ele 1rebUle. determ . generi c
Dacii este posibil , specifIc. Formele cele carac-
terist ice trebui e .sa fie determinate spec.fIc. Daca fosllele smt rarE\
se sfiirima 0 cantil ate mare de proba, pi na d nd se pot alege
dteva exemplare sau Ill, nevoie chiar numai clteva
fragmente,. care sint uneon ele un md, c.u valor_os. Unel e fosll e
se recunosc usor chiar in fragmente ml CI. AsUel, In marnele
ti ce formele de Cardiacee sint caract.;ri stice prin coastele m. c.
radiare. In marnele nisipuril e meoti ce Hydrobia se
chi ar dupa 0 singura spira .. Nerili!}a .dupa ornamentaJll!e de P}'
cochiliE1, Congeria novorosstca. dupa reglUnea
iar formele de Vnio ' (Meot ian Dacian) , prI n aspect ul s,defos.
. Daci. macrofosil" le li psesc eu se trimite mater!al d11l
proM la laboratorul de eentru a nahza. . ..
Pe baza fosi lelor gasde se determlna vHsta formatlunlL
Cind li psesc macrofosil ele nu s-a rezultatul .ana-
lizei mi cropa leontologice, se .poate i';.d .ca formatlUn11 pe-
baza litologiei , dar este rna. b.ne sa se puna un semn de
intrebare (de exemplu: Helvetia n? Oligocen?)
. La ieclonica se vor indi ca: inclinarea st ratelor a faliilor
5
i
chi ar a oglinzil or de dacii se
late si orientate i ntr-o s.ngura dlTec\.e. Se mal
ialiil e sau oglinzil e de fric\ iune sint pa ralele cu strahhca\.a, ob-
lice sau transversale stratelor. Tn sfi rsit , se da ad111c.mea zone-
lor de framintare si breccifiere. Q.;ologul trebu ie sa fi e insii atent.
sa nu conf unde breci fierile teet on ice, cu framintarile dator!te
tierei. Tn ul timul caz, pe . fetele de separat.e d1l1tre buca\.)e fra-
mint ate se observa cerellri concent rice. datorite rotalie. fre-
car ii inire ele a diverselor fragment e de probii .
Tncl inarf a stralelor til carota se masoara cu ajutorul unui:
goni ornetrll sall chi ar cu clinometrul u.!ei Penir u mas,, -
rarea cu clino:netrll l busolel, se flXeaza proba .n poz.j.a
cali;" lipit ii de un perete, se pe linia _ de cea mal
mare panta a fe\ei stratului se de l11chnare (ca
si la carfare). Cu alte cuv.nte, se masoara ungh.ul d' ntre pla-
nul stratului si un plan transversal axului probei. Daca se efee-
tueaza ma i citiri i ntr-o proM care c1i'era in(re ele Cll 2_ 4,
104
se poat e lua ca inclinare a probei, valoarea medie a tuturor mii-
suratoriIor Daca diferen\ele sint mai mari dedt 5, se indica.
valoarea minima maxima gii sit a (de exemplu, inclinarea.
35-42) . .
Daca pe dist an\a 1- 2 m, in probii se gasesc difc-
rente peste 20 de indinare (de exempl1u la 1 352 m, i ndinarea
35, la : 1353,50 m, inol1inarea 60), geologul trebuie sa fi e atent,
deoarece este probabil ca aici sa existe un accident tedoni c.
IncIinarea masurala sau calcul ata in felul acest a este in-
clinarea apa rent ii a stratelor ea corespunde cu indinarea ade-
varata numa i cind forajul este sapat vertical, deoarece, dupa ZUlTl'
s-a ami ntitl, se masoara unghiul de i ndinare fal a de un pla n
pendi cul ar pe axul carotei cilindrice, considerind deci acest plan'
un plan reper. Dar acest plan este in poziti e ori zontala numai
cind peoba, in pozilia ei originala, este exact vertical ii. Dad fo-
rajul este deviat, planlll provizoriu de referi nla este incl ina!.
Incl inarea miisurat a trebui e deci coreetata propor\ional Cll de
via\ia sondei, pentru a obt ine inclinarea real a. Tndinarea arle-
varat a este mai mare decit cea masurata, cind sonda este deviata
in sens conirar ciiderii st ratelor si este ma i mi ca dad sonda este
deviata "in sensu I caderii stratelor (in josul struet urii ). Oed
pent ru a ob\ ine inclinarea reala, h',buie facut un calcul de corec-
lie (v. la carote ori ent ate). Lucrul acesta este import ant, i n spe-
c.al acolo unde ga ura este mult deviala, iar indinarea in carote
este mi ca. De exemplu: 0 i nd inare de 5 in laborator poate fi
20 in nat ura, dad ga ur a are deriva\ia de 15 in sensu I contrar
inclinarii . Geologul sa fi e foarie atent. Sa nu se in special"
Iii forajel e de explorare, afirmind cii f1 ancul are 5 incl inare d nd'
in realitate are 20.
c) Din punct de vedere economic, adica al exploatiir ii viit Od-
re, inteneseazii daca strat ul contine t itei, gaze sau apa, mai
intereseaza capacitatea lui de inmagazinare. De ace a, va trebui
se observe procentul de nisip cal itatea ni sipul ui din proba
$i sa se analizeze con\iriutul fluid al ni sipului sau a[ a ltor roci
poroase.
o b s e r val i i s p e c i a I e a s u p ran i s i p u l ui. Se-
\' a callt a sa se aprecieze procentaj ul de ni sip I iher di n diferi tele
strate. inleiegind prin aceasta: ni sipul care apare izolat +estimarea
tl isipului care apare ca fil me + induziunile de ni sip in por(iuni le
marnoase. De exemplu. in '30 cm de marna se observii sapt e interca-
lal ii de nisip tota lizind E- cm. Marna are. deci, 17%' ni sip liber. Mai
are 0 incluziune lenticulara de circa 1,5 cm grosime. Se est imeazii
in total' 20% nisi p liber. La un prof il de amanunt (col oa na st ra-
105.-

ligraf icii). alJluri de col'Oa na li lologica se face 0 coloanii a
p rocenl ajului de ni sip Iiber impreg nat. Penlru a aprecia ma l
bine porozitalea ni sipului. se mai aral a marimea bobului de
nislp bob mare. mijlociu sau fin califateq nisipului: foarle mar-
s lab mamas. cuarl os etc.
Penlru a delermina exact porozilalea permeabil ilalra
ni sipului se Irimit bucal i din proba la laboraloare speciale de
cercel;He geolehnicii.
Co n lin u I u I flu ida I r oc I l or p 0 r 0 a s e poale
fi ana li za t imedial de geolog. prinlr-o analiza calilativa. ci nd
esle necesar. se procedeaza la 0 a naliza ca ntit ativa. inlr-un
labora lor de analize chimice. fn primul rind se conslala prezenl a
ii\eiului sau a gazelor prin cul oarea miros ul nis ipului. Se pot
distinge ni sipuri cu miros de pacura. de benzina. de pelrol lam-
pant sau de gaze.
Dadi nu coniine l ijei sa u gaze. imbibarea lui cu apa siiralii
conslat ii punind pe Iimba 0 bucat ii de roca .
Daca miros ul de jilei sau de gaze esle pulerni c. se a prinde
un chi br il. se apropi e fl aca ra de se rupe proba. spre a sc
vedea daca hidrocarburil e sinlinflamabil e in spartura proaspii t.'i.
Daca se aprinde. faptul se consemneaza prin in scr ip\ie: .. gaze
infl a mabil e" sau .. lilei infl amabi l". Acesle incerciiri trebui e fii -
{: ule chi a r la sonda in momenlul scoalerii probei din caroti era.
Dad proba are gaze, ea Irehui e para finala imediat, penlru a pu-
t ea fi anali zat ii ulterior in la borator.
Prezenla lileiului in ni s ip mai poale ,i pusa in evidenlii :; i
in felul urma lor : punind nisipul intr-u n vas eu apii . daca arc
t ilei. se irizal ii la suprafaja apei. Apa rece evidenjiaza
mai bine cul orile de ule i decil apa calda.
Acesle melode de cercel a re pol fi complelale i n labora tor
cu 0 serie de a na li ze. penlru a pune i n evide nj a flu idele din 0; -
s ipuril e exlr ase din fo raje. Se fac anali ze speciale penlru gaze.
penlru l ilei pentr ll apa sarala. prin mel ode fizice chi mice.
R ea c I i i p? n I r u (i j e i. Til eiul poal e fi pus in evi-
denl ii in roei prill Iliminescent ;; la lampa de cu' arl prin reac-
tii de C' uiDare cu diferiti re(lct ivi.
E x a m e n u I I a I a Il1 pad e c u a I' (. (ill descri ed se
prescurteazii L. Q.) se bazeaza pe propri etalea (ijeili r il or brute
de a develli lumi nescenle ci nd si nl ex pus<> la lumina
Tncercaril e se fac lntro camera Intunecata, peniru ca lumina zj-
lei sa IlU inioietiice. prin inlensilalea ei, observarea Iluanlel or de
culori pe care Ie prezi nl a liteiul sau roca impregnal a. Nua nlele
"ti teiuri lor variazR la lumina ultravi olet a, de 13 brun inchis. gal -
106
ben bruno gal ben deschis alb laplos. a lbastr ui pina la a lb violaceu.
S -a conslal at ca mai au cul ori mai deschi se,
a lbaslre. iar cele mai grete. cul ori mai i nchise. mergind spr e
bruno Dar nu s-a stabitit pi na in prezent 0 relali e sigura int re
g reut alea molecul ara a hidrocarburilor lungi mil e de undii a le
luminii . Un fapl cur ios se poate insa cita i n acesl sens: (ileiuri\ e
mai vec hi pastrate pentru comparalii. dupa 0 anumila vrerne nu
a u rnai avut nuanle ca la ill cepul c1nd era u proaspete.
Aceslea inseamna eli. erau pastrate i n luburi i nchise. para-
h nale. pentru a opri evapor area hidrocarburilor (i(durile
'iI-au schimbat cu timpul constituli a s i luminescenla initi a la
a lba-a lbiislrui e a devenit cu timpul 'a lba'-palidii ' sa u a lba-giilbui e.
Ni s ipuril e gresiile neimpregnale a u la lampa de cll ar! 0
{: ul oare neagra-brunii sau neagrii-violela.
Cercetarea probe lor la la mpa de cuarl esle foarle comoca
" i daca ea nu aral ii exact ce hidrocar.buri sinl in roca,
are illsa avantajul de a Ie indica chi ar in i mpregnajii foart e
s labe in h\nlil e. care nu se inlind in lot lu ngul unui sl ra t. Unde
gresii impregna le. care la lumina z il ei par neslratificate. arata
stratifi ca!ia imediat ci nd sinl s upuse la lampa de cuae(. da tori tii
.diferenlei de concenlra li e in hidrocarburi a diferil elor slrale.
Afara de acest examen fi zic. la lampa de c uar!. probel e se
incearca t; i ell 0 serie de reactivi chimici.
Rea c I i a cub e n z 0 I se bazeaza pe colora(ia benzolu-
lui in care se dizolva (it eiu\. .
Nisipul sau gres ia de cercetat se sfiidma bine. se inlrod uce
inlr-o eprubel a se l oarnii pesle el benzo\. Se agil a pul in. apoi
se lasa sa se Iimpezeasca. Daca ni si pul conIine t ilei. benzol ul se
{:oloreazii in gal ben-brun. Culoarea esle mai intensa sau mai
s laba. dupa ca ntit atea ca lit alea hidrocarburil or di n ni.s ipul
sl udia!. .
Re acl i a c u telrac l or ur a de ca' rbon (CCI .)
se face i n mod ca $i prerectenla. Peste nisi pull slarima t di n
epr ubelii se loa rna lelraclorur a de carbon. Prezenta tile iului
esle indicalii pri n colorarea Ii chidul ui in galben pina 'I a galben-
bruno dupa procenlu l de hid rocarburi din nisip. Penl r u a pUlle
,?i mai bille in evidenja .prezenta (i!eiului. maleri a lul Iratat ell
lelraclorura. esle lurnat pical ura cu pi ciil ura i nlr-u ll vas de stiel ii
111 care se gase!?te aoa dist Hata indi lzitfi: claca so!utia contine
l ilei, el se separa ramine la suprafaja apei. unde poate fi
u!?or observaL
Rea c t i a c ub e n z j n a se face fa fel ell cele de mai
107
i nainte prezen\a \i\eiului se pune in eviden\a tot prin colora-
rea benzinei in galben-brun.
Benzina, fiind un dizolvant mai slab, se ca react iv
numai cind benzolul telraclorura.
La toate acesle anaHze, se da un calificativ al reacliei.
dupa intensilalea culorii oblinute. De exemplu:
ReacUe foarte buna la L. Q., Cll Cll benzol.
Reactie foarle buna la L. (J., buna Cll
Reactie foarte slaba la L. Q. lara reactie Cll
Se uneori expresia: "Reaclie negativii".
'lOa nu este potrivita. losle preferabil sa se indi ce "fara re-
acl ie", pentru probe Ie care nu arata prezenla \iieiului.
R e a c i i ape n t ru g a z e se face ca cele pentru \iiei.
folosind i nsa ca react iv qcetona. Nisipul de cerc.etal se pune intr-o
eprubeta se toama pe el acetona chimic pura. Se lasa 2- 5 min.
pentru ca acetona sa dizolve gazel e, apoi se iiltreaza prin hirti e
de filtru. Solu\i a filtratii se traleazil cu apa distilat a. Tn ca-
zul prezenlei gazelor se ob(ine un precipilat alb. "
A n a I iz ape n t r u a pas a rat a.. Prezenla siirH ill>
roci se constala punind limba pe 0 fala de ruptura proaspat ii a
probei. ,La descri erea probei se inregist reazii "gust sarat", "gust.
shab sarat" . sau ,,lara gust sara,t". ConiinutuI1 in apa sarat a al
une, i roci poroase se poate determina in laboralorul geologic
numai calit ati v $i prin compara!ie in felul urmator:
100 g nisip spalat cu 200 g apa distilat a se filtreazii se-
pun doua-Irei pi ciit uri de bicarbonat de polasiu ca indicator.
Dintr-o bi ureta gradata se picura cu ateniie azotal de argi nt
(NO, Ag) S 2 agila conlinutul , pina d nd se obline un precipi -
tal. Cu cit Se mai mull NO, Ag, cu atit apa din proba
esle mai sarala. Pri n comparafie, de la 0 caroL! la ait a" se poale
face 0 idee despr,e salinit atea rela(ivii a probei cercelal e.
Toate reac\iil e menlionate se fac in laboratorul geologic $i
servesc la punerea in evidenla a prezenlei diverselor fluide in
rocile poroase. Ele nu dau i nsa 0 analiza ca nti tahva a acesior
subst an\e, Ana l,iza ca ntit ati vii se face in laborator ul chimi c, spe-
cial 3menajal in acest scop.
Pr e gat i re a pro b e l 0 r pe n t I' U a n a li z a c h i-
m i c a, Laboratorul de analize chimi ce. face un studiu amanun-
lit nu numai a l fluidel or dintr-o roca poroasa, dar $i al porozi--
t at ii, permeabilit iit ii saturali" i rociL
Din aceasta a naliza se pot trage conc1 uzii despre produs-
iivit atea stratel or $i 'despre condi\iil e de zii cami nt , necesare pen-
tru estimarea rezervelor.
108
Aceste analize trebuie efeetuale asupr a . probei a$a cum se
,gase$le ea in zacamint sau asupra probei proaspete, imediat ce
a fost scoasa din teren, pentru 9 nu se pierde din fiuidele pe care
Je cont ine. Cum i nsii laboratoarel e sint departe de po!
trece 0 zisau chiar doua, pina cj nd proba ajunge de la sonda in
laborator, trebui e sa se ia mii suri ca proba sa nu se alt ereze, Tn
acest scop, trebuie sa se aleaga imediat, la sonda, porliunil e din
p roba intenesa nt e pent ru a na liza sa se inveleascii intro pojghi\ ii
de para'iina, Hk8 a dezbraca proba de ei de noroi, i n care
se in carotierii. Aceastii operat ie se face cufundi nd dE
TIlai multe ori proba i n parafinii lop ita, ca sa se faei! mai mul l,
s ir ate de paraf ina $i sa nu riimina nici un punet descoperi l. Pe
proba se Iipe$te un bil et cu indicaii a sondei, adincimii , datei ex
1rageri i parafiniirii probei.
. De exemplu:
SOllda 2 Rirzcu
Adincimea 850-852 m.
Extnlsa 1a 2 iunie 1948, ora 16.
Parafinata 1a 2 iunie 1948, ora 16,03.
Bilet ul se lipe$le de proba cu scrisul inafara $i se mai ap'
licii peste el un stra! de parafinii, asHel i ncH bilet ul sa fie bim
Jipit, dar sa se poata citi scrisul pri n transparenla.
Dupa parafi nare, bucala de proM se pune in cutia de pro
bii la locul de unde a fost luata. Laboratoru l geologic
proba i n intregime are grija sii trimitii por\i unea parafi natii I,
laborator ul chimi c pentr u anali za de porozilate, permeabilitate
saturalie, analiza canUtativii a gazelor, tileiu lui apei sa rat e.
D. PROBE DE SITA
Carotele extrase din talpa sondei dau i nformal ii foarte val o
.roase as upra rocilor slriib,itute, i nsii ele prezintii 0 serie de deza
vantaje, care obligii pe geolog sa reduca numarul lor la mini
mum necesar.
Tn' primul rind, ele slnt foart e costisi toare, atil prin opera
iia in sine, cil $i dat orilii faptului cii pri n ea rotare se provoaci
.i nlreruperi i ntirzieri i n foraj , care contribuie ele la ridicare,
.costului unui metr u for al. Tn aldoilea rind, pentru a controla (
liIT\ita geologicii, este necesar un numii r de minimum 4-5 carole
:;; i, uneori, limita nu poate fi prinsa eu exaclitate. De aceea
's-a cautat un a lt procedeu, mai exped iti v $i mai pulin costisitor
pentr u controlul limitelor, care sii dea insa $i o precizie mai mare
Cea mai comoda met od a de a obl ine un materi al din for
maji uni l,e striibiit ute consta in cul egere a sfiirimat adu:
l a'
...
de curent ul de noroi depus pe sit a vibratoare, care se poate
obline cu ori ci nd, lara a s tinjeni forajuL
Tn timpul forajului, sapa rupe din ta lpa sondei bucati de
rola, pe care ' Ie ia curentul de noroi care circula de la fund' spre
supra fa la, printre garnit ura de foraj peretele gaurii. Noroiul
di n sonda treee printr-un jgheab din el cade pe si ta vibr a-
toare. Fragment,ele de roca 'ramin pe aceasta s ila de aici pol ii
culese ori ci nd studi ale de dtre geolog. Tn mod se cu-
lege 0 proM de la sila la fiecare 5 m sapali. Probele pot fi cul es"
din 2 m in 2m sau chiar din metru i n metru.
Daca si la vibratoare nu esle montal ii in circuit ul nor oiului
ar fi foarte important sa se ob!i na probe din rocil e
scoase de noroi, at unci, penlru a Ie ob!ine, se procedeaza in fe lul
urmalor: se bal e un des de cuie in j gheabul de lemn pe care
vine noroiul din sonda. SUirimii turile de roci ad use de cu-
r,ent u,1 de noroi se opresc la gratarul de cuie pol fi cul ese ca
de la sita.
Dupa ce proba se spa la bi ne de noroi, mai ra mi n numeroase
fragmente de roci de fos ile. Dupa ce acest reziduu se usuca, se
i nlinde pe 0 foaie de hirli e se examineaza Cll gr ij a. De obi cei i n
el se gasesc roci fosile di.n toate stratele sl raMtute de sonda.
In curentul de noroi poate veni orici nd, pe mat eria lu l din
tal pa, material d,e mai sus, rupt sall cazut din pere!ii ga urii
nelubate. .
De aceea, i n probele de si ta nu a re valoa re tot ma teri al ul cu ..
les ci numa i "apa ri !i il e" ad ica formele fos il e, respectiv roci le (de
exemplu, marnel e sau tufuril e) care apa r pent ru prima oara
in circuitul de noroi $i ca re vin sigur din talpa .sondei,.
Dad probele s int luate des, se poate det ermi'na cu mare
precizie limit a dinlre forma!i unil e geologice.
Astfel, de exemplu limiia dintre Levanlin $i Daci an se recu-
dupa apari!ii le de earbun.i.
Tn parlea superioara a Daci a nului din aproape toat e
rele noastre. se gasesc numeroase stral e de carbuni. Tn unele re-
gi uni, se gasesc strale s ubl iri de earbuni in Levantin. Dupa
apari tia Jar, v.a Ii atent sa gaseasdi primeJe fragmente
de cardiacee, ca re arata fara indoiala Dacianu!. Tn tot cursu I sa-
pa rii Daci anul,,;, se gasesc in probele de s it a fragment e d:e ca rdii
mari , vivipare, uni o mai a les rezid uu bogat in ni s ipur i.
Limila Dacian-Pon!ian ,e constatii la sapa, prin trecerea
din nisipurile masive daciene i n marnele pontiene. Din probel e
de s ita di saare reziduul ni si pos se remarca abunde n!a excesiva
a cardiaceelor cu coaste fine. La mijl oc u,l Pon!ianului apa r cochili f
110
groase oe Congeria rhomboidea, uneori nis;puri. Spre baza
Pon!ianului apar fragment e de marna cu CardIum (Paraaql.- ll(1)_
NorolUl de cu! oare di n ca uza prezentei cii r-
bunil or din Dacian devine deschi s cu miros caracteristi c.
eat re mljl ocul din cauza marneior.
Li,!,it a Pon!ian-Meo./ian se prin apa ri !ia forme-
1.01' de Congena novorOSSlca, evenlual de calcare sau a reSl i eu
CongenCl nouoross;ca. Aceasta forma este usaf de
chi ar in fragment e. Mal jos apar fonnele de Hydrobia, fra gment e
de Unio mult reziduu ni sipos, ca re este foarte rar i n Pontian.
Limit a inferi oara a Meol ia nului este mai w eu de
nat la sita, daca el este pesle 0 format iune a rezoa sil sau
marnoasa rara fosil e. Oaca s ub Meotian urr;l eaza bcalca rele ell
Madra, fragmentele aces lor cal eare pot fi recunoscute iet
probele de sita. Aces! ca lca r poate fi. de a ltfel, bine reperat cu
sapa, deoarecc se simte di!eren!a de tari e la for<rj.
Dad s ub Meo!ian urmeazii He lvet ia nul infe r ior, acesta
poate fi ma i i nti i prin colora!ia noroiului de sapa, care
d.": cenU$IU deville brun din cauza ma rnelor r n probele de
sda a par fragmente de gresi i micacee de marne (de exem-
plu Gura Ocn i!ei, Ochiuri Vest). 0 indi cati e a Helvet ian ulu;
o ma i poate constitui apar i!ia fragment eior 'de '
Daca apar marne cenu$ii , necaracteri stice $i fara macrofo-
si le, a lunci fragmentele de roca se cul ea se dau la analiza
mi cropaleontologicii:, spre a decide. "
Tn or ice caz, fharea unei limite geologice numai pe. baza
probelor . de sitii trebuie fiicula cu mult i! prudeni a. De obicei,
fragment e!e de roci de fosile circul a in curenl ul de noroi mu lt
ti mp i nca dupa ce sapa a trecut de st ratul lor de ori gi ne, ia r for -
mel e noi apar uneori deslul de ti rzi u dupa ce s-a sapat i n culcu-
sui lor. Amestecul de forme din diverse strate este destul de mare
in probele de si t il :' as!'el, cii rbunii dadeni se gasesc a lat uri de
gresia cu Congeria novorossica !? i de calcare cu Madra si mar-
nele cu cardiacee a lii turi de marne rosii helvetiene. .
aceasta urmarire a esle necesa ra
fiindca 'ea ara ta i nca di n timpul forajului i n ce etaje se sapa De:
tenlllna rea IllnIt elor pe baza probelor de sita este numa i provi-
zori e, pl na la fix area lor definitiva exacta prin carot aj uf
electric.
(f ig.
mid
E. PROBE DE PERETE
?robele din pereti i giiurii so lau Cll un aparat s pecial ,
prevazut cu ciupit oare latera le (fig. 50) ca paha rel e
legate cu si rma de aparat ca re si nt trimise pri n expl ozi e
11 }
.in pere! ii .gaurii netubate. La extragerea aparatului , paharel"'e
.sint smul se din teren aduse afara cu aparatul.
Probele se scot din se examineaza ca caro-
tele. Dimensiunea probelor este de circa 3 cm lungime de circa
I cm diametru. Parlea bazala din iungimea probei este ocupatii
. de a piHurii de colmatare formata din noroi de sapa. Dad piitura
de colmatare estegroasa, proba de perete poat e Ii ocupata in in-
tregime numai de pill ura de col-
matare, deoarece ciupitorul nu a
aj uns pi na la strat ul pur.
Fig. 55. Aparat
pcntru luat pro-
be latera le
- -----,

____ %'
Fig. 56. Luarea probelor de perete
ell ciupitorul
La a int roducere a aparalului se pot trimite in diverse!e
strate, la distante oricit de variate, 18 ciupitoare. Dintr- o
incarcata cu 18 ciupitoane, ies i n med ie 10 paharele cu probe.
l ata un exemplu de descri ere a probe lor de perete:
112
Adtncimca Proba
I 827 m Numai noroi (patura de colmat are) .
182 1 m Marna fin micacee.
1818 m 2 bucaF (2 em + 2 em) . Nisip fin de apa.
817 m '1 bucata (1 em) . Ni s;ip fin al buriu, -calcaros fadi. react ie
ell CCI 4.
d 816 m bucaUi 2 'COl . Marna .
1815 m lIz -em. Marna ell noroi. .
1 808 m 2 buditi. 1 em. Gresie eu bobul ftn.
t em nisip fin mamas. Reactie slaba eu CCk
1 806,50 In 1 em. i\l\llrna verzui e fadi reactie de
tilei.
I 803,50 In I em. Marna eenu$ie eu interealatii de nisip. Para reac'
tie de titei.
Illterpretarea rezultafeLor. Dacii ,0 prciba de perete arata n;-
sip de apii se poat'e conta cu .Loata siguranla ca straltl! nu poate
avea decit apii. Daca proba arata impregnalii, este posibil ca
stratul sa aiba acumu1ari de dar nu se poate conta prea
mult cil sanda va Ii sigur productiva. Au fast numeroase cazuri
cind probele de pere!e auariltat indical;;, iar la , probele de pro-
ductie s-a oblinut fie apa, f,ie nimi c. Evident cii aceasta se poate
intimp\a in cazul carote1or, dar 1a aces!_ s)stern' cel pulin se
studiazii a cantitate mai mare de material se paate face a Idee
mai des pre conlinutul stratelor.
Tn 99 %' din cazur i, probele de perete se iall pe baza di a-
gramelor elect rice, iar locul de unde trebuie lua!e acestea, se Ir, -
did de catre geolog.
Probele de per,ete se iau din sandele neclare la care prabele
de peret e po! salva a coloanii important ii faart e castisitoare. Nu
se va aplica luarea probelor de perete intr-lln in care,
exempll.\, pinala I 900 m si nt nisipuri bune intre I 900
1 930 m apar nisipllri suspecte. Tn acest caz, in lac sa se tUbeze
coloana la I 900 111, se tubeazii la 1 930 m, se :fac i ncerc'i ri
(perforii ri) succesive.
F. DE PE SAPA
Sapa trlo' buie observatii ei nd este scoasa din sanda,
unele roci, ca marne!e argile1e, se lipesc de gura ei P0t tt
scoase pina la suprafala, adueind Cll e1e chiar ni sipuri sa u burii ji
de gresii. Aceste roci trebuie descrise ca carot ele. deoarpcB dau
informalii aoroape tot atit de bune, cu exceplia inclinarii stra-
telor, care nu poate Ii miisurata in probele de pe sapa, intrucit
materialul este de obicei frami ni a!'
Pentru oblinerea lInor asHel de probe, este !lecesar sa se
-dea instrllcliu ni speciale sondorit or, sa fie aten\i la sc}aterea sa-
pei , sa vada daca iese materi al din t eren li pit pe ea. Tn acest scop,
este bi ne ca geologul sa discu!e direct Cll cu son-
dorii. cind face 0 inspectie la sanda.
iJ - Indrumlfri In practica geol ogiclf
...
Uneori se gii sesc roci moi, lipite pe ll merii sapei oar nu pe
gura OJ. Aeeste roel provin mai probabit din peret ii ga uri i deel t
din talpa, ca nu se poate preciza adi ncimea de la CMe vin,
astfel nu au ni ci 0 valoare practica
G. PROBE DE NOROI
Pe ntru stabilirea contadelor intre formaliunil e Iipsit e de
microfauna (PIi ocen) $i al tel e con\ioind micnfallll a se ?ot foln;
probe de noroi de sapa. Acestea se ia u la distanla de 2- -3 m in
porliuoea uode se a$teapt a, de exemplu, contactul Pl iocen/ Pre-
pliocen.
Probele de noroi se trec prin sit a $i se exami nefiz ii conti--
nutlll lor i n mi crofa una. I n genera t, aceast a metoda da rezuJtate
bune. Nu trebui e sa se pi a rda din vedere ca din 2dinci me,1 de la
care este luata proba de noroi i n rnomentul d nd sapa era jos tre-
. buie sa se scadii 2- 3- 5 m c() respunzator timpului care a fost
necesar pentru ca noroiul sa ajunga sus in care sapa a lTl ai
avansa!. Ci fra care trebuie scazuta este i n funcEie de adi ncime.1
sondei (noroiul are nevoie de timp rnai sa ajunga la
suprafa la ci nd vIne de la 0 adincime rnai rna re), de viteza de cir-
cltl ali e $i de vit eza de sapare.
Datele oblinute prin ci t irea probelor se inselllneazii geafic
in profilul sondei. Porl iunile in care li psesc aces!e date in profil
se cornpl eteaza. cu indi cal ii le pe care Ie da sondorlll '$ef i n jll: -
nalul de sa pa, asupra terenulu i str ii bii tut de sapa.
H. DATELE DIN JURNALUL DE S.APA
Indiealiil e pe care Ie cia sOlldorul-$ef i n ra port ul sau de
sapa sint uneari foarte vagi, iar alt eari nu corespuni ell re.1li
tatea , sint scri se Il eg lijent , cu conv ingerea cii nimelli nu !e va
rpa t . . ele si nt pretioase t.rebui e l nre,gis-
trate In prof llul Iitologic. Ci nd .geolog ul Ie cerceteaza, t l Ie va
privi cu ochi critic $i acolo unde Ie poat e controla cu ajutorul
altor date sau informal ii, el Ie va coreel a dacii este cazu!.
l ata un exemplu de descri ere a terenului , di n j un ml ul de
sapa 21 unei sonde de la
114
Adincimea
512- 522 In
522- 529 m
529- 539 m
539- 548 m
548-557 m
Total. 1n " 1'
1
7
10
9
18
TeTe!"u!
Carbuni
Marna nisipoasa
Ma rn a
Marna ta re
Nisip cu car buni
Adl ncimca Total, tn 111 Tercnll l
567- 611 m 44 Scoa rt e cu ca rbuni:
611 - 626 m 15 M.arna ni sipoasa
626- 649 m 23 Marna 'cu ca rbuni
649-654 m 5 SeQarje
654-677 m 23 N\ arn a ni si poasa
677- 69'2 m . 15 l\\arna pJastica
692- 769 m 77 Marn a pl astica
Dupii aceastii descri ere, Iimita Dacia n/ Ponj., a n nr !a
678 m. IJe baza carot ajutUi elecl ri c, ea a fost deteri11 lll" t a la
66\! rn deci cu 9 111 mal sus. I nsii tot ca rotajul ma i arata marne
nt sipoase pi na la 677 rn. _ .
Da tele din jur nalul de sapa avea u 0 mare impurta nla I II
trecut d nd se sa pa cu sisteme per cllt a nte, cind ori ent a rea asupra
na turii rOeil or strabatute pr in foraj nu se putea Lace dedt dupa
iuleal a cu care i nainta sapa in teren $i dupa bataii\ ei . Dac3
sapa ina inta greu garni Lura de foraj b.:l tea ta re, se nota In
ra portill de sapa "t arie". .
"Tar ia" era inter pretata de geologl ca hInd: gresle, con-
g lomera t sa u calca r. Daca sapa mergea repede fii ra sii batii , se
not a i n raportul de sapa : "teren moale", "ma rnii ptastica" sau
" hurna". Pentru geolqg, acest ea i nseamna: (:J rgile. mar ne, marne
nisipoase, nisipuri etc.
Expresii eel "tarie", " ni sip presat", sall " ni sip CU scoarte"
se intilnesc ast azi in jurnaleJe de sapa pentru a indi ca gresiile,
nisipuril e, respectiv intercalaliil e s ubliri de gre ii in ni s!puri
sa u i n rnarne. Uneori, i n ra port ul sondorului se gas:esc
scr ise chiar gresii. De exern plu, la sonda citatii se indica gres ii
la I 335-- 1 340 m. Carotaj ul elect ri c a veri'i cat prezenl
a
lor in-
did nd '" I 336- 1 340 m un stra t cu rez isti vit atea mare poro-
zi t at e mid i (cimenta re puternica - Y. expl.icalia la cap. Carota-
jul electri c) . .
Aceste exempte arat a in ce masura se poate avea fncredere
in da telp din ra portul de sapa, pent!'u interpreta rea orohi ulul
sondei ur mari rea succesiunii stratelor stra batut e pr in foraj.
J. PROFILE DE SONDE
Profi lul geologie al gaurii de sonda este reprezentar oa gra-
.fica, la a scar a potri vit ii, a succesiunii de strate i ntilnite i n gaura
sapata. EI se pe baza probelor de teren u trase. Pe d
se adaua a a poi, pe Iingii 0 descri ere s umara a litologiei , fosi le,
brecifieri, strate care se diiri rna. ni sipuri curgiit oare, li rnite geolo-
giee, date tecto ni ce ca i ncliniir ile direc(iil e stratelor, devia ti a
ga uril or, indicalii de ape. s ii rat e dul ci, de l ilei de gaze, dia-
115
l
grama electricii. Ilibaj ul sondei, perfor iiri, "ale productie, d-
menlari etc. Scara la care se deseneazii esle; in mod de
j : 1 000; pentru por\ iunil e interesante, unde si nt strate s ubtiri,
dar importante, se $i scara I : 200. pent ru a se da rnai
:muit.e ama nunte. Pe profil mai trebllie sa se insemneze: data in-
. ceperii forajului $i terminari.i lui dat ele tulllJ'or opera\iilor efec-
tnate la sonde. Cli un cuvint, acest grafic nu ma i este un simplu
profi l geologic a l sondei, ci ' el cupr inde, int r-o forma concisa,
tnate datele pril'itoare la so nda, intregul istorie al sondei, de la
,nceperea foraj lllui . pinii la epuizarea st ratelor abandonarea ei.
T ntrucH Irebuie sa se inregistreze 0 asernenea s uma de date
pentru ca profilul sa nu fic prea incarcat, dalele trebui e repre-
-zent ate simp,lificat, prin simbol uri, iar fa ptele mai importante tre-
buie exagerate pe profiJ, pentru a fi mai evidente. De exemplu:
"Nr. sondei" " I ntrepr inderea" "Schela" trebuie scris in capul
p rofilului s i rnai mare; indi catiil e de gaze si de litei se scriu mici.
da r se coloreazii in roSU. indi ca\iile de ape dul ci si sii rat e. in al-
basi n! elc. Este inSd ioarte imporla nt ca datele sa fi e orga ni-
zate i nl r- o ordi ne bine stabil ita, acerasi categorie de dale sa fi e
toldeauna de aceeasi parte a profilului . de Icxemp lu: in part ee
dreaotii a coloa nei li lologice se dau illd ira\i il e de aoii, gaze, \ itei.
gazei ficar i de noroi , probe de producti
o
in gener" l. tofce intere-
acumularile z8camlllt ului , irlr in paI'tea sti ng-a orice (l it.:-
inrli cd ii. ca: fosile. Iilll ite geologice. breci fi eri , coloano. per'o-
Ta ri ' etc. .
SimboluriLe prin care se reprezint ii diversele fa.ple, trebuie
alese in fe l, incH sa fie sugestive, de recunoscut dc
<iesenat, sa conlrasleze unele cu al lele, astfel ca dupa un sl udiu
scurt sa fie imedial recunoscute. iar datele importanle sa fi e iden-
tif icale dinl r- o privire. Forma\iunile ca re apar mai des Irebuie
sa ' Ie reprezentate prin simboluri de deselllna!.
In general, simboluril e folosite trebuie sp'ecial ada plale pen-
tru reproducerea la heliograf. Culoril e Irebuie evi tate, inl rebuin-
l area lor fiind foarte greoa ie, d, oarece fiecare copie Irebui e co-
loralif ca origina! 1l 1.
Inscriptiile de profil Irebui e fa cut e prin prescurtiiri. intru-
cil afara de faptul cii spaliul esle rest ri ns, t rebuie sa se r , ali zeze
0 rapid it al e in desenarea pro: ilului.
. Rapidita/ea i n desenarea profilelor esle foar le importanta,
deoarece sa lveaza timpul reduce cheltllielii. Ea poale fi reali-
zala prin: a!. gerea unor simbol ur i usor de desenat, lasind for -
maliunea dominanta in alb (de exempl u, arg il ele sa u marnele).
fol osind prescllri ii ril e 1<1 inscrip\i i, dind producti a in formule (Ia
11 6
sonde de expl oatare) , nedesenind partee super ioara a pro: ilului
intr-o regiune cunoscul ii , mai al es daca stralele petrolifer si nt
la mi ca disl anla sub stratul cheie (aceasta numai la sondele de'
expl oatare, i n schelele bine cunoscute) .
Model de profi!. (Plansa n. Pentru a munca geologi-
lor. se dau Illa; jos 0 seri e de indrurnari precise in privin(a execu-
t arii profil elor, bazate pe 0 practica indelungata un profil li p.
conform modelului din induslria pet rolifera se recomanda sli se
respede inlocmai lini atura, t extul ti p, di stan j;ele intre coloa ne,
caraclerele etc. .
1) In ca put profi lului se serie tl1treprinderea. $alltierui $i Ilumiirul
sondei .
2) Data inceperii j orajului se serie 0 si ng ura data la Utlu nu 51:
Illai repeta in capul caloanei litoiogice. .
3) Data termill li rii /orajului, adica ziua cind sa atins Cll sapa adlO-
ci mea finaia, se scrie !a capatul de jos coloanei li101og ice, sub adincimea'
[inaJa.
4) Data campleliirii sondei corespunde monUi.rii de .erup-
tie, dupa efectuarea primei operatii de perforare. fn cazul ClOd opcratl a de
perfqrare nu a urmat la scurt !imp dupa terminarea foraju lui, se va hoHi ri.
dupa Caz, ce data sa se puna (de preferint a ambele) .
5) Altifudinw (cota sau elevati a) se trece tatdeauna exact. in zeci-
male, tinga capul coloa nei li toiogice, Oi r3 a se indi ca distanta
Nu este perm is sa se treadi cu aproximatie ( ) . . .
6) Nivelul murti (linia de Om) nu se trece pe proftlul sonde I. .
7) Devia/iil e. Se trece valoarea.in g rade a deviatiei orient- area
mutul) . Din motive de oidin practic, devialii le se vor scrie totdeauna la dls-
tanta de coloana stratigrafidi. Baza dfrei care arata mari mea deviatiei lrc-
bule sa fi e in dreptui adincimii la care s-a executat masuditoarea.
8) Indicalijle de lifei. Semnul de reactle slaba (:) sau buna (::) de
htei, se va folosi numai acolo unde irnpregnat ia, nefiind . viz ibila, a fost plisa
in eVident a pri n re<lclii. In cazul cind impregna\i a a fost evident a. cores-
punzind la reactii bune sau foa rt e bune, se va folosi 7. ; cete-
doua grupe de semne nu se vor fol osi niciodata in timp;
- port lunea impregna ta (respectiv Cll reactii) dint r-o carotfl se va
delimita prin liniute oiizont ale de un milimetru lungime.
9} Din. indica/We de sapii (dupa sondorul sau probe de sita exa-
minate in laborator) se tree pe profi lul sondei numai acelea care ar pre
zenta import ani a pentru interpretarea geologi ca (de exemplu: nisipuri,
gresH, conglomerat e, caJcare, carbuni, ghipsuri, sare, tufuri etc. ).
Pent ru sondete de explorare se pot trece de la caz la cat toate indi-
catHie sondoruilli Geologul sau ingineru! de exp!oatare va aprecia opor-
tunitatea acestora, examinind Cll atentie dad nu esle vreo fiagrant a contra-
zicere eu diagrama eledric5. .
10) Carotele. Se va acorda a deosebitii aten/ie reprezenUi rii cit mai
exactc a procentajului general de nisip din intreaga caroUi, asHe! incH s a
se dea imaginea cit mai fide!a a cantitatii de nisip pe care a conlinut -o. De
aceea, este de dorit ca acol o un de, pe un spatiu restrins, descrierea indica
!'nama nisipoasa cu interca!atii de nis ip, nisipu! in limita spat iului dispom-
hil, sa fie adHat printr- un rind de punde (fara a se mai trage \inii despar-
tHoare, pentru a nu miqora $i mai mult .spatiul). Numai in cazul cind acest
lucru IllI ar fi Cll putinla, se va adopta sistemul de a se face din proba de
117
nlai sus 0 marna foarte nisipoasa, aceasta este departe de a reprezenta
realitatea.
In cazul carotaj ului continuu. d nd formatiune se continua de
13 0 carota la alta, nu se va trage 0 Ii nie de desparti re in coloana st ratigra-
fica proprill zisa, ci Ilumai in coloana care arata recuperajul.
TncJ:n a rile care se dau ell nu se tree ell linie punctaUi., acesta fii nd
cazul numa ; pentru inclinarile care se dau ell semn de intrebare.
yCaro_tete neoTi entate tree in sectiune sau in prom, ell inclinarea
trasata fata de gaur a deviata, iar nu fata de verticai a, adica practic rapof-
1oru! sey orien,teaza fata de Hnia deviaHi a gaurii de sonda, iar nu fata de
verhcala. RatlUnea se deduce din cele <lratate mai sus, iar efedu! se poate
observa dnd se luereaza pradie; 5,0 fat a de li nia g-aurii de sanda deviate
eu 15 devine 20 real, pe dnd dad s e traseaza 5 fat a. do 0 lill ie vertieaHi
acesta nu poat e reprezenta dedi 5. '
. prill carote orientate sau cu pandajmetre se pun
In sect.tUI1l In valoarea absoluta (fat a de 0 lin ie verticaHi. ) pentru ca in cal-
. culut al ace-s tara sa se t ina seama de jocul de devia tie. Orientarea
se va sCrle totdeauna s ub forma de azirnu1. La toate carotele orient ate se va
scrie calif icativu l dat de I<lborator. .
. I I) Datele de porozitate de permeabilita fe vor Irebui .sa apara pe
prohl sub forma unci formule: 20u/n: 730
c 1974,5 50' . 30' ,
In 10
.i n care: c este un semn distinctiv care arata di fo rmula se refedi la ana-
liza de ca rate;
1974, 5 adincirnea carotei. in m;
20
0
/ 0 porozitatea, tn 0/0;
730 perme.1bilitatea. in mili darcys;
50
0
/0 - satura li a in titei, i n 0/0;
300/0 - saturatia in apa, in %.
12) Fosilele. Prezenta .lor va Ii indicatil prin simbolul cu-
Acolo profl lul este incarcat, datorit a, fie unui carotaj mai
mte"!I
s
.. altor se va evit a mentionarca tuturor fosilelor COOlune for-
a nn incarca . $i mai muit profi luL Tn acest caz,
f
este s uflclent sa mentlOneze numai di n loc in lac fosilele care sint mai
recvent e penlru mtervalele respective.
Se vor mentiona insa tot deauna:
fosile!e ca r;:t d eristicc
- care prin lor creaza orizanturi reper.
- fos llele care incadreaza 0 Ii mi Ui. '
speciilor, se vor toldeauna cu litera mi ca, chiar dad
al.! rf
prn
, de exemplu: Congena novorossica. Prosodacna haueri Nu-
mIn e
l
05
0
1 e or se var putea prescurta. acolo unde lipsa de spatiu va
aceas 3 . e exemplu: . -
Ca rd. = Cardii
Cerith. = Cerit hium
Cong-. nov. = Congeria novorossica
Dreis. Dr.eissensia
Dos. Dossi nia
Erv. Ervilia
Hydr. Hydrobia
N('rit. Ner iti na
Ostr. Ostracoda
Un. Uni o
Val. VaJencienn ius
Vivo Vivipara
118
Dintre micTofosile se VOf trece pe profit numa i acel ea care si nt subliniate in
descrieril e de la laborator. .
13) Limitele formatiunil or se vor trece riguros, conform modelului
anexaL .
- Nu se va trece niciodal a adincimea unei limite $i sub niveiul marii.
- Se va indica toldeauna modul in care s-a determinal acca limit a.
anume:
baza diagrame eledrice
p
pe de 1 875" 01.
pe baza de macro fosile I 830f, 6
baza microfosile
p
pe de 1715 MOO
"pe baza de stratigrafica
p
= 1612" sIr.
baza de corelatie
p
pe 1 410 M corel.
pe baza de probe si ta
811
baza de carate
p
pe 1254 M car.
Prescurt arile formati'uniloT vor fi urlllatoa rele:
'Cuaternar Q BugJovian Bg-
Levant in L Tortonian To
Dacian 0 Helvetian He
Pontian P Burdig-aHan Bd
MeoUan lV\ Aquitanian . Aq
Miocen nedi- Olig-ocen = Og
vizat Mioc Eocen = E
Sarmati an Sa
14) Diagrama Din motive de ordin practic, diagrama etectrica.
se va desena totdeauna pe spatele hirtiei de calc.
- Se va indica scara care arata valoarea curbelor de rezistivitate $i
potentia l spontan.
- Fiecare diagram a eledri c"ii de pe profit va fi prevazuUi cu numa
rul de ordine. data $i gaura in care s-a efeduat acea opera tie. in cazul tind
sonda a avut mai multe gauri.
- Dadi acela$i interval a fost carotat electric de doua ori, la inter-
vale mari de timp. se va aplica pe profil prima diagrama. Numai in cazuri
speciale se va putea folosi cea de a doua sau chiar amindoua (jng-inerut de
expioaiare va aprecia).
15) / ncefciiri de productie, formul e.
- Formulele de incerdi r i de productie se fac exc1usiv de catre ing-i
nerul de exploatare sau de geologi.
- Pentru incercarile de productie care nu au avut drept rezultal in-
trarea regulat a a sondei in product ie, se va folosi 0 formula din care sli." reiasii
clar ce a debitat stratul. Ca at are, in aceste formul e vor trebui neaparat sa
apara urmatoarele dat e: intervalul incercaf; sistem]J! folosit pentru incerca
rea de punere in productie a sondei (pistonat, lacarit, Ristonat + crupt ie etc. ) ;
numa rul de zile cit a durat proba, cantitatea de f1 uiil' obtinuta pe zi , sepa
119
"
rata in titei (to) apa (to.) , concentratia apei, niveJ.ul lichidul u.i (put gol ),.
<l it e informatii interesante.
- Pentru siratele perforate care au dus la intrarea regulat a a son-
dei in productie se vor da formule conform eelor aratate in legende speciale.
16} Presiunile de lund se vor trece in formuHi, adaugindu-se data:
66,7 at
2120 m 89,5 at 36 ore 17. V. 1945.
17) La coloanele cimefltate se va indica- tatdeauna: cantitatea de
eiment intrebuintata lin 1000 kg) inaitimea pina ta care teo_retic s-a
ridieat cimentu!. De exemplu (v. profitu! tip) : col 9
5
1s!' s-a. cimentat cu
50000 kg; cimentul s-a ridicat tcoreti c pina Ja 100 m.
18) Pentru reprezentarea pe profit a aitor date nementionate in acest
indreptar, cum sint : probe de perele, incercare in gaura netubat a, pierderi
de noroi, filtre de nisip, coloane extrase sall .smulsl!, adinciri. fereastra, se
va consuit<l prol ilul tip anexat legenda speciaHi.
K. DEVIATIA SONDELOR
Rareori sondele siipate prin sistemul rotativ pastreaza ver-
ti ca lit atea pe toata lungimea ga urii . [n cele rm)i numeroase ca-
:.:uri , sondele au 0 devialie de la vert icala, care poate aj unge UIlE-
ori pina la 20- 25" mai mull. Aceast a devia\.ie poate fi cauzata
de lormaliunea striibat ut ii de instala\ ia de loraj de oamenii
care execut ii forajul.
Formaliunea straMtuta poate iniluen!,a devia! ia sondei pr i"
allema nla unor roci de duritiili diler ite prin i ncJi narea stratetor.
Este evident ca i ntro formaiiune omogena, cu strate ori zontale.
sapa, datoritii greutii\ ii ei a priijinilor, va avea tendin!a sii seo-
boare pe vert icalii. Daca lorma\i unea are 0 i nclina re 0 altem a n\ a
de strate tari cu strate moi, sonda are te ndin\a de deviere. Dupa
marimea unghiului de IFlc1inare, sanda poate devia caire sinelinal
sa u catre J nli clinal. La 0 i nclinare micii a strat elor, sapa, inai,,-
tind print r un st rat moale spre stratul tare, aling,e, la un moment
dat, i ntro parte stratul tare se pe el, pe cind i n partea
coborita a forma\ iunii continuii sa sape in formaliun"a moale.
Aceasta provoacii 0 i ncovoiere a gamituri i de sapa, astlel i ncit
sapa are tendin!a sa taie perpendi cul ar pe slrat. Gaura va dev ia
spre ant iclinal. Aj:esta este cazul cel mai general.
La st ra tele cu i nclinare ma re, sara, ati ngind stratu'l tare,
aluneca in lungul lui , avi nd tendin!a sa sape noma i in stratuf
moa le. In acest fel , ga ura des ondii deviaza spre si nc1inal
instala/ia de foraj poate avea de:ecte de centrare: centrul
geamblacului turlei poate sii nu fi e exact deas upra mesei rotative:
Priijinite, nefiind suspendate exact verti cal. vor avea tendinla sii
sape oblic. De asemenea, daca 0 coToa na de ghidaj la s uprafa\ ii
1/ .
nu este perfect verticalii ea 'provoaca devierea gaurii chi ar de la:
suprafa\ii; i n rotirea sapei spre dreap!a imprimii 0
tendin\ii natura lii de devialie a gaurii spre di rec\ia de i nvi rtlre . .
Sapele drept e deviazii gaura mai mult decit sapele cu role.
Prii jini le sint cu alit mai putin rigide, cu cit sint mai sul:>
jiri. La adi ncimi mari, sondele siipinduse cu prii jini din ce i n ce
mai mici i n diametru. devieriJe devin mai prOlluntate din cauZ31
ilexibilit ii!ii prii jinilor greut a!ii prajinii grele.
Al treil ea factor al devialiei sondei este omul. Dacii sondo
este obosit nu sapa cu atenlie, sau se si sapii
C,U 0 greutate pe sapa mai mare dedt greutat ea prajinii grele, prii-.
ji nil e se inconvoaie si gaura sondei deviaza de la verti calii.
Deviali" sondei se masoa ra in grade sau in procente.
Devia! ia i n grade, la 0 anumit ii adincime, este unghiul (0) ,
dintre axul sondei limit a verticalii. i n punct ul respecliv.
Devia!ia, in metri, pentru 0 a numita adincime este distan!a.
pe orizont alii dintre axul sondei la adincimea respecti vii verti -
cala ceQtrului gii urii sondei. Ea se masoara in metri sau i n pro
cent e. Marirnea ei este foart e variabilii. In tabela 3. se da u Cll'
titi ul de compara!ie, citeva devia!ii pe adi ncimi din di verse
tiere petrolifere din lara no astra.
Adincimea 1000 III Adincimea. 2000 111
Scileta
Unghiul DeviaHe Unghiul Oe\'lali c
de devicrc orizont . de dC\'icre ori ZOIlt.
Moreri J
0
50' 32"/" 7' 123
0
/
00
Gura Ocnitei 1
0
40' 29"/ " 50 87'100
Tintea N. . 1_ 17/,0 3 5ZO/
0lJ
. 1 '30' 26' /" 3'
Tabela
Adincimea 3 (XX) m I'
Unghiul
de deviere
g'
16
0
DC"jatie
orizont.
158
%
0
286
%
0
I
1 j'Ursa 2
0
30' 44"/_" 7
0
1 22"/co
I Media- . - -;' 1-'--'8-7-0/-00-7- 1- 1-2-03-0-'

Miisuriitoril e de devialie ale unei gaur i de sonda se iac la
intervale regula te, de exempl u din 100 in 100 sau din 200 in 200 m.
So masoara in fi ecare punct devia!ia i n grade. Pe baza acesteia se
calculeaza apoi devia!ia i n metri. Dam mai jos, ca exemplu, mii -
suratoril e execui;Jte la 0 sonda din r egiunea
121
Tabela 4
1 . ' I . \ Ad'""",,, I
I
Coordonnt e
N,. AdmClIl1ca de vert icalll
D"',\', , 1
Oireclia
ill III
crt. mllsurall dcvlcrc adevll.rall in In devieni
lIord
\
,,'
--
I 200 100' 3.50 N60'E 1.75 3.03
2 400 30' 1.74 N 07'E 3.49 3,24
3 600 40' 2.32 N 46'E 5.10 4.91
4 ' 702 35' 1.04 N48'E 5.80 5.68
5 800 30' 799.93 0.85 N 49'E 6.36 6.32
6 881 130' 2. 12 N 48'E 7.78 7.90
7 1000 145' 3.63 N 50'E 10.11 10.68
8 1100 200' 3.49 N60'E 11.86 13.70
9 1200 200' 3.49 N75'E 12.76 17.07
Hi 1300 140' 1299.69 2.91 N 20'E 15.49 18.07
I
11 1400 150' 3.20 N '4'E 18.59 18.84
I
12 1422 200' 0.77 N33'E 19.24 19.26
13 1 500 220' 3.17 NOS'E 22.38 19.70
14 1 522 2'00' 1 521.56 0.77 N 07' V 23.14 19.61
. . .
Tal pa la adincJInea de 1 522 m se aHa s it uat a fata de gura sondel, la
o distanta de 30,33 m in directia N 40
0
15'E.
Unele sonde. in care au riimas diverse piese la pUI nu
mai poate fi continuat sapatul in ta lpa; se deviaza de deasupra
piesei din gaura. Sint cazuri cind se sapii chi ar ma i muite gauri
<levi ate, de la gura de sonda. fara a muta ill stala\ ia de
.ioraj (fig. 57,:.. )_' --------;:-:->--:r-- -:"'1
'1:/'/ /

. to," \
13/ t
't'\;" \\" '/ I
I
D '\ I
'" ' \"b\' \ I
' et. "/ ' f?\ , \ I
\ . /
' .. \ \ I
' .t. ,/ \ . , . I
// fI\\'iI,I \ \ 1 I
/ \1,
", .... / , \',
,/ .\V)/ ,\ I
,1m ..At:'i' \ ",
,. 1- .... q\"'/ ' \ II
, " . ,I'
, ...-_ "', \ I"
/ VI -,
/ .,', ovrasondel O'r.
,/ .......... .::'_ _ ....... -K:..".'
// .... -::==;: .... -
o
,
10 20 30m
' .
r ig. 57. Pl anul deviatiilor unei sonde .
Aparatele de miisurat devia(ia sint construite dupii principii
-diferi!e. Tn tara noast rii se pe scarii larga aparatul
Tilescu (Zipser).
122
Devia!ia sonde lor are mare importall(ii penlru st udiul geo-
30gic. lntrucit datorit ii ei inclinaril e de strate masurate pe carote
si nt inclindri aparenle, diferite de inclinarea realii a forma!iunii.
De asemenea, adillcimea unei forma\iuni, ob\inut a prin masura-
Tea lungimii prajinilor de sapa sau a unui cablu de la gura pinii
la atingerea forma!iunii nu r.eprezintil adi ncimea realii a forma-
1iunii respective. Gaura, mergind obli c: este mai lunga decit adin-
ci mea . reala pe verti cala, atinsa de t alpa ei
Pentru a obtine adincimea reala a formatiunii . trebuie cal -
" u!;,l ii pi erderea de adi nci me. din cauza devial iei. .
Adincimea rea la este i n func!i e de lungimea giiurii de sonda
de sinusul unghiului de deviatie.
Aceastil lege se paate formula astfel: OA = OL sin Deoa-
rece 11) 58 unghiul de deviat ie are 0 var iat ie continua neregu-
latii. aceastii formulare poate fi valabil,1 numai pentru interva-
ie mici, pe care devia!ia nu are vari aFi importante.
Pierderea de adincime se calcul eazii de abicei separat pentru
int erval dintre dauii punete in care s-a masurat va loa rea
devia(iei.
. Pentru a usura munca. se giisesc gala calculate valor il e pier-
<:Ierii de ad incime, pentru diferite intervale $i pentru diferi te valori
ale devia\ iei. Val oarea adincimii reale dupii scii der'ea pierderii de
iniil(ime este datil pentru intervale de la I la to m.
Intervalel e mai mari pot fi calculate usor cu ajutorul aces-
tor valori.
Tn tabela 5 se dau. ca exemplu. adincimil e reale, dupii sea-
-derea pi erder.ii de adincime dataritii unei devial ii de 8- 12 cal
cul ate dill 1/2 i n 1/2 grad.
Tabela 5
1
.\ 8'1,' 1
1
I
i
10'1,' I
I
",,,1 me lri I 8' 9' 9'/,0 10'
I
II ' '2'
I I I 0.98481
1
0.98325
1
0.98163
1
0.97992 1 0.99027 0,98902 0.9876S J.9Sm9 ).97815
2 1,9805 1.9780 11.9753 \,9725 1.96 16 1.9665 19632 1.9598 1.9563
3 2.9708 2.9670 2.9630 2.9544 2.9497 2M48 2,9397
4 3.9610 3.9560 13.9507 3.9451 , .9392 3.93jO 3.9265 3.9196 3.9'26
5 4.95 13 4."451 4.9384 -1.9314 4.9162 4.9081 4.89,6
6 5.9416 5.9341 ,5.926 1 5.9 177 5.9088 5.8995 5.8897 5.8795 -' .<689
7 6.9318 6.9231 6,9138 6.9040 6.8936 6.8827' 6.8714 6,8594 6.8470
8 7.9221 7.9121 j7.9015 7.8903 7.8784 7.8660 7.6530 7.8393 7,8252
q
8.9124 8,9011 88892 88766 8.8032 8.8492 8.8346 18.S192

10 9,9355 9,8902 19.8769 '.862J 9.8481 9.8325 9.8163 9.7992 9,7815
123
Caleu lul adincimii reale a ullei lim.te geologlce este de cea
mai mare importan\a 13 calcularea izob1.telor li mitei respective.
intr-un in ILi cru. Neglijind influenta devia\iei la caleularea
izobatelor. se lac uneori grosolane. care duc la amplasarea.
a unor sonde la perforarea a unor strate. Masu-
ra rea devia\iei "ste fot alit de irnportant a pentru problernel e,
tectonice. 0 sonda amplasata "proape de sincl inal poate devia i n'
adincime pina aproape de,
creasta anticlinal ului; una
amplasatii la suprala\ii. pe
un bloc tect onic. poate tre-
ce in adinci me in alt bloc
tectonic.
1 n amanunt, masura-
rea inC/inii rii stratelor da sf
ea valori aparente, diferiie-
de i ncli na rea forma\i uni i.
dator ite rl evia\iei (fi g. 58).
Tn cazurile cele mai simple ..
cind devia\ ia sondei se la-
ce intr-un plan perpendicu-
lar pe direc\ia st ratelor, un-.
ghiul rea l al inclinarii "
poate Ii calcula! prin-
adLinarea sau prin scade-
rea I.1nghill lui de" iatiei 0.
Fig. 58. Rela liile dintre deviatia sondelor din ung hiul inclinarii apa-
inclinarea stratelor .
rente 8- ' I ; i
[nclinarea reald a 3 :orrna\i Llnii est e L1nghiul dintre plaoLiI.
strate lor plahul orizontal.
[ncl!:narea aparentd :t , masurala pe ca roHi , esle ungiul din-
tre pianul stra!elor planul perpendi cul ar pe axul sondei.
Devia.!iei sondei este unghiul dintre axul sondei i n punctuL
carota! 0 lini e verticala.
Din figurii se vad rapor!urile dintre cele !rei unghiuri , in'
cele doua cazuri parti culare. anume:
a) Cind sonda deviaza in sLisul strat ului (jumii tatea stingal
a figurii):
adicii or ice a devia\iei cauzeaza 0 scadere egal a a indio.
narii aparent e.
124
b) Cind sonda deviaza i ll josul sl ratul ui (jumiitatea din
reapta figurii)":
a = ,'J-o,
a dicii orice a devia\iei provoacii 0 egata a ineli-
.narii apa rente.
Dacii sonda nu deviaza exact ill plamll perpendicular pe
' directia formatiunii, ci are 0 devia!i e lal eraLa, atunci calcula-
rea lui a devine mai compl icat ii.
Devia!ia lalerala OJ este unghiul dintre proiecl ia orizontal a
a axei sondei un plan perpeodicular pe direc\ia stratului. In
.arest caz, rela\ iil e dintre cele trei unghiuri sin I date de formula
:genera lii :
= sin .6sin a cos OJ + cos 0 cos u.
Dacii,in aceastil formul a. wdevi neega.1 cu 0' sau cu 180'.
a cli cii sonda este perpendicularii pe directia stratului (cazur ile a. b
de mai sus). termenul din dreapt a se reduce la forma cos (a- o)
sau cos (a+ o) , formulele devenind:
' sau:
ceea ce inseamna cit :
cos ,'} = cos (a-o),
cos8- = cos (a+o),
.:;;i dec i se revine la cazuril e particul are indi cale mai sus:
a-&+ rl sau a = ,'}_ o.
Tn aCieastii discu\ie se admite pri ncipi al cit toate planele
de st rat ilica\i e al e forma(iunii sint paraJele deci atit a, cit a
sint constante cel pu\ in pe por\iunea pen!ru care se calculeaza.
Calculul incliniir ii real e dupa acea stil formul ii este indi ca!
.in capitolul "Carote orientate".
In fig. 59 sInt reda!e direc\iile devialiilor unui grup de
sonde de pe Hancul nordic a l unui anticlinal. Devia\iile fiind
rnasurate cu aparate de diferite tipuri . simbolurile intrebuin\ate
. pentru reprezentarea devia\iei sint ele dilerit e.
125
100 cOO JIIII 1UOm
, .
o
... 202(; ,--013
.... ... ./
Fig. 59. Devi a\ia sondelor pc flancul nord ic al unui anticl inal
L. CORELATII INTRE DATELE DE SONDE ALTE DATE
GEOLOGICE
Int r- un st udi,,. regional, datele de sonde nu servesc nUl nai la
intocmitea unui prof il al sondei, ci ele trebuie corel ate cu wale
datele geologice aSLl pra regiunii , oblinute prin alte met ode
de cercetare: cart are de suprafalii, pul Llri , foraje cu sondezl' sau
prin prospecliuni seismi ce. Toate aces!e date se core!eazd se
coordoneaza in secliuni geologice, care dau 0 imagine st ruel Ll - '
rala mai completa decit simplul proW al sondei.
Li mitele forma\ iunilor prinse in sanda coreleaz<i eLI cell'
determinate la suprafala (fig. 60) sau in pLlluri sonde.e .' u
ori zont uniie refl eelatoare ' seismice. Pe baza seel iunilor oblinute
prin aceste corela\ii se poate constrLli . eventua l, 0 hartii st ruc-
tural a, la a numite repere bine determinate in so'nda, sau se poate
det ermina precis mersul i n adincime al unOr formaliuni sau al
unor fali i puli n cunoscuie la supr afal a (v. secliuni geologice cu
date de sonde) .
Pentru a face corelatiil e i ntre da tele din sonda si celelalt e
date geologice, este necesar ca sonda sa fie ridicaiii ' topognific
sa fi e trecut ii pe plan cu datel e respective. Cind este
o singura sonda izolata sau un numar mic de sonde la
126
N.J3 V
A
0--
Sandi) 85 L.R.
A
40;J1I2'
481297"
/
E
S,33E
, F / _0
'" j \ {J
> F \ "
.....
E
....
Fig. 60. lnt re datele de sanda cdc dE' suprafatii
distkn\e mari, scara hiirl ii poate fi I : 100 000 sau I : 20 000. Dacii
sondele sint . mai scara harlii va fi de preferinla mai mare-
(pentru ,n exploatare. planuril e se fac la scara I : 10 000
sau I : 5 000).
CARaTE ORI ENTATE
A. INTRODUCERE
Tn mod sondele - fie mid de prospec\iune (son-
dezele), fie mari , de referinla. de explorare, sau de expl oatare -
scot si mburi de sondaj care araM numai incJinarea stratelor, dar
nu dau ni ci 0 indica!ie asupra sensului acestei inclinii ri.
De mult e or i este foarte necesar sa se cunoasca si directia
stratelor, sensu I incliniiri i lor, pentru a se putea determina
pozi[ia sondei pe st ruclurii uneori, chiar directia struct urii in'
12l
' adi ncime. Tn fig. 61 si nt aratate doua interpretari bazate pe patru
carote neori entate:
Pentru delenninarea direcli ei stratelor din adincime. S-" l!
J olosit diverse metode al!xi liare, cum si nt: saparea de puturi de
mina, metode geofizice sau core-
laW de sonde In triada. Toate
aceste mijl oace sinl lnsa foarte
costisitoare afara de aceasta,
prezintii dezavantaje; put uril e nu
se pot sapa prea adi ne, reflexele
seismice nu di sting planurile de
strati-ficatie de cele d.e faliere.
corelatiile i ntre sonde dau indica-
Ii i false in cazul unor eventuale
A
8
falii. De aceea s-a incercat scoa-
t erea de simburi de sondaj, a ca-
ror pozitie in spatiu sa fie deler-
mi nata: carole orienlale.
Metodele adoptate pentru
. 61 0 . t t - . h t r ezol varea acestei probleme se
Fig. . Qua In erpre an aza.:: b -' d d'l- t elec
pe patru carote neorientat r azeaza pe proce ee I en e.
. t ri ce, maR' neti ce si mecanice.
Pri mtd procedeu, apartinincl metodei geofi zice de cercelare,
' nu este descris in lucrarea de fat ii . Al doilea procedeu, fo losind
-proprielatil e magnetice' al e probe lor de minera le si roci este nu-
mai indi cal. eel putin ca discutie de principiu, el fiind pulin iMtre-
' buin\at in praetica geologica. Procedeul mecanic de ori entare, care
se aplica dired asupra carotelor se bazeaza pe studiul chi ar
al carotelor si care est c intrebuin\a! curent in industria noastrii
petrolifera, trebuie dezvoItat mai pe larg.
I. Procedee magnetice. Masudi-ri magnetice de preoizie efe,'-
tuate asupra probelor de roci au aralat cii orice roca sed imenta!'!i
(argila, marna sau nisip ) are, fi e chiar :oarle slab, un magnet ism
. remanent.
Se considera cii fiecare farlmilara de roea sedimentarii tre-
buie consicleralii un mic magnet, slab, care, in limpul sedirnentari i
in apa, a iost sedimentat oriental de magnetismul t erestru. Pri n
' urmare, fiecare roca sed imentara reprezi nt a un magnet foark
sl ab, ai carui poli N-S corespund direc\iei magnet ismu lui
din limpul sedimentarii rocii. Se obiecteaza insa ca rocile sedl-
' mentare au fost demagnetizale in decursul t impului , de la sedimen-
128
tare pinii aslazi, din cauza schimbiirii ritmice a direcliei magnetis-
mului terestru. '
eu ajutorul unor masurari exlraordinar de fine s-a reu$it.
sa se determine directia magnetismului 'remanent din sim-
burii de sondaj obisnuili. Prin aceasta secredi!>cii soar pulea trage
concluzii asupra primordial e a carotei in piimint. Aceasta
mc!odil 1l !1 rJii 10tdea ull 3 l'ezuJtate mul t umitoare deoar,ece
probabil carota este demagnetizata. datorita nlagneti sm'ului puler-
nic al garniturii de sapa, in limpul saparii extragerii ei
2. Procedeele mecanice se bazeaza pe orienta rea prajinii Ctl
care se extrage proba' $i pe orientarea probei inainte de
ruperea ei din (alpii. Procedeul i ntrebuin\at curent in industri a
noaslr a pel rolifera. incercal 'pentru inliia dala 1a noi, in 1937, se
bazeazii pe orientarea probei inainte de ruperea ei din talpa.
Probele orienlale sint extrase cu 0 carotierii de construd ie
specia'lii, care este 0 carotiera dublii , avind in interior 0 fe3\;3.
care i n timpul sapatul ui nu se .
Teava int er ioara in timpul carolalului se fixeaza iri tal pa
sondei primesle In inleriorul sau carota, pe masurii ce aceasta
este sapat ii de lreza in mi scare. Teava sta\ionara are pe pere!e!e
inlerior Irei cujite, care marcheaza pe probii trei $a nturi. Orien-
tarea culitului principal fa tii de nordul magnetic esle marcatii
pe 0 diagrama printr-un mecanism de orientare, imediat dupa
saparea probei , dar inainte de ruperea ei din talpa.
Dupii extragerea prob'e.t, se cite$te pe diagramii ori enlarea
culitului principal. Apoi se st udi azii proba, ca si la carolel e

I nclinarea stratelor se masoara normal cu clinometrui.
Orientarea in spatiu a inclinarii, adica azimut ul puncfului cobor ;t
de pe carot ii, se masoara direct pe carota, fat a de tii ietura cuti -
lului principal , cu ajutorul unui film gradat.
Tn acest fel se afla lnclinarea $i orientarea aparenta a stra-
tului in carotii, care se corecteaza apoi penlru a se ooline orien-
tarea inclinarea reala .
B. DESCRIEREA APARATULUI
Funcliil e aparat ului sint: sii tai e proba din forma\iune, s-o
prinda, sa 0 extraga nezdrobita sa-i inregistreze orienlal'ea in
spatiu. Partile principale ale carotierei sint: corpul carotierei sau
carotiera propriu-zisa, aparatul de orienta re si prelungitoarele
(Plan$a 11).
9 - Indrumllrl tn practica geologic!
129
I. Corpul propriu-zis al caroli erei este iormat din trei t
evi
cu funcl iuni diferite: _ _ .
. a)' Teava exterioara iormeaza corplll robust al caroherel de
care se fixeazii freza care se odat ;; cu garmtllra de
priijini . Pentrll carot area rocil or tari se !olosesc cap.ete cu r ole.
b) Teava interioara nu se 1<; hmpul s.apatlllll!. Ea
in interiorul sall proba talat a tncreste,aza'pe ea
t
uri
, Cll ajutor ul cu\itelor de marcare. Teava Inten oara Spl!l:
tecatii in lung, asHel incH se poate desface longltll.dtnal In
ill miit al i. Cele doua jumiita\i sint fmprellna pnn brat an
elastice, care asigura rezlstenla levll Int en o?re. la
Dupa extragere, pentrll a se 'Iua di n ,car ohera, bralanle
indepii rteazii jumiitatea supenoara a lev II lOtefl oare se
Carota r li mine pe j umat atea inferioara, unde poate f! stud lata
direct, sau se poate scoate cu ajutorlll unei Iingllri
za in cutia de probe. Dad prob,a este forr;' at a i n
puri foar k moi, care nu pot it scoase din carolJ era fara
de a Ie deranja slratifi cat ia, ,studiltl se face d,rect
Pe fala interioarii a levii spinlecate, in lungul el, smt pnnse
culitel e de marcare c1apele pentrll pn nderea probe I.
Sint trei cutite de 1l1arcare, avi nd roluri diferi te. Cutitul de
marcare principa l (54, pI. II) face in carota 0 crest ii tllrii, a carel
orient are fata de nord este indicata de aparatul de onent are. Cele
dOlla cutit e cutitele de conducere, incresteazii ele cite
un i n proM impiedicii asUel .Ievii interioare, in
timpul sapat ului, Crestat uril e facute i n proba v; rf.urtlor
asculite ale clape!ol' de prt ndere (59, pI. 11 ) sa patrunda 1n
rota apoi sa 0 rupa din Cele doua secundare Slnt
mai apropiate unul de att ul declt de cuftl ul prlllclpai.
Clapele de pr indere a probei sint, pr inse in prelungi rea culi-
telor de mal' care sint prevazute cu cite un cu
nscul it , care clapelor in caroHi reperea el
din talpa, El e sl nt spre interi or de arcun. .
c) Intre leava extertoar a care se \eava Int erl oara
spintecata care' sta fixii In timpu! carotat ului , mai exist a, o leava
inter mediara: tubul protector, CRre are rol ul de a prote]a leava
inter ioara de loviri sau de t urtiri in timpul introducerii sau extra-
gerii di n sonda. Tubul protector se solidar cu cel exte-
rior.
Pentru a nu se roti in timpu! sapat ul ui, leava spintecatii
interioar.ii este suspendata in partea ei de sus pr in rulmen\i de
suslinere care se mi sca il1tro baie de ul ei.
, '
130
Oimen:?i unil e probelor extrase variaza, dupa dimensiullea ca-
rol ierei, intre 58 147 mm in diametru in!re 30 120 dm
in lungi1l1e. Carotierel e sint astfel dimensionate, inci! 'sa poata
fi introduse in sonda pri n coloane de difer ite diametre. Pentrll\
orientare in tabela 6 se dati dimensiuni!e carotierelor lu n-
gimea maxima pos ibiIa n probelor.
------
Tipul caroUerei
Nem(lgneticA \31 /2 H
3'/'-
NemaJrnet id. 4'h"
Magrlctica 4!/./,
l-li drpulic5 4
1
/
2
"
65/
s
"
Magnet ic;! 6
CJ
{s"
Hidraulica 6
5
!!/,
nl frezei
143
143
190
190
210
270
270
3lO
Diametre, mm
\
.
31 caro-
tierci
:'I I probci
.
114 58
114 58
141 71
141 71
168 97
178 98
191 110
2[9 147
Tabela Ii
Lun::;.imel'!, mill
._. -
a carotierei II probfi
4615
I
3000
I
4578
I
:, 000
7 915 6 0GO
7862
I
6000
12916 10000
12760 10 000
[7 295 15 000
I
i4845 1200U
-
2. Aparat", de orienlare, Inlre rulmenlii de susFnere tubul
spi ntecat se i n lea,'a inter ioara stationara, un cilin-
uri c, in care se aparat lll de orient are. Ca aparat de inre-
gistrare se dispozitivul Ti lescu (Zipser) de miisurare
a deviati ei, care a fost imbuniit iil it adapta!, pent ru a corespunde
acestui scop.
Dispozit ivul se comp"ne din trei parli (fig. 62).
a) Partea inferioarii, care cuprinde pendulul CU magneti i de
orientar;; suportul diagramei.
b) Partea mij locie care cuprinde 0 piesa inelarii cu pi rghii le
de inregistrare arcuril e lor.
c) Pariea superioarii, ca re cuprinde ceasul
ghidul filetat pentru acul ceasornicului care funclioneaza ca pir-
ghie
a) Pariea inferioara. Greut atea pendululu i are jos la mij loc,
o scobit urii coni ca in al carei virf (punetul cel mai inalt ) esle in-
fipt de suspensie I, Virful ascul it facut din olel cal it este
intari t printr un a rc 2 sp iral (de amorti zare) care la impingere
sau la izbire se pina ci nd greutatea pend ulului ati nge
fundul emisferi c al inci! se inlatura stricarea pietrei de
sprij in a viriului de o\el.
I n interiorlll jumiHa\i i inferi oare a greutiil ii pendulului este
131

I 3 pe
J
' urnatate urnplut cu 'un lichiJ, care oscila-
un cana
\iile pendulu{ui. .' ara a pendulului, pe un vi rf i nt arit se spri -
0 In par eatsuPteIlo. 4 ' care in mod natural ia direcFa N- S a
Jlna un magne pu ermc ,
magnetismuhn l ' . deasupra 0 prelungire in forma de
Greutatea pen u u Ul al e. . lance 5, pe al carei vir!
de otel cali! este
suportul diagramei 6
(portdiagrama).. Acest
supor t are el In: JOs 0
pr e: ungire t ubular.a 7, pe
t% al direi capat lnfeno. r
este un ac magnehc
"" it . 13 mic 8, care leste astfel
infl uen\at de
12 mare de orientare dl n
/I

7
8
5
greutat ea pendul ului, i n-
ci! si portdlagrama 13
directi a N- S, magne-
tiea . . Acul magneti c al
portdiagramei magne-
t ul de orient are se 111-
fluenteaza reci proc, i n
asa 'f el i ncH oscilaliile
sint frinate,
_ 4 iar portdiagrama
relati v repede 111 echil ibru
- 2
Fig. 62. Aparatul de orientare din carot:era
HUgel
(nemiscare) .
' . 9 t
es e
confectionata di n carton
t are si are forma unei
de sfcra. Pe ea
slnt desen-ate cercuri cone
centrice (fig. 65- 67)
care arata marimea de-
viat iei sondei de la linia
verficala 0 subdiviza-
,.,e i n grade pe care se
citesc, alit directia de-
viatiei cit si directia sage\ii semnului (mardi principale). . 0
' . La capatul inferior al dispozitivului de onen!are 'esteoo ltmba
(1, fig. 63) , care trece pe 0 crestilt ura i n. rnfeno,:ra car-
. casei suport ului di spozitivului. Direc\ ia 11 mbn 81 a crestatufll cal -
132
casei este cu diree\ia culitului marcii principaJe din \eava
in(erioarii spintecatii cu direclia sage\ii de pe prima pirghie de
marcare .
b) Parlea mijiocie se eompune di ntr-un inel, care paart ii
ni rghiile de marcare (10, fi g. 62 3 fig. 63) . Acestea sint con
feelionat e din duraluminiu pastreaza pozitia in sus prin cite
un arc spiral (11, fig. 62). Sec!limea par/II III'llo,'"
capatul superior intern, fieeare
pirghie poartii un semn (12:. fig.
62), asemanator semnelor de la
masina de ser is. Semnul are for-
ma ' unui eereulet cu diametrul de
1 mm, de la care pleaca radia l 0
i I
5
3
Fig. 63. Sectiunea partii mijlocii a
aparatui ui de ori ent are
T
linie dreaplii, lunga de citiva mi
l imetri. Centnll cercul elul ui se
imprimii exact in mijlacul dia
gramei d nd caroi iera este verti-
cala, iar cind carotiera este in-
c! inata da marimea ' devia\iei,
In grade. Direclia liniu\ei drepte
de pe cereul e\ cores punde diree-
\iei pirghiei de marcare. r n tatal
sint pir ghii situate radial
(fig. 63) filei nd int!4e ele unghiuri
de 60' . Pri ma pirghie de marcare are exact direc\ia culitului de
marc are di n (eava interna a . earot ierei. Pirghia urmatoare
( fI, fig. 63) este rotita cu 60' . La al doilea semn, trbuie prin
u[mare adaugate 60' la directia cititii, pentru a se obtine direc-
\ia cu\itului de marcare. La al treil ea semn, trebui e adaugate 120',
13 al patrul ea, 180' mai depar te.
Fiecare pirghie de mare,are poate fi izbila, dupii
ei de caire ceas, pe diagramii, cu ajutorul arcurilar de marc are
(13 in fig. 62) . Acestiea sint arcuri spirale cu 0 preJungire
drear tii . Tn pozi\ie i ncordata, prelungirea este prinsa i ntr-o cres-
tatura-baioneta (5 in fig. 63) la marginea superioara a ineJului
se ridica peste acesta in fel, inei! virful ei poate fi impins
afara de pirghia de (14, fig 62) a cea,sorniculuL
Fiecare pirghi e de marcare poate fi lovita in jos de douii
ori intrun timp scurt , de circa un minut, de catre doua arcuri
Daea cele doua semne ale pirghii se supra pun pe dia-
grama, se cii in t impul marcarii ca rotiera a , tat eomplet
in La fiecare montare a carotierei, semneJe (ti puri le) de
pc pirghi a de marcare trebuie unse cu \'opsea care nu se usucii .
133
I'
n ici la temperat uri ina!te. Semnele fi ecarei pirghii au cul ori dife-
rite de celelaite (fig. 63). Ungerea cu vopsea se face printr-un mic
dispozili v prevazut cu penile imbibate cu culori diferite.
Acest dispoziliv se introduce in interiorul ine! ului purtator de
datoritii unui cep, poate fi pus numai inl r'o anumitii
pozi\ie, asHel ca schimbarea vopselelor nu esle posibila.
c) Partea superioard un ceasorn: c normal, bun
puterni c. Arii tatorul cel mic esle complet inl iiiural, iar ariitiit arul
mare este Irans format in pirghie (14, fig. 62)
merge cu virful pe un "ghid filetat" (15, fig. 6,2) sapat i n perelii
carotierei in fel , incit vlrful pirgh;ei iuge de sus in jos ci nd
merge ceasul dupii un limp determinat iese i n partea in fe-
rioara a ghiduiui fileta!. Pirghia de trece apbi exact
in lungu l piir\ii superioare a inelului care poart ii pirgi")ia de mar-
care scoate unul dupa altul, la anumite intervale de timp (1 ,'-
circa 25-45 mill.), prelungirile de sus ale arcurilor de marcare,
din crestiit ur ile bai onelei, asEel incH pi rghiil e sint izbite in jos
Ghidul fil etat are scopul sa int erpu)1ii un interval de t imp
destul de lung, inainte de a fi de catre pirghie primul
arc de marcare, Aceasta reu;;e,t e prin faptul ca inelul de inslalare
este atit de mult invirtit Ii) marginea super ioara a cea-
sornicui lli pina ci nd pirghia de declan, are se acopera in ghidul
fi letat cu marca clorita a timpulu i. De exemp.1u I , 1
'
/, ,5, 5.
'
1, sau
7 ore. Aceast a potr ivire a timpului depinde de lungimea timpu
lui necesar pentru montarea.
dispozitivul ui , coborirea lui in
sonda siiparea pri mei sec-
I liegrU
YI
IV Verde
\iuni din probii . NlOntanea du-
reaz3, de exemplu, 1/2 qdi, c.o-
bori rea 3 ore saparea pri-
mei sectiuni 'I, ora. Pentru
pierderi l'e de t imp posibile in
cu rsul coboriri i se mai adaugii
o j umat ate de ora, astfel incH
pirghia de se reg-
Violel leaza
ore, Ceasornicul sincronizat
(fig. 64) , care ramme la
suprafa\ a este reglat pentru
Fig. 64. CeasDrnicul de la suprafa\. interval de timp.
Acesta poate fi un bun ceasor-
!l ic de buzunar Cll 0 adaptare potrivil a scopului.
3. Prclungitoarel e sall di stan!ierel e sint prii j ini nemagnetice
134
care se, folosesc la. unele carotiere; ele au rolul de a i ndepiirta
magne\1l aparatulul de onentare de influenta magneticii a gar
niturii de foraj, '
Carotierele pot fi confec\ionate din material nemagnetic (otel
al umi niu) sau din magnetic.
nUvs.l nt fo losll e la carobera. magneUca. Influen!a magneti smuilli
praJlllilor asupra aparatulul, se corecteazii in acest caz pr in
ralcul.
se intrebuin\eaza Ilumai cind se opereaza Cll
carollera magnetlca. Ele sint construite din material nemagnetic.
Pent ru gaurile cu devia \ie mica de la verticalii, si nt convenabil e
distan\ierele scurte, de 2-3 m. .
. La sondele Cll devia\ii de 10_ 12, trebuie folosit un dist an-
(Ier de 6 m.
C. fUNCTiONAREA APARATULUI
. Ca:oti era se introduce in modul in sondii se
Incepe sapatuI: Dupa trecerea unui anumit timp, se invir-
lIrea pent rll minute, In aceasta pauza de sapat , pendulul
acul din aparatul de direc\ie devia\ie se
lar d,: ceasornic al aparatului care se inaun-
tru plfghla lnreglst ratoare, care marcheaza miirimea
sensul devia\iei sondei de la vertica lii, pe di agrama circul aril
Semnul ob!mut ,astfel are forma de siigeata. Direc\ia sageli; co-
respunde cu cU\ltul de marcare pe probii fixat in inter iorul \evii
Intefloar e, direc\ia marcii zgir iate pe carola lata de nor-
dul magnetic esle cunoscut a. Afara de aceast a, siiO'eata da si di-
rec\ia marcii carotei fa\a de sensul deviatiei sondei de la' ver
ticala, '
trecerea primei pauze se reia sapatul, din nou pen'
tru Un tlmp determlnat, PIna la a doua pauza, in care Se dec1an-
a
v
doua
v
pirghi e vde marcare, ca"re insemneaza pc diagrama a
doua sageata, de a lt a ctlloare, a carei direct ie corespunde acum
cu vdirec\ia di n limpul sapatului acestei por\iuni de ca-
rota. opera\te se repet a de mai multe ori; in dispozitivelp
constrllit e p, na acum, de ori.
aparat ului de inregistrat este s incronizat cu
ceasornicul ,de, la supra'a!ii.. aj utorul acestu; ceasornic se pot
separa precIs 'Intervalel e de !Imp prescrise pentru carotaj pen-
tru pauze,
. Prin aceasta metoda se ob\in inlr-o carota mai multe parti
Independente una de alta. Daca se potrivesc direc\iile inc1inarilor
135
stratelor din mai multe por\iuni sau din toate por\iunile luale.
se poate cons idera, cu mare probabilitate, cii aceasta este direc\ia
cea adeviir atii. Cu ajutorul mai multor masurar i apropiate unele
de aJtele se exac!itatea determinarii sensului general al
incJjnarii.
Daca i n timpul saparii sau al pauzelor sirnburele de sondaj
nu se rupe nu se direc\iile sagetilor de pe diagramii
formeazii 0 stea regulata. Acest caz se observa foarte des.
Modul de functionare descris mai sus se refera la caro-
!iere confec\ ionate din material nemagneti c, asHel cil acul mag-
neti c al inregistratorului direc\iei devia\i ei poate sa ia direc\ia
nordica magnetica adevarata_
La carotierele confec\ionat e din o\el se masoara fl e
diagram;; direc\ia sageji i fa\a de direc\ia de deviere a sondei. Dupa
scoaterea carot ierei di n gaura sondei, se masoara devia\ ia gaurii
cu ajutorul inregistratorului de di rec\ie devia\i e din carotiera,
care este inlrodus in sanda cu ajutorul unui cablu fnchis lntr-o
cutie magnetica, prelungita cu un ghidaj destul de lung inci! axul
instrument ului ca coincidii cu axul gaur ii .
Orientarea incliniirii st ratelor se poat e calcula dupa
diagrama carotei direc\ia devia \iei gaurii.
Caroti era de olel se poate fol osi la luarea de probe orien-
tate numai d nd sonda nu este exael vert icala. La devia\ii foarte
mici, pi na la 1, orientarea nu este exac!a. abia la gaur i cu devi a-
lia peste 2 pot fi luate carate precis orientate.
La executa rea fiecii rui carotaj orientat, operatorul trebu ie
sa completeze 0 a opera\i ei , In care trebuie sa indice
numiiru l sonde i, data opera\iei , adi ncimea carotei, indicl nd lun-
gimea fi ecii rei sec\iul'1i din proba, greutatca pe carotierii In timpul
sapatului , tura\ia mesei, pres iunea pompei, felul noroiului, tipul
carot ierei , al aparatul ui de orient are al frezei intr,ebuin\ate
diferite observalii efeduate In timpul sapat ului. Toate aceste date
sint necesare celui care studiazii proba, pentru explica even-
tualele catlze ale sau imperfec\i unii operatiei.
r n t abela 7 se da tin model de aslfel de
D. CITIREA DIAGRAMEI
1. Descrierea diagramei. Ori entarea marci i principale de pe
carotii, cum deviat ia sondei se determina dupa pozi(ia semlle-
lor de pe diagrama. Diagrama (fig. 65- 67) este un disc de car-
ton sub forma de calota sf'ericil, cu diamet r tll de 30,35 sau 37 mm_
Pe ea sint desell ate cercuri concentr ice, care masoara deviaji a
136
Data 24. XI. 153
630 m
Tabe/a T
CAROTAJ ORIENTAT nr . .
Sonda Hget
I
Greuta-
ii
E Noroi
I
. Caroiat tea pe
8.
carotierl

See-
S
.-
d. 10 I pIn. Ia I em I


til/nea . " Observa\iI
=-=

IinU f

0: 0.
0>
I n 630 631 100 100 0,5
Carotiera de 4' /,
35 15 1.20 x 38" nemagnetldi
2 a 631 632 100 200 1 35 15 1,20 x 38" Recuperat mt. 5,40 :
3 vi
632 633 100 300 1 35 15 1,21 x 39"
Transportat de Ja
4 ve 633 634 100 400 1 35 15 1,21 x 39"
la U-
noaga de cltre
schela
5 g
63' 635 100 500 1.5 35 15 1.21 X3S"
6 r 635 635,5 50 1.5
Aparatut
r
550 35 15 1.21 x 38" 70 x 4 X2'"
7Dop
-
I
$-a caratat Cll fTeza '" 190 mm Cll 4 bacuri.
Starea clapelor dupa carotaj: buna.
Starea cutitelor de prins dupa carotaj: buna.
Diametrul gaurii Cll sapa = 245 mm.
Presiunea pompei la sapat = 15 atm.
Starea frezei dupa carot aj: buna.
Starea cutitelor dupa ca rolaj: bUlla.
sond:,i de la vertical ii, patru raze care aralii cel e pat ru ' punete
cardJnale (N, E, S, V). Pe marginea diagramei sint insemnate
radial diviziulli din 10 i n 10 grade, numerotate din 30 in 30 de
zero de no!d. de_gOola E, 180 la S,
270 la V 360 la N nu slllt II1scnse, fund InlocUlte Cll simbo-
lunl e Jlu nc!elor cardinale.
In ved:,rea .masurarii cu mai mare precizie a deviali ei, au
constmlte. Cll d e curbtlr;; di ferite, pentru a:
mas ura devlat ll de dlfente manml, de eJremplu devlatii pi na la
4, 12, 17 sa u pi ll a la 26. .
131
o deviatie de 3' poate Ii determinat a pe 0 diagrama de
260, dar este evident cil pe diagrama de 4' , care are subdiviziu-
nile la 0 seara mai mare, ea poate fi mai precis determinat a (pinii
la 1/, de grad).
Determinarea orientarii miirdi princi pale se face in mod
diferit la diagramele oblinute din earoti era nemagnetieii de eele
din earotiera magnetica .
2. Citirea diagramei din carotiera nemagnetid( (fig. 65). Pc
aceastii diagramii se citesc direct valoarea devia\iei orienlare3
devi aliei D orientarea semnului 0 , care corespunde cu ori entarea
.miirdi principal e de pe carota.
Citi rea se face pentru fi ecare dintre cele 9ase semne in parte.
In mod normal, dnd aparatul se in cele 9
ase
semne sint biitute pe diagrama cu cercul elele in acela9
i
puncl,
iar codi\ele lor formeaza 0 stea regulat ii hcxaradiara (v. fig. 65)
avind cite 60' intre ele. Pentru a se di sti nge 9
i
pentru precizia
calculului, .cele 9
ase
semne au culori diterite: negru, albast ru, vi o-
let, verde, gal ben, r09u. Aceasta succesiune a cu10rilor trebuie
sa se piistreze pe toate diagramele. Clod succesiunea este schim-
batii, inseamna cii s-a produs un deranjament de ordin tehnic, sau
cii leava interioara s-a in timpul siipatului.
Valoarea deviatiei este data de
cercurDe concentrice de pe diagrama.
Se vede pe diagrama pozi \ia cereul,,-
t
ului
semnului fata de cereuril e con-
centri ce. Valoarea acestor cercuri este
scrisa din grad in grad pe diagril
ma
de 4' la fiiecare 5' pc diagramel
e
mai mari. Cind semnul nU cade exact
pe un cerc, se apreciaza distanla fala
de cercurite vecine 9i valoarea se ia
proportional. I n fig. 65 de\rialia este
. . ' _ . de un grad.
Fig. ,65; Dlagrama mregl s- Orienlarea deviatiei D este un-
strat a In ghiul format de directi a nordului Cll
dreapt a care trece prin c.entrul dJa gra-
mei 9
i
cenlrul cerculelului semnului. Masurarea ei se face in felul
urmator : linia de credinlii a unui echer sau a unei rigle se pe
diagrama asHel inci! sa treaea prin centrul ei 9
i
prin centrul sem
e
nului. Se citesc gradele de orienlare de pe marginea diagramei,
indi cate de lini a de credinla. Dacii linia de credini a nu se supra-
pune exae! pe 0 di vi ziune, se ia 0 valoare proporiionala cu distan-
ta pina la di viziunea vecinii. In fi g. 65. valoarea lui D esle de 220' .
138

. Cl nd toate cele sase semne i
-dlagr ama este considerata b n d
nt
ill acelasi punct
O
. t u a eVlalIa 0 t o' ,
. nen area mardi princi at " masura a este sigurii.
care .ouloare, deoarece, r in 0. se face separa! pentru fie-
formeaza cu di;'eclia culit uf
ile
, semne de culori
10 re d e eu 60' . Siigea(a se;nnului u UI pnnclpal unghiuri d-iferite
care . trece pri n rnarca pri nci alanegru exact cu raza
a echerului peste Se 1101a de credinta a
soaza pnntr-o mi 9care de transl at i:emnoulu,1 negru, apoi se -depl.a-
pastrind peste
. 10VlZl tl llea de pe margi ne d' . . . I,a semnului. So
spre capatul cu cerculet al s a I laglil mel IOd catii de rigla,
loarea lui 0 este 157'. ' emnu ut. Tn cazul din fig. 65, va-
Citirea lui 0 pentru semI I
a obtine vaJ oarea 0 aibaslru se face la fel, insii,
cIl!ta. In fig. 65 se citesc lOb' .ata, se a da tlga 60' la valoarea
<l lbastru, este 160'. 9
1
se adauga 60'. Deci 0, pentru
. Pentru vioiet, se adauga 120' la c' . .
di n fig. 65, se obli n: 45'+120' =' 165' Itl rea dlrecta Tn exemplul
Pentru culo . d .
. area oer e se ada 0 18 '
13r pentru rosu 300' Tn I uga 0 , pentru galben 240'
':!erde: 355' +UlO' = 535' dat, se oblin valor ile
b35' - 360' = 175"' e t ' In care se scad 360' s i se obI'
i ru (Os,,' 237'.J 3'OP
O
, n ru gal ben; 298
0
+ 240
0
- ,In
" 1_ - 360' = 1 77' - ; peu-
Se observa cii v 1'\ . .
apropia!e, dar nu pentru difer.il'ele culori sint
'Constata 0 a Se
on entare de I ' unghlUlUI de
ceasta a;ata r
emn
la a.ltul A-
proba la all a 0 secilUne de
d
' a, marca princi 1
0
eplasat putin spre d pa a s-a
,, ' rea pta.
, enomenul se dato t
SurI! cutitll lui ri ' e depl a-
carotierei dup 0 p nClpal, la pornirea
(eava de sapat, cind
a se roti odatii c e ea de
t ubul de t t . u cea extefl oara Sl C11
pro eC.le. . .
Valori!e obti t .
fi$? carotei (v , nu e se . 1nscriu pe
:;; i VII). . model ul dat plan$a VI 6? Dial(rama in regis-
I' In carottera de otel
3. Citirea diaO'rame' d- "
t orit)\ influen\ei pe III magneticii (fig. 66) D -
. exercI a magnells I . .' a
mu caroherel asupra
139
, 'orient are, valori le citite pe diagrama
magne\ll or de'
l
Ie (D 0) ci valon aparent
din caroti era nu sl111 reale, trebule introdus un
D, 0 1. Penlru a \ a dr. devia\i ei ob\i nute prln'
de corec\ie C care se 0 ! n acelasi punct, ob\inu\ii cu un apa ..
caroti era de o\el cu d"ev,a.' a ln
d
' atiei (Tilescu sau Eastman) ,
rat special pentru masurarea D D, iar orientarea real a
Factorul de corec\le esle - ,
a marcii principal'e este:
o=O, +C
, . t f' ilit a in mod obisnu il. Ea poale
Valoared devia/lel poa e
l
' c " !i ' or' i cU aparatul
servi insa numai ca un cont ra a1 masur l !
specia\. .' 0 lace in modul inttical pentru
Citirea lui D, a lUI , se t. " La cilirile lui a, pentru
cili rea lui D a la caroll
era
sau un multi plu de
culoril e dilerite de negru se a auga
Ca si la citirea lui 0 " t " 'llai sus '
o d'l pii lormul a indi ca a
, Calcularea lui C se lace
C = D - Dl, de exemplu:
Cazul I: D = 145
D, = 76' C = 145 - 76 = 69'
Cazulll: D, = 145'
D = 173 C = 145 - 173 '
Penlru a
lui D.
, . " 360 la valoarea'
efect
ua sdi derea, se adauga
se put,ea
C = (1 45' + 360) - 173 = 332' ,
t I or cul oril or sint suprapuse, D"
Cind cerculetele se111nelor u ur t ele 'Insea111na cii si C esl
: I . ntr" loa e semn , . .
avi nd va oare pe ,
penlru loat e f 111 formul ei 0= (), + c
Calcularea lui a se tace con or
Cazul I. C = 69
0 = 15 0 = 69 + 15 = 84
C
'1.,)("00
Cazul II.
U, = 125' a = 332 + 125' = 475,
" " ' decil un cerc i ntreg, se scad
Valoarea obftnul a, Il1nd 97',
360 ;;i se ob\lne U = 457 3
140
,
4, Cawri particulare. Tn timpul opera\iei se pot ivi factor i
'Care provoaca funclionarea nenorma la a carolierei deci 0 in
s criere a di agramei, (fi g, 67) ca re obliga pe citilor sa fi e mai
atent la ci tirea $i int erpretarea diagra mei.
Ci nd se opereazii cu carotiera
magnetica la sondele cu devi a\ia
mai mica deci t un grad, factorul de
-corec\ie C Wn d neglijabil, nu este
necesar sa se mai aduca vreo co-
rec!ie orientarii citite. a, se consi
,dera ca 0 , ca la carotiera nemag
net ica,
U neori , cind se opereaza eLI ca-
.roli era nemagneti ca, se ob\ine 0 dia
gram!! nenormal ii, Astfel, culorile
pastreaZB succesiu nea t1 orma-
Iii deci valoril e lui 0 sint mull
Fig. 67. Diagrama inregi straHi
cu aparatul in mi:;;care
dife,i te, sau cercule!ele semnelor nu sin I suprapuse, ori orientarea
devia\ iei D cili la pe diagrama di n carolier a difera cu mai mlii t de-
cil 3' de D dat de un aparat special de masurat devia\ia, Tn aceste
cazuri, carotiera nemagnelica se considera cil a func!ionat ca
magneticii se fac corecliil.e neces.are la citirea lui O.
Alteori , semnul de 0 culoare esle dublat, din cauza ca pen'
dulul nu era inca in repall s, i n limpul inregist rar ii. Tn acest caz
'3e ia in considera\i e semnul cel mai apropial de semnele marcale
coreel $i se insemneaza pe di agrama cu 0 cruciuli iii (x), pentru
a se ca a fost Ill al orept cel mai bun, Cind nu se poate stabili
<: are esle mai bun, se iau in considera\ie amindoua semnele.
Avind cite douii ci ti ri pentru' D, $i pentru a" factorul ,de corecii e
C se calculeaza pentrll fi ecare ci tire in parte. Nu se face media
nici pentru D" nici penlru a" Media se face nwna i pentrll 0 ,
dupa ce V , a fost cOI' ectat pentru fiecare semn,
Cind semm,le sint dub late codi\ele lor sint paralele, am
be Ie semne de culoare sint bune, deoarece ceea ce este di
ferit in 0, se corecteazii prin compensarea cu D"
E, CITIRI DE PROBII
I. Operatii pregatiicr. re, Imedi al dupa opera! ia de carotarc,
dupa ce sa scos simburel e de probii din carot ier ii s'a pus in
<: uti a de metal, operatorul sau maistrul sondor traseaza cu creier
nul CO' U marca principa!ii. T ot el masoa ra Illngimea probei recu-
141
perate. In opera!orul ui se trece numai ceea ce s-a recu p"rai.
De exemplu: carolatul a fost inceput la 19,20 m; la inceput s-a
pi erdut U,85 m; r,ecuperatul se trece de la 20,05 m la 21 , 10 m de-
unde a inceput sa se piardii, carotarea a conti nual pina
la 21,80 m:
Recuperatul reprezinta 100% cind simburele are lun,;:i-
mea melriiOl' sapati sau este mai mare (di la(atii dupa scoaterea
din adincime).
Geologul care studiaza proba observa dupa etiehetel e puse
de operator care este capat ul de sus care este eel de jos al ca-
roteL I n cazul unei carole formate din mater ial ma i dur dad
s-au pierdi, t etichetele, capatul de sus al simburelui se poate recu-
dupa partea conica sl ruji lii a unuia din(re capelele
simburelui. Carotiera, nefiind la incep"t bine fixatii i n piimint. se
s(ri ngi nd simburele care tinde sa intre in tub ii da 0
forma conica sau piramidalij (u neori pentagonal a) mai sub\ ire
decit restul simburelui care este ci li ndric.
Capiitul de jos se poate de asemenea datorita ur-
melor liisate de extragere: dupa ce a terminat ceasul de pontat.
lucreaza in scopul ob\inerii dopului la capiHu l caro--
Herei. Pentru aceasta, mai ales spre . carotajului , nu
mai lucreaza cu mu ltii greutate pe freza. Tn acest caz, freza ,
ci ndu-s e mai mult pe loc decit pii tr unzi nd in talpa, face Ca mate-
rialul sa se inghesuiascil in carotiera sa nu mai prezinte stra-
tilica\ia ini \iala. Pr in invirtirea pe loc de mai muIte ori se produce
o temper alura ridicata care "ar de proba" la capatul de jos.
Se noteazii 0 cruce CII pe capetele de sus ale tuturor por-
liunilor de proba rupte.
Curii/irea probei de noroi se face eu ajutorul unui cut it
nui l, pent ru a face vizibile planur ile de stratiliea!ie, planurile de
alunecare, ogli nzil e de frecare, marcil e secl!ndare chiar lito-
logia probei.
2. Imparti rea probei in sect hmi se face dupa datele com-
pletate de 0 "sec!iul1e" este lungimea de probii ca-
rotata intr-un ti mp de ,/, orii (sau 0 ora) corespunde ponta-
jului unei cul orL .
Dad proba recuperatii este mai mare de cit metrii sapa\i. di-
feren!a i n pl us se imparte, proportional, cu marimea sec!iunilor
se adauga lor .
Trebui e acordata foa rt e mult i! aten\i e la marcarea sec\iuni-
lor, pentr ueii s'a putut pierde din proba 1>1 ambele I n ma-
jor it atea cazurilor, se pierde la cel de jos.
142
Oaca proba s-a rupt int r d " ,
ti uni, se poate deduce ma- e
d
ouda sau ,ntre mai multe sec-
t t I I Usor e un e pina u d t' .
s oarte necesar sii se determi ." n 0
sectlUni atu nci cind ele si nt rot'( ne lung,mlle _d,verselor'
orient ari diferite. ' e une e ala de alt ele deci dau
Dad proba esle ner upt a d I "
de hotiirit de Ia care caoat _ a un la al tul, este greu
ramine la aprecierea 9'COlog
S
la ,r,erdut d'n ea. Aeeasta problema
bit rara. b L1 lit , aplecl erea lUI nu este i nsa ar-
farte: La repartizarea sectiunilor, trebuie sa Se tina seama de urmatoarele
. - Probele alcatuite din m t . I t
on struj ite la capiHUI de ' sus In . gresie) sint de mulie
de sus deci se $tie unde se t' caz, Slgur ca nu s-a pierdut
C I' C lUIl c a mi ll
-:- aro lera patnmde mai gr 'j'.
sectiunea respect iva este ma i tal)" in ni sip,. $i, Uf-
. . -=- De mulie ori. In pornirea ca roti . em $1 se poate Idenhfica,
s lmburcle se rupe tubul it ' saparea unei noi sec-
rnea za 0 oglind5 de ratire Acea n eflor se Tn acest loc se'for -
se, fi,xeaza din n Oll bine' in .a st!l t
ste
la in,eeput, pina cind tubul
unei sectiuni ince C?ghnda de ratlre arata, prin urmare,
deoarece asUel de t lin ' I,llcru nu este insa singur
sectiun i in cazul uneff f ZI de" I a,suclfe. frecvente pe traseul
slpoase. I orma JUnl breclflate sau Cll interca lalii ni .
- Uneori, sensu I s fratificafje' d'f W
,barea sensu lui stratificat iei poate era la 0 r:,orpune la alta, Schim-
mceputul aiteia. espun e cu unei sectiuni
- Tn majoritatea cazurilo t' I
al carotei: Macinarea la capa lu! de jos
este cons lderata uneori tot ca 0 d re reza 1,) 1 eltmmarea lui prin noroi
In . r pi er ere
cazufl oarle raTe se pierd n 'I ' I '
Atunei se in specia l nisipul. e Ja eo a ul dm partea de sus a probei ..
Uneofl , m gura tubu/ui interior I w
care nu permite intra rea ca'rotei in se 0 bucata de material
eliminindu-se prin noroluI de sa forma tiunea se rna.
roiJera a fost extrasa goal a. pa, au tn hmpIat cazuri cind ca-
- locui in care tubul it' . '
va lor ile lUi 0, obfin ute fie .. a sta bilit dupa
3 . . Irec a pe dlagrama, fie prin calcui.
. Venflcal'ea mardi pri nci pale M " "
gura Ii nie pe carotii a carei or ient : prmclpala este sin-
serve$te, deci, drept re er entr are ,n este cU.n?scuta. Ea
sau a sens ului .t e.termlm ,ea dlrectl e, stratelol"
portant sa se determine bine . 'n acest mot IV, este loarte im-
a inlatura arice conluzie cu marca pnnc'pa la. Pentru
care sint dispuse pe tubul e cu(itele de mar-
unghiul are neega le si cons/ruclie la distante
$i cele doua cU(iie de e d,nt ",;; princi pal
dlllt re cele doua c tile d c d e cIte 11 5, pe clnd unghi ul
. e on ucere este de 130
0
(v e"
. s c.: punea
143
G- G, II ) . Prin urma re, unghiuril e di ni re marca pri.n-
cipala cel e secundare si nt de 11 5
0
, iar unghiul dillire mafCI le
seculldare esle de 130
0
Acesle masuriilori unghiulare se fac pe
ca rotii cu ajutorul unul film grada!. Filmul grad at este 0 banda
de celuloid transparenta (fotofi lm) , lata de 1- 2 cm, de lungime
egala cu circumferin\a sec\iunii probei clivizata in 360 de divi-
ZiUlli, corespunzind celor 360
0
ale unui cerc.
Pentru a execula masuriitoarea, se alege, dintr-un leanc de
fi lme de diverse lungimi, filmul care cll prinde exact grosimea
probe i, incingind proba e u el; capetele filmului se s upra pun exact
cu diviziunea 360
0
peste divizi unea 0
0
. .
!erii icarea marcilor se face s implu: se f1l I1IU I cu cl1 -
viziunea zero pe O' inarca se di vizillnea care se sllpra-
' pune pe cealaltii marcii. Daca diviziunea cilila este de 130
0
, ambele
marci si nt secundare deci marca principala este cea opusa.
Daca diviziunea citita es1e 11 5
0
, una di n marci este cea principal :>.
Pent ru a verificare sigura, se masoara toate trei di stanlele
unghiul are dintre marci apoi se traseaza cu ma rca pr in-
cipala. . v . . v _
Cind marca prillclpala nu esle dest ul de b1l1e Increstat a 111
carot a, traseul ei se stabile9te exact prin masurarea di sla nlei un-
ghiulare iala de marcile secllndare apoi se traseaza cu
pe probil. .
4. Delermi narea senslIlui incli nii rii slratelor, In carotele on-
enl ate, nu se masoara directia stratelor, deoarece aceasla nu in-
dica imolici t orientarea i nclinarii. Un strat de direc\ie cunos-
cut a poate inclina in dou a sensuri perpendicul are direclia vdatii:
Pentru a inlatura orice confuzie, se masoara onentarea caderIl
stralului . Orient area caderii unui strat este data concret pe caroW,
prill orient area punct ului celui mai -coborit 31 stra tului fala de
marca principala. . ..
Determinarea acestei orientari fiind scopul uitl m al intregu
operati i, ea trebuie facut a cu maximum de atenli e, pentru a inl a-
t llra rezuitatele nesig ure. Se face aici a verificare prin
rea orient a rii a punctul ui celu i mai ridicat. care, pnn defllll\le,
i rebui e sa fie la 180
0
fala de punct ul cobori!. determinarea
sens ul ui inclinarii stratelor implicii urma!oa rele opera\ii: sta-
bilirea punctului celui ma i coborit a celui mai ridicat pe carota,
determinarea ori en! arii pentru punciul eoborit ridi cat al aee-
strat. eal eul area valorii medii a orient arii.
a) Stabilirea punctului celui mai coborit $i a celui
cat al unui st rat se face foarte pe carotele Cll stratrfl ca\l e
bunii. Tinind carota vrti cal, CU capatul superior in s us (pe ea-
'144
patul superior aj fiecarui iragment de proba trebuie sa iie ins em
na!ii 0 cu creion se proba in minii pi na cine
e exacll'artea cea mai coborilii a stratelor. Planurile dt
se deseneaza pe proba ca un arc sau Ca 0
Pe vl rful arculul sau al hlperbol el se noteaza un sel11n eu creio[
<llbastru. Aici este punctul cel mal coborit al st ra tului ,espectiv'
PUllctul ,eel mal : Idl cat se Insemneaza la fel. Dupii acesl
procedeu se Insemneaza punctele coborite si ridi cale al e tuturor
s tralelor bine vizibile pe carota.' .
. Cind stra tificalia in carota este paralela, punc!ele c6boritE
eele. se ali niazii pe generatoare a earotei. Ci nd
este 1 lleryci$.atii. si nt riispi nclite pe a zona,
pentr u masurilrea orrentaru se la hma medianii iI zonei.
Daca stralificalia este sl.a b vizibil ii, se cauta sa se determinE
pU11clul coborit dupa pozili a unor intercalat ii sau a unor fosilE
inl ei' s!ratificate_ _ .
Daea probele impregnate cu (itei nu a u 0 slrati-iicati e clara
s: sub la mpa de cuar!. Materi alul impregna t rna;'
da 0 giilbuie mai deschisa stratifi ca! ia devi ne evidenta,
perml!lnd IIl semna rea punctelor coborile ridica te.
b) Delerminarea orientdrii pune/elor ridicale si coborite se
face cu ajut Grul aceluia$i film cu care s-a facll t ve; ificarea ma r-
c il or. Orientarea lor se masoara falii de orienla rea marcii prin-
cl pale_
_ (ine bueala de carotii in milla Cll marca princi -
pa la Indrepta!a s pre el. Cu filmul potrivilt inci11"e carol a la ni ve-
lui a_ca m! .orientare sa 0 peste
PrI.cIP.ala dlvlzlunea de pe him cores puli ziitoare orient arii
marCH prInclpale (0). Tinind filmul bine fixal pe carota
? IVI Zltmea de 'pe punctul coborit cea de pe punclu l ridicat $i Ie
InSCl'le In Aceasta reprezint a azimutul sau ar ient area ca u-
talii. Operat'a se repeta pentru toate punctele insemnale pe carota.
Cl nd Int!,ea?a compl el nerasucit a. fapt
conslatat dupa dl agrama. onentarea pllnctelor poate fi mas Llra til
Qriunde pe carotii. Daca secl iunile si nt rasucit e, determinaril " tre-
bUl e fac ute 1a baza fiecarei 'sec\'iuni, sau eel mull atit de sus, 'Cit
se poate observa cu precizie ca proba nll este rasucitii .
. . Daca proba . striib.iit ut ii de de calcit.'i. de plan.uri de
fa ll ere sau are oghnzl .de fn C\lune, orrent area pJanurilor acestora
se maso:<rii 1a fel se Jnregistreazii pe fi se la loclli rezervat
'pent ru <"Ie. '
. c) Calclliarea valorii medii a orienlii,.ii. Din miisuriitoril e
efect uate i n fi ecare sec!iune - daca si n! mai multe - se va face
]0 - rndrumari i n prllctica geologic;'!
145
(
o medie, penlru orienlarea pnnctelor cobNite, 0 medie va punc-
tel N ridicate. Apoi, La media puncte10r ndlcatevse. sau se
scad L80 si se face 0 noua medte, media on entaru pe sec:
tiune. In conc!uzie, pentru toata proba se face .0_ medle
or ientarii tuturor secliunil or .. 8_dln. se ob.
ti ne va loa rea relativ exacta a onentanr mcllOarn In proba res
peetiva. . ' d \. T'L e-
La calcularea mediilN nu se iau 10 conSI era Ie CI 1r1 e n
sigure
ci
) Coree!ii de aplieai ciftrilor e ll film!'l. Cind fil-
mului Cu care se masoara nu este exact egaJa cu pro-
bei, diferen\a dintre ele trebuie la yalo-
rile ob\inute, Clnd filmul este mal maTe declt pro.ba, coree\!a se
aduna la citirea fiicut a; cind filmul este mal mlC, corecll a se
scade. <I '1' r
Exem lu Lungimea filmului esle mai mare ell 20. eel v e-

la 360
0
corespund 20
Ia 37 corespund x
de unde
37 x 20 ' 0
x - 360 "' .
Cele 2 se adauga la 37
0
se obtine va loa rea 39
0
.
Daca operatorul .are la film,e m grade:,
po ate lura chiar cu 0 de hlrhe Jaclnd .o regul a
de trei simpla pentru transformarea mihmetnlor In grade.
De exemplU: 360"
225 mm
60 mm .-:'-_'--'----'---'--=..:X-
- 60 X 360 96.
225 '
5. Masurarea: lnclinarii stralului se f,a,ce eu I unui
c1 inomelru, asa cum sa ar atal la Inc1inarea carotelor
lipind proba pe un perete vertical Cll b.uso1a pe. fata
de strat. Este necesar insa ea in prealabll sa se venft ce verhcah-
tatea peretelui .
F. ANALIZA PROBEI
Dupa ce s au efect uat ci tiril e necesare lie de
daj in vederea delerminarii orientarii caderii ee
s-au ales din fiecare see\iune bucil\ i1e de proba car.e vor ramme,a
in t ol ec!ie ca material documentar. se Irece la al1 ahza restulul de
146
proM. Aceasta consta in: a nali za pentru lilei anali za litolo-
gicii paleontologica.
I. Analiza pentru hidrocarbu.i. . In primul rind se observii
daca proba are miros de petrol Mirosul esle dal de diferit.ele
hidrocarburi volatile care impregneazii materialul.
Se trece apoi la incercarea prin procedee chimice fizice.
Pentrll identificarea chi mica a hidrocarburil or Se
(se piseaza ) materi a lui se trateaza cu acetona chimic pura, iar
pentru li lei materia lui se trateaza cu tet raclor\lrii de carbon
(CCI. ), cum s-a indi cat i n capit olul precedenl la anal iza ca -
rotelor neor ientat e.
Baia pe sticld de ceas. Pe 0 sticla de ceas se pune apa dis-
tilaUI sti cla se pe un trepied cu sita. r n apa se toarna din
dnd in d nd citeva picaturi di n filtratul ob\inut de la opera!iile
precedente. Se dad sofu jia coniine !ilei, el se separa
iese la supra:a!a apei, un de poate Ii observat
Examinarea la lampa de enart se face tot cum s-a aratat
pentru carotele neorienta te.
Pregdtirea probelor impregnate penin, analiza clzimieti. Dupa
ce au fost sl udi ate la lampa de cuart, probele impregnate se aco-
pera cu un stpt de parafina pentru a evita pi erderea de gaze
chi ar de lilei. Probele parafi nate se trimit, pentru anal iza. la la-
boratorul de analize chimi ce. Ele trebuie sa fie inso\ite de 0 el i-
cheta, cu datele lehnice. cum s-a mai indi caL
Analiza Iitologidi paleontologica se face oum s a
aratat in capi tolul precedenl la carotele pentr ll
litologie se studi azii .,natura rocii ", culoarea, marimea bobului
(finejea) duritat ea, nat ura cimentului, elementele componente
(textura) filme, int ercalaji, Ient ile, element" strii ine, oglinzi de
fri ctiune, iar pentru paleontologie: fosi lele existente ca genuri si
daca este posibi l, ca speci i. Daca li psesc macrofosilele nu se
poate determina virsta probei, se alege materi al de spalat pentru
analiza micropal eontologica.
Tn vederea aceslor cercetiiri, proba se rupe, se zgirie, se fad-
mi reazii etc. Ramin neatinse numai probele care se vor pastra
pentru coleclie.
3, Coloana stratigrafica sau profi lul caroteL eu descri e-
rea probei ori ent ate are pe mar ginea stinga un loc pentru desena-
r ea coloanei strati grafi ce a probei (v. pi VI VII).
Pe coloana se indica: incJi nari de strat e i n probe. adi ncimi ,
fenomene tectoni ce, recuperaf ul (col. e1 e I mm, ump luta). li to-
147
logia (col. de I em), indicalii de litei a Ite date Iuate din
sondorul ui . . ' . . '._
Aceastii coloanii se dupa regull ea
profilul aI sondeIor (v. p. I I 5 u'.).
G. CORECTIA DATELOR APARENTE
Indinarea directia strateIor delerminate carotii ori-
ental ii au valoare egaIa eu inclinarea duectla reaIa a
din lormal iunea carotatii numai in cazuI clOd sonda este per ec
verticala. Acest caz se Insa dest ul de _rar. maJo-
rilate a sondeIor siipate cu sistemuI SlOt deViate de la
verti caIaeu unghiuri variind de Ia 0 plOa Ia 25. , ..
Diferen!a din!re i nc1inarea aparent i! cea rea Ia ca dlOte
orienta rea ap'arenta cea reala estefunctie de vaIoarea
si de unghiul dintre orienlarea ciideru straluIUI S' aZlmut ul (on en-
larea) deviatiei sondel. _ "
De aceea, pentru a al Ia inelinarea on entarea reaIa a stra-
teIor dlO formal lune. tre-
buie sa se faca 0 corecl!e a
rezullat ului oblinul din ci-
tirea caro!ei.
Coreetia se poate
face pri n t rei procedee dife:
rite: meca nic, prin calcul
grafic.
l. Corectia prin pro-
cedeu1 mecanic se face cu
aju!orul coredorului de de-
111"''-.1---
,0
vJatie Lynton. Aparatul fo-
losit i n laboratorul Sovrom-
petrol este un model imbu-
na!alit fal a de cel publi cal
de Lynton in 1937.
a) Descrierea careeto-
ridui: aparatul (fig .. 68)
cons!a din trei eartl
pale: 0 ? dla-
F' 68. Aparatul pentru corect ia orien- grama pentru onentan I,
19. 12 e
tarii aparent e un ax vert ica care repr .
zinta axul sondei si 0 mobila 3 tin
zinta stratul a carui onentare se de errnlna, xu
148

prins prinlr-o articula!ie sferica mobiI a 4 de un bra I 5 fixat prin-
tr-un cadru 6 de
Diagrama de pe este divizala ca diagrama di ll
aparatul de orient are: radial i n 360, servind ca scara a azimutu-
ril or devial iei, iar circular prin linii concentrice indieind valorile
unghiulare ale devialiei. Linia N-S a diagramei se orient eaza in
spatiu CU ajutorul busol ei , rotind Intregul aparat, aslfeI i nci! ea
sa fi e orienta!a paralel cu meridianuI N-S.
Axul aparatului, la inceput in pozitie verti calii poate fi in-
clinat in orice sens datorita arti cul al iei sferice, astfel inci! sa ia
pozitia axului sondei in punctul masurat.
Placa mobil a din capul axului are fixa! la partea inferioara
un raportor verlical 7 doe 180. EI da pliicii incIinarea aparenti! a
stratului. '
Pe axuI aparatului, sub placa mobil a, mai este fixat un ra-
portor orizontaI 8 de 360. Cu aju!orul lui se da pliicii mobile ori -
entarea egala cu orientarea aparenli! a st ratului.
Tot pe axul verti cal, sub articulatie, mai sint prinse 0 con-
tragreuta!e 9 un brat rnic pe care este articulat mobil un ax
secundar cu un virl asculit 10.
Acest virf pentru a pastra linia N-S a raportorului
orizont'll, orientata todeauna paral elii cu meridianul.
b) Operatia se lace in felui urmator: sefixeazii ax ul apara -
tului cu virf uI inferior in centrul diagramei, adi ca in pozitie ver-
ticala, iar virluI axului secundar indreptat spre S, pe Iinia N-S.
Se dii placii mobile incHnarea' orienta rea aparenta a slratului,
cu ajutoru! celor doua rapor-toare. Aceastii ,pozi!ie se verifica Cll
busola.
Se da apoi ,axuIui principal devia!ia sondei, fixind virful
lui de jos pe diagramii, intr -un punc! care are in grade valoarea
si orientarea acelei deviaW. Axul secundar trebuie sa .lie
pe Iinia N-S care trece pr'in axul principal. Cu ajutoruI busoIei se
masoari! i nclinarea orienlarea actuala a pl aci i, ca a unui strat.
Se oblin aslfeI inclinarea orientarea reaIa a stratului din
carola.
Coreelia se face la fel 'pentru plan1)file de a Iunecare
pentru ogIinzile de fricliune.
2. Coree!ia prin calcut se poate face folosi nd procedee
geometria analitica din trigonometria sferica (trecerea unul
pune! dintr-un sistem de coordonate rectangulare. in alt sistem
149
._.
de coordonate reetangulare). Formul ele intrebuin\ate in acest
s cop se bazeazii pe formulele fund amentale ale eosinusurilor:
I. sin a sin cp = sin p sin 3-
II. sin \,( cos qJ = sin cos 1 cos 8 - cos sin 8
III. cos a. = sin cos '( sin a + cos p cos a;
i n care a esbe incli narea realii a slratului ;
P - inC\inarea aparent ii a stralului ;
lIJ - orientarea inclinarii real e a st ratului ;
& - orientarea incliniirii apar ent e a slratului;
o - valoar ea devia\iei sondei;
rp = '0- D. adicii unghiul dintre azimulul incli nii rii
reale si azimutul devialiei;
y - It - D, adieii unghiuldintre azimutul inelinarii
aparente azimutul devia\ iei.
Acesl calcul este foarte greoi dureazii 3- 4 ore. Rezult atele ob-
ti nute si nt echivoce din eauza semnel or sinusurilor eosinusuri
lor in cele pat ru cadrane. De . aceea. eoree\ia prin calcut" nu este
intrebuintata ni ciodatii in practicii. Mult mai ra pid se poate
ajunge la un rezult at concludent prin procedee grafice.
3. Coreelia prin veetori. Un procedeu grafi e foarte simplu
se bazeazii pe fol osirea veetoril or (fig-. 69). Pe 0 foa ie de ltirt ie
milimetricii , se alege un punet convenabil ca origine sau pttnct ini-
fial. Pornind din acest punet. se traseaza doi vectori, reprezentind
unul inclinarea aparent a a stratelor. iar eelalalt. deviali a gii urii.
e u oi"ienl ii ril e respect ive fat ii de direc\ia nordului. Lungimea vec-
toril or, luat a la scara polrivit ii, est e propor\ional ii eu inclina-
r ea aparent ii cu deviafia sondei luat a in g-rade (de exemplu:
incl inarea 30, deviatia 6; vect orii se iau de 30 mm, respeet iv de
6 mm: inclinarea 12. devialia 3; vectorii se iau de 12 em. res-


,It
'tS sensul,ilcltn.i!i!.
I .t----.,--=J- aparerde
"--=---- _ Sensu!
inciinarii reale
'Fig. 69. Corectia prin vedori a inclinarii
. aparente
peotiv de 3 em). Se unesc
virfuril e celor doi vectori
pri ntr-un al tre il ea vee
tor al earui Dunet de ori-
g-ine esle virful veetoru-
lui deviatiei. Acest al
(reilea vector reprezintii
inclinarea real ii. Lungi- .
mea lui , la scarii. dii in-
c1i narea realii in g,ade.
iar ori entarea lui lata de N este orienta rea realii a inclinarii st ra-
telor.
Procedeul acesta poate fi fol osit cu succes numai eind trebuie
150
eon:et..:te unghiuri mici . r n cazul unghiurilor mai mar i, el nu
mal da rezu.ltate exacle. din cauza difer enlelor de lungime dintre
a rcunle de cerc coardele lor. Pentru a inliitura erorile este
sa se lucreze cu lungimi proportionale cu tangentele un'
ghlUfllor. Valoarea .tangent elor se caula in !abele.
Core.elii prill relea stereografidi. Un all proDedeu graUc.
cu 0 !ntrebum\are. mult mai largii larii restric\ii. pentru or ice
yal?fl ale se bazeazii pe reteaua stereograficii)n pro-
lecpe mendlana.
Aceasta metodii a lost introdusii de noi in lucriiriIe de co-
reclie incepind din mai 1944. pornind de la necesitatea de a con-
trol a erorile dale de metoda vector.ilor de aparat ul Lynton. in
cind apareau di'ferenle intre rezultatele obli nute pri n acest e
doua metode. Aceastii nouii metoda de lucru s-a dovedit mai ra-
pidii . mai precisa cu aplicatii mai genera Ie este sin
R"ura folosita in mod curent in practica. .
_ r ntrucit stereografi cii are 0 intrebllin\are mai larga
_dom.enu. "(geodezie. astronomie, naviga\i e etc.), ea putind
II loloslta In geologIa struc!uralii la alte probleme decit
carotel e onentate, este necesaTii 0 xpunere mai largii a proiec-
tiei stereografi ce.
Re\eaua. slereog:afica intrebuin\atii este proiec\ia pe un
plan a mefldJanelor paralelelor unei slere sau emislere. Planul
pe care se la_ce proiec\i a - . num}l plan de bazii - este un plan
care trece pr:In centrul slerel; pnn urmare, el laie slera in douii
piir!i egale.
a) Principiul proiectie! (fig. 70): se considerii ochiul 0 in
polul unei sfere. Fiecare punet A a l emi slerei Opuse se proiecteaza
pe planul de bazii in punctul de in
1ersec!ie a al raze i vizuale cu pla-
nu I de bazii. Se ob\ine astfel repre-
.zentarea plana a suprafe!ei emi s!e-
r ei. in proiec\ie stereogralicii. r n
aceastii proiec\ie, unghi-urne de pe
s uprafat ii se piistreaza nemodifi cat e.
P lanul de baza poate Sa int ersec-
ieze sfera dupa ecuator, d.upa ttn
meridian sau dupa un alt cerc mare
r n .prit;'uJ caz. avem pro-
A
,
i

,()(' 1 ..... - : .r ........
------ --i -/ ----"::
I a
; i
'j
:.
o
lec\la stereograftca pe eettator. in Fig. 70. Principiul proieetiei
a l p\oiec\ia stereogra- stereografice
flea pe mefldran. lar in al Ire/lea, 0 projeclie slereogralica Dare-
care. .
151
.. . Pentru rezolvarea problemel or de geologie
. f' tor pe meridian SI c lar
fost iolosite re\elele stereogra Ice pe eeua , "
alt e sisteme de retel
e
, . . ' t' . insa reie-
Cea mai larga cea mal comoda apll ca ,Ie 0 - I
'd' d' tre care se vor descne In ce e -
lele stereografice nien Lane, . In t' 'enl arilor incli-
urmeaza dOll a caZuri,
narilor apar-ente In or,l enttan ientat a se considera in
cl ul din care s-a ua caro a or 'd . i"
pun I ' . '" unghiuril e de i nc1inari, ori ent ari eVla 11 se
centru S.erel, I r I . .
0 0 "di anele paralelele rete e\.
mai de intrebuintare
acostei relel e sa se presupuna urmatoarel e: . I
_ ideala imaginat ii are t rasate ..
lele din grad in grad,. sau. - .pentru simplihcare - dill oua J
doua a rade sau din cmCI In ClnCI gr ade, ". . tie
siera ideal'a po ate ii spallu, In POZI,
dorita; deci axul ' politor ei poate Ii verltcal , on zontdl sau
inclinat; , I d baza pentru IJroiectie poate-
_ meridianul ales ca p an e , '
i' oricare de la 0 la 360. .' . d 0 _
I C I' doua modele de retel e descr ise mal JOs Slt1t oua ca
e e . ' I I I de baza asezat onzon-
zur i pariiculare, anume, unu .ell P a11U ";.
tal iar celalalt cu el verltca!. . _ - . ra-
, Amindoua mo(lelele folosite neces lta cite 0 relea stereo
t
g
la
t
d' ' t alagrafi e - care serves e
. . . releaua cunoscu a It1 Crt S , '
1Ic.a -:- a un hiurilor si 0 foaie de hirtie transparenta pe care.
.!]1asdUiare . g ncteie dat e si se traseaza liniile aJutatoare, ne-
'se , eseneaza pu .
. cesare in const ruc\ie. . 0 _ "1 'iL
intrebuintate siot . acelea;;i in aml ndoua caZUI\ e,
an(lJme: '= iriClinarea aparenUi a s,trat.eI9r .. .in caroU.i ;:
= ori entarea aparentii a
= deviai ia sondel de: la
i)== ori enlarea devla\lel sondel , _ . _
, = inclinarea real a a sl ratelor In formajlune, .
a = orlent area real a a inclinii rii stralel or In tonna\lUne. .
W t . t l M d I I de retea In prOlecbe
b) Proiecli pe plan o(l.zon a.. I 0 e u . . "
Je plan I a fosl folosil la rezolvarea
k' '" rot iri" ale unui st ra\. Aceasta re\ea, cu 0 comp . f t
oua . . \ ' III) ' cU 0 schimbare cl e procedura , a os
dlvlziunii or (p . - clinarii si ori ent arii reale
"Tolosil a ' de ," noi -pentru de ermmarea In .
a st ratelor din carotele onent a\e,
Reteaua aceasta repreninn proiec\ia meridiana pe pla n ori -
. zant al a emisierei inferioare. Cercul de baza al re\elei reprezint a
planul orizolltal (incli narea zero), EI este divizal din 5 i n 5
grade, prin paralelele re(elei. Gradel e sint indicate pri n ciire din
10 in 10, iar la 90, 180, 270, si nt indicate punclele cardinal e ..
Pe diviziunil e acestui cerc se masoar a orient aril e J, D w .
Meri dianele retelei, trasate din 5 in 5 grade numerotat e
din 10 In 10 grade, de la margine spre cenlru, adicii de la 0 la
90", indica illclinaril e str atelor sau valoarea devi a\i ei. Paral elel e
servesc drept linii aj utiitoare in constructie si nt Ira sate din 5
i n 5 grade Ilumerot ale din 10 in 10.
Foaia de calc V) are trasate doua linii perpendi cu-
lare care se intretaie i n centrul foii ale caror capete si nt in-
semnate N. S. E, V.
Modul de tol osire este urmatoru l:
I. Se foaia de calc pe re\ea, centru' peste centru
N pesle N, se tr aseaza pe hirria de calc 0 liniuta,'}l1nga diviziu .
Ilea care aratii orlent area aparent a a stratului 0 alta Iiniuja 0
ill drept ul diviziunii care arata orient a rea devia! iei sondei Se
insemneazii l.1 nga I'iniu\a literele respective,
2. Se ioaia ' de calc dire dreapta sau cale stinga,.
astlel i ncH Iiniula,'} sa se suprapuna liniei E-V, Pe diametrul
VE al reteld se alege diviziunea p, egala cu incli narea apa-
rent a. Se traseaza pe hirti a de calc meridiarrul p d.e la polul N
pi na la polul S.
3, Se apoi ioaia de calc, pastri nd centr ul foii supra-
pus peste al rete lei, asUel ca Iiniu\a D sa vina pe diametr ul E-V
a l re\elei. Se deseneaza pe hirtia de calc 0 seri e de sage!i, por-
nind de la meridianul p trasat i n creion mergind paralel cu cer-
curil e mi ci (para lele) ale relelei, ciltre liniula, D. Lungimea sage-
til or se ia in grade, egalii eu devia\ ia sondei.
4. Se astief hirtia de ca lc, i ncil viriu l tuturor sage . .
lilor sa vinii pe meridian. Acesl meridian da inclinarea
teal ii a st ratului a. Se insemneazii cu 0 liniul ii w, pe hirli a de
calc, capat ul diametrului biseclor al acest ui meridi an, din par.-
t ea convexa a meridi a nului . Di viziunea de pe hirtia de calc indio
cata de Ii niuta ,,, aratii orienta rea reala a stratul ui.
Cu' aj utoru l acestei re\ele se determina, prin urmare, incli-
narea ori entarea realli a stratului prin trasarea a trei liniu\e,
a unui meridian, 11 unor sageli prin trei roliri a le hirti ei de
calc. Durata lucrarii este de 5-7 min in tota\.
, 153;
. . I A t d 1 de retea este pro-
c) Proiec/ia pe plan verhca
t
: Ices !misfere: cuprinzind .
. . t f'ca" n<>. plan ver Ica a
:lecba S ereogra I _ r- d I 00 I 180 si jumiitatea cores-
din 5 10 5 grarel I: t IV). iMeridianul !J
P
unziiloare din toate para e e . Pd ' -n planul sau axul sondel
. . t 'd'anul care cupnn e I .
consldera men I . " 'd' I N magnebc eSle cu'.
deviate. Orientarea IUl lata de men lanu
.noscutii fiind egalii cu f' _ " n in 360 numerotate din 10 in
Cercul de baza esoe . miitate pornind de la zen it
10 grade de la la 180 pe lecare JU ,
'Ia nadir. . b I emisfere, re\eaua poartii 0
Penlru a putea tn aT e dintr-o emisferii
:serie de cilre negre v
en
negre groase pentru cele
(de dincolo de e p:-Olec. d lanul de proiec\ie).
d.in cealalla emistera (de I pentru ambele emis-
Numerolarea parale e oro la zenil spre nadir, i nsii este
fere merge de labO\_I.a fiaur;; si cu cifre groase pe
indicala cu clire su trI pe . '" ' .
'dreaptaei: I (I nsa V) are marcal centrul .prin inlersec-
Foa ta de ca cpa . . .
\ia a douii drept: Se I calculeazii dileren\a r =
Modul de mtrebum!are." i600 la ' pentru a avea un, rez':,'ltal
. = iT - D. La nevole se Dac' unghiul y este cupnns
pozitiv, cupnns lOtre 36 'f' 1 a btiri ' dacii este cuprins mtre
' 0 . 180 la ciliri se folosesc CI re e su. '
si 3'60, se folosesc cifrele groase. tru este centru,
. 2 Se in punetul :t
.asHel ca Iinia tale clr "tor lui f}. Pe acest men-
3. Se al.ege .mendlanu\ un punet pe foaia de
dian, la intersec\la cu para e a I' s
calc. . . d 1 in J'urul centrului, astfel incH
4 .Se e ca c e re\ea.
linia vertical a sa vma peste Z ul si paralela in care cade
- 5. Se pe men Ian unctului). Paralela dii de-a
' punctul (coordonatele ale p U hiul citit pe meridian
' dreptul a, reala Se obtine orientarea
d
" ,I D onentarea 'evla,lel . .
'se a auga ,
realii astra elor. . d'i 3600 se scad 3600 din valoa-
Notii. Daca orientarea mal ec: . decit 900, pentru inclinarea
. D inc1inarea feala este mat rna e 80
0
.
- rea el. . aca 0 Ci. ar entru orientare w 1
reala se la 180 - ,1 .p '; e rin acest procedeu. se
Pentru a t sgader! si printr-o adunare; se
. calculeazii . doua unghwrt prtn roo .
: ,154
rleseneaza un punet pe hirtia de calc se odata hirtia de
'calc pentru a face ultimele citiri. Opera\ia dureaza 5- 6 min
da rezultate eu 0 precizie de 1.
Exemplu: = IS' & 232'
D = 25' & - D = 207'
Se luereaza ell cifrele groase
= 20'30'w = 204 + D = 229 '.
Pentru a putea face 0 com para tie a preciziei rezultatelor
procedeelor cu ceIe doua relele, s-au incercal 0 serie de corectii
,pentru diverse valori ale devialiei orientiirii devia\iei. Din tabe-
.Iele oblinute se vede eli rezultatele difera intre ele cu cel mult 1,
Aceste. erori provin din interpol atile diviziunilor pe relea sint
:neglijabile, in comparatie cu citirea direcla pe. proba a inclina-
.rilor orientarilor, care se face cu 0 eroare de 2
Un rezultat interesant a fost oblinut prin corec\ia graficii
.a unei carote de la adincimea de 2375,70- 2377,30 m dintr-o
,;ondii de la avind devia\ia 1045'/149, iar inclinarea apa-
renta = 82/343. Corectind prin graficul vectorilor s-au oblinut
'92"45'/343, prin releaua verticala 93/343, iar prin releaua ori-
.20ntalii 87/16245' .
Negl ijind diferenla de 1/4 intre prima a doua miisura,
care provine din citire, se observii ca 93/343 aratii numai cii
stratul este rasturnat cii inc1inarea reala (ac!ualii) a pIanului
.lui este cea datii de ultimul procedeu, adicade 87"/ 163 .
H. INTOCMIREA CLASIFICAREA ORIENTARII
Toate datele oblinute despre carola orienlata dincitirea dia-
'gramei, studiul probei, rezultatele analizelor, corec\ia incIiniirii
aparente ilin se concentreaza la in-
.tr-o singurii
1. carotei 'orientate VI VII). Aceastii
oCuprinde: in stinf!,a, coloana stratigrafieli, pe care se prezinta gra-
fic, la 0 scara aleasii arbitrar, de la caz Ia caz (in mod
nui! I: 20), inclinarile. recuperatul Iitologia indica\iiIe de
iitei, gaze apiL In partea dreapta a sus, sint dale teh-
nice privi!oare la carotii, apoi mai jos, orientarile citite pe diagrami\
("semnul") pe carota (.,stratele"), alit pentru strate. cit
pentru oglinzi de fricliune. In partea dreapta, jos, se face descrie .
155
rea probei, se da u virsta forma!iunii, media inclinarii ori enlari[
aparente. indi ci nd cite citiri s-au fiicut 9i in cite sec! iuni de probii_.
In se dau inciinarea orienlarea real ii a st ralelor 9i cali-
f<icativul orienlarii.
Pentru a prezenla inl uiti v inclinarea 9i or,enl area pe fi
9
ii,.
ea se deseneazii inlrun cerc mic linga deserierea probei. Rezuita-
tul ob!inut se trece 9i pe hiir!i ie Cu ioca\ia sOn deL Semnul de pe
hart a se deseneaza cu diverse grosimi. dupa califi cali vul orien-
tarii, s i se coloreaza cu cul oarea cOllventional a a formatiunii cit
rot ate: ,.
2_ Clasificarea carotelor orientate. Penlru ,a da 0 informa\ie.
asupra masurii i n care se poate avea incredere in dalele pe care.
le-a pr()curat 0 carota ori ent alii, esle necesar sa se Ireacii pe
fieciirei carote 9i un caJificati v. Calificativele intrebuinlale slnt
urmii toarele: excelenla, foarte buna, buna, buni90ara, mediocr ii ,
dubioasa. fii rii orienlare.
Calificativul lrecut pe fi9a carotei ori entate este in realitate
o medie sau un cal,ificativ genera l, care se deduce din califi cativul
diagramei din a.cela al probei. Este necesar sii se consemneze'
9i acele calificative, deoarece, in cazul unei reveniri asupra pro-
bei, dupa ce ea a fast sfil rimalii. nu se mai poate stabili in ce'
rnasura i se poale acorda incredere, . ,.
La acordarea califi cativului general se va line deci sea mii
de urmatoarele norme:
a) La diagramii SI! iau in consider are: .
1) Numarul semnelor imprimate proportia de semne batute dt! doua
ori s uprapuse. semne dublu $i distantat. care pot fi luate in consi-
deratie, semne batute nU1l1ai 0 dat a sall faarte depart ate.
2) Diferenta maxima dintre semnete valabile: la ori entarca' deviaHei'
la marimea deviatiei.
3) Gradu! de invirtire (diferenta de orientare) intre semnele succesive
de culori diferite: intre sectiunile intre care proba nu este rupt a numarul
de sectiuni intre care proba este rupUi.
4) Este necesara de devia1ia pentru orienta rea secti unilor?
(0, - 0).
b) La eu/de se tine seama de:
I) Urma cu1 itelor pe carohi: pe cite sectiuni se vad toate cutitele?'
La dte sectiuni se poate identifica cutitul principal prin diferen1a ung-hiuri-
lor? La cite secti uni se poate deduce urma cutitului principal numa; prin pre--
lungirea ei de lo...sectiunea vecina (dnd probil nu este rupU'i)?
2) De ta cilt!- sectiuni este recuperata baza sectiunii?
3) Cite sectiuni sint orientate din punet de vedere Il1ecart ic (sem-
nul + eu(ituI)?
c) La lito/agia probei se tine seama de:
I) Consistenta rocii (tare, moale, friabila. brecifiata, slab cimen-
tata ele.) . .
2) StratificaUa probei: bine sall s la b vizibil a, regulata sau
\.56
:ondulata, fncruci sata, stratificati e dedusa n' .
.lor . sau a de titei (vizibiJa I ulal pe baza onentarii cochili i-
3) Numa rul sectiunilor In care a ampa de .etc.
d) oriell/area s/ralifieaJiei: se poat e vedea strallflcatla.
'. I} Dlferenta maxima dintr . F"'I ' .
IOtre sectiuni diferite. e orten <lfl e d,verse!or cltiri: intre strate
2) Diferenta dintre orientare d . . .
abel'anta IUat a in consideratie la a r
e
Ie. a probel :;il . oflentarea cea mai
3) Tn cite locuri sint i anu u." s r?t o. seciiune oarecare.
Tntre care sectiuni? P fI de IOvrrftre 10 proba? In care secfjune?
Toa!e aceste dale si ob e I' .
se da calificativul ' I I s rva II se cl nt ii resc si pe baza lor
. . genera a onentarii. ' .
Pozljl1] slratului obtinul
o
di. .
neazli pe planul de locatii ', a n, calOtele on entate se dese-
pol fi la scan mari (I': Har!ile cp locatii
sau la scari mai mici' (I . 20 in
In explorare sau ro I' 0
0
1 .. 100000 pentrll
)arll dat de laborator, callfl cahvul on en-
CUD linie groasii pentru prober I lell st;atulul poate fl desena!
lillie sub\ire pentru probele b e e.n e foarte bUlle. CII 0
_rllp!;! penlru cele mediocre Cu a Iinie intre-
\ U loase.
157
Elapa a l/1- a
LUCRARILE DE BIROU
, "d' reinterpreteaza toate datel",
In etapa a trel,a se reva iune i n cursul unui an sall'
geologice ob\inute dlntr:o a evad toate descrierile de-
in cursul uoel campaoll de lIcru, " r uo ochi mai critic hate
j
'l 'd robe se reexamlOeaza cu , " t' l '
pro I e e p "'1 I orelatiile sec\iuoile har ,I e, apol se
schi\ele, oesenele, e e, c " .' se ' deseneaza delinitiv , Se com-
compl eteaza, se obtinuto di n sapaturt f.Jraje,
pleteaza har\ile "geologlce Cll a e ee baza ;ecliunilor geologice"
se intocmesc har\lle for oblinllte' se construi esc har\1
corelatiilor., Ph" $i tectonice,
de faclesurt , ar ,I p t I ort ului geologic
, In se redacteaza :a
t
p
asemanatoare cele de-
t I
, .. ari aceste luci art sin , "
n Inll m , d " 'I I cartarea geologica,
scise in inti!a Tn din cauza caracte--
Tn amanunt, losa, me 0 e" e
'rului datelor ce se interpreteaza,
A, ORGANIZAREA LUCRARILOR DOCUMENTE LOR
f' e In general in modul de-
Organizar:a 'numai din.'lelul diferit ab
scris In partea IOtl\ , D"eosebl_ t fr.cut e in unele cazuri in
documentel or, Insemnartle
f
" Sm formulare Carnetele se organt --
, d' erse Ise sat! ' - "
in alte cazun pe IV , ar atat in partea intti a lucra-
zeazii si numeroteaza cum s-a, " dupa conti nut si dupa
' I 'I ularele se oraantz
eaza
" t '
rii. e orm I ", d pe regiuni , $antiere, pll ,un"
lucraril e la car e se re er a, e ' .
galerii , sonde .,;!c, _ tii i se repartizeaza la per so-
Lucrarea se Imparte pe opera, $ f' dupa modelul din par-
nalul respediv, Eveontdu,al se diferita de la 0 metod8'
t ea intH (fig, 38), r Inea op ,
de lueru la alt a,
158
Datele obt inule din dezveli r i, gropi, n!uri $i pu\uri $i, ever.
tual, din galeril mici, care aveau scopul numai de a completa hart.
geOlogica pe pOf\iurute acopenle, se tree pe hart a ca $i dalel,
de la c.arlarea in deschideri nat urale, Pe baza acestor har\i se fa'
apoi se, \iunil e, dupa procedeele cunoseute de la cart area in deschi
deri naturale, ,
Prelucrarea datelor de loraj se lace de obi cei in alt a orcl ine
I ntii se lace 0 hart a sau un ptan cu amplasamentele lorajelor,
lac apoi profile Ie sec!iunile, se completeaza cu toate datele
in pe baza lor, se construi esc har!il e struct urale,
Hi! rlit e de iaciesuri , har!ite paleogeogralice $i cele tectoni ce,
reprezentind s inteze ale luturor dat elor, se intocmesc dupa ce
s-au construit toate har\ite documentare, sec\i unil egeologice $i
coloanele strati grafice,
.' Data liind aceastii ordine a lucrarilor de birou pentru ma-
joritatea prospectiunilor prin mijloace auxitiare, in cele ce ur'
meaza se va di scuta intii construirea secliunitor, apoi a harl it or
$i, in redaclarea textului raportului.
B, CONSTRUIREA SECTIUNlLOR
o seciiu ne geologica poate ii construita dupa date geolo-
gice cul ese din deschideri nat urale. la suprala\a terenului, dupa
datp de supralalii combinate cu dave din sapiit uri deschise (gropi ,
puluri, galerii), dupa date numai din sapat uri adinci (pu-
'iuri, .galerii), dupa dale llul11ai de sondaje (burghie, sondeze.
sonde) sau dupa date combinate de suprafap, siipat uri foraje,
I , Construirea sccliunii pe baza datelor de suprala!a. din sa-
paturi loraje, Consl ruirea pe baza datelor de suprala\a a fost
descrisii discutatii pe larg in partea Intii .a "lndrumaril or" , Tot
acolo s-a indicat modul in care se folosesc datele din sapa/uri
foraje, la construirea $i inter pret area sectiunil or, lntroducerea
acestor date in planul secliunii da 0 precizie cu alIt mai mare
i'nterpretarii , cu cit aceste date sin! mai numeroase, ' provin de la
adincimi mai mari sint mai uniform riispindite pe pia nu l
li unii , Pentru interpretarea tedonica, datel e din sap at ur i $i cele
din carotel e orientate si nt mai valoroase clecit cele din carotele'
obi$nuite, deoarece indica pozijia in spa\ iu a planului sl rat ului
(inclinarea $i direc\ia) prin urmare, se poate calcul a i nC\ inarea.
lor aparent i! i n planul profi ltl lui. Datele ob\i nute di n carotele ne--
ori entat e (din lorajul cu sonde sau sondeze) din probele de pe-
rete (ciupi toare) sint mai valoroase decit probele de pe sapa, de-
d t probele de burghiu sau dedt probele de la sita, fiindca dati
0 ind icajie as upra incJ inari i stratelor pe care acestea din.
159,
urma nu 0 dau. Inclinarea indi cata de .carotele .I1eorientate re-
prezintii maxim:11 de incli nare care poate Ii admis in yonstnlclie
pentru stratele din punctul respectiv al sec!iuni. Probele d,e pe sapa,
de burghiu cele de la sitii indiCii numai pozi\ia unor limite
sau st rat e reper pe profilul sondaj ului , precizind traseul aceswr
limite sau st rate pe sec!iuni. . .
Construirea secliunilor cu date de sapaturi, combinate sau
.necombinate cu date de foraj se face dupa procedee men'
lionate mai sus. Daca lipsesc datele de s l1 prafata, interpretarea
pierde parlial din precizie, proportional cu distantei
dintre punctele de observa\ie.
2. Construirea sectiunilor numai pe baza datelor de loraj
poate prezenta cazuri diferite trepte diferite de preC>izie, dupa
numarul giiurilor de sonda dupa cum exis!a date asupra incli-
narii orientarii, date numai as upra inclinii rii sau simple descri -
eri li!ologice, fara date tecto nice
In cazul delmai simplu al unui profi! de sondaj, cu indica!ia
.Iimitelor sau a stratelor reper core labile, secliunea se constru-
simpru: se trage 0 Iinie dreapta care stratul reper sau
limita dintr-un sondaj, cu strat reper' (sau limi ta) din ce-
lalalt sondaj . Tnlcinarea aparenta a stratelor in secli une este un-
.ghiul dintre aceasta Iinie Iinia flivelului ' marii din sectiune. Nu
exista niei 0 garan!ie cii aceastii Iinie corespunde mersului real al
stratelor in sec!iune, deoarece intre doua puncte pot fi duse 0 in-
finit ate de linii de curburi ' diferite. Pentru a Iimi ta alternativel e de
interpr.etare este necesar cel pulin inca un punet al IinieL
Daca sint trei profile de sonde cu rep ere core labile, liecare
. reper se prin Iinii drepte de la 0 sond a la alta. Se pot ivi
doua cazuri: I ) linin unui reper es!e 0 Iinie dreap!a pe toa!a sec-
tiunea ; 2) ea se fringe la sonda din mijloc.
In primul caz;. ea arata traseul real al s!ratului respectiv,
in pIa nul secliunii.
r n a1 ,,'ti ilea caz, liniit e drepte nu corespund traseul ui real,
care are 0 eurburii. Se cauta centrul de curbura al arcului care
trece pri n cele trei punde se aces! arc: el repre-
zinta cu maximum de probabili!ate, traseul strat ului.
Cu cit sin! mai numeroase profilele de sondaje intr-o sec-
tiune, cu atit poate fi const [1';! C" m" i mare orobabi li tate traseul
stra!ului reper sau al limitei. La toate conslructiile insii, in pri ma
faza se traseaza i n Iinii drepte corelali il e din!re profilele tuturor
sondelor din sectiune numa; in a doua fazii liniile se rotunjesc
imaginea se dinamizeaza. dind limitelor un Illers Ill ai natural
(v. vol. J p. 162- 1641.
16.0
Indicarea incliniiril or pe profil ul sondel or adu'ce 0 mare
precizie in constructie. Pe baza unuisingur profil de sondaj, p'e
care sin! indicate limitele dintre forma\iun! sau strate Ie reper, se
poate constr-ui 0 sec\iune geologica . Daca exista 0 sinO"ura incli-
nare, dar lara o"rientare, ea se deseneazii pe profil, la "'adincimea
corespunziltoare, liniu\ ii de un centimetru Necunoscindu-i
orienta rea , re:;l a, ea cu. atit spre
dreapta, spre shnga hmel prohlulUl sondel.. Constructia Ii -
milel or se facetrasind prin punctele respective linii drepte,' para-
lele cu inc!inarea data. Cum inclinarea are douii sensuri
construc\ ia poate fi fiicuta in doua alternative .Dad; existii argu:
m,ente de ?rdin tectonic. general, pebaza carora se poale considera
Ca una dlntre alternahve este mm probabil ii , se renuntii la cea-
lalla. . . .
Dad! in profilul sonde! sinl date mai multe inclinari de ace-
valoare, adica paralele intre ele, Iimitele construite si n! pa-
ralele cu !oate inclinarile. Daca incIiniirile sint variabil e in lungul
sondei, a! unci limita se dupa O . curb a care trebuie sa
urmeze curbura acestor incliniiri, pe baza principiului, enuntat in
partea intii a lucraiii. conform carui a intr-o cuta concentrica, nor-
mala r1an,ul unui strat masurat este normala pe stratele de
vl rsta de dea,supra de dedesubtul lili. : . . .
se fa:e deci _dupa procedeu: se ridica cite
o per pe!ldlculara pe hecare Illclinare_ Din punetul. de lii-ni!a se
t raseaza, paralel eu cea mai apropiata inclinare, 0 linie dreapta,
pill a la perpendiculara cea mai apropiata. De acolo se .conti nua
printr-o . noua lin ie, paralelii eu a doua i ncIinare, pina la a doua
Se astlel limita, paralel cu toate
nan Ie din prohl, de deasupra si de dedesublul ei. Se obtine 0 Iinie
frint a, care, ulterior, se se dinamizeazii proce-
deelecunoscute. . ..
Dad in sec\iune sin! ina! multe pwfile de sonde cu indicati i
de inclinari, se tine seama in cons!rtictfe de loatdncliniirile care
ilpar pe planul sectiunii, dind cea mai probabila interpretare in-
tregii secti uoi, asHel ca Hecare pozilie de strat sa aiba 0 situalie
logica in imaginea tedonica generala. .
Daca in aceste profile exisla carote orientate .bune, aces-
tora Ii se da 0 atentie mai mare in interpretare. Dad! exista ne-
polriviri cu carotele se prEiferii datele carolelDr orient ate.
. . Exis!ii particulare, in care. nepo!rivirile nu pot
h ehmll1ate dll1 secllUne. Exemple ca cel din fi g. 71 trebuie pri-
vile analiza!e mai atent.
11 - -Indrumari i n practica geologic1t
161
Inclinarile din profilele sond:lor 1, 2, _3, 4,5 Sir' P
aralele intre ele, dar prezintii 0 dlscordanla e Vlden a a ,3 e 1
suprafala, Limitele trasate mtre
o
sonde r.
e
baza co
relatiilor merg paralel cu datele de la suprafala. I !'cltna
t
-
, ,." d -t - I' or' lie reale masura e
rile indicate in sonde SlOt mal mlCI eCI Inc Ina
c
131!. 0
"" ......
c.
A7.582,;;::::
'::::" ::;:"!:..
o
.... ,
...... , ..
"'''>,,. .. A'T.YOO,JOm
f <:j cele de foraj datorita-
Fg 71 Discordanta dint re datele de supra a a v
I. . deviatiei sondelor
la zi si decit cde indicate de corelajii.
dante' consHi in deviajiiJe sondelor. stnt
anticlinal. Devia\iile nu au lost masurate, fHtnt leu-
neinsemnate, la adincimile de lSO- 900 .m. Ele p? lnsa ea
late aproximativ, hind egale eu diferen\a dlIltre de
suprafalii $i din sonda, $tiind cii stratele pastreaza
paralelismul pe toata adlIlClmea. . t 1
3. Construirea sectiunii structurilor ascunse: Un caz cu to II
s ecial i1 prezinta construirea secj.illll11 structufl'lor ascunse sub>
transgresive. Clnd acest" structuri au fost atmse de
mai sonde la lndemina date numeroase deslj e
construclia se face dupa procedeele men\lonate omal JUs.. aca.o
structurii a fost insa abia atinsa de una sau doua son e $1 se celoe
intocmirea unui proiect de explorare pentru st:-uctufa ascunsa.
trebuie sa se fad deducliile numai pe baza numarulul restnns de
date existente.
Exemplu Sanda 12 de pe structura pliocena ' B a atins v
baza
Mbe?t
ia
-
f ' I I 2726 m luind din, talpa 0 pro a cu
nuIui 1a 2 725 a \ este de 150, Inc1inarile
impregnatii de tltel. Incltnarea ill pro as ,
in Meotian de 8_ 10,
162
. Pentru intocmirea proiecilllui de explorare a Premeoticului
treouie prevazuta forma struct urii lui.
Mai jos se indica doua procedee folosite pentru construirea
unor cute ale Prepliocenului din Muntenia. Ele sint aplicabil e
la domuri s i anticlinale eu PliocenuJ nefali at.
Consiru' c\ia mersului limitelor in sec\iuni, pentru forma\iu -
nile de sub transgresiune necesitii 0 tehnid diferita ' de cea obis-
nuita pentru construirea formatiunil or de deasupra transgresiun[i,
care apar !a suprafa\a terenului. Ea se bazeazii, in primul rind
pe datele de sonde din adincime (Miocen, Oligocen etc.) in
al doilea rind, se ajutii de forma structurii pliocene. Se pot folos i
doua procedee in acest scop .
a) Un procedeu simplu prin rotire: pornind de la ipoteza cil
unghiul de discordanjii dintre formaliuni se menline constant.
cel pulin pe porliuni mici, pe flancurile struelurii, se ia ca unghi
de discordanla, fie un unghi masurat la stratele dintr-o sonda.
fie, in Iipsa, unghiul dintr-o schela vecina, care. are acela$i stil
tectonic, adica intensitate de eutare. Se mai da prin ipo-
teza ca struct ura transgresiva cea transgresatii sint similare_
Se procedea73. atunei. in fe lul urmiitor.
Peste sectiunea construita a Pliocenului completatii cu
toate datel e existente asupra Miocenu!ui , se 0 foa ie de hir-
ti e de calc. Se copiazii pe ea linia de baza a Meolianului.
Pe 0 marg' ne a hirti ei de calc, se traseazii 0 dreapta ver-
ticala, apoi 0 a dOlla dreaptii, care se intretaie cu verticala, for -
mind un unghi egal ell unghiul de discordan\ii cunoscu!. Inte-
pind cu un ac in punctul unde se presupune cii 0 \jmita dintre
doua formali uni de sub transgresiune atinge baza Meolianului ,
se hirtia de calc in jurul amlui, in sensul potrivit ca sa
se aducii dreapta a doua in pozilie verticala. Pornind de la .ac
mergind spre sinclina!, se traseazii din nou lini a de baza a Meo- .
(i anului. Invirtind hirtia din nou in pozilia ini\ialii, se vede cil
li ni a a do ua reprezintii limita dintre forma lillnile de sub transgre-
siune cii - prin construc\ie - ea are curbura ca baza
stratelor transgresi ve deci cele doua limite pastreaza, lntre e\'e
- peste tot. un unghi egal cu discordanta unghiulara data.
Construc\ia aceasta poate fi folositii numai pentru \inti cu
raza de eurbura mare pentru arcuri mai mici dedt 90, deoarece
numai pent ru acestea ea da 'erori put in r emarcabile. eu aIte cu-
vinte, ea poate Ii [ntrebuinlata numai la struel uri largi $i slab cu-
tat e numa i pentru flancuri le struclurii.
,:,entru cute mai puternic reliefat e pentru arcuri mai mari
dedt 90, se va fo losi procedeul urmat or.
161
b) Procedeul sinusoidei, mai eomplicat deeit preeedentul,
are avantajul ea se apropie mai mult de 91 .ca la !n eon-
sidera!ie nu numai situatia de pe !laneunle struetunlor, Cl forma
intregii strueturi, sindinal pin a in celala]t. ...
Acest procedeu se pe observa!!a ca, de In
strudurile fOrmate din doua seru de strate dlscordante mtre ele,
axele de anticlinale si de sindinale ale stratelor transgresl';' se
supra pun acelora,?i axe ale stratelor de eu aIte cuvlnte,
stratele apar ruscordante pe flancunle strueturu ,? 1 apar paralele
pc crestele anticlinalelorsi in fundul slnchnalelor. ' .
T:n aces! oaz (fig. 72), eele doua cute: C s
transgresiva si cuta inferioara C; !ransgresata pot It comparat:
eu doua unck suprapuse. Gele doua un de sin! lunglme
(A. = J.) distanta din!re sindinale Hind aceea,?1 pentru a!Ill.n-
s , doua cute Ie. Ele SInt
(nsade amplitudini
diferit e (as < a;), stra-
tele transgresive fiind
mai slab cut ate.
Comparind eute-
Ie eu undele, ele pol
Ii incadrate in ,,fune-
tiunile periodice", si
anume, in "curbe]e si-
nusoide" ale diror
eeuatii matematice
sint . eunoscute. Cu
Fig. 72. Cutele considerate ca unde aceasta, aplicarea "pro-.
eedeului sinusoidei" poale fi aplical pe un cimp mai lar( in do:
meniul geologiei t eetoniae si ded probl emele de aeeasta naturd
pot fi rezoh,a!e pe cale m31 temati ea. , " _
Din cele ce se va vedea cum se rezolva urmatoa
rel e probleme; \
1) Cunosci nd distanla + di ntre axul sinelinalului 5i
anl icli naluIli i si diferenla de ni vel dinlre ele 2a pentru un anumtl
strat, sa se ealeuleze indinarea st ralului IT in arice punet P de pe
ll aneul anticlinalului. . . .
2) Reciproca precedentei esle: eunosclnd dislanta dlntre Sl n-
dinal anticlinal + si inclinarea slratelor IT intr-11n punet P
de pe fl anc, sa se afle amplitudinea a .a eutei. . _
3) Cunoscind Junglmea de unda a .eutel stratelor.
rioare; amplitudi'l1ea as a aceslei cute mchnarea stralelor el IT"
164
intr-un Pun.ct P, la distan[a x de sinclinal, si (nclina.
.. ' a. eutei inferioare in punet P, sa se afIe for:
eutel mfenoare. Aeeasta ' esle problema . propriu-zisii . c.are .ne in
reseaza de ]a ineepul.
c) Pentru a face mai clare denwnstra/iile, sint neeesare
teva noliuni introduetive:
Sinusoidele sint funelii periodice. 0 funclie y=f(t) de tim>
t se nume$t e funclie periodicd, de perioada T, clnd are un inten
de limp T, la sfirsitul earuia valoarea funeliei esteidenfica eu v
loa rea de la inceputul intervalului T, adid: .
f (tj=/ (t+ T).
Funetia . sinusoidalaeste tot 0 funetie periodiea, a carel v
loare revine cind argumentul creste eu 2n. Dad se ia drept 01
ginea timpului momentul clnd func!ia are valoarea maxima (ega
eu amplitudinea), funclia sinusoidalii este de forma:
, 2,, t
Y = a COS - T- '
Aceaslii funeUe este. simetrica, deoareee dupa 0 jumatate d
perioadii, ea reia aceea$i valoare, cu semnul schimbat.
/(t)=- / (t +
Dad lungimea de undaa eurbei este A. , . iar dislanla de 1
origine, pe abscisa (orizontalii) pina Ia punctuI care intereseaz,
este x, atunci inal!imea y a punetullii respeetiv, deasupra arizon
talei, in momentul t, este data de eeua!ia:

In eazul de fala,nu inlereseaza pozijia punctelor in fa.
port. cu timpu], ci eu distanla de Ja origine. Pentrll ea relalia sa reo
preZlnte pozl!la tuluror punctelor, la un moment dat ' T, se face
t = T si se obline: .
y = a cos [ 2n n1
y = a cos
y = a cos (271_2:X)
y = a si,n 2"x
).
'165
U ltima formula da pozi\ia punct ului ind'ependent de timp
numai in func\ie de distanta x, de la origine,
Data fiindforma curbei, y= f (x), intereseazii acum unghiul
pe care-I face curba cu linia or izontala in punctul p, adiea la dis-
tanta x; cu alte cll vinte, intereseaza panta sau inclinarea citrbei in
punctuI p ,
Pentru aceasta, trebuie caut ata derivata fundiei y= f(x) ,
Derivata unei ftinclii este limita raportului dintre
luneliei d nd aceasta tinde caIre
zero.
Penlru demonstratie, se va
/J
P'
lolosi fig. 73.
x = CI A, Y = AP
x + h = OA', y' = A' P'
h = AA'_
Se vede din figura ca pen-
Ir u lui x de la A la A',
y ' cu inallimea NIP . Pant a
medie inlre P pI se alI a impar-
' lind inal\imea NlP' cu dist anla
Fig. 73. Demonstrarea rormulei de-
rivalei
4A' . adica panta este data de ra-
MP'
portul AA' .
De asemenea se observii din ligura ca acest raport repre-
zinta, totodat a, l angenta unghiului de inclinare dinlre punc-
tele PP', deci: .
MP'
tg I] = AA"
Tot din ligurii reiese ea:
MP' A'P'-AP
AA' = OA' OA
I
Dupa conven(ia fiicuta, OA'-OA,= AA' este lui x,
i nsemnata eu h, iar A' P'- AP esle lui y in func( ie de
h a lui x, deci se poate scrie ca:
nt
f (x+h) - f (x)
pa a = h '
sal! i nlocuind simbolurile cu valoarea lor, se ob!ine:
. 2 (x + h) . 2" x
a SIn - - - - asm --
l
). ).
pan a= h
Se obline asHel panta dinl re P P' , Din cauza formei
166
-curbei, aceasta panta nU este insa idenlicii Cll panta din pun,
P, care intersecteazii. Pentn, ,3 ne apropia cit mai mul! de valoa
lui P, Irebuie Ireplal, dislania di nlre P pI , La a(
rezulbal se dlnd lui h Wllori din ce In ce mai mi,c; Cin,
linde cai re zero, se obi ine panla in punctul P, adica ceea ce

Valoarea raporiului de mai , sus, d nd h e aproape de z!
chi ar derivata func\iei, adi d va,l oa r,ea cautaUi, Scriind e
atia de mai sus. sub forma:
(Ierivala ''i esle:
. 2nX]
Stn -
A
2"
a cos T '
Se demonslreaza ca derivata lui Y,= si n x este y' , cos x
Iel ul uTmat or :
Sii fi e in exemplul nostru 2/' = I, pentro
Dind pe I drept coefici enl p:e linga (x+ h) pe , linga
-ecua!ia devine:
1 sin(x + h)-sinx
y = . h .
In trigonometrie se 'demonstreaza ca diferenla a doua siJ
uri poale fi pusa sub forma unui produs de doi factori, anur
sinp - sin q = 2 sin p - q cos p+q . .
, 2 2
In caw,l de fala p = x+ h, iar q = x deci:
sin (x+ h)-sinx = 2 sin x x cos x+ =
2
. h 2x+h . 2 ' h ( h)
- sm
2
cos -2- sm'2 cos x + 2 .
Deci, formula de lT1ai sus devine:
2 sin ; cos (x+
y' = h
Impar(ind atit numaratorul , cit numitorul eu 2 se obiit
. h
sin (x + h) - sin x S1n2" ( , + h)
' h = -h- cos X ' '2-
'2
, I
, ,Gnd h linde cii lre zero, cos ( x+ 4) tinde catre cos
sin !!...-
,2
.\ .!'. !h'
tinde catre unitate, deoarece sinusul devine, egal arcul
' 2
sau deci:
I
' sin (x+h)- sin x
1m h cos x,
deci y ' = cos x, ad'ica deriWl ta lui sin x esle cos x, - ceea ' ce erl:.:
de demonsiraL
d) Revenind la exemplul dal, derivata lui sin
2 x esle
A
cos
2
nAx ,iar in ecua\ia data qfiind coelicientul sinusului, ramine
nesehimbal, deci:
, y' = _cos
2n
A
x
da chiar 'curbei in punetul p, ceea de
' s-a eonvenit la fncepul, ca repreo<inta inclinarea stratel or in
ace! punet ,deci:
t
2 n x
au = a cos - -
" , A
Aceasta ecuajie da solujia la problema (I), Problema '(2) Se
rew lva prin schimbarea lermenil or intre ei, anume:
.. "
tga
"." a = 2r.x
cos -
).
Pootiu problema (3) se obline solu\ia,
curbei superioare eu aceei! a curbei inferi oare:
.; .. 1 .
tg 0i = a. cos 2 7t X
, A
Simplificind:termenul al doilea, se obline
tgfl _
'tg' 0i - ai' '
de unde
- -. -tg-o
a.= S I
I tg Os
impii r\ind ecua\ia
" . )" 1'1
adi eii: amplitudinea cutei inferioare este egala cu produsul dintre
amplitudinea cutei superioare tangenla inclinarii stratE'lor
sub transg-r esiune, impar'ti! cu 'langenta inclinarii stratelor trans-
gresive. I !. i_ i
e) Avind elemenlele aj A s'e poale conslrui sinusoida slra,
lelor de 'sub lransgresiune in felul urmator (fig, 74),
Se traseaza un cere de raza a, eu eenlru in C pe axa Cx, S(
imparte cireumferinla inlr-un numar pereohe de aree egale (de
exemplu 8 sau 16), pornind din punetul 0 de pe axa, Se numero-
leaza di viziunile, Se lraseaza prin di viziuni linii paralele eu axa
Cx. Pe dreapta Cx se ia din punetul 0 0 porliune egala cu A se
imparle inlr-un numar, de diviziuni egal eu diviziunile de pe cir-
cumlerinla (de exemplu 8 Sau 16) se numeroteaza, Din lieeare
punet oblinut se ridiea' 0 perpendi cul ara in sus sau in jos, Unind
pundele de intersee\i e intre loneitudin31ele si transversalele de-
numar printr-o linie, Se objine sinusoida caut al ii (Iig, 74)
4
5
J
5 ,/
'-.. / 2 /' I"-
1""-
;;
/ \
, / \
7
'"
V
;; \! 9 10 /I 12 13 14 IS 15
/r
""-
T 2 J 4 5 5
\ '\
I
8
x:
9
'\/
"--- I 15
1\ II
10''---
/'.14
!';: D
"
13
12
Fig. 74. Construirea grafid. a sinusoidci
" I) poate fi"const!uita prin c.aleu!. Se po-,
zIll a flecarul punet, y este funcll e de x, dupa eeualla.:
x
y= a cos 2 11- .
"
Dind lui x diverse val ori euprinse intre x = 0 x = A, se
oblin v.aloril e respecti ve ,al e lui y ,de 13 y = 0 pinii I,a y = a . .
Punclele oblinule se unesc ppintr-o Iinie ' ea $i in cazul ' pre-
cedent se obline "sHel curba d iul'atii. .
Exemplu: a 500 m, A 2420 m, x O. 100,200,300 m etc. Valoarea-
x ' x
cos 2 'It"'i se calculeaza di. 2'l't R = 360, iar 2'1t l' 0=: a.
. . d .-2nR 360 ' de unde
eel 21tx=-;-' A

169,
Se obtin astfel valorile:
Yo = 500 cos 0 + 500
YJO = 500 cos (360. 2 = + 477,8
(
100)
YJOo = 500 cos 360 . 2 4.ru + 483,2
Y200'= 500 cos (360. = + 434,1
y""" = 500 cos (360. 2 = + 165,4
Y,oo = 500 cos (360 . = - 427,8 .
(
1 210)
y, 210 = 500 cos 360, 2 42U - 500
(
2420)
Y2420 = 500 cos 360 242J = + 500.
Curbele construite prill acest procedeu reprezinta cute
.ideal e. In real,tat e, cutele si nt , de cele mai multe or i, curbe mai
. compli cate, fiind adeseori asimetri ce deci fiecare pla,n - dad
Ilu ell,ar porliUl1i mai mici - are 0 lUll gime de unda propne.
. Pentru a se , apropi a 'mai mult de realitate, const ruclia ar trebui
facutii pentru fiecate plan in parte.
Dar si in acest C<l Z trebui e sa se dea cl\l' bei tot numai 0 im-
portanlii ea reprezentind nu curba adeviiratii a stratelor,
ci curbura care prezintii maximul de probabilitate dupii datele exis -
tente. Ea este, mai verosimil a decit oricare d. ntre construc-
.(i ii e fiicute arbitrar, dupii ochi , prin aceasta este
struirea folosirea ei, fiind mai apropia,tii de reallt ate deelt on-
" care alt a. ,
La structurile mai compli cate, se va ciiuta sii se aplice me-
to de de construc\ie protrivite, de la caz la caz.
Cu construirea formei geometri ce a cutei , inferioare, secli.u-
nea nu este ineil termfnatii. I n trebuie reprezentate formallU-
nil e cu etajele lor. Pentru aceasta si nt neeesare informa\ii supli-
' ment are des pre rocile de sub transgresi une.
In cazul citat din sc!J{, la B, proba de la adincimea , 2726 m
din sonda 12 era 0 marna cu intercalalii 'de nisip impregnat cu
Wei. Prin anali za mi cropaleontologica s-a determinat virsta Sar-
mali ana, anume, S2. Aceast a este cunoscut ii dint!-o
schela A veci nii, unde ea are trei strate petrolifere. Presupunlnd
"cii succesi unea stratigraficii a Mi ocenului din structura Beste
, asemaniitoare cu cea din schela A, se const rui esc profilel e, admt
't70
t ind ca proba scoasii din sonda 12 se coreleazii cu unul dint re
s trate Ie pet rolifere din structura A.
Se sec\iunea prin structura B in aceastii ipoteza,
,-di nd forma\i uniior grosimil e cunoscute din A. ' Sec\ iunea ob\i nut a
se confrunt a cu toate datele existent e. Dad exist a la indemi na
date de prospec\iuni seismice, se controleaza construc\ia cu
.acestea.
Cind constructia oblinutii nu este cont razi sii de ni duna din
date! e existente, ipoteza consider ii bUll a Construc\ia poate fi
..:Ieei folositii ca baza de discu!ie ,pentru intocmirea unui program
-de explorare.
In cazul contrar, seeliunea, poate fi modifi cata, prin corela-
.rea stratului din probii cu alt st rat, sau prin marirea sau scade-
:rea .grosimil or strati grafice al e forlll a!iunil or, pin a ci nd se obline
maxi mul de probabil it ate. .
Pe baza sec\iunilor asHeL obl inute, se poate trece la construl -
:r ea harlil or striJctura Ie. .
c. INTOCMIREA HARTl LOR GEOLOGICE
" '
lmaginea geologica a unei ' regiuni sau informaliile geolo-
gi ce des pre 0 regiune pot fi reprezentate pe hartii in diferite 010-
<duri, dupa relul datelor dupa scopul har!ii respective.' Astfe!.
existii hilrli documente, pe care sint insemnate grafic datele pri -
vitoare la pozi\ia, raspi ndirea forlll al iunilor hilrti de
.interpretare privitoare la condi\ii!e de sedimentare, la evolu\ia sau
deforlll ii ril e forma\iunilor. Pe hiirlile documentare, poziliile strate-'
lor pot fi reprezentate prin semnele sub for ma ' de -,
'sau prin vect ori, i,ar r iispindirea forma\ iunilor, prin limite prin
,cul ori sau pr in simboluri in Harlile de interpretarepot
Teprezenta anumite i'dei sa u imagini geologice prin izolinii (I inii
de contur ) sau prin simboluri.
Dur a modul de reprezentare fenomenele reprezentate soar
putea separa mai multe categorii de hii r\i geologice: harli geo-
logice in sens restri ns sau harli geologice docurnent are, hiir!i
'struct urale, hii r!i de convergenla, harli paleogeografi ce har\i
tectonice, care, la rindul lor, pot fi separat e in subcategorii. Aceste
categorii subcategorii nu trebilie in\eles' in mod rigid, ci numai
-ea 0 incercare de clasificare, intrucit exista asemaniiri sau forme
de trecere de la 0 categori e la alta, care pot fi trecute 0 grupii
la a lta.
I. Hii r\i le geologice propriu-zise sau hiir\iIe document pot
Ii de supra:a!a sau de adincime.
171
a) Htirlite geologice de suprafu/ti. intocmite prin cart are in.
deschideri naturale, au fost descri s.e' in partea i ntii a "Indruma-
rilor". Pe' ele sint insemnate poziliile st ratelor prin s imboluri sub
forma de-,- ind icind direcliile i nclinaril e stratelor la supra:ata
terenului. Supritfe\ele ocupal'e de diferite formatiuni sint contu-
rate pri n limit e diferentiate prin cul or i sau Procedeele
de echipare, construc!ie interpret are au fost desciise pe larg in.
'p'artea inW a lucrarii.
. b) Hilrjite geologice de adincime, intocmite cu dat ele cul ese
din pu\uri, galerii sau cil,lcula.!e din triade sau din carole
orientate, se prezint a la fel cu cele descrise inainte. De obicei
ere sint la scari mari I : 2 000-,-, 1 : 10 :000. Pozitiil e de stta!e sint
reprezent ate tot prin simbol uri s'ub forma de-,- linga care se scrie'
inclinarea in grade. Daca masurarea pozi.tiei nu s-a facut la'
suprafata, este bine sa se Ireaea linga punctul respect iv, lie harta,.
adinCi mea in metri (de la supraialii sau sub nivelul .marii) a
punctului miisurat Spre a deosebi intre ele pozi! iil e miisurate in;
sap at uri din cele calcul ate din tri ade sau din carote orientate,.
se completeaza simbolul printr-un pat rat mi c sau un dreptunghi,
pentru masuratoril e din sapaturi , printr-un triunghi cele din tri ade
printr-un ,cercul e\ cele din carote orientate. Aceste simboluri
suplimantare se'deseneazii pe linia la baza dint elui incli -
nii rii (fig. 75) . Limitd .e diritre, forma\(uni se traseaza la supra--
fa!a terenului. Daca proba' din adincime este insii intr-o alt a for -
maliune decl! 'cea de la' suprafalii, simbolul pozi\iei se coloreaza.
cu culoarea formaliunii ' in cares'a masurat pozi(ia. Dad hart a.
-geologica. se face pentru un anumit ni vel sau orizont al unei mine,
a carui altittldine se aceastii altit lidi ne se da in legendal
sau in harlii. .
12m 280m ' (284 m

--f,J, -<?p;
Fig. 75. Pozi ti a de , strat masurata in put. triada !Ii. caroHi ori entat ;1 .
Q, Hlirti structurale. In hiir\ile mai sus, se repre-
zint ii , prin p6zi\iile stratel or, structurile tuturor formatiunilor,
cum apar 'ele Iii suprafata terenului sau la nivelul carta!. HiirliJe
structurale prezinta structura unei singure formajiuni, sau forma.
unui plan de st ratifi cajie din adi ncime, in proieclie pe pi a nul ori-
zonl a!' Reprezentarea se poate face prin vectori sau prin izobate.
172
al Harta 'cu vectori (fig. 51) reprezi nta .aparente
.ale s!ratelor pe anumite direcjii, din lOtre p_ro-
i il ele sondajelor sau din datele selsrmce Acesle har!I, prezenhnd
.date obli nute prin calcul, si nt tot .. geologice
' Vectorii sint orientali cu vlrful sage!lI spre partea cobon!a a
stnat elor, avi nd scri sa, linga vi rful lor, via loa rea ' 011 ,gr,ade " :nclt-
'Iliirii calculate.
lnclinarile indicate pe hart a nu inclinarea reala
<1 stratelor, ci incli narea aparenta a stra!ului
.de sonde. Ele si nt, prin Uflll are, egale sau mal ml CI declt IIlclma-
ril e reale; in nici un caz, nu sint mai mari.
Inclinari le reale pot fi calculate la intersecli il e ser iil or de
.gauri, fie prin metoda a triadelor, fie pri n formula
torilor. Cunosci nd inclinarile celor doi vectori, care pleaca de
la punet, unghiul di ntre ei, calculeaza.
.reala a st ra! ului dupii formula cunoscuta dm partea lOtH a "In-
drllmarilor ',', sau prin construcjie, cum se indica la calculul
inclinii rii in puluri.
b) Harw cu izolJaie (f ig. 76) este 0 harta structurala pe care
se reprezinta forma adi ncimea unlli' plan de sl ratifica!ie prin
linii de egalii adi ncime fatii de un plan .reper ol'lzonta!. Izoba:
tele si nt linii de contur care unesc punctele de pe suprafala unUi
st nit, care au adincime fala de un plan de referinla ori-
.zont al. Cuvintlll izobatii vine de la cuvintel e izo = ace-
bathis = adinc. .
I nainte de a incepe lucrul la 0 harta cu izoba!e, trebuie alese:
.planul de referinl a, int ervalul dintre izobate (echidistan!a)
s tratul cheie (reper).
P I a nll Id e r ef e r i n t a poale fi <l Ies ,arbit ral'. In mod
pe m.ajoritatea hiirljlor de izoba!e, pi a nul de referinla
este n i v e l u I on it r i i. lzobalele ,de deasuvw phallului de
ri nja si nt pozi!ive, iar cele de dedesub!ul.1ui sint negative.
Tn unele regiuni sau in unele ocazii, poate fi necesa; sa se
aleaga un plan de referinla deasupra sau dedesub!ul mvelul ul
marii, in scopul de a inlatura izoba!ele negative pozllive de
pe harta, din considerentul ca este preferabil sa se lucreze pe
. hart a cu izobate, fie pozitive, fi e negative, deoarece faml -
liarizarea cu un singur sistem aduce repezici une in muncii.
Pentru a nedumeri riJe, este necesar sa se precizeze
:in legendii aJt itudinea planului de referinjii , de exemplu: nivelul
marii + 250 sau - 800.
173
sau int e r va lul d'inlr e iz o-
b ,a t e este in metri . masura la pe vertioalii . doua
Iinii izobalice. Ea este aleasa i n funcl ie de nat ura cll lii rii 5i a fa-
Ii eri i slrale.I ar (miirimea i nclinarilor), de scara folosit a ' de d,, -
de scopur pentru ca r" se ha'rla. Va-
lon le lzobatelor se scriu din loc Tn loc pe hart a, Iinga liniil e de
contur.
1000
Fig. 76. Hart a ell izobale
Gnd slrat.ele sint putin in.clinate scara harlH este J : 10 OOc',
se pot conslrul Izobate la echl d,sta l\a de 20 m chiar de 10 m.
Ci nd inclinariJe sint ma i mari si , cara hart ii este mai midi se .
pot al ege echi di stan\e de 50 m, ioo. m sau 500 m. .
5 t rat u I c h e i e sa ll rep e r trebuie sa fie un stral ca-
racteri'stic, bine dez':,olt at determinabi l pe toata structura.
EI poat" fl 0 II mlta (DIP sau P/ M) , un nisi p caracteri slic, o .
marna, 0 argil ii, un calcar sau 0 gresie dura, un slral de carbune
sau ori ce a,lta Iimi la Ii lolog-ica sau formationala, care poate fi
_ precizie i n loate profilele. Tn el se alege.
de prefefl nla In "pr oplerea stralelor product ive.
174
De exernplll, in regi unil e noast re pel rolifere se ca,:
slral repel' Iimi la Dacia n/ Ponl ian (prescurlal DIP) penlru st ra-
lele producli ve din Dacian, limit a Ponlian Meal/an (P/M) sau
inlrarea i nlr-o gres ie rneol iana pentru cele din Meol ian. Penlru
Sarmalian , Oli gocen elc., se foloses c s tral e dm for-
maliunile respective. .
Tn mod excep\ional se construiesc izobale penlru loate com-
plexele producti ve ale unui . .
Cind pe plan se Irec Izobale penlru slrate dlfen te,
aceslea se vor desena in cul or i diferite se Vor indica i n le-
genda cu semnifi calia lor.
. Construirea izobatelor se poate face, fie grafic, pe baza
un or secliuni geologice, fi e prin carclll , intre grupe de cite doua
sau trei sonde.
CO(l.struirea. Mirtii de i zobate pe baza. sec/iani/o,.. Harlil e
st ruct urale se construiesc relati v simplu, pe baza sec\iu llilor geo-
logice oblinule pri ll carotarea unor serii de sonde sapale i nlr-o,
s!ruel urii.
Penlrll demonslnirea procedell lui se ia drept exemplll sec'
liunea reprezenl alii in fig. 77. Slralul cheie este trasal pe sec\ iu ne,.
planul de referin\ii esle nive!lIl marii , iar echidislanla, 100 m.



.:>.:
,
I

' 2 4
5
I : :
, ,
, J :
,
, ,
, : ,
,
, ,
, , ,
,
,
:
de ref'eriniii
,
,

,
, , , ,
,
,
I , reper
, , ....... 31',/01 I
,
V
,
,
,
,
,
:
"
, ' ::
; ,;"
:' : :t: : am
,
:
' '
"

, ,
2
"
3
" ':
'" . 4
'::: - 5
o
00
00
00
00
00
00
00

,
.,
8
Fig. 77. P roiedarea izobatelor pe lini a profi lului
Pe sec\i unea geologica - desenata de preferi nta pe hi rti e
milimetricii - se traseaza deasupra dedesublul lini ei zero (ni -
velul marii) liniiIe orizonlale corespunzaloare niveillri lor de 100 m,
200 m, 300 m etc.
Intersect iile lilliei st ral ului cheie cu IiniiIe de nivel se pro-
iecteaz8 vertical pe margi nea superoara sa lt inferi oadi a secpunii
175
se insemneaza cu liniu(e. Suprapunind aeeastii margi ne a sec-
tiunii pe linia de profit de pe hart ii, se insemneazii punctelede
intersectie pe lini a de proW se serie linga fi eeare altiludinea in
melri a liniei respective de nive!. Dupa ee- s'au insemnal asUel
loale punctele de inlersee\ie de pe loa Ie profile Ie. hart a esle pre-
gatita pent ru consl ruc(ia st ructural!L .
Se unesc inlre ele prinlr-o lillie punctele de nivel
de la un profil la altu!. Linii le aceslea curbe care unesc inlre ele
punclele de ' adincime de pe suprafa\a unui s!rat sinl
izobatele cautate (fig. 78). .
In unel e unde st ratele reper sin! recunos-
cute unde stratele productive sin! inti/ nite peste tot la
di stanta uniform;; sub st ratul reper, seciiunile transversale pen-
tru corel a rea diverselor strate nu sinl totdeauna necesare pen-
lru incep:erea unei hii rli structurale. Cind stratul reper este alit
de evident , harta structurala poate fi lacuta lara corelalie seelio-
naM. In multe cimpuri , mai .ales in cele noi, secliunil e transver-
sale sint necesare pent rll a asigura daea st ratele sinl regulate.
Ele si.nl in special folositoare la eartarea .regi unil or cu stratele
'Clitat e neregulat sau fali ate.
'Construirea izobatelor prin calcul treee prin patru faze sau
pregati rea materialului, calcul area valorilor la fiecare sonda,
'determinarea pll nctelor eehidistan!elor trasarea izobateIor.
Pri" pregiifirea materialullii se in\elege intocmirea unci harti
'Cll toate locali il e sondelor, alegerea planului de referinta, a cchi-
di slantei a st ratuIui cheie adunarea datelor informative asu-
pra sondelor sapate in regiunc: altitud inea sondei adincimea
stratului cheie de la gura sondei.
A doua operatic este calclil area izobalei stratului reper pen-
t ru fi ecarc sonda. Aceastii opera tie se lace sciizindu-se altitudinea
sondei (altitudinea este inii l\imea deasupra nivelul ui marii) din
'adincimea la care a fost i ntilnit in sonda slralu.1 reper, de exem-
plu limita DIP sau P/ M.
Exemplu: altitudinea sondei = 3244 DIP la 1252 m, P/ M la t 738 m.
Izobata la DIP este: 1252 - 324 = - 928 m.
l zobata la P/ M este: 1 738 - 324 = - 1 414 m.
Aces!e valori .izobatice se scri u in drep! uI sondei se no-
teaza cu semnul - (minus) inai nle, pentru a se cli izobala esle
sub nivelul' marii.
Uneori se i nlimpla ca izobala sa fi e deasupra nivelului mao
rii $i, in acesl caz, ea se no!eaza p'e plan Cu semnul + (plus)
inainte.
176
I
." -
.
".
---+
--
11 2 _ Intirumihi 111 Il t: act ica
0001-
006-
ooR-
OOl.-
00'1 -
oos-
00'"
OOE-
OO?-

'"
001 -


fJOI-

:::J
00 -
- 00.;_ -
:<1
QO;-
<\>
'"
---
--

---
17:[
ExempIu: aItitudinea sondei: 520 m. Iimita D/.P fa 250 m.
l zobata DIP este 520 - 250 = + 270 m.
a ajunge la a interpret are corecta a detalfiJor ' geolo-
gi ce ale unei struciuri, este necesar sa fi e reprezentate pe plan
devialiil e sonde,l or (fi g. 80).
Pe linia care marcheazii devialia sondelor, limi tele DIP
P/M sint marcate prin cite un mic cerculel (fi g. 80) . In drept ul
lor se noteaza izobata cu semnul + sau - inainte, dupa cum re-
iese din calcu!'
In. toate const rucliile ult eri oare care se vor face, fie in ce
izobatele, fie i n ce profil ele geologice, se va line
neaparat seamil de devi'erea sondelor.
Construclia liniil or izobatice' se face pe grupuri de trei sonde
(tr iadd) $i se merge din aproape in aproape.
Fie un grup de trei sonde A, B, C, (fi g. 79) cu devialiil e lor
A'
-/225 ,
"
I
. _125U
, ,
aO
g' _13
respective cu valoril e
izobat ice la limita P/M
nolate la rocu l cuvenit
prin A', B' C' i ntre ca-
re vrem sa construim
izobate din 50 in 50 m.
Dupa cum se poate
vedea, comparind' valori:
Ie izabat ice al:e sondelor,
st ratele incHna de la A'
, i spre B' de Ia A' spre
-\ r' " C' (de ra val ori mici spre'
" \, ,'i vaTori mari) . .
&' , \/d Problema care se pune
-142fT - - - '-- ' - - __ ,\ e -1380 in triunghiul A'B'C', for-
/! 50, 100m mat prin unirea punde-
,"", ==1
". lor reprezentind limita
Fig. 79. Construirea izobatelor pe baza cal - P/M in cel e tnei sonde
culului este de a determina locu].
in care proi:ec(iile izobatelor de - 1250, - I 300 - I 350 VOl' in-
tercepta liniile AB AC.
Sint cunoscute sau se po! calcula mil sum pe plan: di stan-
lele dintre sonde (respeeti v lungimile A' B! A'C')', dife:
renlele de nivel dintre izobatele ' sondelor la limita P/ M respect hr
B' d C' e ). I . i J
A'B'= 305 m.
A'C'= 280 m.
1;78
Diferenla izobatica dintre A' B' este:
I 225= 155 (B'd),
diferenla izobaticii dintre A' C' este:
1420- 1225= 195 (Ue) .
Punetele d $i e reprezi ntii : pozilia in spaliu a pundelor C,t
izabata - I 380 - 1420.
Punetele f, g, h reprezinta pozitia in spa\iu a pundelor CIt
valoare;l izobatica de - I 250 m, 300 m, - I 350 m, lar punc-
tele f' g ' h' reprezintii proieclia verlicala a acestor p.unete .. POZI-
lia 10; coreetii pe pl ari este data .. da,cii se poate 'f';ermll1a :pnn ca l-
cui lungimea dreptelot B' f'= fl, B 13:ft. mh., ' ,
Triunghiul A'B'er este a'semenea cu tnunghlUI rui : .J.
De aiei se poate stabil i relalia: ","
A'B' Ji
B' d = id
de unde
f
A'B' Xid 305 x 30 = 59 m.
1= B'd 15j
Se masoara pee plan pe li nia A' B', i ncepind de la .B' 0 lun-
gime de 59 m. I n acest pund, Izobata de - 1350 va Inter secta
lI nia A' B' . . . . ' .
Din a'semii narea triunghiului A' B'd gkd hl,nJ
se pot stabili alte r,ela\ ii care da u va lorile in metn ale dreptellr
gk hm.
de unde
. . A'B' x kd
gk,= Bd
305 x 80 5
155 = 17m;
A' B' hIlI
Bd = md
,.
A'B' x md 305 x'i30 256
Izm = -Bd 155 = . m,
La fel se calcul eaza i n triunghiuIA'Ue. , . .
Punclele cu val oare izobaticii care rezult a dl!, calcul
e lini a A'C' A'B', se unesc prin linii drepte. 1.IOU repre:
i int a izabatele struet urii. structuf1l este dlrec\la Izobate
179
lor, iar semnul incliriiiri'i este ctat de linia .
sUi direc\ie, care merge de la izobat . pe acea-
V I - , .. a mIca Spre lzobata mare
a oarea Inclmam adicii a lInghilllui a este dat d . f _
mula- t o' x - . a e or
. . . " a= y , In care x este dlferen\a in metri dintre dOll a linii
lzobatl ce (i n cazul dat 50 m), iar y este di stanta mii sllrat ii pe
plan dllltre cele douii izobate (in cazul dat 65 nil.
t 50
ga 65 - 0,77;
a=circa 3r.
Daca se observii forn;u la de calc ul a izobatelor: = E
ca poate fi redusa foarte I By id
slmpla: a 0 regu la . de trei
Da I d' t
ca a Isanta de 305 m valoar ea izobaticii Cll 155 m
_!Ood. ....... . ..
.. - 1000 E
: ..... .., C '" - 1050 .
; 'J:.---i02f ..... .
.......... B ... \. .. >.-.'075
l " 105 .. \ ....... b .
15 ..... -1050 .:thio9S F .. W
. ...... b "' -flOO
.' ... :.\;"072 '\ .
-1:;095 ... .. . ...... H
- 1100 . "." .... .

-1120\ ....
- /ISO \
Fig. 80. TraseuI unei fa Iii pe Un plan cu izobate
(de 'la 1 225 'Ia 1380 m), 1a ci(i metri (x) va.1oarea izobaficii va
. cre$te cu 30 m (de la I 320 la I 350)
x = _305 x 30 - 593
155 - , m.
. Considerinduse izobatele din aproa e in a ro
aJunge uneori ca pe 0 anumit ii porjillne
180
rnai urmii reascii direclia stabilit a a nterior $i sii suiere 0 iniIe-
xiune inlr-un sens sau in all lli penlrll ca apoi sa revina iar la
directia initiala.
Dacii 0 asHel de inflexillne intervine brusc inlre douii tria de,
este de presllpus cii la nivellli acestei inflexiuni ar putea sa existe
1I n accident tectoni c, 0 fal ie (fig. 80).
Dacii aceasta inflexiune se po ate urmari $i lateral, prezen\a
fali ei este sigura. .
Ea se marcheazii pe harta printr-o linie mai gro! sa, de obi-
cei intreruptii . Sensul in care merg lini il e mici perpendi culare
(din\ii ) de pe traseul lini'ei int reru pte care marcheaza falia , repre-
zilltii sensll! inclinarii laliei.
Izobatele care stau cap la cap de 0 ' parte $i de alta a laliei
au va lori diferite.
Din fi g. 80 se poate observa cii izobatele ob\illute prin con-
struc\ie din triadele ABD, ABC, CEF etc., nu se potrivesc -intre
ele. Aceastii nepotrivire trebuie suspectatii de Ia illceput ur ma-
riti! lateraL
Sondele ' care nu se potrivesc vor Ii inglobate in alte (ri ade
pi na cind se stabile$le locul lor definitiv pe structurii. Se va ve-
dea astfel cii sonda C, de exemplu, nu are lin loc potrivit decit
dacii este i nglobata i n triadele CEF CFG. In triada ABC sau
BCG ea da ' nepotri viri evidente. In felul acesla, traseuI faliei
apare preci s jalonat numai prin construc\i e.
Experien(a a ariitat ci! accidentele tectonice provoacii i n ma-
joritatea cazuril or modificii ri sensibile in regimul de productie al
sondelor 'clli ar atu nei cind ele si nt de minima important;; (adicii
at unci cind denivelarea dintre douii strate reper este midi). Din
2ceste motive, este ne<:esar controlul productivitii\ii sondelor
din imediata apropiere a iallilor, deoarece ajuta intr-o mare mii-
sura sii se precizeze tr.aseul faliilor.
Conslruind izobatele, se intimplii de foarle multe ori ca in
a numite. zone sa se observe schimbari de inclinare ale stratelor
care se Iraduc prin indesirea izobalelor, In jurul ma sivelor de
sare, aceste schimbiiri de inclinare sint norma Ie. I n regiuni depar-
tate de masivele de sare, dad o asemenea schi mbare intervine
prea repede, Irebuie sa dea de gindit. Ea poale fi provocat a d,e 0
falie longitudina lii . Pentru a face controlu'l ei, se construiesc sec-
tiuni geologice de detaliu se anali zeaza ri guros condi tiile de
productivilate de 0 parte de alta a ei. Numai dupa 'ce se capMa
certitudillea ca ea existii in adeviir, se traseazii pe harl ii $i se va
urmari indeaproape in decursul exploatarii, constru indu' i traseul
pas cu pas.
181
, ' izobatelor cu abaca esle 0 metod ' ' .
tJ$oara, A.baca este formal li dinlr-o serie de linii si
la 0 scara convenahil a ('ig, 81), e e cotate
Loca!iil e sondelor care ser vesc la conslruirea iz b
deseneazii pe hirtie transparenta penlru ca' 0 at elor SF
, pnn sup, apunere De
o
10
<'0
30
40
."
25
abaca Sa se poata cili va-
loa rea cifrelor de pc abacii .
Fie, de exemplu, palru son-
de, pentru care s-au cal cu-
lat va lorile izobalice ale
51 50 m (fig. 82). Se unesc
10caliiJe pe hirtia de ca Ie
prin linii dreple. Se asazii
Fig . . 81 Abaca pentru consl rUlrea lzobOl - haria pe abaca cu locat ia
telor sondei de izobalii 12 peste
<i e izobat ii 28 pe li nia eu eota 28 S _'Inla CU cola 12, iar loca! ia
ci l 1' 1 ' e msemneazii pe hirtia de calc
e un punc a inlersec\ia liniei di nl re cele doua sonde cu liniile
? 15 16 JO de cola 15, 20, 25 si 30 s i
15
20
se scriu aces Ie va lori lin'ii
punde. Se asaza apoi cal-
cui cu sonda de izobatii 12
pe cota 12 si cu sonda de
Izoba Iii 36 pe I in ia de cola
25 36. Se noteaza 13 fel punc-
28 <6 tel e 15, 20, 25, 30, 35, Se
30 35 .0 050 511 continua apoi cu notarea
Fig 82 Conslrul' rea ' pundelor inlre toale son-
, Izobale! or dele 1 t d ' t
eu abaca ' ua e Qua CI e doua .
.. , . Punctele de aceeas i val oare
h
se
uln edsc Intre ele pnll linii curbe. Astfel se obtine foarhe u;or
ar a e lZobale. "
t 'b t"
ei
hiirti cu izobate dep inde de numarul si de dis-
Ci
,
u.la son e or P':, o. supra'fa(ii data, de precizia proiil'ii rii son-
de.or 51 a determInaru loca!iil or, elevati il or si deviatii lo
r
1'01' De
asemenea, alegerea unui bun slrat reper deo;rece
ea 1 UI. peste tot determi nil precizia lucrarii. T ntr-o re'
glUne Ine ,forat ? se poale execut a 0 harta slruduralii precisii
care sa arate chlar cutele cele mai mici. Unde s-a s ' t t"
mersul lzobatelor esle . It apa pu Ill .
evidente de suprafat a mU
I
afa rii de cazul cind ;int
. po I 0 oS! e la cOllslrUJrea lor.
182
Folosal httr/ilor structurale. Val oarea principala a acest
fel de harfi este de a 'ariita relaliile structurale largi pe 0 arie i
i ihsa, intr-un fel care in mod nu este ariital nici de c
mai ingrijit studiu al secli unil or transversal e. Sec!iunile sint
mitate numai I.a un plan vertical prin sonde. Ele sint foarte fol
s itoare la strate Inte ns cutate, i n care caz har!il e de izobate nu p
ii bine inlrebuin!ate. Dar in regiunil e cutate in cute slabe si fa
CU salt mic, sec!illnile nu aratii inclinarile slabe alit de bine '
hilrtile structurale.
. 0 hart ii struclural ii de adincime poate fi adesea folos it a
s a arate urmiitoarele:
Pozi!i a sondelor fala de axele cutelor.
- Tipurile de structuri lllai producti ve si cele mai puj
productive dintr-o regiune. Aceasta se poate i ndeplini prin nolar
, pe harta a ultimei produc!ii la heclar a fi ecarei sonde sau prodl
ti a lor ini\ialii.
- Pii r!il e cele mai favorabil r pentru acumulare si in
l1eforate,
- 0 metoda ilidicata si sigurii pentru alegerea localiei 'sc
del or viit oare, bazat ii pe rel a!ia struduralii si pe produc!ia ;
tuala a structurilor simil are din regiune. ,
- Direelia si vil loarea i nclinaril or in toate par!il e regiu'
cuprinse in harta. Direc!ia va loarea inclinarii pbate fi
aflatii prin calcu!' Aceasta metoda este limitata numai la ext
derea Mr!ii srrudurale. Izobatele pot servi c,hiar la preci zar
>c xl inderii strudurii:
- Pozilia probabila a limitelor forma!iunilor intr-o son
proieetat ii, farii a mai face 0 sec!illne geologica.
3, Hlirti de convergent'\. In unele cazmi, se aleg in acee
forma!iune dou'a sau mai multe slrate reper si se constrlliesc i:
bale pentru fi ecare din ele. Comparind intre ele izobatele ce
doua repere, se observa ulleori un paral eli sm perfect; de cele r
mult e ori, insii, paralelismul nu se paslreaza. Deosebirea din
mersul izobalel or celor duua rep ere provine, fie din faptul cii
perul inferi or este cutat mai intens deci! cel superior, fi e I
<:auzii cii inlervalul strati gra'fic dintre ele nu ramine consta
Varia(ia inlervalului dintre doua strate se daloresle ,
:sub!ierii , inlr-o a numita direc\ ie, a un'ui strat sau a unui grup
-slrate (fig. 83 si 84).
Grosi mil e llormale strati,grafice al e unui slrat , grup de sir
sau ale unor forma'(iuni pot fi ele reprezentate pe hari a p
linii numile izopache sau izopacilile (pachis= gros).
I
. Consluicea .1 0: se fac"e baza sec!iuni/ 0r geologice. Pe
sectlUnea geologica s.e masoara, dtn loc in loc, grosimile' strati'-
ale fon:natl.unll r.esr.ecltve, rigla perpendicular pe
!tmllele forma!lUnIl. Vana!111e de groslmi din 10 in 10 m sau din
?O in 59 m, insemneaza pe.partea de sus a sectiunii se pro.-
lecteaza apOl pe traseul profi lelor de p:e harta. Unind pe hartii
punctele de grosime 'se obtine harta de izopachite.
6 7 12 8'80 In regiuni Le unde son-
om
-=r
25Sm
f'," f"'D280m . dele formaFuni di.S-
. cordante lnlre ele, este ne-
- + - -jl-+- +-- -t-Om cesar sa se aleaga un ori'-
. zonf repel' in formatiunea
........... ..
.... ..
" ..... -. " .. .. " ... ". ""
...............
.....
.... .
.....
transgresivii unul in cea
transgresatii. Cc>mparind li-
niile de contur ale celO!-
doua orizonluri se' va ob-'
serva ea pe 0 anumi lii di-
recti e izobatele cel0r doua
orizonl-uri se apropi e tot
mai mull ca vaIoare, unele
de aJleJe_ Aceasla aralii cil
orizonlul inferi or se apro-
pie tot mai mult de cel su-
p:erior, adicii orizonluril e
converg unuI spre aIt ul
(fig. 84).
Fig 83. Convergenta intre Meotlan Executind 0 harta de
BuIglovlan i!1 sectlUne izopachite se va observa
ca a inferioare scade spre linia de
mdlclnd ca aceasla formatiune se ascute in formii de
pa na, flind formatiunii superi oare.
Uneorr, In pracltca este necesar sa se construiascii nu 0
hartii a" gr?simii unui pachet de strate, ci 0 hartii a di stantei pe
verltcaIa dllltre cele ?ouii (fig. 85).
P!,acltc, adeseon trebule sa se raspundii la inlrebarea 'lJrma-
toare: wtr-un sonda] oarecare, la ce adincime sub stratul A se
va Intra i n stratul B_ Hartile care aratii diferenta de adincime
dtntre ?oua se numesc de convergent;;. EIe se
calculwd In flec.are sonda difer.en!a de altitudine a in-
trarn In cele doua orizonturi. .Din aceste dat e se construiesc curbe-
!e de ega lii diferentii de adincime, adicii liniile de conv.ergent a satl
lzocorele. . '
184
de convergentii ins a poate fi construit ii lTIai W
a
fie. Se deseneaza pe hirtie izobatel'e strat ului A ai<
s!ra!ului B. Se observii intersectiile izobalelor . Pundele de mter
sectie cu diferente egal,e int re izobate se unesc inlre ele prin lini
de egala diferentii, prin izocore.

_______________
--=---- 0 6 0 -10- _, __ 0 18 _-
---5} 3 __ .-'-". _ -
Of --. ---=-:------=------ _n ,_ ' - /'
--0 7 _ -" - -22
f!i/.. __ - - 012 - ._ . .:J8. _" __ , _
----X------ _ - .- - 017 _ 019 ____
f. Q - _ ._. __ ._.-
- -- -" _.-. - uf3--_ 02.3. ._
l,po. _ _ _ __ - -- - _ --"!8"Qo- _____ -
- __ - - --
- - - - - - '---'-- -
-
---' I zo/Ji;le l a ()<JZd AI g
- - - /.;I biJ?a Bug!oV/uIJUIVf
Fig. 84. Convergenta intre .Meotian Bug!ovian in plan
4. Har!i paieogeografice. In lucrii rile de sondaje se poat
ivi alt caz: 0 formatiune transgresivii un reJi,ef vech
regulat sau neregulat. Ne intereseaza form:a acestui reli ef, adic
intrarea in forma!iunea de sub transgresiune. Pe baza dalelor (
sondaje se poate constru i 0 hart a de izobate a suprafeiei de tran:
gresiune, a reIiefului ascuns. Aceste Iinii nu reprezintii insa
structurii, ci 0 motfologie veche; ele sint curbele de nivel ale UIl1
relief fosil. Avem deci in fata, nu 0 harta structurala, ci 0 harl
paIeogeograficii, sau mai precis: paleomorfol ogica. Stru"ct ura .ace
lui corp ingropat sub transgreslUne este IIldependenta de forlT
lui. Pentl'll a delermina struct ura lui, trebuie cautate orizontu
reper in inlieri orul lui , adicii sub planul transgresiunii . Este p'
sibil ca acolo unde conturele reli efului aratii 0 ridicare, izobate
strateIor din deaIuI fosil sa arate un sincli naI (Inversiune (
relief). .
Aceste cazuri, putin lrebuie privite cu alent le
cercetate cu grija, pent fll a nu da loc la confuzii care ar i:ompr'
mite cercetii rile.
Uneori este necesar sa Se urmiireasca riispindirea format
i
ni lor din fundament, sub planul unei transgres iuni . Aceasla i
'Scamnii ca trebuie sa se Intocmeasca 0 hart a geologica a unei
TegllJOI, a$a cum se regiurlea i n timpul transgresiunii ,
sa u cum prezenta ea astazl , dacii sar inliitura formatiunea
transgreslva cu tot acoperi$ul ei. . .
tip de hartii (Hi" 86) se pe baza datelor
de d;CI ,es;e de
R I I I '01,01 t /1 -. I I i I \ /
,'" I I I I yhl'l l I' 'J''U ' I \i J)
J I' I I I I \ \ )d
I I I I I ',' \ I. /
I I f. I /.. I. \ . ", "< sao \
I I f: I I ' . co '
I ", r I , I' " I.
I 'J "f:, " I
I / I "' . \ \
I
1
1


&

I
, ,

"
,
,. ,' :,t I
\::i I "
I
.:.:. -..:.J/.:7'>, / ", ' . \
,; .\
.... \ .\ '" \ \".
' . . . . - F./'l(J ' " . : \ ' ,
"... .... \ \ j .
I " . .1 %"

t
,
""

.,,}/, '
!f/ I
, ,
:'
,
/,'500' .....
.... ..-
,
.. '
I
I
I
,


, .
, .
, .
/.:
, .
, ..
,
,

tF" .
' S>

,
\
.\

;;,
. /

"
.. ,
- -- -- I
.. ....... 2
3
,
,

"
,
,
I
I
/.
I .
I .:
.,
,
,
I
I
I I :
,
, .
, .
Fig: Harti aratind efedul ' convergentei in doua tipuri de cutare:
A -- .qniIclmal u] cohoata nproape in faiil de convcrgenti1; 8 _ anlicli nalul
. . "' coboaril in dlrectlB convergenl ei.
.J - lzobalele formatlllnl1 2..-: liniile de convergenta (izopahite) ; 3 _ izo
batele formallUnll ae sub transgrcsiunc
'186
De exemplu, se pune problema urmiitoare: sii se intocmea
sea harta formaliunilor prepliocene pelltru 0 por(iune din zona
subcarpatica a Munteni ei, i n vederea unui proiect de explorare.
So va proceda in modul urmator. .
Pe aCasta harta se tree toate loca\i il e sonde lor care au In
trat in forma\iunile premeotice. Tn jurul loca\iei sondelor se tra
,
. ,.
8.1O/IS .
06\
. .
' 010
I ... .. '
. .
l
\ .'- ... .
.
, .
"

Fig. 86. Harta formatiunilor de sub transgresiunea
tianului:
1 - rit asiv de sa re la s uprafatii ( a) adincime ( b ): 2 - Helvetian;
3 - Oligocen
seaza un cercule\ de culoarea convenlionala a forma\iunii stra
punse. Unga localie se mai noteaza: izobata b<izei Meo\ianului,
187
if
metrii sapap .s ub Meotian Inc1inarea fonnati unjj premeotice_
Uaca s-a luat 0 carot.'i onentata, se deseneaza pozitia stratlllui, Cll.
i nci'i llarea orientarea real a_ Uaca sOll da a sapat mutt SllO baza
,Vleopanului a striibiHut 0 format iune, intil mnd a dOlla for -
m'ltiune submeoticii (de exemplu, Helvetianul Oli gocenul ), tre-
buie sa fie indi cate ambele formajini prin cite un cere in jur ul
locat iei sondei: format iunea mai adi ncii, printr-un cerc mic, in-
scr is i n inter iorul cercului format illllii superioare. Limita dintre
cele doua format iuni premeolice profi lul' sondei se dii tot pri n
vaJoarea izobatica(H/ OI= _ 2 715 01) Iingii locajia sondei sub
.izobata transgresiunii. Daca sondele iormaj iunile striibiit ute.
sint numeroase, este necesar sii se intocmeasca pe marginea hiir jii.
o tabela i n care sa se i nscrie: sondele care a u intrat s ub Meoji.an, .
a ttitudi nea lor, Iimitele inti/nite, izoba tel e limitelor i nclinii rile.
stratelor submeotice. .
Pe baza acestor date de sonde se vor contura formajiunil e
care vin i n cont act eu baza Meojianului. Pe pia nul orizont al ai.
hi\rjii se proi ecteazii mersul limitelor formajiunilor submeoti ce, pe
planul transgresiunii.
Acest fe l de harji geologice ale fundamentului de s ub
transgresiune au 0 mare importanj ii pentru proiectarea explorii rii
sub formajiunile transgresive.
Harta r tispi lldi rii milri/or veelli. Un alt tip de harji pa leo-
geografi ce cunoseute in tratatele de geologie sint harti lede sin--
tezii , care repr ezint a raspindirea marilor continentel or in dife-
rite perioade geologice. Ele sint foart e intuitive pentru necesit a!il e-
didacti ce de un foarl e mare folos pentru a i njelege rilspilldirea
actualil a formajiunil or depuse i n, m.ii rile de alta datiL Ele nu re-
prezinta i nsa forma reala, din trecut, a marilor respect ive. Din:
cauza tecto ni ce care i) U avut loc de atunci pinii as--
t ii zi eu cit harta reprezint ii 0 s ituajie paleog:eografica ma,i veche, .
CU alit conturele marilor si nt mai deformale suprafe!ele ma i
diferite de cele reale (iig. 87 88),
Pentru exemplificare sa se compare dotlii din ha rple paleo-
geografice di n lucrarea Prof. Popescu- (23): Situajia pa-
leogeografica a Romfniei in Pliocen Numuliti c. Tn PI'iocen
(fig. 87) sint reprezent ate trei lacuri mari pe pami ntul ta rii: lacul
Panonic, lacll1- Bazinului Tra nsil vaniei lacul din exteriorul ar-
cului 'Carpajil or, care ocupa toata Oltenia; Munt enia s udul
Moldovei. Tn Numulitic (fig. 88 ), m.area este prezentat ii Ca 0 zona.
ingllsta in ,lungul geosinc/inallllui Carpatilor Ori entali
Meridi onali pi na la vest de Olt - cu prelungiri nesi gure spre.
NE peste Pl a tforma Moldoveneasca spre SE peste Dobrogea
ca lin bazin larg- i nt re cr istalinul Mu ntiJor Apuseni, 'I I Carpa-
188
-,
DO

"
u
.9

0:
'"


,:.:
E
a
'"

' 0

2:
'"

S.
a
" bD
a


c.

1{;


oil
u:
189
I ... 'f

-,;
E
" z
.E

:5
E
0
0::


.!'!


\

0.
1
:


1/).1
190
iiI or Orientali Sudici. Pe ambele har\i , lan\ul Carpa\il or Orien-
tali este plasat pe 10cI.I1 sau actual, adiea jntre meridi anele de
240 260 est Greenwich, in nurneroase locuri din textul luc-
rarii sint arnintite de la interior spre exterior ale blo-
cului cri st alino-mezozoic (i n Oligocen, in Miocen, in Pliocen).
Avi nd in vedere ca pliocenul , afara de zona cutelo
r
intense
subcar.patie
e
di ntre Mileov Dimbovi\a, este, in gener al, mai'
slab tectonizat, se poate admite ca forma Hir gimea bazinelor
reprezent
ate
pe harta se apropie de eele din timpul depunerii sedi-
Ihentelo
r
pliocene. Admi\i nd ca platformele din ext erior sint sta-
bile di intensa cutare a zonei pliocene subcarpatice se dato-
numai impingerii spre exterior a cutelor carpati ce, se pune
urmatoarea jntrebare: unde se gasea marginea dinspre Carpa\i a
depozilelor pliocene inainte de a !i cutate? Desig
ur
a celor de pe
Mil cov, undeva mai la vest, iar a celor de pe l alomi\a, undeva mai
la nord, deoarece este evident ca cutele carpati
C
, la ince-
putul pliocenul
ui
, erau mai deparle de bloeu! dobrogean decit sint
ast azi . Cu .cit ma i departe? Pe unde ar trebui trasat Uir mul vestie
. al lacul
ui
pontic ' la cotul Carpa\ilor, pentru a pe' harta
liirgirnea realii' a lacului din \impul Pliocenului? Evident cii peste
culel
e
actua\e ale eventual pe \a coordonatele geogra[i ce
ale Int orsurii Buzaului sau mai depar!e.
Dupa calcule!e '[acule pe 'baza sec\iunilo
r
g.eolog
ice
de la co-
tu! Carpa\il o
r
, raportul dintre !ung imea acluala a pro!ilului
prolllul cutetor este aproxirnativ I : 2,5 pen!ru Eocen,
I : 2 pentru Miocen I : 1,5 pentru Pl'iocen. Ar insem
na
ca zona
dintre lacul extern lawl din Depr.esiunea Birsei era mai
ingusUi dedt asUizii' Aceast a nU pare probabil. DeC; trebuie ad-
mis ca lacut Pliocen al Birsei era e! rnai departe, spre nord-
vest. luer u ar urrna sa se adrnita despre lacul din Ba-
zinu! Transilvaniei.
numai pentru a wtde Pliocenul
ui
di n
subcarpati, este necesarii 0 deplasare insernnat a spre. vest a zonei
a zonei cristalino-rnezozoice. Aceasta zona este i nsii
legata pe harta de repere actuale hidrogtafice. (de exemplu, clirsul
Viiii Ollului). Daca se deplaseazii zona va trebui sa se
deplas
eze
:; i reperele geografice de care este ea legatii. Deplasi nd
aceste repere, cum se vor mai diferitel
e
unitii\i tec-
lata dar 0 serie de probleme pentru reprezent area conture- tonice?
lor lacului pliocen, care erau atit de apropiate de eont urele
actudl e r. le dcpozitelor pliocene. .'
\9.\
Ce dill'Il Siuni ar Iua marea eo,ell a din geosinciinalul Car-
patiior Orient a Ii dacii soar loate cuteJe catre
Vest? Ce repere geografice ar mai raminea fixe, pentru a mai recu-
noa$te zoneJe act uale de Desigur ca singureJe repere fixe ar
r alll inea coordonatele ' geografice (meridianele paralele) blo-
'cui PJatforlllei PodoJi ce, Imaginea care soar ob(i ne ar reprezenla
probabil forma de atunci a marii eocene, dar nu ar avea nici 0 va-
l oare practica, pen!ru nevoil e economice act uale,
Tn concluzie, se a dmite de la inceput ca conturele marilor
pe harlil e p,aleogr afice, nu reprezi nta conlurele reale sincrone ale
marilor respective, ci conlurele riispindirii actuale a depozitelor
<1ce lor mari o Acest fel de 'reprezenlare are 0 importaniii
pract icii , pentru inlelegerea evoJuiiei scoariei
Har,li de faciesuri. 0 va loare practica mai mare au insii har-
'(iJe pe care se reprez intii nu nl.imai conlurele marilor, 'dar fa-
ciesul sedimenteJor din anumite perioade. 0 harta de faci es uri
reprezint ii , cit simbol uri diferite, diversele roci depuse, in
"limp, in diverse parli ale unei regiuni (fig. 89) Din ele se pot de-
duce conditiile de sedimentare, distaniele de la (arm condiliil e
biologice in anumit e regiuni. Concluziil e cele importante sint
'Cele ecollomice. Cunoscind repadili a regional a a faciesuril or pe
'unele porti uni , se poate deduce unde soar gasi, de exemplu. fa-
'Ciesuri bitullli noase sau carbunoase, pe porliunile necunoscute.
Acest fel de harli ar avea deci 0 import an Iii , pentru orient a-
I'ea dirijarea viit oarelor luci-ari de prospecliune.
5. Hiicti tecto nice, Cele mai curroscute sin! hilrli le tectonice
pe care si nt reprezentate formele uni tillil'or structurale raportu_
ril e dint-re structuri, de exemplu: mersul axelor anti c/inale, al fa-
Iii/ or, al Iiniilor de incil lceare, al unitalil or. mari tectonice etc.
(fig. 90). Pe hilrt il e mai amiinunl it e, forma struct llrilor actuaJe
paale fi reprezentat ii, lie prin simbalurile pozili ei st ratelor, fi e
prin izobate.
Un tip de hart il pulin este harta unei structuri,
nu in forma ei act ualil, ci in forma ei la 0 anumit ii perioadil geo-
logica. adicii 0 hart a paieotectollica. Construirea' unei asHel de
'harli este necesarii, uneori, pentru rezolvarea unoI' probleme prac-
tice. De exemplu, intr-un ci mp petro lifer, s ub formaliunea trans-
gresivii exploatalii (de exemplu MeolianuI) , citeva sonde au in-
tilnit Helvelianul, in care se lin grup de strate petroli-
fere. Problema pusil geolo/Zului este sil se fixeze locali a unei
'sonde de explorare in cea mai buna pozilie, pentrll a strabate cit
mai puline strate de Helvelian ncproduc!iv.
Solulia problemei se caut il prin urmatorlll raiionament :
1'92
13 - Indrumdri in practica geolcg!dl
193
Fig. 90. Schema tectonidi a Carpatilor:
1: 19
6 2010
3 k.>lll
1> j,2
613


Wi;:] 8
J - P,la\forma Rusa ; 2 - Klyppe1c picnine; J - nucJee pHleozol'l::e inlerioare ale Arcului
4, 5 i anticli nale; 6 8 - tone sinclinale; 9 - efuziuni neogene:
10, 11 12 - depreslllnl neogene etl rundamenlul paleozoic-mesozoic aparcnt sau mascat
de Neogen; 13, J4 15 - cQnlurele depresi unii subcarpatice in J\1eocenul inferior merliu
superior ; /6 - recifii barier.!i din Neogen (dupil Muratov) ,
194
slralele se gasesc in poziti a cea mai apropigta de baza
Meotia nului , pe cre.asta vechiului anticlinal helvetian din timpul
t ransgresi unii Meotianului. Detenninarea acestei cr este se poate
face numai pe baza datelor de sondaje, care a u sapat in Helve-
ti an in special, pe baza carotelor orientate.
Cunoscind din carotele orientate pozitia act ual a a stratelor
helvel iene din corelati ile i ntre profilele sondelor pozitia actuala
a sl ratelor meoliene, se poate calcula pozitia stratelor helvetiene
in timpul transgresiunii meotiene.
Aceasta problema, pusa mai general, este cunoscut a in
geologia siruct uralii sub denumirea de "Problema celor doua ro-
tiri" poate fi formula!;; in felul urma!or: cunosdnd directia
incl inarea unui pachet de strate inferioare i direc(ia incli-
narea unui pachet de strate sll perioare s discordant peste
cel e preceden!e, sa se afle care era pozilia stratel orinferioare, in
vremea dnd st ratele superioare erau orizon!ale.
Probl ema este U$or de rezolva! dnd directiile celor doua
pachele de strate sin! paralele. Ea cere i nsa calcule de trigonome-
trie slericii, atunci ci nd directiile doua pachele de strate for-
meaza un unghi intre ele. Aces!e calcule pot fi rezolvale
r apid cu ajut orul relelei stereografice. Se noteaza diversele un-
ghiuri in felul urmator:
a este inclinareaac!ualaa stratelor inferioare;
W orientarea actuala a incliniiri i slratelor inferioare;
o - i nclinarea stfa!elor super ioare (transgresive);
t;. orien!area inclinar ii st ratelor superioare;
a - inclinarea initi ala a str atelor inferioare;
I - ori ent area initiala a s!ratelor inferioare.
Folosind aces!e se va Iucra cu reteaua stereo-
grafica verticala in felul urma!or : .
I) Se calculeaza diferenla $i se Iucreaza pe cif-
rele s ubliri sau pe cele groase, dupa cum fJ esle mai mic sau mai
mare dedt 180
0
tca la coreclia carotelor orientilte).
2) Se fOil ia de calc pesle [ elea,centru peste cent rll ,
astiel, ca lini a verti cala sa taie ci rcumferinla retelei in puntul o.
3) Se aLege meridianul corespunzator lui fJ la intersecl ia
cu para lela a so face un punet pe foaia de calc.
4) Se foaia de calc in jurul centrului, aslfel ca li-
nia verticalii sa vina pe Z de pe re\ea.
5) Se citesc pe relea noi le coordonate ale punetului. Para-
lela arata de-a-dreptul 0, inclinarea ini liala a stratelor infer ioare.
l.! nghiul citit pe meridian se adauga la t;. se obli ne L, orien-
tarea iniliala a slralelor infer ioare.
195
I n exemplul citat mai sus pentru demol1strati,e, au fost
scoase carote orientate di n noua sonde, amplasat e cum 50 vede
pe hart a (f ig. 41, A) . RezuItatele lor sint date i n tabela 8.
\,3 _ 11 _ -"DO

..Jl, . - /90Q

75
--,?ooo _
A
-2117tJ __
0 100 "2fi[J 302

6
3l.-G-
L .'sY
74
20/
3
27h
if
Y i
.-q--
I
8
31

I
Ji'Y
35
lB
Fi g. 91. Aspectul act ual A la inceputul Meoti a-
nuiui B al structuri i Heiveti anului
Inclinarile orientaril e Meotianului nu se cunosc din ca-
rote, dar exist a la indemlna harta de izoba!e a bazei Meotianului,
din care po! Ii calculate trecute i ntr-o tabela pentru fi ecare
sonda (coloana di n mij loc a tabelei 8 ).
Rezul!a!ele ob(inute prin calculul cu r.e!eaua si nt indicate
in coloana a II I-a a tabelei.
Conslrui nd haria pe baza noilor date se obtine imaginea
din fi g 91 B pe care se po ate fixa locatia cea mai favor abil ii pentru
explorarea Premeoticului.
harta obli nut a asHel prezinta 0 asemiinare import ant a
cu harta fli ndament lil ui de sub transgresiune, ea se
196
Sonde I
I
3
6
7
8
I I
14
16
18
22
rncli narea act ual.
in Helvetian
a/w
381230
26/234
30/250
73/1S2
711181
25/257
76/172
67/175
36/164
Tnciinarea aeluallt
in Meo\ian
381196
38/202
38/197
42/ 194
42/ 196
42/205
451190
42/201
42/202
Tabela 8
- !ncllnarea initiall
in Helvelian
20/300
35/338
27/322
33/173
31/169
32/345
35/159
30/ 150
24/86
I
.. I
de aceasta'. Pe dnd ilceea -es!e 0 proiect ie pe plan or izont al
a cont ac!elor din!,re forma!iunile iransgresa!e, aceasta este 0 pro-
iec!ie a poziti il or st ratelor pe planul bazal gl Meotianul ui.
D. PREPARAREA RAPORTULUI GEOLOGIC
Raport ul geologic despre prospec!iunile execllta!e ' prin mij -
loace auxili are se face uneori in cadrul ra port ului de cart ace irr
desch ideri naturale. Acejlsta Se i ntimp,I a mai ales dnd lucr aril e se
execut a i n li mp. Alt eori, r apodul despre lucraril e .auxili are
se face independent. Aces! caz este cel ma i frecven(, deoarece
major Hat ea prospec(i unil or prin sapaluri foraje se execut a dupa
ce s-a terminal prospecliunea in deschideri nat urale ca 0 com-
pletare a ei
La lucrari le execu(ate cu echi pe mari Cll mijl oace meea'-
nice; a'iara de raport ul, final, se fad rapoarte zil nice ;;i rapoar(e
lunare.
I. Raporlul zilnic se face lelefonic. In fieca re d,imineatii
echi pa operaloare comunica Ia centrala progresul II:ucrarilor: me-
trii sap.ali in fi ecare put, galeri e sau sonda; cite ore s-a lucral;
cite ore a fost opril lucrul; moti vul opririlor; roci le i n care s-a
sapat.
12. Raportul lunar se face In sori s pinii la <l ata de 5 '" luni i
urmii toare. EI cuprinde date rnai complete dedi raporlul zilni e,
despre mersul lucr ari lor despre rezultalele ob!inute. Rezult ateLe
sint reprezenl ate pe har!i geologi ce, profile de
puluri, galerii, sonde eventual ehiar in secliuni Ra
19;
porlul lunar. trebuie sa cuprinda: echipa regiunea, reali zari le,
rezuit <\tele programul viitor. De exemplu:
I. Echipa lI f . 2 de fora j.
II. Regiunea; Tugulea.
. , s,e da numarul aparatelor. planu! de lucru (prevederi)
met n m procente explicaiiile Decesare pcntru fi ecare sonda:
Prevederl, Reallz!i ri ,
Procent
m
'"
realizat,
ObservaVi
01'
650 71 5
110%
Sa nda I - planul ell 50/n.
Sooda 2 n-a fndeplinit planu l :
6 zil e lipsa mol ori n a
I zi reparat ie la mot'or.
Sa nda 3 depa$it pla nul ell 80/0.
Sanda 4 ,- n-a }ndepli nit planul:
I la pompa de na roi,
7 ztl e IJpsa motor ina
2 zile repara1ii Ja
2 z! le instrumentati e,
2 ztle reparafji la troW.
I
.
Sanda 5 - n-a sapat, burla-
ne, etc.
Tot la reali zari trcb' . d' t
IV' R II t ute!n Ica procentul de "recuperat':', fata de "siipat".
carot aj ul r:eoJ og ice pr in for ajul
D I . S - ' v i en ru lecare sanda '" parte

arma Ian. Meot lanul Hind trunchi at pri n t ransgresiunea'
tat in scudi Ct .al Tugul ea, a caro-
S . , In. on mua.
. a.r'!l at lanul ald:t uit . dintr"un complex de marne cenu ii ne r"-

o" da 24. Zdbiiu de pe fl aneul s d' I ' t T' - .
Dacia n in Pontian intre 165 10- u . IC a cu el a caroiat in
Dreissensia Cardium. 12
2
01 BLr.n mDa/ rnel cenu:;; n-n lslpoase. Fos ile:
P . I\TI I a P a 177 m
r e
r
5 0reiat ii ior dintre sondeze, se "ede ca s udc are in-
c Iflarea 4:- 10
0
spre SSE, Hira a fi intrerupt de falii. I
la d
In.dlcat6"1 2de hte! au fost gasite in gresii le :;;i nisipuril e din sonda 26
a Ill Clme m. '
V, pentru IUlla vii/oare. Se va conti nua foraJul la sondele
de pe' profl lele vestl ce.
_ 3. Raportul anual t rebuie sa cupr inda dat e, insa pen-
!ntre.gul an: geologice trebuie rnai bine analizate
slnl el[zat e $[ daca se considera cii st ructura prezi nta condit ii
198
I
favorabile pentru acumul area hidrocarburil or, i n concluzii trebui e
s a se faca propuner i localii de explorare.
4. Raportul fina l se face Ia campaniei de lucru di n-
tr-o regiune $i trebule sa fie un raport geologic complet, cuprin-
zind toate da tele geologice, tehnice economice necesa.re pent ru
a in\elege cum a fost execut a til lucrarea, ce valoa.re pract icii au
r ezuitatele obli nut e ce lucrari de explorare pot fi intrepri,nse i ll
r egi une.
Raporl ul geologic final asupra lucraril or de sii pii t ur i $i fo-
raje are scop ca $i raporlul asupr a cartarii geolog ice in
deschi deri naturale: sa prezinte cond ucerii intreprinderii sau unui
for rezul tatele munci i echipei $i concep!ia geologului
a supra regiunii studiale.
j\<\ ijloacele prin ca re se ati nge acest scop $i fazele prill care
t rece intocmirea raportului sint acelea$i. Ele au fost descri se in
partea i nti i a " Tndr umiirilor" . Asupra metodel or de lucr u 9i apa-
raturi i trebui e sa se ins iste rosa ma i mull dedt la r apoarlele de
cartare. Pe baza acestor informa!ii se pot tra ge concluzii asupra
posibili!ii liJor echipei de a indepli ni condi(i ile de precizie ale lucra-
ril or
Dat a fi ind vari e!area lucrii ril or auxiliare, ali! ca mod de exe-
.cu\ ie, cit ca volum de opera!i i, es!e greu de dat un model unic
de raport geologic. Rapor! ul asupra unei carote ori entate este 0
'simplii Raporl ul pri vind douii -t rei $an!uri sau pu!uri se reduce
la citeva pagini, pe ci nd raport ul asupra rezultatelor ob!,nute de
echi pe mari de sapat uri sau foraj este Ill ai voluminos. at ingi nd
un numar de zeci de pa.gini. Tn general, aceste ra poarl e trebuie sii
c uprindii ur mii toarele capitole:
I. i nlroducerea: denumirea incadrarea generala geo-
grand a regiun;i stud iate (lntr-o fraza ) : scopul lucrarii :;; i metoda de eer
<etare; durat a lucdi rilor: volumul de lucdi ri planificat cel reali zat ; moti-
-varea diferentelor int re prevederi reali zari eventuale greuUi. ti in mundi.
II. Cadrul geograf jc: s ituati a in l ara a teriloriului; regiun i :;; i raioane
administ rative; cooroonate geografice; relieful; alt itud ini absolut e :;;i relative;
reteaua hidrograf ic.a, debitul apelor; procentul de impaduri re. c1ima; mij-
loace de comunicati e: di i fcrate, dist anta pin a la centrele important e.
condit ii de t ransport de aprovi zionare; surse de energie pentru executa rea
l ucr arii or, materia l de constr uctie loca l, condijii de lucru de trai pos i-
hilitatea de a obt ine mina de lucru.
III. i sfori cul cer cetiirilor anterioare se fa ce in mod critic. EI trebuie
-s a cuprinda nu 0 a lucrarilor geologice, geofizice sall de fo-
Taj ale ci sa Ie cxamineze din punetul de vedere al metodei
al cali tat ii rezuIt atelor.
IV. Execulia telmico.: metoda' de lucru, organizarea administrativa
t ehnid: a echipei , . ut ilajul fo losit ; numarul :;; i t ipul a par atelor, mij loacele
<Ie transport, atcliere de reparati i etc. Di mensi unile sapaturi lor, adi ncimi le
199
sondeior, viiezele de sapa in . diIerite race in general. Diferenta fata de
norme.
V. Rezultate geo!ogice: stratigrafie petragrafie; ' descrierea farm a-
liuni lcr; minerale sau fasile caracteristice, limitele formatiunilor, rapartu-
r!le eu formatiunile din din grosimea formatiunilor, va-
natii faeial e; tectanica: cute, falii, filaane, unitati structurale. Caracterele
cutelor faliilar:
VI. COf/siderafii economice: descrierea ivirilor de roci utile; descrie-
tut ll rar lucrarilar explorare sau expioatare executate vreodat a in re-
glUne; zonele eu perspective economice; recomandari pentru explarare.
'.. ':!L (sau un rezumat pe punete al observa-
til lar ,rec?!11andanlor. In ce forma raportului anexele nece-
sare, mdlcai l!l e date in partea tntH a "Tndrumarilar" sint valabile pentru-
lucrarile auxil iare.
E. INCHEIEREA LUCRARILOR DE BIROU
_ Raportul geologic prezentat in forma definiti va, se sustine-
10 fa ta unei comisii de sau in fata intreaului colecli v
'a1 int;eprinderii_ Dupa comunicarea 0 discutie.
cnlIca asupra metodei de lucru intrebuintate asupra rezuI!a-
t elor obtinute. '
_ In' ace.astii discutie se ivesc adeseori divergente de opinii
geologl, care due uneori la lungi aprinse dezbateri, i n spe-
cIal asupra interpretiirii observaliiJ-or. Exemplele de disculii in-
delungate -pe teze contrare sint foarte numeroase in domeniul geo-
logIe!. I n dezbaterile despre geOlogia liirii noastre s-au bucuraL
d, 0 d;osebltii favoare "Virsta sarii" "Structura in pinze a
Carpalllor".
$edinlele de comuniciiri ale Comitetului Geologic al R. P. R ,
la care participa, alit geologii din inviitiimint cit si cei din intre-
prinderile industriale, dau in mod ia foarte intere-
sante, instructive entuziaste dezbateri asupra problemelor geo-
loglce actuaJ." Aici se piistreazii 0 frumoasii tradilie de inaltii
gindire discutie academicii.
Dupii cum la redactarea raportului este necesarii
rea unor regu;; de slil, tot asHeJ, la suslinerea lui in fala colecli-'
vului de . sint neCesare respectarea'
unor reguli de Aceste reguli privesc demonstralia logicit
a (ezelor propm, combaterea argumentatiei adversarilor si ali-
tudinea in limp'ul desbaterii sau .
I. Regulile pentru demonstratia logica au tn vedere: teza de
suslinut, argumentele pe care se bazeaza relaliile dintre teza
argumente.
'a) Teza trebuie sa fie 0 judecala clara $i bine
Geologul trebuie sii se fereascii de discursuri lungi confuze, din;
200
care nu reiese clar opinia Sa. unor teze corecte se da-
uneori formuliirii neclare neprecise.
b) Teza Irebuie sa ramina iden,ica pe fol limpul demon-
slrajiei. In timpul" disculiei, unii oameni sii alunece
'
treptat de la 0 tezii la alta, substituind sau chiar ignorind teza.
principalil. Allii fol osesc cuvinte cu doua inlelesuri sau dau acee-
denumire la lucruri diferite trag concluzii false. Asemenea '
r rocedee nu demonstreazii adevarul tezei, ci sliibiciunea ei.
c) Argumentele aduse pentm a demonslra teza Irebuie sci fi e
nei ndoielnice. Este 0 eroare fundamentala 'a incerca sa se ;nteme-
ieze 0 demonstralie pe argumente false.
d) Argumentele trebuie sci constituie 0 raliune suficienta
pentra teza. In di sculii se face uneori de a trece, de la
cele spuse in sens relati v, la cele spuse in mod absolul", sau se
aduc argumente din care nu rezull i! leza.
e) Argumentele trebuie Sa fie judecali al caror adevar este '
dovedit independent de teza. Nerespectarea acestei reguli duce la
"cercu;J. vidos", in car:e teza se sprijina pe argumente, iar argu-
mentele, pe tezii.
f) Teza trebuie sa fie 0 concluzie care decllrge logic din ar-
gumente, conform reguli/or generdle ale rationamentului. Neglija-
r.ea acestei reguli duce adeseori la .,generaHzari pri pite", din cauza
nerespectarii "identitiilii" termenilor rationamentului .'
2, Combaterea este demons!rarea falsit ii lii sau a lipsei de
temei a unei teze. Este bine sa se inc.eapii prin formularea
clara a tezei care urmeazii sii fie combatutii . Apoi se al ege calea
cea mai potrivitii in acest scop. Mijloacele de combarere logiea
pot Ii:
. a) Combaterea prin fapte: se citeazil date de observal ie sau
fa pte cunoscute care sint in contrazicere eu teza respectivii.
b) Se supun criticii argumentele piirtii adverse. Se dove-
cii argumentele adversarilor sint false sau neintemeiate, sau
se cauta contraziceri in argumenta(ia lor. .
c) Se ca adevarul tezei combatute nu reiese dur.
argumentele aduse pentru sustinerea ei.
d) Se demonstreaza in mod independent 0 teza noua, care
contrazice teza In virtutea terlul,ui exclus, teza:
esle recunoscu.tii ca fiind falsi! si este inliituratii.
e} Se demonsfreaza insa$i falsitatea fezei combiitutil. In,
acest scop, ea se consideril temporar ca adevaratii se deduc diff
ea conse-cin(ele care sinl in contradiclie cu adeviirul.
3, Atitud/'nea vorbitorulud poate constitui ea un mo-
tiv de sau de In timpul expunerii di sculiei_
201!
vorbitorul trebuie sa lie stapinit, sa vorbeascii ciar, coree!
{' I energic, pentru a inspira i ncrederea in metodele de lucru te-
zele sus(inut e. El trebuie sa pastreze tonul moderat, corect $i
demn, sa men(ina discu(ia pe teren $.tiin(if ic $i sa fie obiectiv.
Dupa di sculi ile critice, raportul poate Ii acceptat de colecti v
sau poate Ii propus pentru complectiiri. Odata cu accept area $i de-
punerea lui la intreprindere, s-a incheiat ciclul de lucrari de pros-
pec(iune in regiunea respect ivii dad este cazul, se poa(.e incepe
explorarea.
INCHEIEREA PROSPEqlUNII
Prezentarea raport ului asupra cer cetii rilor executate pe te-
r en i ncheie 0 fazii important a a activit a!ii geologice: faza de pros-
pectare. Pe b,aza materialului $liinlific adunat $i interpretat in
prim,a faza, act ivitatea geologica se va continua in fa:?:a urma-
toare pe doua cai: una de aplicare imediata a cuno$tinlelor
gate: expiorarea, a lta de adincire a eunoa$terii fenomenelor
a cautarii legii turil or cauzale: temalica.
Expiorarea urmare$te delerminarea existentei evaluarea
zacamintelor de substan(e minerale ut ile din regiunea cereetata,
pentru a stabil i rentabilitatea exploatii rii zaciimintelor din
regiune. Ea reprezinta faza a II -a: in evolutia 1jsupra
valorii miniere a unei regiuni formeazii treapt a spre faza a
III -a care este expl oatarea regiunii.
Temaiica este calea $tiin(ilica aactivitiilii geologice, care ur-
legarea asupra regiuni lor restrinse, in cu-
generalizate. Ea cautii legiituri le ca uzale dintre feno-
menele geologice observate pe teren $i incearcii sa st abil eascii le-
g i'!le de producere a fenomene lor. In ul tima etapa, ea ca uta sa deseo-
pere legi.le de formare a zaciimintelor $i sa Ie aplice in practica, alit
l a proiectarea mai departe a prospec(iunilor, cit in indrumarea
explarar ii $i exp loatiirii. Temati ca se face simuitan paralel cu
explorarea $i exploatarea, folosind rezulta!iel:e acestora $i in
acela$i timp dl nd sugestii diredive acestor act ivitiili.
In concIuzi e, atit explorarea exploatarea, cit tema-
tiCH pornesc de la adunate de prospectiune, Ie intlre-
bui nleaza I,a valorHiaarea mini.era a subsolului, ce Ie completeazii
ireptat in folosul omeni rii muncitoare.
202
,
,
:
,
,
,
:
:
,
!
,
:
:
,
:
:
,
,
'.
:
:
,
,
,
,
,
,
,
,
,
.:'
z
"'-

'"

.5
."

-
:5
.5


";;,.

.
.
:l
'
I I

0-
, .
0.
-I. :l
1 1
. -
=
e 'r;_
-1- 1
.5
I
:; 0
."
--
I
[
0
W
I
.:;
I
.s
'2 '2
.2 ;:;
- ,
0 >",
5
.
0


= =
-
IX
"

I
I 5
...
- -
I


"


I
,
1
I
t
I
I
I
I
I .
I
I
I 1
I
I
I
1 I I I 1
I I 1 1
I
1 1 I I I
I
I 1
[
-
I
I
I I I I I I 1 I
1 I
I I I I I 1 I
I
I
1
---
1
-I
'I
1 1 I 1
[
_I
I
I
I
203
'.
ANEXA Z
TABELJI
Pentru determinarea incIinarii stratelor corelate,
1a di stanta de 150 nt.
intr. dod sonde
I
DHerenta
"
Jnclinarea
Diferenta de
"
de nh'el
arc tg
njvel n, III
150= arc 19
Incl inarea
11m
0.10
I
0.000667 02' S 0.533 3 4'
0.20 0.00133 0"4'24" 9 0.0600 325'
0.30 0.00200 0'6'42" 10 ' 0.OU67 3"50'
0,40 0.00267
Dog'
11 0.0735 4"12'
0.50 0.00333 011' 12 0,0800 4"35'
0.60 0.00400 0"14' 13 0.0866 4"57'
0,70 0,00467 0"16' 14 0.0935 520'
0.80 0.00533 O" IS' 15 0,1000 5"45'
0.90 0,00600 0"21' 16 0,1077 69'
1 0,00667 0"23' 17 0.1134 6"25'
1.5 0,0100 0"35' 18 0. 1200 651'
2 0,0133 045' 19 0,1267 713'
2.5 0,Ol67 0"55'
20 0.1333 735'
3 0,0200
l OS'
22 0. 1470 S022'
3,5 0,0233 t 020'
25 0,1667 927'
4 0.0267 132' 30 0.2000 11"19'
4.5 0,0300 143'
5 0,0333 154'
6 0.0400 218'
7 0,0467 240'
Nota. Aceasta tabela poate fi de asemenea folosit3 $i pentru distant a
de 300 m. iuilld insa pentru Il va loa rea pe I/';!. .
(
nil )
deoarece: 300 = I50 x 2 .
I
I
De asemenea, este evident di tabela poate fi folosita pentru orice va-
lori ale lui n $i D, al di ror raport este egal ell valorile arcului log. indicat irt
deoarece unghiul este in funclie de arcul tg, iar arcul tg este rapor--
tul dintrc diferenta de nivel $i distanla.
AsHel va fi inctinarea de 457' nu numai pentru 0 diferenta de nivel
de 13 m intre doua sonde a$ezate la ISO m, ci Si pentru 0 diferenta de
130 m intre doua sonde depart ate cu 1 500 m; pentru 0 diferenta de 26 m 131
300 m Si pentru 0 diferenta de 64,95 rn - la 7SO m, deoarece:
r n 13 130 26 64.95 260
D = 150 = 1500 = 300 = 750 = 3000 - 0,0866.
204
I
I
I
pentru
'"
0,10
0,20
0,30
0.40
0,50
0.60
0.70
0,80
0,90
1
1.5
2
2,5
3
3.5
4
4.5
5
TABELJI
determinarea inclinarii stratelor corelate, intre
la distanta de 200 m
I Inclinarea I
O,D005
02'
0.0010
04'
0.0015
05'
0,0020
07'
0.0025
Dog'
0,0030 0"10'
0,0035 012'
0.0040
014'
0,0045 016'
0,0050
0 17'
0,0075 026'
0,0100 0"35'
0.0125 0
10
43'
0,0150
051'
0,0175 1
10
0'
0,0200 1
10
9'
0,0225
1 17'
0.0250 1
10
26'
Difercn\a de
nivel n,
'"
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
18
20
25
30
35
40
50
I
"
2CO-arc tg.
0,D300
0.0350
0.0400
0,0450
0.0500
0.0550
0,0600
0,0650
0,0700
0.0750
0,0800
. 0.0900
0,1000
0,1250
0,1500
0,1750
0,2000
0.2500
ANEXA 3
dona sonde,
Inclinarea
143'
2"
21 8'
I
23,'
252'
3"10'
326'
I
343'
4"
, 418'
I
435'
5"9
5
10
43'
I
550'
8
10
32'
9
10
56'
I
11"19'
14
10
2'
I
-
-.'
Nola: Lumd valonle n/ 2 In IDe de Il, avem tg $1, decl , lnctlflall1e date
$i pentru distanta de 400 m.
TABELA
pentru deterl11inarea inclinarii strate lor corel ate intre
1a di stant a de 250 m
ANEXA 4
doua sonde.
Difercn!3 I I I Diicrenta de I "
de nivel, arc tg Indin3rea nivel II, arc tg
"rn - m
Incl inOlea
0,10
0,20
0,40
0,60
0.80
I
2
3
4
5
6
7
S
9
10
II
12
13
14
15
0,0004
0,0008
0,0016
0.0024
0.0032
0,0040
0.0080
0,012
0.016
0.020
0,024
0,028
0,032
0,036
0,040
0.044
0,048
0,052
0,056
0,060
0"2'
0"3'
0"5'
Oc>g' ,
0"11
014'
OC?7'
0"41'
0
10
55'
log'
1
10
25'
1
10
35'
150'
2"4'
218'
2
10
31'
2
10
45'
2
10
59'
3
10
12'
3"26'
16 0,064 3"40'
18 0,072 4"7'
20 0,080 4"35'
22 0.088 5"2'
24 0,096 5"29'
26 0, 104 5"56'
28 0,112 6"24'
30 0, 120 6"51'
35 0.140 7"58'
40 0,160 9"6'
45 0,180 10"12'
50 0,200 11"19'
55 0,220 12"25'
60 0.240 13"30'
65 0,260 14"34'
I
10 0.280 15"59'
I NoM.' Luind valorile in Joe de
l
u, avem tg i deci tabela poate fi fo-
losHa pentru distanta de 500 m.
2(15
'"
o
C>
!'oJ
o
-'
ANEXA 5
TJ\BELA
I' clltru de I 111
L UNG IM EA PR O B E I
I , 1 , ,60 I ' ,70 1 , ,8Q 1 ' ,90 1
2
1 2,10 1
2
,20 1 2,30 1 2,40 I 2,'0 I 2,60 I 2,70 I 2,8Q
""
, 0,1010,0910,0810.071 .071 0,061 0,06
0,2010, 1910,1610, 1510, 151 0,1310, 121 0
-
0,3010,2910,2410,2210,221 0,191 0,18 10
0,401 0,3910,331 0,301 0,28
r I 0,501 0,491 0,41 1 0,38 1 0,35
0 , 0,601 0,591 0,491 0.461 0,42
0,21 ,2410
0,3:1 0,31 I
0,39
1
0.37 I
0,46,0, 4310
u
0,70: 0.6910,5810,531 0,49
0,801 0,791 0,661 0,61 1 0,561 0,521 0,491
0,90 0,89 0, 74 0,69 0,63 0,59 0,55 1
I I 0,99 0,83 0,76 0,7\ 0,660,62
1

,05 0,05 0,05 0,05
, II 0. 11 0,10 0,10
,17 0,16 0,15 0,15
,23 0.22 0,20 0,20
,29 / 0,27
0,26 0,25
34 0,33 0,31 0,30
38 0, 38 0,36 0,35
46 0.44 0,41 0,40
52 0,49 0,46 0,45
58 0,55 1 0,52 ' 0,50
TABELA
0,Q4
O,Q4 0.D4
0,09 0,09 0,08
0, 14 0,13 0,1 2
0, 18 0,18 0,17
0,23 0.22 0.21
0.28 0,27 0.25
.
0,32 0,31 0,30
0,37 0,36 0,34
0.42 0,40 0.38
0,47
0,45 1 0,43
pcntru de .sO t ill
L U NG IM EA PRO II E
0,04 0,Q4
0.031 0,03
0.93
0,08 0,08 0,07 om om
0,12 0,12 0, 11 0,11 0,10
0, 16 0,16 0, 15 0.14 0. 14
0,20 0,20 0, 19 0, 18 0,17
0,24 0,24 0,22 0.22. 0,21
0,28 0,28 0,26
I
0,25 0,24 :
0.32 0,32 0.30 0,29 0,28
0,36 0,36 0,34 0,33 0,31
0,41 0,40 038 0,37
0,35 1
ANEXA G
I 0,00 I 0,90 I ,
,00 1 " ,0 1 , ,20 1 , ,30 1",0 1 , ,:;0 / ',00 ',70 /, ,8Q /, ,('0 / 2,00 / 2,' 0 / 2,," / 2,30 I 2,<0 / 2,50
, , ,
0,10 I 0,09 1
0,20 I 0,17 I
0,30 I 0,26 1
0,40 I 0,35 I
"" I 0,50 0,44 I
r
0 ' 0,60 I 0,52 I
u , 0,70 1 0,61 i
0,80 I 0,70 I
0,90 I 0,79 I
1,00 I 0,88 I
,08 0.07 1 0,06 0,06 0,05 ! 0,05 0,05 0,04
1 6
0,
14
1, 13
0, 12 0.11 0,10 0, 10 0,09
.24 0, 18 0,17 0,1 5 0,15 0.14
0.21 1,19
,32 0,28 0,26 0.24 0,22 0,21 0,20 0,18
40 0,36 0,33 0,30 0,28 0,26 0.'25 0,23
,48 0,43 0,39 '0,36 0,34 0;11 .],30 0.28
,56
0.50 0.46
0,42 0,39 0. 37 0,35 0,32
1
,64 0,57 0,52 0,48 0,45 1 0,42 0,40 0,37
,72 0,64 0.59 0.54 0,5 1 I 0, 47 0.45 0,42
,80 0,12 I 0,66 !0,61 0,57 0,53 1 0,50
,
0,'17
0,04 0,D4 0,04 0,03 0,03 0,03 0,03 0.03
0,03 0,08 0,08 0,07 om 0,06 0,06 0,06
0,13 0, 12 0, 12 0,11 I 0,10 0, 10 0,09 0,09
0,17 0, 16 0, 16
0, 151 0, 14 0, 13 0.13 0.12
0.22 0,21 0,20 0,19 0,18 0,17 0, 16 0, 16
0,26 0,25 e,'24 0,22 0,22 0,20 0,19 0, 19
0,30 0,2. 0,28 0,26 I 0,25 0,23 0,23 0,22
0,35 0,33 0,32 0,30 0,28 0,27 0,0.6 0,25
0,39 0,37 0,36 0,34 0.33 0,30 0,29 0,28
O,H
0.42 0,40 0,38 0,36 0,34 0 33 0,32
,
TABELA
pentru de 50 CHI
LUNG I MEA
P ROBE I
I 0,50 I 0,60 I 0,70 I 0,80
I 0,00
I
1,00
/ ",0
I
1,20
0. 10 0,08 0.07 0.06 0.05 0.05 0.04 0.04
0.20 0, 16 0, 14 0,1 2 0. 11 0, 10 0.09 0,08
' <J;
0.30 0,25 0,21 0,18 0,16 0,15 0. 13 '), 12
f-
0.40 0.33 0.28 0.24 0,22 0,20 0, 18 0. 16
0.50 0.41 0.35 0.31 0,27 0.25 0.22 0,20
0
0,60 0.49 0.42 0,37 0.33 0.30 0,27 0,24
0,70 0,58 0.49 0,43 0,38 0,35 0.31 0,28
u 0.80 0,66 0,56 0,49 0,44 0.40 0, 36 0,32
0,90 0.74 0.63 0.55 0.49 0,45 0,40 0.36
1.00 0.83 0, 71 0,62 0.55 0,50 0.45 0.4 1


'208
ANEXA 7
/,.30
/
1.40
/
1,50
0,03 0,03 0.03
0.07 0.07 0.06
0, 11 0. 10 0.09
0,15 0. 14 0,13
0,19 0.17 0.16
0.22 0.21 0.19
0.26 0,24 0.23
0,30 0,28 0,26
0.34 0.31 0.29
0,38 0,35 0,33
BIBLIOGRAFI E
(pentru vol. 1 ii II )
l. Abr amouici M. V" Poiski i razvedka zalejei nefti i gaza, Azner-
lei,dat, Moskva, 1948.
2. Aprodotl V. A. , Gheoioghiceskoe kartirovanie, Gosgheolizdat ,
Moskva, 1952.
3. Andorlie Sf. G . Carotaj ul mecan ic, Cartea Romi neasca, Bueu-
reiti, 1954.
4. Andonie St. G., M5suditori in sonde, Cartea Romineasca. Bueu-
reiti. 1947.
5. Buialou N. I., St ruciurnai a i polevaia gheologh ia, Gostoptehizdat.
Moskva-Leningrad, 1953.
6. Ciocirdel R., Instructiuni pent Tu ri didi ri tehnico-geologice, Editura
de Stat pentTu l iteratudi. 1951.
7. Cotef P., Metode de reprezentari cartogr af ice, Editura Tehnica, 1954.
8. Forrester l. D., Pri nciples of Field and Mi ning Geology, New-
York, 1949.
9. Fll rman J. I ., Gheologhiceskie postroeniia po dannim burenii a,
Aznefteizdat , Leni ngrad-Bacu, 1948.
to. Ghermall I .. Prospectiuni geologice penfr u descoperirea bogatiilor
subsolulu!. Nat ura, an II. nr. 4. Oct. 1951.
11. Ghilulescu T. P. et Socolescu M .. t tude geologique et miniere des
Monts MetalJ iferes. An. lost. Geot. Rom., vol. XXI, 1941.
12. Grigore I ., CliHiuza penlru luarea prelucrarea probelor de mi -
nereuri, Ed itura Tehnica, 1954.
13. Hiipel H., Orientierte Kerne, 01 und Kohle, an 38, 15 Sept.. 1942.
14. Keilhack K. . Lehrbuch der praktischen Geologie, Verl ag Ferqi-
nand Enke, StuttJ;!art, 1916.
15. Lahee H. F., Field Geology, Mac Graw- Hi1l Boole Company, I nc.,
New-York London, 1931. .
16. Mac;ovei O. et Atallasiu I. , L'evolution geoiog'ique de la Roumanie.
CnHacee. An. Ins!. Geo!. Rom .. vol. XVI. Bucure!)ti. 1933.
17. Macovp; G., Les gisements de petrole, Masson et Cole, Edi teurs
Paris. 1938. .
18. Macovei G .. Geolog: e stratiJ;!rafica, Edit ura Tehnid. 1954.
19. Manua lul Ingi nerulu i de M. ine, vol. , II , Editura Tehnidi
1951. 1952.
20. Merkll r jeu A. V., Opredel enie elementov zalegania plastov po za-
risovkam i razvertkam Razvedka " edr nr. 1, Moskva, 1947.
101 - Indrumllri 1n practica geoioll'icl\
209
21. Miluiilescu N., Geologia tehnica, vol. I II. Editura Tehnlca, 1951.
22. Popescu- Voifeti I., Tntroducere la cursul de geologie apIicata
(curs litografiat).
23. Popescu-Voiteti /., Evolutia geologico-paleogeografica a pamin-
tului raminesc, Revista Muz. Geol. Mineral at Univ. Cluj, vol. V, nr. 2,
Cluj, 1936.
24. Reich Lajas, Adalok az rnezosegi tufavonulatok retegtanahoz es
felszini elterjedeseher, Magy. Foldt. Int. vitaiiles. bekam, Buqapest, 1942.
25. Schweizerische geologische Gesellschaft - Geologischer Fiihrer
der Schweiz, Basel, 1934.
26. Uakov M. N., Geometria mini era. Editura Tehnica (traducere din
Iimba rusa), 1954.
27. Vassoevi/a N. 8., Sputnik poJevogo gheologa neftianika. Gastop
tehizdat, LeningradMoskva, 1952.
28. Visofki 1. V., Polevaia i structurnaia gheologhia, Gostoptehizdat,
leningrad Moskva, 1945.
29. Visalki 1. V., Structurno gheologhiceskaia semka, Gostoptehizdat,
Moskva-Leningrad, 1946.

. Diferite articole din publicatiile Comitetului Geologic al R.. P. R.,
Buletinul Societatii Romine de Geologie. Analele Romino-Sovietice. Docladi
Acadernii Nauk S. S. S. R.. Izvestia Academii Nauk, S. S. S. R.. Nefteanoe
hoziaistvo, Razvedka nedr. Bulletin of Amer. Assoc. of Petrol Geologists,
Contri butions a la Carte Geal. de Suisse, Economic Geology. Zeitschrift fUr
praktische Geologie,
CUPRINSUL
Introducere
Etapa I. Pregiitirea pentru teren . .
A. Perioada de pregatire
B. Perioada de proiectare
C. Perioarla de organizare echi"pare
Etapa a II-a . Lucrul pe teren
Dezveliri gropi
$anturi .
A. Lucrari tehnice
B. Lucrari
Puturi .
A. Lucrari tehnice
B. Lucrari
Galerii
A. Lucrari tehnice
B. Lucdiri geologice
Foraje manuale .
A. Lucrari tehnice
B. lucdiri
Prospectiuni cu sondeze
A. Lucrari tehnice
B. Studiu! litologic al formatiunii
C. Diagraine electrice. . .
D. Determinarea pozitiei stratelor
4
4
{
f
(
Sonde de referinta .. .
A. Urmarirea executarii programului f
B. Studiul formatiunilor strabatute f
C. Carole . S
D. Probe de sita Ie
E. Probe de perete 1 t
F. Probe de pe sapa II
G. Probe de noroi . 11
H. Datele din jurnalul de sapa 11
1. Profile de sonde 11
K.. Deviat ia sondelor 12
L. Corelatii intTe date Ie de sonde alte date geolagice 1
Carote orientat e I!
A. Introducere
8 . fUllctionare a aparatului
210 21
!
I
I
'I
C. Functionarea aparatului
D. Citirea diagramei
E. Citiri de proba
F. Analiza probei
G. Corectia dateIor aparente
H. Intocmirea c1asificarea orientari i
Etap<l a TIJ -a. Lucriiri de birou
A. Organizarea lucdir ilor documentelor
B. Construirea sectiunilor
c. Intocmirea hartilor geologice
D, Prepararea raportului geologic
E. Incheierea lucrarilor de birou
lncheierea pros pectiunii
Bibl iografie
de carle: Ing. I.
1 chnoredacl or: Jon Tudor
Corcctor resp.: Diaconescu N.
Oal La cIIles 15.9.54. BUll de tipar 18. /0. 54. Hirt{a vclinii
de 65 g/m2. 6/ ,Xf]6jJ6. Coli cdiforial c 11,75. Coli tipar 11,75.
Pretul IInui exemplar lei 8,70.
Comanda PRo 2273 - A. 03481/54.
Ifldicile de cfasificar e pentru blblioiecile marl 622.2.
lndlcile de clasificare pentru bibliotedle mid 622.
Tiparul execut a! la fnt reprinderea Poli graflcll
Sir. Popa 8 - RP.R.
I
I "' I
\
:
I 1

---,----------
------'-
f .


-
755
HI
788
!""
SI D
I
gSj,
SI.O
'0'
1 Gaurall
A
13"
NO"
A
"

1[}/}
759
763
1

11
;FiElil'
6 111 772 ..
sri:: "11
S59m I
A
2"
195
0
I ,gO
812,5
--- - d----
'1Y
I
1
i:

Caurajf

111'1.0
...

,-

7
n' .,.."
-:1;'
f
- ::::;z
Hln! "'--= -?_ n _
'------
'86'4. 5 i


/1. /1.
l ____ _ _
iL


-.
'rl fiR
L 825
Plan:;;a l. Profilul Up at unei sond(>
r .,
'<7'--"-'"
.... ....... ..
.
m v 50 -----I
r
11%"
m
4m] no/,oi
p lPl'du! in
. sJraf
"-

IRO
Q
Or/idpr \-
____

_ _ 640
..;, - , -
)
....
/ ._;h
r Caura]
: ' __ _ J8Y;::e _ _ ... ___ ____ ..J
7('1I1."1J suspend area lubu/ul sl ahoflal' Inlh'!!)"
frecl'P(! fi:''f'lJltJl (/fp/asal d[
Irea norOJ:/luJ
wmtlurJ de S,merJ!
I?vlme'nl radta/
Venlil pen/fa umpl erea cu ute; a casel ei
ru{menfUor
f - f
St/rl/bul'J de __
" 35
8-8
I
vlfle
oi/Jleca/
'yJ!area
iJ a carcasel
Cd sJgeala
PI'Ifl{'1
lcircar!? ml(/// jlP
{ere; Sjllfl/Fca/f
f
ISeobl/ul'1 penll'(f tn!l'ildlJl'(IJ'l'a lInE'1
demon/arM bMfr.Jrilol' das/;cp
l'/fIl'l'lof'
I1PduC/IP Illienoal':) pFPY.J?Ula
lil!'/ pf.'1/f'!) sapa SallpE'nlr(f
tub prOI&CIOI'
.J .L.u I' I: If .-l'
&
':1=-
f
r spm/eca/ s ..
IUlljlml de eill-
/kp/usarp in/if'
e/asllcl! penfrv impl'elJnal'ea cplol'dow
'j!JllIml1/; alp IlIhu/ul /fller/ol' spmleca/
ell parl'lI rll'fpt dSIf/UI'rJ
o bur16 runlf'tJre a cul'o/Jerel
G-G
,j7
IIrtpl j.?f'abuIJcp dSI9uIlj (J bIeN -----,
IRet om/I'll /Ifll!f'l'a Impl'l'Uflata a cp/of'
j vma/J/i ale dispOlilivu/(// jJen/lt prindfJl't'.i L'.m:;/l'i
/np/ prO/pclOr dE' cUjJf'f/
ri ",-f.:- ..... ...--- __

6
Vi"flt/ asclJM gal'an/eald 0
lnl'lndprp sigUf'i a ('arolel
Pal'lea JfJPPI"DrlM d culde/()!' esle odil",;
parled 1/;/PrIOdl'a a ce/ol' dtNj jUJ11J/J,:' v/f
lubulw spllllecJI
,erloard a dlspozt//V!//U! dE marca1' sinl 9r:1se
in oalfJnE'Ja armcl'M drCl/-f'tlgr dt?
d!' dr:cla'1:>ar? a ceas(jl'fllculq; dec/an;l'ald
1/ ieslrei dm II/elyl gl?l/I SUCC[1J1Y in Ifllerl'tJle
'/IIp, cde una pert?c"e de al'turi PI'''' rlceasia
rI'C&l'e resped/v !J ,at' dlaglliPlrJ
Y)/, li."cal'{' bl'cJ./ de dO/Ji1 01'1
5"
R ' Iv,,} de martare mlOc",M
I __
i{i,

IIV'
imPI1l;/JI'PB uHfllllilaM neeg']/'} pel'mde or/cind
l'eCUHOd{lel'ea mart:al'lJ jlrlDc/lyle P(I carold
orientate Hugel
NOfii speC/ilia PPlill pr,Jjlni de forilJ
O/S/an.I/ft'd m Ilf,7glrNP tip 6 m din 8ondlff>
branl foslbros. sau .,lle/ nema911elic
I
i'
L,/r,', _ :NL--"" '.:.. __ ...: .. ,
A A
ftlrtll..' {JIese/e cuprinsl! iolre mura
sL'jlerioiJf'ri -1' rf!dllt'.lfa infer/oara pen/rtf in
Sfll'ubaf'I}i} sap!}! si n! execu!d/e dill malertril
. nemagnellc
penlrtll/'l?CererJ nOl'olv/VJ
legaM firm bil/MOM
"a"'Sa P::'7(JL;,J/u! l"ia compaJu/ui
Iru' redlfCl'rM
',dpfa lovirea rJrcu/1/I tlt'rnareJr.'
rea ' 1
,
POll cfia9,vma 6U de de buso/a care esle ml7uEn,lal (Ie tin
mligoi'l pu/prOle Ctlrl' Sf! a'lid io pendu/v/ de dpd('Sut/
IJa!lramel
- m<lljne!;lri/ ,1J/el'f7IC , ev pl! Clntl 1
ta de J C'e.JSOI'I7/CU/(JJ
'/ili \ /ljJarat de orJ8!!1are
_ rtWflliIJ /!f ::asetd Ifl am;/ (fne!
comjll'imJrl jlf'1fl /tJv/r,," a dl'culUJ ti/lJOf'lizol'
"
Ie IJI'.enlaro
I
6reulalea pendvlu/VI J
w dp {Jx/allsaf'f! a !Jl'ilsului
c1 cp,?,sulIJ-_l \ l Sigeata de martare
C r:
de

de 0/ pendu/ultil
Axa Pf'fli.r'IJ suspend area lubu/u! slalion
frecf!f'l' pl'II,/rU r,:.:n}/!J/ deplasa
YeflM PI?f7!r1l evacvarpa norOl:JI/J1
lvacuarea florOlUllJi
penlr{f IlXJrea /ubu/u, slajJolk7l'itler/u!'/
ruga/lira ink' loCatiu/ aoaf'rJlu/t;, til'
{1f'1Jfllclf'l' $1 a I!luvlvi i"lE'rfOI' spin/ecal
Dispozl!ie asirnelrica penlN eVllared
(jfiU! munlr:lj deea/al cu 180'
Sf' pO/I'IVl'S/l' m/f1.o CI'l'slJlul'tl a Ctif'l'dSel
l
apal'dlu/UI Li'17ba are.:;cee.7!/ rfirt?c,/I(J ca srfgea/a
wa/ cil' .'l7ilI'CJrt? SI ea d cuidu/ul Pl'lIi!';
dE' mal'cim! til;? Ip<JvrJ Spl/l/l'C<'lta
full! fJrlPCljJtJ/ dE' mal'carp nllull jli'
luna dm j uma!aflle l i>ve! Sl'ml""le
Cell! dou<'i dIe /ubu/ul //7lef'lOl' spmleea/
suprapvl/ I'PCI;rl'oc -$1 anlJme allemind decilE'
501J1TJ.'lJ Prm o"::eas/a se "eVlIJ' orl$lce ikplasal'P inlr!'
cele dO(Ja j(Jma/dll
0-0
f-f
fl/elal pelJ/ru pirgl/fa. cJ
file/villI indica IImpvl
{lna cir.d I'd fl rleclan;af prlmu/ bra/ de m81'care
"'1T
,
I. In rama Sllpef'lOara a dlspozt//vdU! de
Illi. R. " d.I"'/uN In b."neli I'BfilrU ,
'Fel'eaJ/.",i {I!;SP''''v"rqJ
ml;caPII C'CSOIWCV/UI
e
O/ilgrama
I III' '-. r- mart:cJrp. p,',!!".k1 dE'tfed.!f1.,;erc a
-t#.(i . '1"1' - rim rim Ii/f/1I1 fIlii! SlIC.CB.u.1'
\ \\S .... I.' lJ: d .. II,,,! JlaO';"" clie una de erell."!

bralv d?marCoceres,oBclw 'mpm'" OS,QPd'

r ',,' .. hnll'lI con/I'OJ. Ii.'Jcurt' oro.'. ;'alp dt'dOl/e Uf'i
vd<;:et;'/t> IfllilC'r1 slmbolc Imoarlll'Fa lIng/w.
jll? carp 0 rpcunoasferea Illol,
ora!ell' dE' /!i,il'eart? .
Plan$3 II. Pl anul carotic rei orientate Hugel
f
P l a n ~ a Ill . Reteaua stereografidi tn plan mizonj al
110
80
ll
100
10
2
80
I '
Id
20 I 30 140 I 50 ! 50 90 1(10 UO 120 160
i'OOTZio \ 220 230 .l!4lI 270 2 g 2! DO 340
/70 170
N
P l a n ~ a IV. Reteaua stereografic.ii in pl an vertical
i70
"
"
u
=
."
o
u.
F I $A PENTRU CAROTA OR I ENTATA
('nloana Il t rati(lraf
icii

'5
0.
"

,.

z

"

"
z


u "

g
t


u.
1
0
c
._
'a
<I;
K
.
Cl!!:;:..
1
0
E



'R

z
<
=

r- ',"" M D-I
I::::: : I ? 1,0
I ....... ;
I .......
11"
f9"
21'
20
18'
2tr
20
17'
20
22
23
; ? 3% JJ :
:::::: "
,
, 1........ ; 1I'toJ ' J Jy..l5
i
'I:::::: '247 : 1 IfiIH-H-t_
: 1
" 31" J/
;:1/
21
22
20
21
22
........ ;
;:1:::: I S J Yz 3J
22
21;
18
H ........ :
21l!
1l!1....... 0
9' ,"""- 22
7 4 JJ
t--=='
Data, . ___ ___________ .. ___________ .
G
Pr obii or iell fcdl;
Sond3 nr . 182 $chel a . ______ _____ Trc!;1
Adl nclmea III 124b-12-19 III .
Carotiera ti p 4
1
/
f
" lIemO(l /l et. 0 70 mm., 12
Data 2.'; septembrie 1943
Valoarea orientarea de\'iali ei gll urii :
n mls urate 111 caro1ierK J!O-I5' /17
b CIL ap. Eashnanl Tfles"1I
Oriflldar(l(f
Seml1ul
, C=D-D
j
Stratcle 0=01 + c
.!! IE i h
.g t .- _ .1 ..,.c
> ...;; E "'"3 9 <II .., - 0
ii ell III t! 8'3 I:: :: .:: "2. u
"E U .., b(I co;.. :s! EO;
1U:6 U u .. .., nl :l
!3 &. .. iii ILl E -= -= 'ffi 51
'F
IFJOu..OOc..c..U;>':
DJ C 0 , 0 5+7
,' ,-,2-,-3-,-'-, 5 16 1 1 1 B 1 9 f


>

8
- I 20
19b U 194 195 21,201
, 1 w 1
18
,
20
1
. 1751 8 l rel178 20,17
3 I /9 I 3.58; 92 I !JO l it).; I 2S I 2tI9
I I I I 1
'801 81'881 '81 1 ",,22
4 9 8 113 121 182 18 198 190 21,221
5 I
23
1
354
1 /621 1.561 m 19 I 24;'81
6 I 2213.551 2071 '021 2101 :Ui I 2101 210 120,221
2109 41.1
Va loarea medle 2QO
Planurl de a:unecare
-I--l -I '-II-I TTl
I II I I I I I I !
I I I I I I I I I I
/Jescrier ea- probel :
CaroU. orlentall: 12.J8-1249 m = 3 m
Rtcuperat: 3 m = 10000to'
1246-1249 : Alarml cem1fie l/lchist'f C/I Carrlillnl Ablcll i

Virstll form8\illnii ; POllliol'
Inclinaretl orl ent area aparel1U" 2{JOj l02 ( 11 cctirl in (JseqiLmi)
rea ll : ZJo/ 19'2
Calfflcallvul orientllrii : Foarte bum;
Semnll.tLlra, ___ ____ __ __ ________ _______ ,
F ISA PENTRU CAROTA OR I ENTATA
Coloana strnfigraflctf
*
K
.E


E
'.,
,5
.E
..,

.E
..

o



-*
uu

aa
'a
< :!5
.., :-

f -i
:s J:::

0


0
.:::
i
'"
Dato __________ ________ ____ ___ _
VII
-' E
if
i;i;

.E
.E

it




!l
5

"
;;
,
' .
e
'"
Q.
@
ProM orientaUl
Sonda nr 273 Schcl,1. ____ ___ __ . Trt!st
Adtllcimt!a m 501J,5-510,5 m
Carotit!ra tip - 700-12'>
Data 5 aprille 1943
Valoart!a $1 odentarea Jc ri"liel glurU:
u. mlsurate In carotier!!: 2045' /:KXP /a (/(/. 510 m.
h ell :lp. Easfmall/Tiff>sclI
Orienfllrea
C=D-D
,
Semnlll St rat clc O-{), +C
-
I - * I
11

2
<;
=-
'.

B B
"

t
+1

eE ';
'0
ri

E
, _ 0
0 53 E
]i

<; I
0
u
e e
.


u ' C

$2.

-=
;;

.
c8. C'" ii
- ,

o.



..
-t= 3
."
05
,
.E .. o 0 "-
"-
u

,

D, C 0,

7
I
I

I 61 7 1 8
I
"...i
J
Ii9I1s1I 207 1 11051290 1
'10
l
'OB
1
41
242m 102 2:1 101 29:1 II J 104 42
I
1
I
I I
;g; I: ,;: I
2 124 176 ?3 101 2811 1/00 Wl 40
- 102 286 106 104 43
103 286 10 i 10" 40
3 119 /81 2fH 28 10.5 25 115 110 42
-I I -I I -1'"FI
2M
11/
6
1"
0
I"
110 291) I H 110 40
I I I I I
II ' 1292 1112 1"21-42
4 117 183 214 37 ::4 114 112
- --- I 11061292 1112 1'09143
5 1120 1180 t 218 :18 106 in f 14 110 42
I
IOJ I2IJJJ IIOB Iloot'l I
8 1"0 II!JO 1
210
I 40 102 290 110 108 43
1722"-70s0
Valoarea medlt! 108'>-420
Planurl de altlnecsre
I I 1 I I I I I I I
I I I I I I I I I I
Descrierea pr obet:
CaroU: orlent alll: 506,5- 510,5=4 111 .
Recuperat ; 3,8 m ={J;)""fI/o
'"
,E

11
o
506.5-5/0 . 1 111. = : Marm'l. cenuqie ni sipousil ell iut ercalatli
:mbtlrl (Ie lIisip fin, albur ill , f dr(f. reactil de
tifei, ;'nr ' Cll miros slab de joel .
Fosile : Multe Conoerill lIolJorOSS;C(J
510,3-510,5 m. : Pi erti llt
Vlrsta formatiunli: MeatiQlI sliperior
Inellnarea ori enlarta aparentl : 420-$ 7J!OO( IOSO)
reall(: 45_ $ 71O(J{)90) (/ 6 ceUr In 6.sec1iunl)
Calificativul ori entl rii: Exce[enf(f.
Semnitura, _____ _____ __ __ . _______ __ ___ _