FUNDATIA ECOLOGICA GREEN

SCOALA POSTLICEALA FEG PLOIESTI

Argument: Am ales acest subiect pentru ca fiecare om are riscul de a se imbolnavi din cauza unor placeri trupesti fara a tine cont de consecintele care pot urma. Contactand aceasta boala venerica,orice om isi schimba psihicul,devenind brusc timorat,depresiv. Asistenta medicala joaca un rol foarte importanta,primordial in ceea ce priveste ingrijirile acordate in timpul bolii,in special in perioada spitalizarii. Asistenta medicala trebuie sa sustina moralul fiecarui pacient,incurajandu-l,oferindu-i toate informatiile utile si necesare mentinerii si recastigarii sanatatii mentale si fizice. In aceste momene un simplu zambet,o privire plina de speranta si curaj,o mangaiere,o voce calda si hotarata nu costa nimic,dar ofera pacientului acea siguranta ca se afla pe maini bune. Deci depinde numai de capacitatea si talentul asistentei medicale de a fi inteleasa,de a intelege tehnicile effectuate in favoarea acesteia,pentru ca pacientul sa-si recapete din nou indepenenta si sa fie apt fizic si psihic pentru a deveni din nou om.

Definifie sifilis : SIFILISUL (lues, sifilis veneric, lues venerian) este: -boala infectioasa transmisa la majoritatea cazurilor, pe cale sexuala, fiind produsa de treponema pallidum; -este o infectie generala datorita unui germen din grupul spirochetelor denumit spirocheta pallida sau treponema pallidum. Etiologie: Sifilisul se transmite pe cale genitala, rar pe alte cai (sarut sau imediat prin obiecte sau transfuzii de sange) si are ca agent patogen treponema pallidum ( spirocheta ) este un microorganism spiralat, cu 6 - 12 spire, care poate fi studiat prin examen ultramicroscopic al serozitatii recoltate din leziunea suspect. a La acest examen treponema prezinta miscari caracteristice: -de rotatie in jurul axei sale longitudinale sau "tirbuson" (de insurubare), -de translatie si de flexie sau ondulatie indoindu-se pe ea insasi.

Epidemiologie Transmiterea sifilisului se face in 95% din cazuri pe cale sexuala , de unde necesitatea cunosterii factorilor de risc si a combaterii lor, Intre acestia sunt de mentionat: factorii sociali; factorii economici; factorii demografici. Acesti factori au dus la schimbarea moravurilor, a comportamentului in legaturile dintre parteneri, la depersonalizarea contactelor sexuale, contacte sexuale ocazionale cu parteneri , necunoscuti Drept consecinte ale efectului acestor factori sunt: -cresterea incidentei bolii la varste din ce in ce mai scazute (tineri cu varste cuprinse intre 15-19ani); -la anumite profesii (soferi profesionisti, in special de curse lungi, echipajele vapoarelor, etc) riscul de contaminare este in parte diminuat de slaba rezistenta a treponeme lor in mediul uscat si marea lor sensibilitate la solutii antiseptice, chiar in dilutii mari si la sapun.

Clasificare: Se fac schematic trei faze principale: -Primar -Secundara -Tertiara Din punct de vedere epidemiologic si al bolii Sifilisul poate fi: - recent (fazele I II, respectiv pana la 2 ani) - tardiv (dupa 2 - 3 ani) aceasta ultima perioada fiind mai putin importanta din punct de vedere epidemiologic (contagiozitatea este redusa).

1 Semne, simptome, manifesari de dependenta Sifilis Primar Faza I-a perioada primara Sancrul sifilitic (sifilomul primar) aparut la locul inocularii treponemelor. Semn subiectiv este aparitia (prezenta) unei pete mici rosii infiltrate sub exulceratia superficiala pe care n-o depseste conferindu-i senzatie de induratie caracteristica la palpare. Semn obiectiv este sancrul tare. La palpare este nedureroasa. Simptom (Manifestare de dependenta): -Sancrul pitic cu evolutie mai scurta; -Sancrul gigant ulcerat cu diametrul de 2 - 3 cm, sarac in treponeme, localizat de obicei pe tegumente din sfera genitala, teaca penisului, pube; -Sancrul hipertrofic localizat de obicei la buza sau barbie; -Sancrul crustos, asemanator aeeluia gigant, este un sancru ulceros acoperit de cruste; -Sancrul in "Foaie de carte" prin autocontagiune cu doua suprafete vis a vis, localizat de obicei la nivelul santului balanopreputial; -Sancrul frenului ("in racheta"), adenopatie sifilitica frecvent unilaterala rar bilaterala, ganglionii sunt moderat mariti adesea unul mai mare si a1tii mai mici ("closca eu pui). Semnele obiective sunt ganglionii neinflamatori, mobili si nedurerosi.

Faza a ll-a perioada secundara

Manifestare de dependenta: Rozeola (Sifilide eritematoase) manifestate prin eruptie uneori discreta. Eruptia este constituita din pete rotunde roze, prost delimitate, cu diametre intre 0,5 -1,5 em, fara relief, nescuamoase, nepruriginoase. Sunt diseminate simetric pe intreg corpul sunt mai vizibile pe flancuri . Sifilide erozive sunt de obicei leziuni din eele mai precoce, constituite din eroziuni ovalare bine delimitate care se pot observa la nivelul pliurilor, la nivelul interdigital de la picioare, pe scrot si mucoasa bucala (pe fata interna a buzelor, pe limba, la nivelul palatului moale) si mucoasa jugala (amigdale)

Sifilidele papuloase au caracter eruptiv, prezinta un polimorfism legat de vechimea bolii si sediu. Sifilidele lueticulare papuloase au culoare aramie care devin rapid papulo -scoamoase, scoamele desprinzandu-se catre periferie (guleras Biett).

De retinut!
In unele cazuri pot fi observate concomitent mai multe tipuri de sifilide papuloase. Catre sfarsitul perioadei care dureaza aproximativ 2 - 3 ani, limitele sunt relative, fiind conditionate de imunitate si alergie, pot aparea unele semne de tertiarism ale eruptiilor de sifilide papuloase diminuarea numerica a leziunilor, tendinta lor la grupare. Anumite tipuri de sifilide papuloase pot aparea in pusee, la intervale de timp "intretaiate" de perioade de acalmie, putand avea semnificatia de "leziune de recidiva".

F aza tertiara Se caracterizeaza prin aparitia leziunilor si anume 2 - 3 ani si 15 - 20 ani de la debutul bolii netratate sau insuficient tratate. Manifestari de dependenta Cele mai caracteristice sunt: -Sifilidele tuberculoase cu tuberculii de 3 - 5 mm mai profunzi decat leziunile papuloase, emisferice, roz-aramii, grupate in placi si placarde de diferite dimensiuni cu tendinta la evolutie excentrica si cicatrizare centrala; -Atrofie moderata a pielii; -Prezenta nodulilor la periferie in segmente de cerc; -Sifilide tuberculoase ulcerate acoperite de cruste care apar datorita procesului de tromboza vasculara. De retinut! -Resorbtia lor survine si spontan, dupa cateva luni de evolutie, lasand cieatrici atrofice alb sidefii "goma sifilitica" constituita din nodozitati dermo -hipodermice cu diametrul de 2 - 4 cm, in urma procesului de tromboza vasculara producandu-se in final necroza si ramolirea tesuturilor. - Vindecarea se face in cateva luni eu cicatrice atrofice deprimate alb-sidefii, usor pigmentate la periferie. - Ulceratii cu contur. Alte manifestari de dependenta -Leziuni ale mucoaselor la nivel bucal (de tip tuberculoulcerat, mai rar intalnite, frecvent fiind acelea de tipul gomelor ulcerate); -Ulcerare precoce si puternic distructiva; -Ulceratii necrotice care distrug lueta sau perforeaza valul palatin moale, la nivelul limbii ulceratii si cicatrice scleroase mai ales cand se dezvolta in profunzime (Glosita Gomoasa Scleroasa Profunda); -Leziuni osoase deformari ale oaselor la nivelul acestora (ex.: al tibiei realizeaza aspectul de lama de iatagan curbati anterior); Goma Osoasa este unica atingand oasele lungi cat si cele late. Apare frecvent in zonele frontal si frontoparietal cu ulcerare la piele, care poate fi depistata si radiologic, si la nivelul zonei nasului, care prin procesul distructiv produce prabusirea radacinii acestuia "nas in sa", "in cioc de papagal".

Alte manifestari de dependenta -Leziuni ale mucoaselor la nivel bucal (de tip tuberculoulcerat, mai rar intalnite, frecvent fiind acelea de tipul gomelor ulcerate); -Ulcerare precoce si puternic distructiva; -Ulceratii necrotice care distrug lueta sau perforeaza valul palatin moale, la nivelul limbii ulceratii si cicatrice scleroase mai ales cand se dezvolta in profunzime (Glosita Gomoasa Scleroasa Profunda); -Leziuni osoase deformari ale oaselor la nivelul acestora (ex.: al tibiei realizeaza aspectul de lama de iatagan curbati anterior); Goma Osoasa este unica atingand oasele lungi cat si cele late. Apare frecvent in zonele frontal si frontoparietal cu ulcerare la piele, care poate fi depistata si radiologic, si la nivelul zonei nasului, care prin procesul distructiv produce prabusirea radacinii acestuia "nas in sa", "in cioc de papagal". Sifilisul tardiv Manifestari de dependenta(manifestari viscerale) -Aparat cardiovascular: miocardite, aortita, anevrism aortic; -Aparat digestiv: la nivelul ficatului, alterarea ficatului ducand la o afectiune grava,ciroza (in forma secundara aparand icter ca semn obiectiv cat si subiectiv)Sistem nervos: paralizie generala progresiva, tabesul, encefalite,ducand la meningite cronice; -Lichidul cefalorahidian(LCR):modificat ca aspect; -La nivelul ocular:keratite,nevrite optice. De retinut! Rar sunt afectate sistemul respirator, glandele endocrine.

Luesul in cursu! sarcinii La gravidele cu sifilis recent netratat se constata avorturi spontane incepand cu luna a II-a datorita imbolnavirii si alterarilor placentei (treponemele incep sa traverseze placenta abia in luna a V -a, eliminare de feti morti, macerati, nasteri premature, nastere la termen de feti morti, de copii neviabili sau de copii viabili dar impregnati eu treponeme si cu atingeri sistemice inclusiv cutanate). In cazul unui sifilis latent tardiv, netratat al femeilor ramase gravide, ele pot naste copii aparent sanatosi, copii numai cu serologie pozitiva foarte rar, copii cu sifilis florid. Din punct de vedere clinic si cronologic: Sifilis congenital precoce; Sifilis congenital tardiv.

CAPITOLUL II
PLANURILE DE NURSING ALE PACIENTILOR CU SIFILIS
CAZUL I CULEGEREA DATELOR NUME:P PRENUME:M SEX:FEMININ VARSTA:28 ANI OCUPATIA:PROFESOR CAZUL II CULEGEREA DATELOR NUME:I PRENUME:D SEX:FEMININ VARSTA:20 ANI OCUPATIA:STUDENTA

MOTIVELE INTERNARII -exulceratii la nivelul vulvei

MOTIVELE INTERNARII -exulceratie la nivelul vulvei -febra -cefalee - inapetenta -adenopatie satelita sifilitica

-adenopatie satelita sifilitica

DIAGNOSTIC MEDICAL:SIFILIS

DIAGNOSTIC MEDICAL:SIFILIS

DATA INTERNARII:01/10/2010 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

DATA INTERNARII:01/11/2011 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

A.PROBLEME ACTUALE
-alterarea tegumentelor si mucoaselor -anxietate -dificultatea de a actiona conform propriilor credinte si valori -dificultatea de a realize profesia -lipsa cunostintelor -dificultatea de a indeplini activitati recreative -dificultatea de a-si satisface nevoia de a dormi si a se odihni

A.PROBLEME ACTUALE
-alterarea

tegumentelor si mucoaselor

-anxietate -dificultatea de a actiona conform propriilor credinte si valori -dificultatea de a realize profesia -lipsa cunostintelor -hipertermie -dificultatea de a indeplini activitati recreative -dificultatea de a-si satisface nevoia de a dormi si a se odihni

PLANIFICAREA INTERVENTIILOR OBIECTIVE -pacienta sa prezinte tegumente si mucoase integre -pacienta sa prezinte o stare de bine psihic pe toata durata spitalizarii -pacienta sa actioneze conform propriilor credinte -pacienta sa-si realizeze profesia in cel mai scurt timp -pacienta sa acumuleze cunostinte suficiente despre boala,evolutie,tratament,recomandarile la externare -pacienta sa indeplineasca activitati recreative -pacienta sa beneficieze de somn corespunzator atat calitativ cat si cantitativ

PLANIFICAREA INTERVENTIILOR OBIECTIVE -pacienta sa prezinte tegumente si mucoase integre -pacienta sa prezinte o stare de bine psihic pe toata durata spitalizarii -pacienta sa actioneze conform propriilor credinte -pacienta sa-si realizeze profesia in cel mai scurt timp -pacienta sa acumuleze cunostinte suficiente despre boala,evolutie,tratament,recomandarile la externare -pacienta sa indeplineasca activitati recreative -pacienta sa beneficieze de somn corespunzator atat calitativ cat si cantitativ

APLICAREA PLANULUI DE NURSING

APLICAREA PLANULUI DE NURSING INTERVENTIII CAZ II

INTERVENTII CAZ I AUTONOME DELEGATE

educarea pacientei in privinta igienei corporale -izolarea pacientei de celelalte paciente pentru a nu transmite boala -asigurarea lenjeriei de pat si corp curata si uscata -pregatirea fizica si psihica a pacientei in vederea recoltarii analizelor de sange si a altor examene -informarea pacientei despre boala si tratament -supravegherea functiilor vitale -respectarea intimitatii -intocmirea unui program de odihna corespunzator
-

AUTONOME
ucarea pacientei in privinta igienei corporale -izolarea pacientei de celelalte paciente pentru a nu transmite boala -asigurarea lenjeriei de pat si corp curata si uscata -pregatirea fizica si psihica a pacientei in vederea recoltarii analizelor de sange si a altor examene -informarea pacientei despre boala si tratament -supravegherea functiilor vitale -respectarea intimitatii -intocmirea unui program de odihna corespunzator
-ed -

DELEGATE
recoltarea probelor de sange pentru examenele de laborator:R.B.W T.P.H.A, Calcemie,glicemie -administrarea tratamentului local -administrarea tratamentului medicamentos la indicatia medicului: Penicilina: 25000U.i. 25000U.I. 50000U.I. 100000U.I. La interval de 6 ore Moldamin: 1200000U.I. la interval de 3 zile 0supravegherea functiilor vitale

-recoltarea probelor de sange pentru examenele de laborator:R.B.W T.P.H.A, Calcemie,glicemie -administrarea tratamentului local -administrarea tratamentului medicamentos la indicatia medicului: Penicilina: 25000U.i. 25000U.I. 50000U.I. 100000U.I. La interval de 6 ore Moldamin: 1200000U.I. la interval de 3 zile 0supravegherea functiilor vitale

BILANTUL AUTONOMIEI Pacienta P.M.in varsta de 28 ani dupa perioada spitalizarii nu mai prezinta exulceratii adenopatie sifilitica.Pacienta prezinta: -respiratie normala:16res/min -T.A. in limite normale:110/80mmHg -puls in limite normale:60puls/min Pacienta prezinta o hidratare si alimentare suficienta. Pacienta prezinta o buna postura,un somn satisfacator,stare generala buna si temperature corpului in limite normale:36,5C Pacienta se poate autoingriji.

BILANTUL AUTONOMIEI Pacienta I.D.in varsta de 20 ani,dupa perioada spitalizarii, nu mai prezinta exulceratii si adenopatie sifilitica. Pacienta prezinta: -respiratie normala:16res/min -T.A. in limite normale:110/80mmHg -puls in limite normale:60puls/min Pacienta prezinta o hidratare si alimentare suficienta. Pacienta prezinta o buna postura,un somn satisfacator,stare generala buna si temperature corpului in limite normale:36,5C Pacienta se poate autoingriji

EVALUARE -datorita bolii si lipsei de cunostinte pacienta a refuzat initial examenul intim dar in urma discutiilor a acceptat sa fie consultata -eroziunea incepe sa se diminueze evoluand spre vindecare -tratamentul a fost urmat cu rigurozitate,examenul clinic fiind favorabil.Cele 3 analize R.B.W.au fost negative la externare -la internare pacienta a fost reticenta cu privire la discutiile pe tema bolii -pacienta prezinta o stare de bine psihic si fizic -pacienta incepe sa-si realizeze un program de somn satisfacator din punct de vedere calitativ si cantitativ

EVALUARE -datorita bolii si lipsei de cunostinte pacienta a refuzat initial examenul intim dar in urma discutiilor a acceptat sa fie consultata -eroziunea incepe sa se diminueze evoluand spre vindecare -tratamentul a fost urmat cu rigurozitate,examenul clinic fiind favorabil.Cele 3 analize R.B.W.au fost negative la externare -la internare pacienta a fost reticenta cu privire la discutiile pe tema bolii -pacienta prezinta o stare de bine psihic si fizic -pacienta incepe sa-si realizeze un program de somn satisfacator din punct de vedere calitativ si cantitativ

RECOMANDARI LA EXTERNARE Pentru a avea o stare de bine fizic si psihic s-au recomandat urmatoarele: -educarea pacientei in ceea ce priveste continuarea tratamentului si dupa perioada spitalizarii -pacienta sa continue tratamentul corespunzator si ambulator cu Moldamin 1 flacon de 1200000U.I./saptamana - sa efectueze controale periodoce -sa repete periodic anumite analize de tip R.B.W.(in prima saptamana,la doua saptamani,la luna) -sa evite contacte sexuale intamplatoare ,neprotejate

 Educatia pentru sanatate a pacientului joaca unul dintre rolurile importante. Asistenta medicala va sta de vorba cu pacientul/a, il/o va sfatui cu privire la evitarea transmiterii unor boli contagioase, infectioase, explicandu-i procedeele ce trebuiesc respectate, accentuand pe transmitere, agravare (evolutia), tratament. In primul rand il/o va sfatui sa evite factorii favorizanti(contactul sexual neprotejat cu o persoana necunoscuta)folosirea prezervativului fiind singura modalitate certa de prevenire a aparitiei bolilor venerice. Efectuarea controalelor periodice repetate, recoltarea analizelor, a sangelui pentru R.B.W., T.P.H.A., a secretiilor pentru examenul citologic, bacteriologic. Evitarea pudismului in ceea ce priveste comunicarea cu oameni despre viata sexuala, punand in evidenta prezenta lacunelor de informatii. Si viata sexuala are un rol important, dar nu trebuie sa facem abuz de aceasta. Viata sexuala (contactul sexual) cu un/a singur/a partener/a este cel mai sigur mod de a evita aparitia bolilor. Asistenta medicala va sustine psihic pacientul, mai ales in fazele avansate. Chiar din prima faza a unei boli, pacientul are un psihic modificat, labil, putand, chiar merge spre o depresie usoara. Asistenta medicala trebuie sa comunice foarte mult cu pacientul, dandu-i informatii despre aparitia bolii, modul cum se transmite, evolutia bolii daca nu se intervine, modul de administrare a tratamentului, efectul tratamentului. Asistenta medicala incurajeaza pacientul in a-si aprecia in mod realist aspectul fizic in vederea redobandirii unei imagini de sine pozitive. In ceea ce priveste administrarea tratamentului, asistenta medicala va face (realiza) intotdeauna testarea pentro a observa o sensibilizare a organismului sau nu.

Testarea, se va realiza prin urmatoarele metode: Delegate

Asistenta medicala va recolta produse de laborator la indicatia medicului: Sange (R.B.W., T.P.HA.) examene serologice;
Secretii vaginale, pentru examen bacteriologic, dtologic; Secretii uretrale; Asistenta medicala va administra corect tratamentul, respectand instructiunile la indicatia medicului; Asistenta medicala va respecta instructiunile specifice, schemele de tratament.

O lupta cu adevarat eficienta impotriva bolilor venerice consta in primul rand in tratamentul preventiv si precoce al acestor bolii pentru a se inlatura sursa de infectie. A combate viata sexuala dezordonata si legaturile intamplatoare este un lucru important in prevenirea bolilor venerice. Contractarea de boli venerice este direct proportionala cu numarul contactelor sexuale la intamplare si cu numarul de contacti sau contacte in total. Un element important de profilaxie este inceperea vietii sexuale la maturitate. Prevenirea si combaterea sifilisului congenital incepe cu depistarea sifilisului si tratamentul preconceptional pana la vindecare. Oficiile de stare civiIa nu pot sa oficieze casatorii decat daca viitorii soti prezinta certificatul prenuptial care include si examenul medical si serologic (Reactia Bordet Wasserman) din care rezulta ca nu sufera de vreo boala venerica in forma transmisibila. Masurile de prevenire a transmiterii bolilor venerice se bazeaza pe depistarea cat mai precoce si pe tratamentul bolnavilor contagiosi. In depistarea cazurilor au eficienta metodele de depistare activa care constau in anchetele epidemiologice, controale periodice antiveneriene, examinari la angajare, vizite medicale periodice.

Un rol important i1 are controlul periodic antivenerian, adica examinarea periodica a anumitor categorii de salariati care prin profesiunea lor, in cazul unei imbolnaviri venerice, pot sa o transmita pe cale extragenitala. Din aceasta categorie face parte personalul de serviciu din hoteluri si bai, din restaurante, cantine, crese si gradinite, din intreprinderile de alimentatie publica, personalul frizeriilor, personalul medical. Declararea sursei de infectie (persoane care au produs imbolnavirea) este obligatorie. Prin aceasta declarare, lantul contaminarilor este intrerupt, iar persoana respectiva este tratata si vindecata. Orice leziune situata pe organele genitale sau cavitate bucala si in general orice eruptie aparuta pe piele trebuie aratata neantarziat unui medic dermato-veneric. Pentru a evita mascarea bolii, bolnavii nu trebuie sa ia nici un antibiotic, inainte de a arata medicului sau fara indicatia acestuia. Evitarea, contactelor sexuale cu persoane necunoscute. Folosirea prezervativului, singura modalitate certa de a preveni aparitia bolilor venerice transmisibile. O igiena riguroasa asupra organelor genitale.

RELATIILE SEXUALE INTAMPLATOARE SI NEPROTEJATE ,DUC LA ADEVARATE DRAME!

PROTECTIE=VIATA